studiu-biblic-inductiv

STUDIU BIBLIC INDUCTIV

Cum s studiezi Biblia eficient

John Michaels

Tabl de materii:

Prefa

Introducere

Preg tire de început

Efectuarea schi ei textelor din Scriptur

Efectuarea diagramei textelor din Scriptur

Poezia evreiasc

Pildele

Profe ia

Anex

Mul umiri

Doresc s mul umesc tuturor oamenilor minuna i care au demonstrat atât de mult

r bdare cu mine când am înv at cum s folosesc Studiul biblic inductiv. Mul umiri

speciale lui Dan Finfrock care mi-a prezentat ini ial Studiul biblic inductiv în Filipine în

1986. Prin încurajarea lui m-am hot rât s r mân devotat simplit ii metodei pe care m-a

înv at el. De asemenea, sunt recunosc tor pentru Robertson McQuilkin a c rui lucrare

m-a inspirat i a c rui încurajare personal a însemnat atât de mult pentru mine.

Prefa

Sunte i pe punctul de a intra în lumea Studiului biblic inductiv. Acest curs va

revolu iona în elegerea voastr a Bibliei. Ve i vedea Cuvântul lui Dumnezeu adus la via

în moduri în care nu l-a i v zut niciodat înainte. Dup predarea acestei metode la mii de

studen i din întreaga lume pot spune c acest studiu v va schimba via a i tiu c este

adev rat din experien .

Studiul inductiv al Bibliei este una din formele cele mai elementare de studiu biblic

fiindc este atât simplu de realizat cât i foarte influent în acela i timp. Am descoperit c

acest curs prezint dou pericole pentru student, dac studentul nu este preg tit pentru

aceste pericole mai dinainte. În primul rând, pentru c este atât de simplu mul i vor

spune, „Pot face asta” i nu-l parcurge niciodat pân la cap t prin realizarea temelor

desemnate. În al doilea rând, vor fi cei care vor spune, „Acesta-i atât de greu i laborios

c nu pot ajunge niciodat foarte bun în a-l face”. În ambele cazuri observ inevitabil

neajunsurile. Doresc ca voi to i s face i un angajament chiar acum de a parcurge în

întregime cursul prin realizarea temelor desemnate. F când aceasta, am încredere c ve i

reu i s face i fa i ve i fi binecuvânta i în ceea ce pute i acum s duce i la îndeplinire în

studiul Cuvântului lui Dumnezeu.

Exist un adev r simplu care ne este dat în Biblie la 1 Ioan 2:20-22. „Dar voi a i primit

ungerea din partea Celui Sfânt, i ti i orice lucru. V-am scris nu c n-a i cunoa te

adev rul, ci pentru c îl cunoa te i i ti i c nici o minciun nu vine din adev r.” Mai

apoi apostolul Ioan dezvolt acest adev r în versetele 25-27 când scrie, „ i f g duin a pe

care ne-a f cut-o El este aceasta: via a ve nic . V-am scris aceste lucruri în vederea celor

ce caut s v r t ceasc . Cât despre voi, ungerea pe care a i primit-o de la El r mâne în

voi i n-ave i trebuin s v înve e cineva; ci, dup cum ungerea Lui v înva

despre toate lucrurile, ...”

Îndemnul lui Ioan este acesta. To i care L-au primit pe Isus Cristos ca Domnul i

Mântuitorul lor au primit Duhul Sfânt. Acest Duh pe care L-a i primit va fi înv torul

vostru i El v va înv a toate lucrurile. Prin urmare, acest curs v va preg ti s v

îndrepta i într-o direc ie care v va deschide inima pentru a primi de la El ceea ce are

pentru voi în Cuvântul S u.

Am presupus deja c nu ve i citi nici m car aceasta dac nu ave i o inim preg tit s

studieze Biblia. Mul i dintre voi încearc deja s studieze Biblia de unii singuri, îns nu

par s ajung nic ieri. Ori de câte ori începem s facem ceva, având un obiectiv în minte

ar trebui s începem prin a ne pune dou întreb ri. Prima, „Ce doresc s realizez? i a

doua, „M duce ceea ce fac într-acolo?” Aceste dou întreb ri ne vor ajuta s stabilim

dac obiectivul nostru poate fi realizat sau nu. Dorim s ne petrecem timpul fiind

productivi i pentru aceasta ne trebuie un plan de ac iune.

Dumnezeu n-a inten ionat niciodat ca noi s fim înrobi i fa de comentarii. Scopul S u

este ca noi s ajungem înrobi i de Cuvântul S u. Acest lucru este esen ial pentru noi s -l

în elegem ca s nu ajungem oameni care doresc multe cuno tin e f r atributele ce

schimb via a pe care Scriptura are s le ofere. Comentariile au un loc în studiul nostru,

îns n-ar trebui s fie niciodat prima noastr surs de informare. F când apel mai întâi la

comentariu noi intr m în studiul nostru predispu i la p rerea cuiva. Duhul Sfânt a venit s

ne înve e i noi trebuie s -I îng duim. Dumnezeu i-a „în l at Cuvântul S u mai presus

de Numele S u” conform psalmistului. Aminti i-v c lucrurile lui Dumnezeu sunt

infinite i, din moment ce noi suntem fini i prin îns i natura noastr , Dumnezeu ne-a

preg tit dou lucruri care s ne ajute s în elegem infinitul. În primul rând, El ni L-a

d ruit pe Isus ca s -L putem vedea pe El. Isus ne-a spus c dac dorim s -L vedem pe

Tat l tot ce trebuie s facem este s privim la El. În al doilea rând, El ne-a d ruit

Cuvântul S u ca s putem s -L cunoa tem pe El. Cu Isus i Cuvântul S u, avem o

fereastr înspre infinit care este de o valoare mai mare decât aurul.

Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu inerant. Când am devenit ini ial cre tin am avut

câteva lupte în acest domeniu. Noe, Iona i multe alte lucruri au atacat intelectul meu.

Dar într-o zi Domnul mi-a vorbit atât de clar în leg tur cu faptul c nu eram liber s aleg

i s selectez ce doream s cred din Biblie. Acest lucru m-a for at s privesc cu mare

aten ie la puterea acestui document. Apoi mi-a fost întru totul clar. Biblia poate rezista de

una singur ca cea mai m rea i unic lucrare asamblat vreodat . Urm ri i-m în timp

ce dobândim în elegere.

Biblia

• Con ine 1600 de ani de scrieri

• A fost scris de mai mul i de 40 de scriitori umani

• Are mul i scriitori care au avut diferite moduri de via

• A fost scris în multe circumstan e diferite

• A fost scris în trei limbi

• A fost scris pe trei continente

Totu i, aceast carte m rea este în totalitate consecvent de la un cap t la cel lalt.

Aceast Carte nu poate fi altceva decât Cuvântul lui Dumnezeu.

Evrei 4:12 ne spune c Cuvântul lui Dumnezeu este viu. Autorul Epistolei scrie, „C ci

Cuvântul lui Dumnezeu este viu i lucr tor, mai t ietor decât orice sabie cu dou t i uri:

p trunde pân acolo c desparte sufletul i duhul, încheieturile i m duva, judec sim irile

i gândurile inimii.” Suficient de interesat este c po i studia Cuvântul lui Dumnezeu o

via întreag i s nu înve i niciodat tot ceea ce con ine. Acest fapt se datoreaz faptului

c este viu i adev rurile Bibliei continu s ne fie f cute cunoscute cu cât studiem mai

mult Biblia. A a cum am afirmat înainte, Dumnezeu spune c î i va în l a Cuvântul S u

mai presus de Numele S u. Citim, „...C ci i-ai în l at Cuvântul T u mai presus de tot

Numele T u...” în Ps. 138:2 (cf. traducerii ad litteram din limba engleza, n.tr.).

Sunte i pe punctul de a vi se prezenta Studiul biblic inductiv. Ra ionamentul inductiv este

opusul tipului mai obi nuit de ra ionament la care se face referire ca ra ionamentul

deductiv. Cele mai multe încec ri de preg tire a unui studiu biblic sunt realizate deductiv.

Ra ionamentul deductiv necesit s începi cu o premiz . Acesta este un mod bun de a

studia atât timp cât e ti sigur c premiza ta este corect . Dac nu este, vei c dea în

capcana de a încerca s folose ti Cuvântul lui Dumnezeu pentru a conferi validitate la

ceva ce nu este adev rat. Ceea ce va realiza o abordare inductiv disciplinat a Bibliei

este faptul c nu vei începe niciodat cu o premiz . Tu e ti interesat doar de ceea ce

spune realmente Biblia. În acest mod nu mai e ti condus de propriile tale idei cu privire la

ceea ce crezi sau sim i, ci de ceea ce con ine Biblia.

Studiul inductiv al Bibliei este o modalitate sistematic i analitic de studiere a Bibliei.

Va fi necesar ca noi s înv m s devenim observatori buni a ceea ce con ine Cuvântul.

Nu suntem buni observatori prin natura noastr . Trebuie s ne preg tim ca s ajungem

observatori buni. Aceasta necesit un set de reguli simple i disciplina de a ne ine de

aceste reguli. De asemenea, aceast metod de studiu necesit ca noi s înv m cum s

interpret m aceste observa ii, amintindu-ne c ceea ce dorim s realiz m este s înv m

cum s folosim Biblia pentru a interpreta Biblia. i în cele din urm , noi înv m cum s

aplic m aceste observa ii în vie ile noastre.

Scopul meu aici este s v înv c având un creion, o foaie de hârtie i Biblia voastr ,

voi pute i studia Biblia oriunde i oricând. F r alte c r i, f r computere, f r casete sau

CD-uri, etc., doar rugându-L pe Duhul Sfânt s v înve e atunci când deschide i Cuvântul

lui Dumnezeu. Acest curs are capacitatea s schimbe în elegerea voastr a Cuvântului lui

Dumnezeu pentru totdeauna.

Ei bine, suficient despre modul de preg tire pentru acest curs. Am încredere s sunte i

gata s începem, deci s pornim la drum.

Introducere

Metoda studiului biblic inductiv

Metoda studiului biblic inductiv a fost folosit timp de mul i ani i s-a dovedit a fi foarte

eficient . Metoda inductiv încearc s descopere faptele unui text prin observarea

atent i apoi se stabile te o anumit interpretare din aceste fapte pentru a în elege ce a

dorit s spun scriitorul. Cel de-al treilea pas este s se fac aplica iile, mai întâi într-un

mod general i se trece la o aplica ie mai personal . Aceast metod inductiv este

cunoscut , pe scurt, ca Metoda OIA (Metoda Observ rii, Interpret rii, Aplic rii).

Pentru a avea un studiu eficient al Bibliei, cineva trebuie s aib o metod . Inten ia

acestui curs este s dezvolte o metod de studiu inductiv, a a cum se aplic analizei

biblice. De i metoda de studiu inductiv va realiza multe lucruri în studiul nostru al

Scripturii, studentul va trebui totu i, s ajung disciplinat în metod i s realizeze de

asemenea, c uneori alte metode trebuie s fie folosite.

Metoda inductiv este o abordare tiin ific a studiului Scripturii:

• Începe cu ceea ce observi

• Urmeaz cu o interpretare a ceea ce observi

• Apoi necesit o aplica ie

Metoda inductiv este analitic . Studentul trebuie s examineze cele mai mici detalii

pân la cele de punctua ie. Structura literaturii ajunge de cea mai mare importan .

Trebuie s înv m unde anume încep i se sfâr esc paragrafele, propozi iile i subiectele.

Metoda inductiv este re-creativ . Aceasta presupune o redescoperire a ceea ce au

inten ionat s spun autorii; realizând ce au dorit s spun scriitorii pentru ca oamenii s

în eleag atunci când i-au auzit pentru prima dat .

Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu,

i de folos ca s înve e, s mustre, s îndemne,

s dea în elepciune în neprih nire,

pentru ca omul lui Dumnezeu s fie des vâr it,

i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun .

2 Timotei 3:16-17

Preg tirea de început

Observarea „Ce observ?”

Observarea trece de la general la specific, investigând faptele dintr-un pasaj. Observa iile

bune sunt cheia pentru un bun studiu biblic inductiv. Dac acest pas nu este f cut cu mare

aten ie restul studiului va fi slab. Aminti i-v c suntem interesa i doar de ceea ce spune

textul, nu de ceea ce credem noi.

Observ pasajul întreg

Dobânde te o perspectiv de ansamblu.

Cite te textul cu aten ie. Ar trebui s cite ti textul pân când devine atât de familiar

încât anumite p r i din el sunt întip rite în memorie. Howard G. i William D. Hendricks

în „Living By The Book” (Tr irea dup Carte”) subliniaz necesitatea cultiv rii

abilit ilor de citire bun . Urm toarele sunt zece strategii pentru o citire de prim calitate:

- Cite te aprofundat - Cite te repetat - Cite te cu r bdare

- Cite te selectiv - Cite te imaginativ - Cite te cu rug ciune

- Cite te meditativ - Cite te cu un scop precis - Cite te la „acuzativ”

- Cite te telescopic

Nu exist nicio scurt tur pentru citirea textului cu aten ie. Citirea atent a textului în

dezbatere va fi fundamentul a cât de bine po i s în elegi textul. Citirea atent î i va oferi

o în elegere a imaginii de ansamblu decât doar o privire în treac t peste fraza sau versetul

pe care-l iei în considerare.

Consemneaz primele tale impresii. Ar trebui s faci anumite însemn ri foarte generale

cu privire la ceea ce observi în citirea ta; nimic am nun it, ci doar câteva lucruri care s - i

ofere un sens al direc iei pe care vezi c o urmeaz textul. Desigur, aceste lucruri se vor

schimba în privin a genului de literatur la care se întâmpl s te afli. Aceste aspecte vor

fi explicate în lec iile viitoare.

