studiul de cohorta
TRANSCRIPT
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
ETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETAREETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETARE
1.1. Pregatirea studiuluiPregatirea studiului
2.2. Elaborarea protocolului Elaborarea protocolului
3.3. Culegerea informatiilor ( datelor )Culegerea informatiilor ( datelor )
4.4. Prelucrarea datelor Prelucrarea datelor
5.5. Analiza si interpretarea rezultatelorAnaliza si interpretarea rezultatelor
6.6. Prezentarea rezultatelorPrezentarea rezultatelor
7.7. Redactarea studiuluiRedactarea studiului
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
SCOPULSCOPUL Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la:
CauzalitateCauzalitate
Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteiaIstoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia
Prognosticul boliiPrognosticul bolii
TratamentTratament
Profilaxia imbolnavirilor Profilaxia imbolnavirilor
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
DEFINIREA SCOPULUIDEFINIREA SCOPULUI
Exista in general 4 tipuri:Exista in general 4 tipuri:
1.1. Descrierea unui fenomen de sanatateDescrierea unui fenomen de sanatate
2.2. Evaluarea unui procedeu diagnosticEvaluarea unui procedeu diagnostic
3.3. Evaluarea unei abordari terapeuticeEvaluarea unei abordari terapeutice
4.4. Cercetarea unor factori de risc si / sau prognosticiCercetarea unor factori de risc si / sau prognostici
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
OBIECTIVEOBIECTIVEObiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective Obiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective
secundare.secundare.
Exista in general 4 tipuri de obiective majore:Exista in general 4 tipuri de obiective majore:
1.1. Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei imbolnaviriimbolnaviri
2.2. Obiective legate de performanta unor testeObiective legate de performanta unor teste
3.3. Obiective care se refera la impactul unei interventii Obiective care se refera la impactul unei interventii
4.4. Obiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitateObiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitate
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
IPOTEZA STIINTIFICAIPOTEZA STIINTIFICA
Formularea unei ipoteze ştiinţifice, sub-etapă care reprezintă fondul problemei. Ipoteza este o afirmaţie (nu o întrebare) despre o posibilă relaţie între factorii studiaţi şi criteriile de raţionament. Ipoteza poate fi: ipoteză “nulă” - nu există această relaţie şi “alternativă” - există relaţia. Ipoteza va trebui apoi dovedită sau respinsă.
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICECLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE
DESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de cazDESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de caz
- Seria de cazuri- Seria de cazuri
- Populationale: - Corelationale- Populationale: - Corelationale
- Transversale- Transversale
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICECLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE
ANALITICE: - Observationale: - Caz – Control ANALITICE: - Observationale: - Caz – Control
- Cohorta- Cohorta
- Experimentale: - Studii clinice randomizate- Experimentale: - Studii clinice randomizate
- Trialul clinic- Trialul clinic
- Studii de echivalenta - Studii de echivalenta terapeuticaterapeutica
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
VARIABILEVARIABILE
Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al unei persoane sau lucru.unei persoane sau lucru.
Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor dintre variabile. dintre variabile.
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
TIPURI DE VARIABILETIPURI DE VARIABILE
Sunt clasificate in 2 grupe:Sunt clasificate in 2 grupe:
I. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabilaI. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabila
II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi masurata masurata
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
VARIABILE CANTITATIVE:VARIABILE CANTITATIVE:
Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate de valori, de obicei intr-un interval.de valori, de obicei intr-un interval.
ex.: TA, colesterolex.: TA, colesterol
Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi.Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi.
ex.: scor APGARex.: scor APGAR
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
VARIABILE CALITATIVE:VARIABILE CALITATIVE:
Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate.Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate.
ex.: culoarea paruluiex.: culoarea parului
Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate.Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate.
ex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slabaex.: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slaba
Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, DA/NUDA/NU
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
MODUL DE CULEGERE AL DATELORMODUL DE CULEGERE AL DATELOR
I. In functie de elementele studiate:I. In functie de elementele studiate: Culegere exaustivaCulegere exaustiva Prin esantionarePrin esantionare
II. In functie de data culegerii:II. In functie de data culegerii: TransversalaTransversala Longitudinala: - retrospectivLongitudinala: - retrospectiv
- prospectiv- prospectiv
STUDII DE CERCETARESTUDII DE CERCETARE
STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA
STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA
GENERALITATI:GENERALITATI:
Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire.Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire.
Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea.
Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale aceleeasi Compara subgrupuri (expusi – neexpusi) similare ale aceleeasi populatii (cohorta)populatii (cohorta)
Apreciaza direct riscul Apreciaza direct riscul
Pot fi: - prospectivePot fi: - prospective - retrospective- retrospective - ambidirectionale- ambidirectionale
STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA
DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA:DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA: Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia
unei imbolnaviriunei imbolnaviri
Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu expus si neexpus la factorul de riscexpus si neexpus la factorul de risc
Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boalaUrmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boala
STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTA
EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA:
Studiul Framingham – studiu aplicat pentru boli Studiul Framingham – studiu aplicat pentru boli cardiovasculare. cardiovasculare. Acest studiu a început în 1948 cu 5209 Acest studiu a început în 1948 cu 5209 pacienţi din Framingham şi se află azi la a treia generaţie de pacienţi din Framingham şi se află azi la a treia generaţie de participanţi. Multe dintre informaţiile (azi comune) au fost participanţi. Multe dintre informaţiile (azi comune) au fost urmărite: dieta, exerciţiile fizice sau consum de urmărite: dieta, exerciţiile fizice sau consum de medicamente (aspirina). medicamente (aspirina).
