studiu de echipare...

Studiu de echipare edilitară - Zona Metropolitană Craiova 1

2 Studiu de echipare edilitară - Zona Metropolitană Craiova

Cuprins

1. Introducere – utilitatea Studiului de Echipare Edilitară ............................................................... 5

2. Disponilibitatea datelor............................................................................................................... 5

3. Descriere generală Zona Metropolitană Craiova ........................................................................ 6

4. Situația existentă a echipării edilitare ......................................................................................... 8

4.1 Alimentarea cu apă ............................................................................................................. 8

4.1.1 Gospodărirea apelor – resursele de apă ale Zonei Metropolitane Craiova ............... 8

4.1.2 Sursele de captare a apei ........................................................................................ 9

4.1.3 Stațiile de tratare ale apei ....................................................................................... 10

4.1.4 Rețelele de aducțiune ............................................................................................ 11

4.1.5 Gospodării de apă (rezervoare de înmagazinare și stații de pompare) ................... 11

4.1.6 Rețele de distribuție a apei ..................................................................................... 11

4.1.7 Gradul de echipare al localităților cu rețele de alimentare cu apă ........................... 12

4.1.8 Starea rețelelor de alimentare cu apă .................................................................... 28

4.2 Canalizarea apelor ........................................................................................................... 28

4.2.1 Canalizarea apelor uzate menajere și industriale ................................................... 28

4.2.2 Canalizarea apelor pluviale .................................................................................... 29

4.2.3 Gradul de echipare al localităților cu rețele de canalizare ....................................... 29

4.2.4 Starea rețelelor de canalizare ................................................................................ 41

4.3 Amenajari pentru agricultură ............................................................................................. 41

4.3.1 Irigații și îmbunătățiri funciare ................................................................................. 41

4.3.2 Terenuri agricole ce necesită amenajări specifice .................................................. 45

4.4 Alimentarea cu energie electrică ....................................................................................... 48

4.4.1 Stații de transformare ............................................................................................. 48

4.4.2 Posturi de transformare .......................................................................................... 48

4.4.3 Rețele de energie electrică ..................................................................................... 49

4.4.4 Gradul de echipare al localităților cu rețele de energie electrică ............................. 53

4.4.5 Starea rețelelor de alimentare cu energie electrică................................................. 63

4.5 Alimentarea cu gaze naturale ........................................................................................... 64

4.5.1 Stațiile de măsurare ............................................................................................... 64

4.5.2 Stațiile de reducere a presiunii ............................................................................... 64

4.5.3 Rețelele de gaze .................................................................................................... 64

4.5.4 Gradul de echipare al localităților cu rețele de gaze naturale ................................. 67

4.5.5 Starea rețelelor de gaze ......................................................................................... 72

4.6 Energia termică ................................................................................................................ 73


4.6.1 Rețelele de distribuție a energiei termice ................................................................ 73

4.6.2 Centralele termice .................................................................................................. 73

4.6.3 Gradul de echipare al localităților cu rețele de energie termică .............................. 74

4.6.4 Starea rețelelor de distribuție a energiei termice și a centralelor termice ................ 74

4.7 Telecomunicațiile .............................................................................................................. 75

4.7.1 Rețele de telecomunicații ....................................................................................... 75

4.7.2 Gradul de echipare al localităților cu rețele de telecomunicații ............................... 75

4.7.3 Starea rețelelor de telecomunicații ......................................................................... 80

5. Probleme și disfuncționalități ................................................................................................... 80

6. Dezvoltare și cooperare ........................................................................................................... 84

6.1 Restricții în dezvoltare generate de riscurile naturale ........................................................ 84

6.2 Restricții în dezvoltare generate de echipamentele edilitare ............................................. 86

6.2.1 Alimentarea cu apă și canalizarea ............................................................................... 86

6.2.2 Alimentarea cu energie electrică ................................................................................. 88

6.2.3 Alimentarea cu gaze naturale ...................................................................................... 92

6.3 Potențialul de dezvoltare al Zonei Metropolitane ............................................................... 94

7. Proiecte implementate până în prezent / proiecte în curs de implementare ............................. 96

8. Proiecte propuse prin documente strategice: Planuri de Amenajarea teritoriului superioare, prin

strategii de dezvoltare sau alte studii .............................................................................................. 97

8.1 Proiecte pentru echiparea localităților cu alimentare cu apă și canalizare ......................... 98

8.2 Proiecte pentru echiparea localităților cu gaze naturale .................................................... 98

8.3 Proiecte pentru îmbunătățirea iluminatului public .............................................................. 98

9. Prioritizarea proiectelor propuse prin documente strategice ..................................................... 98


Listă tabele

Figura 1 – Resursele de apă de suprafață ale Zonei Metropolitane Craiova .................................... 8

Figura 2 – Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova cu alimentare cu apă27

Figura 3 – Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova canalizare ................ 39

Figura 4 – Procentul populației Zonei Metropolitane Craiova racordată la rețeaua de alimentare cu

apă și nu la cea de canalizare ......................................................................................................... 40

Figura 5 – Amenajări complexe cu lucrări de irigații și desecare: Segment Câmpul Blândului și

Filiasi Tatomirești ............................................................................................................................ 42

Figura 6 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului și de irigații în Craiova ................. 43

Figura 7 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului pe Segmentul Raznic Breasta ..... 44

Figura 8 – Amenajări cu lucrări de desecare pe sectorul Secui Bratovoiești ................................... 45

Figura 9 – Terenurile agricole utilizate ce necesită îmbunătățiri funciare ........................................ 47

Figura 10 – Traseele rețelelor de energie electrică de înaltă și medie tensiune și amplasarea

stațiilor și posturilor de transformare ale Zonei Metropolitane Craiova ............................................ 51

Figura 11 – Zonele construite afectate de traseele rețelelor de 220-400kV și 110 kV .................... 52

Figura 12 – Unitățile Administrativ Teritoriale de Bază traversate de magistrale de gaze ............... 66

Figura 13 – Localizarea în teritoriu a zonelor de risc ...................................................................... 85

Figura 14 – Dezvoltarea Zonei Metropolitane Craiova din punct de vedere edilitar ........................ 95

Listă figuri

Tabel 1 – Localitățile componente ale Zonei Metropolitane Craiova și baza legală de asociere a

acestora ............................................................................................................................................ 7

Tabel 2 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Municipiului Craiova ............................. 12

Tabel 3 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Orașului Filiași ..................................... 15

Tabel 4 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Orașului Segarcea ............................... 16

Tabel 5 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Almăj ..................................... 16

Tabel 6 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Brădești ................................ 17

Tabel 7 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Breasta ................................. 18

Tabel 8 - Sistemul public de alimentare cu apă propus al Comunei Calopăr .................................. 19

Tabel 9 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Coșoveni ............................... 20

Tabel 10 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Coțofenii din Față ................ 20

Tabel 11 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Ișalnița ................................ 21

Tabel 12 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Malu Mare ........................... 22

Tabel 13 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Murgași ............................... 23

Tabel 14 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Municipiului Craiova ......................... 30

Tabel 15 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Orașului Filiași .................................. 31

Tabel 16 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Orașului Segarcea ............................ 31

Tabel 17 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Comunei Calopăr ............................. 32

Tabel 18 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Comunei Ișalnița .............................. 34

Tabel 19 – Terenurile agricole utilizate la nivelul Zonei Metropolitane care necesită îmbunătățiri

funciare ........................................................................................................................................... 46

Tabel 20 – Probleme și disfuncționalități din punct de vedere al echipării edilitare, în Zona

Metropolitană Craiova ..................................................................................................................... 82

Tabel 21 – Localități din Zona Metropolitană Craiova în care există risc de inundabilitate sau

alunecare de teren .......................................................................................................................... 84


STUDIU ECHIPARE EDILITARĂ

1. Introducere – utilitatea Studiului de Echipare Edilitară

Analiza echipării tehnico-edilitare a Zonei Metropolitane Craiova are o relevanță desebită, întrucât

este instrumentul prin care a fost identificat gradul de dezvoltare al localităților componente, gradul

de satisfacere al nevoilor populației rezidente și măsura în care infrastructura și serviciile existente

răspund acestor nevoi și deservesc (sau nu) corespunzător teritoriul. Mai mult, în funcție de gradul

de deservire cu echipamente edilitare al municipiului Craiova, al celor două orașe Filiași și

Segarcea și al celor 22 de comune, au fost identificate arealele cele mai atractive din Zona

Metropolitană Craiova din punct de vedere al celor mai favorabile condiții de locuit pentru potențiale

persoane rezidente. Pe de altă parte, prezentul studiu are scopul de a localiza în teritoriu

disparitățile din punct de vedere edilitar, astfel încât să fie identificate areale cu deficiențe în

dezvoltare și care trebuie să devină zone prioritare de intervenție în perioada următoare. De

asemenea, în vederea dezvoltării eficiente și echilibrate a Zonei Metropolitane Craiova, prin

prezentul studiu au fost identificate problemele specifice din punct de vedere al echipării edilitare,

care trebuie soluționate prin cooperare intercomunală sau interorășănească.

Studiul privind echiparea edilitară a Zonei Metropolitane Craiova a fost structurat astfel încât să

analizeze toate echipamentele edilitare necesare unei localități urbane și rurale (alimentarea cu apă

și canalizarea apelor uzate și a apelor pluviale, rețelele electrice, rețelele de gaze și rețelele de

telecomunicații), cât și echipamente edilitare necesare în dezvoltarea unor activități economice de

tip agricol – îmbunătățiri funciare (amenajări cu lucrări de irigații, amenajări complexe cu lucrări de

irigații și desecare, amenajări cu lucrări de combatere a eroziunii solului).

2. Disponilibitatea datelor

În realizarea Studiului echipare edilitară au fost consultate următoarele surse de furnizare a

informațiilor:

◌ Pentru analiza alimentării cu apă și a canalizării a localităților:

o Adresă furnizată în perioada de elaborare a studiului, de societatea responsabilă cu

administrarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din județul Dolj: Compania

de Apă Oltenia;

o Adrese furnizate în perioada de elaborare a studiului, de Primăriile localităților Zonei

Metropolitane Craiova;

o Planurile Urbanistice Generale aprobate ale UAT-urilor;

o Fișele localităților furnizate de către Institutul Național de Statistică;

o Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, realizat de World Bank

Group în anul 2014.

Întrucât Compania de Apă Oltenia nu administrează în totalitate rețelele de alimentare cu

apă și canalizare din Zona Metropolitană Oltenia, unele fiind în administrarea Primăriilor și

deoarece nu toate Primăriile au răspuns la adresele prin care au fost solicitate informații cu

privire la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, au fost utilizate informații și date din

Planurile Urbanistice Generale ale localităților. Având în vedere că momentul elaborării

P.U.G-urilor variază de la 2005 până în 2015, o parte din datele prezentate în studiu nu sunt


recente și astfel nu prezintă întocmai situația actuală a sistemelor de alimentare cu apă și

canalizare, din cauza indisponibilității datelor recente.

◌ Pentru analiza amenajărilor pentru agricultură:

o Adresă furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Dunăre Jiu;

o Informațiile prezentate de către Institutul Național de Statistică în Registrul Agricol din

2010 - www.rga2010.djsct.ro;

◌ Pentru analiza alimentării cu energie electrică:

o Rețele 220 kV-400kV furnizate în format geomedia de către TRANSELECTRICA;

o Rețele de înaltă tensiune, medie tensiune, stații de transformare și posturi de

transformare furnizate de CEZ în format ArcGis, cu titlu orientativ;


◌ Pentru alimentarea cu gaze naturale:

o Magistrale de gaze și SRM-uri furnizate de către TRANSGAZ;

o Magistrale de gaze existente în comuna Pielești, furnizate de Primăria comunei

Pielești;

Menționăm că rețelele de gaze de medie presiune și joasă presiune nu au fost furnizate de

nici unul dintre cei doi administratori din Zona Metropolitană: Distrigaz și CEZ. Din acest

motiv, în prezentul studiu nu este prezentată situația alimentării localităților cu rețele de

medie și joasă presiune.

◌ Pentru alimentarea cu energie termică:

o Adresă furnizată de societatea comercială Term Craiova S.R.L., prin care este

prezentată situația actuală a alimentării cu energie termică a Municipiului Craiova;

Din punct de vedere al alimentării cu energie termică au fost prezentate numai informații cu

privire la municipiul Craiova, fiind singura localitate din prezent componentă a Zonei

Metropolitane Craiova, care mai utilizează încălzire furnizată de un agent termic.

◌ Pentru telecomunicații:

o Adrese furnizate de către Primăriile localităților componente Zonei Metropolitane

Craiova;


În vederea obținerii informațiilor necesare pentru descrierea stadiului de deservire cu

telefonie și internet a localităților din ZMC, a fost adresată o solicitare către TELEKOM, la

care nu a fost primit răspuns, motiv pentru care au fost utilizate informații furnizate de către

Primării, iar în localitățile unde nu a fost primit răspuns nici de la administrația locală, au fost

utilizate informații din Planurile Urbanistice Generale. Așa cum a fost menționat si anterior,

nu toate Planurile Urbanistice Generale sunt elaborate recent. Astfel, o parte din informațiile

și datele prezentate în Capitolul 4.7 Telecomunicațiile, nu prezintă situația actuală ci situația

la momentul elaborării Planurilor Urbanistice Generale.

3. Descriere generală Zona Metropolitană Craiova

Zona Metropolitană Craiova este amplasată în județul Dolj și a fost înființată în baza Legii

administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, ale Legii nr. 351/2001 privind aprobarea

http://www.rga2010.djsct.ro/


Planului de Amenajare a Teritoriului National cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.

350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare și cu

respectarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări

prin Legea 246/2005, precum și în baza următoarelor Hotărâri de Consiliu Local:

Tabel 1 – Localitățile componente ale Zonei Metropolitane Craiova și baza legală de asociere

a acestora

NR.

CRT.

UNITATEA ADMINISTRATIV-

TERITORIALĂ COMPONENTĂ

BAZA LEGALĂ DE ASOCIERE

1. Craiova HCL nr. 297/27.11.2008

2. Filiași HCL nr. 6/31.01.2013

3. Segarcea HCL nr. 2/30.01.2013

4. Almăj HCL nr. 15/27.09.2012

5. Brădeşti HCL nr. 17/14.03.2013

6. Breasta HCL nr. 297/27.11.2008

7. Bucovăţ HCL nr. 20/17.09.2012

8. Calopar HCL nr. 7/27.02.2013

9. Cârcea HCL nr. 5/30.01.2014

10. Coşoveni HCL nr. 12/29.03.2013

11. Coţofenii din faţă HCL nr. 5/30.01.2013

12. Gherceşti HCL nr. 297/27.11.2008

13. Işalniţa HCL nr. 14/25.09.2012

14. Malu Mare HCL nr. 4/28.01.2014

15. Mischii HCL nr. 297/27.11.2008

16. Murgaşi HCL nr. 5/11.03.2009

17. Pieleşti HCL nr. 297/27.11.2008

18. Predeşti HCL nr. 35/15.10.2008

19. Sîmnicu de Sus HCL nr. 297/27.11.2008

20. Teasc HCL nr. 2/19.02.2009

21. Terpeziţa HCL nr. 3/26.10.2012

22. Tuglui HCL nr.9/10.07.2012

23. Vârvoru de Jos HCL nr. 18/27.04.2012

24. Vela HCL nr. 3/31.01.2014

Sursa: www.metropolacraiova.ro

Din punct de vedere al echipării edilitare, Zona Metropolitană Craiova are atât sisteme centralizate

de alimentare cu apă și canalizare, amenajări pentru irigarea / desecarea terenurilor agricole, cât și

rețele de înaltă tensiune, de medie și joasă tensiune, magistrale de gaze și rețele de medie și mică

presiune și rețele de telecomunicații. Totuși, nu toate localitățile sunt echipate în totalitate cu aceste

rețele, existând un număr considerabil de mare al populației care nu beneficiază în prezent de

toate echipamentele edilitare. Localitățile cu deficiențe în asigurarea echipării edilitare sunt

prezentate în capitolele următoare.

Odată cu identificarea problemelor de echipare a localităților se pot defini și disparitățile teritoriale,

respectiv acele areale care prezintă o concentrare mare a problemelor de echipare edilitară,

rezultând astfel zonele prioritare de intervenție în următorii ani.


4. Situația existentă a echipării edilitare

4.1 Alimentarea cu apă

4.1.1 Gospodărirea apelor – resursele de apă ale Zonei Metropolitane Craiova

Figura 1 – Resursele de apă de suprafață ale Zonei Metropolitane Craiova

Sursa: prelucrare în ArcMap


În Zona Metropolitană Craiova alimentarea cu apă se realizeaza atât din surse subterane, cât și din

surse de suprafață. Din rețeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul Zonei Metropolitane

Craiova, pentru asigurarea resurselor necesare alimentării cu apă este utilizat râul Jiu. Pe teritoriul

județului Dolj, râul Jiu primește afluenții Argetoaia sau Salcia (S=255 km2, L = 46 km) și Raznic sau

Obedeanca (S=506 km2, L=42 km), pe dreapta, și Amaradia (S=870 km2, L=99 km) pe stânga,

acesta din urmă numai cu bazinul său inferior, la intrarea în județ având o suprafață de bazin de

571 km2 și o lungime de 67 km.1

În ceea ce priveste resursele de apă subterane, adâncimea pânzei acvifere scade de la nord către

sud astfel: 20 - 30 m pe platourile și dealurile piemontane, 2 - 20 m pe terasele Dunării din Câmpia

Olteniei, 2 - 5 m în lunca Dunării. Variația adâncimii pânzei freatice este cauzată de neuniformitatea

grosimii orizonturilor permeabile, precum și neuniformitatea reliefului (terase, dune. depresiuni intre

dune etc.).

Principalele probleme care afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din Zona

Metropolitană Craiova sunt: epurarea inadecvată a apelor uzate menajere, controlul inadecvat al

evacuărilor de ape uzate industriale, pierderea și distrugerea zonelor de captare, amplasarea

necorespunzătoare a obiectivelor industriale, defrișarea, modificarea necontrolată a tipurilor de

culturi agricole și practici agricole deficitare. Acestea pot să genereze scurgeri de substanțe nutritive

și pesticide în corpurile de apă de suprafață și subterane care afectează calitatea factorului de

mediu apă în Zona Metropolitană Craiova. În zona Podari - Malu Mare sunt deversate apele

provenite de la Termocentrala Ișalnița, DOLJCHIM Craiova, apele menajere ale orașului Craiova,

precum și apele uzate de pe platforma Podari2.

De asemenea, o problemă importantă a Zonei Metropolitane Craiova, în privința calității apelor

subterane, o reprezintă exploatările petrolifere din comuna Ghercești. Aici calitatea apelor

subterane nu se încadrează în limitele prevăzute de STAS 1342/1991, prezentând concentrații mari

de poluanți organici.

Pe de altă parte, din cauza fenomenului de secetă prelungită, au avut loc fenomene de scădere a

nivelului de apă în pânza freatică, având drept consecință o concentrare a sărurilor dizolvate din sol.

4.1.2 Sursele de captare a apei

Zona Metropolitană Craiova are drept surse de captare a apei necesare pentru consumul public

(casnic, administrativ, industrie mică) următoarele sisteme:

Surse subterane:

◌ Foraje de medie și mare adâncime (70-200 m);

◌ Sisteme de captare a apei cu drenuri;

◌ Sisteme de prelevare a apei din izvoare;

1 Conform Studiului care va sta la baza evaluărilor de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului –

elaborat de Conf. Univ. Dr. Ing. Alexandru DIMACHE și Șef lucrări Dr.ing Iulian IANCU

2 Acțiunea îndelungată a factorilor de impact reprezentați de funcționarea instalațiilor industriale cu emisii

nocive precum și depozitarea unor cantități importante de deșeuri industriale sub forma haldelor a generat

existența unor zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și a celor subterane.


Surse de suprafață

◌ Sisteme de prelevare a apei din răul Jiu.

O parte din localitățile din Zona Metropolitană Craiova sunt alimentate cu apă din conducta

magistrală Izvarna care face legătura între stația de tratare a apei și localitatea Craiova.

Sursele de captare a apei menționate sunt asigurate cu zone de protecție sanitară precizate în

reglementările din H.G.R. 930 / 2005 Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de

protecție sanitară și hidrogeologică. De asemenea, sursele de captare nu sunt amplasate în zone

cu risc de inundații sau alunecări de teren.

Aceste surse de captare a apei sunt detaliate în capitolul 4.1.7 Gradul de echipare al localităților

cu rețele de alimentare cu apă.

4.1.3 Stațiile de tratare ale apei

Stațiile de tratare ale apei prelevate din sursele menționate mai sus cuprind următoarele tipuri:

◌ decantoare;

◌ filter rapide;

◌ stații de clorare.

În funcție de debitul de apă prelevat de la sursă sunt dimensionate echipamentele necesare pentru

tratarea apei. De asemenea, stațiile de tratare nu sunt amplasate în zone cu risc de inundații sau

alunecări de teren.

Toate stațiile de tratare a apei sunt prevăzute cu zone de protecție sanitară precizate în

reglementările din H.G.R. 930 /2005 Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de

protecție sanitară și hidrogeologică.

Stații de tratare a apei care cuprind decantoare, filter rapide, stații de clorare pentru localitățile din

Zona Metropolitană se regăsesc în următoarele localități:

◌ Municipiul Craiova: Izvarna, Ișalnița, Șimnicu de Sus, Făcăi și Popova;

◌ Filiași: stația de clorare de la Filiași;

◌ Almăj: stația de clorare cu hipoclorit de sodiu de la Ișalnița;

◌ Ișalnița : stația de tratare Izvarna;

◌ Segarcea: stație de clorare de tip ,,Floricer” – Segarcea;

◌ Brădești: stația de tratare Izvarna;

◌ Breasta : stația de clorare Breasta;

◌ Calopăr: stație de clorinare de tip container – Calopăr;

◌ Coșoveni: stația de clorinare cu hipoclorit – Coșoveni;

◌ Malu Mare: stația de tratare –Secui;

◌ Țuglui: stație de tratare- Țuglui;

◌ Vârvoru de Jos: stație de tratare – Vârvoru de Jos.


4.1.4 Rețelele de aducțiune

Rețelele de aducțiune ale apei fac legătura între sistemele de captare a apei, prezentate mai sus și

cele de tratare, asigurând alimentarea cu apă a rezervoarelor de înmagazinare. Rețelele respective

sunt executate cu conducte din țeavă beton tip PREMO sau țeavă din oțel, cu secțiuni

corespunzătoare debitelor de apa transportate, respectiv: Dn=250mm – Dn=1000 mm. De

asemenea, rețelele de aducțiune nu sunt amplasate în zone cu risc de inundații sau alunecări de

teren.

Rețele de aducțiune a apei sunt amplasate în teren astfel încât să se asigure de o parte și de altă a

conductelor respective zonele de protecție sanitară precizate în reglementările din H.G.R. 930 /2005

Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologica.

4.1.5 Gospodării de apă (rezervoare de înmagazinare și stații de pompare)

Asigurarea necesarului de apă (debit și presiune) pentru consumatori este realizată prin

înmagazinarea apei tratate în rezervoare din beton armat sau metal executate subteran,

semiîngropat sau suprateran, dimensionate astfel încât să se satisfacă cerințele menționate, cât și

utilizarea apei în vederea stingerii incendiului cu hidranți de incendiu exteriori.

Distribuția apei acumulate în rezervoarele de înmagazinare către consumatori se face prin

intermediul stațiilor de pompare, amplasate de regulă adiacent acestora, astfel încât să se asigure

permanent amorsarea electropompelor. Fiecare stație de pompare este echipată cu electropompe,

sisteme de menținere a presiunii cu recipiente de hidrofor, instalații electrice de iluminat general și

de siguranță pentru continuarea lucrului, de forță și automatizare precum și cu sisteme de evacuare

a apelor rezultate accidental în încăperea stației respective.

Sistemul de electropompe și recipiente de hidrofor cu care sunt echipate stațiile de pompare au fost

dimensionate astfel încât să se asigure debitele și presiunile necesare în rețelele de distribuție a

apei către consumatori, cât și presiunea minimă necesară, 0,7 bar, pentru asigurarea alimentării cu

apă a autospecialelor brigăzii de pompieri militari în vederea stingerii incendiilor.

Rezervoare de înmagazinare apă și stații de pompare sunt amplasate în localitățile după cum

urmează: Craiova, Filiași, Segarcea, Almăj, Brădesti, Breasta, Cârcea, Coșoveni, Malu Mare, Teasc.

4.1.6 Rețele de distribuție a apei

Alimentarea cu apă a localităților care dispun de surse, aducțiuni, înmagazinări și stații de pompare

se realizează cu rețele de distribuție a apei la care sunt branșați consumatori casnici, administrativi,

industriali. Pe rețelele de distribuție a apei se află cișmele stradale și hidranți de incendiu exteriori.

Rețelele respective se află amplasate de regulă în trama străzilor, fie pe o singură parte a tramei

sau pe ambele părți, în zona apropiată trotuarelor astfel încât să se asigure o legătură ușoară a

branșamentele la imobile. În general conductele de distribuție sunt executate cu țeavă din

azbociment, fontă de presiune, oțel, țeavă tip PE și PEHD cu diverse diametre, astfel încât să se

asigure debitele și presiunile necesare la consumatori. În condițiile în care, în anumite situații,

rețeaua de distribuție nu asigură debitul și presiunea necesare consumatorilor, fiecare dintre aceștia

are prevăzute stații proprii de înmagazinare și ridicare a presiunii amplasate în incintă.


