subiecte examen de licenȚĂ programul de studii...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
SUBIECTE – EXAMEN DE LICENȚĂ
PROGRAMUL DE STUDII
MANAGEMENT
MANAGEMENTUL PRODUCȚIEI – DISCIPLINĂ DE SPECIALITATE
1. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:
a) de masa, de serie si individuale
b) mare, mijlocie, mica;
c) evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare, calificarea fortei
de munca.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
2. Reengineering se refera la :
a) reproiectarea proceselor strategice;
b) redefinirea misiunii intreprinderii;
c) testarea pietei si lansarea comerciala.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
3. Procesul de inovare se refera la:
a) complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;
b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;
c) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala.
a. a + b
b. b
c. a + c
d. c
4. Procesul de schimbare se refera la: a) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;
b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;
c) testarea pietei si lansarea comerciala;
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
5. Procesul de valorizare se refera la: a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si
post vanzare, crearea satisfactiei clientului;
b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a
expedierea produselor finite;
c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii
si controlul rezultatelor.
a. a + b
b. b
c. a + c
d. c
6. Amplasarea reprezinta :
a) stabilirea pozitiei relative dintre utilaje;
b) elaborarea si fundamentarea planului de productie;
c) fundamentarea variantelor de dezvoltare a sectiilor intreprinderii.
a. a
b. a + b
c. a + c
d. c
7. Gama fictiva reprezinta :
a) un proces tehnologic fictiv;
b) un proces de dezvoltare fictiv;
c) un proces de informare fictiv.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
8. Efectul automatizarii se regaseste in :
a) micsorarea ciclului de fabricatie;
b) capacitatea de productie;
c) productia maxima de o anumita structura si calitate
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
9. Capacitatea de productie reprezinta :
a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a
b. a + b
c. b
d. b + c
10. Capacitatea tehnica reprezinta: a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
11. Capacitatea de regim reprezinta: a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
12. Principiul proportionalitatii presupune: a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele
muncii;
b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;
c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
13. Principiul paralelismului impune: a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele
muncii;
b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;
c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
14. Legea specializarii consta in: a) procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu
aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
15. Legea diviziunii efortului consta in: a) operatiile repartizate unui organizator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul
celorlalti organizator;
b) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa nu fie egal cu efortul
celorlalti operatori.
c) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul
celorlalti operatori;
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
16. Legea transferului de calificare: a) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie invers
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
b) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie direct
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
c) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului general trebuie sa fie direct
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
17. Legea standardizarii: a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie
repartizata mereu aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
18. Legea simplificarii: a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie
repartizata mereu aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
19. Conducerea operativa cuprinde : a) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de productie;
b) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de schimbare;
c) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului economic.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
20. Scopul urmaririi fabricatiei este: a) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare;
b) stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri corective;
c) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;
a. a
b. b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
21. Principalele modalitati de urmarire a productiei sunt: a) feed — back, feed — forward;
b) just in time;
c) pas cu pas, continuu;
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
22. Lotul de fabricatie este: a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care
se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
23. Lotul optim reprezinta: a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care
se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a + b
b. b + c
c. b
d. c
24. Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza: a) maximizarii profitului
b) minimizarii cheltuielilor de productie
c) minimizarii parametrilor programarii operative
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
25. Lotul economic este: a) cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se
prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire —
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico — economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a + b
b. b
c. b + c
d. c
26. Transportul extern (comercial) reprezinta: a) transportul uzinal
b) transportul operational.
c) transporturile de la furnizori si catre beneficiari
a. a + b
b. b
c. a + c
d. c
27. Transportul dintre depozite si sectii, dintre sectii sau in interiorul sectiilor reprezinta: a) transportul uzinal
b) transportul intern
c) transportul operational.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. b
28. Proiectarea transportului intre sectii, inclusiv a celui dintre depozite si sectii sau intre
sectii si magaziile de piese finite are la baza: a) planul general al intreprinderii
b) caracteristica tipologica a procesului de productie.
