subiecte pentru examenul de licenŢĂ 201 …geografie.ubbcluj.ro/docs/studenti/tematica licenta...
TRANSCRIPT
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ 2014
SPECIALIZAREA CARTOGRAFIE
Disciplinele: Topografie generală, Topografie inginerască
1.Cercul topografic și orientarea topografică
Elemente de conţinut
- particularități ale cercului topografic
- reducerea unghiurilor la primul cadran
- modalități de realizare a orientării
- calculul orientărilor din coordonate
2. Marcarea şi semnalizarea punctelor de sprijin
Elemente de conţinut
- definirea punctelor de sprijin și a operațiilor de marcare și semnalizare
- marcarea provizorie și permanentă a punctelor de triangulație
- semnalizarea provizorie și permanentă a punctelor de triangulație
- marcarea provizorie și permanentă a punctelor de nivelment
3. Principiul intersecţiilor unghiulare. Intersecţia unghiulară înainte
- Elemente de conţinut
- desen, condiții, principiul intersecției directe
- rezolvarea analitică
- rezolvarea trigonometrică
4. Poligonaţii planimetrice – drumuirea planimetrică sprijinită pe puncte de coordonate
cunoscute
Elemente de conţinut
- scop, clasificare, condiții de aplicare în teren
- desen, măsurarea elementelor drumuirii
- calculul drumuirii
5. Ridicarea detaliilor topografice – metoda radierii
Elemente de conţinut
- scop, desen, elemente măsurate în teren
- determinarea coordonatelor absolute ale punctelor radiate
6. Rețele de nivelment. Principii ale nivelmentului geometric și trigonometric
Elemente de conţinut
- descrierea rețelei de puncte altimetrice
- instrumente de nivelment
- nivelmentul geometric de la capăt şi de la mijloc
- nivelmentul trigonometric de la capăt şi de la mijloc
7. Conţinutul şi cerinţele documentaţiei necesare în topografia inginerescă
Elemente de conţinut
-fidelitatea planului
-scările planurilor de situație
-alegerea echidistanței curbelor de nivel
8. Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare când vârful V este accesibil
Elemente de conţinut
-desen
-rezolvare
-succesiunea operațiilor în teren
9. Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare când vârful V este inacccesibil
Elemente de conţinut
-desen
-rezolvare
-succesiunea operațiilor în teren
Bibliografie
1. Buz V., Rus I., (2002), Geografie tehnică – Topografie, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca.
2. Coşarcă, C. (2003)- Topografie Inginerească – Editura MATRIX ROM Bucuresti
3. Dohotar V., Alexe M., (2006), Topografie generală, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
4. Dragomir P.I., Tămâioagă Gh., ş.a. (2000)– Topografie inginerească – Editura CONSPRESS
Bucureşti
5. Leu I.N. (2005), Topografie inginereasca sau aplicata, Editura Ceres, Bucuresti
6. Leu I.N. şi colab., (1999), Topografie şi cadastru agricol, Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A.- Bucureşti.
7. Leu I.N., Vele D., (2010), Măsurători terestre și cadastru. Topografie-Planimetrie, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
8. Leu I.N., Vele D., (2011), Măsurători terestre și cadastru. Topografie-Nivelment, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
9. Vele D., Alexe M., Leu I.N., (2011), Topografie-Tahimetrie, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice,
a seminariilor fac parte integrantă din bibliografie
Disciplinele: Cartografie generală, Cartografie digitală, Cartografie tematică
10.Sisteme de coordonate utilizate în cartografie şi topografie.
Elemente de conţinut
- Coordonate geografice (desen, definiţii)
- Coordonate în plan (desen, formule de transformare)
- Coordonate în spaţiu (desen, formule de transformare)
11.Nomenclatura hărţilor şi planurilor în proiecţie Gauss-Krüger.
Elemente de conţinut
- Definiţie, modul de împărţire a suprafeţei terestre conform sistemului internaţional de
nomenclatură (zone, fuse sferice).
- Numerotarea foilor de hartă şi plan de la scara 1:1.000.000 până la scara 1:2000.
12. Reprezentarea reliefului pe hărţile generale. Metoda curbelor de nivel.
Elemente de conţinut
- Condiţii necesare unei reprezentări cartografice de calitate
- Curbe de nivel: definiţie, istoric, principiul curbelor de nivel, clasificare, proprietăţi.
- Avantaje şi dezavantaje ale reprezentării reliefului prin metoda curbelor de nivel.
- Combinaţii cu alte metode pentru creşterea plasticităţii.
13.Reprezentarea apelor de suprafaţă, a vegetaţiei şi solurilor pe hărţile generale.
Elemente de conţinut
- Importanţă, categorii de elemente reprezentate
- Ţărmurile – caracteristici, izobate, modificări, metode de reprezentare
- Râurile – caracteristici ale reprezentărilor în funcţie de scară
- Pădurea – moduri de reprezentare.
14.Proiecţii cartografice utilizate în România. Proiecţia stereografică 1970
Elemente de conţinut
- elipsoid, punct central, caracteristici, principii care stau la baza adoptării acestui sistem de
proiecţie, utilizare, deformări
15.Proiecţii cartografice utilizate în România. Proiecţia cilindrică Gauss-Krüger
Elemente de conţinut
- elipsoid, punct central, axele coordonatelor rectangulare, caracteristici, utilizare, deformări.
16.Metode de reprezentare pe hărțile tematice
Elemente de conţinut
- metoda cartodiagramei (construcție, utilizare, caracteristici, tipologie);
- metoda fondului calitativ (construcție, utilizare, caracteristici, tipologie)
17.Proiectarea si designul denumirilor geografice
Elemente de conţinut
- scrierea denumirilor pe hărți. Designul denumirilor geografice;
- standarde nationale si internaționale privind denumirile geografice;
- Autoritatea Toponimică Națională;
- surse de date toponimice.
18.Cartografierea transporturilor și căilor de comunicație (sector terțiar)
Elemente de conţinut
- Tipologia hărților transporturilor și căilor de comunicație.
- Metode de realizare a hărților din domeniul transporturilor și căilor de comunicație
Bibliografie:
1. Buz, V., Săndulache, Al. (1984), Cartografie, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea
de Biologie, Geografie şi Geologie, 263 pag., Cluj-Napoca.
2. Fodorean, I., Man, T., Moldovan, C. (2008), Curs practic de cartografie şi GIS, Universitatea
„Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, uz intern, 118 pag., Cluj-Napoca.
3. Linc, Ribana (2004), Studiul hărţii, Editura Universităţii din Oradea, 208 pag, Oradea.
4. Năstase, A. (1983), Cartografie-Topografie, Edit. Didactică şi Pedagogică, 424 pag., Bucureşti.
5. Rus, I., Buz, V. (2003), Geografie tehnică. Cartografie, Editura Silvania, 318 pag., Zalău.
6. Săndulache, Al., Sficlea, V. (1970), Cartografie-Topografie, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
7. http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie
***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice, a
seminariilor fac parte integrantă din bibliografie
Disciplina: Cadastru
19.Calculul punctului pe segment
Elemente de conţinut
Figura
Metoda analitică
Metoda trigonometrică
20. Ridicarea unei perpendiculare de pe un aliniament
Elemente de conţinut
Figura
Metoda analitică
Metoda trigonometrică
21. Trasarea paralelelor
Elemente de conţinut
Figura
Metoda analitică
Metoda trigonometrică
22. Detaşarea printr-un punct obligat în triunghi
Elemente de conţinut
Figura
Metoda analitică
Metoda trigonometrică
23. Detaşarea paralelă cu o direcţie dată în triunghi - detaşarea de la bază spre vârf
Elemente de conţinut
Figura
Metoda analitică
Metoda trigonometrică
24. Rectificarea hotarelor
Elemente de conţinut
Rectificarea unui hotar frânt cu o linie dreaptă, care să treacă printr-un punct al vechiului hotar
Rectificarea unui hotar frânt cu o linie dreaptă, care să fie paralelă cu o direcţie dată
Rectificarea unui hotar frânt cu o linie care să aibă la mijloc un singur punct de frângere
25. Unități teritorial – cadastrale
Elemente de conţinut
Parcela
Sectorul cadastral
Corpul de proprietate
Partida cadastrală
26. Patrimoniul
Elemente de conţinut
Definiție
Caracterele juridice ale patrimoniului
Funcțiile patrimoniului
27. Proprietatea privată
Elemente de conţinut
Caracterele juridice ale proprietății private
Subiectele dreptului de proprietate privată
Obiectul dreptului de proprietate privată
Bibliografie
1. Boş N., (2003) Cadastru general, Editura All Beck, Bucureşti
2. Boş N., (2003) Cartea funciară şi expertiza tehnică topo-cadastrală, Editura All Beck, Bucureşti
3. Dohotar V., (2003) Cadastru general. Cadastru tehnic. Note de curs, curs uz intern, Fac. de
Geografie, UBB, Cluj-Napoca
4. Drăgoi A., (2004) Noţiuni de drept civil, drept funciar şi publicitate imobiliară, Univ.
,,1Decembrie’’, Alba-Iulia
4. Dragomir P. şi colab. (1995) Lucrări topografice în cadastru, Editura MATRIX ROM SRL,
Bucureşti
6. Ion Nelu Leu şi colab., (1999) Topografie şi cadastru agricol, Editura didactică şi pedagogică, R.A.-
Bucureşti,
7. Mihăilă M., Corcodel Gh., Chirilov I., (1995) Cadastrul general şi publicitatea imobiliară-bazele şi
lucrările componente, Editura Ceres, Bucureşti
8. ONCGC (2001) Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general, Bucureşti
9. Legea 7 / 1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, M. O. nr. 61 din 26 martie 1996
***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice, a
seminariilor fac parte integrantă din bibliografie
Disciplinele: Sisteme de poziționare globală și Teledetecție
28.Componentele sistemului GPS
Elemente de conţinut
-principii de funcționare
- segmentul spațial (sateliții de poziționare globală)
- segmentul de control
- segmentul utilizatori
29.Structura semnalului satelitar
Elemente de conţinut
- undele purtătoare
- codul CA
- codul P
30.Erorile masuratorilor GPS
Elemente de conţinut
-erori satelitare
-erori în propagarea semnalelor
-erori datorate receptoarelor
31.Sistemul ROMPOS
Elemente de conţinut
-descrierea sistemului
-tipuri de poziționare prin intermediul sistemului ROMPOS
32. Spectrul electromagnetic. Influența atmosferei asupra radiațiilor electromagnetice
Elemente de conţinut
- definirea spectrului, domenii spectrale, utilitatea principalelor domenii
- explicarea influenței atmosferei asupra radiațiilor electromagnetice – difuzia, absorbția
33. Senzorii activi și senzorii pasivi: analiză comparativă, exemple, funcționare
Elemente de conţinut
- definirea senzorilor activi și pasivi
- exemple de captori activi și pasivi
- funcționarea captorilor și domenii de utilizare a acestora
34. Clasificarea sateliților de teledetecție
Elemente de conţinut
- definirea sateliților
- criterii de clasificare, exemple
35. Procedee de determinare a scării fotogramelor
Elemente de conţinut
- definirea fotogramelor
- determinarea scării fotogramelor în terenuri plane (desen, formule)
- determinarea scării fotogramelor în terenuri accidentate (desen, formule)
36. Etapele procesului de fotointerpretare. Procedee de fotointerpretare
Elemente de conţinut
- definirea fotointerpretării
- etapele procesului de fotointerpretare – enumerare, descriere
- procedee de fotointerpretare – enumerare, descriere, avantaje/dezavantaje
Bibliografie:
1.Neuner J. (2000) Sisteme de pozitionare globala Ed. Matrix Rom, Bucuresti
2. Paunescu C., Mocanu V., Dimitriu S. (2003), Sisteme de pozitionare GPS, Editura Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti
3. Rus I., (2013) Sisteme de poziționare globală, Note de curs, Facultatea de Geografie, UBB Cluj
4.http://www.rompos.ro
5.Chitea Gh., Kiss A., Vorovencii I., (2003), Fotogrammetrie şi teledetecţie, Editura Universităţii
“Transilvania”, Braşov.
6.Donisă I., Grigore M., Tövissi I., (1980), Aerofotointerpretare geografică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
7.Imbroane Al. M., Moore D., (1999), Iniţiere în GIS şi teledetecţie, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
8.Loghin V., (1998), Teledetecţia spaţială a Terrei, Editura Domino, Târgovişte
***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor practice, a
seminariilor fac parte integrantă din bibliografie
1
Subiecte licenţă, iulie 2014
Specializarea Geografie, linia română1
Disciplina: Geografia generală
1. Trăsăturile specifice ale învelişului geografic
Elemente de conţinut
- legităţile ce guvernează realitatea geografică: zonalitatea, azonalitatea, etajarea
peisagistică, ritmicitatea şi individualizarea peisagistică.
