supliment medical market 2012- · pdf filecu schwanom de vestibular la urechea c ontralateral...

4

10

SUPLIMENT MEDICAL MARKET 2012-2013

Rezistenta la antibiotice

Particularităţile meningitelor la nou născut şi copil. Terapie. Prevenţie

IMpLAnTuL CohLEAR - o MInunE nECEsARă 6

xxxxxxx 8

hIpoACuzIA şI CAuzELE gEnETICE 10

TuMoRILE CAvuMuLuI 12

xxxxx 13

hIpoACuzIA nEuRosEnzoRIALă nonsInDRoMICă pRogREsIvă DE CAuză gEnETICă 14

nEuRonITA vEsTIbuLARă – pAToLogIE InfLAMAToRIE sAu vAsCuLARă 16

RInITA vAsoMoToRIE 18

poLIgRAfIA REspIRAToRIE 19

IMpACTuL oTITEI MEDII AsupRA CopIILoR şI EfECTELE AsupRA păRInţILoR - sTuDIu 20

pLAn TERApEuTIC DIfICIL: oToMAsToIDITA LA o uREChE AsoCIATă Cu sChwAnoM DE vEsTIbuLAR LA uREChEA ConTRALATERALă – CAz CLInIC 22

EfECTELE uTILIzăRII InhALAToRuLuI Cu sARE usCATă DsI (DRy sALT InhALER) LA pACIEnţII Cu pAToLogIE REspIRAToRIE obsTRuCTIvă 25

REAbILITAREA pRoTETICă EsTETICă şI funCţIonALă A ApARATuLuI AuDITIv 29

pRobLEME CARE poT AfECTA sănăTATEA AuzuLuI fEMEILoR 30

SUPLIMENT MEDICAL MARKET 2012-2013

sC fIn wATCh sRL

Calin MarcusanuDirector Fin Watch

gabriel bocanciaResponsabil ediție

textus ex machinaLayout

Aleea Negru Vodă 6, Tronson 4, Bl.C3, sc. 3, parter, sect. 3,CP 030775, P.O. Box 4-123,

București

Tel: 021.321.6123Fax: 021.321.6130; 021.321.6136

[email protected]

Tipar - Tipografia Everest

ARTICoLE DE spECIALITATE

germeni cu virulenţă redusă. Dacă în ţările industrializa-te, meningitele neonatale sunt cauzate cel mai frecvent de Str agalactiae, E.coli K1, Listeria monocytogenes, pentru ţările în curs de dezvoltare predomină Staphylococus aureus, Klebsi-ella spp, Salmonella non-typhi- aceasta din urmă, cu o rată a fatalităţii de peste 60% şi seche-laritate importantă.

Factorii de risc pentru me-ningita provocată de HIB, sunt afecţiunile respiratorii (otite, sinuzite, epiglotite, pneumo-nii), asplenia, hipogamaglobu-linemia; pentru meningococ, sunt recunoscute deficienţele în complement, fracţiunile C3, C5-C8, C9, sau în factorii regla-tori B D H I, disfuncţii ale pro-perdinei, în timp ce meningita pneumococică se poate asocia deficitelor în complement, hi-pospleniei, implantului cohlear. 10% dintre meningitele nou-

La nou-născut, 15% dintre bacteriemii se asociază afectă-

rii meningocerebrale, favorizat de greutatea mică la naştere (sub 2500 g), prematuri-tate, membrane rupte spontan, travaliu laborios, hipoxia fetală, infecţii materne peripartum, galactosemie, anomalii de tract urinar etc. La nou născut, sunt prezente deficienţe ale imunită-ţii umorale şi celulare, funcţie fagocitară redusă, calea alternă de activare a complementului ineficientă, cu compromiterea apărării faţă de bacteriile cap-sulate, vulnerabilitate faţă de infecţiile bacteriene chiar şi cu

născutului, sunt produse de L.monocytogenes, serotip 1/2b şi 4b, pe fondul unor deficienţe ale imunităţii celulare. Menin-gitele cu Str. agalactiae, sunt produse cel mai frecvent de se-rotipul III, asociat unui inocul matern important sau infecţii ale mai multor situsuri, pen-tru care în unele ţări (SUA de exemplu) se practică screening prepartum şi antibioprofilaxia intrapartum.

Din punct de vedere pato-genetic, agenţii etiologici bac-terieni ai meningitelor prezin-tă unele similitudini, legate de capacitatea lor de a coloniza tegumentul sau mucoasele (re-spiratorie, nasofaringe, mucoasa gastrointestinală sau genitală), de a depăşi în anumite condiţii, barierele locale, de a se multipli-ca şi a pătrunde sanguin, fiind apte să supravieţuiască la acest nivel prin depăşirea mecanis-melor de apărare- clearence bac-

terian, fagocitoza, complement seric, imunitate celulară. Supra-vieţuirea bacteriilor în sânge este asigurată şi prin modificări transcripţionale ale membranei celulare, peretelui bacterian, dar şi prin creşterea expresiei prote-inelor reglatoare de complement etc. (vezi tabel nr.1)

C = complement, Ac = anti-corpi

Tabel.nr.1: evenimente pa-togenetice în meningitele bac-teriene

Au fost descrise şi mecanis-me specifice utilizate de unele bacterii pentru supravieţuirea hematogenă, ca de exemplu E.coli, care exprimă OmpA, elu-dând mecanismele de clearence bacterian, pătrunde în celule (dendritice, macrofage, neu-trofile utilizând FcγRIa, gp96), unde se poate multiplica.

Integritatea barierei hema-toencefalice, poate fi depăşită, prin folosirea unor mecanisme


vICToRIA bîRLuţIu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu

4 | MEDICAL MARKET | BOLI INFECȚIOASE

Meningitele bacteriene, sunt responsabile de 1.200.000 cazuri/an, asociate unei evoluţii cu sechele neurologice sau psihice la jumătate dintre supravieţuitori şi aproximativ 170.000 decese. În plan general, agenţii majori ai meningitelor bacteriene la copil şi adult, sunt Str. Pneumoniae, Neisseria meningitidis şi Haemophilus influenzae tip B (HIb). Odată cu introducerea vaccinării antiHIb în 1980, asistăm la o importantă scădere a infecţiilor HIb în ţările industrializate, cu menţinerea aproximativ a 173.000 cazuri de meningite/an, în absenţa vaccinării în ţările cu resurse economice reduse. În aceste condiţii, pneumococul devine cea mai frecventă etiologie a infecţiilor sistemice şi meningitei la copilul sub 5 ani, cu excepţia sugarului mic şi a zonei sub-Sahariene (unde predomină meningococul).


moleculare care sunt identifica-te în ultimii ani, prin mediatori critici ai invaziei endoteliului cerebral, ca de exemplu acidul lipoteichoic pentru cocii Gram pozitivi (streptococ grup B, sta-filococ, pneumococ), fimbrii

tip I, pentru E.coli K1, proteina HvgA pentru tulpinile hiper-virulente de streptococi grup B, adezine/ phosphorylcholi-ne: pentru meningococ -PilQ şi PorA, pentru H. influenzae -OmpP2, pentru pneumococ

-CbpA etc. Pătrunderea prin bariera

meningocerebrală, are ca ţinte fie proteina AJ (vascular en-dothelial cadherin), fie clivajul componentei TJ a ocludinei, di-socierea β-catenine la cadherine (folosită de E coli K1), translo-caţia paracelulară, prin mole-cule de adeziune de suprafaţă – meningococ, E coli, ataşarea prin pili tip IV- meningococ, re-aranjarea proteinelor joncţiona-le pe calea β2-adrenoceptor/β-arrestin etc.

Răspunsul inflamator local, tradus prin eliberarea citokine-

lor proinflamatorii/ chemoki-nelor poate avea impact nega-tiv asupra integrităţii barierei menigoencefalice. Eliberarea TNF-α sistemic sau producţia locală de oxid nitric prin iNOS (inducible nitric oxide syntha-se), cresc permeabilitatea me-branei, facilitând invazia locală. Reducerea migrării neutrofilelor în spaţiul subarahnoidian, uti-lizând anticorpi antiCD18, se asociază unei evoluţii favorabi-le a meningitelor pneumoocice sau cu Haempohilus. Prezenţa bacteriană antrenează expresia genelor de recrutare a polimor-fonuclearelor: IL-8, CXCL1, CXCL2, ICAM-1 şi activarea interleukinelor IL-6, IL-8, în ab-senţa IL-1, TNF-α din spaţiul subarahnoidian. Consecinţele locale sunt rezultatul ischemiei cerebrale, edemului, hipertensi-unii intracraniene cu accentua-rea leziunilor SNC produse prin acţiunea bacteriană.