4.1.7 Gradul de echipare al localităților cu rețele de alimentare cu apă

4.1.7.1 Alimentarea cu apă a Municipiului Craiova

Tabel 2 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Municipiului Craiova

ELEMENTELE COMPONENTE ALE

INFRASTRUCTURII AFERENTE

DATE TEHNICE

Populație 308546

Captare Surse subterane:

◌ Izvarna (izvoare)-Q= 560 l/s

◌ Gioroc(dren)-Q= 107 l/s

◌ Marica(foraje)-Q= 112 l/s

◌ Popova(izvoare)-Q= 7,92 l/s

Surse de suprafaţă :

◌ Işalniţa(râulJiu)-Q= 481 l/s

Aducţiune ◌ Gioroc-Făcăi: 28,12km

◌ Marica-Făcăi: 8km

◌ Priză Jiu-Işalniţa:1km

Staţii de tratare Staţia de tratare Işalniţa:

◌ decantoare-4

◌ filtre rapide-2

◌ staţie clorare

Staţia de tratare Izvarna:

◌ staţie clorare

Staţia de tratare Şimnic:

◌ staţie clorare.

Staţia de tratare Făcăi

◌ staţie clorare

Staţia de tratare Popova

◌ staţie clorare

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Staţia de pompare Secui

Staţia de pompare Făcăi

Staţia de pompare Işalniţa

Staţia de pompare Şimnic

Staţia de pompare Popova

Staţii de pompare(distribuţie):

◌ 21 automate cu hidrofor

◌ 4 automate fără hidrofor

◌ 24 neautom. fără hidrofor

◌ 32 în conservare

Rezervoare de înmagazinare Staţia de apă Işalniţa:

◌ 2× 1.000mc(beton)

Staţia de apă Izvarna:

◌ 1× 1.000mc(beton)

Staţia de apă Şimnic:

◌ 5× 5.000mc(beton)


◌ 3×10.000mc(beton)

Staţia de apă Făcăi:

◌ 2× 500mc(beton)

◌ 1×10.000mc(beton)

Staţia de apă Marica II:

◌ 2× 250mc(beton)

Staţia de apă Secui:

◌ 1× 200mc(beton);

◌ 1×10.000mc(beton)

Înmagazinare Bordei:

◌ 2× 5.000mc(beton)

Staţii de pompare(distribuţie):

◌ 45× 200mc(beton)

◌ 8×50mc(metal)

Reţele de transport şi distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie = 467 km

Reţele de transport :

◌ Izvarna-Şimnic:117km;

◌ Popova-reţea:1,5km;

◌ Făcăi-reţea:5km.

Branşamente până la punctul de

delimitare

Nr. branşamente : 33336

Sursa: Compania de Apă Oltenia, 2015

Municipiul Craiova este alimentat cu apă în sistem centralizat. Captarea apelor se face atât din

surse de suprafața cât și din surse subterane.

Sursa de suprafața este:

◌ Ișalnița – Răul Jiu - baraj Ișalnița, administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu Craiova,

secțiune situată pe raza comunei Ișalnița, județul Dolj - Qproiectat=1150 l/s. Captarea apei

de suprafață din răul Jiu - baraj Ișalnița se realizează prin 2 prize directe amplasate astfel:

una din peretele deznisipatorului nr. 1 al CET Craiova, având Dn=1200 mm, a două în

peretele aval al deznisipatoarelor CET Craiova, având Dn=1000 mm.

Sursele supraterane sunt:

◌ Gioroc – Qproiectat = 140 l/s; Sistem de drenuri ce cuprinde un dren principal la care sunt

racordate două drenuri secundare, amplasate pe raza comunei Castranova, județul Dolj.

Captarea apei se realizează printr-un sistem de drenuri din material ceramic compus dintr-

un dren principal (Dn=250 mm și L=2 km), la care sunt racordate două drenuri secundare

(Dn=150 mm și L=25 m fiecare). La capătul aval al drenului principal este prevăzută o

cameră colectoare de formă hexagonală, care cu ajutorul unui deversor colectează apa din

toate drenurile;

◌ Marica - Qproiectat=300 l/s, compusă din trei fronturi de captare (Marica Nord, Marica I și

Marica II) care captează apa subterană din terasa râului Jiu, forajele fiecărui front fiind

amplasate la circa 100 m distanță unul de celălalt, în zona localităților Secui-Teasc-

Bratovoești, județul Dolj (perioadă de realizare 1992-1998);


◌ Frontul Marica Nord - amplasat la nord de frontul Marica I, dincolo de pârâul Valea Leu,

cuprinde 15 foraje, având Dn=250 mm. Din cele 15 foraje ale frontului sunt în funcțiune

numai 13, forajele P4, P15 nefiind echipate cu pompă;

◌ Frontul Marica I - cuprinde 45 foraje, având Dn=250 mm, amplasate în zona localităților

Secui-Teasc, lungimea frontului de captare fiind circa 4700 m. Din cele 45 de foraje ale

frontului sunt în funcțiune numai 8, celelalte nefiind în funcțiune (P 23 este blindat, restul de

36 foraje fiind neechipate cu pompe);

◌ Frontul Marica II - amplasat pe aceeași axă (nord-sud) cu frontul Marica I, la sud de

localitatea Prunetu, cuprinde 26 foraje, având Dn=250 mm, lungimea frontului de captare

fiind de circa 2600 m. Din cele 26 foraje ale frontului sunt în funcțiune numai 10, celelalte 16

nefiind echipate cu pompe. Forajele în funcțiune din fronturile Marica Nord, Marica I și

Marica II sunt echipate cu câte o pompă tip Grundfos SP27-2 sau tip Grundfos SP27-3;

◌ Popova-Qproiectat = 11 l/s, constituită dintr-un izvor captat printr-un dren, amplasat în

cartierul Popova (Românești) din municipiul Craiova. Captarea apei se realizează printr-un

dren executat din bazalt, pozat la adâncimea medie de 4 m, compus din două ramuri, una cu

L=85 m și una cu L=30 m. Cele două ramuri sunt prevăzute cu 5 cămine de vizitare, iar în

punctul cel mai de jos al stratului de bază s-a executat un puț colector din beton cu Dn=2000

mm, H=4 m, în care se colectează apă din cele două ramuri ale drenului;

◌ Izvarna -Qproiectat=1060 l/s, constituită din izvoare captate prin două camere de captare și

un dren, care preia parțial și debitul de izvoare al pârâului Orlea, amplasate în localitatea

Izvarna, județul Gorj.

Captarea apei se realizează prin două camere de captare, din beton, 19mx38m (prima cameră –

etapa I) și 5,7mx6.5 m (a doua cameră – etapa a II-a), cu dren din beton cu Dn=1.4-2m, H=1,8m,

L=170 m. Sursă Mihăiță, este alcătuită din 3 fronturi de captare care se află în conservare, fiind

propusă pentru casare conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 405/2005.

Pentru perioada 2014 – 2020 a fost propusă ca investiție prioritară construirea rezervorului de

înmagazinare pentru Cernele, cu un volum de 300 mc.

4.1.7.2 Alimentarea cu apă a Orașului Filiași

În orașul Filiași alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat cu sursă de apă din conductă

de transport din tuburi PREMO Dn=1000 mm de la Izvarna care transportă apă pentru Municipiul

Craiova. în direcția Filiași Drobeta Turnu Severin sunt amplasate 6 puțuri cu o adâncime de 80 m

aflate în conservare deoarece nu prezintă indicii de potabilitate. Toate aceste foraje au o zonă de

protecție de 10x10 =100m2. Capacitatea și echiparea surselor de apă din puțuri este de 32 m3/ oră

pentru fiecare puț în parte.

În prezent, alimentarea se face din sursă Izvarna care are o capacitate de 300 m3/ oră; există în

dotare 3 pompe a 180 m3/ oră și mai există 3 pompe a 55 m3/ oră care sunt funcționale. Apa este

din sursa Izvarna care este tratată în stația de apă Filiași și trimisă gravitațional la consumatori.

Resursa de apă potabilă este numai Izvarna, întrucât apa din pânză freatica nu este potabilă.


Tabel 3 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Orașului Filiași



DATE TEHNICE

Populație 18629

Captare Conductă de transport Izvarna-Craiova Dn =1000

mm

Aducţiune nu

Staţii de tratare Staţie clorare

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor 1 staţie de pompare.

Rezervoare de înmagazinare 1×200mc(beton)

Reţele de transport şi distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie = 20.83 km


delimitare

Nr. branşamente: 1767


4.1.7.3 Alimentarea cu apă a Orașului Segarcea

În orașul Segarcea alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat cu captare din subteran.

Sursele sunt:

◌ drenuri de captare a unor izvoare de coastă - captarea este realizată prin intermediul unor

drenuri ovoide cu L=160 m, bazin colector cu rol de decantare cu V=30 mc, și L=6,0 m,

I=2,0 m, H=8,0 m, Q=10,73 l/s;

◌ foraj hidrogeologic F1, stradă Toporași- cu Q=3,47 l/s, H=20,0 m, D=1,0 m,Nhd=11,0

m,Nhs=8,0 m;

◌ foraj hidrogeologic F2, stradă Prunului, -cu Q=5,8 l/s, H=9,0 m, D=1,80 m,Nhd=6,50

m,Nhs=5,0 m;

Captarea din subteran este realizată astfel: debitul acumulat în bazinul colector este pompat în

rețeaua de distribuție cu ajutorul unei stații de pompare, echipată cu 1+1 eletropompe tip SADU 100

cu Hp=150 m, Qp=12,5 mc/h. Forajul F1 este echipat cu pompă submersibilă cu instalație de

automatizare cu Q=3,47 l/s. Forajul F2 este echipat cu pompă centrifugă orizontală tip CES cu

Q=5,56 l/s; Stația de pompare din cadrul gospodăriei de apă este echipată cu 2+1 pompe LOTRU

125 cu Q=22,22 l/s și Q=34,72 l/s.

Rețeaua de distribuție a apei este gravitațională realizată din Azbo-ciment, cu L=15,0 km, Dn=200-

300mm; prin pompare realizată din AZBO-ciment 2,0 km și din metal 13 km; pe rețeaua de

distribuție sunt amplasați 11 hidranți de incendiu.

Aducțiunea apei este realizată printr-o conductă OL, cu Dn=200mm, L=800m, până la gospodăria

de apă. înmagazinarea acesteia se realizează în 4 rezervoare:

◌ rezervor îngropat cu V=500 mc;

◌ rezervor semiîngropat cu V=5000 mc, prevăzut cu pompă submersibilă;

◌ rezervor din beton armat cu V=37 mc pentru forajul F1;

◌ rezervor din beton armat cu V=134 mc pentru forajul F2.


Tabel 4 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Orașului Segarcea



DATE TEHNICE

Populație 8163

Captare Dren Q total = 25 (l/s) si 2 foraje F1, F2

Aducţiune Nu

Staţii de tratare Staţie clorare.


Rezervoare de înmagazinare 1×500mc(beton)

Reţele de transport şi distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie = 24.00 km

Branşamente până la punctul de delimitare nr. branşamente: 1745


4.1.7.4 Alimentarea cu apă a Comunei Almăj

Tabel 5 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Almăj



DATE TEHNICE

Populație 1944 persoane

Captare Conducta de transport Izvarna-Craiova Dn = 1000

mm

Aducţiune Conducta de bransament

PE Dn= 160 mm, L = 2009 ml

Staţii de tratare Statie de clorare cu hipoclorit de sodiu

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Sat Almăj – 3 electropompe

Q = 40mc/h, H = 57 mcA

2×1000 l (hidrofor)

Rezervoare de înmagazinare 1×100mc (metalic)

Reţele de transport şi distribuţie conducte PE,Dn = 90-125mm

Ltotala = 13263 ml, astfel:

L = 5823m – sat Almăj

L = 2326m – sat Mosneni

L = 2426m – sat Bogea

L = 2688m – sat Sitoaia


delimitare

Nr. total de branşamente = 208

sat Almăj = 91

sat Mosneni = 48

sat Bogea = 40

sat Sitoaia = 29

Sursa: Primăria Comunei Almăj, 2015


În comuna Almăj rețeaua de alimentare cu apă deservește 208 gospodarii, reprezentând

aproximativ 40% din populație comunei a celor 4 sate (1944 persoane). Alimentarea cu apă a

acestora se face numai din magistrala Izvarna, nu există puțuri forate sau alte surse proprii de apă.

Sistemul de alimentare cu apă este prin pompare, cu rezervor tampon echipat cu trei pompe de

15kw, stația fiind amplasată la intrarea în comună, înainte de primul consumător.

4.1.7.5 Alimentarea cu apă a Comunei Brădești

Tabel 6 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Brădești



DATE TEHNICE

Populație 4477

Captare Conducta de transport Izvarna-Craiova Dn = 1000

mm

◌ branșament Dn 200

Aducţiune Conducte PE cu De= 125-150mm

2 x L = 20m – sat Brădești

L = 6 m – sat Tatomirești

L = 9 m – sat Răcarii de Jos

Staţii de tratare Apa este tratată la Izvarna

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Sat Brădești-–SH Q= 10mc/h

Sat Tatomirești–SH Q= 23mc/h

Rezervoare de înmagazinare NU

Reţele de transport şi distribuţie Conducte din PE,De = 63-140mm

L = 15410m – sat Brădești

L = 6965m – sat Tatomiresti

L = 5920m – sat Racarii de Jos


delimitare


sat Brădești = 489

sat Tatomiresti = 198

sat Racarii de Jos = 205


În comună Brădesti alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat cu sursă de apă din

conducta de aducțiune din tuburi PREMO Dn=1000 mm de la Izvarna, care transportă apă pentru

Municipiul Craiova. Nu există rezervoare de înmagazinare, iar dezinfectarea apei se realizează prin

stația de tratare de la Izvarna.

Pentru realizarea debitului și a presiunii în rețeaua de alimentare cu apă a localității se utilizează

cele două stații de pompare din sat Brădesti SH Q=10mc/h, respectiv sat Tatomiresti SH Q=23mc/h.

Rețelele de transport și distribuție pentru alimentarea cu apă au o lungime totală de 28.295 m.


4.1.7.6 Alimentarea cu apă a Comunei Breasta

Tabel 7 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Breasta



DATE TEHNICE

Populație 4520

Captare 2 foraje Q total = 6,12(l/s)

Aducţiune L=314m

Staţii de tratare Staţie clorare


Rezervoare de înmagazinare 1×350mc(metal)

Reţele de transport şi distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie = 8,28 km


delimitare

Nr. branşamente : 509


În comuna Breasta alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat din sursă proprie - două

foraje hidrogeologice având următoarele caracteristici tehnice:

◌ F1:Dn=225 mm (PVC), Qexpl=3,06 l/s, H=90 m, NHs=48,10 m, NHd=53,80

◌ F2:Dn=225 mm (PVC), Qexpl=3,06 l/s, H=90 m, NHs=54,30 m, NHd=58,80

Instalații de captare: prelevarea apei din foraje se realizează cu ajutorul pompelor submersibile

GRUNDFOS tip S.P.17-10 .Rețeaua de aducțiune a apei este din conductă PEID PN6, cu De=90-

125 mm și L=314 m.

Rezervorul de înmagazinare este suprateran, de formă paralelipipedică, din prefabricate, izolat

termic la exterior cu V=350 mc. Stația de pompare este de tip container și este echipată cu grup de

pompe booster constituit din: 2 pompe (1+1) ce au următoarele caracteristici tehnice: Q=0,28

l/s;H=20,0 mca;P=0,5Kw.

4.1.7.7 Alimentarea cu apă a Comunei Bucovăț

Informațiile cele mai recente cu privire la sistemul centralizat de alimentare cu apă din comuna

Bucovăț sunt la nivelul anului 2009 fiind prezentate în Planul Urbanistic General. În momentul

elaborării Planului Urbanistic General, nu exista sistem centralizat de alimentare cu apă în satele

Bucovăt, Sărbătoarea, Leamna de Sus, Palilula și Cârligei, dar urma să se realizeze prin Programul

de Dezvoltare Rurală.

În anul 2009, conform datelor prezentate în P.U.G. Comuna Bucovăț, locuitorii din satele cmunei

Bucovăț foloseau apă din puțuri individuale, izvoare și fântâni comunale, apa fiind insuficientă

pentru nevoile gospodărești și totodată necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate informații mai recente

(din perioada 2009-2015) cu privire la: rețelele de alimentare cu apă, gospodarii de apă menajeră

etc. Cu toate acestea, conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, elaborat

de World Bank Group, în comuna Bucovăț era înregistrat un procent de aproximativ 84% din

populația stabilă, ca fiind racordată la rețeaua de alimentare cu apă. Astfel, reiese faptul că din anul


2009 și până în 2014 au fost realizate investiții în realizarea sistemului centralizat de alimentare cu

apă.

4.1.7.8 Alimentarea cu apă a Comunei Calopăr

Alimentarea cu apă în sistem centralizat în comuna Calopăr este în curs de realizare, până în

prezent fiind finalizată în procent de 58% (introducerea conductei și turnarea platformei în vederea

turnării puțurilor).

Tabel 8 - Sistemul public de alimentare cu apă propus al Comunei Calopăr



DATE TEHNICE

Populație 3902 pers

Captare 2 foraje de mare adancime de 150 m, ce asigura

un debit de ≈ 4 l/sec, fiecare

Aducţiune Da

Staţii de tratare Staţie clorare.

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor 1 staţie de hidrofor

Rezervoare de înmagazinare 1×450mc(metalic cu membrana).

Reţele de transport și distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie -


delimitare

Nr. branşamente:-

Sursa: Primăria Comunei Calopăr, 2015

Sistemul centralizat aflat în curs de realizare (58%) a fost calculat pentru o populație de 4.415

locuitori. Alimentarea se va face din două foraje de mare adâncime de 150 m, foraje ce pot asigură

un debit de ≈ 4 l/sec, fiecare, în total 8 l/sec., debit ce asigură consumul potabil și incendiu. Din

considerente de siguranță funcționării instalației de alimentare cu apă și de păstrarea calității apei,

în jurul fiecărei captări de apă se va constituit obligatoriu o zonă de protecție sanitară delimitată

printr-o împrejmuire cu plasă de sârmă. Înmagazinarea se realizează într-un rezervor din metal cu

membrană, paralipipedic de 450 mc, pozat suprateran, de tip vertical. Dezinfecția apei se va realiza

printr-o stație cu clor gazos, a cărei capacități este de 200g/h clor, precum și aparatură pentru

verificarea clorului rezidual. Stația de clorinare va fi de tip container, izolată termic, pe fundație din

beton.

Pentru realizarea debitului și a presiunii în rețeaua de alimentare cu apă a localității se va realiza o

stație de hidrofor, pe un postament din beton. Pe rețeaua de alimentare cu apă a localității vor fi

amplasate și 60 de cisterne stradale publice și 40 hidranți de incendiu.

4.1.7.9 Alimentarea cu apă a Comunei Cârcea

În comuna Cârcea alimentarea cu apă a celor 2058 locuitori se face în sistem centralizat .

Alimentarea se face de la 3 puțuri forate cu adâncime de 75m. Stația de pompare este echipată cu

3 pompe submersibile având o capacitate de 12mc/h.


4.1.7.10 Alimentarea cu apă a Comunei Coșoveni

Tabel 9 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Coșoveni



DATE TEHNICE

Populație 3290

Captare 3 puturi forate la 120 m adancime, amplasate PF 1

langa statie, PF2 si PF3)

Aducţiune Nu

Staţii de tratare -

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Pompe submersibilie inox cu Q=10.8 mc/h H=

60,50 sau 35 mCA

Rezervoare de înmagazinare 300 m3

Reţele de transport şi distribuţie 20646 m


delimitare

Nr. total de branşamente =523

Sursa: Primăria Comunei Coșoveni, 2015

În comuna Coșoveni alimentarea cu apă se face în sistem centralizat. Rețeaua de apa are lungime

20.646 m și deservește 523 gospodarii. Sursă de apă este asigurată de 3 puțuri forate la 120 m

adâncime, amplasate (PF 1 lângă stație, PF2 și PF3 – în apropiere) în strat acvifer. Amplasarea și

distanță zonei de protecție sanitară a surselor de apă este de 10m, împrejmuite și semnalizate cu

indicatoare avertizoare corespunzătoare. Echipamentul surselor de alimentare cu apă, este asigurat

cu pompe submersibile Inox cu parametrii Q=10.8 mc/h H= 60,50 sau 35 mca;

Sistemul de alimentare cu apă, este alcătuit din, clădirea gospodăriei de apă, pentru un debit la

sursă Q=10l/s și o capacitate de înmagazinare cu V=300 m3 asigurat de 3 puțuri forate la 120 m

adâncime, grupul de pompare este compus din: stație de hidrofor STH, cu debit de 33,6 l/s și stația

de clorinare cu hipoclorit, STH este echipat cu 3 pompe orizontale, precum și o pompă de incendiu

tip IR 80 cu debit de 2900 l/min;

În prezent sunt în derulare lucrări de extindere a rețelei de apă, etapă II, în mai multe zone ale

localității, pe o lungime totală de 4500 m.

4.1.7.11 Alimentarea cu apă a Comunei Coțofenii din Față

Tabel 10 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Coțofenii din Față



DATE TEHNICE

Populație 1985

Captare Conducta de transport

Izvarna-Craiova Dn =1000 mm

Aducţiune Nu


Staţii de tratare Nu

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Nu

Rezervoare de înmagazinare Nu

Reţele de transport şi distribuţie Lungimea totală a reţelei de distribuţie = 8064ml

Branşamente până la punctul de delimitare Nr. branşamente : 507


În comuna Cotofenii din Fată alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat cu sursă de apă

din conductă de aducțiune din tuburi PREMO Dn=1000 mm de la Izvarna care transportă apă

pentru Municipiul Craiova. Nu există rezervoare de înmagazinare.

4.1.7.12 Alimentarea cu apă a Comunei Ghercești


Ghercești sunt la nivelul anului 2010, fiind prezentate în Planul Urbanistic General. În momentul

elaborării Planului Urbanistic General, comuna Ghercești avea sistem centralizat de alimentare cu

apă. Rețeaua de distribuție era ramificată, excutată cu țeavă de oțel zincat cu diametru Dn 100 mm

– Dn 80 mm, pozată de-a lungul drumului județean DJ 641 – Ghercești – Pielești. În 2010, în

localitățile Ungureni și Luncșoru nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apă.




de World Bank Group, în comuna Ghercești era înregistrat un procent de aproximativ 80% din


2010 și până în 2014 au mai fost realizate investiții în realizarea sistemului centralizat de alimentare

cu apă și în restul satelor, ajungând la un procent ridicat de deservire a populației cu rețele de

alimentare cu apă.

4.1.7.13 Alimentarea cu apă a Comunei Ișalnița

Tabel 11 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Ișalnița



DATE TEHNICE

Populație 3990

Captare Conducta de transport

Izvarna-Craiova Dn =1000 mm

1 racord L= 60 ml (PEID)

1 racord L= 1,9Km (PEID)

Aducţiune Nu

Staţii de tratare Nu – tratarea apei se efectuează la staţia de apă

Izvarna

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Nu

Rezervoare de înmagazinare Nu

Reţele de transport şi distribuţie lungimea totală a reţelei de


distribuţie = 14 km (PEID)


delimitare

Nr. branşamente = 744


În prezent în comuna Ișalnița alimentarea cu apă se face în sistem centralizat. Alimentarea se face

numai din magistrala Izvarna, nu există puțuri forate sau alte surse proprii de apă. Tratarea apei se

efectuează în stația de apă Izvarna, iar lungimea totală a rețelei de distribuție este 14 km, deservind

744 de gospodarii.

4.1.7.14 Alimentarea cu apă a Comunei Malu Mare

În prezent, în comuna Malu Mare alimentarea cu apă se face în sistem centralizat. Apa captată din

conductă de transport a apei potabile Secui-Făcăi este tratată în stația Secui și înmagazinată în

rezervorul de polistif de 5 mc. Nr total de branșamente este de 899.

Străzile pe care mai trebuie extinsă rețeaua de apă în comuna Malu Mare sunt: str. Nucilor, str.

Gutuilor,aleea I Trandafirilor, aleea II Trandafirilor, aleea I Morii, aleea II Morii, aleea III Morii, aleea I

Alunilor, aleea II Alunilor.

Tabel 12 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Malu Mare



DATE TEHNICE

Captare Conducta de transport a apei potabile Secui-

Facai Dn =800 mm

Aducţiune Conducte PE cu De = 160mm

L = 813m – sat Malu Mare

L = 989m – sat Preajba

Staţii de tratare Apa este tratata in statia Secui

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor SP cu 2 pompe

(Hp = 35mCA si Q = 15 l/s)

Rezervoare de înmagazinare Rezervor din polistif V=5 mc

Reţele de transport şi distribuţie conducte din PE,De = 40-125mm

L = 5060m sat Malu Mare

L = 3565m sat Preajba


delimitare



4.1.7.15 Alimentarea cu apă a Comunei Mischii

Comuna Mischii dispune în prezent de un sistem parțial de alimentare cu apă centralizat de tip

gravitațional, în curs de finalizare. Lungimea rețelelor de distribuție este de 19 km și mai este

necesară extinderea cu 8,5 km în satul Moțoci pe Strada Corbu, în satul Călinești și în satul


Gogosești. Numărul populației branșate la rețeaua de alimentare cu apă este de 1.800 de locuitori,

conform datelor furnizate de Primăria Comunei Mischii.

Din punct de vedere al componentelor sistemului centralizat de alimentare cu apă acestea sunt:

◌ 4 foraje cu adâncimile F1 – 40 m, F2 – 70 m, F3 – 120 m și F4 – 130 m;

◌ Pompe submersibile.