Consemneaz faptele majore. O dat ce a fost f cut citirea aprofundat trebuie s

începi s consemnezi faptele majore. Vom face multe exerci ii de felul acesta, a a c nu

fii ab tut de toate acestea la puntul de fa . Începe s obsevi aspecte precum cine, ce,

unde i când se întâmpl evenimentele.

Observ structura pasajului. G se te structura de baz a pasajului, întocmind o schi

de baz i marcând elementele principale ale textului. De obicei pierd câ iva studen i aici,

fiindc ideea schi ei provoac team în citiror. Doresc s te asigur c te voi înv a o

form foarte simpl de schi care va fi u or de în eles. Nu trebuie deloc s prive ti

retrospectiv la zilele de coal când schi a p rea mereu ca un fel de mister.

Observ detaliile pasajului. Prive te faptele majore i pune întreb ri în leg tur cu

textul. Acest lucru va ajunge foarte natural dup o vreme. În cele din urm vei începe de

fapt citirea f când toate aceste lucruri deodat . Trebuie s întrebi lucruri precum:

Cine? Cine sunt persoanele men ionate în text i, dac este posibil s stabile ti care este

rela ia lor unele cu altele?

Ce? Care sunt întâmpl rile sau adev rurile cheie?

Unde? Geografia i loca ia evenimentelor din pasaj sunt importante.

Când? Succesiunea evenimentelor în timp este uneori critic pentru în elegerea ta. De

asemenea, dac timpul cu referire la istoria lumii poate fi identificat i acest lucru va fi de

folos.

Interpretarea „Ce înseamn ?”

Interpretarea este tiin a descoperirii în elesului ini ial al scriitorului atunci când a scris

Scriptura sub inspira ia Duhului Sfânt. Acest proces întreg poate fi mai degrab anost, dar

este esen ial în realizarea unei aplica ii valide p strând textul în minte. Scopul nostru este

s înv m cum s folosim Biblia ca propriul ei comentariu ce ne oblig s r mânem

loiali textului.

Este important s punem întreb rile în ordinea dat pentru a interpreta cu acurate e

pasajul. Vom fi solicita i s facem o examinare continu în cadrul întreb rilor pe care le

adres m privind:

Cine? Personajele.

Ce? Întâmpl rile sau adev rurile cheie.

Unde? Geografia i locul evenimentelor.

Când? Succesiunea evenimentelor în timp.

De ce? Scopul textului.

Trebuie s inem minte c cei care au citit prima dat acest text aveau o nevoie, iar

aceast nevoie era factorul motivator pentru scriere. De asemenea, mesajul scriitorului

care adreseaz aceast nevoie trebuie s fie în eles în contextul situa iei. Din nou, acest

lucru nu trebuie s v cople easc din moment ce ve i face o mul ime de exerci ii care vor

face totul foarte clar.

În fiecare pasaj sunt detalii care vor fi descoperite doar printr-un studiu disciplinat al

con inutului. Con inutul este ceea ce se afl în pasaj f r a lua în considerare restul

textului. Din nou, abilitatea va fi dobândit în a face acest lucru.

Apoi, trebuie s examin m contextul pasajului. Contextul este ce a avut loc înainte i

dup acest pasaj în privin a con inutului general. Aminte te- i c sunt diferite tipuri de

context pe care trebuie s le avem în vedere. Acestea ar putea fi sau nu în preocuparea

noastr la prima analiz a textului, îns cu certitudine vor ajunge importante mai târziu.

Câteva dintre aceste preocup ri de natura contextului se pot afla în sfera contextelor

literare, istorice, culturale, geografice i teologice.

De asemenea, trebuie s lu m textul i interpretarea noastr i s le compar m cu alte

pasaje din Scriptur . Dac ceea ce face este în contradic ie cu orice alt pasaj din

Scriptur , atunci suntem constrâ i s ne reconsider m pozi ia noastr .

Consultarea de resurse tip c r i precum comentariile reprezint ultimul pas în cadrul

unei interpret ri bune. Facem apel la aceste resurse ca ultimul pas, nu primul. Motivul

pentru folosirea lor în primul rând nu este acela de a defini interpretarea pentru noi, ci

pentru a putea s verific m faptul c al ii au v zut i au în eles lucruri asem n toare în

privin a interpret rilor noastre. Nicio profe ie din Scriptur nu este de natura interpret rii

personale, a a cum a afirmat apostolul Petru pentru noi.

Tragerea anumitor concluzii este necesar la acest moment. Aceste concluzii trebuie s

fie bazate pe descoperirile noastre din Scriptur i nu întemeiate pe ceea ce credem sau

sim im noi.

G sirea elementelor într-un pasaj sau o carte este dificil . Este un exerci iu care necesit

studiu atent i rug ciune. ine i minte c voi ve i trage concluzii bazate pe tot ce a i

studiat înainte. Cu cât studiezi mai mult un text inductiv, cu atât mai vast devine sfera ta

de interpretare. Acesta este un proces de cl dire care necesit timp. Timpul va produce o

abilitate i o profunzime a interpret rii care va fi insuflat de Dumnezeu i î i va permite

în cele din urm s vezi c tu ai ajuns un comentator excelent al Cuvântului lui

Dumnezeu.

Aplicarea „Cum ar trebui s r spund?”

Aplicarea necesit un num r de pa i pentru c încerci s afli modul în care adev rurile

descoperite ar trebui s afecteze vie ile noastre. Pe lâng aceasta trebuie s descoperi cum

s pui aceste adev ruri în practica vie ilor noastre zilnice.

Aplicarea f r un plan personal de ac iune nu este mai mult decât un plan pentru al ii i

nu pentru noi.

Am înv at de-a lungul anilor c pot fi un expert în aplicarea Scripturii pentru vie ile altor

oameni decât pentru via a mea proprie. Pentru ca aplica iile noastre s devin pline de

semnifica ie, ele trebuie s înceap cu noi.

Pa ii pentru o aplicare reu it încep mereu de aici:

1. Examineaz -te pe tine însu i mai întâi. Caut ca aplica ia s fie pentru via a ta

personal i încrede-te c Dumnezeu î i va ar ta ce s faci cu ceea ce doar ai înv at.

2. Relateaz pasajul la via a ta. Rezum adev rurile care par s i se aplice mai întâi ie.

Apoi decide dac ele au o anumit valoare de actualitate i de durat în lumina locului în

care se afl via a ta ast zi. În cele din urm , caut modalit i prin care textul se aplic

acum în via a ta zilnic , apoi în vie ile altora.

3. Mediteaz la pasajele pe care le studiezi. Alege pasajul sau versetul care vorbe te

inimii tale i care va fi de un beneficiu de durat pentru tine i al ii. Este de mare valoare

s memorezi versetele semnificative.

4. Practic ce ai înv at. Scrie câteva aspecte de interes care pot fi puse în practica vie ii

tale zilnice.

Iarba se usuc ,

floarea cade;

dar Cuvântul Dumnezeului nostru r mâne în veac.

Isaia 40:8

Dezv luirea secretelor studiului biblic inductiv

Trebuie s în elegem acum stilurile literare în care s-a scris Biblia înainte de a putea

merge mai departe. Recomand s nu insista i prea mult asupra acestei sec iuni la început,

ci s continua i s face i referire la aceast sfer pe m sur ce progresa ii. Diferen ele în

literatura folosit vor c p ta mai mult sens atunci când ajunge i s parcurge i urm toarele

câteva capitole.

Biblia s-a scris folosindu-se trei stiluri literare:

1. Stilurile narative (nara iunile)

2. Stilurile didactice i exortative (Epistolele)

3. Stilurile poetice, în pilde i revela ia profetic (mare parte a poeziei evreie ti)

Stilurile narative sunt constituite din consemn rile istorice ale evenimentelor din Biblie

în asemenea c r i precum Evangheliile, Faptele apostolilor, Geneza, Leviticul, Numeri,

Exodul i consemn rile regilor Vechiului Testament.

Acestea sunt stilurile cele mai u oare cu care s se lucreze i, din fericire mai mult de

jum tate din Biblie este compus din aceste stiluri. Ele sunt u or de urm rit fiindc ne

relateaz o istorisire sau nara iune, iar noi ne descurc m bine cu pove tile. Un studiu

aprofundat al acestor c r i va da na tere la o bog ie de informa ie care v va u ura

interpret rile celorlalte stiluri literare.

Tr s turile principale ale stilurilor narative sunt în primul rând oamenii. Oamenii

constituie miezul unei povestiri sau nara iuni. Oamenii au emo ii, a a c emo iile sunt

foarte importante. Aceasta-i ceea ce confer via unei povestiri. Când oameni sunt

impica i acolo exist locuri i evenimente care urmeaz . Toate aceste patru elemente sunt

esen iale pentru stilul narativ.

Sunt câteva elementele fundamentale pe care trebuie s le consider m pentru a face

observa ii bune în studiul stilurilor narative:

1. Trebuie s punem la început întreb rile, cine, ce, când, unde i cum.

2. Relatarea evenimentului în propriile noastre cuvinte este esen ial pentru o

în elegere adev rat .

3. Aflarea rela iilor dintre oameni devine important .

4. Încercarea de a sim i emo iile oamenilor implica i în nara iune este mereu o

problem important , din moment ce aceasta ajut la sublinierea temei centrale a

nara iunii.

5. Transpunerea în locul fiec rei persoane pentru a încerca s în elegi sentimentele

lor. Întreba i-v ce vede i, ce sim i i i ce gândi i?

Stilurile didactice i exortative presupun dezvoltarea logic a unui subiect în c r ile din

Biblie precum Epistolele lui Pavel, Epistolele lui Petru, Epistolele lui Ioan i c r ile lui

Iacov i Iuda. Aceste stiluri pot include i unele din înv turile lui Isus a a cum este

Predica de pe Munte.

Tr s turile principale ale acestor stiluri didactice sunt ideile, uzan a cuvântului,

timpurile verbelor, obiectivele i aranjamentul pasajelor. Acesta poate p rea un aspect

greu de în eles, îns v rog s nu fi i descuraja i fiindc totul va avea sens mai târziu.

Asemenea stilurilor narative sunt câteva lucruri pe care trebuie s le consider m atunci

când facem observa ii în leg tur cu literatura scris în stil didactic i exortativ.

Trebuie s facem întotdeauna o schi a pasajului. Schi ele ne p streaz mereu fideli fa

de text i trebuie s ne obi nuim i s ne plac s facem schi e.

Trebuie s lu m în considerare alte aspecte în leg tur cu acest stil literar. Cuvintele

repetate pot fi semnificative atunci când ajung s accentueze anumite subiecte. De

asemenea, c ut m compara ii, contraste i toate cuvintele diferite de tranzi ie precum: de

aceea, prin urmare, fiindc , pentru c , c ci, dar etc.

Când se ajunge la stilurile poetice, la pilde i revela ia profetic p trundem acum în

sfera limbajului neliterar. De exemplu stilurile poetice sunt neliterale i pline de limbaj

figurativ. Aceasta necesit o abordare total diferit când începem s studiem aceste

stiluri. Aranjamentul ideilor în structuri i folosirea simbolurilor pentru a exprima ideile

devin esen iale.

Poezia evreiasc se g se te în mare m sur de-a lungul Vechiului Testament. C r i

precum Psalmii, Proverbe i Iov sunt toate poezie evreiasc . Îns aminti i-v c cei mai

mul i profe i mari i mici i-au compus mare parte a scrierilor lor în poezie evreiasc .

Acest aspect este important atunci când începem s privim la Isaia, Ieremia i chiar

Cântarea Cânt rilor i Eclesiastul.

Pildele par s fie istorisiri simple, dar îns i natura unei pilde este s comunice

ascult torilor un adev r spiritual profund în termeni pe care ace tia îi vor în elege

imediat. Pildele sau parabolele au propriul lor set de reguli pe care trebuie s le urm rim

îndeaproape. Vom examina aceste reguli când ajungem la acel capitol.

Formele revela iei profetice sunt formele cele mai dificile de analizat. Ele necesit

multe cuno tin e biblice care vor fi dobândite doar în timp. Fiindc ele nu sunt doar foarte

figurative în natur , ci sunt în mare parte în forma poeziei evreie ti, aceste forme ale

revela iei profetice necesit mult analiz . Vom examina aceste forme pe larg în

Capitolul 6.

Cartea Apocalipsa este o „anomalie” care se eviden iaz de una singur . Este o form de

revela ie profetic care este extrem de figurativ în natur , îns este scris sub form de

nara iune. Aceasta este o provocare pentru studentul Scripturii, îns cu certitudine nu este

imposibil de în eles. Va fi studiat dup ce privim la restul formelor.

Tr s turile principale ale acestor forme neliterale sunt simbolismul, asem n rile i

analogiile care exist . Un studiu aprofundat al acestora va fi realizat în acest curs.

Cheia pentru în elegerea formelor poetice este stabilit în primul rând de tipul de

literatur . Tot timpul cât lucr m cu aceast form noi c ut m limbajul figurativ i

observ m la ce se refer aceste figuri de stil. Desigur, nu exist nicio scutire de la

întocmirea unei schi e bune a acestor texte. Din nou, vom înv a cum s facem aceast

schi i crede i-m sau nu este foarte simpl .