2. Regiunea geografică ca formă de organizare teritorială a spaţiului geografic
Elemente de conţinut :
- definire;
- caracteristici şi tipologie.
Bibliografie:
Cocean, P., (2002), Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.
Donisă, I., (1977), Bazele teoretice şi metodologice ale Geografiei, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Mac, I., (2000), Geografie generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca.
Petrea, D., (2005), Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii
din Oradea.
Disciplina: Geografia fizică a României
1. Procese geomorfologice actuale pe teritoriul României
Elemente de conţinut
- premise geologice şi geografice ale modelării reliefului României;
- tipuri de procese geomorfologice actuale;
- repartiţia proceselor geomorfologice actuale pe trepte morfogenetice (montană;
deluroasă şi de podiş; câmpie; luncă, deltă şi litoral).
2.Relieful vulcanic din România.
Elemente de conţinut
- premise geologice şi geografice ale modelării reliefului vulcanic din România;
- cicluri de erupţii şi tipuri de vulcani în România;
- evoluţia postvulcanică a reliefului;
- tipuri de morfologii vulcanice în România.
3.Relieful glaciar carpatic
1 Pentru fiecare disciplină, cursul predat, notele de curs, tematica lucrărilor practice şi
seminariilor fac parte integrantă din bibliografie.
2
Elemente de conţinut
- scurt istoric al cercetării reliefului glaciar din România;
- argumente geomorfologice, speologice şi palinologice asupra fazelor glaciare
carpatice;
- geneza reliefului glaciar carpatic şi tipuri de gheţari;
- tipuri de morfologii glaciare în România.
4.Resursele biogeografice şi pedogeografice ale etajului nemoral în România
Elemente de conţinut
- premise geomorfologice şi climatice ale conturării etajului nemoral ;
- etajul pădurilor de stejar (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică
regională);
- etajul pădurilor de gorun (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică
regională);
- etajul pădurilor de fag (compoziţie floristică, soluri şi repartiţie geografică
regională);
Bibliografie: 1. Irimuş, I. A. (2003), Geografia Fizică a României. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca.
2. Irimuş, I. A. (2004), Procese geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de
relief. Vol.Perfecţionare continuă.Geografie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Disciplina: Geografia umană a României
1.Repartitia teritorială populaţiei din România
Elemente de conţinut:
-Repartitia populatiei pe trepte de altitudine
-Densitatea populatiei :densitatea generala, agricola, subzinstentiala
-Densitatea la nivel de judete,
-Densitatea la nivel de mari unitati geografce.
2. Bilanţul geodemografic,
Elemente de conţinut:
-Sporul natural: natalitatea ( fertilitate, nuptialitate), mortalitate
( mortalitatea infantila), speranta de viata.
- Sporul migratoriu ( sositi , plecati), migratie interna , externa,tipuri de
mobilitate.
-Sporul total.
3.Tipologia asezarilor rurale din Romania,
Elemente de conţinut:
-Clasificare dupa repartitia teritoriala ( trepte de altitudine si unitati de
relief).
-Clasificare dupa fizionomia, structura si textura vetrei,
-Clasificare dupa marime geodemografica
-Clasificare functională.
Bibliografie:
1.Ciangă, N. (2010), Geografia umană a României, Note de curs.
3
Disciplina: Geografia regională a României
1.Regiunea Transilvania Nordică,
Elemente de conţinut:
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică.
2. Regiunea Transilvania Sudică
Elemente de conţinut:
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică
3. Dobrogea. Abordare regională.
Elemente de conţinut:
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică.
4.Munţii Apuseni. Abordare regională.
Elemente de conţinut:
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică
Bibliografie:
1. Cocean P., Filip S. (2011), Geografia regională a României, Presa
Universitară Clujeană, , p. 66-104, p. 211-219.
Disciplina: Meteorologie -Climatologie
1. Forme de condensare a vaporilor de apă din atmosferă şi importanţa lor
pentru mediul geografic, inclusiv pentru om.
Elemente de conţinut:
- Definiţia condensării şi condiţiile generale necesare condensării vaporilor de apă din
atmosferă ;
- Forme de condensare a vaporilor de apă la nivelul suprafeţei terestre:
roua, bruma, chiciura, poleiul. Definiţie, geneză, importanţă ;
- Forme de condensare a vaporilor de apă în straturile inferioare ale
atmosferei: ceaţa. Definiţie, tipuri genetice şi mod de formare, importanţă;
4
- Forme de condensare a vaporilor de apă în atmosfera liberă: norii.
Definiţie, criterii de clasificare a norilor, clasificarea internaţională a norilor,
nebulozitatea, importanţa norilor.
2. Formele reliefului baric şi importanţa lor pentru evoluţia vremii, cu
exemplificări din spaţiul euro-atlantic şi aplicaţii la România.
Elemente de conţinut:
- Definiţiile principalelor forme de relief baric: anticiclonul, ciclonul,
dorsala anticiclonică, talvegul depresionar, şaua barică, brâul anticiclonic,
culoarul depresionar, câmpul uniform;
- Exemple de forme de relief baric din spaţiul atlanto-european, mase de aer
asociate lor şi aspecte caracteristice determinate în evoluţia vremii în România
(Anticiclonul Insulelor Azore, Anticiclonul Est-European, Ciclonul Islandez,
ciclonii mediteraneeni, Anticiclonul Nord-African).
3. Caracterizarea complexă - factorii climatogenetici, regimul principalelor
elemente climatice, peisajul natural, repartiţia geografică - a unui tip de climat
din Europa, după clasificarea lui B. P. Alisov. Obs. De ales între climatul subtropical de ţărm vestic (mediteranean), climatul
temperat continental, climatul temperat de ţărm vestic.
Elemente de conţinut:
- Încadrarea climatului respectiv în clasificarea lui Alisov ;
- Regimul anual al temperaturii aerului. Valori, explicaţii ;
- Regimul anual al precipitaţiilor atmosferice. Valori, explicaţii;
- Peisajul natural;
- Repartiţia geografică în Europa;
- Importanţa economică (potenţialul turistic, exemple de zone turistice).
Bibliografie:
1. Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.
2. Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-
Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
3. Pop Gh., 1988, Introducere în Meteorologie şi Climatologie, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
Disciplina: Hidrologie
1. Repartiţia apei în sol şi subsol (inclusiv desenul).
Elemente de conţinut:
Elementele care condiţionează repartiţia apei în sol şi subsol
Nivelul hidrostatic şi nivelul piezometric
Zona de aeraţie sau de saturaţie incompletă
Subzona de evaporaţie
5
Subzona intermediară
Subzona capilară
Zona de saturaţie
Zona de fluctuaţie
Zonarea în funcţie de procesele geochimice
Desenul
2.Bazinul hidrografic şi influenţa formei sale asupra scurgerii râurilor
Elemente de conţinut:
Definiţia bazinului hidrografic
Delimitarea clasică şi automată a bazinelor hidrografice
Elementele morfometrice ale bazinului hidrografic
Forma bazinelor hidrografice
Influenţa formei bazinului asupra aspectului hidrografelor de viitură (desene)
3.Modurile de exprimare a scurgerii lichide şi de suspensii
Elemente de conţinut:
Debitul mediu lichid Q (m3/s)
Volumul scurgerii lichide V (mil. m3)
Debitul specific lichid q (l/s.km2)
Stratul lichid scurs Y (mm)
Coeficientul scurgerii lichide α
Turbiditatea ρ (g/m3)
Debitul de aluviuni în suspensie R (kg/s)
Debitul specific de aluviuni în suspensie r (t/ha/an)
4.Efectele induse de fenomenele hidrice extreme
Elemente de conţinut:
Efectele induse de fazele scurgerii maxime
Efectele induse de fazele scurgerii minime
Efectele induse de modificarea naturală a calităţii a apelor
Efectele induse de fenomenele de îngheţ pe unităţile acvatice
Bibliografie: 1.Sorocovschi, V. (2002) Hidrologia uscatului. Partea I şi II. Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2.Sorocovschi, V., Şerban, Gh. (2008) Hidrogeologie. Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca.
3.Sorocovschi, V., Şerban, Gh. (2012) Elemente de Climatologie şi Hidrologie.
Partea II - Hidrologie. Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 242 p.
6
Disciplina: Geomorfologie
1.Alunecările de teren.Geneza, forme, evoluţie.
Elemente de conţinut:
- condiţiile naturale şi antropice favorizante pentru declanşarea şi evoluţia în timp;
- morfologia iniţială şi derivată;
- tipuri de alunecări de teren;
- modul de intervenţie pentru moderarea procesului;
- răspândirea alunecărilor de teren ăn România.
2.Relieful glaciar montan
Elemente de conţinut:
- condiţii de apariţie;
- relief glaciar montan;
- geneza gheţarilor;
- formele generate de mobilitatea gheţii pe versanţi;
- gheţarii de platou;
- forme de distrucţie şi reconstrucţie glaciară
- relief generat de gheţari în spaţiu montan românesc.
Bibliografie:
1. Ichim, I., Maria Rădoane, Dumitriu, D. (2000-2001), Geomorfologie, vol. I şi II,
Editura Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava.
2. Mac, I. (1976/1980), Geomorfologie I şi II. Litografiat Univ. „Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca.
Disciplina: Geografia socială
1. Efectele sociale ale mobilităţii teritoriale a populaţiei.
Elemente de conţinut:
Mobilităţi simple (cu reliefarea efectelor sociale):
- diurne;
- de recreere (vacanţe);
- navetism (muncă, studii);
- rezidenţiale intraurbane.
Migraţiile intra şi internaţionale:
- tipologie şi particularităţi;
- efecte în arealul emitent;
- efecte în arealul receptor;
- efectele asupra migranţilor.
Bibliografie: 1. Ipatiov, F. (2011), Geografia socială – note de curs.
2. Neguţ, S. (2011), Geografia umană, Edit. Academiei Române, Bucureşti.
3. Schifirneţ, C. (2004), Sociologie, Edit. Comunicare.ro, Bucureşti.
7
Disciplina: Geografia politică
1.Componente teritoriale ale statelor: caracteristici şi funcţionalităţi spaţiale.
Elemente de conţinut:
Caracteristicile geografice ale teritoriului şi influenţele
Trasarea graniţelor şi funcţiile acestora
Criterii de amplasare sau relocare de capitale
2. Delimitarea politică si economică a bazinelor maritime
Elemente de conţinut:
Resursele oceanice şi dreptul internaţional
Zone naţionale şi zone internaţionale în spaţiul oceanic
Rute maritime strategice.
Bibliografie: 1. Bodocan, V. (1997), Geografie Politică, Editura presa Universitară Clujeană
2. Glassner, M.I. (1996), Political Geography, John Willey & Sons, New York
3. Ilieş, A. (1999), Elemente de Geografie Politică, Editura Universităţii din
Oradea
4. Săgeată, R. (2008), Geopolitică, Ed. Universităţii ”Lucian Blaga”, Sibiu.
Disciplina: Organizarea spaţiului geografic
1. Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii, semnificaţii, caracteristici (Rusu, R)
Elemente de conţinut:
Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii
Noţiunea de „spaţiu” în diferite ştiinţe
Semnificaţiile noţiunii de „spaţiu geografic”
Caracteristicile spaţiului geografic.
2. Teoria locurilor centrale a lui Walter Christaller
Elemente de conţinut:
Introducere: teoriile spaţiului economic
Premisele teoriei locurilor centrale
Teoria locurilor centrale: de la cercuri la hexagoane
Ierarhia locurilor centrale bazată pe principiul pieţii, principiul transportului,
principiul administrativ.
Bibliografie: 1. Ianoş, I. (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei
RSR, Bucureşti.
8
2. Rusu, R. (2004), Organizarea spaţiului geografic şi amenajarea teritoriului.
Caiet de lucrări practice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
3. Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi
infrastructuri tehnice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Disciplina: Geografia generală a turismului
1.Tipuri şi forme de turism.
Elemente de conţinut:
- elemente de definire, individualizare şi diferenţiere a tipului de turism în raport cu
forma de turism;
- tipologia tipurilor de turism (de recreere, curativ, cultural şi mixt) şi caracteristicile lor
principale .
2. Perioada turismului de masă şi ale perioadei de „demasificare” a turismului .
Elemente de conţinut:
- caracteristicile majore.