Sistemul a fost dimensionat pentru o perspectivă de 25 ani, implementat prin strategia Regiunii de

dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia, definită în cadrul analizelor efectuate la nivel național și regional.

4.1.7.16 Alimentarea cu apă a Comunei Murgași

Serviciul de alimentare cu apă la nivelul Consiliului Local a fost înființat în iulie 2007. Tot în acest an,

a fost pus în funcțiune și sistemul de alimentare cu apă.

În prezent, sistemul centralizat de alimentare cu apă din localitatea Murgași este atât pompat, cât și

gravitațional și deservește 1.500 de persoane și are o lungime de 24,5 Km. Este însă în continuare

necesară extinderea rețelelor de alimentare cu apă în satele Murgași și Picăturile.

Tabel 13 - Sistemul public de alimentare cu apă existent al Comunei Murgași



DATE TEHNICE

Captare Puturi forate in satele : Velesti, Rupturile, Balota de

Jos cu o adancime de 150 -180 m

Aducţiune nu

Staţii de tratare In Murgași

Staţii de pompare cu sau fără hidrofor Pompe submersibile si grupuri pompare 5l/s apa

Rezervoare de înmagazinare -

Reţele de transport şi distribuţie Lungime de 24,5 km


delimitare

Populație deservită -1500 persoane

Sursa: Primăria Comunei Mischii, 2015

4.1.7.17 Alimentarea cu apă a Comunei Pielești


Pilești sunt la nivelul anului 2010, fiind prezentate în Planul Urbanistic General. În momentul

elaborării Planului Urbanistic General, alimentarea cu apă a locuitorilor, gospodăriilor și societăților

comerciale din satele Pielești și Câmpeni se realiza parțial în sistem centralizat, prin racordarea la

conductele de distribuție din Municipiul Craiova, și parțial din surse proprii fiecărei gospodarii sau

societăți comerciale (din fântâni sau foraje de mică adâncime).




de World Bank Group, în comuna Pielești era înregistrat un procent de aproximativ 63% din



2010 și până în 2014 au mai fost realizate și alte investiții în realizarea sistemului centralizat de

alimentare cu apă.

4.1.7.18 Alimentarea cu apă a Comunei Predești


Predești sunt la nivelul anului 2009, fiind prezentate în Planul Urbanistic General. La momentul

elaborării Planului Urbanistic General, în localitatea Predesti nu existau lucrări de alimentare cu apă

în sistem centralizat, locuitorii folosind surse de individuale de apă (puțuri forate), apa captată fiind

lipsită de calitățile chimice și bacteriologice impuse de STAS 1342. Până în 2009 au fost întocmite

studii de specialitate (SF, PT) pentru lucrările de alimentare cu apă în localitatea Predești, dar nu au

fost puse la dispoziție pe parcursul elaborării prezentului studiu, date și informații mai recente cu

privire la implementarea acestor proiecte. Cu toate acestea, conform Ghidului de Investiții pentru

proiecte de apă și apă uzată, realizat de World Bank Group în anul 2014, populația nedeservită cu

apă potabilă din comuna Predești reprezenta 57% din totalul populației stabile a comunei, astfel că

se poate deduc că o parte din proiectele anterior menționate au fost implementate în perioada

2009-2014.

4.1.7.19 Alimentarea cu apă a Comunei Șimnicu de Sus


Șimnicu de Sus sunt la nivelul anului 2009, fiind prezentate în Planul Urbanistic General. Astfel,

conform P.U.G. Comuna Șimnicu de Sus 2009, alimentarea cu apă era realizată prin intermediul

puţurilor forate sau săpate de tip fântână, care aveau ca sursă stratul apei freatice. La nivelul

unităţilor economice, existau castele de apă pentru înmagazinarea apei de consum. Aceste surse

de apă cu castele de apă pentru înmagazinarea apei au fost realizate pentru a deservi fostele

unităţi economice cu profil agricol - sectoare zootehnice de la Dudoviceşti şi Cornetu.

Localităţile Albeşti, Jieni, Şimnicu de Sus, Floreşti, Româneşti, Izvor, Deleni, Leşile, Mileşti şi

Duţuleşti, nu dispuneau în anul 2009 de un sistem centralizat de alimentare cu apă, compus din

sursă de apă, gospodărie de apă şi o reţea de distribuţie pentru unităţile economice publice şi

locuinţe.


(din perioada 2009-2015) cu privire la modalitatea de asigurare a alimentării cu apă în comuna

Șimnicu de Sus. Cu toate acestea, conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă

uzată, elaborat de World Bank Group, în comuna Șimnicu de Sus era înregistrat un procent de

aproximativ 31% din populația stabilă, ca fiind racordată la rețeaua de alimentare cu apă. Astfel,

reiese faptul că din anul 2009 și până în 2014 au fost realizate investiții în realizarea sistemului

centralizat de alimentare cu apă și având în vedere procentul mic al populației racordate la sistemul

public de alimentare cu apă, se poate concluziona că lucrările la rețeaua de apă sunt încă în

desfășurare.

4.1.7.20 Alimentarea cu apă a Comunei Teasc

În comuna Teasc alimentarea cu apă a celor două localități se realizează din două puțuri amplasate

în intravilanul satului Secui și au în componență:

◌ gospodărie apă;


◌ rezervor și stație pompare;

◌ rețele de distribuție.

Pe teritoriul administrativ al comunei există un număr de 57 de puțuri de alimentare cu apă ale

Municipiului Craiova (stația Marica), acestea ocupând 11,79 ha.

Menționăm că informațiile prezentate cu privire la sistemul de alimentare cu apă ale comunei Teasc

sunt la nivelul anului 2011 și sunt în conformitate cu Planul Urbanistic General aprobat.

4.1.7.21 Alimentarea cu apă a Comunei Terpezița

Conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, elaborat de World Bank Group,

în comuna Terpezița era înregistrat un procent de aproximativ 76% din populația stabilă, ca fiind

racordată la rețeaua de alimentare cu apă. Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu,

nu au fost furnizate alte informații cu privire la modalitatea de asigurare a alimentării cu apă în

comuna Terpezița.

4.1.7.22 Alimentarea cu apă a Comunei Țuglui


Șimnicu de Sus sunt la nivelul anului 2008, fiind prezentate în Master Planul de Apă Canal. Astfel,

în anul 2008, conform Master Planului, în comună Țuglui sistemul de alimentare cu apă care a fost

pus în funcțiune în cursul anului 2005, a fost utilizat doar pentru a distribui apa către cismelele

stradale (în număr de 25). Acest sistem centralizat de apă este alimentat dintr-un foraj și dispune de

o stație de tratare cu clor.




de World Bank Group, în comuna Țuglui era înregistrat un procent de aproximativ 68% din populația

stabilă, ca fiind racordată la rețeaua de alimentare cu apă. Astfel, reiese faptul că din anul 2008 și

până în 2014, la momentul elabrării Ghidului, au fost realizate racorduri la sistemul centralizat de

alimentare cu apă.

4.1.7.23 Alimentarea cu apă a Comunei Vârvoru de Jos

În comuna Vârvoru de Jos alimentarea cu apă se face în sistem centralizat în următoarele sate:

Criva, Vârvoru de Jos, Ciutura, Vârvoru de Sus, Gabru. În aceste sate sunt amplasate 6 puțuri

forate astfel:

◌ Sat CRIVA -foraj nr. 1-110 ml, forajul nr. 2-70 ml;

◌ Sat VARVORU DE JOS –foraj nr. 2-75 ml;

◌ Sat CIUTURA-foraj nr. 1-100 ml;

◌ Sat VARVORU DE SUS –foraj nr. 1-100 ml;

◌ Sat GABRU-foraj nr. 1-200 ml .

Fiecare puț forat determină o zonă de protecție fără de sursă de apă. În sat Criva forajul F1 este în

incintă stației de alimentare cu apa împrejmuit cu plasă de sârmă sudată pe o suprafața de cca. 600

mp, forajul F2 este la 100 ml față de stația de apă, împrejmuit cu plasă de sârmă pe o suprafață de

12 mp. În satul Vârvoru de Jos forajul 2 este la o distanță de 60 ml față de stația de apă

împrejmuit cu plasă de sârmă pe o suprafața de 12 mp. În sat Ciutura – forajul 1 este în incită


stației de alimentare cu apă împrejmuit cu plasă de sârmă sudată pe o suprafață de 2218mp. În

satul Vârvoru de sus forajul F1 este în incintă stației de alimentare cu apa împrejmuit cu plasă de

sârmă sudată pe suprafața de 800 mp. În sat Gabru forajul F1 este împrejmuit cu plasă de sârmă

sudată pe o suprafața de 440 mp și 16mp pentru F2. Forajele sunt protejate de cămine subterane

din PVC cu Dn-1500 și H-2 m.

Sursele de apa din comună Vârvoru de Jos sunt echipate cu pompe submersibile cu capacitățile:

◌ Sat CRIVA- F1- P-4.7 KW Q-3,2 l/s , F2-P-3 KW, 1.9 l/s;

◌ Sat VÂRVORU DE JOS- F2-P-2,2 kw, Q-1,9 l/s;

◌ Sat CIUTURA- F1- P-4.7 KW, Q-1,39 l/s;

◌ Sat VÂRVORU DE SUS- F1- P-4.7 KW, Q-1,39 l/s.

◌ Sat GABRU-F1 și F2- P-1,5 KW, Q-1,60 l/s.

4.1.7.24 Alimentarea cu apă a Comunei Vela

În prezent comuna Velă nu dispune de sistem centralizat pentru alimentarea cu apă.


4.1.7.25 Disparități teritoriale din punct de vedere al echipării cu apă potabilă

Figura 2 – Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova cu alimentare cu

apă

Sursa: Ghidul de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, World Bank Group, 2014


Din figura anterior prezentată se poate observă că disparitățile teritoriale din punct de vedere al

echipării localităților cu sisteme centralizate de alimentare cu apă se concentrează în mod special în

extremitățile nordice (comunele Murgași și Șimnicu de Sus) și vestice (comunele Predești, Terpezița

și Vela), cu o populație de peste 60% neracordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă.

Arealele din imediata vecinătate a municipiului Craiova prezintă, pe de altă parte, o situație cu mult

mai favorabilă decât extremități, având în anul 2014, mai mult de 50% din populație racordată la

sistemul centralizat de alimentare cu apă.

4.1.8 Starea rețelelor de alimentare cu apă

Rețelele de distribuție de apă din localitățile Zonei Metropolitane Craiova au diverse grade de uzură

cauzată de vechimea acestora. În acest sens, se menționează că în Municipiul Craiova există rețele

în funcțiune foarte vechi care conduc către pierderi mari de apă, precum și rețele mai noi din

perioadă 1990-2015 care asigură o distribuție a apei în mod corespunzător. De asemenea, în multe

localități există branșamente la rețeaua de distribuție necontorizate sau cu contor de apă cu

defecțiuni în exploatare.

Pentru reducerea costurilor de exploatare este necesar să se modernizeze întregul sistem de

distribuție atât prin înlocuirea conductelor vechi cât și prin contorizarea fiecărui consumator.

4.2 Canalizarea apelor

4.2.1 Canalizarea apelor uzate menajere și industriale

4.2.1.1 Rețelele de colectare a apelor uzate

Conform surselor prezentate în capitolul 2. Disponibilitatea datelor, rețelele de colectare a apelor

uzate asigură evacuarea acestora de la consumatorii de apă potabilă casnici precum și a celor

industriali, după ce apa utilizată în fiecare tip de industrie este preepurată către stațiile de epurare.

Aceste rețele sunt executate din tuburi din beton, azbociment și conducte noi din PVC-KG.

Conductele respective sunt montate de regulă în trama străzilor pe care sunt amplasate și sunt

prevăzute cu cămine de vizitare-control. Din cauza reliefului pe care sunt amplasate o serie de

localități, a fost necesară prevederea unor stații de pompare a apelor uzate, iar perimetrul acestora

este prevăzut cu zonă de protecție.

Rețelele de colectare a apelor uzate sunt la marea majoritate a localităților din Zona Metropolitană

Craiova de tip mixt (unitar), acestea colectând și transportând atât apele uzate menajere, industriale

preepurate, cât și a apelor meteorice. Rețelele de colectare a apelor uzate au vechimi diverse (de la

cca 94 ani Municipiul Craiova - până la cele mai noi realizate în perioada anilor 1990-2015 – în

cazul celorlalte localități cât și a Municipiului Craiova). Astfel, evacuarea apelor uzate și epurarea

acestora se face cu mari pierderi sau evacuarea acestora se face fără epurare direct în emisari.

4.2.1.2 Statiile de epurare a apei uzate

În Zona Metropolitană Craiova există stații de epurare a apei uzate în următoarele localități: Craiova,

Filiași, Calopăr, Cârcea, Ișalnița, Vârvorul de Jos. Aceste stații au diverse capacități de epurare în

funcție de debitele de apă primite din rețeaua de canalizare. În general, stațiile de epurare sunt


prevăzute cu sistem de epurare mecanică și biologică. Apa uzată epurată se evacuează în diverși

emisari cu condiția respectării prescripțiilor normativului NTPA 01/2002.

Localitatea Segarcea, deși are rețea de colectare a apelor uzate nu dispune încă de stație de

epurare, evacuarea apelor se face direct în pârâul Desnățui.

Întrucât marea majoritate a localităților colectează apele pluviale de pe carosabil, în sistem unitar cu

apele uzate menajere, fără că acestea să fie preepurate prin intermediul sistemelor uzuale

(separatoare de hidrocarburi, cămine cu grătare pentru separarea suspensiilor mari) face ca stațiile

de epurare a acestora să nu asigure parametrii necesari pentru evacuarea în emisari.

4.2.1.3 Sistemul de evacuare al apelor epurate în emisar

Evacuarea apelor epurate către emisar se face prin intermediul unor stații de pompare sau

gravitațional în concordanță cu amplasarea acestora în teren. Pentru a asigura stabilitatea malurilor

emisarului și evitarea eroziunii acestora în zona în care se deversează, sunt prevăzute sisteme din

beton armat.

4.2.2 Canalizarea apelor pluviale

În Municipiul Craiova, orașul Filiași și Segarcea, apele pluviale sunt colectate de pe carosabil prin

intermediul unor guri de colectare stradale și dirijate către rețeaua de colectare apă uzată, în sistem

unitar. Apele pluviale colectate de pe blocurile de locuințe, diverse imobile administrative comerciale

etc. sunt evacuate prin sisteme interioare de canalizare către rețeaua publică. În cazul imobilelor

individuale, apele pluviale se evacuează în incinta acestora. Pe rețelele de colectare a apelor

pluviale, în diverse zone ale acestor localități există și stații de pompare a apelor pluviale către

colectoarele de canalizare.

Localitățile din mediul rural sunt prevăzute cu rigole betonate sau pereate amplasate pe ambele

părți ale drumurilor / străzilor sau pe o singură parte. Aceste rigole asigură preluarea apelor pluviale

de pe carosabil și în funcție de tipul rigolei, apele pluviale se infiltrează în sol sau sunt dirijate

gravitațional către zone care asigură infiltrarea naturală.

4.2.3 Gradul de echipare al localităților cu rețele de canalizare

4.2.3.1 Canalizarea apelor Municipiului Craiova

În Municipiul Craiova rețelele de canalizare sunt realizate în sistem mixt: în zona centrală și de

nord-est în sistem unitar; în zona de nord-vest, vest și de sud în sistem divizor. Transportul apelor

uzate prin rețeaua de canalizare se realizează gravitațional și prin pompare, pentru zonele joase ale

orașului fiind realizate șapte stații de pompare apă uzată spre stația de epurare.

Apele meteorice din municipiul Craiova sunt colectate de rețeaua de canalizare unitară (separate de

apele uzate prin intermediul camerelor deversoare) sau de canalizarea pluvială (unde există sistem

divizor de canalizare), fiind evacuate în mod gravitațional sau prin pompare în canalul colector

Craiovița și în lacul Craiovița. De asemenea, apele pluviale din zona triaj CFR și platforma Olmec

sunt colectate de un canal pluvial deschis (parțial acoperit), care pornește din zona de N-V a


orașului, subtraverseaza B-dul Calea Severinului (zonă Electrică) și descarcă în pârâul Serca

(afluent al Jiului).

Canalul Craiovița străbate teritoriul municipiului Craiova pe direcția NV-SE și colectează ape

meteorice colectate de pe suprafața municipiulu, debitul deversat din Lacul Craiovița și ape uzate

urbane. Canalul se descarcă în râul Jiu în aval de municipiul Craiova.

Alimentarea cu apă a zonei industriale se realizează astfel:

◌ Zona industrială de est, din rețeaua de distribuție a orașului alimentată de la Simnic;

◌ Zona industrială Cernele, din conducta de aducțiune de la sursa Ișalnița, din nodul B800

printr-o conductă cu Dn=400 mm, precum și din rețeaua de distribuție a orașului;

◌ Fabrica de bere Heineken din Craiova este racordată la conducta de aducțiune de la

Izvarna;

◌ Zona industrială Ișalnița (CET 1, Doljchim) are sursă proprie de apă industrială din Jiu,

pentru apa menajeră fiind racordată la conducta de aducțiune de la Izvarna.

Tabel 14 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Municipiului Craiova



DATE TEHNICE

Racorduri de canalizare de la punctul de

delimitare şi preluare

Nr. racorduri : 26399

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 437,7 km

Staţii de pompare Nr. staţii de pompare = 9(7 statii pt. ape uzate si

2 stații pt. ape meteorice)

Putere electrică instalată:1100 kw

Q pompare = 3000 mc/h

H pompare = 4 at. (mca)

Staţii de epurare 1 stație epurare având :capacitatea instalată =

18000mc/h (5000l/sec.)

Capacitate în expl. = 7200 mc/h (2000 l/sec.)

Colectoare de evacuare spre emisar 1 colector de evacuare spre emisar

Depozite de nămol deshidratat Staţia de apă Işalniţa


4.2.3.2 Canalizarea apelor Orașului Filiași

Amplasarea stației de epurare a apelor uzate ale orașului Filiași este pe Strada Jiului Nr. 64 DC 121.

Stația de epurare are o suprafață de 10000 m2, fiind împrejmuită cu gard de dimensiunile 100X100.

Stația este modernă, are o capacitate de 3000 m3 /zi, echipată conform normelor europene cu

decantor primar, bazin biologic, decantor secundar, stație tratare nămol, defosforizare.

În orașul Filiași, rețelele de canalizare sunt de tip mixt (menajer+pluvial). Se dorește separarea

acestora în etapa viitoare. Extinderea rețelei de apă și canalizare se va finaliza la sfârșitul lunii

decembrie 2015 odată cu încheierea Master Planului de apă și canalizare din perioada de finanțare

europeană anterioară.


Tabel 15 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Orașului Filiași



DATE TEHNICE



Nr. racorduri : 590

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 15,36km

Staţii de pompare da

Staţii de epurare da

Colectoare de evacuare spre emisar 1 colector

Depozite de nămol deshidratat La staţia de epurare


4.2.3.3 Canalizarea apelor Orașului Segarcea

Tabel 16 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Orașului Segarcea



DATE TEHNICE

Racorduri de canalizarede la punctul de


Nr. racorduri: 87

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 3.75 km

Staţii de pompare Nu

Staţii de epurare Nu




Nr. racorduri : 105

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 3.75 km

Staţii de pompare Nu

Staţii de epurare Nu


Depozite de nămol deshidratat Nu


Colectarea apelor menajere se face printr-o rețea de canalizare, realizată din tuburi din azbociment,

cu L=2500 m, Dn=300 mm, de aici apa uzată este transportată prin rețeaua de canalizare a fostei

Fabricii de Furfurol (realizată din beton cu Dn=1200 mm si L=7,8 km) și evacuate în pârâul Desnățui.

4.2.3.4 Canalizarea apelor Comunei Almăj

Conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, elaborat de World Bank Group în

anul 2014, în comuna Almăj era înregistrat un procent de aproximativ 47% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Almăj dispune

de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.


Cu toate acestea, conform adresei nr. 2973/06.10.2015, comuna Almăj nu dispune de sistem

centralizat de canalizare și nici stație de epurare. Reiese în evidență așadar, necondoranța

dintre informațiile prezentate în studiul Ghidul de Investiții pentru proiecte de apă și apă

uzată, elaborat de World Bank Group și informațiile transmise de Primăria Comunei Almăj.

4.2.3.5 Canalizarea apelor Comunei Brădești


anul 2014, în comuna Brădești era înregistrat un procent de aproximativ 51% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Brădești

dispune de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate alte informații cu privire la

modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Brădești și nici cu privire la

componentele și capacitățile acestui sistem.

4.2.3.6 Canalizarea apelor Comunei Breasta


anul 2014, în comuna Breasta era înregistrat un procent de aproximativ 55% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Breasta



modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Breasta și nici cu privire la


4.2.3.7 Canalizarea apelor Comunei Bucovăț


anul 2014, în comuna Bucovăț era înregistrat un procent de aproximativ 67% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Bucovăț



modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Bucovăț și nici cu privire la


4.2.3.8 Canalizarea apelor Comunei Calopăr

În comuna Calopăr rețeaua de canalizare și stația de epurare sunt în totalitate finalizate. Rețeaua de

canalizare are o lungime de 4.821m, 2 stații de pompare, 88 de cămine canalizare pentru vizitare.

Conducta de apă menajeră pompată Dn 160mm are o lungime de 1640 m. Stația de epurare este

amplasată în nord-estul comunei Calopăr și are un debit de 420mc/zi.

În anul 2014, un procent de 15% din populația stabilă era racordat la sistemul centralizat de

canalizare, conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, elaborat de World Bank

Group.

Tabel 17 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Comunei Calopăr




DATE TEHNICE



Nr. racorduri :88

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 4.821 m

Staţii de pompare da - 2 buc

Staţii de epurare da - 420 mc/zi


Depozite de nămol deshidratat la staţia de epurare

Sursa: Primăria Comunei Calopăr, 2015

4.2.3.9 Canalizarea apelor Comunei Cârcea

Sistemul de canalizare al comunei Cârcea este echipat cu o stație de epurare și 5 stații de pompare.

Stația de epurare a apei uzate este amplasată pe Strada Preot Tărineanu Ion și este echipată cu 5

module, având o capacitate de 120 mc fiecare modul.



Group.

4.2.3.10 Canalizarea apelor Comunei Coșoveni

Rețeaua de canalizare este executată în prezent în procent de 54 %, adica 11,5 km, iar la stația de

epurare nu s-a executat nici o lucrare.


anul 2014, în comuna Coșoveni era înregistrat un procent de aproximativ 32% din populația stabilă,

ca fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate alte informații la nivelul

anului 2015 cu privire la modul de asigurare a canalizării în comuna Coșoveni și nici cu privire la

componentele acestui sistem.

4.2.3.11 Canalizarea apelor Comunei Coțofenii din Față


anul 2014, în comuna Coțofenii din Față era înregistrat un procent de aproximativ 32% din populația

stabilă, ca fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea

Coțofenii din Față dispune de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.


modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Coțofenii din Față și nici cu privire

la componentele și capacitățile acestui sistem.


4.2.3.12 Canalizarea apelor Comunei Ghercești


anul 2014, în comuna Ghercești era înregistrat un procent de aproximativ 50% din populația stabilă,

ca fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Ghercești



modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Ghercești și nici cu privire la


4.2.3.13 Canalizarea apelor Comunei Ișalnița

Tabel 18 - Sistemul public de canalizare a apelor existent al Comunei Ișalnița



DATE TEHNICE

Racorduri de canalizarede la punctul de


Nr. racorduri = 88

Reţele de canalizare Lungimea totală a reţelei de canalizare = 7,5 km

Staţii de pompare 1 staţie de repompare ape uzate

Staţii de epurare Epurare mecano-biologică Capacitate min.

100mc/zi

Capacitate max. 300mc/zi

Colectoare de evacuare spre emisar Conductă de refulare L=1756 m Emisar Pârâul

Amaradia

Depozite de nămol deshidratat Nu. Nămolul deshidratat se depozitează la staţia de

epurare Făcăi.


În ceea ce privește rețeaua de canalizare, aceasta este echipată cu o stație de repompare a apelor

uzate. Epurarea este mecano-biologică cu o capacitate de 100mc/zi-300 mc/zi.



Group.

4.2.3.14 Canalizarea apelor Comunei Malu Mare


anul 2014, în comuna Malu Mare era înregistrat un procent de aproximativ 59% din populația stabilă,

ca fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Malu Marei



modul de asigurare nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Malu Mare și nici cu privire la



4.2.3.15 Canalizarea apelor Comunei Mischii

Comuna Mischii dispune de o rețea parțială de canalizare a apelor uzate menajere, în sistem local.

Canalizarea pluvială de pe teritoriul comunei este asigurată prin colectarea apelor meteorice prin

rigole şi deversată în curţi, în şanţurile deschise, existente pe ambele laturi ale drumurilor.


anul 2014, în comuna Mischii era înregistrat un procent de aproximativ 32% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare.


modul de asigurare nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Mischii și nici cu privire la


4.2.3.16 Canalizarea apelor Comunei Murgași

Conform informațiilor furnizate de către Primăria Municipiului Murgași, există sistem centralizat de

canalizare în localitate, dar stația de epurare ape uzate, care se află în satul Bușteni, este

nefuncțională. Este instituită însă zona de protecție sanitară de 1.000 mp. Capacitatea stației de

purare a apelor uzate este de 253 mc/zi.