Indiferent de genul de literatur cheia pentru interpretarea tuturor acestor forme r mâne

foarte asem n toare. Aminti i-v , noi încerc m s stabilim ce dore te pasajul s transmit

oamenilor care l-au auzit ini ial. De aceea facem referire la aceasta ca tiin . Va necesita

o anumit practic , dar ne va p stra loiali fa de text. Vom începe s punem întreb ri de

genul, „Ce inten ie are autorul, ce-l determin s scrie în acest mod?”

Vom dezvolta curând aceasta în întreb ri de genul, „Ce vede el, ce simte i gânde te?”.

Contextul va deveni subiectul esen ial i vom întreba, „Ce ar fi însemnat aceasta pentru

oamenii care l-au auzit în timpul i cultura biblic ?”

Cu toate aceste aspecte luate în considerare, aminti i-v c încerc m s le aplic m în

vie ile noastre zilnice. Modul în care realiz m acest lucru este s ne punem întreb ri în

leg tur cu ceea ce tocmai am înv at. Începem prin a face un apel la Duhul Sfânt s ne

înve e i s ne arate cum s aplic m punctele principale în vie ile noastre. Punem

întreb ri de genul:

1. Este un exemplu aici pe care trebuie s -l urmez?

2. Sunt p cate care-mi stau în cale i pe care trebuie s le abandonez?

3. Sunt promisiuni aici pe care le-am ignorat i care îmi vor schimba via a dac a crede

doar c sunt pentru mine?

4. Am func ionat sub influen a unor presupuneri false, iar aceste erori în convingerile sau

credin ele mele trebuie s fie abandonate?

5. Sunt porunci pe care le ignor?

Aminti i-v scopul este s aplic aceasta în via a mea, a a c am nevoie de un plan.

Trebuie s întreb lucruri de genul, „Ce ar trebui s fac în leg tur cu aceasta i care este

planul meu de ac iune?”.

Vom ajunge studen i adev ra i ai Scripturilor în toate privin ele cu practic . A adar,

haide i s fim preg ti i s începem.

Tema 1

1. Citi i textul de cel pu in trei ori.

2. R spunde i la întreb rile urm toare i identifica i dac întrebarea

este o întrebare de observare, interpretare sau aplicare.

Marcu 4: 35-41

35. În aceea i zi, seara, Isus le-a zis: „S trecem în partea cealalt .”

36. Dup ce a dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla i a a

cum era. Împreun cu El mai erau i alte cor bii.

37. S-a stârnit o mare furtun de vânt, care arunca valurile în corabie a a c mai c se

umplea corabia.

38. i El dormea la cârm pe c p tâi. Ucenicii L-au de teptat i I-au zis: „Înv torule,

nu- i pas c pierim?”

39. El S-a sculat, a certat vântul i a zis m rii: „Taci! F r gur !” Vântul a stat i s-a f cut

o lini te mare.

40. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunte i a a de frico i? Tot n-ave i credin ?”

41. I-a apucat o mare fric i ziceau unii c tre al ii: „Cine este acesta de Îl ascult chiar i

vântul i marea?”

1. Cine sunt oamenii implica i?

2. Ce timp al zilei este?

3. Ce le-a spus Isus ucenicilor S i?

4. Ce s-a întâmplat? (Relateaz în propriile tale cuvinte)

5. Cât de serioas era furtuna?

6. Unde se afla Isus în timpul furtunii?

7. Care a fost întrebarea pe care au pus-o ucenicii lui Isus?

8. Cum a r spuns Isus la întrebare?

9. Ce i-a întrebat El pe ucenicii S i?

10. De ce i-a întrebat El dac le era fric ?

11. De ce i-a întrebat despre credin a lor? Credin în ce?

12. Dac Isus ne d Cuvântul S u, putem avea încredere în el?

13. Ce i-a determinat pe ucenici s uite cuvintele lui Isus?

14. Cum dore te Isus ca noi s venim la El în furtuni?

15. Ui i tu repede cuvintele lui Isus?

16. De ce au fost ucenicii înc în via dup furtun ?

17. Ce face cuvântul lui Isus pentru noi?

18. Care este aspectul principal pe care dore te Isus ca ucenicii s -l înve e?

Tema 2

1. Citi i textul de cel pu in trei ori.

2. R spunde i la urm toarele întreb ri, amintindu-v s identifica i

dac ele sunt întreb ri de observare, interpretare sau aplicare.

Marcu 2:1-12

1. Dup câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit c este în cas

2. i s-au adunat îndat a a de mul i, c nu putea s -i mai încap locul dinaintea u ii. El le

vestea Cuvântul.

3. Au venit la El ni te oameni, care I-au adus un sl b nog, purtat de patru in i.

4. Fiindc nu puteau s ajung pân la El, din pricina norodului, au desf cut acoperi ul

casei unde era Isus i, dup ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care z cea

sl b nogul.

5. Când le-a v zut Isus credin a, a zis sl b nogului: „Fiule, p catele î i sunt iertate!”

6. Unii din c rturari, care erau de fa , se gândeau în inimile lor:

7. „Cum vorbe te Omul acesta astfel? Hule te! Cine poate s ierte p catele decât numai

Dumnezeu?”

8. Îndat , Isus a cunoscut, prin duhul S u, c ei gândeau astfel în ei i le-a zis: „Pentru ce

ave i astfel de gânduri în inimile voastre?

9. Ce este mai lesne: a zice sl b nogului: „P catele î i sunt iertate”, ori a zice: „Scoal -te,

ridic - i patul i umbl ”?

10. Dar, ca s ti i c Fiul omului are putere pe p mânt s ierte p catele,

11. „ ie- i î i poruncesc”, a zis El sl b nogului, „scoal -te, ridic - i patul i du-te acas .”

12. i îndat , sl b nogul s-a sculat, i-a ridicat patul i a ie it afar în fa a tuturor; a a c

to i au r mas uimi i i sl veau pe Dumnezeu i ziceau: „Niciodat n-am v zut a a ceva!”

R spunde i la urm toarele întreb ri:

1. Cine sunt oamenii men iona i în istorisire?

2. Unde era Isus la momentul respectiv în istorisire?

3. Ce s-a întâmplat? Relateaz întreaga istorisire în propriile tale cuvinte.

4. Care sunt câteva din problemele fizice ale omului infirm?

5. Cât de greu ar fi fost pentru el s ajung la Isus?

6. Ce fel de oameni erau ace ti patru?

7. De ce au fost ei atât de persisten i?

8. Despre a cui credin vorbea Isus la momentul respectiv?

9. De ce a spus Isus: „Fiule, p catele î i sunt iertate”?

10. Nu este aceasta problema gre it aici?

11. Ce întreab c rturarii în leg tur cu afirma ia lui Isus?

12. Când a început Isus s r spund la întreb rile lor?

13. Citi i versetele 9-11. Ce este mai u or a spune? De ce?

14. Care sunt asem n rile între p cat i paralizie?

15. Cineva care este paralizat este realmente ca ce anume?

16. Vede i ceva simbolic în leg tur cu ceea ce face Cristos pentru p c to i? (La acest

moment, reveni i la cei patru b rba i)

17. Ave i credin a de a duce pe cineva paralizat spiritual la Cristos? Enumera i modalit i

specifice în care o ve i face.

18. Enumera i obstacolele pe care le experimenta i în aducerea oamenilor la Cristos. Cum

le ve i dep i?

19. Enumera i câteva modalit i practice prin care pute i ar ta c v pas de p c to i.

20. Cum pute i lucra împreun cu al ii în aducerea oamenilor la Cristos?

Efectuarea schi ei textelor din Scriptur

În elegerea principiilor de întocmire a schi ei

Înainte s începem aceast sec iune, ar fi bine pentru noi s în elegem câteva lucruri

referitoare la Biblia pe care o avem în posesia noastr ast zi. Biblia nu era separat în

capitole i versete atunci când aceste lucr ri au fost mai întâi introduse. Ele erau un

manuscris complet care urma regulile obi nuite de gramatic pentru a defini tiparele de

gândire ale autorului. Împ r irea în capitole i versete, codificarea textului, nu a avut loc

pân ce Biblia a ajuns în mâinile laicilor. Aceast codificare a ajuns norma la folosirea

presei de tipar.

Biblia a fost ini ial împ r it în capitole în 1228 d.Cr. Vechiul Testament a fost împ r it

mai târziu în versete în 1448 d.Cr., iar Noul Testament a fost împ r it în versete în 1551

d.Cr.

Aspectul important de în eles aici este c aceste diviz ri sunt numai în scopul identific rii

diferitelor p r i din Biblie cu loca ii distincte. N-a fost niciodat inten ionat s stabileasc

când anume încep i se sfâr esc gândurile i ideile. Dac ne afl m în situa ia de a folosi

aceste indicii de loca ie pentru orice altceva decât trimiteri sau referin e, risc m s trat m

pasajele în afara contextului i, în consecin s interpret m gre it pasajul.

Sunt câteva exemple de genul acesta când privim la c r i precum Romani. Capitolul 1,

versetele 28-32 constituie o singur fraz . În cartea Efeseni observ m c versetele 15-23

din capitolul 1 constituie o singur fraz pe când în constrast Tit capitolul 3, versetul 15

este format din trei propozi ii. Vede i c aten ia acordat structurii propozi iei sau frazei

devine extrem de important fiindc de multe ori desp r irea versetelor nu este aceea i cu

începutul i sfâr itul propozi iilor sau frazelor.

În limba englez ( i în lb. român ), unitatea fundamental a ideii este paragraful. Când

examin m Biblia, c ut m s vedem unde încep i se sfâr esc paragrafele. În câteva din

traducerile mai noi, acest lucru este realizat pentru voi în aranjarea textului. În alte

traduceri acest aspect nu eviden iaz textul sub forma pargrafului, editurile folosesc un

num r îngro at înaintea versetului când începe noul paragraf. Aceast conven ie a fost

adoptat cu mul i ani în urm i poate fi de un real folos.

Scopul nostru este s facem tot ce putem pentru a interpreta cu acurate e în elesul ini ial

al fiec rui autor privind ceea ce a scris. Ca s facem acest lucru trebuie s identific m

când anume încep i se sfâr esc gândurile sau ideile lui. Dac n-o facem, ne vom afla

sigur în situa ia de a face gre eli. Interpret rile noastre vor fi doar la fel de bune ca

bun voin a noastr de a observa textul cu aten ie. Începutul i sfâr itul propozi iilor sau

frazelor i începutul i sfâr itul paragrafelor sunt observa ii cheie pentru a fi loiali

textului.

În cele din urm , fi i con tien i de faptul c întreruperile capitolelor în c r ile din Biblie

au loc de multe ori la mijlocul unui paragraf. Acest lucru poate fi extrem de deranjant

atunci când încerci s faci schi a c r ii. De aceea, citirea textului cu aten ie în mod repetat

este atât de folositoare. Înv m s observ m lucruri precum diviz rile capitolelor la

mijlocul paragrafului cu cât studiem mai mult.

Efectuarea schi ei textelor Scripturii

Scopul unei schi e este de a începe examinarea textului foarte atent. Schi a este o unealt

de observare. Trebuie s fim extrem de aten i i s ne ab inem de la încercarea s

interpret m textul în timp ce facem o schi . Aceasta este o eroare obi nuit când

începem prima dat , îns trebuie s fim con tien i c o facem pentru a ne opri. Ne afl m

înc la mul i pa i distan de interpretare la momentul acesta în studiul nostru.

Sunt câteva modalit i diferite de a face shi a unui text. Scopul schi ei este de a desp r i

textul în idei sau gânduri diferite. Trebuie s separ m fiecare idee pe care o prezint

textul ca s-o în elegem mai clar. Acest curs va prezenta dou forme simple de schi .

Aceste dou forme sunt diferite de schi ele prezente în multe din Bibliile voastre. Editorii

diferitelor Biblii folosesc multe alte tehnici de face shi ele. Scopul este de a v înv a o

tehnic simpl care merge de fiecare dat cu pu in efort pe cât posibil.

AMINTI I-V : O schi precis este esen ial pentru succesul interpret rilor voastre de

mai târziu. Nu trata i cu u urin aceast sec iune. În final v va defini ca student bun al

Scripturilor sau ca unul care trateaz lucrurile în afara contextului.

Mai întâi, trebuie s v aminti i c schi ele sunt o unealt de observare. Scopul unei

schi e este:

• S observe diferitele idei sau gânduri

• S p streze aten ia centrat cu grij asupra textului

• S in seama de motivul ini ial al autorilor pentru scriere.

Schi e în format „idee dup idee”

Aceste schi e urmeaz simplu cursul de baz al textului, împ r ind textul dup

schimb rile în idei. Schi ele în format „idee dup idee” sunt folosite pentru nara iuni cât

i pentru scrierile poetice, pildele i revela ia profetic . Ele sunt simple i clare. Vom

folosi Capitolul 1 din Faptele apostolilor pentru a demonstra acest lucru.

Când începem prima dat trebuie s citim textul cu care lucr m de câteva ori, Aceasta

este o obliga ie. Nef când acest lucru ne va determina s fim foarte limita i în în elegerea

noastr a textului. Eu a spune s fie citit de cel pu in trei ori, dar cu cât îl citi i de mai

multe ori cu atât schi a va fi mai bun .

Dup citirea lui repetat i cu aten ie, trebuie s împ r im textul în paragrafe a a cum am

f cut mai jos. Urm ri i ra ionamentul meu de aici.

Faptele apostolilor 1

1. Teofile, în cea dintâi carte a mea am vorbit despre tot ce a început Isus s fac

i s înve e pe oameni,

2. de la început pân în ziua în care S-a în l at la cer, dup ce, prin Duhul Sfânt,

d duse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese.

3. Dup patima Lui, li S-a înf i at viu, prin multe dovezi, ar tându-li-Se deseori

timp de patruzeci de zile i vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la

Împ r ia lui Dumnezeu.