BOLI INFECȚIOASE | MEDICAL MARKET | 5

Eveniment patogenetic Factori bacterieni Factori ai gazdei

Colonizarea muoasei fimbrii polizaharid capsular, producţia IgA proteaze, bacteriocine

Epiteliul mucoaselor, secreţia IgA, activitate ciliară, Ac anticapsulari

Supravieţuirea intravasculară polizaharidul capsular Activarea C, Ac

Invazia meningeală fimbrii, ibe 10, ompA, pAf receptor, pneumococcal choline-binding protein A, ac lipoteichoic, listerolysin o

bariera hematoencefalică

Supravieţuirea în spaţiul subarahnoidian

Capsula polizaharidică Activitate opsonică redusă

varsta antibioterapie

< 1 lună Ampicilină + cefotaxim/ceftriaxon/Ampicillină+aminoglicozid

1-23 luni vancomicină+Cg3

>2 ani vancomicină + Cg3

Status imunocompromis vancomicină +ampicilină+ cefepim/ meropenem

Tabel nr.2: Tratamentul etiologic al meningitelor bacteriene la copil

C3g= cefalosporine generaţia a 3-a



lombare, trebuie temporizată în următoarele situaţii: şoc infec-ţios, convulsii, prezenţa tulbu-rărilor de coagulare- numărul trombocitelor sub 100 000/mm3 sau tratament anticoagu-lant, insuficienţă respiratorie severă.

Terapia etiologică a menin-gitelor bacteriene la nou-născut şi copil, se instituie în aceste ca-

Pe lângă etiologia bacteri-ană a meningitelor la copil, nu trebuie neglijată nici etiologia virală.

85-90% dintre meningitele virale, sunt determinate de en-terovirusuri, ECHO 6, 7, 9, 11, 16, 18, 30, Coxsackie A9, B1-B4 sau enterovirus 70, 71; afec-tează primar sugarul, copilul mic, fără expunere anterioară la infecţii enterovirale, uneori pe fondul imunodeficienţei umorale congenitale. În popu-laţia nevaccinată pentru infecţia urliană, meningita urliană este prezentă în 40-50% din cazurile fără afectare salivară, mai ales la genul masculin (sex ratio 2-5/1), la grupa de vârstă 5-9 ani, cu evoluţie benignă. Dintre meni-nigitele herpetice cele produse de virusurile herpetice 1 şi 2, la nou născut, se asociază unei rate de fatalitate şi sechelaritate deosebite.

Alte etiologii virale, raportat la diferite zone geografice: en-cefalita St Louis, Bunyaviridae, coltivirusuri, West Nile, virusul choriomeningitei limfocitare etc.

Diagnosticarea meningitelor la copil prin efectuarea puncţiei

zuri pe criterii de probabilitate şi sensibilitate cunoscută la an-tibiotice, conform datelor din tabelul nr.2.

Evoluţia meningitelor bacte-riene la nou născut, este grevată de sechele neurospihice impor-tante: paralizii cerebrale (8,1%), disabilităţi în învăţare (7,5%), sindroame convulsive, tulbu-rări de auz (25,8%). Meningita

herpetică, se asociază cu deces în 15% din cazuri, paralizii ce-rebrale, convulsii, retard psi-homotor, microcefalie, afectare oculară.

Cunoaşterea mecanismelor patogenetice moleculare, cu dezvoltarea de noi strategii te-rapeutice, vor putea ameliora în viitor prognosticul accestor afecţiuni. l

bIbLIogRAfIE

• brouwer MC, Tunkel AR, van De beek D. Epidemiology, diagnosis, and antimicrobial treatment of acute bacterial meningitis. Clin. Microbiol. Rev.23(3),467–492 (2010).

• van Dyke MK, phares CR, Lynfield R et al. Evaluation of universal antenatal screening for group b streptococcus. n. Engl. J. Med.360(25),2626–2636 (2009).

• stoll bJ, hansen n, fanaroff AA et al. Changes in pathogens causing early-onset sepsis in very-low-birth-weight infants. n. Engl. J. Med.347(4),240–247 (2002).

• stoll bJ, hansen nI, sanchez pJ et al. Early onset neonatal sepsis: the burden of group b streptococcal and E. coli disease continues. pediatrics127(5),817–826 (2011).

• Mereghetti L, sitkiewicz I, green nM, Musser JM. Extensive adaptive changes occur in the transcriptome of streptococcus agalactiae (group b streptococcus) in response to incubation with human blood. pLos one3(9),E3143 (2008).

• Echenique-Rivera h, Muzzi A, Del Tordello E et al. Transcriptome analysis of neisseria meningitidis in human whole blood and mutagenesis studies identify virulence factors involved in blood survival. pLos pathog.7(5),E1002027 (2011).

• santi I, scarselli M, Mariani M et al. bibA: a novel immunogenic bacterial adhesin contributing to group b streptococcus survival in human blood. Mol. Microbiol.63(3),754–767 (2007).

• Mittal R, Krishnan s, gonzalez-gomez I, prasadarao nv. Deciphering the roles of outer membrane protein A extracellular loops in the pathogenesis of Escherichia coli K1 meningitis. J. biol. Chem.286(3),2183–2193 (2011).


pacienţi cu hepatită cronică C, la care s-a determinat IL28B.

Rezultate: Din cei 92 de paci-enţi investigaţi, cu o vârstă medie de 51 ani, 52 bărbaţi şi 40 femei, IL28B a avut următoarele valori procentuale:

CC = 25%, CT = 63%, TT= 12%. Din cei 23 de pacienţi cu

genotip CC, 35% au prezentat RVS, 22% au fost non-responderi (relapseri), iar 43% sunt pacienţi naivi terapeutic, care urmează să beneficieze de terapie antivirală cu Peginterferon + Ribavirină. Dintre

obiectivul studiului:evaluarea influenţei IL28B

asupra ratei de RVS (răspuns vi-rusologic susţinut) la pacienţii cu hepatită cronică VHC trataţi cu Peginterferon alfa + Ribavirină.

Pacienţi şi metodă: A fost efectuat un studiu re-

trospectiv şi prospectiv la 92 de

Evaluarea corelaţiei dintre il28b şi obţinerea răspunsului virusologic susţinut în terapia hepatitelor cronice C

cei 58 de pacienţi cu genotip CT, 36% au prezentat RVS, 54% au fost non-responderi (relapseri), iar 10% naivi terapeutic, care ur-mează să beneficieze de dubla sau tripla terapie antivirală (P + R + Telaprevir sau Boceprevir). Doar 11 pacienţi au prezentat genotipul TT, din care 55% cu RVS, 36% cu relapse şi 9% naivi terapeutic.

concluzii:Genotipul CC este prezent

la 25% din populaţia din vestul României, CT la 63%, iar TT la 12%. În ciuda acestei distribuţii genomice, răspunsul virusologic

susţinut la terapia cu Peginter-feron + Ribavirină este încura-jator, chiar pentru genotipurile cu valoare predictivă slabă în obţinerea RVS: 35% pentru ge-notipul CC, 36% pentru genoti-pul CT şi 55% pentru genotipul TT, fapt ce contrazice predicţiile obţinerii unui RVS în funcţie de genotipul IL 28B.Datele studiu-lui încurajează actuala terapie cu Peginterferon + Ribavirină, ca ”Standard of Care”, faţă de tripla terapie cu inhibitori de protea-ză (Telaprevir sau Boceprevir), în raport cu cost-eficienţa şi cu reacţiile adverse. l

MAnuELA CuREsCu, ELEnA IosIfEsCu, bIAnCA IonIţăClinica I Boli InfecțioaseUMF Timişoara



8 | MEDICAL MARKET | ORl

TBC


material şi metodă: Este ur-mărită evoluţia clinică, biologică şi virusologică la 22 de pacienţi care au iniţiat şi încheiat tripla terapie cu Peginterferon alfa 2 a + Ribavirină + Telaprevir, în-cepând cu luna februarie 2012 până în prezent.

Cei 22 de bolnavi sunt re-prezentaţi de 12 persoane de sex masculin (54,5%) şi 10 de

sex feminin (45,5%), cu vârste cuprinse între 43 şi 64 ani (me-diana = 54 ani), din care 3 naivi la terapia antivirală (16%), 1 nonresponder la terapia anteri-oară (4%) şi 18 relapseri (80%) la terapia anterioară cu Peginter-feron + Ribavirină. Toţi bolnavii au prezentat grade avansate de fibroză [( F3 la 9 bolnavi (41%), F4 la 13 bolnavi (59%)] şi vire-mii ARN-VHC variabile, cu-prinse între 70200 şi 5584000 ui/ml (mediana = 1130000 ui/ml).