Din punct de vedere al deservirii satelor componente, în prezent mai este necesară extinderea

rețelelor de canalizare în satele Murgași și Picăturile.


anul 2014, în comuna Murgași era înregistrat un procent de aproximativ 29% din populația stabilă, ca


4.2.3.17 Canalizarea apelor Comunei Pielești

Sistemul centralizat de canalizare a apelor meneajere al comunei Pielești a fost început în anul 2010,

la momentul elaborării Planului Urbanistic General.

Canalizarea pluvială se asigură însă prin colectarea apelor meteorice la șanțurile deschise, existente

pe ambele părți ale drumurilor.


anul 2014, în comuna Pielești era înregistrat un procent de aproximativ 45% din populația stabilă, ca



modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Pielești și nici cu privire la


4.2.3.18 Canalizarea apelor Comunei Predești


anul 2014, în comuna Predești era înregistrat un procent de aproximativ 15% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Predești




modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Predești și nici cu privire la


4.2.3.19 Canalizarea apelor Comunei Șimnicu de Sus


anul 2014, în comuna Șimnicu de Sus era înregistrat un procent de aproximativ 31% din populația

stabilă, ca fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea

Șimnicu de Sus dispune de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.


modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Șimnicu de Sus și nici cu privire la


4.2.3.20 Canalizarea apelor Comunei Teasc


anul 2014, în comuna Teasc era înregistrat un procent de aproximativ 34% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Teasc dispune

de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.


modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Teasc și nici cu privire la


4.2.3.21 Canalizarea apelor Comunei Terpezița


anul 2014, în comuna Terpezița era înregistrat un procent de aproximativ 9% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Terpezița

dispune de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, dar este încă în extindere.


modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Terpezița și nici cu privire la


4.2.3.22 Canalizarea apelor Comunei Țuglui


anul 2014, în comuna Țuglui era înregistrat un procent de aproximativ 50% din populația stabilă, ca

fiind racordată la sistemul centralizat de canalizare. Astfel, reiese faptul că localitatea Țuglui dispune

de sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, dar este încă în extindere.


modul de asigurare la nivelul anului 2015 a canalizării în comuna Țuglui și nici cu privire la



4.2.3.23 Canalizarea apelor Comunei Vârvoru de Jos

În prezent comuna Vârvoru de Jos dispune de sistem public de canalizare. Stațiile de epurare sunt

amplasate în satele: Criva, Vârvoru de Jos, Gabru, Ciutura și Vârvoru de Sus și sunt împrejmuite cu

plasă de sârmă sudată, sunt supravegheate cu sistem video de supraveghere. Capacitatea stațiilor

de epurare ape uzate și echiparea acestora:

Stația CRIVA este mecano-biologică tip RESETILOVS, cu Q zi max-120 mc/zi, compusă din:

◌ Cămin cu gratar cu distanța dintre bare de 6 mm;

◌ Deznisipator-separator de grasimi;

◌ Bazin de egalizare, omogenizare cu V=10 mc;

◌ Unitate compactă de epurare ,Q zi=120 mc/zi cu nitrificare-denitrificare;

◌ Instalație de dezinfecție cu ultraviolete;

◌ Bazin colector și pompare nămol cu V=10 mc;

◌ Unitate deshidratare nămol;

◌ Cămin prelevare probe.

Stația VÂRVORU DE JOS este mecano-biologică tip RESETILOVS, cu Q zi max-100 mc/zi,

compusă din:

◌ Cămin cu grătar cu distanța dintre bare de 6 mm;

◌ Deznisipator-separator de grăsimi;

◌ Bazin de egalizare, omogenizare cu V=10 mc;

◌ Unitate compactă de epurare ,Q zi=100 mc/zi cu nitrificare-denitrificare;

◌ Instalație de dezinfecție cu ultraviolete;

◌ Bazin colector și pompare nămol cu V=5 mc;

◌ Unitate deshidratare nămol;

◌ Cămin prelevare probe.

Stația GABRU ete de tipul mecano-biologică tip EMMETI PLAST, cu Q zi max=33,3 mc/zi,

compusă din:

◌ Cămin receptor cu grătar rar (pre-epurare mecanică) și pompă submersibilă;

◌ Separator de grăsimi cu decantor de nisip/inert (epurare mecanică-decantare primară a

nisipului, grăsimii și substanțelor uleioase);

◌ Modul de oxidare biologică cu nămol activ (epurare biologică cu formare de nămol activ,

sedimentare finală și recirculare nămol);

◌ Cămin evacuare cu clorator.

Stația CIUTURA este mecano-biologică tip ECOPUR, Q zi max=240 mc/zi, compusă din:

◌ Bazin de stabilizare (deznisipator-separator de grăsimi), V=30 mc cu două compartimente

prevăzut cu pompă submersibilă;

◌ Modul monobloc tip ECOPUR compus din: unitate de tratare chimică ECOCHIM, grătar rar,

compartiment neutralizare, compartiment coagulare, compartiment floculare, compartiment

sedimentare chimică;

◌ Unitate de tratare biologică ECOPAK.

Stația VÂRVORU DE SUS este mecano-biologică tip ECOPUR, Q zi max=100 mc/zi, compusă din:

◌ Bazin de stabilizare (deznisipator-separator de grăsimi), V=30 mc cu două compartimente

prevazut cu pompă submersibilă;


◌ Modul monobloc tip ECOPUR compus din:unitate de tratare chimică ECOCHIM, grătar rar,

compartiment neutralizare, compartiment coagulare, compartiment floculare, compartiment

sedimentare chimică;

◌ Unitate de tratare biologică ECOPAK.


canalizare, conform Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată, elaborat de World

Bank Group.

4.2.3.24 Canalizarea apelor Comunei Vela.

În prezent comuna Vela nu dispune de sistem centralizat de canalizare ape menajere și pluviale.

4.2.3.25 Disparități teritoriale din punct de vedere al echipării cu canalizare

Din punct de vedere al deservirii teritoriale cu sistem centralizat de canalizare, din figura de mai jos

se poate observa că zonele cu cel mai mic procent de populație, racordat la sistemul public de

canalizare, sunt cele din vest, sud-vest și nord-est.

Asemenea situației înregistrate la deservirea populației cu rețele de alimentare cu apă, se poate

observa că localitățile cu cel mai scăzut grad de dezvoltare al sistemului de canalizare sunt cele

aflate la extremitatea Zonei Metropolitane Craiova, iar cele aflate în centru, în imediata proximitate a

municipiului Craiova, prezintă indicatori mai favorabili ai procentului de populație racordată (mai

mult de 50% din populația stabilă racordată la sistemul public de canalizare).

Pe de altă parte, din analiza decalajului în dezvoltare dintre echiparea cu sistem centralizat de

alimentare cu apă și echiparea cu sistem centralizat de canalizare, se poate observa că încă mai

sunt multe localități care sunt racordate la alimentare cu apă, dar nu și la canalizare sau este

înregistrat un procent scăzut al populației racordată la ambele rețele: predominant arealul de sud și

de sud-vest (Comuna Vârvoru de Jos și Comuna Calopăr) și Comuna Coțofenii din Față din zona

de nord-vest. Mai mult, situația per ansamblu este nefavorabilă întrucât aprox. 50% din localitățile

Zonei Metropolitane Craiova prezintă un procent de 21-35% din populație racordată doar la rețeaua

de apă, ceea ce implică efecte negative grave asupra mediului.

Astfel, din analiza sistemului de alimentare cu apă și canalizare al Zonei Metropolitane

Craiova, reiese necesitatea stringentă de prioritizare și orientare a investițiilor către zonele

amplasate în extremitate: Comuna Vela, Comuna Terpezița, Comuna Murgași, Comuna

Predești, Comuna Coșoveni.


Figura 3 – Gradul de deservire al populației din Zona Metropolitană Craiova canalizare



Figura 4 – Procentul populației Zonei Metropolitane Craiova racordată la rețeaua de

alimentare cu apă și nu la cea de canalizare



4.2.4 Starea rețelelor de canalizare

În concordanță cu gradul de echipare al localităților cu rețele de canalizare prezentat mai sus, se

constată că există localități în care rețeaua de canalizare este veche (se menționează în datele

informative primite că în Municipiul Craiova sunt conducte de canalizare mai vechi de 90 ani) ceea

ce face ca evacuarea apelor către stațiile de epurare sa se facă cu pierderi foarte mari (infiltrarea

acestora în sol cu poluarea solului, cât și a rețelelor de alimentare cu apă aflate în apropiere) si

necesitatea accesării unor programe cu finanțări din fonduri Europene pentru înlocuirea sau

modernizarea lor. De asemenea, se menționează că deși o serie de localități rurale prezentate mai

sus dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă, acestea nu sunt echipate suficicient cu

sistem public de canalizare. În localitățile rurale s-au executat rețele de canalizare în perioada 1990-

2015 (în concordanță cu informațiile primite de UAT-uri ), astfel că aceste rețele asigură o evacuare

eficientă a apelor uzate către stațiile de epurare. Este de menționat că deși s-au implementat astfel

de programe (echipare tehnico edilitară în localități) sunt situații în care este necesară extinderea

acestor echipări pe întreg teritoriul localității.

4.3 Amenajari pentru agricultură

4.3.1 Irigații și îmbunătățiri funciare

Amenajările funciare în funcție de infrastructură sunt canalizate pe patru direcții:

◌ Amenajări cu lucrări de irigații: suprafață amenajată – 3.868 ha;

◌ Amenajări complexe cu lucrări de irigații și desecare: suprafață amenajată –12.642 ha;

◌ Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului: suprafață amenajată -16626ha

◌ Amenajări cu lucrări de desecare: suprafață amenajată 500 ha.

4.3.1.1 Amenajări cu lucrări de irigații:

În Zona Metropolitană Craiova există o suprafață agricolă, respectiv în comuna Calopăr, cu lucrări

de irigații. Amenajarea aceasta are o suprafață de 3.868 ha, 4 stații de irigații (2 sunt nefuncționale

și 2 în conservare) și canale pe 7.050m.

4.3.1.2 Amenajări complexe cu lucrări de irigații și desecare:

În Zona Metropoliatana Craiova suprafața agricolă amenajată cu lucrări complexe de irigații și

desecare este organizată pe 4 localități: Filiași, Segarcea, Brădesti, Coțofenii din Fată. În Filiași

această amenajare se desfășoară pe o suprafață de 667 ha, cu 8 stații de irigații nefuncționale și o

lungime de canal de 31840 m.

În Segarcea suprafața amenajată este de 10.300 ha, cu 14 stații de irigații (8 funcționale, 6

nefuncționale), și cu o lungime de canal de 89.000 m (Figura 5 – Amenajări complexe cu lucrări de

irigații și desecare: Segment Câmpul Blândului și Filiași Tatomirești).

În Brădesti suprafața amenajată este de 699 ha, cu 5 stații de irigații în curs de retehnologizare și cu

o lungime de canal de 24.300 m.

În Coțofenii din Fată suprafața amenajată este de 976 ha, cu 5 stații de irigații în curs de

retehnologizare și cu o lungime de canal de 25.219 m.


Figura 5 – Amenajări complexe cu lucrări de irigații și desecare: Segment Câmpul Blândului

și Filiasi Tatomirești

Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala Dunăre Jiu


4.3.1.3 Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului:

În Zona Metropolitană Craiova există suprafețe cu lucrări de combaterea eroziunii solului în 5

localități ale acesteia. În Craiova există amenajări cu lucrări de combatere a eroziunii solului și

amenajări cu lucrări de irigații pe o suprafața de 580 ha, cu două stații de irigații funcționale și o

lungime de canal de 1.0420 m (Figura 6 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului și de

irigații în Craiova). Aceasta a suferit modificări din cauza intervențiilor efectuate în teren cu ocazia

realizării șoselei de Centură Craiova. În Breasta amenajările cu lucrări de combaterea eroziunii

solului și de desecare a acestuia se desfășoară pe o suprafață de 2.304 ha pe o lungime de 10.500

m (Figura 7 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului pe Segmentul Raznic Breasta).

În Cârcea suprafata amenajată este de 292 ha în Zona Olticit. În Murgași suprafața amenajată este

de 10.387 ha și canale pe o lungime de 35.700 m nefuncționale. În Șimnicu de Sus suprafața

amenajată cu lucrări de combaterea eroziunii solului și lucrări de irigații este de 3.063 ha cu o stație

de irigații funcțională și o lungime de canal de 16.700 m.

Figura 6 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului și de irigații în Craiova



Figura 7 – Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului pe Segmentul Raznic Breasta



4.3.1.4 Amenajări cu lucrări de desecare

În Zona Metropolitană Craiova, în comuna Teasc amenajările cu lucrări de desecare se desfășoară

pe o suprafața de 500 ha și cu o lungime de canal de 14250 m pe sectorul Secui Bratovoiești.

Figura 8 – Amenajări cu lucrări de desecare pe sectorul Secui Bratovoiești


4.3.2 Terenuri agricole ce necesită amenajări specifice

Prin compararea informațiilor furnizate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala

Dunăre Jiu despre îmbunătățirile funciare existente la nivelul Zonei Metopolitane Craiova, cu

evidența terenurilor arabile utilizate, prezentate în evidențele Institutului Național de Statistică –

Registrul Agricol, se poate observa (și din tabelul de mai jos) că există încă suprafețe mari de teren

care necesită lucrări de irigații, desecări sau de combatere a eroziunii solului.

Mai mult, există foarte multe localități care nu au nici o îmbunătățire funciară, deși dețin suprafețe

considerabile de teren arabil care sunt utilizate, precum:

- Comuna Mischii cu o suprafață de teren arabil utilizat de 4801,35 ha;

- Comuna Pielești cu o suprafață de teren arabil utilizat de 4635,64 ha;

- Comuna Terpezița, cu o suprafață de teren arabil utilizat de 9100,39 ha;

- Comuna Vela, cu o suprafață de teren arabil utilizat de 5009,81 ha.


Tabel 19 – Terenurile agricole utilizate la nivelul Zonei Metropolitane care necesită

îmbunătățiri funciare

NR.

CRT LOCALITATE

SUPRAFAȚĂ

ARABILA

UTILIZATĂ

(HA)

CU

ÎMBUNĂTĂȚIRI

FUNCIARE

(HA)

FARA

ÎMBUNĂTĂȚIRI

FUNCIARE

(HA)

NECESARUL

DE

ÎMBUNATAȚIRI

FUNCIARE (%)

1. Craiova 469896,61 580 469316,61 99,87%

2. Filiaşi 5830,27 667 5163,27 88,56%

3. Segarcea 13978,74 10300 3678,74 26,32%

4. Almăj 1816,00 - 1816,00 100%

5. Brădeşti 2798,87 699 2099,87 75%

6. Breasta 2503,07 2304 199,07 7,95%

7. Bucovăţ 3726,69 - 3726,69 100%

8. Calopăr 4646,30 3868 778,30 16,75%

9. Cârcea 2759,97 292 2467,97 89,42%

10. Coşoveni 2710,30 - 2710,30 100%

11. Coţofenii din

Faţă 1748,49 976 772,49 44,18%

12. Gherceşti 3407,74 - 3047,74 100%

13. Işalniţa 1359,31 - 1359,31 100%

14. Malu Mare 951,97 - 951,97 100%

15. Mischii 4801,35 - 4801,35 100%

16. Murgaşi 3655,72 10387 - -

17. Pieleşti 4635,64 - 4635,64 100%

18. Predeşti 2303,59 - 2303,59 100%

19. Şimnicu de

Sus 5636,82 3063 2573,82 45,66%

20. Teasc 2774,93 500 2274,93 81,98%

21. Terpeziţa 9100,39 - 9100,39 100%

22. Ţuglui 2412,35 - 2412,35 100%

23. Vârvoru de Jos 1675,01 - 1675,01 100%

24. Vela 5009,81 - 5009,81 100%

Sursa: Institutul Național de Statistică - Registrul Agricol 2010

În ceea ce privește dispunerea în teritoriu a terenurilor agricole utilizate care necesită îmbunătățiri

funciare, se poate observa că acestea sunt concentrate în vestul și în estul Zonei Metropolitane,

cele mai multe îmbunătățiri funciare fiind realizate pe direcția nord-sud.

Corelând dispunerea acestor terenuri cu riscurile de alunecare a terenului, se constată că încă mai

există localități care nu au nici o îmbunătățire funciară, deși prezintă instabilități ale terenurilor.

Aceste localități sunt: Comuna Terpezița, Comuna Almăj, Comuna Mischii, Comuna Bucovăț și

Comuna Țuglui.

Pe de altă parte, corelând situația terenurilor fără îmbunătățiri funciare cu cea a zonelor aflate sub

risc de inundabilitate, se constată ca localitățile Vela, Terpezița, Vârvoru de Jos, Predești, Bucovăț,

Mischii, Ghercești, Pielești, Malu Mare și Țuglui, nu au nici o îmbunătățire funciară, cu toate că

prezintă acest risc.


Figura 9 – Terenurile agricole utilizate ce necesită îmbunătățiri funciare

Sursa: Institutul Național de Statistică - Registrul Agricol 2010


4.4 Alimentarea cu energie electrică

4.4.1 Stații de transformare

În cadrul Zonei Metropolitane Craiova , în concordanță cu informațiile primite de la deținătorii de

rețele de înaltă tensiune (110, 220, 400 KV) și cu amplasarea acestora în teren se menționează

existența următoarelor stații de transformare HT:

◌ Ișalnița – 5 stații;

◌ Craiova - 10 stații;

◌ Podari – 1 stație;

◌ Malu Mare – 1 stație;

◌ Simnicu de sus – 1 stație;

◌ Almăj - 1 stație.

Stațiile de transformare HT sunt amplasate în localitățile menționate astfel încât să fie respectate

restricțiile impuse de către normativele specifice.

4.4.2 Posturi de transformare

Posturile de transformare asigură alimentarea cu energie electrică de joasă tensiune 400V/50Hz a

localităților din Zona Metropolitană Craiova. Posturile de transformare sunt alimentate din rețelele

de medie tensiune (10 KV,20KV) care sunt amplasate în toată zonă studiată. Posturile de

transformare de acest tip au diverse capacități - de la 100KVA la 1000KVA în concordanță cu

necesitățile consumatorilor de energie electrică. Aceste posturi de transformare sunt de tip: aerian

montate pe structuri metalice specifice, cât și în cabine din zidărie amplasate la sol. Posturile de

transformare sunt prevăzute cu zone de protecție și restricție necesare exploatării în condiții de

siguranță. Liniile de alimentare cu energie electrică de MT sunt în general de tip LEA sau de tip LES.

Amplasarea liniilor LEA este realizată pe stâlpi din beton armat specifici acestui sistem și situați în

cea mai mare parte de-a lungul căilor de acces (drumuri, străzi). În cadrul Zonei Metropolitane

Craiova, liniile de tip LEA sau LES sunt amplasate și în zone cu exploatări agricole sau de altă

natură astfel încât să fie respectate restricțiile impuse de normativele specifice.

Zona Metropolitană Craiova este echipată pe localități cu posturi de transformare după cum

urmează:

◌ Craiova – 663;

◌ Filiași – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Segarcea – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Almăj -7;

◌ Brădești – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Breasta 17;

◌ Bucovăț – 20;

◌ Calopăr – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Cârcea -73;

◌ Coșoveni – 12;

◌ Coțofenii din Față – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Ghercești -18;

◌ Ișalnița – 22;

◌ Malu Mare – 40;


◌ Mischii – 6;

◌ Murgași - nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Pielești – 48;

◌ Predești – 6;

◌ Șimnicu de sus – 36;

◌ Teasc - 2;

◌ Terpezița – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor;

◌ Țuglui – 5;

◌ Vârvoru de Jos -12

◌ Vela – nu au fost furnizate informații de la deținătorul rețelelor.

4.4.3 Rețele de energie electrică

Rețelele de energie electrică de pe teritoriul Zonei Metropolitane Craiova sunt de HT (110, 220, 400

KV) de MT (10-20 KV) și rețele de joasă tensiune 0,4KV. Acestea din urmă asigură alimentarea cu

energie electrică a consumatorilor casnici, administrativi, comerciali și industriali.

Rețelele menționate sunt de tip LEA și LES, executate în conformitate cu prescripțiile specifice

pentru aceste obiective.

Rețelele de Înaltă Tensiune de pe teritoriul Zonei Metropolitane Craiova sunt:

◌ Băilești - Ișalnița: cu stație de înaltă tensiune în Ișalnița - trece prin localitățile Vârvoru de

Sus, Bucovăț, Breasta, Craiova, Ișalnița;

◌ Ișalnița - Almăj: cu stație de înaltă tensiune în Ișalnița și în Almăj trece prin localitățile Almăj

și Ișalnița;

◌ Filiași - Almăj: cu stație de înaltă tensiune în Almăj - trece prin localitățile Filiași, Brădești,

Coțofenii din Față, Almăj;

◌ Almăj - Farcaș: cu stație de înaltă tensiune în Almăj trece prin localitățile Șimnicu de sus,

Ișalnița, Almăj;

◌ Ișalnița - Ișalnița: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița;


◌ Ișalnița - Șimnicu de Sus: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Șimnicu de Sus Șimnicu

de sus, Craiova, Ișalnița;

◌ Ișalnița - Șimnicu de Sus: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Șimnicu de Sus, trece prin

localitățile Șimnicu de sus, Craiova, Ișalnița;

◌ Ișalnița - Craiova: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Craiova - trece prin localitățile

Șimnicu de Sus, Craiova, Ișalnița;

◌ Ișalnița - Craiova: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Craiova;

◌ Ișalnița - Craiova: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Craiova;

◌ Filiași - Șimnicu de Sus: cu stație de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus - trece prin localitățile

Filiași, Brădești,Coțofenii din Față, Almăj, Ișalnița, Șimnicu de Sus;

◌ Filiași - Șimnicu de Sus: cu stație de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus - trece prin localitățile

Filiași, Brădești, Coțofenii din Față, Almăj, Ișalnița, Șimnicu de Sus;


◌ Craiova - Craiova: cu stații de înaltă tensiune în Craiova;


◌ Podari - Segarcea: cu stație de înaltă tensiune în Podari - trece prin localitățile Podari, Țuglui,

Calopăr, Segarcea;

◌ Talpaș - Ișalnița: trece prin localitățile: Șimnicu de sus, Ișalnița;

◌ Ișalnița - Șimnicu de Sus: cu stație de înaltă tensiune în Ișalnița;

◌ Ișalnița - Șimnicu de Sus: cu stații de înaltă tensiune în Ișalnița și Șimnicu de Sus;

◌ Craiova - Craiova: cu stații de înaltă tensiune în Craiova - trece prin localitățile Craiova,

Șimnicu de Sus, Craiova;




◌ Craiova - Pielești: cu stație de înaltă tensiune în Craiova - trece prin localitățile Pielești,

Cârcea, Craiova;

◌ Craiova - Șimnicu de Sus - cu stații de înaltă tensiune în Craiova și Șimnicu de Sus - trece

prin localitățile: Craiova, Șimnicu de Sus, Ghercești;

◌ Malu Mare - Șimnicu de Sus: cu stații de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus și Malu Mare -

trece prin localitățile: Craiova, Șimnicu de Sus, Malu Mare;

◌ Malu Mare - Podari: cu stații de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus și Malu Mare;

◌ Malu Mare - Diosti: cu stație de înaltă tensiune în Diosti - trece prin localitățile Malu Mare,

Cârcea, Coșoveni;

◌ Șimnicu de Sus - Pielești: cu stație de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus - trece prin

localitățile: Șimnicu de sus, Ghercești, Pielești;

◌ Șimnicu de Sus - Ghercești: cu stație de înaltă tensiune în Șimnicu de Sus - trece prin

localitățile: Șimnicu de sus, Mischii, Ghercești.


Figura 10 – Traseele rețelelor de energie electrică de înaltă și medie tensiune și amplasarea

stațiilor și posturilor de transformare ale Zonei Metropolitane Craiova

Sursa: CEZ și TRANSELECTRICA


Figura 11 – Zonele construite afectate de traseele rețelelor de 220-400kV și 110 kV

Sursa: CEZ și TRANSELECTRICA


4.4.4 Gradul de echipare al localităților cu rețele de energie electrică

4.4.4.1 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Almăj

Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Almăj)

cele 4 sate componente sunt racordate la sistemul enegetic național prin LEA 20 KV prin racorduri

aeriene până la posturile de transformare existențe în fiecare localitate, iar de aici, prin rețeaua de

distribuție sunt alimentate gospodăriile, instituțiile de interes public și unitățile economice.

În satul Sitoaia există o stație de 110/20 KV, în care intră și ies, mai multe linii de 110 KV și 20 KV.

Astfel, există 2 linii paralele de 110 KV care merg de-a lungul DN 6 Filiași pe lângă satele Coțofenii

din Față și Beharca până în stația de 110/20 KV. De asemenea, există 2 linii de 110 KV dinspre DC

Brădești care traversează satul Moșneni, merg paralel cu Almăj, Bogea și Sitoaia, traversează DC

122 Ișalnița și intră în stația de 110/20 KV.

Puterea instalată a posturilor de transformare al comunei sunt:

Sat Almăj:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA Moară;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -250 KVA Biserică;

Sat Borgea:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -63 KVA Dispensar veterinar;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Dispensar veterinar;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA la limita intravilanului dintre Borgea și Sitoaia.

Sat Moșneni:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -63 KVA Biserică

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -63 KVA Gospodărie de apă

Sat Sitoaia:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Biserică;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -63 KVA la limita vestică intravilanului.

Posturile de transformare sunt aeriene pe unul sau doi stâlpi din beton armat.