*Observa i c versetele 1-3 sunt toate o singur fraz (în lb. englez , n.tr.) . Când citim

cu aten ie observ m c aceste versete sunt introducerea acestei c r i. Prin urmare

separ m versetele 3 i 4 fiindc relatarea sau nara iunea noastr (cartea Faptele

apostolilor este în form de nara iune) începe cu versetul 4.

4. Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit s nu se dep rteze de Ierusalim, ci s

a tepte acolo f g duin a Tat lui, „pe care”, le-a zis El, „a i auzit-o de la Mine.

5. C ci Ioan a botezat cu ap , dar voi, nu dup multe zile, ve i fi boteza i cu

Duhul Sfânt.”

6. Deci apostolii, pe când erau strân i laolalt , L-au întrebat: „Doamne, în

vremea aceasta ai de gând s a ezi din nou Împ r ia lui Israel?”

7. El le-a r spuns: „Nu este treaba voastr s ti i vremurile sau soroacele; pe

acestea Tat l le-a p strat sub st pânirea Sa.

8. Ci voi ve i primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, i-Mi ve i

fi martori în Ierusalim, în toat Iudea, în Samaria i pân la marginile

p mântului.”

*Observa i aceast întrerupere de paragraf

9. Dup ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a în l at lacer, i un

nor L-a ascuns din ochii lor.

10. i cum st teau ei cu ochii pironi i spre cer, pe când Se suia El, iat c li s-au

ar tat doi b rba i îmbr ca i în alb.

11. i au zis: „B rba i Galileeni, de ce sta i i v uita i spre cer? Acest Isus, care S-

a în l at la cer din mijlocul vostru, va veni în acela i fel cum L-a i v zut

mergând la cer.”

*Întreruperea paragrafului aici ne aminte te s fim con tien i c noi c ut m locul unde

încep i se sfâr esc ideile.

12. Atunci ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al M slinilor, care este

lâng Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului.

13. Când au ajuns acas , s-au suit în odaia de sus, unde st teau de obicei. Erau:

Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui

Alfeu, Simon Zilotul i Iuda, fiul lui Iacov.

14. To i ace tia st ruiau cu un cuget în rug ciune i în cereri, împreun cu femeile

i cu Maria, mama lui Isus, i cu fra ii Lui.

*Întrerupere de paragraf aici. Acum în urm toarea sec iune de versete observ m c

aceste 12 versete sunt toate un singur paragraf. Dar suficient de neobi nuit aceste

versete acoper mai multe idei prin folosirea unor semne de punctua ie neobi nuite ca

parantezele. Prin urmare, îmi vom asuma ceva libertate i voi ad uga propriile mele

întreruperi.

15. În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fra ilor – num rul celor aduna i

laolalt era de aproape o sut dou zeci – i a zis:

16. „Fra ilor, trebuia s se împlineasc Scriptura spus de Duhul Sfânt mai

înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost c l uza celor ce au prins

pe Isus.

17. El era din num rul nostru i era p rta al aceleia i slujbe.”

*Întrerupere for at

18. (Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a c zut cu capul în

jos, a plesnit în dou prin mijloc, i i s-au v rsat toate m runtaiele.

19. Lucrul acesta a ajuns a a de cunoscut de to i locuitorii din Ierusalim, încât

ogorul acela a fost numit în limba lor: „Acheldama”, adic : „Ogorul

sângelui.”)

20. În adev r, în cartea Psalmilor este scris: „Locuin a lui s r mân pustie i

nimeni s nu locuiasc în ea!” i: „Slujba lui s-o ia altul!”

*Întrerupere for at

21. Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au înso it în toat vremea în care a tr it

Domnul Isus între noi,

22. cu începere de la botezul lui Ioan pân în ziua când S-a în l at El de la noi, s

fie rânduit unul care s ne înso easc drept martor al învierii Lui.

23. Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis i Iust, i pe Matia.

24. Apoi au f cut urm toarea rug ciune: „Doamne, Tu, care cuno ti inimile

tuturor oamenilor, arat -ne pe care din ace ti doi l-ai ales

25. ca s ia loc în slujba i apostolia aceasta din care a c zut Iuda, ca s mearg la

locul lui.”

26. Au tras la sor i, i sor ul a c zut pe Matia, care a fost num rat împreun cu cei

unsprezece apostoli.

Schi a mea va ar ta acum astfel:

Schi a pentru Fapte 1

I. Fapte 1:1-3 Introducere

II. Fapte 1:4-8 Isus le porunce te s nu se dep rteze i s a tepte

III. Fapte 1:9-11 În l area lui Isus

IV. Fapte 1:12-14 A teptarea promisiunii

V. Fapte 1:15-26

A. Fapte 1:15-17 Cuvântarea lui Petru

B. Fapte 1:18-20 Moartea lui Iuda

C. Fapte 1:21-26 Alegerea lui Matia

Toate schi ele trebuie s cuprind trei elemente. Un num r al succesiunii, versetele

definite i un comentariu privind împ r irea textului la acest punct vor constitui schi a

voastr . Ele trebuie s urmeze acest format. Urmarea acest format îndeaproape v va

scuti de mult munc suplimentar mai târziu.

Num rul succesiunii Numerele versetelor Comentariu

1 Fapte 1:1-3 Introducere

Comentariile bune sunt extrem de folositoare mai târziu. Când lucr m cu c r i mari uit m

frecvent ideea pe care am stabilit-o atunci când am citit textul. Prin urmare, comentariile

bune i pline acurate e ne vor ajuta s facem o treab mai bun . ine i minte mereu c

scopul a toate acestea este s p streze în elesul ini ial al autorului textului.

Schi a epistolei

Schi a epistolei este un tip special de schi în format „idee dup idee” fiindc încearc s

separe anumite elemente ale textului care sunt comune majorit ii epistolelor. Cele mai

multe epistole con in o introducere care se identific u or, de i ele pot varia foarte mult

în lungime. Aceste introduceri pot cuprinde un salut precum i un fel de mul umire ce pot

fi identificate ca elemente separate în cadrul schi ei.

O declarare a scopului va urma de obicei introducerea. Aceasta va fi una din cele mai

importante elemente din schi atât timp cât aceasta ne va obliga s fim aten i la

con inutul scrisorii când încerc m s determin m motivul ini ial al autorului pentru

scrierea epistolei. Declararea scopului este în multe cazuri scurt , îns exact la subiect.

De obicei g sim aceast declarare a scopului imediat dup introducere.

Va urma apoi cuprinsul sau înv turile. Este important ca noi s urm m principiile

formei generale a schi ei tip „idee dup idee”, dar s nu pierdem din vedere faptul c ,

cuprinsul epistolei poate con ine câteva înv turi sau subiecte. Aceste înv turi separate

pot necesita ca subiecte secundare s fie identificate pentru a nu face elementele

individuale ale schi ei extrem de lungi.

În cele mai multe cazuri, epistola va avea o declarare a încheierii autorului. Aceast

declara ie de încheiere este de obicei identificat ca locul în care autorul î i opre te

înv tura i î i face încheierea.

Anumite epistole, precum 1 Ioan i Evrei, nu vor con ine aceste elemente specifice atât

timp cât stilul scrierii este diferit de forma epistolei mai comun . Când lucr m cu aceste

c r i noi doar revenim la abordarea noastr ini ial de tip „idee dup idee”. V rog s fi i

con tien i de faptul c aceste elemente se g sesc numai în epistole. Nu v pierde i timpul

c utându-le în alt parte.

În general, schi a unei epistole va ar ta ca aceasta folosind Tit ca exemplu.

Tit 1

1. Pavel, rob al lui Dumnezeu i apostol al lui Isus Cristos, potrivit cu credin a

ale ilor lui Dumnezeu i cuno tin a adev rului, care este potrivit cu evlavia,

2. în n dejdea vie ii ve nice, f g duite mai înainte de ve nicii de Dumnezeu,

care nu poate s mint ,

3. ci i-a descoperit Cuvântul la vremea Lui, prin propov duirea care mi-a fost

încredin at , dup porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru;

4. c tre Tit, adev ratul meu copil în credin a noastr a amândorura: Har i pace

de la Dumnezeu Tat l i de la Isus Cristos, Mântuitorul nostru!

*Versetele 1-4 constituie introducerea. Observa i salutul familiar folosit de Pavel. De

asemenea, observa i c versetele 1-4 sunt toate o singur fraz . Pavel a fost un maestru

al frazei continue.

5. Te-am l sat în Creta, ca s pui în rânduial ce mai r mâne de rânduit i s

a ezi prezbiteri în fiecare cetate, dup cum i-am poruncit:

*Versetul 5 reprezint declararea scopului. Acesta este „motivul” pentru care scrie

Pavel aceast scrisoare lui Tit. Imagina i-v dificultatea în încercarea de a interpreta

aceast scriere f r a ti acest lucru. Crede i-m când spun c mul i încearc s

interpreteze c r ile Bibliei f r a ti vreodat ce încerca s spun autorul.

Urm toarele zece versete constituie înv turile principale ale acestei c r i. Vor fi

rezumate la cel pu in dou înv turi i câteva subiecte secundare.

6. dac este cineva f r prihan , b rbat al unei singure neveste, având copii

credincio i, care s nu fie învinui i de destr b lare sau neascultare.

7. C ci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie s fie f r prihan ; nu

înc p ânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici b t u , nici lacom de câ tig

mâr av;

8. ci s fie primitor de oaspe i, iubitor de bine, cump tat, drept, sfânt, înfrânat;

9. s se in de Cuvântul adev rat, care este potrivit cu înv tura, pentru ca s

fie în stare s sf tuiasc în înv tura s n toas i s înfrunte pe potrivnici.

10. În adev r, mai ales printre cei t ia i împreur, sunt mul i nesupu i, flecari i

am gitori,

11. c rora trebuie s li se astupe gura. Ei buim cesc familii întregi, înv ând pe

oameni, pentru un câ tig urât, lucruri pe care nu trebuie s le înve e.

12. Unul dintre ei, chiar prooroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna ni te

mincino i, ni te fiare rele, ni te pântece lene e.”

13. M rturia aceasta este adev rat . De aceea mustr -i aspru, ca s fie s n to i în

credin

14. i s nu se in de basme evreie ti i de porunci date de oameni care se întorc

de la adev r.

15. Totul este curat pentru cei cura i; dar pentru cei necura i i necredincio i,

nimic nu este curat: pân i mintea i cugetul le sunt spurcate.

16. Ei se alaud c cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl t g duiesc, c ci sunt o

scârb : nesupu i i netrebnici pentru orice fapt bun .

Tit 2

1. Tu îns , vorbe te lucruri care se potrivesc cu înv tura s n toas .

2. Spune c cei b trâni trebuie s fie treji, vrednici de cinste, cump ta i, s n to i

în credin , în dragoste, în r bdare.

3. Spune c femeile în vârst trebuie s aib o purtare cuviincioas , s nu fie nici

clevetitoare, nici dedate la vin; s înve e pe al ii ce este bine,

4. ca s înve e pe femeile mai tinere s - i iubeasc b rba ii i copiii;

5. s fie cump tate, cu via a curat , s - i vad de treburile casei, s fie bune,

supuse b rba ilor lor, pentru ca s nu se vorbeasc de r u Cuvântul lui

Dumnezeu.

6. Sf tuie te, de asemenea, pe tineri s fie cump ta i

7. i d -te pe tine însu i pild de fapte bune, în toate privin ele. Iar în înv tur ,

d dovad de cur ie, de vrednicie,

8. de vorbire s n toas i f r cusur, ca potrivnicul s r mân de ru ine i s nu

poat spun nimic r u de noi.

9. Sf tuie te pe robi s fie supu i st pânilor lor, s le fie pe plac în toate

lucrurile, s nu le întoarc vorba,

10. s nu fure nimic, ci totdeauna s dea dovad de o des vâr it credincio ie, ca

s fac în totul cinste înv turii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.

11. C ci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru to i oamenii, a fost

ar tat

12. i ne înva s-o rupem cu p gân tatea i cu poftele lume ti i s tr im în

veacul de acum cu cump tare, dreptate i evlavie,

13. a teptând fericita noastr n dejde i ar tarea slavei marelui nostru Dumnezeu

i Mântuitor Isus Cristos.

14. El S-a dat pe Sine însu i pentru noi, ca s ne r scumpere din orice f r delege

i s - i cure e un norod care s fie al Lui, plin de râvn pentru fapte bune.

15. Spune lucrurile acestea, sf tuie te i mustr cu deplin putere. Nimeni s nu te

dispre uiasc .

Tit 3

1. Adu-le aminte s fie supu i st pânirilor i dreg torilor, s -i asculte, s fie gata

s fac orice lucru bun,

2. s nu vorbeasc de r u pe nimeni, s nu fie gata de ceart , ci cump ta i, plini

de blânde e fa de to i oamenii.

3. C ci i noi eram alt dat f r minte, neascult tori, r t ci i, robi i de tot felul

de pofte i de pl ceri, tr ind în r utate i în pizm , vrednici s fim urâ i i

urându-ne unii pe al ii.

4. Dar, când s-a ar tat bun tatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, i dragostea

Lui de oameni,

5. El ne-a mântuit, nu pentru faptele f cute de noi în neprih nire, ci pentru

îndurarea Lui, prin sp larea na terii din nou i prin înnoirea f cut de Duhul

Sfânt,

6. pe care L-a v rsat din bel ug peste noi, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru;

7. pentru ca, odat socoti i neprih ni i prin harul Lui, s ne facem, în n dejde,

mos tenitori ai vie ii ve nice.