Viremia ARN – VHC la 4 săptămâni a fost nedetectabilă la 20 de bolnavi (91%), iar de-tectabilă cu valori foarte mici ( 30 ui/ml, respectiv 70 ui/ml) la 2 bolnavi (9%).

ARN – VHC la 12 săptă-mâni: nedetectabilă la toţi pa-cienţii (100%).

Efectele secundare au fost re-prezentate, în ordinea frecvenţei apariţiei acestora, de:

• anemie gr. 1 : 14 bolnavi (63,5%)

• anemie gr. 2: 3 bolnavi (13,5%)

• anemie gr. 3: 2 bolnavi ((9%)

• hiperuricemie: 18 bolnavi (82%)

• prurit anal : 18 bolnavi (82%)

• tromboflebită hemoroidală: 18 (82%)

• prurit cutanat: 10 bolnavi (45%)

• disgeuezie: 2 bolnavi (9%)

• diaree: 1 bolnav (4,5%)

• rash gr. 1: 2 bolnavi (9%)

Nu a fost necesară modifi-carea dozelor de Ribavirină sau Peginterferon; la 2 bolnavi cu anemie de gradul 3 a fost obliga-

torie corecţia anemiei cu factori de creştere şi transfuzie de masă eritrocitară. Niciun bolnav nu a întrerupt terapia în primele 12 săptămâni de tratament.

concluzie: Rezultatele preli-minare cu tripla terapie P+R+T sunt încurajatoare, bolnavii relapseri şi naivi cu F3 şi cu viremii nedetectabile la 4 şi 12 săptămâni (cEVR) putând între-rupe terapia la 24 de săptămâni (30%), cu o şansă de a obţine un răspuns virusologic susţi-nut (RVS) de 97%. Tratamentul este, din punctul de vedere al costului, eficient şi presupune o tolerabilitate superioară pe o durată de tratament redusă la 24 săptămâni. l

Rezultate preliminare în tripla terapie a hepatitei cronice C cu peginterferon + ribavirină + telaprevir

MAnuELA CuREsCu, ELEnA IosIfEsCu, bIAnCA IonIţăClinica I Boli InfecțioaseUMF Timişoara


10 | MEDICAL MARKET | ORl

Pentru a eficienti-za acest mod de a se sustrage acţiunii anti-

bioticelor, bacteriile posedă capacitatea de modulare a ex-presiei genelor de rezistenţă, asigurându-şi astfel o evolu-ţie rapidă cu un cost energe-tic minim, chiar în prezenţa

agenţilor antimicrobieni (1). Rezistenţa se manifestă atât la nivel individual cât şi popula-ţional (chiar la scara globală), consecinţele fiind creşterea morbidităţii, mortalităţii, a costului/bolnav şi a unei pale-te foarte reduse de antibiotice utilizabile în infecţiile cu bac-

terii rezistente sau multirezis-tente. Înţelegerea rezistenţei din punct de vedere bacterio-logic şi clinic, controlul feno-menului de rezistenţă la nivel populaţional (comunitar sau nosocomial), reprezintă un domeniu important, la care îşi aduc contribuţia cercetări-

Rezistenţa la antibiotice

ADRIAnA sLAvCovICI, CRIsTInA CIsMARuUniversitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca

Rezistenţa la antibiotice este o calitate funcţională şi inevitabilă a bacteriilor, o modalitate elegantă de a eluda acţiunea letală a drogurilor antibacteriene. Rezistenţa conferă bacteriei capacitatea de a supravieţui la concentraţii citotoxice de antibiotic.

le privind biologia şi ecologia bacteriană, cercetările privind microbiomul, cercetările far-macogenetice, precum şi din industria farmaceutică.

În contextul cercetări-lor mileniului III, expresia “lumea microbiană” este in-suficientă pentru a contura temporal sau spaţial rolul microorganismelor în dezvol-tarea, starea de sănătate a individului sau tratamentul diverselor boli infecţioase. Ecologia microbiană trebuie apreciată la o altă scală daca ne imaginăm această lume a microorganismelor simila-ră cu milioane de universuri şi de galaxii (2). Bacteriile au precedat cu miliarde de ani speţa umană la nivel planetar, perioadă în care şi-au perfec-ţionat modalităţile de adapta-re la mediul extern prin plas-ticitate şi flexibilitate genetică (3). Evoluţia omului a avut loc în prezenţa unei flore bacteri-ene endogene, relaţie de sim-bioză, comensalism, în care numărul celulelor bacteriene din microbiota umană depă-şeşte numărul de celule uma-ne: 1014 vs. 1013. De aseme-nea, evoluţia omului a avut loc în prezenţa unei flore exogene (trilioane de “parteneri” mi-crobieni), cu unele specii bac-teriene fiind în relaţie de para-zitism. Deci, genomul uman a fost într-o relaţie permanentă cu genomul diferitelor specii microbiene (microbiom), re-laţie cu consecinţe asupra va-riabilităţii răspunsului gazdei umane la droguri (ex. antibi-otice) şi a variabilităţii genoti-pice şi fenotipice a bacteriilor (ex., prezenţa şi expresia gene-lor de rezistenţă) (4).

Ansamblul genelor de rezis-tenţă ale bacteriilor constituie rezistomul, respectiv genele de rezistenţă ale bacteriilor patogene, oportuniste, genele de rezistenţă criptice şi genele

laborator este posibilă creş-terea/cultivarea doar a <1% din microorganismele exis-tente în natură, deci aprecie-rea sensibilitătii/rezistenţei la antibiotice este foarte limitată prin metodele clasice (difu-zimetric, determinarea CMI, CMB, E-test). Metagenomica şi programe computerizate au realizat o modalitate nouă de studiu comprehensiv al secvenţelor nucleotidice, al structurii, reglării şi funcţiei lor, oferind informaţii cu apli-cabilitate terapeutică sau utile menţinerii stării de sănătate.

O mare parte a an-tibioticelor îşi au originea în bacteriile existente în ambi-ent, prezenţa unora fiind esti-mată la >240 milioane de ani: eritromicina, streptomicina, vancomicina, de >30 milioane de ani: daptomicina, altele fi-ind biosintetizate (7).

În egală măsură cu produ-cerea de molecule antibacte-riene, aceste bacterii existente în ambient prezintă şi meca-nisme precise de protejare faţă de propriii produşi (mecanis-

pentru precursori proteici care, indirect, pot avea un rol în re-zistenţa la antibiotice.

Noile domenii de cercetare vor furniza un cadru diferit al terapiei antibiotice, bazat pe markeri farmacogenetici/farmacogenomici, markeri ge-netici de rezistenţă constituti-vă sau inductibilă, markeri de răspândire a rezistenţei. Di-versitatea microorganismelor, variatele genotipuri şi fenoti-puri de sensibilitate/rezistenţă la antimicrobiene sunt în curs de studiere pe baza metodelor automate de secvenţiere a ge-nelor. Diferenţele secvenţelor ADN ale microorganismelor determină diversitatea geneti-că, fiind responsabile de vari-etatea existentă în cadrul ace-leiaşi specii.

Utilizarea în viitor a mar-kerilor farmacogenomici/far-macogenetici sau a celor de rezistenţă va sta la baza ela-borării de algoritmi terapeu-tici, cu alegerea antibioticului adecvat sau a dozelor cores-punzătoare (5, 6).

În condiţii standard de

me de rezistenţă), mecanisme care, transferate patogenilor sau oportuniştilor, reprezintă o armă sofisticată de anulare a acţiunii antibioticelor. Deci, originea rezistenţei este me-diul ambiental; astfel rezisten-ţa la vancomicina este prezen-tă la Streptomyces coelicolor, Paenibacillus Rhodococcus, iar betalactamazele au o ve-chime de cel puţin 2 bilioane de ani (8, 9, 10).

În lumina acestor date, re-zistenţa la antibiotice repre-zintă un aisberg al microbio-mului pe care-l percutăm în mod acut datorită presiunii de selecţie exercitată de variaţi factori de mediu, dar prepon-derent de utilizarea excesivă, mai mult sau mai puţin corec-tă, a antibioticelor în patolo-gia umană şi veterinară. Este necesară abordarea rezistenţei sub aspect genetic, biochimic, clinic şi epidemiologic, cu atât mai mult cu cât bacteriile sau doar genele de rezistenţă nu au nevoie de un paşaport pen-tru răspândirea în comunitate sau în spital. l

bIbLIogRAfIE

• f. Depardieu et al, “Modes and Modulations of Antibiotic Resistance gene Expression”, Clin Microbiol Reviews, January 2007, vol. 20, no. 1, p. 79-114.