Racordurile de medie tensiune sunt LEA 20 KV care pleacă din stația 110/20 KV Sitoaia, pozate

aerian pe stâlpi de beton armat și sunt din conductoare de cupru. Racordul de medie tensiune LES

20KV pentru alimentarea gospodăriei de apă propuse în satul Moșneni va fi realizat cu cablu

CYABY pozat în șanț.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt aeriene pe stâlpi de beton armat plecând de la

transformatoarele din comună până la consumatorii casnici sau industriali. Aceste rețele sunt

realizate cu conductoare de cupru.

Iluminatul stradal este cu corpuri cu vapori de mercur sau incandescente.


4.4.4.2 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Brădești

Conform informațiilor din anul 2008 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Brădești),

prin sistemul de rețele electrice aferente satelor comunei Brădești, format din linii electrice aeriene

de joasă tensiune și linii electrice aeriene de medie tensiune cât și din posturi de transformare de la

medie la joasă tensiune, se asigură în mod corespunzător alimentarea cu energie electrică a tuturor

consumatorilor. Fără a avea legătură cu sistemul local de alimentare cu energie electrică, pe

teritoriul comunei sunt amplasate rețele electrice aeriene de înaltă tensiune.

4.4.4.3 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Breasta

Conform informațiilor din anul 2008 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Breasta),

comuna Breasta, respectiv satele componente ale acesteia, este racordată la sistemul energetic

național prin LEA 20 KV și din acest ax de linie, prin racorduri de medie tensiune, aeriene, pe stâlpi

din beton armat, cu conductori funie din OL-AL, sunt alimentate posturile de transformare existențe.

Aceste posturi sunt construite aerian pe unul sau doi stâlpi din beton armat și echipate cu

transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 400 KVa.

În prezent, puterea transformatoarelor satisface consumul actual.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt construite aeriene, pe stâlpi din beton armat, cu

conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadati cu secțiuni de 35,50 și 70 mmp.

Iluminatul stradal este executat cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur, având punct de

aprindere și contorizare la intrarea spre sediul Primăriei.

4.4.4.4 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Bucovăț

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Bucovăț),

comuna Bucovăt, respectiv satele Bucovăț, Cârligei, Palilula, Sărbătoarea, Leamna de Sus,

Leamna de Jos sunt racordate la sistemul energetic național prin LEA 20 KV Breasta-Plenița și

Craiova Sud- Podari.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi de beton armat și

echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în cabină de zidărie și

prefabricate sunt echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 400.

Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu conductori funie

din OL-Al (pentru posturile aeriene) și în cablu subteran pentru postul PTCZ de la tăbăcărie și PTA

– Leamna de Jos.

Teritoriul comunei Bucovăț mai este străbătut de o rețea de transport (înaltă tensiune) și anume:

◌ LEA -110 KV – ÎNTRE STAȚIA 220/110/20 KV Băilești.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadați cu secțiuni de 35÷70 mm2.

Pe stâlpii rețelelor de joasă tensiune sunt montate rețelele pentru iluminatul stradal ce alimentează

corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente și incandescente.


4.4.4.5 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Calopăr

Conform informațiilor din anul 2011 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Calopăr),

cele 5 localități componente ale comunei sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri

aeriene până la posturile de transformare existente, iar de aici prin rețeaua de distribuție aeriană

sunt alimentate gospodăriile populației, dotările social culturale și zonele economice.

Comuna este racordată la sistemul energetic național prin LEA de 20 KV aeriană. Asigurarea

energiei electrice pentru toți consumatorii, la nivelul celor 5 sate ale comunei se face prin

intermediul unui număr de 12 P.T.A., cu următoarea putere instalată, astfel:

Satul Calopăr:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA Stație de pompe;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Centru comercial;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -250 KVA Dispensar uman;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA Dispensar uman;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA la DC 95 spre Gura Văii.

Satul Bâzdâna:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Centru;

Satul Belcin:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA S M A;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Centru.

Satul Panaghia:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -250 KVA Sector zootehnic.

Satul Sălcuța:

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -100 KVA Agromec;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA Camin cultural;

◌ P. Tr. 20/0.4 KV -160 KVA Fost sediu CAP.

Posturile de transformare sunt aeriene de tip PTA, pe unul sau doi stâlpi din beton armat, având

transformatoare de 100 KVA ȘI 250 KVA.

Racordurile de medie tensiune sunt pozate aerian pe stâlpi de beton armat cu conducte funie OL-Al.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune peacă de la transformatoare la consumatorii casnici și

industriali și sunt aeriene pe stâlpi de beton armat de tip SE și SC, în fundație burată la susținere și

fundație turnată la derivații, colțuri sau terminali, din conductori funie de aluminiu neizolate sau

conducte torsadate de 35, 50 sau 70 mmp.

Rețeaua este amplasată de regulă pe limita trotuarului spre carosabil, iar acolo unde nu există

trotuar, la aproximativ 0,5 -0,8 m de împrejmuirea construcțiilor. Linia este echipată cu 1-2 circuite

trifazice la ieșirea din PT, ajungând spre capetele de rețele la circuite monofazice, funcție de

necesitatea punctului de consum pe care îl deservește.

Iluminatul public stradal este prezent pe majoritatea străzilor din comună, pozat pe aceiasi stâlpi cu

rețeaua de distribuție.


Sunt utilizate pentru iluminatul stradal lămpi cu vapori de mercur, sodiu, cât și lămpi cu

incandescență. Rețeaua de iluminat public este pozat pe stâlpii din beton ai rețelelor destinate

consumatorilor casnici.

Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori se face conform prescripții

MEE-PE 132/95

4.4.4.6 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Cârcea

Conform informațiilor din anul 2010 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Cârcea),

comuna Cârcea este alcătuită din: Trup principal, Trup DN 65 Metro și Trup DN6 Caracal. Toate

aceste trupuri sunt racordate la sistemul energetic național prin două LEA 20 KV, una din stația

110/20 KV DIF, iar cealaltă din stația 110/20/6 KV Craiova Est.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat și

echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în cabină de zidărie,

prefabricate sau de tip anvelopă (metalice) sunt echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 400 la

1600 KVA.


din OL –Al (pentru posturile aeriene) și în cablu subteran pentru posturile PTCZ, PTCP, PTM (tip

anvelopă).

Teritoriul comunei Cârcea mai este străbătut de rețele de transport (înaltă tensiune) și anume:

◌ LEA -220 KV-Bulgaria, LEA 110 KV- Bals, LEA -110 KV Caracal , LEA -110 KV.


conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadati cu secțiuni de 35 ÷70 mm2.



4.4.4.7 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Coțofenii din Față

Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Coțofenii

din Față), cele două localități componente sunt racordate la sistemul energetic național prin LEA 20

KV prin racorduri aeriene până la posturile de transformare, existente în fiecare localitate, iar de aici,

prin rețeaua de distribuție sunt alimentate gospodăriile, instituțiile de interes public și unitățile

economice.

Satul Coțofenii din Față, împreună cu satul Beharca, sunt racordate la sistemul energetic național

prin derivație LEA 20 KV- Beharca – Coțofeni.


echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile de cabină de zidărie,

prefabricate sau metalice sun echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 400 la 1600 KVA.


din OL- Al (pentru posturile aeriene) și în cablu subteran pentru posturile PTCZ, PTCP, PTM.

Puterea instalată a posturilor de transformare existente în localități este următoarea:


Satul Coțofenii din Fată:

◌ PCZ – 400 KVA, 3x PTA- 63 KVA1x PTA-100 KVA.

Satul Beharca:

◌ PTA – sat 63 KVAS PTA1 –IAS-63 KVAS PT – pompe sere; PTA – pentru SPP-1,2

+3,4,5+6,8,9,10,11, SPP – Jiu și PCZ-SPP – Beharca.

Teritoriul comunei Coțofenii din Față este străbătută și de rețele de transport (înaltă tensiune) și

anume:

◌ LEA – 220 KV – Ișalnița – Sărdănești;

◌ LEA-110 KV- Craiova Nord – Stoina;

◌ LEA – 110 KV – Craiova Nord – Filiași.


conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadați cu secțiuni 35÷70 mm2.



4.4.4.8 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Ghercești

Categoriile de consumatori din comuna Ghercești sunt:

◌ Iluminat și utilizări casnice;

◌ Edilitari – comerciali.

Conform informațiilor din anul 2010 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei

Ghercești), posturile de transformare sunt construite aerian pe unul sau doi stâlpi din beton armat

sau în cabină de zidărie și echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de la 63 la 400KVA.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt aeriene, pe stâlpi din beton armat, iar pentru

locuințele colective rețelele sunt subterane.

Satele Luncșoru, Girlești, Ungureni și Ungurenii Mici sunt racordate la sistemul energetic național

prin LEA 20 KV – Bals și LEA 20 KV – Ghercești.


din OL –Al.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian pe unul sau doi stâlpi din beton armat și

construit din zidărie la Schela de Extragere Gaze. Posturile sunt echipate cu transformatoare 20/0,4

KV de 100, 160 și 1600 KVA.


◌ T1-100 KVA ; T2-160 KVA și Schela de Gaze - 1600 KVA;

◌ Sat Luncșoru –T-100 KVA;

◌ Sat Ungureni –T-160 KVA;

◌ Sat Ungurenii Mici – T-100 KVA.

În prezent puterea instalată a transformatoarelor satisface la limită consumul actual.


Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt construite aerian, pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadați cu secțiuni de 35, 50 si 70 mm2.

Iluminatul stradal este executat cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cât și cu

lămpi cu incandescență. Teritoriul comunei este străbătut (în partea de nord a localității Ghercești)

de două linii de 220 KV- dublu circuit între stația 220/110 KV-Craiova Nord și stația 220/110/20 KV –

Barș. Localitatile Ghercești și Gârlești sunt străbătute de LEA 110 KV – Craiova Nord – Târgu

Măgurele.

4.4.4.9 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Ișalnița

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Ișalnița)

comuna Ișalnița cu un singur sat (Ișalnița) este racordată la sistemul energetic național prin LEA 20

KV Almăj.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat și

echipate cu transformare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în cabina de zidărie, prefabricate

sau metalice sunt echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 400 la 1600 KVA.


din OL – Al (pentru posturile aeriene) și în cablu subteran pentru posturile PTCZ, PTCP, PTM.

Teritoriul comunei Ișalnița este străbătut și de rețele de transport (înaltă tensiune) și anume:

◌ LEA-110 KV-(statia Ișalnița – statia Sărdănești);

◌ LEA-110 KV –( statia Ișalnița – Craiova Sud);

◌ LEA-110 KV –( statia Ișalnița – Craiova Nord);

◌ LEA-110 KV –( statia Almăj);

◌ LEA-220 KV –(Craiova Nord);

◌ LEA-220 KV –(Bulgaria).





4.4.4.10 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Mischii

Conform informațiilor din anul 2014 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Mischii)

Comuna Mischii este racordată la SEN, sistemul energetic naţional, prin LEA 20 KV - existentă

de la stația 110/20 KV - Ghercești. Din această linie, prin racorduri de 20 KV aeriene sunt

alimentate posturile de transformare construite aerian pe unul sau doi stâlpi și echipate cu

transformatoare. Rețelele de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi de beton armat cu

conductori din Al neizolat și torsadați cu secțiuni de 35,5 mmp și 70 mmp.

Iluminatul stradal este format din corpuri cu vapori de mercur pe stâlpi de beton armat sau corpuri

incandescente pe stâlpi de lemn sau beton armat (după caz) – pe străzile principale ale localităților.

Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori se face conform prescripţiilor

MEE-PE 132/95.


4.4.4.11 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Murgași

Conform informațiilor din anul 2005 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Murgași),

cele 8 localități componente ale comunei Murgași sunt racordate la sistemul energetic național prin

racorduri aeriene până la posturile de transformare, existente în localități, iar de aici, prin rețeaua de

distribuție sunt alimentate gospodăriile, dotările și zonele economice.

Comuna Murgași, respectiv satele: Gaia, Picături, Bușteni, Balota de Jos, Balota de Sus sunt

racordate la sistemul energetic național prin LEA 20 KV Mischii - Moțoci și derivație Velești –

Bulzești.

Posturile de transformare sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat și echipate

cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA.

Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu conductori funcie

din OL- Al (pentru posturile aeriene).


Sat Murgași:

◌ PTA – 20/0.4 KV – 160 KVA –centru (langa posta);

◌ PTA – 20/0.4 KV – 250 KVA –fost SMA.

Sat Gaia:

◌ PTA 63 KVA – centru sat.

Sat Picăturile:

◌ PTA 63 KVA.

Sat Busteni:

◌ PTA 63 KVA; 63 KVA fost IAS și 63 KVA fost SMA.

Sat Balota de Jos:

◌ PTA 63 KVA (lângă Școala Generală 5 clase);

◌ PTA 63 KVA – fost SMA.

Sat Balota de Sus:

◌ PTA 100 KVA – centru sat.

Teritoriul comunei Murgași (în zona de sud și sud vest) este strabatut și de rețele de transport

(înaltă tensiune) și anume:

◌ LEA 220 KV- Porțile de fier – Sibiu;

◌ LEA 400 KV – Statia Țînțăreni – St. Slatina.


conductori funcie din aluminiu neizolat și conductori torsadați cu secțiuni de 35÷70 mm2.




4.4.4.12 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Pielești

Conform informațiilor din anul 2010 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Pielești),

Comuna Pielești, respectiv satele componente Pielești, Câmpeni și Lânga sunt racordate la

sistemul energetic național printr-o derivație din LEA 20 KV STAȚIE GHERCEȘTI - STAȚIE BALȘ.

Din această derivație sunt alimentate prin racorduri electrice aeriene de 20 KV următoarele posturi

de transformare, pe localități:

◌ Pielești: PCZ - SA - 2 x 400 KVA, SA - 160 KVA, T2; Tx - 100 KVA;

◌ Complex Agro - 250 KVA, T3 - 100 KVA, T4 - 100 KVA, T5 - 100 KVA;

◌ Câmpeni - S.A. - 100 KVA, SMA - 63 KVA, TI - 100 KVA;

◌ Lânga - 63 KVA.


din OL - AL. Posturile de transformare sunt aeriene pe unul sau doi stâlpi de beton armat și în

cabine de zidărie. În prezent, puterea instalată a transformatoarelor satisface consumul actual.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt construite aerien pe stâlpi de beton armat cu

conductori funie din aluminiu neizolat și conductori torsadați cu secțiuni de 35,50 și 70 mm2.

Iluminatul stradal este executat cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cât și cu

lămpi cu incandescență.

Iluminatul în localitatea Pielești este cu aprindere automatizată de la sediul primariei.

Teritoriul comunei Pielești este străbătut de LEA 220 KV - stație Craiova Nord - stație Turnu

Măgurele și LEA 110 KV - Stație Craiova Est - stație Drăgășani.

4.4.4.13 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Predești

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Predești),

localitățile componente ale comunei sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri

aeriene până la posturile de transformare, existente în fiecare localitate, iar de aici, prin rețeaua de


Comuna Predeşti este racordată la sistemul energetic național prin LEA 20 KV Breasta-Seaca de

Pădure.


echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în cabina de zidărie,

prefabricate sau metalice sunt echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 400 la 1600 KVA.


din OL-Al(pentru posturile aeriene) și în cablu subteran pentru posturile PTCZ, PTCP, PTM.






4.4.4.14 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Șimnicu de Sus

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Șimnicu

de Sus), reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt executate pe stâlpi din beton armat

prefabricat.

Teritoriul administrativ al comunei Şimnicu de Sus este împânzit de linii electrice aeriene de 110

KVA şi 220 KVA care vin din staţiile electrice de la centrala electrică de termoficare I şi II şi anume:

LEA - 110 KV - D.C. Staţia Filiaşi - Craiova Nord; LEA 110 KV - Almăj - Stoina; LEA 220 KV - DC -

Işalniţa - Slatina; LEA 220 KV - DC - Işalniţa - Craiova Nord; LEA - 110 KV - DC Işalniţa - Craiova;

LEA 220 KV - Işalniţa - Bulgaria.

Multe din aceste linii electrice aeriene trec prin zone cuprinse în intravilanul localităţilor componente

ale comunei Şimnicu de Sus (Duţuleşti, Mileşti, Leşile, Izvor, Româneşti, Dudoviceşti şi Albeşti).

Conform normelor de protecţie, în vederea asigurării securităţii exploatării liniilor electrice aeriene -

faţă de aceste reţele s-au avut în vedere culoare de protecţie de 15 m din ax pentru LEA 110 KV şi

de 25 m din ax pentru LEA 220 KV. Pentru culoarele de protecţie faţă de liniile electrice aeriene din

teritoriul intravilan s-a instituit interdicţie definitivă de construire.

Comuna Şimnicu de Sus, respectiv satele Jieni, Dudoviceşti, Româneşti, Floreşti, Leşile, Izvor,

Deleni, Cornetu, Albeşti, Mileşti, Duţuleşti sunt racordate la sistemul energetic naţional prin LEA 20

KV Almăj - Fărcaşu.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat şi

echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în cabină de zidărie şi

prefabricate sunt echipate cu un transformator 20/0,4 KV de 400 şi unul de 630 KVA.


din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru postul PTCZ.

Puterea instalată a posturilor de transformare existente în localităţi este următoarea:

◌ Satul Floreşti; PTA - 100 KVA;

◌ Satul Româneşti; PTA - 100 KVA; 100 KVA;

◌ Satul Dudoviceşti; PTA - 100 KVA; 250 KVA; 250 KVA, 250 KVA; PT CZ - 400 KVA;

◌ Satul Albeşti; PTA - 100 KVA; 100 KVA; 160 KVA;

◌ Satul Duţuleşti; PTA - 250 KVA;

◌ Satul Mileşti; PTA - 250 KA; 250 KVA;

◌ Satul Cornetu; PTA - 63 KVA; 100 KVA;

◌ Satul Leşile; PTA - 100 KVA;

◌ Satul Deleni; PTA - 100 KVA; 100 KVA;

◌ Satul Izvor; PTCZ - 630 KVA – REMAT.

Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu secţiuni de 35 ¸ 70 mm2.

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul stradal ce alimentează

corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi incandescente.


4.4.4.15 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Teasc

În comuna Teasc categoriile de consumatori sunt:

◌ Iluminat și utilizări casnice;

◌ Edilitari – comerciali.

Conform informațiilor din anul 2011 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Teasc),

posturile de transformare sunt construite aerian pe unul sau doi stâlpi din beton armat sau în cabina

de zidărie și echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de la 63 la 400KVA.

Rețelele de distribuție de joasă tensiune sunt aeriene, pe stâlpi din beton armat.

4.4.4.16 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Terpezița


Terpezița), localitățile componente sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri

aeriene până la posturile de transformare existente în fiecare localitate, iar de aici, prin rețeaua de


Satele component Terpezița, Căciulata, Căruia, Floran, Lazu sunt alimentate cu energie electrică

din LEA 20 KV – Breasta- Plenița si LEA 20 KV- Brabova.

Din LEA 20 KV Breasta –Plenița, prin racorduri 20 KV aeriene pe stâlpi din beton armat sunt

racordate următoarele posturi de transformare 20/0,4 KV:

◌ 250 KVA – taurine Terpezița;

◌ T3-160 KVA Terpezița;

◌ T2-250 KVA Terpezița;

◌ T1-250KVA Terpezița;

◌ 100 KVA Moara Terpezița;

◌ CRR Terpezița -250 KVA;

◌ 63 KVA – Lazu;

◌ 163 KVA – S.M.A. Lazu și Căciulatu.

Din LEA 20 KV – Brabova sunt racordate: postul de 63 KVA din satul Cărui și postul de 160 KVA din

satul Căciulatu. Satul Floran este racordat la postul de transformare existent în satul Căciulatu,

printr-o rețea de joasă tensiune.

Posturile sunt montate pe un stâlp sau doi din beton armat și sunt amplasate în zone din care este

posibilă o bună distribuție și alimentare a consumatorilor prin intermediul rețelelor de joasă tensiune.

Aceste rețele sunt aeriene pe stâlpi de beton armat, montați de-a lungul tramei stradale. Pe stâlpi

sunt montate corpuri de iluminat stradal cu lămpi cu incandescențe și vapori de mercur. Posturile de

transformare sunt încărcate în proportie de 65%.

Teritoriul comunei Terpezița este străbătută la est de LEA 400 KVA, dublu circuit.

Țânțăreni/Koslodui.


4.4.4.17 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Țuglui

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Țuglui),

comuna Ţuglui, cu satele Țuglui și Jiul, este racordată la sistemul energetic naţional prin LEA 20 KV

Podari - Segarcea.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din beton armat şi

echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA.


din OL-Al.

Puterea instalată a posturilor de transformare existente în localităţi este următoarea:

◌ Satul ŢUGLUI - PTr. nr. 1 GLOD - 63 KVA; PTr. 63 KVA IMA GLOD; PTr. nr. 2 GLOD - 63

KVA; PTr. 250 KVA - MOARĂ, PTr. nr. 1 - 100 KVA; PTr. nr. 2 - 63 KVA; PTr. 100 KVA

(GRC).

◌ Satul JIUL - PTr. 20/0,4 KV -100 KVA.

Teritoriul comunei Ţuglui este străbătut și de reţele de transport de înaltă tensiune şi anume:

◌ LEA 110 KV - PODARI - SEGARCEA.

Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu secţiuni de 35 70 mm2.

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul stradal ce alimentează

corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi incandescent.

4.4.4.18 Alimentarea cu energie electrică a Comunei Vela

Conform informațiilor din anul 1997 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Vela),

cele 7 localități componente sunt racordate la sistemul energetic național prin racorduri aeriene

până la posturile de transformare, existente câte unul în fiecare localitate, iar de aici, prin rețeaua de


4.4.5 Starea rețelelor de alimentare cu energie electrică

În cadrul rețelelor de alimentare cu energie electrică este de menționat că o mare parte din posturile

de transformare (20/0,4KV) sunt cu o perioadă de funcționare foarte mare, ceea ce determină avarii

ale acestora în condițiile intemperiilor majore. Pentru o exploatare eficientă, furnizorii de energie

electrică au programe de înlocuire a posturilor de mică capacitate PTA 63-160KVA cu posturi de

capacitate mai mare de tip PTCZ 250-630KVA, prin concentrarea mai multor rețele de joasă

tensiune în aceste posturi noi. Se menționează că în special în zonele rurale, starea rețelelor de

alimentare cu energie electrică de joasă tensiune este deficitară, atât din cauza uzurii fizice a

rețelelor, cât și a tipului de racorduri care alimentează consumatorii. Acestea sunt, de regulă,

aeriene, ceea ce conduce către avarii în cazul intemperiilor majore. Acestea conduc către avarii ale

sistemului stradal de alimentare cu energie electrică, întrucât conductele electrice sunt montate pe

stâlpi din beton sau chiar de lemn (zone rurale - mai puțin dezvoltate) în sistem LEA. Este necesar

să se prevadă programe de înlocuire în totalitate a vechiului sistem de alimentare cu energie

electrică (LEA) cu un sistem ce asigură o exploatare sigură în orice anotimp (LES).


4.5 Alimentarea cu gaze naturale

4.5.1 Stațiile de măsurare

Pe traseele conductelor de distribuție de gaz metan (conform informațiilor furnizate de Transgaz) se

regăsesc în Zona Metropolitană Craiova următoarele stații de măsură și puncte de măsură:

◌ SRM - Ford Craiova;

◌ SRM - Craiova Sud;

◌ SRM – Podari;

◌ SRM – Ișalnița;

◌ SRM – Tântăreni;

◌ SRM – Brădești;

◌ SRM - CET II Craiova;

◌ SRM - CET Șimnic;

◌ SRM – Bordei;

◌ SRM – Mischii;

◌ PM – Brădești;

◌ PM - 402 Cruce Craiova;

◌ PM – Șimnic;

◌ PM – Ișalnița;

◌ PM – Craiova;

◌ PM – Bordei;

◌ PM – Cârcea.

Fiecare dintre aceste obiective sunt amplasate în zone care au asigurate protecțiile specifice

necesare față de drumuri și obiective civile și industriale.

Atât stațiile de măsurare, cât și punctele de măsură, se află racordate la conductele Transgaz.

4.5.2 Stațiile de reducere a presiunii

Rețeaua de distribuție gaze naturale aferentă Zonei Metropolitane Craiova este prevăzută cu stații

de reducere a presiunii de la medie presiune la presiune redusă în vederea alimentării cu gaz a

localităților. Amplasarea stațiilor de reducere a presiunii este menționată în capitolul 4.5.4. Gradul

de echipare al localităților cu rețele de gaze naturale.

Fiecare dintre aceste obiective sunt amplasate în zone care au asigurate protecțiile specifice

necesare față de drumuri și obiective civile și industriale.

4.5.3 Rețelele de gaze

La stațiile de reducere a presiunii sunt racordate rețelele de gaze naturale care alimentează

consumatorii casnici, administrativi și industriali din Zona Metropolitană Craiova. Rețelele de gaz

sunt executate subteran și în anumite zone suprateran, cu conducte din țeavă de oțel precum și cu

conducte din țeavă din polietilenă tip PE80, PE100 SDR11.

Conductele de alimentare cu gaz metan a consumatorilor sunt amplasate de regulă în trama

străzilor, pe o singură parte a acestora. La aceste conducte sunt executate branșamente individuale.


S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L. operează rețele de distribuție gaze naturale pe teritoriul

următoarelor localități din Zona Metropolitană Craiova:

◌ Craiova;

◌ Filiași;

◌ Brădești;

◌ Cârcea;

◌ Mischii.