8. Adev rat este cuvântul acesta i vreau s spui ap sat aceste lucruri, pentru ca

cei ce au crezut în Dumnezeu s caute s fie cei dintâi în fapte bune. Iat ce

este bine i de folos pentru oameni!

9. Dar de întreb rile nebune, de în ir rile de neamuri, de certuri i ciorov ieli

privitoare la Lege, fere te-te, c ci sunt nefolositoare i zadarnice.

10. Dup întâia i a doua mustrare, dep rteaz -te de cel aduce dezbin ri,

11. c ci tim c un astfel de om este un stricat i p c tuie te, de la sine fiind

osândit.

*Urm toarele câteva versete constituie încheierea. Acum trebuie totu i, s ne întoarcem

i s împ r im por iunea înv turii principale.

12. Când voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic, gr be te-te s vii la mine în

Nicopoli, c ci acolo m-am hot rât s iernez.

13. Ai grij de legiuitorul Zena i Apolo s nu duc lips de nimic din ce le

trebuie pentru c l toria lor.

14. Trebuie ca ai no tri s se deprind s fie cei dintâi în fapte bune, pentru

nevoile grabnice, i s nu stea neroditori.

15. To i cei ce sunt cu mine î i trimit s n tate. Spune s n tate celor ce ne iubesc în

credin . Harul s fie cu voi cu to i! Amin.

Schi a c r ii Tit

I. Tit 1:1-4 Introducere

II. Tit 1:5 Declararea scopului

III. Tit 1:6-3:14 Înv turi

A. Tit 1:6-16 Calific rile i lucr rile prezbiterilor

B. Tit 2:1-3:11 Îndatoririle cre tine din biseric i doctrina s n toas

C. Tit 3:12-14 Preocup ri personale

IV. Tit 3:15 Încheiere

Tema 3

1. Citi i acest text de cel pu in trei ori.

2. Face i schi a acestui text.

3. Obseva i c acesta este capitolul 2 din Fapte. Este un text greu de

schi at. V-a fost dat pentru a v for a s privi i cu aten ie la text.

Nu fi i descuraja i. Va fi clar îndat .

Fapte 2

1. În ziua Cincizecimii, erau to i împreun în acela i loc.

2. Deodat a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic i a umplut

toat casa unde edeau ei.

3. Ni te limbi ca de foc au fost v zute împ r indu-se printre ei i s-au a ezat câte

una pe fiecare din ei.

4. i to i s-au umplut de Duh Sfânt i au început s vorbeasc în alte limbi, dup

cum le d dea Duhul s vorbeasc .

5. i se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile care

sunt sub cer.

6. Când s-a auzit sunetul acela, mul imea s-a adunat i a r mas încremenit ;

pentru c fiecare îi auzea vorbind în limba lui.

7. To i se mirau, se minunau i ziceau unii c tre al ii: „To i ace tia care vorbesc,

nu sunt Galileeni?”

8. Cum, dar, îi auzim vorbind fiec ruia din noi în limba noastr , în care ne-am

n scut?

9. Par i, Mezi, Elami i, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia,

10. Frigia, Pamfilia, Egipt, p r ile Libiei dinspre Cirena, oaspe i din Roma, Iudei

sau prozeli i,

11. Cretani i Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui

Dumnezeu!”

12. To i erau uimi i, nu tiau ce s cread i ziceau unii c tre al ii: „Ce vrea s

zic aceasta?”

13. Dar al ii î i b teau joc i ziceau: „Sunt plini de must!”

14. Atunci Petru s-a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul i le-a

zis: „B rba i Iudei i voi to i cei care locui i în Ierusalim, s ti i lucrul acesta

i asculta i cuvintele mele!

15. Oamenii ace tia nu sunt be i, cum v închipui i voi, c ci nu este decât al

treilea ceas din zi.

16. Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel:

17. „În zilele de pe urm , zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice

f ptur ; feciorii vo tri i fetele voastre vor proroci, tinerii vo tri vor avea

vedenii, i b trânii vo tri vor visa visuri!

18. Da, chiar i peste robii Mei i peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea,

din Duhul Meu i vor proroci.

19. Voi face s se arate semne sus în cer i minuni jos pe p mânt, sânge, foc i un

vârtej de fum;

20. soarele se va preface în întuneric i luna în sânge, înainte ca s vin ziua

Domnului, ziua aceea mare i str lucit .

21. Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.”

22. B rba i Israeli i, asculta i cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, Om adeverit

de Dumnezeu înaintea voastr prin minunile, semnele i lucr rile pline de

putere pe care le-a f cut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, dup cum bine

ti i;

23. pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, dup sfatul hot rât i dup tiin a mai

dinainte a lui Dumnezeu, voi L-a i r stignit i L-a i omorât prin mâna celor

f r delege.

24. Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I leg turile mor ii, pentru c nu era cu

putin s fie inut de era.

25. C ci David zice despre El: „Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea,

pentru c El este la dreapta mea, ca s nu m clatin.

26. De aceea, mi se bucur inima i mi se vesele te limba; chiar i trupul mi se va

odihni în n dejde:

27. c ci nu-mi vei l sa sufletul în Locuin a mor ilor i nu vei îng dui ca Sfântul

T u s vad putrezirea.

28. Mi-ai f cut cunoscut c ile vie ii i M vei umple de bucurie cu starea Ta de

fa .”

29. Cât despre patriarhul David, s -mi fie îng duit, fra ilor, s v spun f r sfial

c a murit i a fost îngropat; i mormântul lui este în mijlocul nostru pân în

ziua de azi.

30. Fiindc David era proroc i tia c Dumnezeu îi f g duise cu jur mânt c va

ridica pe unul din urma ii s i pe scaunul lui de domnie,

31. despre învierea lui Cristos a prorocit i a vorbit el, când a zis c sufletul lui nu

va fi l sat în Locuin a mor ilor i trupul lui nu va vedea putrezirea.

32. Dumnezeu a înviat pe acest Isus, i noi to i suntem martori ai Lui.

33. i acum, odat ce S-a în l at prin dreapta lui Dumnezeu i a primit de la Tat l

f g duin a Duhului Sfânt, a turnat ce vede i i auzi i.

34. C ci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: „Domnul a zis Domnului

meu: „ ezi la dreapta Mea,

35. pân ce voi pune pe vr jma ii T i sub picioarele Tale.”

36. S tie bine, dar, toat casa lui Israel, c Dumnezeu a f cut Domn i Cristos pe

acest Isus pe care L-a i r stignit voi.”

37. Dup ce au auzit aceste cuvinte, ei au r mas str pun i în inim i au zis lui

Petru i celorlal i apostoli: „Fra ilor, ce s facem?”

38. „Poc i i-v ”, le-a zis Petru, „ i fiecare din voi s fie botezat în Numele lui Isus

Cristos, spre iertarea p catelor voastre; apoi ve i primi darul Sfântului Duh.

39. C ci f g duin a aceasta este pentru voi, pentru copiii vo tri i pentru to i cei

ce sunt departe acum, în oricât de mare num r îi va chema Domnul,

Dumnezeul nostru.”

40. i, cu multe alte cuvinte, m rturisea, îi îndemna i zicea: „Mântui i-v din

mijlocul acestui neam tic los.”

41. Cei ce au primit propov duirea lui au fost boteza i; i, în ziua aceea, la

num rul ucenicilor s-au ad ugat aproape trei mii de suflete.

42. Ei st ruiau în înv tura apostolilor, în leg tura fr easc , în frângerea pâinii i

în rug ciuni.

43. Fiecare era plin de fric , i prin apostoli se f ceau multe minuni i semne.

44. To i cei ce credeau erau împreun la un loc i aveau toate de ob te.

45. Î i vindeau ogoarele i averile, i banii îi împ r eau între to i, dup nevoile

fiec ruia.

46. To i împreun erau nelipsi i de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acas

i luau hrana cu bucurie i cur ie de inim .

47. Ei l udau pe Dumnezeu i erau pl cu i înaintea întregului norod. i Domnul

ad uga în fiecare zi la num rul lor pe cei ce erau mântui i.

Tema 4

1. Citi i Iuda de trei ori cu aten ie.

2. Face i schi a c r ii lui Iuda.

1. Iuda, rob al lui Isus Cristos, i fratele lui Iacov, c tre cei chema i, care sunt iubi i

în Dumnezeu Tat l i p stra i pentru Isus Cristos:

2. Îndurarea, pacea i dragostea s v fie înmul ite.

3. Preaiubi ilor, pe când c utam cu tot dinadinsul s v scriu despre mântuirea

noastr de ob te, m-am v zut silit s v scriu ca s v îndemn s lupta i pentru

credin a care a fost dat sfin ilor o dat pentru totdeauna.

4. C ci s-au strecurat printre voi unii oameni, scri i de mult pentru osânda aceasta,

oameni neevlavio i, care schimb în desfrânare harul Dumnezeului nostru i

t g duiesc pe singurul nostru St pân i Domn, Isus Cristos.

5. Vreau s v aduc aminte, m car c ti i o dat pentru totdeauna toate aceste

lucruri, c Domnul, dup ce a izb vit pe poporul S u din ara Egiptului, în urm a

nimicit pe cei ce n-au crezut.

6. El a p strat pentru judecata zilei celei mari, pu i în lan uri ve nice, în întuneric, pe

îngerii care nu i-au p strat vrednicia, ci i-au p r sit locuin a.

7. Tot a a, Sodoma i Gomora i cet ile dimprejurul lor, care se d duser ca i ele

la curvie i au poftit dup trupul altuia, ne stau înainte ca o pild , suferind

pedeapsa unui foc ve nic.

8. Totu i oamenii ace tia, târâ i de vis rile lor, î i pâng resc la fel trupul, nesocotesc

st pânirea i batjocoresc dreg toriile.

9. Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului i se certa cu el pentru trupul

lui Moise, n-a îndr znit s rosteasc împotriva lui o judecat de ocar , ci doar a

zis: „Domnul s te mustre!”

10. Ace tia, dimpotriv , batjocoresc ce nu cunosc i se pierd singuri în ceea ce tiu

din fire, ca dobitoacele f r minte.

11. Vai de ei! c ci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în r t cirea lui Balaam,

din dorin a de câ tig! Au pierit într-o r scoal ca a lui Core!

12. Sunt ni te stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se osp teaz f r

ru ine împreun cu voi i se îndoap de-a binelea; ni te nori f r ap , mâna i

încoace i încolo de vânturi, ni te pomi tomnatici f r rod, de dou ori mor i,

dezr d cina i;

13. ni te valuri înfuriate ale m rii, care î i spumeg ru inile lor; ni te stele r t citoare,

c rora le este p strat negura întunericului pentru vecie.

14. i pentru ei a prorocit Enoh, al aptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iat c a

venit Domnul cu zecile de mii de sfin i ai S i,

15. ca s fac o judecat împotriva tuturor i s încredin eze pe to i cei nelegiui i, de

toate faptele nelegiuite pe care le-au f cut în chip nelegiuit i de toate cuvintele de

ocar pe care le-au rostit împotriva Lui ace ti p c to i nelegiui i.”

16. Ei sunt ni te cârtitori, nemul umi i cu soarta lor; tr iesc dup poftele lor; gura le

este plin de vorbe trufa e i sl vesc pe oameni pentru c tig.

17. Dar voi, preaiubi ilor, aduce i-v aminte de vorbele vestite mai dinainte de

apostolii Domnului nostru Isus Cristos.

18. Cum v spuneau c în vremurile din urm vor fi batjocoritori, care vor tr i dup

poftele lor nelegiuite.

19. Ei sunt aceia care dau na tere la dezbin ri, oameni supu i poftelor firii, care n-au

Duhul.

20. Dar voi, preaiubi ilor, zidi i-v suflete te pe credin a voastr preasfânt , ruga i-v

prin Duhul Sfânt,

21. ine i-v în dragostea lui Dumnezeu i a tepta i îndurarea Domnului nostru Isus

Cristos pentru via a ve nic .

22. Mustra i pe cei ce se despart de voi;

23. c uta i s mântui i pe unii, smulgându-i din foc; de al ii iar i fie-v mil cu fric ,

urând pân i c ma a mânjit de carne.

24. Iar a Aceluia care poate s v p zeasc de orice c dere i s v fac s v

înf i a i f r prihan i plini de bucurie înaintea slavei Sale,

25. singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Cristos, Domnul nostru, s fie

slav , m re ie, putere i st pânire, mai înainte de to i vecii i acum i în veci.

Amin.

(pagin goal în mod inten ionat)

Efectuarea diagramei textelor din Scriptur

În elegerea principiilor de întocmire a diagramei

Odat ce st pâni i abilitatea de schi are a textului, sunte i preg ti i s împ r i i textul în

p r i chiar mai mici prin realizarea diagramei. Aceast diagram este folosit pentru a

studia textul cu aten ie prin sistemul (OIA) de Observare-Interpretare-Aplicare.

S folosim un cuvânt ilustativ pentru a descrie de ce facem acest lucru. Realizez c ideea

întocmirii schi ei unui text, apoi divizarea lui în sec iuni chiar mai mici pare foarte

laborioas i intensiv , dar exist motive bune pentru aceasta. În stadiile observ rii din

Studiul biblic inductiv putem asem na ceea ce facem cu abilitatea de a mânca un pepene.

Un pepene trebuie s fie t iat în buc i pentru a fi consumat. În forma în care-l primim nu

putem efectiv s începem s -l mânc m. Prin urmare, ce facem noi? Mai întâi, t iem

pepenele în felii care-l fac acum mai u or de mânuit. În al doilea rând, începem s -l

mânc m câte o îmbuc tur pe rând. Feliile sunt prea mari ca s fie mâncate doar la o

singur îmbuc tur .