3. Amenajare turistică.
Elemente de conţinut:
- definire, rol, importanță și principii majore (principiile unicităţii prestației, al
amplasării la ”sursă”, al localizării îndepărtate, al polivalenței și al favorizării
amenajrilor în arealele cu un nivel ridicat al dezvoltrii sociale și economice - definire,
caracteristici, exemple).
4. Infrastructura turistică de cazare principală.
Elemente de conţinut:
- definire, scop, tipologie și caracteristici proprii fiecărui tip de structură e cazare în parte
(hotel, motel, vilă turistică, cabană, hanuri turistice).
Bibliografie: 1.Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj- Napoca.
Disciplina: Geografia Europei
1.Configuraţia geopolitică europeană.
Elemente de conţinut:
- teritoriile cu statut indefinit;
- teritoriile dependente;
- uniuni şi organizaţii suprastatale europene.
2.Europa Nordică
Elemente de conţinut:
- coordonate fizico-geografice;
- coordonate economico-geografice;
- coordonate geopolitice.
9
3. Europa Estică
Elemente de conţinut:
- coordonate fizico-geografice;
- coordonate economico-geografice;
- coordonate geopolitice.
4.Europa Sudică (Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Balcanică).
Elemente de conţinut:
- coordonate fizico-geografice;
- coordonate economico-geografice;
- coordonate geopolitice.
Bibliografie: 1. Boţan, C. N., Cocean, P. (2013), Geografia Europei, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca
Disciplina: Geografia economică mondială
1.Resursele energetice şi industria energiei electrice.
Elemente de conţinut:
- resursele clasice de energie (cărbuni, petrol, gaze naturale);
- resurse regenerabile (solară, eoliană, hidroenergia).
- repartiţie şi caracteristici geografice;
- industria energiei electrice – indicator al calitatuii vietii;
- structura hidroenergetică;
- structura termoenergetică ;
- producţia şi consumul;
- raspândirea geografică.
Bibliografie: 1.Păcurar, Alexandru, 2006, Geografie economică mondială, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
Comisia,
Subiecte licență iulie 2014
Specializarea Geografia Turismului, linia română
1. Factorii genetici ai fenomenului turistic (demografici, economici, psihologici, sociali, politici):
caracteristici, rol, impact
2. Tipuri şi forme de turism: elemente de definire, individualizare şi diferenţiere a tipului de turism în
raport de forma de turism, tipologia tipurilor de turism (de recreere, curativ, cultural şi mixt) şi
caracteristicile lor principale
3. Fenomene și procese de risc turistic – definire, cauze ale apariției fenomenelor de risc, tipologia
riscurilor: naturale (climatice, alunecări de teren etc.) și antropice (afectarea structurii, deprecierea
calitativă a resursei atractive, epuizarea resurselor, exploatarea neadecvată, ineficiența exploatării,
supralicitarea infrastructurii, uzura morală, accentuarea sezonalității, nesatisfacerea cererii,
incompatibilitatea turismlui cu alte forme de valorificare economic, poluarea turistică)
4. Etapele principale şi activităţile aferente unui studiu general de prospectare turistică
5. Organizarea studiului de prospectare a pieţei turistice: etape, faze şi activităţi
6. Implicaţiile turismului asupra dezvoltării rurale - avantajele şi dezavantajele practicării turismului rural
7. Clasificarea principalelor sisteme de transport utilizate în turism - feroviar, rutier, aerian şi pe apă - şi
caracteristicile lor majore, avantaje şi dezavantaje.
8. Potențialul turistic al reliefului glaciar din România: creste și circuri glaciare.
- definirea reliefului glaciar si geneza acestuia
- componentele de atractivitate
- caracteristicile crestelor glaciare si sectioarele reprezentative din masivele si unitatile montane
- geneza si definirea circurilor glaciare si tipologia acestora
- componentele cu atractivitate turistica acircurilor glaciare
- masive si circuri representative
9. Potențialul turistic al obiectivelor cu atractivitate turistică antropică: bisericile de lemn din Maramureș
- contextul istoric-social de individualizare a civilizației lemnului în regiunea carpatica și în
Maramureș
- caracteristicile arhitectonice, fizionomice și de integrare în peisaj
- repartiția teritorială și obiective reprezentative
- obiectivele monastice Bârsana și Săpânța-Peri
10. Principiul eficienței (rentabilității) amenajărilor turistice
- Principiul eficienței indirecte/sociale a amenajărilor turistice și efectele acesteia
- Principiul eficienței directe a amenajărilor turistice
- Efectul multiplicator al turismului
- Înclinația marginală de consum
11. Tendințe ale amenajărilor turistice în Romania în perioada contemporană
- Contextul social-istoric și economic al dezvoltării turismului după 1960 și efectul socializării
bazei materiale
- Efectele asupra evoluției, dezvoltării și involuției turismului în intervalele 1950-1960, 1960-
1975, 1975-1990
- Tendințele și parcursul turismului și amenajărilor turistice dupa 1990 și efectele tranziției către
economia de piață
Ministerul Educaţiei Naționale Universitatea „Babeş-Bolyai”
Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Umană şi Turism
Str. Clinicilor, nr. 5-7
400006, Cluj-Napoca Tel: 02 64 596 116; 592 214; 591 807
Fax: 02 64 597 988
E-mail:[email protected]
http://geografie.ubbcluj.ro
2
12. Generații de amenajări turistice de tip statiune în regiunea alpină
Condițiile social-economice motivationale și tehnice ale succesiunii generațiilor de stațiuni în
Alpi, mai ales în Franța:
- Caracteristicile statiunilor din generația a I-a
- Caracteristicile statiunilor din generația a II-a
- Stațiunile din generatia a III-a - stațiunile integrate pentru sporturi de iarnă
- Stațiunile din generația a IV-a, ecoturismul și dezvoltarea durabilă
13. Apariția fenomenului turistic:
- motivațiile care au determinat circulația turistică;
- etapizarea dezvoltării turismului, cu caracteristicile fiecărei perioade: antichitatea greco-
romană, feudalismul, epoca modernă și contemporană. (apariția profesiunilor din turism,
infrastructura de cazare-restaurare, turoperatorii, apariția stațiunilor turistice, a ghidurilor și
asociațiilor turistice, instituții naționale cu rol în turism, factorii care au impulsionat mișcarea
turistică - concediile plătite, acțiunile de marketing etc).
14. Evoluția circulației turistice internaționale și principalele „bazine turistice:
- evoluția numerică a deplasărilor turistice internaționale în perioada 1938-2010;
- evoluția raportului sosiri turistice internaționale (STI) pe încasări turistice;
- repartiția regională a STI și a veniturilor obținute din turismul internațional;
- dinamica spațială a STI și principalele bazine turistice (4); comentariul raportului STI/locuitor.
15. Tipologia regiunilor turistice: regiunile turistice litorale, itemii de atins sunt:
- tipologia generală a regiunilor turistice (montane, litorale, de turism itinerant);
- criteriile de clasificare a regiunilor turistice litorale (amploarea fenomenului turistic, vechimea
amenajărilor pentru turism a litoralului, numărul, repartiția și profilul stațiunilor);
- tipologia regiunilor turistice litorale, cu exemplificări: a) mari sectoare turistice litorale (riviere); b)
sectoare turistice litorale polarizate; c) sectoare turistice litorale difuze.
16. Etapele dezvoltării turismului european:
- motivațiile care au determinat circulația turistică;
- etapizarea dezvoltării turismului, caracteristicile fiecărei epoci (antichitatea greco-romană,
feudalismul, epocile modernă și contemporană): apariția profesiunilor din turism, infrastructura
de cazare-restaurare, apariția To, a stațiunilor turistice, a ghidurilor și asociațiilor instituțiilor cu
rol în turism, factori care au impulsionat mișcarea turistică (concediile plătite, acțiuni de
marketing etc.).
17. Parcurile de distracții și parcurile tematice din Europa:
- definirea conceptelor de parc de distracții și de parc tematic;
- generațiile de parcuri de distracții;
- parcurile tematice și regiunile de turism itinerant tematic cu exemplificări.
18. Elemente de atractivitate turistică a morfologiei vulcanice şi forme de valorificare turistică.
- conţinutul noţiunii de vulcanism (definiţie, originea termenului);
- morfologia vulcanică (conuri vulcanice, platouri vulcanice, văi de tip barancos, cratere vulcanice,
caldere vulcanice, neck-uri, dyk-uri, insule vulcanice, arcuri vulcanice, lanţuri vulcanice);
- resurse naturale asociate activităţii vulcanice: izvoare minerale, emanaţii mofetice, gheizere, roci de
construcţie, minereuri;
- tipuri de turism: turismul ştiinţific, turismul balnear şi climato-turismul, turismul cultural, turismul
religios sau monahal, turismul de afaceri şi expoziţional, turismul de aventură.
19. Elemente de atractivitate turistică a morfologiei litoralelor şi tipuri de turism asociate.
- conţinutul noţiunii de litoral (definiţie, componente);
- morfologia litorală (agenţi modelatori şi forme de relief modelate: ţărm, plajă, faleză);
- regiuni litorale europene (riviera egeeană, riviera adriatică, riviera ligurică, riviera franceză, riviera
spaniolă);
- tipuri de turism: turismul ştiinţific, turismul balnear şi climato-turismul, turismul cultural, turismul
religios sau monahal, turismul de afaceri şi expoziţional, turismul de aventură.
20. Metodologia de evaluare a potenţialului turistic. Modelul PATN – 2009
- Elemente de analiză de bază
3
- Elaborarea unui model de clasificare a componentelor de potenţial şi infrastructură
- Potenţialul turistic natural
- Patrimoniul cultural
- Infrastructură specific turistică
- Infrastructură generală
- Criterii de evaluare a potenţialului turistic
- Evaluarea resurselor naturale
- Evaluarea resurselor antropice
- Evaluarea infrastructurii specifice turistice
- Infrastructura generală
21. Produsul turistic: concept, caracteristici, taxonomie, gama;
- Conceptualizari ale produsului touristic (definire);
- Caracteristicile produsului turistic
- Tipuri şi formule de produse turistice (taxonomie), mod de functionare;
- Gama de produse turistice: definire, componente, proprietati (lungime, latime,
profunzime/adancime), rolul şi funcţia produselor în gamă, linia de produse.
22. Conceperea produselor turistice la cerere
Etapele întocmirii unui produs turistic la cerere:
- colectarea informaţiilor/cerinţelor clientului (Caietul de sarcini al produsului);
- căutarea informaţiilor;
- contactarea prestatorilor;
- conceperea produsului;
- analiza de preţ;
- elaborarea ofertei de vânzare;
- vânzarea propriu-zisă;
- rezervarea;
- realizarea carnetului de călătorie.
23. Studiu de antropologie culturală stratigrafică. Studiu de caz: Cultura și civilizația daco-getică
- Amprente în istoria și geografia daco-geților;
- Repere identitare moștenite
24. Muntii Apuseni – analiza de geografie regională: baza naturala de sustinere, componenta demografică
și de habitat, analiza economică și perspectivele de dezvoltare, analiza chorematică
25. Regiunile turistice mediteraneene din Spania, Franţa şi Italia: localizare, factori naturali de cură,
resurse turistice antropice, dotări tehnico-materiale, zonare (coste, riviere) şi centre turistice
26. Regiunea turistică a Munţilor Alpi: extensiune teritorială; zonele şi arealele turistice pe state, cu
caracteristicile proprii (masive montane, văi, lacuri glaciare, resurse antropice, staţiuni turistice, dotări
specifice, tipuri şi forme de turism)
27. Clasificarea serviciilor turistice – criterii: structura (conţinutul) serviciilor prestate în turism; fazele
derulării actului turistic; momentul şi forma cererii; tipurile şi formele de turism
28. Serviciile de cazare turistice: categorii de structuri de cazare, clasificarea unităţilor de cazare (după
nivelul de confort, capacitatea de primire şi funcţionalitate), marile grupuri hoteliere şi lanţuri hoteliere
integrate, funcţiile unităţilor hoteliere, organizarea activităţilor hoteliere (pe departamente,
compartimente, servicii), indicatori de gestiune şi eficienţă economică ai activităţii hoteliere 29. Între agenţia de turism şi unitatea de cazare există două tipuri de contracte de colaborare: de comision și de
contingent. Explicați care sunt principalele caracteristici care deosebesc contractul de contingent de cel de
comision, referindu-vă la: perioada și durata contractului, contingentul de cazare, caracteristicile tarifelor în turism,
garanția contractuală și riscurile agenției de turism implicate într-un contract de contingent.