Transgaz S.A. operează rețele de distribuție gaze naturale pe teritoriul următoarelor localități din

Zona Metropolitană Craiova:

◌ Filiași;

◌ Brădești;

◌ Coțofenii din Față;

◌ Almăj;

◌ Ișalnița;

◌ Craiova;

◌ Simnicul de sus;

◌ Mischii;

◌ Cârcea.

Romgaz S.A. operează rețele de distribuție gaze naturale pe teritoriul următoarelor localități din

Zona Metropolitană Craiova:

◌ Craiova;

◌ Cârcea;

◌ Ghercești;

◌ Mischii;

◌ Pielești;

◌ Șimnicu de sus.


Figura 12 – Unitățile Administrativ Teritoriale de Bază traversate de magistrale de gaze

Sursa: TRANSGAZ și ROMGAZ


4.5.4 Gradul de echipare al localităților cu rețele de gaze naturale

4.5.4.1 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Almăj

Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Almăj),

teritoriul administrativ al comunei era tranzitat de o serie de conducte de trasport gaze naturale, dar

la momentul elaborării P.U.G.-ului (în 2006), gospodăriile nu erau racordate la conductele de gaze

naturale. Se propunea alimentarea cu gaze a comunei Almăj (cu toate satele componente), pentru

încălzire și prepararea hranei pentru cele 672 gospodării și aproximativ 2.211 locuitori.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate informații la nivelul

anului 2015, cu privire la racordarea actuală a gospodăriilor la rețeaua de gaze naturale.

4.5.4.2 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Brădești

Conform informațiilor din anul 2008 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Brădești),

în comuna Brădești nu exista înființată distribuția de gaze naturale.

Cu toate acestea, conform adresei nr. 1275 din 03.11.2015 furnizată de S.C. Distrigaz Sud Rețele

S.R.L., în comuna Brădești există în prezent rețele de distribuție a gazelor naturale, dar la momentul

elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate ale informații cu privire la componentele sistemului

de repartiție ale rețelelor de gaze naturale. Rezultă astfel că din anul 2008 și până în 2015, în

comuna Brădești au fost desfășurate activități de asigurare a echipării gospodăriilor cu gaze

naturale.

4.5.4.3 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Breasta


în comuna Breasta nu exista înființată distribuția de gaze naturale, iar locuitorii utilizează pentru

prepararea hranei GPL de la butelii.



4.5.4.4 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Calopăr


în comuna Calopăr nu exista înființată distribuția de gaze naturale.



4.5.4.5 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Cârcea


localitatea Cârcea dispunea de un sistem de distribuție al gazelor naturale. Rețeaua de distribuție a

gazelor naturale a fost înființată la sfărșitul anului 2005 și este operată de S.C. Distrigaz Sud Rețele

S.R.L.


Soluția tehnică de alimentare cu gaze naturale a comunei Cârcea cuprindea următoarele obiective

și categorii, expuse în sensul de curgere al gazelor:

◌ rețea de repartiție din PE100 SDR11 în regim de presiune medie;

◌ stație reglare – măsurare de sector SRMS Cârcea;

◌ rețea de distribuție stradală din PE80 SDR11 în regim de presiune redusă;

◌ branșamente gaze naturale presiune redusă;

◌ instalații utilizare gze naturale;

Alimentarea cu gaze naturale a comunei Cârcea era realizată la nivelul anului 2010, din conducte

de gaz de medie presiune 85/8 între SRMP (Stație de reglare - măsurare principală) DAEWOO și

SRMS (Stație de reglare-măsurare secundară) REUT prin intermediul unei rețele de repatiție de

medie presiune din PE100 SDR11 ce alimenta o stație de reglare – măsurare de sector SRMS

Cârcea. De la această stație era dezvoltată o rețea de distribuție de redusă presiune de tip complex,

ramificată și inelară și realizată din conducte de polietilenă PE80 SDR11, ce avea scopul de a

alimenta consumatorii comunei Cârcea. Parametrii de proiectare ai rețelei de gaze naturale erau:

◌ Debitul de calcul al rețelei: 4829 Nm3/h, respectiv 5095,01 Nm3/h;

◌ Presiunea de ieșire din SRMS: 1,5 bar;

◌ Presiunea minimă în rețea (la ultimul abonat): 0,2 bar.

Pe DN6 și strada Aeroportului (DC 88) din comuna Cârcea, precum și pe străzile cu carosabil

modernizat, au fost prevăzute câte două conducte (câte o conductă pe fiecare parte a străzii),

întrucât această soluție prezintă o serie de avantaje precum:

◌ Reducerea în mare măsură a spargerii carosabilului pentru executarea branșamentelor;

◌ Elasticitate mai mare în exploatare, ca urmare a faptului că în caz de necesitate, se poate

separa (scoate din funcțiune) numai jumătate din strada respectivă;

◌ Realizarea de branșamente scurte, ceea ce duce la o exploatare mai sigură și la costuri

minime pentru locuitori.

La toate ramificațiile importante s-au prevăzut robinete de secționare. Pentru diametre mai mici sau

egale cu De 225 s-au prevăzut vane de polietilenă montate îngropat cu tijă de acționare de la

suprafața solului, iar pentru diametre mai mari de De 225 s-au prevăzut vane din oțel cu sferă SR

EN 558-1:2000, montate în cămine.

Rețeaua de distribuție aferentă comunei Cârcea subtraversează DN6 la km 216+703.

Subtraversările Drumului Național DN6 sunt executate din țeavă de polietilenă PE80 SDR11,

prevăzute cu tuburi de protecție din țeavă de oțel SR EN 10208-1/1999.

În anul 2010, lungimea totală a rețelei de distribuție gaze naturale de redusă presiune existentă în

comuna Cârcea era de 13,527 km și era compusă din tronsoane de diferite diametre, după cum

urmează:

◌ PE80 SDR11 – De 110 mm = 11,237 km;

◌ PE80 SDR11 - De 125 mm = 0,725 km;

◌ PE80 SDR11 - De 180 mm = 1.172 km;

◌ PE80 SDR11 - De 200 mm = 0.280 km.

Conductele de distribuție gaze naturale presiune redusă au fost montate în conformitate cu

prevederile normativului NTPEE-2008, precum și cu cele privind subtraversarea căilor ferate și a

drumurilor. Pe porțiunile aeriene, conducta de oțel a fost protejată anticoroziv prin grunduire cu

minium de plumb și vopsire cu vopsea galbenă de ulei.


Conductele de distribuție de redusă presiune din polietilenă PE80 SDR 11 au fost montate suteran,

adâncimea minimă de montaj calculată de la generatoarea superioară a țevii fiind de 0,9 m.

4.5.4.6 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Coțofenii din Față

Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Coțofenii

din Față), teritoriul administrativ al comunei era tranzitat de o serie de conducte de trasport gaze

naturale. În ceea ce privește alimentarea cu gaze naturale, asigurarea debitului instalat în cantitate

de 775 M3/h se propunea să se realizeze din conducta de transport Ф 20’’ Turburea – Ișalnița,

printr-un racord Ф 4’’ de 150 m și o stație de reglare-măsurare de predare care trebuia să fie

amplasată în perimetrul satului Coțofenii din Față.

De la instalația de reglare-măsurare de predare era prevăzută realizarea distribuției prin conducte

de presiune redusă din polietilenă PE 80 SDR 11 dimensionate corespunzător și pentru preluarea

debitelor de perspectivă. Amplasarea acestora se prevedea a fi realizată de-a lungul drumurilor

județene, comunale și ulițelor care traverau localitatea, montate îngropat la distanțele impuse prin

normativul NT-DPE/01.2004.

Alimentarea cu gaze a comunei Coțofenii din Față a fost proiectată astfel încât să asigure cu gaze

naturale pentru încălzire și prepararea hranei, racordul a 520 de gospodării și aproximativ 2.000 de

locuitori.


anului 2015, cu privire la racordarea actuală a gospodăriilor din comuna Coțofenii din Față, la

rețeaua de gaze naturale.

4.5.4.7 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Ghercești


Ghercești), în comuna Ghercești nu exista înființată distribuția de gaze naturale.



4.5.4.8 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Ișalnița

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Ișalnița),

alimentarea cu gaze naturale a localității Ișalnița, realizată în anul 1999 printr-un racord ø6" x1,5

km cuplat la conducta ø10 3/4" medie presiune existentă și o stație de reglare-măsurare (SRM) de

sector, cuprindea:

◌ Rețeaua de repartiție gaze naturale presiune medie în DN 150 MM în lungime de 1.540 m

cuplată în conducta de gaze naturale, presiunea medie existentă ø103/4 – pozată de-a

lungul Drumului Județean DJ 122;

◌ Conducta de gaze naturale presiune medie este amplasată îngropat cu izolație foarte întărită

la distanțele față de construcțiile existente conform I6-86 și STAS 8591/1-91;

◌ Stație de reglare – măsurare, sector gaze naturale în construcție independentă cu capacitate

de reglare de 1500 Nmc/h;

◌ Un dispecerat de gaze naturale pentru asigurarea funcționalității distribuției.


◌ Rețeaua de distribuție gaze naturale presiune redusă în localitate (din țeava de polietilenă

de înaltă densitate) de la SRM sector pentru alimentarea consumatorilor individuali

amplasată îngropat de-a lungul străzilor cu respectarea distanțelor față de construcțiile

existente conform I6 –PE 97.

Necesarul de gaze determinat pe baza prevederilor legale, la nivelul anului 2009, era următorul:

◌ debit instalat (mc/h): 1.139;

◌ consum anual (mii mc): 2.331.

4.5.4.9 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Mischii

Conform informațiilor din anul 2014 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Mischii),

în teritoriul comunei existau trasee de gaze naturale de medie presiune – SRM Mlecănești – la care

era racordată rețeaua de distribuție gaze naturale de joasă presiune, în satele componente: Mischii,

Mlecănești, Urechești, Moțoci, operată de S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L.



4.5.4.10 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Murgași

Conform informațiilor din anul 2005 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Mugași),

în comuna Murgași nu exista înființată distribuția de gaze naturale.



4.5.4.11 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Pielești


combustibilii utilizati pentru încălzire și preparare hrană în locuințele din comuna Pielești erau:

combustibil solid și gazul lichefiat îmbuteliat.

Teritoriul comunei Pielești este traversat în prezent de o conductă colectoare gaze naturale din

schela Ghercești, care poate asigura debitul necesar și care lucrează la o presiune de cca 5 – 10

bar.

Conform informațiilor din P.U.G. comuna Pielești, asigurarea debitului instalat de gaze naturale

pentru consumatorii aferenți comunei Pielești se va realiza cu o conductă de gaze naturale din oțel

Dn 100 mm, care se va racorda în conducta de colectare gaze naturale cu presiunea (5-10) bar și

care va fi amplasat pe drumul de exploatare existent, cu scoatere temporară din circuit pâna la

realizarea lucrării.

În imediata apropiere a conductei de colectare, în afara localității, pe un teren pus la dispoziție de

Consiliul Local Pielești, se va amplasa stația de reglare - măsurare predare gaze naturale cu

presiunea (5 - 10) bar.

În satele Pielești și Câmpeni se vor amplasa pe terenuri proprietatea primăriei, două statii de reglare

- măsurare de sector gaze naturale cu presiunea (6 - 2) bar.


Legătura între SRM predare și cele două SRM-uri de sector se va realiza cu o rețea de repartiție

gaze naturale presiune medie amplasată îngropat, adiacent drumului județean și comunal.

Alimentarea cu gaze naturale a comsumatorilor aferenți celor două sate se va face prin două rețele

de distribuție gaze naturale presiune redusă, amplasate îngropat, adiacent drumului județean și a

drumurilor comunale, la distanțe impuse de normativele în vigoare (ND nr. 3915/1994 și NT-DPE-

01/2004) și prin prevederea de posturi de reglare - măsurare gaze naturale presiune joasă la fiecare

beneficiar.


anului 2015, cu privire la rețeaua de gaze naturale.

4.5.4.12 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Predești


în teritoriul comunei au fost semnalate și prospectate zăcăminte de gaze. Cu toate acestea, la

nivelul anului 2009 nu existau instalații de alimentare cu gaze naturale, iar locuitorii foloseau butelii

ori plite electrice pentru prepararea hranei.



4.5.4.13 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Șimnicu de Sus


de Sus), în comună nu exista înființată distribuția de gaze naturale, iar locuitorii foloseau butelii ori

plite electrice pentru prepararea hranei.



4.5.4.14 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Teasc


în comună nu exista înființată distribuția de gaze naturale.



4.5.4.15 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Terpezița

Conform informațiilor din anul 1998 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Terpezița),

în teritoriul comunei nu au fost semnalate și prospectate zăcăminte de gaze naturale, iar în anul 1998

nu existau instalații de alimentare cu gaze naturale. Locuitorii comunei foloseau butelii ori plite

electrice pentru prepararea hranei.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate informații la nivelul anului

2015, cu privire la racordarea actuală a gospodăriilor la rețeaua de gaze naturale.


4.5.4.16 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Țuglui


în comună nu exista înființată distribuția de gaze naturale, iar locuitorii foloseau butelii ori plite




4.5.4.17 Alimentarea cu gaze naturale a Comunei Vela

Conform informațiilor din anul 1997 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Vela), în

teritoriul comunei nu au fost semnalate și prospectate zăcăminte de gaze naturale, iar în anul 1997

nu existau instalații de alimentare cu gaze naturale. Locuitorii comunei foloseau butelii ori plite


Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu nu au fost furnizate informații la nivelul anului

2015, cu privire la racordarea actuală a gospodăriilor la rețeaua de gaze naturale.

4.5.5 Starea rețelelor de gaze

Rețelele de gaze naturale de medie presiune și mare presiune se află în exploatarea societăților

Transgaz și Romgaz. Starea rețelelor este în conformitate cu prescripțiile în vigoare, funcționarea

acestora în condiții de maximă siguranță asigurându-se de către aceste societăți. În condițiile în

care există uzuri ale conductelor, cauzate de sistemele de amplasare, porțiunile respective sunt

remediate conform prescripțiilor specifice.

Rețelele de gaze naturale de presiune redusă și joasă, care asigura alimentarea cu gaz a

consumatorilor, sunt executate recent, cu materiale de bună calitate, astfel încât diverse avarii nu

pot apărea decât în condiții de forță majoră. Toate instalațiile care sunt montate în stațiile de

măsurare, de reducere a presiunii, sunt permanent sub strictă supraveghere și orice defecțiune sau

scurgere de gaze naturale se remediază de către personal specializat din cadrul societăților

deținătoare.

În vederea îmbunătățirii rețelelor de transport gaze naturale, sunt inițiate de către furnizori diverse

programe privind:

◌ Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea SNT pe principalele direcţii de consum;

◌ Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;

◌ Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului înconjurător;

◌ Reducerea consumurilor tehnologice.


4.6 Energia termică

4.6.1 Rețelele de distribuție a energiei termice

În Zona Metropolitană Craiova există rețele de distribuție a energiei termice numai în Municipiul

Craiova, iar celelalte localități nu mai au în exploatare rețele de acest tip, întrucât în perioada 1990-

2015 sistemul centralizat de producere și distribuție a agentului termic (în orașul Segarcea și Filiași)

a fost desființat. În Municipiul Craiova există CET II Craiova care asigură producerea agentului

termic necesar distribuției acestuia în sistemul centralizat de furnizare cu energie termică. De

asemenea, în Municipiul Craiova există și alte surse de producere a energiei termice, respectiv: 16

centrale termice de zonă și 36 de centrale de bloc. Gestionarea producerii și distribuției agentului

termic se face de către S.C. TERMO CRAIOVA S.R.L.

Pe lângă rețelele termice primare, se menționează și existența rețelelor termice secundare care

asigură furnizarea agentului termic până la utilizatorii finali. Sistemul de distribuție a energiei termice

este de tip cvadritubular, compus din conducte clasice cu izolație din vată minerală, pozate în

canale subterane vizitabile și necirculabile din beton, sau conducte preizolate pozate direct în

pământ. Lungimea totală a rețelelor secundare este de 480 km, din care cca 450 km sunt aferenți

punctelor termice și 30 km aferenți centralelor termice. S.C. Termo Craiova are în administrare

122,6 km de rețele termice, din care 114,1 km aferente punctelor termice și 8,5 km aferente

centralelor termice.

Rețelele termice deservesc atât blocurile de locuințe din municipiul Craiova, cât și agenții economici,

spații comerciale și instituții socio-culturale. O parte din consumatorii finali, alții decât blocurile de

locuințe, sunt alimentați cu energie termică prin racorduri termice separate.

4.6.2 Centralele termice

Sistemul de încălzire centralizată din municipiul Craiova este compus din două subsisteme:

◌ Puncte Termice

Punctele termice urbane din municipiul Craiova au fost construite în baza proiectelor tip pentru

ansambluri de locuințe, cu puteri termice de 2,5; 7,5; 10 Gcal/h și au fost puse în funcțiune în

perioada 1981-1990.

Pentru eficientizarea energetică a sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în anul 2007

s-a trecut la transformarea a 11 centrale termice în puncte termice moderne complet automatizate,

iar în anul 2009 s-au automatizat 11 puncte termice. În prezent numărul punctelor termice

automatizate este de 26 (3 în stadiul de finalizare).

Conform informațiilor site-ului termocraiova.ro, numărul punctelor termice aflate în exploate este de

105.

Electropompele de circulație a apei din instalațile de încălzire și de preparare a apei calde menajere

sunt dotate cu convertizoare statice de frecvență și funcționare automată cu menținerea diferenței

de presiune. Instalațiile de automatizare sunt construite în jurul unor regulatoare electronice

programabile, liber configurabile, cu posibilitatea de extindere și dezvoltare ulterioară.


Utilajele, echipamentele și instalațiile sunt dotate cu interfețe specializate, care permit integrarea în

sistemul centralizat de monitorizare, supraveghere și exploatare automată tip SCADA.

Datele de operare ale punctelor termice automatizate (debite, presiuni, temperaturi), precum și

informațiile integrate în timp se transmit prin rețeaua internet la dispeceratul central din punctul

termic nr. 10 Craiovița Nouă.

◌ Centrale Termice

Cazanele modernizate sunt de tip Vitorond, Confort și Technox din oțel sau fontă utilizând drept

combustibil gazul natural .

Echipamentele de ardere din dotarea cazanelor sunt automatizate, cu reglare în trepte având

posibilitatea de lucru cu flacără modulată. Succesiunea treptelor de ardere este comandată prin

intermediul regulatoarelor electronice de tip ECL Confort, în funcție de căderea de agent termic la

utilizator.

Cazanele funcționează la un ecart de temperaturi de 95(90)0C/75(70)0C. Capacitatea instalată în

cele 16 centrale termice este de 39,716 Gcal/h .

Randamentele reale obținute în funcționare au valori cuprinse între 91,2% - 94,8%, față de

randamentele nominale garantate de fabricant, cuprinse între 91,3% și 95,4%. Celelalte

echipamente, utilaje și instalații din dotarea centralelor termice au fost înlocuite odata cu înlocuirea

cazanelor.

Electropompele de circulație a agentului termic secundar sunt echipate cu convertizoare statice de

frecvență care realizează variația turației .

Sistemele de expansiune sunt dotate cu recipiente stabile sub presiune de tip închis cu membrană.

Schimbătoarele de căldură pentru prepararea apei calde de consum sunt confecționate din pachete

de plăci (oțel inoxidabil) strânse cu tiranți.

Contorizarea energiei termice produse în centrale se face la ieșirea din surse, separat pentru

încălzire și apă caldă menajeră. Blocurile de locuințe sunt contorizate la nivel de branșament.

4.6.3 Gradul de echipare al localităților cu rețele de energie termică

Asociațiile de proprietari / locatari în număr de 431 au arondate un număr de 2.867 blocuri de

locuințe, din care 507 blocuri arondate la centrale termice și 2.360 blocuri arondate la puncte

termice urbane. Gradul de branșare la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice la nivelul

anului 2013 este de 82,73%.

Numărul total de contracte de furnizare a energiei termice este de 914, din care 431 asociații de

proprietari ș 483 instituții publice și unități asimilate agenților economici.

4.6.4 Starea rețelelor de distribuție a energiei termice și a centralelor termice

Sistemul de distribuție a energiei termice are o vechime de peste 30 de ani, conductele termice sunt

depreciate din punct de vedere fizic, iar izolația termică este tasată și discontinuă, exceptând


rețelele termice modernizate în perioada 2007 – 2013 (circa 18 km conducte). Pentru respectarea

cerințelor tehnice impuse prin directiva europeană referitoare la creșterea eficienței energetice, SC

Termo Craiova SRL face demersuri pentru identificarea resurselor financiare necesare modernizării

sistemului de distribuție a energiei termice.

4.7 Telecomunicațiile

4.7.1 Rețele de telecomunicații

Furnizorii de servicii pentru rețelele de telecomunicații din Zona Metropolitană Craiova sunt:

Vodafone, Orange, RDS&RCS, Telekom, Digi și diverși furnizori locali. Rețelele de telecomunicații

sunt realizate în sistem clasic cu conducte aeriene și parțial îngropate, amplasate de regulă în

trama stradală. O parte din rețelele de telecomunicații a fost modernizată astfel încât s-a introdus

sistemul de fibră optică care asigură transmiterea datelor integral voce-date etc. Fibra optica este

de regulă amplasată in tuburi de protecție pozate în canale tehnice subterane.

Este de menționat că sistemul de telefonie mobilă asigură acoperirea întregului teritoriu al Zonei

Metropolitane Craiova. Pe teritoriul analizat sunt amplasate mai multe relee de retransmisie a

semnalelor de telecomunicații. Acestea sunt asigurate cu alimentările necesare cu energie electrică

și dispun de zonele de protecție impuse de prescripțiile specifice. Există relee de telecomunicații Tv

și GSM telefonie mobilă transmisie și retransmisie pentru Digi și Telekom, RDS&RCS și relee de

telecomunicații GSM telefonie mobilă transmisie și retransmisie – Vodafone, Orange.

4.7.2 Gradul de echipare al localităților cu rețele de telecomunicații

4.7.2.1 Echiparea Comunei Almăj cu rețele de telecomunicații

Conform informațiilor din anul 2006 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Almăj),

abonații satelor componente erau racordați la centrala telefonică automată din Ișalnița, iar în centrul

satului Almăj a fost instalat un concentrator de 500 de linii.

Din acestea sunt racordați, prin linii telefonice aeriene pozate pe sâlpi de beton armat sau de lemn

(după caz), cei 460 de abonați telefonici.


anului 2015, cu privire la rețelele de telecomunicații.

4.7.2.2 Echiparea Comunei Brădești cu rețele de telecomunicații

Conform informațiilor transmise de Primăria Comunei Brădești, operatorul rețelei de telecomunicații

fibră optică existentă este TELEKOM România. De asemenea, conform datelor din anul 2008 (data

elaborării Planului Urbanistic General al comunei Brădești), telefonia fixă era asigurată printr-o

centrală automată digitală echipată corespunzător.

Este de menționat faptul că la nivelul anului 2008, telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul comunei,

astfel încat sunt rezolvate, în mare parte, problemele de telefonie.


Se atrage atenția însă, asupra faptului că teritoriul comunei este traversat, în lungul drumului

național, de cablul telefonic din fibră optică, care trebuie luat în considerare la amplasarea oricăror

lucrări în zona de protecție a acestuia.

4.7.2.3 Echiparea Comunei Breasta cu rețele de telecomunicații


dezvoltarea localității determină schimbarea structurii populației și, implicit, creșterea cerințelor față

de serviciile TELEKOM, astfel că este necesară amplasarea unei centrale telefonice digitale între

localități. La nivelul anului 2008, localitățile comunei Breasta erau racordate prin rețele telefonice

aeriene de joasă frecvența.

Din centrală, prin rețele telefonice aeriene comune cu instalațiile electrice erau racordați abonații

telefonici existenți.



4.7.2.4 Echiparea Comunei Bucovăț cu rețele de telecomunicații

Conform informațiilor din anul 2009 (data elaborării Planului Urbanistic General al comunei Bucovăț),

comuna era racordată la centrala telefonică automată din satul Bucovăţ, prin rețele telefonice

aeriene pe stâlpi din lemn, traseu independent și comun cu instalații electrice aeriene (stâlpi din

beton armat).



4.7.2.5 Echiparea Comunei Calopăr cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria Comunei Calopăr pe parcursul elaborării prezentului studiu,

în comună există următorii furnizori de telefonie și internet: TELEKOM ROMÂNIA; KETTY PROD

S.R.L., RCS & RDS; FOCUS SAT; ORANGE. De asemenea, conform aceleiași adrese, în localitate

nu există în prezent relee.


în comună exista cablu cu fibră optică pe toate străzile, majoritatea locuitorilor fiind abonați la

telefonie fixă.

Totodată, în anul 2011 nu exista montată nici o antenă de telefonie mobilă, însă comuna era la

momentul respectiv bine acoperită și în sistemul telefoniei mobile, asigurându-se creșterea

accentuată a numărului de abonați și realizarea construcțiilor specifice de transmisie. În anul 2011,

în perimetrul localității nu existau instalații subterane și nici instalații de interes interjudețean.

În ceea ce privește proiectele care privesc înlocuirea rețelelor aeriene cu unele subterane, conform

adresei furnizată de Primăria Comunei Calopăr în 2015, pentru perioada 2014-2020 nu există

proiecte de acest tip.


4.7.2.6 Echiparea Comunei Cârcea cu rețele de telecomunicații


comuna era racordată la centrală de telefonie automată din satul Cârcea, prin rețele telefonice

aeriene pe stâlpi de lemn, pe traseu independent și comune cu instalații electrice aeriene (pe stâlpi

din beton armat).