Gândi i-v la Studiul biblic inductiv în aceea i manier . Îl împ r im în p r i de m rime

u or de mânuit atunci când facem schi a textului. Aceasta împarte textul în p r i la care

putem lucra acum. Aceste por iuni din Scriptur sunt ordonate într-un mod care m va

ine loial fa de text. Apoi începem s studiem aceste por iuni câte o mic parte pe rând

în timp ce realiz m diagrama. Cap t sens cu adev rat atunci când începe i s v gândi i

la aceasta.

Urm torul este un exemplu al modului în care func ioneaz . Schi a c r ii lui Iuda este

dat mai jos. A i putea avea o oarecare diferen fa de aceasta în schi a voastr , dar

observa i c , de i a i putea sesiza c schi a este subiectiv în natur , nu este realmente

a a. Autorul i-a conceput cu grij epistola în maniera „idee dup idee”.

Schi a c r ii lui Iuda

I. Iuda 1-2 Introducere

II. Iuda 3-4 Declara ie rezumativ

III. Iuda 5-23 Înv tura principal

A. Iuda 5-16 Înv torii fal i

B. Iuda 17-23 Îndemn(are)

IV. Iuda 24-25 Încheiere

Dup ce s-a stabilit schi a, este necesar s se înceap elaborarea unei diagrame. Aminti i-

v c trebuie s v disciplina i pentru a urma formatul dat. Aceast disciplin v va

împiedica de la neglijarea elementelor importante ale textului. Multe detalii importante

pot fi u or trecute cu vederea dac permite i compromis în aceast disciplin .

Acesta este unul dintre cele mai grele lucruri de realizat pentru student în stadiile de

început ale Studiului biblic inductiv. Deprinderea de a fi capabil s interpretezi i s

aplici Biblia se na te dintr-o abordare foarte disciplinat a studiilor noastre. Disciplina v

p ze te atât de omiterea vreunui lucru, cât i de înf ptuirea gre elilor. Prin urmare, v rog

iar i cu insisten s urma i îndeaproape formatul pe care vi-l dau.

Primul pas este s v aminti i c noi lucr m doar cu o singur sec iune sau câte o singur

idee pe rând. Presupun c a putea spune c noi lu m doar câte o singur felie pe rând.

Începem cu numeralul roman I i continu m pân ce am completat toate observa iile,

interpret rile i aplica iile la numeralul roman I. Dup completarea acestuia putem trece

la sec iunea urm toare sau numeralul roman II.

Acest lucru este extrem de important fiindc noi dorim s epuiz m ideea din sec iune

înainte de a terece mai departe la ideea urm toare. În cazul Epistolei lui Iuda vom privim

doar la versetele 1 i 2 înainte de a merge mai departe. Vom lua în considerare cu foarte

mare aten ie aceste versete ca s înv m tot ce putem din ele. A adar, haide i s ne

lans m în studiul nostru.

Epistola lui Iuda

1. Iuda, rob al lui Isus Cristos, i fratele lui Iacov, c tre cei chema i, care sunt

iubi i în Dumnezeu Tat l i p stra i pentru Isus Cristos:


Not : Observa i c am f cut mai multe observa ii când am citit aceste versete i le-am

eviden iat în bold ca s le pute i vedea u or. Acum îmi încep diagrama, luând o bucat de

hârtie i desenând trei coloane pe care le intitulez ca atare. Apoi încep prin a pune

numeralul roman I, Introducere, Iuda v. 1-2 chiar pe tabelul meu. Îmi identific

sec iunea astfel încât atunci când revin la ea s -mi fie posibil a-mi aminti locul de studiu.

Observare Interpretare Aplicare

I. Introducere

Iuda v. 1-2

v. 1

- Iuda

- rob

- fratele lui Iacov

- chema i

- iubi i

- p stra i

v. 2

- îndurare

- pace

- dragoste

- înmul ite

- autor

- sclav de bun voie

- un semn al ru inii pentru

necredin a lui de la început

- Biserica

- ale i/pu i deoparte

- proteja i

- darurile generoase ale lui

Dumnezeu

- sporesc în mod rapid

- doresc s fiu rob de

bun voie al Domnului i

Mântuitorului meu Isus

- sunt parte a Bisericii puse

deoparte i protejate

- doresc ca Dumnezeu s

permit darurilor Sale s se

dezvolte în mine

- doresc s prisosesc în

aceste daruri ca s le pot

ar ta altora

Haide i s privim mai îndeaproape la ceea ce tocmai am f cut cu aceast diagram . Cheia

de a face aplica ii bune st în realizarea de observa ii bune. Cu cât sunt mai bune

observa iile, cu atât mai bune vor fi interpret rile; cu cât mai bune sunt interpret rile, cu

atât mai bune vor fi aplica iile. Facem mereu toate observa iile mai întâi la por iunea

respectiv înainte de a trece la coloana interpret rii. Dup ce am completat versetele 1 i

2 începem apoi interpret rile noastre i când ele sunt finalizate facem aplica ia.

Deoarece lucr m mai întâi la coloana observ rii i apoi la coloana interpret rii i a a mai

departe, vom avea întotdeauna mai multe observa ii decât interpret ri, mai multe

interpret ri decât aplica ii. Motivul este datorat faptului c nu toate observa iile trebuie s

fie interpretate. Nici toate interpret rile nu trebuie s fie aplicate. A adar, prima regul

este, mai multe observa ii, mai pu ine interpret ri i chiar mai pu ine aplica ii.

Tema 5

1. Citi i iar i textul de cel pu in trei ori.

2. Face i diagrama textului care a r mas.

Iuda

1. Iuda, rob al lui Isus Cristos, i fratele lui Iacov, c tre cei chema i, care sunt iubi i

în Dumnezeu Tat l i p stra i pentru Isus Cristos:


3. Preiubi ilor, pe când c utam cu tot dinadinsul s v scriu despre mântuirea noastr

de ob te, m-am v zut silit s v scriu ca s v îndemn s lupta i pentru credin a

care a fost dat sfin ilor o dat pentru totdeauna.

4. C ci s-au strecurat printre voi unii oameni, scri i de mult pentru osânda aceasta,

oameni neevlavio i, care schimb în desfrânare harul Dumnezeului nostru i

t g duiesc pe singurul nostru St pân i Domn Isus Cristos.

5. Vreau s v aduc aminte, m car c ti i o dat pentru totdeauna toate aceste

lucruri, c Domnul, dup ce a izb vit pe poporul S u din ara Egiptului, în urm a

nimicit pe cei ce n-au crezut.

6. El a p strat pentru judecata zilei celei mari, pu i în lan uri ve nice, în întuneric, pe

îngerii care nu i-au p strat vrednicia, ci i-au p r sit locuin a.

7. Tot a a, Sodoma i Gomora i cet ile dimprejurul lor, care se d duser ca i ele

la curvie i au poftit dup trupul altuia, ne stau înainte ca o pild , suferind

pedeapsa unui foc ve nic.

8. Totu i, oamenii ace tia, târâ i de vis rile lor, î i pâng resc la fel trupul, nesocotesc

st pânirea i batjocoresc dreg toriile.

9. Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului i se certa cu el pentru trupul

lui Moise, n-a îndr znit s rosteasc împotriva lui o judecat de ocar , ci doar a

zis: „Domnul s te mustre!”

10. Ace tia, dimpotriv , batjocoresc ce nu cunosc i se pierd singuri în ceea ce tiu

din fire, ca dobitoacele f r minte.

11. Vai de ei! c ci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în r t cirea lui Balaam,

din dorin a de câ tig! Au pierit într-o r scoal ca a lui Core!

12. Sunt ni te stânci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se osp teaz f r

ru ine împreun cu voi i se îndoap de-a binelea; ni te nori f r ap , mâna i

încoace i încolo de vânturi, ni te pomi tomnatici f r rod, de dou ori mor i,

dezr d cina i;

13. ni te valuri înfuriate ale m rii, care î i spumeg ru inile lor; ni te stele r t citoare,

c rora le este p strat negura întunericului pentru vecie.

14. i pentru ei a proorocit Enoh, al aptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iat c

a venit Domnul cu zecile de mii de sfin i ai S i,

15. ca s fac o judecat împotriva tuturor i s încredin eze pe to i cei nelegiui i, de

toate faptele nelegiuite pe care le-au f cut în chip nelegiuit i de toate cuvintele de

ocar pe care le-au rostit împotriva Lui ace ti p c to i nelegiui i.”

16. Ei sunt ni te cârtitori, nemul umi i cu soarta lor; tr iesc dup poftele lor; gura le

este plin de vorbe trufa e i sl vesc pe oameni pentru câ tig.

17. Dar voi, preaiubi ilor, aduce i-v aminte de vorbele vestite mai dinainte de

apostolii Domnului nostru Isus Cristos.

18. Cum v spuneau c în vremurile din urm vor fi batjocoritori, care vor tr i dup

poftele lor nelegiuite.

19. Ei sunt aceia care dau na tere la dezbin ri, oameni supu i poftelor firii care n-au

Duhul.

20. Dar voi, preaiubi ilor, zidi i-v suflete te pe credin a voastr preasfânt , ruga i-v

prin Duhul Sfânt,

21. ine i-v în dragostea lui Dumnezeu i a tepta i îndurarea Domnului nostru Isus

Cristos pentru via a ve nic .

22. Mustra i pe cei ce se despart de voi;

23. c uta i s mântui i pe unii, smulgându-i din foc; de al ii iar i fie-v mil cu fric ,

urând pân i c ma a mânjit de carne.

24. Iar a Aceluia care poate s v p zeasc de orice c dere i s v fac s v

înf i a i f r prihan i plini de bucurie înaintea slavei Sale,

25. singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Cristos, Domnul nostru, s fie

slav , m re ie, putere i st pânire, mai înainte de to i vecii i acum i în veci.

Amin.

Aspecte de luat în considerare în cartea lui Iuda

Cartea lui Iuda este probabil de dimensiune mic , îns este o carte cu un mesaj plin de

putere în Noul Testament. Necesit o cunoa tere considerabil a Vechiului Testament cât

i o anumit în elegere a c r ilor Apocrife, respectiv „Presupunerea lui Moise” i cartea

lui „Enoh”, ambele se g sesc în Apocrife.

Trebuie s ne amintim c aceasta este o epistol general . A fost scris bisericii în

general. Biserica se afla sub atacul din partea a dou grup ri în acele zile. Amândou

grupurile aduceau cu ele înv turi eretice care erau devastatoare pentru credincio ii afla i

la început de drum din aceste biserici. Grupurile acestea, iudaizatorii i gnosticii, se

strecuraser în biseric neobserva i i corupeau credin ele oamenilor. Iuda, asemenea lui

Petru, avertiza oamenii s fie prev z tori în privin a acestor înv tori fal i. Ei veneau

îngreuna i de p cat i înv tur fals i operau nestânjeni i în bisericile lor.

Declararea scopului este pu in vag în acest text a a c fi i aten i atunci când încerca i s-o

localiza i. Un alt aspect de considerat este c în introducere am putea avea o mul ime de

observa ii, dar când ajungem la con inutul textului vom descoperi c unele versete vor

avea doar o singur observa ie.

Fi i aten i s observa i toat punctua ia.


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Tema 6

1. Citi i Filimon foarte atent de trei ori.

2. Face i schi a lui Filimon.

3. Face i diagrama lui Filimon.

Filimon

1. Pavel, întemni at al lui Isus Cristos, i fratele Timotei, c tre preaiubitul Filimon,

tovar ul nostru de lucru,

2. c tre sora Apfia i c tre Arhip, tovar ul nostru de lupt , i c tre biserica din casa

ta:

3. Har i pace de la Dumnezeu, Tat l nostru, i de la Domnul Isus Cristos!

4. Mul umesc totdeauna Dumnezeului meu, ori de câte ori îmi aduc aminte de tine în

rug ciunile mele,

5. pentru c am auzit despre credin a pe care o ai în Domnul Isus i dragostea fa de

to i sfin ii.

6. Îl rog ca aceast p rt ie a ta la credin s se arate prin fapte, care s dea la iveal

tot binele ce se face între noi în Cristos.

7. În adev r, am avut o mare bucurie i mângâiere pentru dragostea ta, fiindc , frate,

inimile sfin ilor au fost înviorate prin tine.

8. De aceea, m car c am toat slobozenia în Cristos s - i poruncesc ce trebuie s

faci,

9. vreau mai degrab s - i fac o rug minte în numele dragostei, eu, a a cum sunt,

b trânul Pavel; iar acum întemni at pentru Cristos Isus.

10. Te rog pentru copilul meu pe care l-am n scut în lan urile mele: pentru Onisim,

11. care alt dat i-a fost nefolositor, dar care acum î i va fi folositor i ie i mie.

12. i-l trimit înapoi, pe el, inima mea.

13. A fi dorit s -l in la mine ca s -mi slujeasc în locul t u cât sunt în lan uri pentru

Evanghelie.

14. Dar n-am vrut s fac nimic f r învoirea ta, pentru ca binele pe care mi-l faci s

nu fie silit, ci de bun voie.

15. Poate c el a fost desp r it de tine, pentru o vreme, tocmai ca s -l ai pentru

ve nicie,

16. dar nu ca pe un rob, ci mult mai presus decât pe un rob: ca pe un frate preaiubit,

mai ales de mine, i cu atât mai mult de tine, fie în chip firesc, fie în Domnul!

17. Dac m socote ti, dar, ca prieten al t u, prime te-l ca pe mine însumi.

18. i dac i-a adus vreo v t mare sau î i este dator cu ceva, pune aceasta în

socoteala mea.