30. Pornind de la idea că “Ceea ce aflăm de la clienți, ne ajută să elaborăm oferte originale, să negociem şi să
reducem la minimum sau chiar să evităm obiecţiile lor”, enumeraţi şi descrieţi pe larg principalele tipuri de
informaţii necesare pentru a stabili întrebările ce urmează a fi adresate clientului în procesul de vânzare a
produsului turistic în cadrul agenției de turism, cu scopul de a elabora oferte originale şi de a reduce la minimum
obiecţiile
31. Configurația geopolitică europeană (itemi: teritoriile cu statut indefinit; teritoriile dependente; uniuni
și organizații suprastatale europene)
4
32. Structura etnica a populatiei Europei - principalele regiuni minoritare; statele naționale; statele
binaționale; statele multinationale; națiunile fără state
33. Tipuri de climat din spaţiul european şi importanţa lor pentru activităţile turistice (mediteranean,
temperat de altitudine, temperat continental, temperat de ţărm vestic - după clasificarea lui B.P. Alisov).
- localizarea geografică a tipului de climat;
- caracterizarea regimului principalelor elemente climatice: temperatura, durata de strălucire a
Soarelui / nebulozitatea, precipitaţiile, vântul;
- fenomene climatice de risc posibile în climatul respectiv;
- aprecierea gradului de favorabilitate al climatului respectiv pentru diferite tipuri şi forme de
turism;
- exemple concrete de activităţi turistice şi localizarea lor spaţială în zona tipului respectiv de
climat.
34. Relaţia între schimbările climatice şi activităţile turistice.
- Semnificaţia schimbărilor climatice.
- Impactul schimbărilor climatice asupra turismului: forme de impact potenţial, indicatori
relevanţi.
- Contribuţia turismului la cauzele schimbărilor climatice: forme specifice de impact, strategii
pentru diminuarea impactului, indicatori relevanţi.
35. Impactul turismului asupra biodiversităţii – cadru conceptual, forme de impact şi indicatori relevanţi.
- Biodiversitatea – modalităţi de exprimare.
- Forme de impact asupra biodiversităţii specifice turismului.
- Contribuţia turismului la conservarea naturii – indicatori relevanţi.
36. Amenajările antropice ale resurselor de apă cu implicații în turism
Analiza amenajările antropice asociate resurselor de apă, urmărind tipologia acestora, cu exemple, fiind
abordate aspecte privind:
- Amenajările antropice asociate apelor subterane: fântinile arteziene și cele publice, analizate
prin prisma mai multor repere și criterii: istoric, configurație, materiale, arhitectură, cromatică,
dinamică, fond muzical. Exemplificare la nivel mondial și național
- Amenajările antropice asociate apelor curgătoare: morile de apă tradiționale, apeducte, canale
de navigație, sisteme de ecluze, muzee dedicate apei. Toate aceste elemente vor fi tratate prin
prisma tipologiei, a valențelor de ordin turistic, urmând a fi completate cu exemple concrete.
- Amenajările antropice asociate lacurilor: construcțiile de tipul barajelor și parcurile de apă.
Vor fi analizate aspecte de ordin istoric, spațial, funcțional asociate barajelor, dar și aspecte ce
derivă din crearea lacurilor de acumulare, ca spații propice de dezvoltare a activităților turistice
(agrement nautic, pescuit etc).
- Amenajările antropice asociate apei în stare solidă: construcții de zăpadă și gheață cu valențe
turistice și pârtiile de schi artificiale. Se va analiza aspecte ce țin de tipologia și utilitatea
acestor construcții (cu exemple).
- Amenajările antropice ale resurselor de apă marine și oceanice: canalele maritime, acvariile
publice, muzee oceanografice, parcuri de mamifere marine, insule artificiale. Vor fi evidențiate
aspecte legate de importanța turistică, atractivitate, distribuția la nivel mondial.
5
BIBLIOGRAFIE
Subiectele 1, 2, 3,
1. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Subiectele 4, 5
1. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2005), Prospectare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
2. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Subiectul 6
1. Dezsi, Şt. (2013), Turism rural - note de curs.
2. Petrea, D., Petrea, Rodica (2000), Turism rural, Edit. Presa Universitară Clujeană.
Subiectul 7
1. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Subiectele 8, 9
1. Ciangă, N. (2007), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
2. Cocean P. (2011), Patrimoniul turistic din România, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Subiectele 10, 11, 12
1. Ciangă, N. Dezsi, Şt. (2007), Amenajare turistică, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
2. Erdeli, G., Gheorghilaș, A. (2006), Amenajări turistice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca.
Subiectele 13, 14, 15
1. Păcurar, Alexandru (2009), Turism internaţional, ediţia a III-a, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Subiectele 16, 17
1. Păcurar, Alexandru (2011), Turismul în ţările Uniunii Europene, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Subiectele 18, 19
1. Irimuş, I.A.(2010), Relieful- Potenţial şi valorificare turistică. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, p.293.
Subiectul 20
1. Ipatiov, F. (2013), Metodologia cercetării în Geografia Turismului – note de curs.
2. * * * (2007), Metodologie privind evaluarea potenţialului turistic în unitățile administrativ-
teritoriale de bază [http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/
amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf – accesat: decembrie, 2007]
Subiectele 21, 22
1. Luca, C., Hurmuzescu, D. (2004), Manualul practic al ghidului de turism, Edit. THR-CG, Bucureşti.
2. Ureche, C. (2006), Agenţia de turism. Tehnici de rezervare, Editura Presa Universitara Clujeană,
Cluj-Napoca
3. Stănciulescu, Gabriela (2008), Managementul agenţiei de turism, Ed. II, www.biblioteca-
digitală.ase.ro.
4. Mălăescu, Simona (2011), Conceperea şi comercializarea produsului turistic, Suport de curs pentru
Învătamantul la Distanţă, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai.
6
Subiectele 23
1. Puşcaş, Angelica, Din istoria culturii și civilizației. Suport de curs Ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca (2010)
Subiectele 24
1. Cocean, P., Filip, S., (2010), Geografia Regionalã a României, Editura Presa Universitarã Clujeanã,
Cluj Napoca
Subiectele 26, 26
1. Nicoară, L, Puşcaş, Angelica (2002), Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
Subiectele 27, 28
1. Nicoară, L. (2010), Organizarea serviciilor în turism, curs, Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
2. Stănciulescu, Gabriela (1998), Tehnica operaţiunilor în turism, Edit. ALL Educational.
Subiectele 29, 30
1. Stănciulescu, Gabriela (2003), Managementul operaţiunilor de turism, Ed. All Beck, Bucureşti
2. Canargie, D, Crom, J.O., Crom, M.A. (2003), Tehnici de a vinde, Ed. Curtea Veche, Bucureşti
Subiectele 31, 32
1. Boțan, C. N., Cocean, P. (2013), Geografia Europei, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca
Subiectul 33
1. Moldovan Florin (2010), Potenţialul climatic şi valorificarea lui în turism, Suport de curs în format
electronic pentru specializarea GT-ID, UBB, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.
Subiectele 34, 35
1. Bălteanu D., Şerban M. (2005), Modificările globale ale mediului: o evaluare interdisciplinară
a incertitudinilor, Ed. Coresi, Bucureşti.
2. Corpade C., Muntean O.L., Deac C., Biriş I.(2006), Abordări tematice în ştiinţa
mediului: suport de seminar, U. T. Press, Cluj-Napoca.
3. Corpade C. (2013), Turismul şi mediul înconjurător (note de curs)
4. Dinu M. (coord.) (2005), Impactul turismului asupra mediului: indicatori şi
măsurători, Editura Universitară, Bucureşti.
Subiectul 36
1. Bătinaș, R., Sorocovschi, V. (2010), Resurse de apă, potențial și valorificare turistică, Edit.
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Responsabil specializare,
Conf. univ. dr. Ștefan Dezsi
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ – 2014
SPECIALIZAREA HIDROLOGIE ŞI METEOROLOGIE
Disciplina: Alimentări cu apă şi canalizarea apelor uzate
1.Surse şi captări de apă
Elemente de conţinut
Surse de apă potabilă şi industrială
Criterii de alegere a surselor de apă
Zonele de protecţie sanitară
Captări din râuri
Captarea izvoarelor
Captarea acviferelor
Captarea apei din lacuri
Captarea apei marine
2. Reţele interioare şi exterioare de canalizare a apelor uzate
Elemente de conţinut
Clasificarea şi caracteristicile apelor de canalizare
Canalizarea apelor uzate menajere
Canalizarea apelor uzate industriale
Canalizarea apelor meteorice
Canalizarea scurgerilor de ape uzate situate sub nivelul terenului
Scheme generale de canalizare
Sisteme de canalizare
3. Determinarea debitelor de calcul pentru instalaţiile de canalizare
Elemente de conţinut
Determinarea debitelor apelor uzate
Determinarea debitelor apelor meteorice
Determinarea debitelor apelor de suprafaţă care interferează cu reţeaua de canalizare
Determinarea debitelor apelor subterane care interferează cu reţeaua de canalizare
Ape admise în reţeaua de canalizare
Bibliografie
Ianculescu, O., Ionescu, Gh. C., 2002, Alimentări cu apă. Editura MatrixRom, Bucureşti.
Ionescu, Gh. C., 1997, Instalaţii de canalizare. Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti.
Mănescu, Al., 1998, Alimentări cu apă - aplicaţii. Editura H.G.A., Bucureşti.
***La fiecare disciplină cursul predat, notele de curs, cât şi tematica lucrărilor
practice, a seminariilor fac parte integrantă din bibliografie
Disciplina: Hidrogeologie
4. Zonele caracteristice ale stratelor acvifere libere şi captive (desene şi
explicaţii)
Elemente de conţinut
Zona de alimentare
Zona de dezvoltare
Zona de descărcare
Nivelul hidrostatic şi nivelul piezometric
Stratele acvifere libere (desen)
Stratele acvifere captive (desen)
Apele captive ascensionale şi arteziene (desen)
5. Repartiţia apei în sol şi subsol (inclusiv desenul).
Elemente de conţinut
Elementele care condiţionează repartiţia apei în sol şi subsol
Nivelul hidrostatic şi nivelul piezometric
Zona de aeraţie sau de saturaţie incompletă
Subzona de evaporaţie
Subzona intermediară
Subzona capilară
Zona de saturaţie
Zona de fluctuaţie
Zonarea în funcţie de procesele geochimice
Desenul
6. Clasificarea izvoarelor după sensul de deplasare a apei (inclusiv desene)
Elemente de conţinut
Izvoarele descendente
De strat
De vale
De terasă
De grohotiş
Din roci compacte
Izvoarele ascendente
De strat
De falie
Arteziene
Vocluziene
Bibliografie
Pişota I., Buta I., 1983, Hidrologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Preda, I., Marosi, P., 1971, Hidrogeologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Sorocovschi, V., Şerban, Gh., 2008, Hidrogeologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca.
Disciplina: Hidrometrie şi prelucrarea primară a datelor
7.Cheia limnimetrică. Calcularea debitelor medii zilnice.
Elemente de conţinut
Fazele premergătoare construirii cheii limnimetrice
Organizarea graficelor cheii limnimetrice (desen)
Cheia limnimetrică tabelară (schiţă)
Metoda transformării simple după cheia limnimetrică
Metoda ponderată (desen)
Metoda coeficientului de iarna Ki (desen)
Metoda Q = f (T) (desen)
8. Măsurătorile complete şi simple de aluviuni în suspensie. Calculul debitelor
medii zilnice.
Elemente de conţinut
Diferenţierea măsurătorilor complete de cele simple de aluviuni în suspensie
Corectarea măsurătorilor simple de aluviuni în suspensie. Graficul ρmal=f(ρmed).
Calculul debitelor medii zilnice de aluviuni în suspensie
Metoda R=f(Q)
Metoda interpolării (coeficientului m)
9.Fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă.
Elemente de conţinut
Tipuri de fenomene de îngheţ
Măsurarea fenomenelor de îngheţ
Prelucrarea datelor referitoare la fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă (greficul
complex de iarnă)
Riscuri hidrice generate de fenomenele de îngheţ pe cursurile de apă
Bibliografie
Diaconu, C., 1999, Hidrometrie aplicată. Editura H.G.A., Bucureşti.
Sorocovschi V., Buta I., 1994, Hidrometrie (Măsurători şi calcule hidrologice). Centrul
de multiplicare al Universităţii, Cluj Napoca
Şerban, Gh., Bătinaş, R., 2005, Noţiuni practice de hidrologie – Partea I, Hidrogeologie,
Potamologie. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
x x x 1996, Instrucţiuni privind organizarea şi programul activităţii reţelei hidrometrice
pe râuri. I.N.M.H. Bucureşti.