4.7.2.7 Echiparea Comunei Coțofenii din Față cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Comuna Primăriei Coțofenii din Față pe parcursul elaborării

prezentului studiu, în comună există următorii furnizori de telefonie și internet: TELEKOM,

VODAFONE și DIGI. De asemenea, în comună există relee de telecomunicații Tv și GSM telefonie

mobilă transmisie și retransmisie pentru DIGI și TELEKOM și relee de telecomunicații GSM

telefonie mobilă transmisie și retransmisie VODAFONE.

Rețelele de telecomunicații sunt atât de tip clasic, cât și din fibră optică. În acest moment nu sunt

proiecte care privesc înlocuirea rețelelor aeriene cu unele subterane și nici rețele de telecomunicații

speciale care să determine o zonă de protecție.

4.7.2.8 Echiparea Comunei Coșoveni cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria Comunei Coșoveni, în ceea ce priveste telecomunicațiile din

localitatea Coșoveni, furnizorii sunt: TELEKOM, ORANGE și R.C.S - R.D.S. Există 3 relee de

telecomunicații GSM telefonie mobilă transmisie și retransmisie: TELEKOM, ORANGE și R.C.S-

R.D.S.

Rețeaua de fibră optică aeriana R.C.S-R.D.S are transmisie Tv, internet și telefonie fixă. Rețeaua

clasică aeriană TELEKOM este pentru internet și telefonie fixă.

La momentul elaborării prezentului studiu, nu sunt proiecte care privesc înlocuirea rețelelor aeriene

cu unele subterane și nici rețele de telecomunicații speciale care să determine o zonă de protecție.

4.7.2.9 Echiparea Comunei Ghercești cu rețele de telecomunicații


Ghercești), din centrala telefonică existentă sunt racordați toți consumatorii, prin rețele aeriene.



4.7.2.10 Echiparea Comunei Ghercești cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria Comunei Ișalnița, în ceea ce priveste telecomunicațiile din

comună, furnizorii sunt: R.C.S-R.D.S. De asemenea, existe 1 releu de telecomunicații GSM, Tv,

radio de transmisie și retransmisie situat pe strada Nicolae Iorga. Tipul de rețele existente este fibra

optică.


În perioada 2014-2020 se va proceda la înlocuirea totală a rețelei aeriene cu una subterană (total 18 km

din care 7 km au fost înlocuiți în acest an).

4.7.2.11 Echiparea Comunei Mischii cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria Comunei Mischii, în prezent în localitate există telefonie fixă,

respectiv TELEKOM, iar satele componente ale comunei sunt racordate la sistemul de

telecomunicații prin cablu interurban de joasă frecvență.

4.7.2.12 Echiparea Comunei Murgași cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria Comunei Murgași, în localitate există un singur furnizor de

telecomunicații, respectiv TELEKOM S.A. Din punct de vedere al tipurilor de rețele existente,

acestea sunt din fibră optică.

Pe de altă parte, pentru perioada 2014-2020 nu există proiecte aflate în curs de implementare sau

proiecte ce vor fi implementate, care privesc înlocuirea rețelelor aeriene cu unele subterane.

Totodată, în localitate nu există rețele de telecomunicații speciale, care să determine o zonă de

protecție.

4.7.2.13 Echiparea Comunei Pielești cu rețele de telecomunicații


în comună existau racorduri la rețeaua telefonică, iar racordul se realiza printr-un cablu telefonic de

înaltă frecvență din municipiul Craiova până la o centrală telefonică automată de tip ALCATEL. Din

această centrală, prin cablu telefonic aerian de joasă frecvență erau racordați abonații existenți.

Pe partea dreaptă a drumului E-70 și DN-65 Balș exista în canalizație subterană, cablu fibră optică

și cabluri telefonice de înaltă și joasă frecvență.

În anul 2010, satele Câmpeni și Lânga nu erau telefonizate.



4.7.2.14 Echiparea Comunei Predești cu rețele de telecomunicații


în localitate existau racorduri la rețeaua telefonică existentă. De asemenea, comuna era racordată

la centrala telefonică automată din satul Predeşti, prin rețele telefonice aeriene pe stâlpi din lemn,

pe traseu independent și comune cu instalații electrice aeriene (pe stâlpi din beton armat).



4.7.2.15 Echiparea Comunei Șimnicu de Sus cu rețele de telecomunicații


de Sus), localitatea era deservită de o centrală telefonică CSNAD – Alcatel, pentru 500 de abonați


și era amplasată în satul Izvor. Această centrală era conectată la cablul F.O. subteran amplasat

între CTA – PAVLOV și comuna Melinești.



4.7.2.16 Echiparea Comunei Teasc cu rețele de telecomunicații


din centrala telefonică existentă în anul 2011, erau racordați consumatorii, prin rețele aeriene. În

restul localităților componente funcționau rețelele de telefonie mobilă.



4.7.2.17 Echiparea Comunei Terpezița cu rețele de telecomunicații


Terpezița), localitățile componente ale comunei erau racordate la centrala telefonică manuală din

satul reședință de comună.



4.7.2.18 Echiparea Comunei Țuglui cu rețele de telecomunicații


comuna este racordată la centrala telefonică automată din satele Ţuglui şi Podari, prin reţele

telefonice aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene

(pe stâlpi din beton armat).



4.7.2.19 Echiparea Comunei Vela cu rețele de telecomunicații

Conform adresei furnizată de Primăria comunei Vela, în prezent furnizorii din localitate sunt:

TELEKOM, ORANGE și R.D.S. De asemenea, în localitate nu există relee de telecomunicații, iar

rețelele existente sunt atât de tip clasic, cât și din fibră optică.

Totodată, în comună nu există proiecte care privesc înlocuirea rețelelor aeriene cu unele subterane,

aflate în curs de implementare sau care vor fi implementate în perioada 2014-2020.


4.7.3 Starea rețelelor de telecomunicații

Rețelele de telecomunicații existente care deservesc localitățile prezentate mai sus sunt de tip

clasic (conducte din cupru cu izolația corespunzătoare) montate de regulă aerian. Pentru aceasta

sunt utilizați stâlpi din beton sau lemn și totodată stâlpii care asigură distribuția energiei electrice. De

asemenea, recent s-a trecut la utilizarea fibrei optice. Există programe în desfășurare prin care să

se treacă la sistemul integral de fibră optică montat în canale de protecție subterane. Ca un

exemplu, poate fi menționată localitatea Ișalnița, care în perioada 2015-2020 își va înlocui în totalitate

rețeaua aeriană cu una subterană (total 18 km, din care 7 km au fost înlocuiți în acest an).

Amplasarea rețelelor de telecomunicații pe stâlpii din beton armat pe care există și rețelele de distibuție

a energiei electrice, atât pentru iluminat public, cât și pentru racorduri electrice la imobile, cauzează

frecvente defecțiuni a celor 2 rețele. De aceea, este necesar ca în perioada 2015-2020 să se acceseze

programe de finanțare pentru trecerea la rețelele de tip fibră optică.

5. Probleme și disfuncționalități

În urma analizei echipării edilitare a localităților Zonei Metropolitane Craiova, au rezultat o serie de

probleme și disfuncționalități care trebuie diminuate sau remediate, acolo unde este posibil:

◌ Localități cu un grad scăzut de echipare cu rețele de alimentare cu apă – mai mult de 50%

din populație nu este racordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă: Comuna

Murgași, Șîmnicu de Sus, Coșoveni, Predești, Terpezița, Vela; în mod special zona de vest

și de nord-est – 25% din localitățile Zonei Metropolitane Craiova;

◌ Localități cu un grad scăzut de echipare cu rețele de canalizare – mai mult de 50% din

populație nu este racordată la sistemul centralizat de canalizare – Comuna Murgași, Mischii,

Șîmnicu de Sus, Coțofenii din Față, Almăj, Predești, Breasta, Terpezița, Vela, Vârvoru de

Jos, Calopăr, Teasc, Pielești, Orașul Segarcea și Comuna Coșoveni, reprezentând 62,5 %

din localitățile Zonei Metropolitane Craiova;

◌ Localități ce înregistrează mai mult de 50% din populația racordată la sistemul centralizat de

alimentare cu apă, care nu este racordată și la sistemul centralizat de canalizare, ceea ce

sugerează un grad mare de poluare a factorilor de mediu apă și sol din zonele respective:

Cmuna Vârvoru de Jos și Coțofenii din Față;

◌ Rețelele de distribuție de apă din Municipiul Craiova au diverse grade de uzură cauzată de

vechimea acestora, care conduc către pierderi mari de apă;

◌ Localități în care rețeaua de canalizare este veche: în Municipiul Craiova sunt conducte de

canalizare mai vechi de 90 an, ceea ce face ca evacuarea apelor către stațiile de epurare sa

se facă cu pierderi foarte mari (infiltrarea acestora în sol cu poluarea solului, cât și a rețelelor

de alimentare cu apă aflate în apropiere);

◌ Localități care nu au nici o îmbunătățire funciară, deși prezintă instabilități ale terenurilor:

Comuna Terpezița, Comuna Almăj, Comuna Mischii, Comuna Bucovăț și Comuna Țuglui.

◌ Localitățile Vela, Terpezița, Vârvoru de Jos, Predești, Bucovăț, Mischii, Ghercești, Pielești,

Malu Mare și Țuglui, nu au nici o îmbunătățire funciară, cu toate că prezintă risc de

inundabilitate;

◌ O mare parte din posturile de transformare (20/0,4KV) sunt cu o perioadă de funcționare

foarte mare, ceea ce determină avarii ale acestora în condițiile intemperiilor majore;


◌ În zonele rurale, starea rețelelor de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune este

deficitară, atât din cauza uzurii fizice a rețelelor, cât și a tipului de racorduri care alimentează

consumatorii. Acestea sunt, de regulă, aeriene, ceea ce conduce către avarii în cazul

intemperiilor majore;

◌ O parte din traseele de 220-400 kV și cele de 110 kV traversează anumite zone constuite,

generând astfel servituți pe anumite terenuri: Municipiul Craiova, Orașul Filiași, Comuna

Brădești, Almăj, Ișalnița, Breasta, Vârvoru de Jos, Calopăr, Malu Mare, Cârcea, Pielești,

Mischii, Șimnicu de Sus;

◌ La fel ca și rețelele de electricitate, magistralele de gaz tranzitează anumite zone construite,

impunând astfel restricții în dezvoltare, din cauza zonelor de protecție și de siguranță,

detaliate în Capitolul 6. Dezvoltare și cooperare. Localitățile traversate de magistralele

operate de Transgaz și Romgaz sunt: Municipiul Craiova, Comuna Ișalnița, Almăj, Coțofenii

din Față, Comuna Brădești, Orașul Filiași, Comuna Șimnicu de Sus, Mischii, Ghercești,

Pielești, Cârcea. Acestea sunt concentrate în mod special în zona de nord și nord-vest;

◌ O mare parte din sistemul de distribuție a energiei termice care o vechime de peste 30 de

ani, respectiv conductele termice, este depreciat din punct de vedere fizic, iar izolația

termică este tasată și discontinuă;

◌ Amplasarea rețelelor de telecomunicații pe stâlpii din beton armat pe care există și rețelele

de distibuție a energiei electrice, atât pentru iluminat public, cât și pentru racorduri electrice

la imobile, cauzează frecvente defecțiuni a celor 2 rețele.

Suprapunerea a cel puțin două disfuncționalități dintre cele menționate anterior, pe anumite areale,

generază la nivelul Zonei Metropolitane deficiențe în dezvoltare și justifică pe de o parte gradul de

atractivitate mai scăzut al anumitor subzone:

◌ Subzona de Vest:

o Comunele Vela, Terpezița și Predești – pezintă un procent ridicat al persoanelor care

nu sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă (mai mult de 50%),

procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat de

canalizare (mai mult de 50%), procent ridicat la terenurilor agricole fără îmbunătățiri

funciare (mai mult de 75% din suprafața de teren agricol utilizat) cu toate că

localitățile se află inclusiv în zonă unde se pot produce inundații;

o Comuna Vârvoru de Jos – prezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt

racordate la sistemul centralizat de canalizare mai mult de 50%), procent ridicat al

persoanelor care sunt racordate doar la sistemul centralizat de alimentare cu apă

(mai mult de 50%) și procent ridicat la terenurilor agricole fără îmbunătățiri funciare

(mai mult de 75% din suprafața de teren agricol utilizat) cu toate că localitatea se află

inclusiv în zonă unde se pot produce inundații;

◌ Subzona de Est:

o Comuna Coșoveni pezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la

sistemul centralizat de alimentare cu apă (mai mult de 50%), procent ridicat al

persoanelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare (mai mult de

50%) și procent ridicat la terenurilor agricole fără îmbunătățiri funciare (mai mult de

75% din suprafața de teren agricol utilizat);

o Comuna Pielești - pezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la

sistemul centralizat de canalizare (mai mult de 50%), procent ridicat la terenurilor


Tabel 20 – Probleme și disfuncționalități din punct de vedere al echipării edilitare, în Zona

Metropolitană Craiova

Sursa: prelucrare în baza surselor menționate la Capitolul 2. Disponibilitatea datelor


agricole fără îmbunătățiri funciare (mai mult de 75% din suprafața de teren agricol

utilizat) cu toate că localitatea se află inclusiv în zonă unde se pot produce inundații

și de asemenea prezintă disfuncții din cauza traversării zonelor construite de

magistrale de gaze și de rețele electrice de 220-400kV și 110 kV, care impun servituți

prin zonele de siguranță și de protecție;

◌ Subzona de Nord:

o Comuna Coțofenii din Față – prezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt

racordate la sistemul centralizat de canalizare (mai mult de 50%), prezintă disfuncții

din cauza traversării zonelor construite de magistrale de gaze, care impun servituți

prin zonele de siguranță și de protecție, se află în zonă cu risc de inundabilitate și de

alunecare a terenului, care generează dificultăți în echiparea edilitară a localității;

o Comuna Almăj – prezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la

sistemul centralizat de canalizare (mai mult de 50%), prezintă disfuncții din cauza

traversării zonelor construite de magistrale de gaze și de rețele electrice de 220-

400kV și 110 kV, care impun servituți prin zonele de siguranță și de protecție și

procent ridicat la terenurilor agricole fără îmbunătățiri funciare (mai mult de 75% din

suprafața de teren agricol utilizat);

o Comuna Șimnicu de Sus – pezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt

racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă (mai mult de 50%), procent

ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare

(mai mult de 50%) și prezintă disfuncții din cauza traversării zonelor construite de

magistrale de gaze și de rețele electrice de 220-400kV și 110 kV, care impun servituți

prin zonele de siguranță și de protecție și se află și într-o zonă cu risc crescut de

inundabilitate;

o Comuna Murgași - pezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la

sistemul centralizat de alimentare cu apă (mai mult de 50%), procent ridicat al

persoanelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat de canalizare (mai mult de

50%) și prezintă risc crescut de inundabilitate și alunecare a terenului;

o Comuna Mischii - prezintă un procent ridicat al persoanelor care nu sunt racordate la

sistemul centralizat de canalizare (mai mult de 50%), prezintă disfuncții din cauza

traversării zonelor construite de magistrale de gaze și de rețele electrice de 220-

400kV și 110 kV, care impun servituți prin zonele de siguranță și de protecție și

procent ridicat la terenurilor agricole fără îmbunătățiri funciare (mai mult de 75% din

suprafața de teren agricol utilizat), cu toate că localitatea se află inclusiv în zonă

unde se pot produce inundații și alunecări de teren.

Așa cum se poate observa și din schema anterioară, zonele care cumulează cele mai multe

disfuncționalități sunt cele amplasate în arealele periferice Zonei Metropolitane și în mod special în

acele zone amplasate la o distanță mai mare de municipiul Craiova, precum comunele Vela,

Terpezița, Murgași.


6. Dezvoltare și cooperare

6.1 Restricții în dezvoltare generate de riscurile naturale

Situată pe cursul râului Jiu, între Podișul Getic și Câmpia Dunării, Zona Metropolitană a Craiovei

este expusă deopotrivă riscului de inundație, de alunecări de teren.

Din cele 24 localități componente ale Zonei Metropolitane, 17 riscă să fie afectate de inundații, 10

de alunecări de teren.

Un grad mai ridicat de producere a inundațiilor există la nord de Municipiul Craiova, pe malul drept

al Jiului și în apropierea confluenței acestuia cu râul Amaradia, în comunele Almăj, Coțofenii din

Față și Ișalnița. Localități pentru care există un risc ridicat de apariție a inundațiilor și în care sunt

zone afectate de un exces de apă sunt situate pe cursul Jiului sau în apropierea acestuia (Filiași,

Breasta, Bucovăț, Predești, Terpezița și Vârvoru de Jos).

Tabel 21 – Localități din Zona Metropolitană Craiova în care există risc de inundabilitate sau

alunecare de teren

LOCALITATE INUNDATIE ALUNECARI DE TEREN

Almăj X

Brădești

Breasta X X

Bucovăț X X

Calopăr X X

Cârcea

Coșoveni

Coțofenii din Față X

Filiași X X

Ghercești X

Ișalnița

Malu Mare X

Mischii X X

Craiova

Murgași X X

Pielești X

Predești X

Segarcea X X

Șimnicu de Sus X

Teasc

Terpezița X X

Țuglui X X

Vârvoru de Jos X

Vela X

Sursa: Hărțile de risc ale Județului Dolj


Figura 13 – Localizarea în teritoriu a zonelor de risc

Sursa: Hărțile de risc ale Județului Dolj


Riscul de inundabilitate și de alunecare de teren sunt restricții impuse de condițiile naturale care

trebuie obligatoriu să fie luate în considerare atât la dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă

(amplasarea echipamentelor sistemului centralizat de alimentare cu apă trebuie să fie realizate

obligatoriu în afara zonelor de risc de alunecare și de inundabilitate), cât și pentru sistemul de

canalizare (amplasarea stațiilor de pompare și a stațiilor de epurare trebuie realizată în afara

zonelor de risc).

Mai mult, aceste zone de risc impun restricții inclusiv în utilizarea terenurilor agricole, care au nevoie

de amenajări speciale (îmbunătățiri funciare) în cazul inundării acestora sau în cazul eroziunii

solului.

În vederea diminuării riscurilor de producere a inundațiilor în zonele critice, sunt necesare măsuri

specifice:

◌ amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apă,

◌ consolidări de maluri,

◌ îndiguiri pe sectoarele potențial inundabile,

◌ punerea în siguranță a unor lucrări existente.

Inundațiile produse în ultimii ani au evidențiat necesitatea utilizării unui mix de acțiuni și lucrări atât

structurale cât și nestructurale:

◌ infrastructuri verzi precum împăduririle, stabilirea unor zone inundabile controlat,

impunerea unor practici agricole care să reducă viiturile, sistematizarea teritoriului

(inclusiv măsuri de interzicere a construcțiilor ori a defrișărilor în anumite zone), măsuri

bazate pe ecosisteme;

◌ construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundații care vor

include cu prioritate investiții pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundații,

regularizări de albii și apărări de maluri,

◌ actualizarea/completarea hărților de hazard și risc la inundații,

◌ dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări și rapoarte.

6.2 Restricții în dezvoltare generate de echipamentele edilitare

În dezvoltarea viitoare a Zonei Metropolitane Craiova este obligatoriu a fi luate în considerare toate

restricțiile care reies din instituirea zonelor de protecție sanitare aferente componentelor sistemelor

de alimentare cu apă și canalizare, precum și din instituirea zonelor de protecție aferente rețelelor

electrice, a stațiilor și posturilor de transformare și a rețelelor de gaze naturale și a stațiilor de

reglare măsurare. În continuare sunt detaliate aceste restricții:

6.2.1 Alimentarea cu apă și canalizarea

Conform H.G.R. nr. 930/2005, în Zona Metropolitană Craiova, sunt supuse prevederilor Normelor

speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, următoarele

obiective:

◌ Construcţiile şi instalaţiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apă potabilă și

canalizare, care vor fi implementate odată cu dezvoltarea sistemului centralizat de

alimentare cu apă și canalizare.


În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune, se va institui zona de

protecţie sanitară cu regim sever, cu o rază de 10 m.

În cazul captărilor, zona de protecţie sanitară cu regim sever va fi determinată după caracteristicile

locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:

◌ 100 m, pe direcţia amonte de priză;

◌ 25 m, pe direcţia aval de ultimele lucrări componente ale prizei;

◌ 25 m lateral, de o parte şi de alta a prizei.

Măsuri cu privire la exploatarea şi amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecţie

sanitară cu regim de restricţie

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie pot fi exploatate agricol de

către deţinătorii acestora, dar cu respectarea condiţiilor impuse de H.G.R. nr. 930/2005, pentru

aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi

hidrogeologică.

Măsuri cu privire la utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitară cu regim

sever

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru

asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă, în

condiţiilor impuse de H.G.R. nr. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.

Măsuri referitoare la protecţia sanitară a construcţiilor şi instalaţiilor

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru staţiile de pompare, instalaţiile de

îmbunătăţire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de dezinfecţie şi altele

asemenea, rezervoarele îngropate, aducţiunile şi reţelele de distribuţie se va face cu respectarea

următoarelor limite minime:

◌ staţii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

◌ instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;

◌ rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

◌ aducţiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

◌ alte conducte din reţelele de distribuţie, 3 m.

Zonele mai sus enumerate au lățimea constituită de la limita fizică a rețelei până la distanța stabilită

conform prescripției tehnice în vigoare.

La intersecţia aducţiunilor de apă potabilă cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate

ori meteorice, aducţiunile de apă potabilă, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei,

asigurându-se o distanţă între ele de minimum 0,40 m pe verticală.3 În aceste zone de traversare,

aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului

de intersecţie.

În cazul în care reţelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate

menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apă

3 Conform H.G.R. 930/2005 pentru aprobarea Normelor special privind caracterul și mărimea zonelor de

protecție sanitară și hidrogeologică


potabilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se

realiza adâncimea minimă pentru prevenirea îngheţului.

În zonele de protecție sanitară enumerate mai sus, se interzice amplasarea oricărui obiectiv, cu

excepția celor destinate personalului de întreținere și intervenție și se recomandă plantarea

intensivă cu vegetație înaltă, care să constituie o zonă tampon cu teritoriile protejate.

6.2.2 Alimentarea cu energie electrică

Conform Ordinului A.N.R.E. nr. 4/09.03.2007 completat cu Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007 -

Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților

energetice și a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, dimensiunea zonei de

protecție și de siguranță a capacităților energetice este de 75 m pentru LEA 400 kV și de 55 m

pentru LEA 220 Kv. Pentru a se putea construi pe acest teren este necesar să se respecte

următoarele distanțe minime de siguranță față de releele electrice existente:

◌ Traversări clădiri locuite (distanța față de orice parte a clădirii locuite):

o LEA 400 kV: 7 m – distanța dintre conductorul LEA în orice poziție și în orice parte a

clădirii;


clădirii;

◌ Traversări clădiri locuite (distanța față de antene):


clădirii;


clădirii;

◌ Traversări clădiri nelocuite:


clădirii;


clădirii;

◌ Apropieri față de clădiri locuite:

o LEA 400 kV: 7 m – distanţa dintre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi

cea mai apropiată parte a clădirii, fără să constituie traversare;



◌ Apropieri față de clădiri nelocuite:





◌ Depozite și clădiri cu substanțe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu:

o Se interzic traversările LEA pentru depozite deschise cu substanțe imflamabile,

precum și peste clădiri cu substanțe cu pericol de explozie și incendiu. În cazul

apropierii LEA de depozite cu substanțe combustibile sau cu pericol de explozie sau

de incendiu, distanța minimă pe orizontală dintre axul LEA și orice parte a depozitului

este:

Pentru depozite deschise cu substanțe combustibile solide, înălțimea

deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere;


Pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol

de incendiu și explozie și pentru depozite de muniție, 1,5 x înălțimea

deasupra solului a celui mai înalt stâlp din apropiere;

◌ Zone cu circulație frecventă: Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA

la săgeată maximă şi sol:

o LEA 400 kV: 9 m;

o LEA 220 kV: 8 m;

◌ Culturi pe spaliere metalice și îngrădiri metalice: Distanţa minimă pe verticală dintre

conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol;

o LEA 400 kV: la sol – 8 m; partea superioară a spalierului – 5 m;

o LEA 220 kV: la sol – 7 m; partea superioară a spalierului – 4 m;

◌ Instalații de îmbunătățiri funciarre (conducte, canale și jgheaburi):

o LEA 400 kV:

7 m – distanţa pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota

terenului la canale în debleu, respectiv de la cota coronamentului la canale în

rambleu, pentru canale accesibile circulaţiei cu autovehicule, fără a fi drumuri

publice;

8 m - distanţa pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota



publice;

6 m - distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, până la

peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe ori mobile.

o LEA 220 kV:

6 m – distanţa pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota



publice.

7 m - distanţa pe verticală, la săgeata maxima a conductorului, de la cota



publice;

5 m - distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, până la

peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe ori mobile.

◌ Traversări și apropieri față de terenuri:

o LEA 400 kV:

5 m - față de zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze);

7 m – față de terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulaţiei

pedestre;

8 m - terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor

agricole, drumuri de utilitate privată.

o LEA 220 kV:

4 m - față de zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze);

6 m – față de terenuri din afara zonelor locuite, accesibile numai circulaţiei

pedestre;

7 m - terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor

agricole, drumuri de utilitate privată.