Un studiu tip cohortă istorică este „Studiu privind efectul Un studiu tip cohortă istorică este „Studiu privind efectul radiaţilor ionizante asupra populaţiei judeţului Mureş” unde radiaţilor ionizante asupra populaţiei judeţului Mureş” unde autorii compară frecvenţa leucemiilor acute din mometul autorii compară frecvenţa leucemiilor acute din mometul actual cu o cohortă studiată înainte de 1986 (accidentul actual cu o cohortă studiată înainte de 1986 (accidentul Cernobîl). Cernobîl).
STUDIU DE COHORTASTUDIU DE COHORTASCHEMA STUDIU DE COHORTASCHEMA STUDIU DE COHORTA
populatiepersoane
faraboala
expuse
neexpuse
cu boala
fara boala
cu boala
fara boalatimp prezent
directia studiului
timp viitortimp prezent
STUDIUL DE COHORTA STUDIUL DE COHORTA
Pentru lotul expusi se vor preciza:Pentru lotul expusi se vor preciza:
Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestoraacestora
Criteriile de eligibilitate ale subiectilorCriteriile de eligibilitate ale subiectilor
Perioada de urmarirePerioada de urmarire
Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul studiuluiparcursul studiului
Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2
Boala Boala
prezentaprezentaBoalaBoala
absentaabsentaTOTALTOTAL
Expus la Expus la
factorul de factorul de riscrisc
aa bb a+ba+b
Neexpus laNeexpus la
factorul de factorul de riscrisc
cc dd c+dc+d
TOTALTOTAL
a+ca+c b+db+d a+b+c+da+b+c+d
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
ANALIZA DATELORANALIZA DATELOR
Incidenta =Incidenta =
Compararea incidentelor se poate face:Compararea incidentelor se poate face:
- sub forma de raport (riscul relativ)- sub forma de raport (riscul relativ)
- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)- sub forma de diferenta (riscul atribuibil)
nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada “p”
nr. total al populatiei
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
RISCUL RELATIVRISCUL RELATIV = = raportul dintre incidenta bolii la persoane raportul dintre incidenta bolii la persoane expuse si persoane neexpuse factorului de riscexpuse si persoane neexpuse factorului de risc
RR1 1 = riscul (incidenta) bolii la = riscul (incidenta) bolii la expusiexpusi
RR00 = riscul (incidenta) bolii la = riscul (incidenta) bolii la neexpusineexpusi
Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi.expusi fata de neexpusi.
RR0
1
dccbaa
RR
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii la expusi si neexpusi.la expusi si neexpusi.
RA = RRA = R1 – 1 – RR00
Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi fata de neexpusifata de neexpusi
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
INTERPRETARE:INTERPRETARE:
RR RARR RA
>1 >0 asociere factor de risc – boala>1 >0 asociere factor de risc – boala
=1 =0 factor indiferent=1 =0 factor indiferent
<1 <0 factor de protectie<1 <0 factor de protectie
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule:Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule: Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) – masoara Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) – masoara
specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire.specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire.
Riscul atribuibil in populatie – masoara impactul actiunii Riscul atribuibil in populatie – masoara impactul actiunii factorului de risc in populatiefactorului de risc in populatie..
1001
%
RR
RRRA
RRRp
pRAp 0
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTAANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORTA
Testul statistic adecvat este testul ChiTestul statistic adecvat este testul Chi²²
Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna ca avem un rezultat semnificativ statisticinseamna ca avem un rezultat semnificativ statistic
IC = interval de confidenta = 95%IC = interval de confidenta = 95%
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
AVANTAJE:AVANTAJE: Au validitate bunaAu validitate buna
Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre istoria naturala a boliiistoria naturala a bolii
Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR)Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR)
Sunt eficiente in boli cu incidenta mareSunt eficiente in boli cu incidenta mare
Pot urmarii direct modul de actiune al factorului de riscPot urmarii direct modul de actiune al factorului de risc
Pot urmarii si efecte tardive ale boliiPot urmarii si efecte tardive ale bolii
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
DEZAVANTAJE:DEZAVANTAJE: Sunt costisitoareSunt costisitoare
Nu se pot repetaNu se pot repeta
Necesita un timp indelungat si un numar mare de subiectiNecesita un timp indelungat si un numar mare de subiecti
Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de latenta lungalatenta lunga
Produc erori, mai ales de selectie si de confuzieProduc erori, mai ales de selectie si de confuzie
STUDIUL DE COHORTASTUDIUL DE COHORTA
EXEMPLU:EXEMPLU:S-a dorit testarea ipotezei conform căreia respiraţia orală în perioada de
creştere a copilului favorizează apariţia sindromului compresiei de maxilar. Pentru a testa ipoteza s-a iniţiat un studiu în Târgu Mureş. Au fost incluşi în studiu copii din 5 grădiniţe, copiii ambelor loturi având vârste cuprinse între 3-4 ani şi caracteristici asemănătoare privind distribuţia pe sexe, mediul de provenienţă, obiceiurile alimentare,
prezenţa unor anomalii dento-maxilare la părinţi şi fraţi, dezvoltarea armonioasă a extremităţii cefalice, a dimensiunilor şi rapoartelor
intermaxilare şi ocluzale dentare. 51 de copii au fost expuşi la factorul de risc luat în studiu, ei prezentând respiraţie orală datorată obstrucţiei căilor aeriene superioare (C.A.S.), fie prin vegetaţii adenoidiene sau
deviaţii de sept nazal a căror tratament chirurgical a fost refuzat de către părinţi, fie prin rinite alergice refractare la tratament. Copiii din lotul non-expus factorului de risc nu au prezentat respiraţie orală în repaus, având
permeabilitatea C.A.S. în limite normale.Creşterea şi dezvoltarea maxilară a celor două loturi de copii a fost
urmărită periodic timp de 4 ani, sesizând eventuale conturări ale unor tablouri clinice de compresie maxilară.