• T. Curtis, Environmental Microbiology (2007) 9(1), 1-11.• A. Cupsa, boli Infecţioase transmisibile; Ed.Med.universitara Craiova, 2007, pag. 1.2-1.7.• R. E. Ley et al,” The human microbiome: eliminating the biomedical/environmental dichotomy in microbial

ecology“, Environmental Microbiology, vol.9 Issue 1, Jan.2007, pag. 3-4.• D. M. Roden et al, “pharmacogenomics: Challenges and oppotunitie”, Annals of Internal Medicine, 21 november

2006, vol. 145, Issue 10, pag. 749-757. • n. huang, et al, “genetics of p450 oxidoreductase: sequence variation in 842 individuals of four ethnicities

and activities of 15 missense mutations”; proceedings of the national Academy of sciences, february 5, 2008; 105(5): 1733-1738.

• R. h. baltz, ”Antibiotic discovery from actinomycetes: will a renaissance follow the decline and fall? sIM news 55, 186-196, 2005.

• b. g. hall, M barlow, ”Evolution of the serine beta-lactamases: past, present and future”. Drug Resist. updat. 7, 111-123, 2004.

• A. Tomasz, „Microbiology: weapons of Microbial Drug Resistance Abound in soil flora”, science, 2006, 311, 342–343.

• J. Josephson, “The microbial resistome” Enviromental Science & Technology , 2006, Vol.40, Iss.21, p. 6531-6534.




demie în zona de sud (în Bu-cureşti şi în lunca Dunării), care a determinat apariţia a numeroase cazuri de îmbol-năvire la oameni, înregistrân-du-se o rată a mortalităţii de aproximativ 10%.

Anchetele epidemiologice, entomologice, ornitologice şi de mediu, realizate atunci în Bucureşti, dar şi în

zonele rurale adiacente, au demonstrat că ţânţari din genul Culex P. pipiens au fost unicii vectori ai epidemiei, fapt confirmat şi de izolarea ulterioară a VWN, serotipul RO97-50, în urma recoltării de Culex P. Pipiens prin aspi-rare de pe zidurile şi tavanul unei case de lemn.

În ceea ce priveşte mani-festările care apar în urma in-fectării cu virusul West Nile,

specialiştii spun că acestea sunt de trei tipuri:

• În cele mai multe dintre cazuri, simptomele lip-sesc.

• În 20% dintre cazuri ma-nifestările sunt uşoare, apar între 2 şi 8 zile de la infectare şi constau în febră uşoară, cefalee, fri-soane, transpiraţie exce-sivă, stări de slăbiciune, dificultăţi la înghiţire şi dureri articulare.

• Cel de-al treilea simp-tom este cel mai grav şi constă în encefalită sau meningită cauzată de pă-trunderea virusului West Nile în zona meningelui şi a lichidului cefalorahi-dian. Simptomele - du-reri de cap, gât înţepenit, dezorientare, comă, tre-

murat, convulsii, stare de slăbiciune, vedere slabă, amorţeală a degetelor, pa-ralizie - pot să apară între 3 şi 14 zile de la contactul cu virusul.

Diagnosticul de menin-gită sau encefalită provocate de virusul West Nile se poate stabili în urma unei puncţii lombare.

În urma tratamentului, simptomele pot să dispară, cu tratament, în 7-10 zile, deşi starea de oboseală poate per-sista mai multe săptămâni, în timp ce limfadenopatia poa-te dura chiar şi două luni. Severitatea semnelor clinice în cazul infecţiilor determinate de virusul West Nile este in-fluenţată de mai mulţi factori: vârsta, condiţiile de creştere, virulenţa tulpinii virale, iar

P a încePu t, viru-sul West nile a fost depistat doar în Afri-

ca, Asia, Orientul Mijlociu şi extrem de rar în Europa, el afectând în primul rând păsă-rile, dar şi oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuţele veveriţele sau şoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înţepătura unei specii de ţânţar, iar în 90% dintre cazuri, infecţiile cu virusul West Nile sunt asimptomatice.

Începând cu anul 1996, vi-rusul a devenit o problemă de sănătate publică şi de supra-veghere veterinară în Euro-pa, în bazinul Mediteranean, interesul experților față de el crescând în momentul în care acesta a fost depistat şi în Sta-tele Unite, mai exact în News York City, unde în anul 1999 au fost confirmate 66 de ca-zuri soldate cu 7 morți.

Mai târziu, în anul 2002, a fost raportat un total de 480 de cazuri, soldate cu 24 de de-cese. În mai puțin de un an, virusul s-a extins în peste 11 state de-a lungul Coastei de Est.

În ceea ce priveşte evoluţia infecţiilor determinate de vi-rusul West Nile în România, în perioada iulie-octombrie 1996, a fost semnalată o epi-

Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida şi se înscrie în acelaşi grup filogenetic al flavivirusurilor ca şi virusurile encefalitei. A fost denumit astfel după locul în care a fost izolat pentru prima oară, în anul 1937, în districtul West Nile, din Uganda (Africa de Est).

Virusul West Nile

DR. EMIL popEsCu



manifestările clinice încadrea-ză deopotrivă această maladie în cadrul arbovirozelor cu manifestări pseudogripale, dar şi în cadrul celor cu tropism visceral sau neurologic (ence-falite şi encefalomielite).

Diagnosticul de laborator este necesar, având în vede-re evoluţia adesea subclinică sau asimptomatică a infecţiei

lichid cerebro-spinal. Virusul West Nile poate fi izolat pe culturi celulare şi prin titra-re în plăci, iar identificarea se realizează prin „reversetran-scription polymerase chain reaction” (RT-PCR), real-time RT-PCR, teste de detecţie a antigenelor, metode imuno-histochimice.

Până în urmă cu 10 ani,

şi semnele clinice nespecifi-ce, iar testele serologice ră-mân principalele metode de diagnosticare a infecţiei cu VWN. Testul serologic etalon este seroneutralizarea în plă-ci, utilizat atât pentru confir-marea infecţiei cât şi pentru aprecierea titrului anticorpilor neutralizanţi specifici virusu-lui West Nile, din ser sau din

controlul invaziei ţânţarilor a fost singura strategie aplicată pentru a preveni şi controla diseminarea virusului, însă frecvenţa crescută şi gravi-tatea infecţiei în timpul ulti-mului deceniu au condus la producerea a numeroase vac-cinuri împotriva VWN, care sunt în diferite faze ale testă-rii. l



buCuREsTI

INSTITUTULUI NATIONAL DE BOLI INFECŢIOASE „PROF. DR. MATEI BALŞ”

str. Dr. Calistrat grozovici, nr. 1, sector 2, bucurestiTelefon centrala: 021 201.09.80• Secretariat Manager - Telefon/Fax: 021 318.60.90; e-mail: [email protected] utile:• Camera de gardă adulți, Pavilion 4 - subsol, 4829• Camera de gardă copii, Pavilion 4 - subsol, 4895• Centrul antirabic, Pavilion 4 - subsol, 4880• Centrul de vaccinare, Pavilion 5 - subsol, 5805• Secția clinică I - boli infecțioase adulți, Pavilion 5 - parter, 5003• Secția clinică II - boli infecțioase adulți, Pavilion 5 - etaj 1, 5103• Secția clinică III - boli infecțioase adulți, Pavilion 5 - etaj 2, 5203• Secția clinică IV - boli infecțioase adulți, Paviolion 5 - etaj 3, 5303• Secția clinică V - boli infecțioase adulți, Pavilion 3 - parter + etaj 1, 3011 sau 3111• Secția clinică VI - boli infecțioase adulți, Pavilion 3 - etaj 2 + etaj 3, 3211• Secția clinică VII - terapie intensivă adulți, Pavilion 4 - etaj 1, 4102• Secția clinică VIII - boli infecțioase HIV/SIDA copii, Pavilion 8 - parter + etaj 1, 4567• Secția clinică IX - boli infecțioase copii, Pavilion 4 - etaj 1, 4161• Secția clinică X - boli infecțioase copii, Pavilion 4 - etaj 2, 4200• Secția clinică XI - boli infecțioase copii, Pavilion 4 - etaj 2, 4297• Secția clinică XII - terapie intensivă copii, Pavilion 4 - etaj 3, 4300www.mateibals.ro

Manager: prof. univ. Dr. Adrian streinu – CercelDr. petrea sorin – Director MedicalEc. Dumitrascu Daniela – Director Financiar-ContabilAs. Med. princ. popovici steluţa – Director de Îngrijiri