c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
29. Transportul operational este in stransa dependenta de: a) caracteristica tipologica a procesului de productie.
b) procesele tehnologice ce au loc in sectia sau atelierul respectiv
c) de tipul procesului de productie
a. a + b
b. b + c
c. a + c
d. a + b + c
30. Criteriile folosite pentru alegerea transportului comercial: a) criteriul costului
b) caracteristica tipologica a procesului de productie.
c) criteriul performantei
a. a + b
b. a + c
c. b + c
d. a + b + c
31. Criteriul performantei in alegerea transportului constau in: a) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
b) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta
c) durata transportului, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
d) costul transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
a. a
b. b + c
c. c + d
d. d
32. Materialele din depozite sau produsele din magazii formeaza un stoc. Stocul reprezinta: a) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi
b) o cantitate de resurse materiale care satisfac sunt necesare productiei
c) o cantitate de resurse materiale care satisfac cerintele obiective ale desfasurarii procesului de
productie
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
33. Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece : a) cuprinde succesiunea de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;
b) conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice;
c) se refera la reproiectarea proceselor strategice.
a. a + b
b. b
c. a + c
d. c
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
34. Clasificarea liniilor de fabricatie : a) dupa capacitatea tehnica si dupa dimensionarea unitatilor de productie;
b) alegerea solutiei strategice optime de productie si dupa specializare.
c) dupa specializare, dupa continuitatea lucrului, dupa pozitia pieselor in timpul lucrului;
a. a + b
b. b + c
c. b
d. c
35. Legea proceselor de productie este: a) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces;
b) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de schimbare;
c) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de productie.
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
36. Directorul comercial al unui magazin de produse electrocasnice estimează vânzările
lunare de frigidere pe baza celor realizate pe 3 luni precedente. După opinia sa acest număr de
3 luni permite o previziune valabilă. Vânzările realizate pe ultimele 6 luni şi previziunile
corespunzătoare sunt date în tabel.
Luna 6 7 8 9 10 11 12
Previziuni (buc) P 20 18 23 19 21 23 ?
Vânzări (buc) V 23 25 19 18 22 20
Să se determine previziunea de frigidere pentru luna a-12-a.
a. V12 = 17 buc
b. V12 = 18 buc
c. V12 = 19 buc
d. V12 = 20 buc
37. Firma Y a înregistrat o cerere neregulată si de obicei în crestere pentru truse de prim
ajutor de unică folosintă în cadrul spitalului. Cererea pentru tuburi de plastic de pediatrie de
unică folosintă în septembrie a fost de 400 bucăti si în octombrie de 350 bucăti. Procedura
previziunii vechi a constat în folosirea cererii medii lunare de anul trecut ca previziune pentru
fiecare lună din acest an. Cererea medie lunară de anul trecut a fost de 200 buc. Folosind 200
bucăti ca previziune pe luna septembrie, previziunea pe luna octombrie, pentru luna noiembrie
si un coeficient de nivelare atunci calculati previziunile pe lunile octombrie şi
noiembrie.
a. POCT = 340 buc , PNOE = 347 buc
b. POCT = 300 buc , PNOE = 200 buc
c. POCT = 200 buc , PNOE = 300 buc
d. POCT = 400 buc , PNOE = 300 buc
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
38. Cererea pentru un produs cosmetic a fost de 200 unităti în aprilie, 50 în mai şi 150 în
iunie. Previziunea pentru aprilie a fost de 100 unităti. Cu un coeficient de nivelare = 0,40 si
folosind nivelarea exponentială de prim rang, care este previziunea pentru luna iulie?
a. P iulie =110,4 unitati
b. P iulie =120,4 unitati
c. P iulie =130,4 unitati
d. P iulie =140,4 unitati
39. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini
unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 900 piese. Maşini
Categorii de costuri
MAŞINA (M1) MAŞINA (M2) MAŞINA (M3)
Costuri fixe de instalare (CF)
1.000.000 2.500.000 6.000.000
Costuri variabile unitare
- (CV)
20.000 12.000 7.000
a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna
40. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini
unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 120 piese. Maşini
Categorii de
costuri
MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)
Costuri fixe de instalare
(CF)
1.000.000 2.500.000 6.000.000
Costuri variabile unitare - (CV)
20.000 12.000 7.000
a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
41. O piesă turnată de utilizare generală poate fi prelucrată pe trei categorii de masini
unelte, necesitând costurile prezentate în tabelul următor. Selectati masina care asigură cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 280 piese.