Disciplina: Limnologie
10.Bilanţul apei lacurilor de acumulare
Elemente de conţinut
Componentele bilanţului (intrări, ieşiri, stocări)
Debitele afluente
Debitele defluente
∆V/∆T (∆Q)
Bilanţul pe debite afluente (ecuaţia şi eroarea de bilanţ)
Bilanţul pe debite defluente (ecuaţia şi eroarea de bilanţ)
11. Tipuri de stratificaţii termice întâlnite în lacuri (inclusiv desene)
Elemente de conţinut
Stratificaţia termică directă. Epilimnionul, mezolimnionul şi hipolimnionul.
Stratificaţia termică inversă.
Stratificaţia termică uniformă (homotermia).
Stratificaţii termice speciale (heliotermia şi dichotermia)
12.Fenomenul de colmatare a cuvetelor lacustre.
Elemente de conţinut
Evoluţia şi dinamica fenomenului de colmatare
Indicatorii fenomenului de colmatare
Determinarea cantitativă a colmatării în lacuri
Zonele de intensitate maximă a colmatării
Modificări în morfologia cuvetei ca urmare a colmatării
Dinamica principalelor elemente morfometrice ale acumulărilor sub influenţa colmatării
Consecinţele, prognoza şi măsuri pentru atenuarea colmatării
Bibliografie
Chiriac V., Filotti A., Teodorescu I., 1976, Lacuri de acumulare. Editura Ceres,
Bucureşti.
Gâştescu, P. (1998), Limnologie şi oceanografie, Editura H.G.A., Bucureşti.
Giurma, I., 1997, Colmatarea lacurilor de acumulare, Editura H.G.A., Bucureşti.
Sorocovschi, V., 2003, Hidrologia uscatului. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Disciplina: Meteorologie generală
13.Formele reliefului baric şi importanţa lor pentru evoluţia vremii, cu
exemplificări din spaţiul euro-atlantic.
Elemente de conţinut
Principalele forme de relief baric şi definirea lor: anticiclonul, ciclonul, dorsala
anticiclonică, talvegul depresionar, brâul anticiclonic, culoarul depresionar, câmpul
uniform.
Evoluţia vremii în principalele forme de relief baric (anticiclonul, ciclonul).
Forme de relief baric din Regiunea Atlanto-Europeană, mase de aer asociate şi
importanţa acestora pentru aspectul vremii în România.
14.Vânturile locale: clasificare, geneză, repartiţie geografică, importanţă.
Elemente de conţinut
Clasificarea vânturilor locale
Vânturile catabatice: calde (de tip Foehn) şi reci (de tip Bora)
Vânturile de tip briză: brizele marine (de zi şi de noapte) şi brizele montane (de zi şi de
noapte).
Geneza, caracteristicile şi efectele vânturilor locale.
Repartiţia vânturilor locale pe Glob şi în România.
15. Forme de condensare a vaporilor de apă din atmosferă şi importanţa lor
pentru mediul geografic, inclusiv pentru om.
Elemente de conţinut
Definiţia condensării şi condiţiile generale necesare condensării vaporilor de apă din
atmosferă.
Forme de condensare a vaporilor de apă la nivelul suprafeţei terestre: roua, bruma,
chiciura, poleiul. Definiţie, geneză, importanţa acestora.
Forme de condensare a vaporilor de apă în straturile inferioare ale atmosferei: ceaţa.
Definiţie, tipuri genetice şi mod de formare, importanţa ceţii.
Forme de condensare a vaporilor de apă în atmosfera liberă: norii. Definiţie, criterii de
clasificare a norilor, clasificarea internaţională a norilor, nebulozitatea, importanţa norilor
Bibliografie
Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.
Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-
Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Sorocovschi V., 2009, Meteorologie şi Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca.
Disciplina: Climatologie generală
16. Încălzirea globală actuală.
Elemente de conţinut:
Localizarea în timp a Încălzirii globale actuale.
Argumente pentru dovedirea acestui fenomen.
Consecinţe ale Incălzirii globale actuale, cu exemplificări.
17.Rolul climatogenetic al particularităţilor suprafeţei subiacente. Aplicaţii
la România.
Elemente de conţinut
Influenţa repartiţiei uscatului şi a apei asupra climei.
Influenţa reliefului (cu accent pe relieful muntos) asupra climei.
Aplicaţii la relieful României: diferenţieri climatice şi topoclimatice impuse de Munţii
Carpaţi prin poziţie, altitudine, expoziţie, configuraţia formelor.
Rolul climatogenetic al vegetaţiei.
Importanţa climatogenetică a stratului de zăpadă şi gheaţă.
Influenţa antropică asupra climei .
18.Caracterizarea complexă a unui tip de climat după clasificarea lui B. P.
Alisov. (Unul dintre: climatul subtropical de ţărm vestic (mediteranean),
climatul temperat continetal, climatul temperat de ţărm vestic. Elemente de conţinut:
Factorii climatogenetici importanţi pentru climatul respectiv.
Caracterizarea regimului principalelor elemente climatice.
Peisajul natural.
Repartiţia pe Glob.
Bibliografie
Moldovan F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „D. Cantemir”, Tg. Mureş.
Moldovan F., 2003, Fenomene climatice de risc, Editura Echinox, Cluj-Napoca.
Moldovan F., 2012, Elemente de Climatologie şi Hidrologie, Partea I, Meteorologie-
Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Sorocovschi V., 2009, Meteorologie şi Climatologie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca.
Disciplina: Chimia mediului hidro-atmosferic
19.Compuşii chimici ai atmosferei terestre
Elemente de conţinut
Compoziția chimică a atmosferei
Ozonul atmosferic – procese de generare și de distrugere (reacții chimice)
Distribuția spațială a ozonului
Bibliografie:
Holland, H., (1983), Chimia atmosferei si oceanelor, Edit. Tehnica, Bucuresti
Frimescu, M., (1991) Ozonul atmosferic¸ Editura Tehnica, Bucuresti
20.Compoziţia chimică a apei lacurilor
Elemente de conţinut
Formarea compoziției chimice a apei din lacuri
Mineralizarea și compoziția chimică a apei din lacuri
Bibliografie
Varduca, A., 1997, Hidrochimie şi poluarea chimică a apelor, Edit. HGA, Bucureşti
Trufaş, V., 1975, Hidrochimie, Editura Tehnica, Bucureşti
21.Mineralizarea apei râurilor şi tipurile hidrochimice principale
Elemente de conţinut
Definirea mineralizării apei. Modalități de exprimare.
Debitul și scurgerea substanțelor chimice
Clase și grupe hidrochimice
Bibliografie
Trufaş, V., 1975, Hidrochimie, Editura Tehnica, Bucureşti
Sorocovschi, V., 2002, Hidrologia uscatului, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
Găștescu, P., 1998, Limonologie și oceanografie, Editura HGA, București
Disciplina: Amenajarea hidrotehnică a bazinelor hidrografice
22.Barajele – tipologie, criterii de clasificare şi rol funcţional
Elemente de conţinut
Definirea termenului şi descrierea elementelor componente ale barajelor
Criteriile de clasificare a barajelor
Definirea tipurilor de baraj în funcţie de criteriile stabilite anterior
Enumerarea funcţiilor deţinute de baraje în amenajarea integrată a bazinelor hidrografice
Barajele de pe râurile din România: repartiţie, tipuri şi funcţii
23.Lucrări de regularizare a cursurilor de apă desfăşurate în albie
Elemente de conţinut
Scopul lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă şi a albiei
Gruparea lucrărilor de regularizare a albiei
Tipologia lucrărilor de regularizare a albiei şi descrierea lor
24.Amenajări şi construcţii hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor
Elemente de conţinut
Definirea tipurilor de inundaţii
Gruparea măsurilor de prevenire şi combatere a inundaţiilor
Clasificarea construcţiilor hidrotehnice de combatere a inundaţiilor şi localizarea lor
Gruparea şi exemplificarea construcţiilor hidrotehnice de prevenire şi combatere a
inundaţiilor din România
Bibliografie:
Ilie Constantin A., 2007, Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Tronac Augustina, 2011, Amenajări hidrotehnice. Note de curs, Edit. Facultăţii de
Imbunătăţiri funciare şi Ingineria mediului, Specializarea Măsurători terestre şi
cadastru, Bucureşti.
Teodorescu A., şi colab., 1972, Gospodărirea apelor, Edit. CERES Bucureşti.
Disciplina: Regimul scurgerii naturale a râurilor
25.Factorii naturali de influenţare a scurgerii râurilor.
Elemente de conţinut
Clima-factor genetic (precipitații, evaporația)
Factorii neclimatici (geologia, relieful (altitudinea, orientarea versanților), solul,
vegetația)
26.Tipizarea regimurilor de scurgere în funcţie de principalele surse de
alimentare
Elemente de conţinut
Alimentarea superficială cu regim intermitent
Caracteristici generale
Tipuri de alimentare
Zonarea latitudinală şi altitudinală
Alimentarea superficială cu regim permanent
Alimentare subterană
Caracteristici generale
Tipuri de alimentare
26.Tipurile de regim şi perioadele ale scurgerii râurilor din România.
Elemente de conţinut
Factori generali de determinare (poziția geografică, Carpații, treptele de relief, Marea
Neagră) și factori secundari
Macrotipuri (3 tipuri majore)
Mezotipuri (12 tipuri)
Perioadele caracteristice ale scurgerii
27.Fazele de regim: Scurgerea medie
Definiţie şi caracteristici
Media zilnică, lunară, anuală şi multianuală
Modalităţi de calcul
Variabilitatea scurgerii medii
Coeficientul de debit
Coeficientul de variaţie
Modalităţi de exprimare a scurgerii medii
Bibliografie
Diaconu C., Şerban P., 1994, Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. Tehnică, Bucureşti.
Sorocovschi V., 2009, Hidrologia uscatului, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca.
Ujvari J., 1972, Geografia apelor României, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Disciplina: Eroziunea, transportul şi depunerea aluviunilor
28.Încărcarea râului cu aluviuni şi stările fazei solide faţă de faza lichidă
Elemente de conţinut
Acţiunea mecanică a apei asupra rocilor
Competenţa şi capacitatea râului
Forţe active şi forţe pasive
Descrierea celor cinci stări
29.Evaluarea dinamicii verticale a albiilor de râu
Elemente de conţinut
Metode geomorfologice
Metode hidrologice
Calculul cu ajutorul datelor din măsurătorile de debit
Întocmirea şi analiza graficului hp=f(T)
Interpretări spaţiale
Analize pe baza factorilor din secţiune şi bazinul aferent
30.Transportul aluviunilor
Elemente de conţinut
Tipuri de transport al particulelor solide
Forţele care acţionează şi tipuri de mişcare în mediul lichid
Numărul Reynolds şi numărul Reynolds
Competenţa şi capacitatea râului
Efectele transportului asupra particulelor solide
Efectul curentului asupra patului albiei
Bibliografie
Ichim I. etc., 1989, Morfologia şi dinamica albiilor de râuri, Ed. Tehnică, Bucureşti
Pandi G., 1997, Concepţia energetică a formării şi transportului aluviunilor în suspensie,
Ed. Presa universitară clujeană, Cluj
Sorocovschi V., 2002, Hidrologia uscatului, vol. I,II, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj
Disciplina: Potamologie
31.Curenţii din apa râului şi repartiţia vitezelor
Elemente de conţinut
Curenţii din albiile rectilinii (desene)
Curenţii din curburi (desene)
Curenţii la ape mari (desene)
Factorii de influenţare a repartiţiei vitezelor
Variaţia vitezelor în timp
Variaţia vitezelor în spaţiu (desene)
32.Bazinul hidrografic şi influenţa formei bazinului asupra scurgerii
Elemente de conţinut
Definiţia bazinului hidrografic
Delimitări de bazine
Caracteristicile bazinului
Tipuri de formă
Influenţa formei asupra alurii hidrografelor de viitură (desene)
33.Exprimarea valorică a scurgerii, coeficientul de scurgere şi nivelul apei
Elemente de conţinut
Debitul
Debitul specific
Volumul
Stratul scurs
Coeficientul de scurgere
Nivelul apei
Bibliografie
Gâştescu P., 1998, Hidrologie, Ed. Roza vânturilor
Sorocovschi V., 2002, Hidrologia uscatului, vol.I,II, Ed. Casa cărţii de ştiinţă, Cluj
Zăvoianu I., 1999, Hidrologie, Ed. România de mâine, Bucureşti
Disciplina: Meteorologie sinoptică
34.Criterii de clasificare a maselor de aer
Elemente de conţinut
Definirea fiecărui criteriu de clasificare a maselor de aer (criteriul termic, criteriul higric,
criteriul (termo)dinamic, criteriul geografic).