19. Eu, Pavel „voi pl ti” – scriu cu mâna mea – ca s nu- i zic c tu însu i te datorezi

mie.

20. Da, frate, f -mi binele acesta în Domnul i învioreaz -mi inima în Cristos!

21. i-am scris bizuit pe ascultarea ta i tiu c vei face chiar mai mult decât î i zic.

22. Totodat , preg te te-mi un loc de g zduire, c ci trag n dejde s v fiu d ruit,

datorit rug ciunilor voastre.

23. Epafra, tovar ul meu de temni în Cristos Isus, î i trimite s n tate;

24. tot a a i Marcu, Aristarh, Dima, Luca, tovar ii mei de lucru,

25. Harul Domnului nostru Isus Cristos s fie cu duhul vostru! Amin.


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Poezia evreiasc

În elegerea poeziei evreie ti

O mare parte din Vechiul Testament ne este dat sub forma poeziei evreie ti. Începând cu

acest capitol vom examina în continuare por iunile neliterale ale Bibliei. Textele pe care

le studiem con in în mare m sur un limbaj figurativ (neliteral), dar i mai multe tehnici

pe care le foloseau poe ii acelor zile în scrierile lor.

Poezia este o form de art . Cuvintele alese, rima acestor cuvinte i m sura în care sunt

prezentate, relateaz o istorisire cu mult dincolo de cuvintele literale. Marii poe i folosesc

limbajul s prezinte o imagine care captiveaz cititorul cu emo ie i frumuse e.

Poezia este dependent de limbaj. Poezia î i pierde forma ei de art atunci când este

tradus dintr-o limb în alta. Cuvintele nu vor mai avea rim , iar m sura se va pierde

datorit schimb rilor din structura propozi iei.

Edgar Allen Poe este unul din marii poe i americani care a folosit limbajul s spun o

istorisire cu mult dincolo de în elesul literal al cuvintelor. Când Poe a început s - i scrie

lucrarea sa clasic , „Corbul”, el s-a hot rât s g seasc sunetul cel mai prevestitor din

limba englez . A stabilit c sunetul „or” era sunetul pe care-l c uta. El i-a saturat atunci

poemul cu acest sunet i, datorit lui a captivat cititorul în a a mod încât el nu a putut s -l

lase din mân pân când nu l-a terminat de citit. S privim la câteva versuri din „Corbul”.

Corbul

de Edgar Allen Poe

Odat pe la miezul unei nop i lugubre, pe când cugetam, sl bit i istovit,

la multe c r i neobi nuite i bizare de tiin uitat de vreme –

pe când mo iam, aproape a ipind, s-a auzit deodat o b taie u oar ,

ca i cum cineva b tea u or i repetat la u a camerei mele.

„Este vreun vizitator”, am murmurat, „care bate la u a camerei mele-

doar asta i nimic mai mult.”

Ah, îmi amintesc clar c era în mohorâta decembrie,

iar fiecare t ciune separat se stingea reflectându- i umbra pe podea.

doream cu ardoare ziua de mâine; - în zadar c utasem s -mi însu esc

din c r ile mele curmarea triste ii –triste e pentru Lenore cea pierdut -

pentru fata radiant i rar pe care îngerii o numesc Lenore-

f r nume aici pentru totdeauna.

Iar fo netul m t sos, trist i nesigur al fiec rei draperii purpurii

Îmi d dea fiori – m umplea de teama stranie pe care n-o sim isem niciodat înainte;

A a c acum, pentru a lini ti b taia inimii mele, am stat repetând:

„Este un vizitator care st ruie la intrarea de la u a camerei mele-

un vizitator întârziat care st ruie la intrarea de la u a camerei mele;

asta este i nimic mai mult.”

Atunci aceast pas re de abanos ce a pref cut fantezia mea trist în zâmbet,

Prin demnitatea sumbr i grav a înf i rii pe care o purta,

„De i creasta i-ar fi t iat i ras , tu” am spus, „sigur nu e ti corb,

Corbul din vechime i groaznic de sinistru ce c l tore te de pe rmul înnegurat-

Spune-mi care este numele t u falnic pe înneguratul rm plutonian!”

Corbul gr i, „Niciodat (de acum înainte)”

Apoi, mi s-a p rut c aerul a devenit înc rcat, parfumat fiind de o c delni nev zut

Leg nat de Serafim a c rui pa i r sunau pe podeaua garnisit .

„Nenorocitule”, am strigat, „Dumnezeul t u s-a folosit de tine-dintre îngerii pe care-i are

te-a trimis pe tine

s aduci alinare-alinare i lini tire din amintirile tale ale Lenorei!

Bea, o bea acest leac alin tor i uit-o pe Lenora cea pierdut !”

gr i Corbul, „Niciodat (de acum înainte)”.

Observa i ce a putut s realizeze Edgar Allen Poe cu aceste sunete ale unui limbaj aflat la

dispozi ia sa. Istorisirea despre fata cea stins din via ne atrage în lumea sumbr a

„Corbului” lui Poe.

Acum imagina i-v c acest poem era tradus în ebraic . Efectul s u s-ar fi pierdut?

R spunsul, desigur, este c ar fi complet pierdut. Sunetul, rima i m sura ar fi sever

întrerupte în traducere. Prin urmare, dac vom studia „Corbul” într-o alt limb vom lua

în considerare al i factori decât limbajul.

Poetul evreu face acela i lucru cu limbajul s u. Cunoscând acest fapt putem în elege de

ce anume pierdem o parte din impact în traducerea în englez , respectiv român . Prin

urmare, trebuie s înv m câteva lucruri despre tehnicile folosite de scriitor ca s vedem

cum putem s facem schi a poeziei evreie ti. Aminti i-v , schi a este primul pas în orice

studiu inductiv pentru c este prima noastr unealt aplicat în observarea noastr de

baz . Sec iunile urm toare ne vor ajuta în privin a aceasta.

Limbaj figurativ

I. Aceast sec iune începe studiul por iunilor cu limbaj figurativ din Scriptur . Aminti i-

v c limbajul Bibliei este limbaj uman obi nuit; de aceea, trebuie s -l interpret m prin

folosirea câtorva linii directive simple.

A. C uta i mereu în elesul simplu i direct al limbajului în primul rând. Scopul

nostru este de a judeca mereu în lipsa în elesului literal al limbajului folosit, în loc de a

încerca s -l spiritualiz m dac a fost inten ionat s fie folosit literalmente.

B. Identifica i genul de literatur (adic , poezie, etc.). Facem acest lucru fiindc

exist limbaj figurativ folosit în alte forme literare din Scriptur .

C. C uta i sensul unic inten ionat al textului atunci când a fost scris ini ial. Dac

spune „munte” înseamn „munte” dac nu exist motive bine întemeiate de a-l interpreta

altfel.

II. Limbajul figurativ este folosit extensiv în poezia evreiasc . Mare parte a acestui limbaj

figurativ se g se te în por iunile de poezie evreiasc din Biblie. C r i precum cartea

Apocalipsa folosesc mult limbaj figurativ. Limbajul figurativ, aflat în cartea Apocalipsa,

face Apocalipsa unic fa de alte c r i cu limbaj figurativ prin aceea c se g se te aici în

form de istorisire.

III. Poe ii evrei foloseau i paralelismul ca mijloc de comunicare a descrierilor pitore ti

sau plastice cititorului i pentru a exprima gânduri sau idei altminteri ascunse. Vom vedea

imediat cum va afecta acesta ceea ce facem când lucr m cu acest gen de literatur .

IV. Studiul paralelismului este necesar pentru a dobândi în elegere i sens în privin a

poeziei evreie ti.

V. Multe c r i din Vechiul Testament sunt scrise în poezie evreiasc . Nu doar Psalmii i

Proverbele, ci por iuni mari din lucr rile profe ilor mari i mici ne sunt date sub forma

poeziei evreie ti. De multe ori vedem acest gen de text amestecat cu forme narative a a

c va trebui s -l studiem îndeaproape.

VI. Poezia evreiasc este plin de limbaj figurativ; de aceea, trebuie s înv m s -l

recunoa tem i s în elegem sensul acestui limbaj neliteral. Vom ajunge foarte pricepu i

în privin a lui dup o vreme.

VII. Poetul evreu folose te frecvent o coresponden de idee între un vers i urm torul

vers, sau între o sec iune i urm toarea sec iune. Aceasta se nume te paralelism.

Cunoscând acest lucru ne va ajuta s facem schi a textului f r a mai considera

cunoa terea rimei i m surii poeziei care s-au pierdut în traducere.

VIII. Poezia evreiasc folose te mult reiterare (repetare). Cunoa terea acestui fapt va

ajuta mult la în elegerea textului. Culturile diferite proceseaz ideile în mod diferit.

Gândirea din Orientul mijlociu nu este ofensat de repetare a a cum suntem noi în

occident. De aceea, c r i ca Iov par atât de laborioase când le citim. Se datoreaz întregii

repet ri.

Exist trei tipuri fundamentale de idee paralel folosite în poezia evreiasc :

1. Paralelism sinonim: o idee este exprimat a doua sau a treia oar . Aceasta necesit

pu in practic pentru a o remarca, îns va p rea mai u or de realizat pe m sur ce citi i

poezia evreiasc . Acest fapt este cel mai bine în eles ca reiterare sau repetare. Dac

termenul sinonim este prea greu de amintit atunci aminti i-v doar „repetare”.

Exemple: Paralelism sinonim (repetare)

Proverbe 1:20

„În elepciunea strig pe uli e, î i înal glasul în pie e.”

Proverbe 1:22

„Pân când ve i iubi prostia, pro tilor?

Pân când le va pl cea batjocoritorilor batjocura

i vor urî nebunii tiin a?”

Proverbe 1:28

„Atunci m vor chema, i nu voi r spunde;

m vor c uta, i nu m vor g si.”

Proverbe 1:30-31

„...pentru c n-au iubit sfaturile mele

i au nesocotit toate mustr rile mele.

De aceea se vor hr ni cu roada umbletelor lor

i se vor s tura cu sfaturile lor.”

Toate acestea sunt realizate ca s descrie în elepciunea. Este foarte repetitiv i uneori pare

chiar monoton. Primele apte capitole din Proverbe trateaz în elepciunea în mod repetat.

Aproape c dore te s te determine s strigi, „Suficient, este suficient”.

2. Paralelism sintetic: Acest tip de paralelism este cel mai bine în eles prin

imaginarea a ce-ar fi dac am continua s ad ug m ceva la un anumit lucru pân când

hot râm s nu mai adaug m nimic la el. Aceasta este o tehnic foarte obi nuit folosit în

Scriptur .

Haide i s folosim un pat ca exemplu. Dac am un pat voi ad uga o saltea la el. Apoi voi

ad uga perne, lenjerie de pat i fe e de pern . Mai urmeaz înc , o p tur , o cuvertur de

pat i un animal de plu . La acest moment renun i m duc în sufragerie i lucrez la

canapeaua de acolo.

Dac v este greu s v aminti i sintetic, atunci aminti i-v doar „ad ugând la”. Crede i

sau nu, acesta este întru totul inten ionat s u ureze în elesul pentru voi. Sper c acest

exemplu v va ajuta s -l în elege i.

Exemplu: Paralelism sintetic (ad ugând la)

Psalmul 3

1. Doamne, ce mul i sunt vr jma ii mei!

ce mul ime se scoal împotriva mea!

2. Cât de mul i zic despre mine:

„Nu mai este sc pare pentru el la Dumnezeu!” –

Selah

3. Dar, Tu, Doamne, Tu e ti scutul meu,

Tu e ti slava mea i Tu îmi înal i capul!

4. Eu strig cu glasul meu c tre Domnul,

i El îmi r spunde din muntele Lui cel sfânt.

Selah

5. M culc, adorm,

i m de tept iar i, c ci Domnul este sprijinul meu.

6. Nu m tem de zecile de mii de popoare,

care m împresoar de toate p r ile.

7. Scoal -te, Doamne! Scap -m , Dumnezeule!

c ci Tu ba i peste obraz pe to i vr jma ii mei

i zdrobe ti din ii celor r i.

8. La Domnul este sc parea:

binecuvântarea Ta s fie peste poporul T u.

Observa i cu cât grij i m iestrie compune autorul acest poem pentru a continua s

extind câte o sec iune pe rând pân când el schimb ideile. Realizez c acest lucru poate

p rea pu in confuz la momentul de fa , îns dup câteva încerc ri ve i vedea cum

func ioneaz . Mul i profe i au folosit frecvent acest paralelism sintetic.

3. Paralelism antitetic: Acesta este atunci când o idee se afl în contrast cu alta. Ar

putea s fie cazul unui vers care se afl în contrast cu altul sau o sec iune în contrast cu

alta. Pentru a v aminti de acest tip de paralelism, aminti i-v doar „contrast”.

Exemplu: paralelism antitetic (contrast)

Proverbe 15:2

„Limba în elep ilor d tiin pl cut ,

dar gura nesocoti ilor împroa c nebunie.”

Acesta este foarte u or de indentificat atunci când citim. Un lucru foarte important de

amintit este faptul c odat ce autorul se dedic unui tip de paralelism el va men ine acel

tip de-a lungul întregului poem. El nu va schimba tipul de paralelism mai mult decât

Edgar Allen Poe ar fi schimbat rima i m sura la mijlocul poemului s u, „Corbul”.

Când un poet dore te s fac schimbarea el va folosi o punte de leg tur . În Scriptur

aceste pun i de leg tur sunt de obicei o sec iune scurt de forma istorisirii. Isaia a folosit

aceast tehnic în scrierile lui. Doar fi i aten i fiindc nu toate pun ile de leg tur

înseamn c s-a schimbat paralelismul.