◌ Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se tratează

conform legislaţiei de specialitate;

◌ Instalaţii de emisie-recepţie de Tc de înaltă frecvenţă: se interzice traversarea LEA peste

acestea;

◌ Terenuri de sport omologate: se interzic traversările LEA peste acestea;

◌ Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită traversarea acestora; în cazuri obligate4 se

tratează ca traversări ale drumurilor.



energetice și a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale a energiei electrice și a

gazelor naturale) dimensiunea zonei de protecție și de siguranță a capacităților energetice este de

24 m pentru LEA. 30 kV și de 37 m pentru LEA 110 Kv. Pentru a se putea construi pe acest teren

este necesar să se respecte următoarele distanțe minime de siguranță față de releele electrice

existente:

◌ 4 m (distanța între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 110 kV la deviație

maximă și cea mai apropiată parte a construcției, fără să constituie traversare);

◌ 3 m (distanța între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 6+20 kV la deviație

maximă și cea mai apropiată parte a construcției, fără să constituie traversare);

◌ 1 m (distanța pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kV și orice parte a clădirii, fără să

constituie traversare; liniile cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe fațadele

clădirilor cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D, E) la distanță minimă de

10 cm de peretele clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicului

pozat);

◌ în cazul apropierii LEA 0,4+6+20+110 kV de clădiri cu pericol de explozie sau de incendiu se

va respecta distanța minimă pe orizontală între axul LEA față de limita zonei în care există

mediu cu pericol de explozie de 1,5 x înălțimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din

apropiere;

◌ 1 m la apropiere (distanța pe orizontală între conductorul extrem al LEA 0,4+6+20+110 kV

la deviație maximă și limita amprizei drumului, iar pentru LEA 0,4 kV se amplasează

începând de la limita exterioară a zonei de protecție a drumului, iar stâlpii LEA 0,4 kV se

dispun în afara zonei de siguranță a drumului);

◌ 7 m la traversare (distanța pe verticală între conductorul inferior al LEA 0,4+6+20+110 kV și

partea carosabilă a drumului, stâlpii LEA 6+20+110 kV se amplasează începând de la limita

exterioară a zonei de protecție a drumului, iar stâlpii LEA 0,4 kV se dispun în afara zonei de

siguranță a drumului);

◌ Se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către LEA

0,4+6+20+110 kV:

◌ 4 m la traversare conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanța pe verticală între

conductorul inferior al LEA 6+20+110 kV și partea superioară a conductei, iar distanța

minimă pe orizontală este egală cu înălțimea stâlpului deasupra solului plus 3 m);

◌ 5 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide inflamabile (distanța pe orizontală între

conductorul extrem al LEA 6+20+110 kV la deviație maximă și peretele conductei);

4 Prin cazuri obligate, în accepţia normei tehnice, se înţelege doar situaţiile în care se proiectează şi se

execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto

sub o LEA existentă.


◌ Se interzice traversarea de către LEA 0,4+6+20+110 Kv a conductelor supraterane de

transport gaze;

◌ 15 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide inflamabile (distanța pe orizontală între

conductorul extrem al LEA 6+20+110 kV la deviație maximă și peretele conductei; se poate

reduce distanța la 5 m cu aplicarea măsurilor de siguranță și protecție conform NTE

003/04/00);

◌ 0,6 m la apropiere (distanța măsurată în plan orizontal între LES 0,4+3+6+20 kV și fundația

clădirii cu condiția verificării stabilirii construcției);

◌ 0,5 m la apropiere (distanța măsurată în plan orizontal între LES 0,4+3+6+20 Kv și conducte

de apă și canalizare, la adâncimi peste 1,5 m distanță minimă fiind de 0,6 m);

◌ 0,25 m la intersecție (distanța măsurată în plan vertical între LES 0,4+3+6+20 kV și

conducte de apă și canalizare);

◌ 0,50 m la apropiere (distanța măsurată în plan orizontal între LES 0,4+3+6+20 kV și

conducte termice cu apă fierbinte);


conducte termice cu apă fierbinte);

◌ 0,60 m la apropiere (distanța măsurată în plan orizontal între LES 0,4+3+6+20 kV și

conducte de gaze, în cazul protejării cablului în tub dstanța se mărește la 1,5 m pentru

conducte de gaze de presiune joasă sau medie);


conducte de gaze, de regulă conducta de gaze se pozează deasupra);

◌ 1 m la apropiere (distanța măsurată în plan orizontal între LES 0,4+3+6+20 kV și axul

arborilor);

◌ 0,5 la apropiere (distanța între LES 0,4+3+6+20 kV și drum măsurată în plan orizontal de la

bordură spre trotuar în localități, respectiv de la ampriză spre zona de protecție în afara

localităților);

◌ 1 m la traversare (distanța între LES 0,4+3+6+20 kV și drum măsurată în plan vertical în

axul drumului);

◌ Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecție este delimitată de conturul

fundației stâlpilor și de protecția pe sol a platformei suspendate; pentru posturi de

transformare, cabine de secționare îngrădite, zona de protecție este delimitată de îngrădire;

pentru posturi de transformare, cabine de secționare în construcție zidită sau construită din

alte materiale, supraterane, zona de protecție este delimitată de suprafața fundației extinsă

cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de tip aerian, puncte de

alimentare, cabine de secționare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranță este zona

extinsă în spațiu delimitată la distanța de 20 m de la limita zonei de protecție;



energetice și a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale a energiei electrice și a

gazelor naturale) dimensiunea zonei de protecție și de siguranță a capacităților energetice este de

24 m pentru LEA. 20 kV. Pentru a se putea construi pe acest teren este necesar să se respecte

următoarele distanțe minime de siguranță față de releele electrice existente:

◌ 1,00 m – distanța pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kv și orice altă parte a clădirii; liniile

cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe fațadele clădirilor cu categoria de folosință

de pericol în caz de incendiu medie sau mică, la distanță de 10 cm de peretele clădirii, în

cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat.


◌ 3,00 m – distanța între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 20 kv la deviație

maximă și cea mai apropiată parte a construcției, fără să constituie traversare;

◌ 1,00 m la apropiere – distanța pe orizontală conductorul extrem al liniei electrice aeriene

LEA 20 kv la deviație maximă și limita amprizei drumului, iar stâlpii de LEA 0,4 kv se dispun

în afara zonei de protecție a drumului;

◌ 7,00 m la traversare – distanța pe verticală între conductorul inferior la LEA 0,4 și LEA 20 kv

și partea carosabilă a drumului, stâlpii LEA 0,4 kv amplasându-se începând cu limita

exterioară a zonei de protecție a drumului;

◌ se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către LEA

0,4 kv și LEA 20 kv;

◌ 4,00 m la traversarea conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanța pe verticală

între conductorul inferior al LEA 20 kv și partea superioară a conductei, iar distanța minimă

pe orizontală este egală cu înălțimea stâlpului deasupra solului, plus 3,00 m);

◌ 5,00 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide neinflamabile – distanța pe orizontală

între conductorul extrem al LEA 20 kv la deviație maximă și peretele conductei;

◌ se interzice traversarea de către LEA 0,4 kv și LEA 20 kv a conductelor supraterane de

transport de gaze;

◌ 15,00 m la apropiere de conductă supraterană cu gaze – distanța pe orizontală între

conductorul extrem al LEA 20 kv la deviație maximă și peretele conductei; se poate reduce

distanța cu 5,00 m cu aplicarea măsurilor de siguranță și protecție conform NTE 003/04/00;

◌ Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecție este delimitată de conturul

fundației stâlpilor și de protecția pe sol a platformei suspendate; pentru posturi de

transformare, cabine de secționare îngrădite, zona de protecție este delimitată de îngrădire;

pentru posturi de transformare, cabine de secționare în construcție zidită sau construită din

alte materiale, supraterane, zona de protecție este delimitată de suprafața fundației extinsă

cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de tip aerian, puncte de

alimentare, cabine de secționare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranță este zona

extinsă în spațiu delimitată la distanța de 20 m de la limita zonei de protecție.

Pentru zonele de locuit existente (inclusiv funcţiuni complementare), amplasate sub liniile electrice

aeriene sau în zona de protecţie a acestora, se recomandă următoarele măsuri posibile de

remediere a acestei disfuncţionalităţi (măsuri adoptate prin spirjinul administraţiei locale):

◌ întocmirea unui proiect tehnic în vederea identificării soluţiei optime pentru protejarea

zonelor de locuit existente;

◌ devierea acestor trasee pe terenuri neconstruibile;

◌ îngroparea reţelelor în subteran.

6.2.3 Alimentarea cu gaze naturale

Conform Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și

de transport gaze naturale (norme tehnice aprobate prin Decizia președintelui A.N.R.G.N. nr.

1220/2006), trebuie să fie respectate următoarele distanțe pe orizontală dintre axa conductelor

magistrale de gaze și diferitele obiective:

◌ 20 m în cazul locuințelor individuale/collective, construcții industriale, sociale și

administrative cu până la trei etaje inclusiv, fără restricții referitoare la numărul de clădiri sau

numărul ocupanților;

◌ 20 m față de o clădire sau un spațiu exterior cu o suprafață bine definită (teren de joacă,

teatru de vară sau alt loc public) care este ocupat de 20 sau mai multe persoane, cel puțin 5


zile pe săptămână, timp de 10 săptămâni, în orice perioadă de 12 luni (zilele și săptămânile

nu trebuie să fie consecutive);

◌ 200 m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje; (în vederea reducerii acestor distanțe

restrictive, până la o distanță de minim 20 m între construcții și conducte, se impun cheltuieli

pentru creșterea gradului de siguranță al conductelor, care vor fi suportate de către solicitant,

conform Legii Energiei electrice și a Gazelor naturale nr. 123/2012, art. 190, litera a);

◌ distanța minimă dintre incintele SRM-urilor Sinaia, Mara Sinaia, Cota 1000 Sinaia și

construcții este următoarea:

o 20 m în cazul clădirilor cu până la trei etaje inclusiv, fără restricții referitoare la

numărul de clădiri sau numărul ocupanților;

o 200 m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe posibilitatea de

reducere a acestei din urmă distanță;

◌ 6 m pentru construcții ușoare, fără fundații, altele decât clădirile destinate a fi ocupate de

oameni;

◌ 6 m parcări auto;

◌ 6 m păduri sau zone împădurite;

◌ 20 m stații electrice și posturi de transformare a energiei electrice;

◌ 50 m depozite de gunoaie, depozite de dejecții animaliere;

◌ 30 m depozite de GPL, carburanți, benzinării;

◌ paralelism cu drumuri:

o autostrăzi, drumuri expres – 50 m;

o naționale (europene, principale, secundare) – 22 m;

o de interes județean – 20 m;

o de interes local (comunale, vicinale, străzi) – 18 m;

o de utilitate privată – 6 m;

o cimitire, amenajări, sportive și de agrement (ștrand, teren tenis) - condiționat de

măsuri suplimentare;

◌ Pentru obținerea avizului de amplasare a diferitelor obiective, inclusiv pentru eventualele

intersecții subterane sau supraterane ale drumurilor de acces sau ale diverselor canalizații

(conducte de distribuție gaze, de alimentare cu apă, cabluri electrice și de telecomunicații)

cu conductele magistrale, se va întocmi, în conformitate cu Ordinul Comun nr. 47/1203/5-

9/2003;

◌ Dacă vor fi intersecţii ale diverselor categorii de drumuri cu conductele magistrale, trebuie să

fie obligatoriu la un unghi cuprins între 60° şi 90°, iar acestea din urmă trebuie introduse în

tuburi de protecţie, conform STAS 9312+87. În acest caz, activitățile de proiectare, apoi de

execuție a lucrării, vor fi realizate de firme autorizate ANRE.

◌ În conformitate cu art. 109 din Legea Energiei electrice și a Gazelor naturale nr. 123/2012,

SNTGN “TRANSGAZ” S.A. Mediaș, în calitate de concesionar al SNT, beneficiază de

dreptul de uz și de servitute legală asupra terenurilor pe care sunt amplasate conducte, în

vederea lucrărilor de reabilitare, retehnologizare, exploatare și întreținere a conductelor pe

toată durata de viață a acestora.

Pentru conductele de distribuție a gazelor naturale, zona de protecție și de siguranță se stabilește

de ambele părți ale conductei și se măsoară din axul conductei. Astfel, zonele de protecție, în

funcție de diametrul conductei, este următoarea:

◌ Pentru conducte cu diametrul Dn = 150 mm, lățimea zonei de protecție este de 2x2 m;




◌ Pentru conducte cu diametrul Dn > 500 mm, lățimea zonei de protecție este de 6x2 m.

6.3 Potențialul de dezvoltare al Zonei Metropolitane

De cele mai multe ori, Unitățile Administrativ Teritoriale își dezvoltă sisteme de alimentare cu apă și

canalizare fără a exista certitudinea că vor fi utilizate de un număr suficient de mare de locuitori, iar

în multe zone, costurile mari ale serviciilor descurajează conectările. În unele situații, sistemele de

apă și ape uzate dezvoltate de localități nu respectă normativele de asigurare a calității apei și din

acest motiv acestea devin riscuri la adresa sănătății populației. De asemenea, există situații în care

localitățile investesc în sisteme de ape uzate fără a avea mai întâi un sistem de alimentare cu apă,

în speranța de a utiliza sistemul de ape uzate finalizat ca argument pentru finanțarea ulterioară a

sistemului de apă.

Totodată, având în vedere că de cele mai multe ori investițiile în sistemele de alimentare cu apă și

canalizare nu sunt eficiente pentru localități cu o populație mai mică de 2.000 de locuitori, prin

master planurile regionale de apă au fost prevăzute sisteme de apă (de exemplu, o conductă

principală de apă care poate deservi o întreagă regiune) și aglomerări sau clustere de apă uzată,

care vor asigura durabilitatea investițiilor noi.

În acest sens, Directiva 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale definește

aglomerarea ca „zonă în care populația și / sau activitățile economice sunt concentrate suficient,

astfel încât să fie posibilă colectarea apelor urbane reziduale în vederea dirijării lor către o stație de

epurare sau un punct final de evacuare”. Așa cum a fost menționat și anterior, se recomandă ca

investițiile privind apele uzate să vizeze preponderent aglomerările cu o populație mai mare de

2.000 de locuitori, având astfel mai multe șanse de a asigura eficiența financiară și operațională a

noilor sisteme. Un cluster este un sistem format din astfel de aglomerări.

De asemenea, deși toți locuitorii din România ar trebui să aibă acces la o astfel de infrastructură de

bază, este necesar să se acorde prioritate localităților și aglomerărilor care contribuie la îndeplinirea,

până în 2018, a obiectivelor din Tratatul de aderare la UE, adică localitățile și aglomerările cu o

popuție mai mare de 2.000 de locuitori.

Astfel, la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, au fost delimitate o serie de sisteme de alimentare cu

apă, precum și clustere de canalizare, care trebuie să fie dezvoltate în perioada 2015-2020, așa

cum se poate observa și din figura de mai jos. Numai prin cooperarea tuturor acestor localități

se poate asigura o dezvoltare coerentă și eficientă la nivelul întregii zone metropolitane din

punct de vedere edilitar.

Pe de altă parte, din punct de vedere energetic, există o serie de localități traversate de rețele de

electricitate de 110 kV și 220-400 kV, care denotă un mare potențial de dezvoltare a unor noi

activități economice în aceste areale, activități ce necesită capacități mari energetice. Astfel, prin

valorificarea acestui element din teritoriu, pot fi sprijinite să se dezvolte arealele periferice ale Zonei

Metropolitane, areale ce prezintă în situația actuală, o serie de disfuncționalități.


Figura 14 – Dezvoltarea Zonei Metropolitane Craiova din punct de vedere edilitar

Sursa: prelucrare în baza surselor menționate la Capitolul 2. Disponibilitatea datelor


7. Proiecte implementate până în prezent / proiecte în curs de implementare

În perioada 2007-2013 de finanțate din fonduri europene a investițiilor în infrastructura edilitară au

fost implementate o serie de proiecte în dezvoltarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și

canalizare din Zona Metropolitană Craiova. O parte din aceste proiecte încă nu s-a încheiat până în

prezent, acestea având termenul de finalizare la sfârșitul lunii decembrie 2015. Aceste proiecte

sunt:

1. Extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul

Craiova (perioada de derulare: 2012-2014)

◌ investiţiile derulate în cadrul acestui proiect au avut scopul de îmbunătăţire a sistemului

de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare la nivelul municipiului Craiova,

prin reabilitarea a 34 de km de reţea de apă, pe lungimea cărora se vor executa aproape

4000 de branşamente şi prin lucrări de extindere şi reabilitare a 72 de km de reţea de

colectare a apelor uzate, în Cartierele Romanescu şi Bariera Vâlcii, totalizând un număr

de 7000 de racorduri la consumatori;

◌ de asemenea, execuția contractului mai prevedea și realizarea unei stații de pompare a

apei uzate și a conductei de refulare aferentă acesteia, pe strada Nouă din cartierul

Romanescu și a 5 stații de pompare a apelor uzate în cartierul Bariera Vâlcii, mai precis

în strada Grădinari, strada Jieni, Alunului, Ramuri și Aleea Cantonului.

2. Halda de nămol la stația de epurare Craiova (proiect în curs de implementare):

◌ investiția presupune lucrări de extindere a platformei de depozitare a nămolului deja

existente, pentru stocarea și prelucrarea unui volum crescut de nămol, de 100 000 m3,

provenit de la toate stațiile de epurare și stațiile de tratare din județul Dolj.

3. Extindere alimentare cu apă și canalizare Craiova, reabilitare stație de apa Bordei

(proiect în curs de implementare – are termen de finalizare în ianuarie 2016);

4. Extindere sisteme alimentare cu apă Malu Mare, aducțiune apă Craiova-Podari și

Craiova-Breasta (proiect în curs de implementare – are termen de finalizare în decembrie

2015);

5. Reabilitarea stației de tratare Ișalnița (proiect în curs de implementare). Lucrările de

reabilitare la stația de tratare Ișalnița constau în:

◌ reabilitarea stației de pompare a apei brute;

◌ reabilitarea / reconstrucția camerelor de distribuție;

◌ reconstrucția decantoarelor 1 și 2 și reabilitarea decantoarelor 3 și 4;

◌ reabilitarea celor 14 filtre gravitaționale;

◌ demolarea sau reabilitarea facilităților de preparare a sulfatului de aluminiu și a celorlalte

clădiri pentru reactivi;

◌ reabilitarea stației de pompare a apei tratate;

◌ înlocuirea tuturor instalațiilor mecanice, electrice și auxiliarelor;

◌ integrarea în sistemul SCADA;

◌ echipare laborator stație de tratare;

◌ proiectarea, execuția lucrărilor și punerea în funcțiune a instalațiilor.

6. Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare menajeră în

orașul Filiași (proiect în curs de implementare):

http://www.apaoltenia.ro/proiect/alimentare-apa-canalizare-craiova.html

http://www.apaoltenia.ro/proiect/alimentare-apa-canalizare-craiova.html

http://www.apaoltenia.ro/proiect/alimentare-apa-canalizare-filiasi.html

http://www.apaoltenia.ro/proiect/alimentare-apa-canalizare-filiasi.html


◌ investiţiile derulate în cadrul acestui proiect în sectorul de alimentare cu apă, vizează

extinderea rețelei cu noi conducte, pe o lungime de aproape 19 km, reprezentând peste

1250 de noi branșamente pentru consumatorii individuali;

◌ în sectorul de apă uzată, vor fi operate intervenții pe 63 dintre străzile orașului Filiași, în

sensul extinderii rețelei de canalizare menajeră pe o lungime de 33,5 km, în timp ce pe

alte două străzi se vor executa lucrări de reabilitare a conductelor, pe o distanță de

aproximativ 1,5 km.

7. Stația de epurare Filiași (în curs de implementare):

◌ investiția derulată în cadrul acestui contract prevede demolarea instalației de epurare a

apei uzate existente și construirea unei noi stații de epurare pe situl existent;

8. Stație de epurare și colector de transfer ape uzate Segarcea (proiect în curs de

implementare):

◌ investiţiile derulate în cadrul acestui proiect vizează execuţia unei staţii de pompare de

transfer la Segarcea şi a unui colector de transfer a apelor uzate de la Segarcea la

Cerat, unde va fi construită o staţie de epurare regională, care va fi dimensionată astfel

încât să poată prelua ulterior şi apele uzate provenite din aglomerările Cerat şi Lipova;

9. Sursă de apă și rețele de apă și de canalizare în orașul Segarcea (proiect în curs de

implementare).

◌ Investițiile în sectorul de alimentare cu apă potabilă:

◌ lucrări de extindere reţea de distribuţie cu apă potabilă pe o distanţă de

aproximativ 13 km

◌ realizarea a 887 de branşamente la consumatori din care 354 branșamente,

reprezentând aproximativ 40%, vor fi asigurate prin proiect și 533 branșamente

vor fi realizate cu fonduri asigurate de Operatorul Regional şi autoritățile locale;

◌ Lucrări de reabilitare a reţelei pe o distanţă de aproximativ 17 km.

◌ Investiții în sectorul de apă uzată:

◌ lucrări de extindere a reţelei de canalizare menajeră pe o lungime de aproximativ

37 de km;

◌ realizarea a 883 de racorduri noi la populație;

◌ lucrări de reabilitare a reţelei pe o distanță de 3,68 km;

10. Proiectare și Execuție branșamente și racorduri în vederea atingerii gradului de

conformare pentru localitățile Segarcea, Bailești, Filiași și Poiana Mare (proiect în curs

de implementare – are termen de finalizare în decembrie 2015).

8. Proiecte propuse prin documente strategice: Planuri de Amenajarea teritoriului

superioare, prin strategii de dezvoltare sau alte studii

Conform Studiului “Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul Zonei Metropolitane Craiova pe

termen mediu și lung și identificara perspectivelor de dezvoltare”, proiectele necesar a fi

realizate în perioada 2014-2020 în Zona Metropolitană Craiova sunt:

http://www.apaoltenia.ro/proiect/cl12-colector-statie-segarcea.html

http://www.apaoltenia.ro/proiect/cl13-retele-canalizare-segarcea.html


8.1 Proiecte pentru echiparea localităților cu alimentare cu apă și canalizare

◌ Alimentare cu apă și rețea de canalizare în satele Roșieni, Valea Lungului și Obedin din

comuna Breasta;

◌ Alimentare cu apă în satele Gogoșești și Călinești și extindere canalizare pe 10 km + Stație

de epurare în comuna Mischii;

◌ Realizare sistem canalizare sat Câmpeni, Comuna Pielești;

◌ Canalizare și alimentare cu apă în 6 sate din Comuna Coțofenii din Față;

◌ Realizare sistem canalizare cu stație de epurare în comuna Coțofenii din Față;

◌ Realizare sistem de canalizare și alimentare cu apă în satele adiancente ale comunei

Ghercești;

◌ Realizare sistem de canalizare cu stație de epurare în comuna Predești;

◌ Alimentare cu apă și sistem de canalizare în satul Țuglui, Comuna Țuglui;

◌ Realizare sistem de canalizare Sitoaia, Almăj, Bigea si Mosneni în Comuna Almăj;

◌ Sistem de canalizare pentru apă uzată pentru satele Velești și Rupturile în Comuna Murgași;

◌ Sistem de canalizare și alimentare cu apă Sat Căciulatu, sat Terpezița și sat Lazu, comuna

Terpezița;

◌ Realizare sistem de canalizare în satul Brădești, Comuna Brădești.

8.2 Proiecte pentru echiparea localităților cu gaze naturale

◌ Extindere rețea de distribuție a gazelor naturale în comuna Brădești.

8.3 Proiecte pentru îmbunătățirea iluminatului public

◌ Iluminat Public Metropolitan.

9. Prioritizarea proiectelor propuse prin documente strategice

Conform “Ghidului de Investiții pentru proiecte de apă și apă uzată”, realizat de World Bank Group

în anul 2014, proiectele prioritare propuse prin Programul Operațional Infrastructură Mare pentru

perioada 2014-2020 sunt:

◌ Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă Municipiul Craiova – Bucovăț, Cârligel, Malu

Mare – Cârcea;

◌ Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă Mischii – Mlecănești – Ghercești - Gârlești –

Pielești;

◌ Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă Coțofenii din Față – Beharca – Moșneni –

Almăj – Bogea – Sitoaia;

◌ Dezvoltarea aglomerării / clusterului de canalizare Municipiul Craiova – Bucovăț, Cârligel,

Malu Mare – Cârcea;

◌ Dezvoltarea aglomerării / clusterului de canalizare Mischii – Mlecănești – Ghercești -

Gârlești – Pielești;

◌ Dezvoltarea aglomerării / clusterului de canalizare Coțofenii din Față – Beharca – Moșneni –

Almăj – Bogea – Sitoaia.

De menționat este că aceste proiecte sunt parțial propuse prin Studiul “Evaluarea nevoilor de

dezvoltare la nivelul Zonei Metropolitane Craiova pe termen mediu și lung și identificara


perspectivelor de dezvoltare”, cu toate că sunt considerate prioritare prin Programul Operațional

Infrastructură Mare pentru perioada 2014-2020.

De asemenea, este de menționat și faptul că anumite zone care prezintă disfuncționalități din punct

de vedere al echipării edilitare (precum subzona de nord și subzona de vest) nu sunt cuprinse în

prioritățile Programul Operațional Infrastructură Mare pentru perioada 2014-2020, cu toate că din

analizele realizate prin prezentul stdudiu, au reieșit ca fiind zonele cele mai dezavantajate ca și

deservire cu echipamente edilitare.

0 Economie urbană

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”Sprijin pentru coordonarea implementării Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Craiova”, cod SMIS 15276, cofinanțat din FEDR în

cadrul POAT 2007-2013.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

studiu de echipare...

Documents