Sectia Clinica Boli infectioase I - AdultiConf. Dr. CARunTu fLoRIn-ALExAnDRu Medic primar sef secție Dr. COLTAN GABRIEL Medic primar Dr. IACOB SIMONA-ALEXANDRA Medic primar Dr. HARA LIVIA Medic primar Dr. MARIN CRISTINA Medic specialist Dr. BENEA LOREDANA-CRISTINA Medic primar

Sectia Clinica Boli Infectioase II - AdultiDr. PREOTESCU LILIANA Medic primar șef secție Dr. PALAGHITA MARILENA Medic primar Dr. RANGA DOINA Medic primar Dr. POPESCU-GHEORGHIU ALEXANDRA Medic primar Dr. STOICA ST I ELISABETA Medic specialist Dr. BUDULAC IOZEFINA-ANCA Medic specialist Dr. MARINESC

Sectia Clinica Boli Infectioase III - Adulti

Conf. Dr. ARAMA VICTORIA Medic primar sef secție Dr. HRISTEA ADRIANA Medic primar Dr. NASTASE MIHAELA-RALUCA Medic primar Dr. POPESCU CRISTINA Medic primar Dr. MOROTI-CONSTANTINESCU VALENTINA-RUXANDRA Medic primar Dr. MOLAGIC VIOLETA Medic primar Dr. RADU

Sectia Clinica Boli Infectioase IV - AdultiDRAGOI ANCA-MIHAELA Medic primar sef secție DIACONU SORINELA-ILEANA Medic primar GEORGESCU FELICIA Medic primar ANTONICA CLEMENTINA-DOINA Medic primar IRIMESCU NICOLETA Medic specialist

Sectia clinica Boli Infectioase IX - CopiiDr. IAGARU ROZINA Medic primar sef Dr. STANCESCU ADINA-ELENA Medic primar Dr. POPESCU ELENA-CRISTINA Medic specialist Dr. MARIN LUMINITA Medic specialist Dr. RAUS MIHAELA-ANCA Medic specialist

Sectia Clinica Boli Infectioase V - AdultiConf. Dr. BENEA ELISABETA-OTILIA Medic primar sef secție Dr. PODANI MANUELA Medic primar Dr. DUMITRIU ROXANA-MARIA Medic primar Conf. Dr. POPESCU GABRIEL-ADRIAN Medic primar Dr. CAMBURU MARINELA-DANIELA Medic primar Dr. IONICA MIHAELA Medic specialist Dr.

Sectia Clinica Boli Infectioase VI - AdultiDr. DUNA FLORIN-MATACHE Medic primar sef secție Dr. RADULESCU CRISTINA-AURA Medic primar Dr. PREDA GEORGETA Medic primar Dr. ABAGIU ADRIAN-OCTAVIAN Medic primar Dr. BUNESCU ELENA-DANIELA Medic specialist

Sectia Clinica Boli Infectioase VII - Adulti - Spitalizare de ziDr. IOVANESCU DOINA-VIORICA Medic primar sef secție Dr. APOSTOLESCU CATALIN-GABRIEL Medic primar Dr. ROSCULET CLEO-NICOLETA Medic primar Dr. FRANGULEA LIVIA-ALINA Medic specialist Dr. IVAN CAMELIA-MONICA Medic specialist Dr. NICA ALEXANDRU Medic specialis

Sectia Clinica Boli Infectioase VIII - Copii - ImunodepresieDr. MARDARESCU MARIANA Medic primar sef secție Dr. PETRE CRISTINA-ROXANA Medic primar Dr. NEAGU-DRAGHICENOIU RUXANDRA-BEATRIS Medic primar

XXX



Dr. UNGURIANU RODICA Medic primar

Sectia Clinica Boli Infectioase X - CopiiConf. Dr. LUMINOS LUMINITA-MONICA Medic primar sef secție Dr. MANTESCU DOMNITA-RUXANDRA Medic primar Dr. MATEI ROXANA Medic primar

Sectia Clinica Boli Infectioase XI - PediatrieDr. DUMA DORINA Medic spec sef secție Dr. CONSTANTINESCU GEORGETA-ILEANA Medic primar Dr. GHEORGHE ELENA Medic primar

Sectia clinica de zi pentru copii - XII - Floarea soareluiDr. JUGULETE GHEORGHITA Medic primar Dr. VISAN CONSTANTA-ANGELICA Medic primar Dr. DRAGANESCU ANCA-CRISTINA Medic primar Dr. BILASCO ANUTA Medic specialist Dr. AVRAM CARMEN Medic specialist Dr. NEGULESCU MIHAELA-CRISTINA Medic specialist

Sectia clinica - boli infecțioase HIV/SIDA copii - XIIIDr. TUDOR ANA-MARIA Medic primar Dr. VLAD DELIA-ADELINA Medic specialist

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU MICROBIOLOGIE SI IMUNOLOGIE CANTACUZINO Splaiul Independentei 103, 050096 Sector 5, Bucuresti, ROMANIA Centrala: 021.306.91.00, 021.306.92.00, 021.528.72.00Fax: 021.306.93.07; [email protected] Serviciul Plan-Marketing ProductieTel: 021.306.91.38 ; 021.306.91.82Fax: 021.306.93.07E-mail: [email protected] Laborator Analize MedicaleTel: 0788.546.630 ; 021.306.92.37 Fax: 021.306.93.37E-mail: [email protected] Punct FarmaceuticTel: 021.306.91.50

LABORATOR IMUNITATE ANTIINFECŢIOASĂ

Şef de laborator: Aurora Sălăgeanu, chimist principal, CS II, doctor in chimie, [email protected]

Iuliana Caraş, biochimist specialist, CSIII, doctorand, [email protected] Francisca Anghelache, chimist, doctorand [concediu de maternitate]

Florentina Alina Dumitru, CS, medic specialist alergologie-imunologie clinică [detaşa-tă la Imperial College London], [email protected] Lerescu, medic specialist medicină de laborator, CS, [email protected]ătălin Ţucureanu, biochimist, asistent de cercetare, [email protected] Pitica, biolog, asistent de cercetare, [email protected] Tabârță, tehnician

Domeniul de cercetare:Principalele domenii de interes sunt: imunitate înnăscută, inflamație şi imunomodu-lare.Principalele domenii de cercetare sunt:- studierea proprietăților şi mecanismelor de acțiune ale imunomodulatorilor şi adjuvanților- determinarea profilului de citokine în anumite condiții fiziopatologice (infecții, cancer) şi investigarea posibilelor corelații cu stadiul şi evoluția bolii, precum şi cu tratamentul- investigarea relației dintre cancer şi inflamație

LABORATOR IMUNITATE CELULARĂ

Director General: Dr. RADU Dorel Lucian, CSI, Conferentiar Universitar UMF ‘Carol Davila’, medic primar, e-mail: [email protected].

STAVARU Crina, CS III, medic primar, doctor, e-mail: [email protected] – şef laboratorIANCU Adina Daniela, biolog, asistent cercetare, doctorand e-mail: [email protected] Melania, medic veterinar, doctorand, cercetator stiintific e-mail: [email protected] Floarea, PSVPETRE Valentina, PSVPOPISTER Liliana, laborant determinari fizico-chimiceTelefon: +40-21-528 71 00 ext 5290 / 5190

Direcțiile de cercetare:Laboratorul nostru are o experiență îndelungată în medicina experimentală, în ultimii 5 ani au fost realizate studii de autoimunitate sau imunitate antiinfecțioasă pe mode-le murine convenționale sau transgenice, orientarea principală fiind spre cercetarea aplicată. Pe lângă studiile de medicină experimentală membrii echipei de cercetare participă împreună cercetători din domeniul imunologiei din alte centre de cercetare la elaborarea unui registru național al valorilor de referință pentru unii parametri imuni precum şi la abordarea unei zone noi de cercetare cea a nanotehnologiei.