Maşini
Categorii de
costuri
MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)
Costuri fixe de instalare
(CF)
1.000.000 2.500.000 6.000.000
Costuri variabile unitare
- (CV)
20.000 12.000 7.000
a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna
42. Se doreşte amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din
două surse: F1 şi F2. Noua fabrică va crea bunuri finite care trebuie expediate către 2 depozite
de distribuţie F3 şi F4. În tabelul de mai jos sunt redate amplasările celor 4 unităti existente,
numărul încărcăturilor transportate şi costurilor pentru a muta o încărcătură cu o unitate de
distantă.
Unitatea
existentă
Încărăcături anuale
între fi şi noua fabrică
(Li)
Costul pentru a muta o încărcătură
cu o unitate de distanţă (Ci)
Amplasarea coordonatelor
(Xi, Yi) ale Fi
F1 752 1 (20,30)
F2 899 1 (10,40)
F3 457 1 (30,50)
F4 497 1 (40,60)
TOTAL 2.605
a. X0 = 20; Y0 = 40
b. X0 = 35; Y0 = 20
c. X0 = 25; Y0 = 40
d. X0 = 55; Y0 = 40
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
43. Se doreste amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din două
surse: F1 şi F2. Noua fabrică va crea bunuri finite care trebuie expediate către 2 depozite de
distributie F3 şi F4. În tabelul de mai jos sunt redate amplasările celor 4 unităti existente,
numărul încărcăturilor transportate si costurilor pentru a muta o încărcătură cu o unitate de
distantă.
Unitatea
existentă
Încărăcături anuale
între fi si noua fabrică
(Li)
Costul pentru a muta o încărcătură
cu o unitate de distantă (Ci)
Amplasarea coordonatelor
(Xi, Yi) ale Fi
F1 752 1 (20,30)
F2 899 1 (10,40)
F3 457 1 (30,50)
F4 497 1 (40,60)
TOTAL 2.605
Se cere determinarea costului anual de transport pentru noua fabrică. a. CT = 45530 usd
b. CT = 45500 usd
c. CT = 45600 usd
d. CT = 45700 usd
44. Este căutat un amplasament pentru o fabrica temporară care va furniza ciment pentru
trei amplasament existente de constructii: în centru, la un complex comercial si într-o suburbie.
Locatiile amplasamentelor existente si încărcăturile care trebuie livrate către fiecare sunt
prezentate în tabelul:
Amplasamentul de livrare
(Si)
Coordonatele
(Xi, yi) în mile
Încărcăturile către
noua fabrică (Li)
Costul de mutare
a unei încărcături
cu o milă (Ci)
S1 Centru (20,10) 22 20 usd
S2 Complex comercial (10,40) 43 10 usd
S3 Suburbie (40,20) 36 30 usd
TOTAL : 101
Determinati cel mai bun amplasament pentru fabrica de ciment. Care vor fi costurile totale de
expediere rezultate ?
a. X0 =20, Y0 =10, CT = 22.300 Usd
b. X0 =20, Y0 =20, CT = 49.600 Usd
c. X0 =20, Y0 =10, CT = 25.300 Usd
d. X0 =20, Y0 =10, CT = 28.300 Usd
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
45. Se cere să se stabilească amplasamentul optim al unei întreprinderi care minimizează
costurile de transport cunoscând că viitoarea întreprindere se va aproviziona cu materii prime
de la două surse A1 si A2, iar produsele sunt vândute către 3 centre de consum C1, C2, C3. Se
dau în tabel amplasarea centrelor de aprovizionare si de consum si greutătile transportate.