Clasificarea de mase de aer
Definirea fiecărui tip de masă de aer conform fiecărui criteriu.
Prezentarea proprietăţilor fiecărui tip de masă de aer.
Prezentarea evoluţiei/transformării fiecărui tip de masă de aer.
Prezentarea evoluţiei vremii asociate fiecărui tip de masă de aer la trecerea peste o
regiune
35.Evoluţia vremii asociată ciclonilor extratropicali
Elemente de conţinut
Originea ciclonilor extratropicali
Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe o traiectorie situată la nord
de centrul ciclonului
Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe traiectoria trecerii centrului
ciclonului
Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe o traiectorie situată la sud de
centrul ciclonului.
-evoluaţia vremii asociată trecerii frontului cald: temperatură, presiune,
nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice asociate.
-evoluţia vremii asociată trecerii frontului rece (de ordinul I si de ordinul II):
temperatură, presiune, nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice
asociate.
-evoluţia vremii asociată trecerii frontului oclus: temperatură, presiune,
nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene meteorologice asociate.
36.Evoluţia vremii asociată anticiclonilor extratropicali.
Elemente de conţinut
Originea anticiclonilor extratropicali
Evoluţia vremii atunci când punctul de observaţie se află pe traiectoria unui anticiclon
extratropical: temperatură, presiune, nebulozitate, precipitaţii, vânt, alte fenomene
meteorologice asociate.
Bibliografie
Fărcaş, I., 1988, Meteorologie-Climatologie, Structura şi dinamica atmosferei. Note de
curs, Curs litografiat la Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Moldovan, F., 1999, Meteorologie-Climatologie, Editura „Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureş
Pop, Gh., 1988, Introducere în meteorologie şi climatologie, Editura Tehnică, Bucureşti.
LICENSZ VIZSGA TEMATIKA, 2014
FÖLDRAJZ SZAK
1. Víz a légkörben (légnedvesség, felhőképződés, csapadékképződés és csapadékfajták) Makkai G., Imecs Z (2006): Meteorológia, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 48-57. o.
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 28-32. o., 77-85. o., 92-97. o.
2. Az éghajlati elemek övezetes rendje és azonalitásai Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 214-229. o.
3. A folyó morfometriája: a folyómeder keresztszelvénye, a keresztszelvény felvétele, a
szelvényezés, a szelvény területének számítása Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 13-15. o.
4. A talajvíz áramlási irányának meghatározása Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 28-30. o.
5. A külső erők felszínalakító tevékenysége, folyamatok és formák (a felszíni vizek és a jég
felszínalakító tevékenysége) Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,
Budapest–Pécs, 17–124. o.
Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o
6. A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár,, 46–
47. o., 50–52. o., 54–55. o.
7. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20. o, 103–110. o.
8. A népesség dinamikája Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.
o. (2006-os kiadás) v. 107-128. o. (2010-es kiadás)
9. Az európai kontinens természetföldrajzi alapvonásai. A tájalkotó tényezők által előidézett
tájképi változatosság: domborzati, hidrográfiai és biopedoklimatikus jellemzők a nagytájcsoportok
szintjén Probáld F. (szerk.) (2000): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 21-55. o., 64-85.
o.
10. A települések hierarchiája Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország
településkörnyezete, Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz
szöveggyűjtemény), 9-39. o.
Beluszky Pál (2000): Magyarország városhálózata 1900-ban, in: Magyarország településkörnyezete,
Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz szöveggyűjtemény), 40-
76. o.
11. Térbeli objektum típusok, adatmodellek (vektoros, raszteres adatmodell) Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.
o.
12. A mezőgazdaság társadalmi-gazdasági tényezői Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-
71. o.
13. Az összefüggés-vizsgálat statisztikai módszere Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307. o.
14. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271. o.
15. Energia: az élet és a társadalom működésének alapja. Energiatermelés és fogyasztás.
Fosszilis energiahordozók. A legvitatottabb eset: az atomenergia előnyei és hátrányai. Megújuló
energiák térhódítása Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218. o.
16. Románia regionális földrajza – az egyes nagytájegységek komplex földrajzi jellemzése –
Kárpátok és Szubkárpátok, Erdélyi-medence, Nyugati-síkság és dombvidék Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35. o.
Pop P. Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
5-27. o.
Pop P. Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 9-31.
o.
17. A távérzékelés fizikai alapjai Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27 o
GEOGRAFIE
1. Apa în atmosferă (umezeală atmosferică, formarea nebulozităţii, formarea şi tipurile de
precipitaţie)
Makkai G., Imecs Z (2006): Meteorológia, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 48-57.
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 28-32., 77-85. , 92-97.
2. Zonalitatea şi azonalitatea elementelor climatice
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 214-229.
3. Morfometria cursurilor de apa: elaborarea secţiunii transversale, calculul secţiunii
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 13-15.
4. Determinarea direcţiei de scurgere a apelor freatice
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok,. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 28-30.
5. Relieful creat de agenții externi - procese și forme, relieful fluvial și glaciar
Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,
Budapest–Pécs, 17–124. o.
Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o.
6. Forma Pământului, sisteme de coordonate
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–
47., 50–52., 54–55.
7. Clasificarea hărţilor, scara, reprezentarea reliefului
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20., 103–110.
8. Dinamica populaţiei
Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.
(2006-os kiadás) v. 107-128. (2010-es kiadás)
9. Trăsături fizico-geografice ale continentului european. Diversitatea peisagistică indusă de
factorii genetici ai peisajului: caracteristicile reliefului, hidrografiei şi elementele biopedoclimatice
ale macroregiunilor europene
Probáld F. (szerk.) (2000), Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 21-55. , 64-85.
10. Ierarhizarea aşezărilor
Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország
településkörnyezete, Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz
szöveggyűjtemény), 9-39.
Beluszky Pál (2000): Magyarország városhálózata 1900-ban, in: Magyarország településkörnyezete,
Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz szöveggyűjtemény), 40-
76.
11. Tipuri de obiect spațiale, modele spațiale (modelul vector, modelul raster)
Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.
12. Factorii socio-economici ai agriculturii
Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-
71.
13. Analiza legăturilor dintre variabilele statistice
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307.
14. Efectele urbanizării asupra mediului. Aşezări, om, mediu.
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271.
15. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili
fosili. Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218.
16. Geografia regională a României – Caracterizare complexă a unităţilor de relief – Carpaţii şi
Subcarpaţii, Depresiunea Transilvaniei, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest
Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35.
Pop P. Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
5-27.
Pop P. Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 9-31.
17. Bazele fizice ale teledetecției
Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27.
TERÜLETFEJLESZTÉS SZAK
A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer.
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–
47. o., 50–52. o., 54–55. o.
1. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek.
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20. o, 103–110. o.
2. Az összefüggés-vizsgálat statisztikai módszere
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307. o.
3. A folyó morfometriája: a folyómeder keresztszelvénye, a keresztszelvény felvétele, a
szelvényezés, a szelvény területének számítása
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 13-15. o.
4. A talajvíz áramlási irányának meghatározása
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 28-30. o.
5. A mélységvonalas helyszínrajz (batimetrikus térkép) elkészítése
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel Kiadó, Kolozsvár, 32-33. o.
6. Vízhozam mérése úszókkal mért sebességek segítségével
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 44-46. o.
7. Területi információk (Területi adatbázis. Térbeliség, időbeliség a területi kutatásokban.
Térségi szintek)
Nemes Nagy József (2005-szerk.): Regionális elemzési módszerek, MTA-ELTE Regionális Tudományi
Kutatócsoport, Budapest, 9-21 o.
8. Kiegyenlítődés és differenciálódás (Wiiliamson hipotézis, Konvergencia vizsgálatok)
Nemes Nagy József (2005-szerk.): Regionális elemzési módszerek, MTA-ELTE Regionális Tudományi
Kutatócsoport, Budapest, 119-124. o
9. A külső erők felszínalakító tevékenysége, folyamatok és formák (a felszíni vizek és a jég
felszínalakító tevékenysége)
Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,
Budapest–Pécs, 17–124. o.
Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337. o
10. Területfejlesztés alapjai. A területfejlesztés alapelvei. Területfejlesztési dokumentációk
kidolgozásának szakaszai. Területfejlesztési dokumentációk típusai
Benedek J. (2006): Területfejlesztés és regionális fejlődés. Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 113-128. o.
11. A regionális földrajz fejlődése a földrajztudományon belül és a főbb kutatási irányzatai
Probáld F. (szerk.) (1994): Európa regionális földrajza, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 9-25. o.
12. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet.
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271. o.
13. Energia: az élet és a társadalom működésének alapja. Energiatermelés és fogyasztás.
Fosszilis energiahordozók. A legvitatottabb eset: az atomenergia előnyei és hátrányai. Megújuló
energiák térhódítása
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218. o.
14. Románia regionális földrajza – az egyes nagytájegységek komplex földrajzi jellemzése –
Kárpátok és Szubkárpátok, Erdélyi-medence, Nyugati-síkság és dombvidék
Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35. o.
Pop P. Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
5-27. o.
Pop P. Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 9-31.
o.
15. Térbeli objektum típusok, adatmodellek (vektoros, raszteres adatmodell)
Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.
o.
16. A mintavételi tervek fajtái
Magyari Tivadar (2005): Adatvételi módszerek a társadalomkutatásban, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 141-
155 o.
Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest. 221-228. o.
17. Kérdőívezés során alkalmazott kérdéstípusok
Magyari Tivadar (2005): Adatvételi módszerek a társadalomkutatásban, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 194-
207. o.
Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest, 181-185. o.
18. A távérzékelés fizikai alapjai
Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27. o.
19. Az Európai Unió regionális politikájának mechanizmusa, eszközei és intézményrendszere
Probáld F. (szerk.) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, pp. 33-53 o.
20. A népesség dinamikája
Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.
o. (2006-os kiadás) v. 107-128. o. (2010-es kiadás)
21. A települések hierarchiája
Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország
településkörnyezete, Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz
szöveggyűjtemény), 9-39. o.
Beluszky Pál (2000): Magyarország városhálózata 1900-ban, in: Magyarország településkörnyezete,
Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz szöveggyűjtemény), 40-
76. o.
22. A mezőgazdaság társadalmi-gazdasági tényezői
Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-
71. o.
PLANIFICARE TERITORIALĂ
1. Forma Pământului, sisteme de coordonate
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–
47., 50–52., 54–55.
2. Clasificarea hărţilor, scara, reprezentarea reliefului
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20., 103–110.
3. Analiza legăturilor dintre variabilele statistice
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 303-307.
4. Morfometria cursurilor de apa: elaborarea secţiunii transversale, calculul secţiunii
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok. Ábel kiadó, Kolozsvár, 13-15.
5. Determinarea direcţiei de scurgere a apelor freatice
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel Kiadó, Kolozsvár, 28-30.
6. Metodologia elaborării hărţilor batimetrice
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel kiadó, Kolozsvár, 32-33.
7. Măsurarea si calculul debitului unui râu cu metoda flotorilor
Pál Zoltán (2006): Hidrológia gyakorlatok, Ábel kiadó, Kolozsvár, 44-46.
8. Informaţii teritoriale (Baze de date teritoriale. Spaţiul şi timpul în analize teritoriale.
Nivele teritoriale)
Nemes Nagy József (2005-szerk.): Regionális elemzési módszerek, MTA-ELTE Regionális Tudományi
Kutatócsoport, Budapest, 9-21.
9. Nivelare şi diferenţiere (Ipoteza lui Williamson, Analize de convergenţă)
Nemes Nagy József (2005-szerk.): Regionális elemzési módszerek, MTA-ELTE Regionális Tudományi
Kutatócsoport, Budapest, 119-124.
10. A Relieful creat de agenții externi - procese și forme, relieful fluvial și glaciar
Lóczy D., Veress M. (2005) – Geomorfológia I. Földfelszíni folyamatok és formák, Dialóg Campus Kiadó,
Budapest–Pécs, 17–124.
Borsy Zoltán (1992): Általános természetföldrajz, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 293-337.
11. Területfejlesztés alapjai. A területfejlesztés alapelvei. Területfejlesztési dokumentációk
kidolgozásának szakaszai. Területfejlesztési dokumentációk típusai
Benedek J. (2006): Területfejlesztés és regionális fejlődés. Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 113-128.
12. Evoluţia geografiei regionale ca ramură distinctă a ştiinţei geografice şi orientările de
cercetare în cadrul acesteia
Probáld F. (szerk.) (1994): Európa regionális földrajza, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 9-25.