INSTITUTUL DE VIRUSOLOGIE STEFAN S. NICOLAUSos. Mihai Bravu,285,030304,sect. 3, BucurestiTel./fax +4021-324.25.90Tel. +40314.055.065; [email protected] ; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]; [email protected]://www.virology.ro


SPITALULUI CLINIC COLENTINAŞoseaua Ştefan cel Mare nr. 19 - 21, cod 020125, Sector 2, BUCUREŞTITelefoane centrală spital: 021 317.32.45, 021 316.73.20Informatii despre pacientii internati: interior 5215.Telefon secretariat general: 021 317.47.85Fax: 021 316.55.12interioare: 5025 recepție; 5215 medicina; 5029 chirurgie; 5305 neurologie; 5603 dermatologie; 5554 medicina muncii; 5544 ortopedie; 5205 plasmafereză; 5553 radiologie – subsol; 5022 centrul de transfuzii; 5555 punct de lucru ortopedica [email protected], [email protected], [email protected], [email protected] Manager: Dr. ANDREESCU BOGDANTel. 021 317.47.85, [email protected] medical: Dr. IONESCU DANATel. 021 317.47.85, [email protected] Financiar-Contabil: Ec. DINESCU MARIATel. 021 317.47.85, [email protected] Ingrijri Medicale: As. CHIRU FLORIANTel. 021 316.18.53, [email protected]

Clinica de Boli ParazitareTelefoane: 021 317.32.45 / 021 316.73.20 [email protected]Şef secție: Conf. Dr. Lidia-Elena Lazăr, medic primar parazitologie; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale şi igienă – Londra 1993; master în managementul serviciilor de sănătate.Conf. Dr. Carmen Michaela Crețu, medic primar boli parazitare; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale şi igienă – Londra 1993; competență în ecografie generală; competență în managementul serviciilor de sănătate.Dr. Loredana Gabriela Popa, medic primar boli parazitare; doctor în medicină; specia-list în medicină de laborator; competență în ecografie generală; şef lucrări.Dr. Suzana Elena Cilievici, medic primar medicină de laborator; supraspecializare parazitologie clinică; doctor în medicină; diplomat în boli tropicale – Paris 1999; şef lucrări.Dr. Corina Manuela Constantin, medic specialist boli infecțioase; supraspecializare în parazitologie clinică; competență ecografie generală (in curs).Asistent şef: Elena Predica

Servicii: • examene coprologice (direct şi concentrații); • culturi de paraziți; • detectarea anticorpilor şi antigenelor parazitare prin metoda ELISA si RIF; • dispensarea bolnavilor cu infecții parazitare cornice: hidatidoza, toxoplasmoza; • tratament al parazitozelor intestinale şi tisulare; • tratament medical modern al chistului hidatic, cisticercozei cerebrale, sindromului Larva migrans visceralis şi ocularis, toxoplasmozei (forme abortive, ganglionare, oculare), trichinelozei şi parazitozelor de import.

Serviciul de prevenire si control a infectiilor nosocomiale

Dr. Bunta Florentina, medic specialist boli infectioase (sef sectie)

Spitalului Clinic ColteaB-dul I.C.Bratianu nr.1, Sector 3, Bucuresti Tel: 021.387.41.00 Fax: 021.387.41.01www.coltea.ro

Manager: Profesor Doctora Anca Roxana LupuDirector Medical: Doctor Mihaela ParvulescuDirector Financiar Contabil: Economist Daniela Elena Hriscu

Serviciul de prevenire si control a infectiilor nosocomialeDr. Bunta Florentina, medic specialist boli infectioase (sef sectie)

SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE SI TROPICALE “DR. VICTOR BABES”Sos. Mihai Bravu nr. 281, sector 3, Cod postal : 030303, Bucuresti Telefon / Fax Administratie : 021 [email protected] ProgramariTelefon Centrala : 021 317.27.27 / .28 / .29/ .30Pavilionul B1 Casa Andreea : interior 173Pavilionul Casa Doru : interior 176Pavilionul B2 : interior 134, 159Pavilionul B3 : interior 191Pavilionul B4 : interior 100Pavilionul A1 : interior 110

Manager – Profesor Universitar Doctor Emanoil CeaușuDirector Medical – Doctor Florescu Simin AyselDirector Financiar Contabil – Economist Furdu Carmen-FlorentinaDirector de îngrijiri – Asistent Medical Principal Năstase Cornelia

Casa Andreea Boli infectioase HIV-SIDA – adultiDr. ERSCOIU SIMONA – medic şef secție – medic primar boli infecțioaseDr. PĂTRU CRISTINA – medic specialist boli infecțioaseDr. STOICEV TAIANA – medic specialist boli infecțioaseDr. POPA IONUŢ CRISTIAN – medic specialist boli infecțioase

Dotari:Secția clinică HIV/SIDA (Casa Andreea) – adulți – 40 paturi şi 10 paturi spitalizare de zi. Demisol: vestiar personal; magazie lenjerie; grup sanitar Parter:6 saloaneserviciu de gardă 2 camere, cabinet medical de gardă



cabinet asistent şef, cabinet asistente, oficiu alimentardepozit materiale de curățenie, debara rufemagazine materiale sanitare, grupuri sanitareEtaj I:3 saloane – 6 paturi şi 2 paturi spitalizare de zicabinet ginecologie, cabinet medicicabinet consiliere, cameră asistente medicaleoficiu alimentar, depozit materiale de curățeniegrup sanitarEtaj II7 saloane – 21 paturi și 5 paturi spitalizare de zi2 cabinere medici, cameră asistente medicaledepozit materiale sanitare, boxă materiale de curățenieoficiu alimentar, grup sanitar

Casa Doru Boli infectioase HIV/SIDA – adultiDr. DUICULESCU DAN CONSTANTIN – medic şef secție – medic primar boli infecțioaseDr. RĂDOI ROXANA – medic primar boli infecțioaseDr. ENE LUMINIŢA – medic primar boli infecțioaseDr. TETRADOV SIMONA CAMELIA – medic specialist boli infecțioase

Dotari:Secția clinică boli infecțioase V- copii (HIV/SIDA) – 50 paturi şi 10 paturi spitalizare de zi. Demisol:serviciul dispensarizare cu 2 camere şi 2 grupuri sanitarespălătorie, meeting-room, 2 cabinete medici3 vestiare personal, sală de studiu, grup sanitarParter:camera de gardă sală de aşteptarecameră deparazitaregrup sanitar6 saloane – 18 paturi şi 3 paturi spitalizare zicabinet medic şef, cabinet asistentă şefăcameră asistente medicale, cabinet bronhologieoficiu alimentar, magazie materiale sanitaresală de aşteptare, debara materiale de curățeniegrup sanitarEtaj I:12 saloane – 32 paturi şi 2 paturi spitalizare de zicabinet medic de gardă, 2 cabinete medicicameră asistente medicaleoficiu alimentar, sală de meseEtaj IIsală de joacă, “şcoală”, terasă

A1 Boli infectioase – adultiDr. POPESCU CORNELIU PETRU – medic specialist boli infecțioase – medic şef de secțieDr. MELINTE VIOLETA – medic specialist boli infecțioaseDr. CRISTEA CRISTIANA – medic primar boli infecțioaseDr. STANCIU DELIA – medic specialist ATIDr. STOICA OANA ELENA – medic specialist boli infecțioase

Dotari:

PAVILION A1 – Secția clinică boli infecțioase adulți VI – 34 paturi din care:Parter: compartiment cu 9 paturi TI – suprafața totală fiind de 386 m2:a) 4 saloane pentru pacienți critici cu câte 2 paturi de ATI şi cu anexe sanitare proprii( duş, WC, lavoar):• Salon 1:- Dotare: – 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspirație – 2 aparate de ventilație asistată – 2 monitoare funcții vitale – 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă – 4 injectomate – 2 infusomate – perdea despărțitoare între paturi, rabatabilă • Salon 2: -Dotare : – 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspirație – 2 aparate de ventilație asistată – 2 monitoare funcții vitale – 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă – 4 injectomate – 2 infusomate – perdea despărțitoare între paturi, rabatabilă• Salon 3: -Dotare : – 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspirație – 2 aparate de ventilație asistată – 2 monitoare funcții vitale – 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă – 4 injectomate – 2 infusomate – perdea despărțitoare între paturi, rabatabilă• Salon 4: -Dotare : – 2 paturi ATI; - 2 console TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspirație – 2 aparate de ventilație asistată – 2 monitoare funcții vitale – 2 aparate de monitorizare hemodinamică invazivă – 4 injectomate – 2 infusomate – perdea despărțitoare între paturi, rabatabilă• Salon 5 – Hemodializă şi izolare: -Dotare : – 1 paturi ATI; - 1 consolă TI cu prize de aer comprimat, oxigen şi aspirație – 1 aparat de ventilație asistată – 1 monitor funcții vitale – 1 aparat de monitorizare hemodinamică invazivă – 2 injectomate – 1 infusomatb) Minilaborator pentru analize medicale de urgențăc) Cabinet medici: suprafața d) Cabinet medic de gardă e) Cameră asistente medicale– cu stație centrală de monitorizaref) oficiu alimentar g) stație centrală de sterilizare: – spațiu primire –spălare instrumentar – spațiu sterilizare şi predare instrumentar


h) Vestiare personal (femei şi bărbați): cu grup sanitar propriu şi cabină duş i) Depozit aparaturăj) Depozit materialek) Depozit materiale tehnicel) Grup sanitar personalm) Boxă materiale de curățenie, ploşti, urinare, olițe şi rufe murdare n) Boxă rufe curate Aripa stângă:7 saloane – 25 paturicabinet medic şef de secție, 3 cabinete medicicabinet director de îngrijiri şi asistent şefcabinet asistenți, depozit lenjerie curatămagazie materiale sanitare, boxă materiale de curățenieoficiu alimentar, vestiar personalgrup sanitarSală pentru medici scriitori.Aripa dreapta:cabinet ecografie