Centre de
aprovizionare si de
consum
Greutăti anuale transportate între centre si
viitoare întreprindere (Gi) (tone)
Tarif de transport
(ti) lei/t*km
Coordonatele
de amplasament al
centrelor
(Xi, Yi)
A1 1500 12000 (30,60)
A2 2500 12000 (20,40)
C1 1000 12000 (40,20)
C2 1200 12000 (50,80)
C3 8000 12000 (50,30)
Total 14200
a. X0 = 50, Y0 =80 CT = 3000
b. X0 = 50, Y0 =30 CT = 2660
c. X0 = 30, Y0 =50 CT = 4000
d. X0 = 30, Y0 =50 CT = 5000
46. Pentru amplasarea unei întreprinderi au fost selectate 3 localităti L1, L2, L3, care au
structuri de costuri asa cum se prezintă în tabel. Pentru un produs care se apreciază că va fi
vândut cu 2,5 milioane lei.
Se cere:
a) Să se găsească amplasarea cea mai economică pentru un volum anual de productie q
= 10.000 buc;
b) Profitul corespunzător acestei localizări.
Localitate
Costuri fixe pe an CF
(mld lei)
Costuri variabile pe unitatea de
produs cv (mil lei)
L1 3 1,5
L2 4 1
L3 7 0,8
a. L2, P = 11 miliarde lei
b. L1, P = 20 miliarde lei
c. L3, P = 10 miliarde lei
d. L1, P = 10 miliarde lei
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
47. Amplasamentul A are costuri fixe anuale CF = 300.000 lei, costuri variabile unitare cv =
63 lei/buc si venituri de 68 lei/buc. Costurile fixe anuale ale amplasamentului B sunt CF =
800.000 lei, costurile variabile unitare sunt 32 lei/unitate si veniturile sunt de 68 lei/ unitate.
Volumul de vânzări este estimat la 30.000 unităti anuale. Care amplasament este cel mai atractiv
pe baza analizei pragului de rentabilitate?
a. amplasamentul A
b. amplasamentul B
c. ambele
d. niciunul
48. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/bucată.
Costul de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezintă 15% pe an.
Determinati cantitatea economică de comandă (CEC).
a. CEC =1415 bucăti
b. CEC =1400 bucăti
c. CEC =1500 bucăti
d. CEC =1600 bucăti
49. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an la un cost de achizitie de 10 lei/buc.
Costurile de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezintă 15% pe an, ceea ce înseamnă un cost de 1,5lei/bucată pe an pentru
aducerea în depozit. Această companie a decis să producă reperele pe plan intern. Utilajele
necesare producerii reperelor respective pe care compania le-a achizitionat, cu o capacitate de
productie de 250.000 repere pe an.
Care este cantitatea economică de comandă (CEC) în această situatie?
a. CEC =3528 bucăti b. CEC =4235 bucăti c. CEC =3328 bucăti d. CEC =5224 bucăti
50. O companie utilizează 10.000 unităti dintr-un reper pe an, la un pret de cost de 3
lei/bucată. Costurile de transport reprezintă 1% pe lună, iar costul unei comenzi este de 250 lei /
comandă.
1) Să se calculeze Cantitatea Economica de Comanda (CEC).
2) Care ar fi valoarea CEC dacă această companie si-ar produce singură reperele
respective cu ajutorul unei masini care ar avea un potential de productie de 50.000 de repere pe
an?
a. CEC =3727 bucăti, 4167 bucăti b. CEC =3514 bucăti, 3167 bucăti c. CEC =3734 bucătii, 4159 bucăti d. CEC =3715 bucăti, 4129 bucăti
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
51. O companie are nevoie de 100.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/buc.
Costul de comandă si manevrare pentru o singură comandă este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezintă 15% pe an. Este permisă epuizarea stocurilor. Atunci când se observă
epuizarea stocului si se face o nouă comandă de produs, firma furnizoare a fost de acord să o
primească, cu conditia ca la livrare să folosească un curier rapid pentru transport, la un cost de
0,75 lei/unitatea de produs. Alte costuri administrative asociate epuizării stocului sunt estimate
la 0,25 lei/unitatea de produs.
Care este Cantitatea Economica de Comanda (CEC) în aceste conditii?
a. CEC =7066 bucăti b. CEC =7162 bucăti c. CEC =7456 bucăti d. CEC =7323 bucăti
52. O firmă de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al
muncii de 10 unităti/oră (0,1 ore/unitate). Tariful standard al muncii este de 9 lei/oră. În cea de a
3-a lună de productie au fost produse 700 unităti folosind 90 ore de muncă.