13. Efectele urbanizării asupra mediului. Aşezări, om, mediu.
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271.
14. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili
fosili. Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218.
15. Geografia regională a României – Caracterizare complexă a unităţilor de relief – Carpaţii şi
Subcarpaţii, Depresiunea Transilvaniei, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest
Pop Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 5-35.
Pop P. Gr. (2000), Carpaţii şi Subcarpaţii României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
5-27.
Pop P. Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 9-31.
16. Tipuri de obiect spațiale, modele spațiale (modelul vector, modelul raster)
Detrekői, Á., Szabó, Gy. (1995): Bevezetés a térinformatikába, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 35-63.
17. Tipuri de eşantioane
Magyari Tivadar (2005): Adatvételi módszerek a társadalomkutatásban, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 141-
155
Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest. 221-228
18. Tipuri de întrebări utilizate în aplicarea chestionarelor
Magyari Tivadar (2005): Adatvételi módszerek a társadalomkutatásban, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 194-
207
Earl Babbie (1995): A társadalomtudományi kutatás gyakorlata, Balassi Kiadó, Budapest, 181-185.
19. Bazele fizice ale teledetecției
Lóki, J. (1996): Távérzékelés, Kossuth Egyetemi Kiadó, Debrecen, 9-27.
20. Instituţiile, instrumentele şi mecanismele politicilor de dezvoltare regională în Uniunea
Europeana
Probáld F. (szerk.) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, pp. 33-53
21. Dinamica populaţiei
Kovács Cs. M. (2006, 2010): Általános népességföldrajz, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 80-96.
(2006-os kiadás) v. 107-128. (2010-es kiadás)
22. Ierarhizarea aşezărilor
Beluszky Pál (2000): A magyarországi településállomány mai állapota in: Magyarország
településkörnyezete, Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz
szöveggyűjtemény), 9-39.
Beluszky Pál (2000): Magyarország városhálózata 1900-ban, in: Magyarország településkörnyezete,
Magyarország az ezredfordulón (sorozat), MTA., Budapest, (l . Településföldrajz szöveggyűjtemény), 40-
76.
23. Factorii socio-economici ai agriculturii
Kovács Cs. M. (2009): A világ mezőgazdasági földrajza, Ed. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 54-
71.
TURIZMUSFÖLDRAJZ SZAK
1. Magashegységi jég által alakított domborzat és turisztikai hasznosítása
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
4.4. fejezet (16 oldal)
2. A tengerpartok típusai. Turisztikai hasznosításuk
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
5.8. fejezet (9 oldal)
3. Utóvulkáni működések turisztikai hasznosítása. Mofetták, ásványvizek, fumarolák,
szolfatárák, gejzírek
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
9.4 fejezet (9 oldal)
4. A Föld éghajlati képe
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 239-256. o.
5. A Föld alakja, méretei, a földrajzi koordinátarendszer
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–
47. o., 50–52. o., 54–55. o.
6. A térképek osztályozása, méretarány, domborzatábrázolási módszerek
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe, Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20. o, 103–110. o.
7. Az urbanizáció környezeti hatásai; Városok, ember, környezet
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271. o.
8. Energia: az élet és a társadalom működésének alapja. Energiatermelés és fogyasztás.
Fosszilis energiahordozók. A legvitatottabb eset: az atomenergia előnyei és hátrányai. Megújuló
energiák térhódítása
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218. o.
9. A centrális tendencia mérőszámai
Példa: Egy adott településen 1 év alatt a turisták elszállásolása a különböző elszállásolási típusok szerint a
következő eloszlást mutatja:
12 Szálloda........202356 személy, 3 Ifjúsági szálló......1593 személy, 6 Motel......3572 személy, 10
Kabanna......3093 személy, 5 Kemping.......3843 személy, 3 Iskolai táborok......245 személy, 24 Városi
panzió....16443 személy, 32 Vidéki panzió......20349 személy, 26 Más elszállásolási tipus........16542
személy.
Számítsa ki az átlagot, mediánt, móduszt valamint a személyek %-os eloszlását elszállásolási típusok
szerint.
Mezei Elemér - Veres Valér (2001): Társadalomstatisztika, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 35-43. o.
10. Nemzetközi turizmus – A legnagyobb turistaforgalmat lebonyolító államok
idegenforgalmának társadalmi-gazdasági háttere és a nemzetközi turizmus főbb aktuális tendenciái
Probáld F. (szerk.) (1996): Afrika és a Közel-Kelet földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 76-82
Probáld F. (szerk..) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 119-129.
Probáld F. (szerk.) (2008): Ázsia, Óceánia és Ausztrália földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 404-
414 , 464-473
Gyuricza L. (2008): A turizmus nemzetközi földrajza, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 33-41
11. Európa regionális földrajza – Az Európai Unió integrációtörténetének és gazdaságának
komplex elemzése – Nagy
Nagy Egon (2004): Az Európai Unió földrajza, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1-70.
o.
12. A turizmus infra és szuprastrukturája
Michalkó Gábor (2004): A turizmuselmélet alapjai, Kodolányi János Főiskola, Turizmus Akadémia 1,
Székesfehérvár, 90-103. o.
13. A turizmus termékszemléletű értelmezése
Michalkó Gábor (2004): A turizmuselmélet alapjai, Kodolányi János Főiskola, Turizmus Akadémia 1,
Székesfehérvár, 150-173. o.
14. Erdély antropikus turisztikai értékei
Cianga Nicolae (2006): România, geografia turismului, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 113-
142. o.
15. A gótikus építészet stílusjegyei, sajátosságai
Szentkirályi Zoltán–Détshy Mihály (1994): Az építészet rövid története. I. Műszaki Könyvkiadó. Budapest,
127. o. , 129-136. o. , 136-142. o.
Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 146-175. o.
Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 56-66. o.
(A könyvek az Entz Géza Alapítvány könyvtárában találhatóak meg)
16. A reneszánsz építészet stílusjegyei, sajátosságai
Szentkirályi Zoltán–Détshy Mihály (1994): Az építészet rövid története. I. Műszaki Könyvkiadó. Budapest,
156. o. , 158-170. o.
Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 308-315. o.
Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 66-78. o.
(A könyvek az Entz Géza Alapítvány könyvtárában találhatóak meg)
17. A polgári társadalom kultúrája és civilizációja: felvilágosodás és romantika
Kinder H., Hilgemann W. (1999:, Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 257-258. o.,
288-289. o., 318-320. o., 340-346. o.
Kósa László (2000): Magyar művelődéstörténet, Osiris Kiadó, Budapest, 332-380 o.
Norman Davies (2002): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 561-590. o.
18. A modern kor kultúrája: reneszánsz és humanizmus
Kinder H., Hilgemann W. (1999): Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 149-157. o.,
180-182. o., 212-216. o., 230-234. o., 255-256. o.
Norman Davies (2000): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 443-493. o.
Szántó Gy. T. (2000): Anglikán reformáció, angol forradalom, Európa Könyvkiadó, Budapest, 84-88. o.,
122-129. o.
19. Az újkor hatásai a turizmus fejlődésére
Lengyel Márton (2004): A turizmus általános elmélete, Heller Farkas Kiadó, Budapest, 24-28. o.
Berend T. Iván-Ránki György (1976): Közép Kelet-Európa gazdasági fejlődése a 19-20 században,
Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest, 27-55. o., 91-117. o.
20. Közép – és Kelet-Európa turizmusa a kommunista rezsim időszakában
Lengyel Márton (2004): A turizmus általános elmélete, Heller Farkas Kiadó, Budapest, 42-52. o.
Berend T. Iván-Ránki György (1976): Közép Kelet-Európa gazdasági fejlődése a 19-20 században,
Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest 602-619. o.
Kaposi Zoltán (2004): A 20. század gazdaságtörténete, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 225-255.
o.
21. Közép és – Kelet-Európa turisztikai régiói
Nicoară L., Puşcaş A. (2002): Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 100-128. o.
Probáld F. (szerk.) (1994):, Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest,. 429-477., 492-
568. o.
22. Észak-Amerika turisztikai régiói
Nicoară L., Puşcaş A. (2002):, Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 291-352. o.
Probáld F. (szerk.) (2004): Amerika regionális földrajza, Trefort Kiadó, Budapest, 24-168. o.
GEOGRAFIA TURISMULUI
1. Relieful sculptat de către gheţari si valorificarea in turism
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
cap. 4.4. (16 pagini)
2. Tipologia ţărmurilor de mare si valorificarea acestora in turism
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
cap.5.8. (9 pagini)
3. Valorificarea turistica a fenomenelor postvulcanice: mofete, fumarole, solfatare, ape
minerale, gheizere
Poszet Szilárd, Pál Zoltán (2011): A felszínformák ismeretének alapjai. I. Kötet. Ábel Kiadó, Kolozsvár,
cap. 9.4 (9 pagini)
4. Zonele climatice ale Pământului
Péczely György (1998): Éghajlattan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 239-256.
5. Forma Pământului, sisteme de coordonate
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană, Kolozsvár, 46–
47., 50–52., 54–55.
6. Clasificarea hărţilor, scara, reprezentarea reliefului
Bartos-Elekes Zsombor (2007): Bevezetés a térképészetbe. Presa Universitară Clujeană. Kolozsvár, 10–
20., 103–110.
7. Efectele urbanizării asupra mediului; Aşezări, om, mediu.
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 259–271.
8. Energia: baza funcţionării societăţii şi vieţii. Producţia şi consumul de energie. Combustibili fosili.
Energia atomică: pro si contra. Dezvoltarea energiilor regenerabile.
Kerényi Attila (2003): Környezettan, Mezőgazda Kiadó, Budapest, 180–218.
9. Măsurarea tendinţei centrale
Exemplu: Într-o anumită localitate ăn decursul unui an cazarea turiştilor pe tipuri de cazări turistice arată
următoarea distribuţie:
12 Hotel........202356 persoane, 3 Hostel......1593 persoane, 6 Motel......3572 persoane, 10 Cabană......3093
persoane, 5 Camping.......3843 persoane, 3 Tabere de elev......245 persoane, 24 Pensiuni turistice
urbane....16443 persoane, 32 Pensiuni turistice rurale......20349 persoane, 26 Alte tipuri de cazări
........16542 persoane.
Calculaţi media aritmetică, mediana, modalul precum şi distribuţia persoanelor în % pe baza tipurilor de
structuri turistice.
Mezei Elemér - Veres Valér (2001): Társadalomstatisztika, Egyetemi Kiadó, Kolozsvár, 35-43.
10. Condiţiile complexe socio-economice ca premise de dezvoltare a sectorului turistic în ţările
cu cea mai mare circulaţie turistică, respectiv tendinţele actuale de dezvoltare a turismului
internaţional
Probáld F. (szerk.) (1996): Afrika és a Közel-Kelet földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 76-82
Probáld F. (szerk..) (2007): Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 119-129.
Probáld F. (szerk.) (2008): Ázsia, Óceánia és Ausztrália földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 404-
414 , 464-473
Gyuricza L. (2008): A turizmus nemzetközi földrajza, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 33-41
11. Caracterizare complexă a evoluţiei integrării şi a economiei Uniunii Europene
Nagy Egon (2004): Az Európai Unió földrajza, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1-70.
12. Infrastructura turistică
Michalkó Gábor (2004): A turizmuselmélet alapjai, Kodolányi János Főiskola, Turizmus Akadémia 1,
Székesfehérvár, 90-103.
13. Produse turistice
Michalkó Gábor (2004): A turizmuselmélet alapjai, Kodolányi János Főiskola, Turizmus Akadémia 1,
Székesfehérvár, 150-173.
14. Valori turistice antropice în Transilvania
Cianga Nicolae (2006): România, geografia turismului, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 113-
142.
15. Particularităţile şi specificităţile stilului Gotic
Szentkirályi Zoltán–Détshy Mihály (1994): Az építészet rövid története. I. Műszaki Könyvkiadó. Budapest,
127. , 129-136. , 136-142.
Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 146-175.
Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 56-66.
16. Particularităţile şi specificităţile stilului Renascentist
Szentkirályi Zoltán–Détshy Mihály (1994): Az építészet rövid története. I. Műszaki Könyvkiadó. Budapest,
156 , 158-170.
Koch, Wilfried (2005), Építészeti stílusok. Helikon Kiadó, Budapest, 308-315.
Gerő László (1957): Ismerjük meg az építészeti stílusokat, Gondolat Kiadó, 66-78.
17. Cultura şi civilizaţia societăţii burgheze. Iluminismul şi Romantismul
Kinder H., Hilgemann W. (1999:, Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 257-258. o.,
288-289. o., 318-320. o., 340-346. o.