A2 Pneumologie IIDr. NICOLĂESCU OLIMPIA – medic şef secție – medic primar pneumologieDr. AMBERT LUMINIŢA – medic primar pneumologieDr. MOCĂNESCU DANIELA – medic primar pneumologieDr. CIOMU EMILIA GENOVEVA – medic primar pneumologieDr. ZLATEV IONESCU MARIA – medic primar pneumologieDr. TRĂILESCU ANA MARIA – medic primar pneumologie

Dotari:Etaj II – Secția pneumologie II – 67 paturiAripa stângă:6 saloane – 30 paturiserviciu radiologie – 3 camerecabinet medic şef secție, 3 cabinete medicicabinet asistenți, sală de tratamentecabinet reabilitare respiratoriecabinet asistent şef, oficiu alimentarboxă materiale de curățenieboxă lenjerie, vestiar personal, grup sanitarAripa draptă:3 rezerve – 3 paturi6 saloane – 34 paturisală recoltă spută, sală de tratamentecabinet asistenți, oficiu alimentar2 grupuri sanitare personal, vestiar personallift pentru alimente, boxă pentru lenjeriemagazie materiale saniater, centrală telefonică

A3 Pneumologie IDr. VERESCU OCTAVIAN - medic şef de secție – medic primar pneumologieDr. HOŢESCU ANCA LIGIA – medic primar pneumologieDr. DUMITRESCU ELENA – medic primar pneumologieDr. CÎRSTEA MIHAELA – medic primar pneumologieDr. VASILESCU RALUCA - medic primar pneumologieDr. POPESCU LIA - medic primar pneumologie

Dotari:Etaj III – Secția pneumologie I – 78 paturiAripa stângă:6 saloane – 33 paturi3 rezerve – 6 paturi3 cabinete medici, cebinet asistențisală de tratamente, oficiu alimentarvestiar personal, grup sanitarAripa drapta:3 rezerve – 6 paturi6 saloane – 33 paturicabinet explorări funcționalecabinet medic şef secție, 2 cabinete medicicabinet asistent şef, cabinet asistentesală de tratamente, magazie meteriale sanitareboxă pentru rufe, oficiu alimentarlift alimente, vestiar personal, grup sanitar

B2 Boli infectioase – copiiDr. LAZĂR DRAGOȘ ŞTEFAN – medic șef secție – medic primar boli infecțioaseProf. Dr. CALISTRU PETRE IACOB – medic primar boli infecțioaseDr. RUSU RODICA – medic primar boli infecțioaseDr. VANCEA GETA – medic primar boli infecțioaseDr. SCURTU GABRIELA MIOARA – medic primar boli infecțioaseDr. ARSENE MARIA GIANINA – medic specialist boli infecțioase

Dotari:Secția Clinică boli infecțioase II – copii – 61 paturi din care 12 paturi terapie acută Demisol: vestiar personal; magazie lenjerie; grup sanitar Parter:6 saloane – 12 paturicamera de gardă, cabinet medic şef de secție3 cabinete medici, cabinet asistentecameră recolte probe biologiceoficiu alimentar, grup sanitarEtaj I:8 saloane – 25 paturicabinet asistentă şefă, 2 cabinete medicicamerpă asistente medicale, oficiu alimentardebara materiale de curățenie, grup sanitarEtaj II8 saloane - 24 paturi2 cabinere medici, cameră asistente medicalemagazine materiale sanitaredebara rufe, grup sanitar

B3 Boli infectioase – copiiDr. OPREA ANCA CRISTINA – medic şef secție – medic primar boli infecțioaseDr. ENACHE GHEORGHE – medic primar boli infecțioaseDr. APOSTOL ILEANA CARMEN – medic primar boli infecțioaseDr. IORDACHE CRISTINA – medic primar boli infecțioaseDr. UNGUREANU EUGENIA – medic primar boli infecțioaseDr. ERHAN RALUCA GABRIELA – medic specialist boli infecțioaseDr. BOTGROS RADU FLORIN – medic specialist boli infecțioase



Dotari:Secția Clinică boli infecțioase III – copii – 63 Parter:6 saloane – 15 paturiserviciu de gardă cu 4 camerecabinet medic şef de secție, cabinet medic de gardăcabinet medici, cabinet asistentă şefăcabinet asistente, oficiu alimentarboxă materiale de curățenieboxă rufe, vestiar personal, grup sanitarEtaj I:8 saloane - 23 paturi3 cabinete medici, cameră asistenteoficiu alimentar, debara materiale de curățeniegrup sanitar personalEtaj II8 saloane - 25 paturi2 cabinere medici, cameră asistente medicaleoficiu alimentar, debara meteriale sanitareboxa rufe, grup sanitar personal

B4 Boli infectioase – adultiDr. SIMION VALENTINA CIPRIANA – medic şef secție – medic primar boli infecțioaseDr. HOMOŞ MARIANA – medic primar boli infecțioaseDr. SPANACHE BĂRBULESCU CARMEN ILEANA – medic primar boli infecțioaseDr. HODREA RODICA – medic primar boli infecțioase

Dotari:Secția clinică boli infecțioase IV – adulți – 57 paturi din care 10 paturi terapie acută Parter:8 saloane – 8 paturicamera de gardă sala de aşteptarecabinet medic gardăcameră deparazitaregrup sanitarserviciu radiologie, cabinet medic şef de secțiecabinet asistentă şefă, cabinet medic, cabinet EKGoficiu alimentar, vestiar asistente, grup sanitar, boxă rufeEtaj I:10 saloane – 27 paturi2 cabiente medici, cameră asistente medicaleoficiu alimentar, debara materiale sanitareEtaj II9saloane - 22 paturi2 cabinere medici, cameră asistente medicaleoficiu alimentar, magazie materiale de curățenievestiar asistente, grup sanitar

Laborator microbiologie clinicaDr. NICA MARIA – şef laborator – medic primar laboratorDr. BIOLAN TATIANA – medic primar laborator

Dr. TURCU ELENA – medic primar laboratorDr. DASCĂLU AMALIA OANA – medic specialist laboratorDr. TODERAN ANDREEA RUXANDRA – medic specialist laborator Laboratorul de Microbiologie Clinica este organizat in doua compartimente: Bacterio-logie- Micologie si Parazitologie :

COMPARTIMENTUL DE BACTERIOLOGIE- MICOLOGIE:Servicii:detectie in sistem clasic si automat (BacT/ALERT, BACTEC, MB/BACT) a agentilor etiologici ai diferitelor patologii infectioase: bacterii patogene, conditionat patogene, Mycobacterium tuberculosis si Mycobacterium nonTB, levuri si fungi filamentosi, intr-o mare diversitate de prelevate clinice (pluribacteriene sau recoltate din situsuri anatomice normal sterile), in infectii comunitare sau infectii nosocomiale,identificare microbiologica (macroscopic, microscopic, proprietati exoenzimatice, antigenice etc) in sistem clasic si automat (miniAPI, VITEK2Compact),Testarea rezistentei la antibiotice si chimioterapice a izolatelor bacteriene, prin me-toda standard difuzimetrica (CLSI) si metode cantitative (CMI: E-test, ATB/Expression Bio/Merieux, VITEK2C).Diagnostic bacteriologic si micologic prin tehnici moleculare:detectie, cuantificare DNA bacterian (Staphylococcus aureus, MRSA, SCN, Strepto-coccus pyogenes, streptococi grup viridans, Streptococcus pneumoniae, Haemophylus influenzae, Neisseria meningitidis, Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii etc), levuri: Candida albicans, Candida non- albicans, Cryp-tococcus neoformans etc si fungi filamentosi, prin Real Time PCR, direct in prelevate clinice sau culturi.Screening pentru tulpini MDR (rifa-R) a tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis (High Resolution Melting). Laboratorul de Microbiologie Clinica din Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale “Dr. Victor Babes” face parte din reteaua nationala de supraveghere a rezistentei la antibiotice, este membru al European Antimicrobial Surveillance System si participa anual la control extern de calitate organizat de EARSS si UK NEQAS. Laboratorul este acreditat conform Standardului ISO 17025: 2005, din anul 2005.