Să se determine variatia eficientei muncii.
a. DEM = - 180 lei b. DEM = - 150 lei c. DEM = - 129 lei d. DEM = - 134 lei
53. O firmă de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al
muncii de 12 unităti pe oră (0,0833 ore/unitate). Tariful standard al muncii era de 7 lei/ oră. În
cea de-a treia lună de productie au fost produse 700 unităţi folosind 90 ore de muncă.
Să se determine variatia eficientei muncii.
a. DEM = -221,83 lei b. DEM = 221,83 lei c. DEM = -231,83 lei d. DEM = 231,83 lei
54. Studiul de timp al unei operatiuni realizate de 4 masini a înregistrat timpuri de ciclu de:
8,7,8 şi 9 minute. Analistul a clasat muncitorul observat la 80%. Firma foloseste o marja admisă
de 0,25. Care este timpul standard în această situatie?
a. TS = 8,53 minute
b. TS = 8,53 ore
c. TS = 8 minute
d. TS = 9,23 minute
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
55. Într-o fabrică de dulciuri a fost realizat un studiu direct asupra operatiei de topire a
ciocolatei si de turnare. Doi ingineri industriali fără experientă şi unul cu experientă au
realizat studiul simultan. Ei au căzut de acord asupra timpilor de ciclu (prezentati în tabel)
dar au avut opinii diferite asupra clasării muncitorilor. Astfel inginerul cu experientă a clasat
muncitorul la 100%, iar ceilalti ingineri fără experientă au clasat muncitorul la 80% şi
110%. Firma folosette o marjă admisă de 0,15. TIMP DE CICLU
(MIN)
NR. DE
OBSERVAŢII
30 1
32 2
29 2
28 1
Determinati timpul standard folosind clasamentul muncitorilor realizat de inginerul
industrial cu experientă (TSEXP100).
Găsiti timpii standard folosind clasamentul muncitor al fiecărui inginer fără experientă (TSFE80),
(TSFE110).
a. TSEXP = 35,29 minute, TSFE80 = 28,23 minute, TSFE110 = 38,82 minute
b. TSEXP = 35,29 ore, TSFE80 = 28,23 ore, TSFE110 = 38,82 ore
c. TSEXP = 36minute, TSFE80 = 29 minute, TSFE110 = 37 minute
d. TSEXP = 32 minute, TSFE80 = 31 minute, TSFE110 = 38 minute
56. La nivelul serviciului comercial (vanzări) al unei firme producătoare de piese auto s-a
introdus lisajul exponential pentru previziunea lunară a vanzărilor de cutii de viteză. Situatia
vânzărilor si a previziunilor pe ultimele 3 luni e prezentată în tabelul următor. La un coeficient
de lisaj se cere să se arate cum s-a început lisajul exponential, cum au fost
calculate valorile intermediare ale previziunii si să se facă previziunea pentru luna a-4-a.
Lunile
anului
Valorile vânzărilor sau
cererii în bucăti
Ct-1
Previunea
Pt
1 50 -
2 55 50
3 60 52,5
4 60 ?
a. P4= 57 buc
b. P4= 56,25 buc
c. P4= 57,25 buc
d. P4= 56 buc
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” – BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ȘTIINȚE ECONOMICE CONSTANŢA
S Str. Unirii 32-34, Constanţa
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
57. Întreprinderea X a înregistrat următoarea cerere pentru răcitoare cu gheaţă în timpul
ultimelor 6 luni
Luna
Răcitoare
cerute(buc)
ianuarie 100
februarie 120
martie 150
aprilie 200
mai 280
iunie 350
Managementul întreprinderii cere întocmirea previziunii folosind metoda mediei mobile
simple pe 6 luni şi pe 3 luni pentru a previziona vânzările din luna iulie. a. V7 =200 buc, V7 = 276,6 buc
b. V7 =300 buc, V7 = 274,5 buc
c. V7 =234 buc, V7 = 270,6 buc
d. V7 =250 buc, V7 = 270,4 buc