Kósa László (2000): Magyar művelődéstörténet, Osiris Kiadó, Budapest, 332-380 o.
Norman Davies ( 2002): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 561-590. o.
18. Cultura epocii moderne. Renascentismul şi Umanismul
Kinder H., Hilgemann W. (1999): Atlasz – Világtörténelem, Athenaeum Kiadó, Budapest, 149-157. o.,
180-182. o., 212-216. o., 230-234. o., 255-256. o.
Norman Davies (2000): Európa története, Osiris Kiadó, Budapest, 443-493. o.
Szántó Gy. T. (2000): Anglikán reformáció, angol forradalom, Európa Könyvkiadó, Budapest, 84-88. o.,
122-129. o.
19. Influențele epocii moderne asupra dezvoltării turismului
Lengyel Márton (2004): A turizmus általános elmélete, Heller Farkas Kiadó, Budapest, 24-28. o.
Berend T. Iván-Ránki György (1976): Közép Kelet-Európa gazdasági fejlődése a 19-20 században,
Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest, 27-55. o., 91-117. o.
20. Turismul în Europa Centrală și de Est în timpul regimului comunist
Lengyel Márton (2004): A turizmus általános elmélete, Heller Farkas Kiadó, Budapest, 42-52. o.
Berend T. Iván-Ránki György (1976): Közép Kelet-Európa gazdasági fejlődése a 19-20 században,
Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest 602-619. o.
Kaposi Zoltán (2004): A 20. század gazdaságtörténete, Dialóg Campus Kiadó, Budapest-Pécs, 225-255.
o.
21. Regiunile Turistice din Țările Europei Central Estice
Nicoară L., Puşcaş A. (2002): Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 100-128.
Probáld F. (szerk.) (1994):, Európa regionális földrajza, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest,. 429-477., 492-
568.
22. Regiunile turistice ale Americii de Nord
Nicoară L., Puşcaş A. (2002):, Regionare turistică mondială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 291-352.
Probáld F. (szerk.) (2004): Amerika regionális földrajza, Trefort Kiadó, Budapest, 24-168.
..””
_____________________________________________________
Subiectele pentru examenul de licenţă, 2014
Specializarea PLANIFICARE TERITORIALA, linia română
1. Spaţiu şi spaţiu geografic: definiţii, semnificaţii, caracteristiciSpaţiu şi spaţiu geografic: definiţii
Noţiunea de „spaţiu” în diferite ştiinţe
Semnificaţiile noţiunii de „spaţiu geografic”
Caracteristicile spaţiului geografic
2. Teoria locurilor centrale a lui Walter ChristallerIntroducere: teoriile spaţiului economic
Premisele teoriei locurilor centrale
Teoria locurilor centrale: de la cercuri la hexagoane
Ierarhia locurilor centrale bazată pe principiul pieţii, principiul transportului,
principiul administrativ
3. Obiectivele şi principiile de bază ale planificării teritoriale
Obiectivele generale şi speciale ale planificării teritoriale
Principiile economice ale planificării teritoriale
Principiile sociale ale planificării teritoriale
Principiile tehnice ale planificării teritoriale
4. Holarhia planurilor de amenajare a teritoriului şi a celor urbanistice în
România
Piramida planurilor de amenajare a teritoriului în România
Planul de amenajare a teritoriului naţional şi secţiunile sale
Planurile de amenajare a teritoriului regional şi zonal
Planurile urbanistice: generale, zonale şi de detaliu
5. Etapele procesului de planificare teritorialăDocumentarea
Analiza situaţiei existente
Etapa de propuneri de dezvoltare
Implementarea obiectivelor
Monitorizarea implementării
6. Structura unui plan de amenajare regionalăMemoriul de sinteză
Memorial general
Anexe
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” Str. Mihail Kogãlniceanu, nr. 1
400084, Cluj-Napoca
Tel: 02 64 405 300*; 405 301; 405 302
Fax: 02 64 591
FACULTATEA DE
G E O G R A F I E
Str. Clinicilor nr. 5-7
400006, Cluj-Napoca
www.geografie.ubbcluj.ro
Tel: 02 64 591 807; 592 214
Fax: 02 64 597 988
2
7. Regiunea geografică: aspecte teoretice generaleDefinire,
Regiunea ca teritoriu,
Regiunea ca entitate politico-administrativă
Regiunea ca system
8. Regiunea funcţionalăDefinire
Centre de polarizare
Aşezări polarizate
Relaţii funcţionale
Delimitarea regiunilor funcţionale
9. Criterii de delimtare a regiunilorCriteriul peisagistic
Criteriul funcţionării
Criteriul politico-administrativ
Criteriul mental
10. Obiective şi principii ale amenajării teritoriuluiObiective
Principii economice
Principii sociale
Principii tehnice
11. Strategii de dezvoltare teritorialăStrategia centrelor de creştere
Strategia axelor de dezvoltare
Strategia centrelor de aglomerare
Strategii de dezvoltare rurală
12. Factorii dezvoltării regionaleFactorii interni
Factorii externi
Factorii de localizare
13. Principiile politicii de amenajare durabilă în EuropaConform CEMAT
14. Demersul metodologic în Geografia regionalăPrincipii
Metode
Etape de cercetare
15. Regiunea Transilvaniei de Nord – analiză regională
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică
16. Regiunea Transilvaniei de Sud – analiză regională
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
3
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică
17. Regiunea Munţilor Apuseni – analiză regională
Baza naturală de susţinere
Componenta demografică şi de habitat
Economia şi perspectivele de dezvoltare
Analiza chorematică
18. Modele urbanistice clasice. Oraşul grădinăContextual istoric şi social al structurării modelului urbanistic
Conceptele fundamentale ale modelului urbanistic
Tipare spaţiale specifice
Implicaţiile modelului urbanistic asupra planningului urban din secolul XX şi de
la începutul secolului XXI
19. Modele urbanistice contemporane. Green urbanism (urbanismul
“verde”) Contextual istoric şi social al structurării modelului urbanistic
Concepte urbanistice conexe
Principii
Axe specifice de acţiune
20. Elementele structurale urbaneSubsistemul elementelor naturale
Subsistemul social
Subsistemul elementelor construite
Subsistemul economic
21. Zonificarea teritoriului urbanZona rezidenţială
Zona centrală
Zona industrială şi a ctivităţilor economice conexe
Zona spaţiilor urbane deschise
22. Participarea publică în procesul de planning urbanAspecte normative
Instrumente de lucru specifice
Avantaje
Dificultăţi
23. Certificatul de urbanismDefiniţie
Rol
Conţinut
Eliberarea certificatului de urbanism
Valabilitate
24. Zona periurbanăAbordarea normativă
Conceptul de spaţiu periurban şi particularităţile sale
Criterii de delimitare
4
25. “Ţara” – model regional funcţionalCaracteristici generale ale “ţărilor” din România (poziţionare, structură,
polarizare)
Spaţiul mental şi rolul său în structurarea ţărilor
Structura spaţiului mental românesc
Oportuniţăţi de dezvoltare şi tendinţe evolutive
26. Procesul strategic de planificare şi managementul territorialPrincipiile managementului teritorial
Strategii de planificare teritorială: strategia de diferenţiere, strategia de
diversificare, strategia de flexibilitate
27. Componenta de mediu şi implicaţiile sale în dezvoltarea regionalAbordarea problemelor de mediu în procesul de planificare teritorială
Priorităţi de mediu în spaţiile urbane şi rurale
Necesitatea protecţiei şi conservării mediului
28. Infrastructuri de alimentare cu apăDefiniţii şi caracteristici
Nevoile de apă
Calitatea apei
Sursele de apă
Sisteme de captare a apei
Sisteme de tratare a apei
Sisteme de stocare a apei
Sistemul de transport al apei
Sistemul de distribuţie a apei
Sisteme de canalizare
Canalizarea pentru ape meteorice
29. Infrastructura de combatere a eroziunii terenurilorScheme şi specii pentru împăduririle de protecţie
Măsuri agrotehnice şi silvice
Lucrări silvico-tehnice de „stingere” a ravenelor active
Garnisajele
Palisadele
Fascinajele
Cleionajele
Pragurile
Barajele antierozionale
Canalele de scurgere
30. Infrastructura rutieră de transportDefiniţii şi caracteristici
Clasificarea şi administrarea drumurilor
Elementele caracteristice ale drumurilor
Drumul în plan orizontal (traseul drumului)
Drumul în profil longitudinal - elemente componente
Drumul în profil transversal
Intersecţii de drumuri
Alcătuirea structurilor rutiere
5
Semnalizarea rutieră
Amenajări pentru servicii în lungul căilor rutiere
31. Probleme specifice ale amenajării teritoriului în ţările mediteraneeneCaracteristici geografice ale ţărilor din Europa Sudică
Condiţionări în amenajarea teritoriului
32. Amenajarea teritoriului la nivel regional în FranţaLegea Voynet
Schemele Regionale de Amenajare şi Dezvoltare a Teritoriului (SRADT)
Teritoriile de proiect şi regiunile-proiect
33. Analiza integrată a spaţiului ruralConcepte novatoare în tipologia rurală
Clasificarea calitativă a zonelor rurale
Modele ale dezvoltării urbane durabile
34. PNDR Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului ruralMăsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole
Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere
35. PNDR Axa 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei
ruraleMăsuri privind diversificarea economiei rurale
Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
36. Imbunătăţirea calităţii vieţii rurale (Măsura 322)Obiective
Beneficiari potenţiali
Criterii de eligibilitate
Servicii şi acţiuni sprijinite
Investiţii şi cheltuieli neeligibile
Bibliografie
1. Bădescu, Gh. (1972), Ameliorarea terenurilor erodate. Corectarea torenţilor.
Combaterea avalanşelor, Editura Ceres, Bucureşti.
2. Belc, Fl. (1999), Căi de comunicaţie terestre. Elemente de proiectare, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara.
3. Benedek, J. (2001), Introducere în planning teritorial, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.
4. Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
5. Cândea Melinda, Cimpoeru Irina, Bran Florina, (2006), Organizarea, amenajarea şi
dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic, Edit. Universitară, Bucureşti.
6. Cocean, P. - coordonator (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-
Vest. Coordonate majore, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
7. Cocean, P. (2005), Geografia Europei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
8. Cocean, P. (2007), Amenajarea teritoriilor periurbane, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
9. Cocean, P. (2010), Geografie regională (Ediţia a III-a), Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca
6
10. Cocean P., 2011, Tările. Regiuni geografice şi spaţii mentale, Presa Universitară
Clujeană
11. Cocean, P., Filip, S. (2010), Geografia regională a României, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca
12. Davidson, F., Lindfield, M., Pennink, C., (2000), Strategic Planning, IHS Rotterdam.
13. Filip, S. (2003), Îndrumător practic pentru planning urban şi planning rural,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
14. Filip, S. (2009), Planning urban, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
15. Gârbacea, V. (1999), Geografia continentelor. Europa de Sud: regiuni geografice,
Litografia UBB, Cluj-Napoca.
16. Groza, O. (2005), Bazele teoretice ale planificării teritoriale, Universitatea „Al. I. Cuza”,
Iaşi.
17. Hall, P. (1996), Cities of Tomorrow: an Intlectual History of Urban Planning and Design
in the Twentieth Century, Blackwell Publishers, Oxford.
18. Ianoş, I. (1987), Oraşele şi organizarea spaţiului geografic, Edit. Academiei RSR,
Bucureşti.
19. Ianoş, I., Heller, W. (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Edit. Tehnică,
Bucureşti.
20. Ianoş, I., Humeau, J.B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane, Edit. Tehnică,
Bucureşti.
21. Mureşan, Alina Gabriela (2008), Bordura Munţilor Apuseni cu Depresiunea
Transilvaniei (sectorul Someşul Mic – Ampoi). Organizarea spaţiului geografic, Edit.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
22. Rusu, R. (2004), Organizarea spaţiului geografic şi amenajarea teritoriului. Caiet de
lucrări practice, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
23. Rusu, R. (2007), Organizarea spaţiului geografic în Banat, Edit. Mirton, Timişoara.
24. Surd, V., Bold, I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi
infrastructuri tehnice, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
25. Vincze, Maria, (2000), Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
26. Zotic, V. (2005), Componentele operaţionale ale organizării spaţiului geografic, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
27. x x x, Guvernul României, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013.
28. X x x. Acte normative în domeniul AT şi U.
29. Xxx, 2000, Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului
(CEMAT) Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului
european, elaborate de către Comitetul Înalţilor Funcţionari, Hanovra.