Dotare: - hote de biosiguranta cls. 2: BSC -EN, MSC9 Microbiological Safety Cabinet /JOUAN; - sistem automat de distribuire medii de cultura solide: S 8000, AES Laboratoire;- centrifugi max 5000 rot/sec: JOUAN B4i multifunction Centrifuge; autoclave Tomy SX-700E; etuve: Ecocell BMT, JOUAN; - sisteme automate de detectie bacteriana: BacT/ALERT, MB/BACT; - sisteme automate de identificare bacteriana si determinare a rezistentei la antibio-tice: miniAPI, VITEK 2C; frigidere, congelatoare (-20°C / -80°C), incubatoare 37ºC – 42 ºC – 56°C: JOUAN, Friocell MMM Group; - sistem de producere apa distilata GFL 2012/ Analytic Laboratory. - 3 Hote biosiguranta cls.a II –a 40 Kojair 2009(flux laminar, UV, gas, pentru prelucra-re probe si extractie acizi nucleici, preparare reactivi / Master Mix, reactii post-PCR);- vortex-mixer; 2 thermoblocuri (Digital Dry Bath 65°C, 37°C); - centrifuga pentru tuburi eppendorf (max 20 000 X g)/ cu si fara racire SIGMA, spectrofotometru DNA Specreafuge 24 DAlpha Innotech; - mini centrifugi (max 2 000 X g) Spectrafuge 24 D; mini LabRoller Rotator; DyNA chill/ racitoare portabile (0°C and – 15°C); - congelator (-80°C) Dometic UF 455G; pipete monocanal autoclavabile Labnet; LightScanner 32 Instrument/LS32 (Idaho Technology). Prelevatele patologice provin de la pacientii internati in Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale “Dr. Victor Babes” cu variata patologie infectioasa (inclusiv imu-


nodeprimati/ infectie HIV/SIDA, tuberculoza, hepatita B, hepatita C, hemomalignitati, diverse forme de cancer, bolnavi cu transplant de organe etc.); bolnavi transferati de la alte spitale, cu infectii nosocomiale; bolnavi dispensarizati.Analizele de microbiologie sunt disponibile si ca servicii cu plata.In Laboratorul de Microbiologie Clinica se desfasoara si activitati de diagnostic in ca-drul unor Programe Nationale (supraveghere si monitorizare a tuberculozei, a infectiei HIV/SIDA, a bolii diareice, supraveghere a rezistentei la antibiotice, etc.), activitati de cercetare (proiecte nationale si internationale/Ex: Capacities – Research Infrastructu-res/ FP7 -”European Research Infrastructure on Highly Pathogenic Agents” – 2010).

COMPARTIMENTUL DE PARAZITOLOGIE:Dr. TODERAN ANDREEA RUXANDRA – medic specialist Medicina de Laborator (Compar-timentul de Parazitologie).Diagnostic parazitologic clasic: 1. Examen macroscopic al materiilor fecale; al helmintilor/fragmentelor de helminti; al ectoparazitilor2. Examen microscopic:– direct: materii fecale, lichid duodenal, sputa/aspirat bronsic/lavaj brohoalveolar, sediment urinar etc.,– frotiuri efectuate din diverse prelevate clinice (materii fecale, sange, maduva osoasa, aspirat bronsic etc) colorate Giemsa, tricrom, tricrom modificat, cu albastru de toluidina, Ziehl-Neelsen. Aceste coloratii sunt utile in diagnosticul malariei, in dia-gnosticul amibiazei si in diagnosticul unor infectii grave oportuniste (pneumocistoza, criptosporidioza ce apar frecvent la imunodeprimati).3. Tehnici de concentrare a diferitelor prelevate: concentrare formol-acetat de etil (materii fecale); buffy-coat, tripla centrifugare (sange),4. Identificarea Enterobius vermicularis (oxiuri) prin metoda amprentei anale5. Identificarea Strongyloides stercoralis prin metoda coproculturii pe carbune.Diagnostic parazitologic prin metode moleculare (RT-PCR): Plasmodium falciparum, Plasmodium vivax, Plasmodium ovale, Plasmodium malariae, Leishmania infantum, Toxoplasma gondii, Toxocara spp., Cryptosporidium parvum, Pneumocystis jirovecii.Aparatura din Laboratorul de Parazitologie: Microscop trinocular Motic BA210, Camera foto Moticam 2000, Hota de biosiguranta cls a II-a, Streamline, ESCO, Etuva Ecocell/ BMT, Autoclav Tomy.

Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie MolecularaDr. TÂRDEI GRAŢIELA – medic primar laborator – coordonator

Srvicii:Testele efectuate curent in Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie molecula-ra (VIBM) sunt reprezentate de incarcaturile virale HIV, HBV, HCV, imunitatea celulara (imunofenotipare TCD4, TCD8, B si NK), testul Quantiferon TB Gold, determinarea fotometrica a complexelor imune circulante. Aceste teste sunt efectuate pentru pacientii internati sau dispensarizati in Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale “Dr. Victor Babes” dar sunt disponibile si ca servicii cu plata.In Laboratorul de Virusologie, Imunologie, Biologie moleculara (VIBM) se desfasoara si activitati specifice in cadrul unor programe nationale de supraveghere epidemiolo-gica si in cadrul unor proiecte de cercetare medicala, nationale si internationale. Lista testelor efectuate in laboratorul Virusologie, imunologie si biologie moleculara:Incarcatura virala HBV (ADN-HBV cantitativ)Incarcatura virala HCV (ARN-HCV cantitativ)Incarcatura virala HIV (ARN-HIV-1 cantitativ)Incarcatura virala CMV (ADN-CMV cantitativ)

Imunofenotipare limfocitara T (TCD4 si TCD8) – monitorizare imunaImunofenotipare limfocitara T, B, NKComplexe immune circulante

Cabinet boli infecțioase – dispensarizare hepatiteDr. MOŢOC ADRIANA – medic primar boli infecțioaseDr. CALOMFIRESCU CRISTINA – medic primar boli infecțioaseDr. CULINESCU AUGUSTINA MARIA – medic specialist boli infecțioase

Compartiment infecții nosocomialeDr. ION NEDELCU NICOLAE – medic primar epidemiologie

INSTITUTUL NAŢIONAL DE ENDOCRINOLOGIE C. I. PARHONBd. Aviatorilor, nr. 34 – 36, sector 1, Bucureşti, cod poştal 011863Tel. 0 21 317 20 41 (centrală), 021 317 06 07 Fax

MANAGER - Dr. Paun Diana Loreta, m.pr. endocrinolog, Ş.L. DIRECTOR MEDICAL - Dr. Ghemigian Adina Mariana, m.pr. endocrinolog, Ş.L. DIRECTOR FINANCIAR-CONTABIL - Ec. Boc MarianaDIRECTOR DE ÎNGRIJIRI - Asist. Pecsi Săftică

Compartiment de Prevenire şi Control al Infecțiilor Nosocomiale

Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgențã Militar Central „Dr. Carol Davila” BucureştiStr. Mircea Vulcãnescu nr. 88, Bucureşti, sector 1, CP 010825Tel./ Fax: 021 319 30 48, 021 319 30 52, 021 319 30 53, 021 319 30 [email protected]

Sectie Boli Infectioase

SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA BUCURESTISplaiul Independentei, Nr. 169, Bucuresti Telefoane: 021.318.05.19; 021.318.05.20; 021.318.05.21; 021.318.05.22; 021.318.05.23; 021.318.05.24; 021.318.05.25; 021.318.05.26; 021.318.05.27; 021.318.05.28; 021.318.05.29Interior secretariat: 100Telefon directie: 021/318.05.55, 021/312.81.04Fax directie: [email protected]

Manager: Conf. Dr. Cătalin CîrstoiuDirector Medical: Prof. Dr. Dragoş VinereanuDirector De Ingrijiri: As. Med. Pr. Claudia DobreDirector Financiar Contabil: Ec. Liana Saulea



PREVENIRE SI CONTROL INFECTII NOSOCOMIALEMedic coordonator: Dr. Lmbru Heryca – Katia, medic primar Epidemiologie, medic specialist MG-MF, competenta Ecografie Generala;Biolog Braileanu Maria, biolog principal;Asistent coordonator: Nicolae Georgeta, asistent principal DOTARI:Laborator autocontrol: autoclave, thermostat, hota cu flux laminar, etuva pupinel, aparat monitorizare a calitatii aerului, microscop, densiometru cu pipeta electonica.

supliment medical market 2012- · pdf filecu schwanom de vestibular la urechea c ontralateral...

Documents