S vedem ce putem face cu Psamul 1. Aminti i-v faptul c facem toate acestea ca s

putem realiza schi a poeziei evreie ti.

Psalmul 1

1. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor r i, nu se opre te pe calea celor

p c to i i nu se a eaz pe scaunul celor batjocoritori!

2. Ci î i g se te pl cerea în Legea Domnului, i zi i noapte cuget la Legea Lui!

3. El este ca un pom s dit lâng un izvor de ap , care î i d rodul la vremea lui i

ale c rui frunze nu se ve tejesc: tot ce începe, duce la bun sfâr it.

4. Nu tot a a este cu cei r i: ci ei sunt ca pleava pe care o spulber vântul.

5. De aceea cei r i nu pot ine capul sus în ziua judec ii, nici p c to ii în

adunarea celor neprih ni i.

6. C ci Domnul cunoa te calea celor neprih ni i, dar calea p c to ilor duce la

pieire.

Observa ie: Acesta este doar un exemplu de schi i diagram . Nu este o

lucrare complet .

Când începe i s lucra i la un psalm ar trebui s urma i aceea i disciplin pe care a i

cultivat-o la început. Nu exist nicio cale mai scurt de citire a textului cu aten ie. Un

psalm nu este o excep ie de la aceast regul . Dup ce l-am citit de câteva ori, ne vom

face lucrarea mai u or dac identific m tema psalmului. Descop r c temele pe care le

propun sunt pu in mai subiective decât multe din celelalte elemente pe care le definesc în

studiul meu. Motivul pentru acest fapt este c , din moment ce aceasta este o form de art

sunt afectat diferit la momente diferite de citire.

Psalmul 1

I. Tema

Omul fericit sau Cum s fii binecuvântat sau Cele dou c i

II. Schi a

A. Psalmul 1:1-3 Omul binecuvântat

B. Psalmul 1:4-6 Omul nelegiuit

III. Diagrama


A. Omul binecuvântat

Psalmul 1:1-3

v. 1

- Binecuvântat

Trei negative a ceea ce

trebuie s evite omul bine-

cuvântat:

- nu se duce la sfatul celor

r i.

- înseamn fericit

- înseamn c oamenii

cre tini nu trebuie s asculte

sfatul lumii. Ei urmeaz

sfatul lui Dumnezeu. Lumea

este plin de sf tuitorii ei i

îi poate îndep rta pe cre tini

de la credin .

- doresc s fiu binecuvântat

sau fericit

- trebuie s fiu atât de atent

la sfatul pe care-l primesc

pentru ca s fac mereu voia

lui Dumnezeu.

- nu se opre te pe calea

celor p c to i.

- nu se a eaz pe scaunul

celor batjocoritori.

- exist o cale a p catului de

care cre tinii trebuie s

fug . P catul poate fi atât de

tentant i s ne determine s

ne oprim pe calea lui, care

duce la distrugere.

- lumea este plin de

oameni care îi iau în râs pe

al i oameni – ridiculizeaz

credin a lor.

- trebuie s fiu/fim atât de

atent/i s nu ajungem prin i

pe calea p catului.

- nu pot/putem fi niciodat

fericit/i sau binecuvantat/i

dac batjocorim i lu m în

râs pe al ii.

*Observa ie: Am trecut la versetul doi, îns fi i aten i s în elege i c în timp ce fac acest lucru am completat deja toate observa iile mele pentru versetele 1-3 înainte s trec mai departe la interpret rile mele.


v. 2

- î i g se te pl cerea în

Legea Domnului

- cuget zi i noapte

- aceasta se refer la

Cuvântul lui Dumnezeu

care îi aduce mare bucurie

- aceasta înseamn c el

petrece timp citind i

studiind Cuvântul lui

Dumnezeu, iar apoi se

gânde te la el frecvent, zi i

noapte. Cuvântul p trunde

via a lui.

- doresc s cred în Cuvântul

lui Dumnezeu tot mai mult.

- doresc ca Cuvântul lui

Dumnezeu s penetreze

via a mea, a a c trebuie s

petrec mai mult timp

studiind i meditând.

v. 3

- ca un pom s dit lâng un

izvor de ap

- î i d rodul la vremea lui

- frunzele nu se ve tejesc

- tot ce începe duce la bun

sfâr it (orice face, va

prospera)

- persoana care studiaz

Cuvântul lui Dumnezeu este

ca un pom lâng ap . Este

mereu proasp t, hr nit i nu

duce lips niciodat .

- este o vreme pentru roade.

Nu aduce constant road , ci

este o vreme pentru a o

produce, o vreme pentru

orice. O vreme a t ierii sau

cur irii, etc.

- Este mereu via , nu

moare, r mâne s n tos –

atractiv în mijlocul mor ii.

Lumea este plin de moarte

în timp ce cre tinul este viu.

- Dumnezeu dore te ca

cre tinii s prospere, îns ei

trebuie s r mân în

Cuvântul S u.

- doresc s fiu acest gen de

persoan . Vreau ca r d ci-

nile mele s fie adânci.

- Fie ca Dumnezeu s m

fac roditor la vremea mea.

- Sunt viu în Isus Cristos.

- Doresc s prosper!

*Observa ie: Dup completarea primei sec iuni trec la sec iunea B. Omul cel r u.


B. Omul cel r u

Psalmul 1:4-6

v. 4

- cei r i nu sunt a a

- sunt ca pleava

v. 5

- cei r i nu pot ine capul

sus în ziua judec ii.

- nici p c to ii în adunarea

celor neprih ni i

v. 6

- calea celor neprih ni i

- calea celor r i

- cei r i nu au speran

- s mân a ce o acoper

odat ce este îndep rtat – o

spulber vântul. Nimic

substan ial nu r mâne.

- Lumea nu va avea nicio

scuz la sfâr it, nu va

rezista sub judecat , ci va fi

condamnat .

- niciun loc pentru lume aici

(aceasta nu vorbe te despre

bisericile noastre, ci despre

cer)

- Domnul este cu poporul

S u.

- ei vor pieri

- îmi pare r u pentru cei r i

i vreau s ajung la ei cu

Evanghelia.

- lumea nu are nicio

speran ; nimic nu

d inuie te în afar de

Cristos.

- este un lucru îngrozitor s

realizezi c cei nemântui i

sunt sub judecat . Doresc s

ajung cu mesajul Evanghe-

liei la cei pierdu i ca ei s

poat fi mântui i.

- Dumnezeu preg te te un

loc pentru copiii S i, dar cei

r i au locul lor i nu-i deloc

unul frumos.

- Dumnezeu este cu mine.

- sunt aici s ajut la evan-

ghelizarea celor pierdu i i

afla i pe moarte.

Tema 7

1. Citi i în întregime Psalmul 139 (de cel pu in trei ori).

2. Face i schi a Psalmului 139.

3. Face i diagrama Psalmului 139.

Folosi i hârtie suplimentar dac este necesar.

*Observa ie: Acorda i aten ie special genului de paralelism.

Psalmul 139

1. Doamne, Tu m cercetezi de aproape i m cuno ti,

2. tii când stau jos i când m scol, i de departe îmi p trunzi gândul.

3. tii când umblu i când m culc i cuno ti toate c ile mele.

4. C ci nu-mi ajunge cuvântul pe limb , i Tu Doamne, îl i cuno ti în totul.

5. Tu m înconjori pe dinapoi i pe dinainte i- i pui mâna peste mine.

6. O tiin atât de minunat este mai presus de puterile mele: este prea înalt ca

s-o pot prinde.

7. Unde m voi duce departe de Duhul T u i unde voi fugi departe de Fa a Ta?

8. Dac m voi sui în cer, Tu e ti acolo; dac m voi culca în Locuin a mor ilor,

iat -Te i acolo;

9. dac voi lua aripile zorilor i m voi duce s locuiesc la marginea m rii,

10. i acolo mâna Ta m va c l uzi, i dreapta Ta m va apuca.

11. Dac voi zice: „Cel pu in întunericul m va acoperi i se va face noapte

lumina dimprejurul meu!”

12. Iat c nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea

str luce te ca ziua, i întunericul ca lumina.

13. Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai esut în pântecele mamei mele:

14. Te laud c sunt o f ptur a a de minunat . Minunate sunt lucr rile Tale i ce

bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost f cut într-un loc tainic, esut

în chip ciudat, ca în adâncimile p mântului.

16. Când nu eram decât un plod f r chip, ochii T i m vedeau; i în cartea Ta

erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna

din ele.

17. Cât de nep trunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, i cât de mare este

num rul lor!

18. Dac le num r, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când m trezesc, sunt

tot cu Tine.

19. O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel r u! Dep rta i-v de la mine, oameni seto i

de sânge!

20. Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Î i iau Numele ca s mint , ei,

vr jma ii T i!

21. S nu ur sc eu, Doamne, pe cei ce Te ur sc i s nu-mi fie scârb de cei ce se

ridic împotriva Ta?

22. Da, îi ur sc cu o ur des vâr it ; îi privesc ca pe vr jma i ai mei.

23. Cerceteaz -m , Dumnezeule, i cunoa te-mi inima! Încearc -m i cunoa te-

mi gândurile!

24. Vezi dac sunt pe o cale rea i du-m pe calea ve niciei!


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Pildele

În elegerea pildelor

Pildele sunt scurte istorisiri adev rate care sunt menite s înve e un adev r sau s

r spund la o întrebare specific . Isus a prezentat mare parte din înv tura Sa în pilde.

Este important pentru noi s examin m aceste pilde cu aten ie pentru a fi siguri c le

interpret m adecvat. Pildele necesit un set strict de reguli care trebuie s fie urmate cu

grij ca s fie interpretate cum se cuvine.

Pildele sunt un tip special de literatur pentru c par la suprafa s fie pove ti simple,

îns adâncimea înv turii necesit în elegerea multor elemente diferite. Înv turile sunt

parabolice prin natur . Aceasta înseamn c dac în elegi istorisirea atunci po i ata a u or

în elesul istorisirii domeniului spiritual.

Sunt câteva reguli folositoare care sunt important de urmat:

1. Trebuie s începe i mereu cu contextul pildei. Aminti i-v faptul c contextul vizeaz

textul scriptural de dinainte i dup pasajul aflat în dezbatere. Contextul va stabili limitele

interpret rii. Pilda este adresat oamenilor care-L ascultau pe Isus i trebuie s privi i la

istorisire din perspectiva lor nu a noastr . O perspectiv asupra lumii secolului al XXI-lea

se oblig s ne determine s interpret m eronat textul.

Un alt aspect de luat în considerare este faptul c primul nostru pas este mereu de a vedea

dac Isus a interpretat pilda pentru noi. În prima parte a lucr rii Sale El a interpretat

multe pilde, iar apoi El n-a mai f cut-o mai târziu. Am presupus întotdeauna c dup ce

El a ar tat ucenicilor S i cum s interpreteze aceste pilde, El a presupus c ei cuno teau

suficient acum pentru a le interpreta de unii singuri.

2. Identifica i aspectul central al istorisirii. O pild este menit s înve e un singur adev r

nu mai multe. Întip rit în pasaj este aspectul cheie de care depinde orice altceva. Noi

trebuie s descoperim acest aspect.

3. Identifica i toate am nuntele nerelevante. Nu doresc s sugerez c sunt lucruri în

Cuvântul lui Dumnezeu care nu sunt relevante, ci în cazul unei pilde ar putea fi aspecte

care dac sunt omise n-ar schimba în elesul pildei.

4. Identifica i toate detaliile relevante. Acestea sunt aspectele din text care, dac sunt

omise, în elesul pildei se va schimba atunci.

5. Privi i mereu la pildele pe care Isus le-a interpretat deja pentru noi ca s definim multe

din cuvintele folosite. Dac Isus a spus, „ogorul/ arina” înseamn „lumea”, atunci suntem

obliga i s consider m ogorul a însemna acela i lucru în alte pilde.

Acest principiu este numit „consecven expozi ional ” i înseamn simplu c noi trebuie

s r mânem statornici sau consecven i în folosirea cuvintelor. Acest principiu nu se va

respecta în anumite domenii, dar pentru cea mai mare parte atât timp cât r mânem

consecven i în cadrul limitelor unei anumite c r i vom fi în regul .

6. În cea mai mare parte pildele se ocup de „Împ r ia cerurilor/lui Dumnezeu”. Acesta

este sfera peste care domne te Dumnezeu. Din moment ce aceast sfer cuprinde

Biserica, Israel i cerul trebuie s fim aten i atunci când facem aplica ia la pilde pentru a

fi siguri c tim despre ce vorbe te Isus. De asemenea, trebuie s lu m în considerare

faptul c , de i Isus de ine controlul asupra tuturor lucrurilor, El a dat controlul restului

lumii lui Satan doar pentru o vreme.

Un alt aspect pe care a dori s -l tratez aici este faptul c „Împ r ia cerurilor” i

„Împ r ia lui Dumnezeu” sunt acela i lucru. Matei în Evanghelia sa folose te termenul

„Împ r ia cerurilor” fiindc Evanghelia sa este scris unui auditoriu evreiesc. În mod

tradi ional evreii nu rosteau Numele lui Dumnezeu, prin urmare folosirea termenului

„Împ r ia lui Dumnezeu” ar fi fost ofensiv pentru ei. În consecin ei n-ar fi citit

scrierile lui.

7. Cititorul trebuie s interpreteze subiectul la care se face aluzie. Sunt dou exemple:

Dac pilda se ocup de „sem n tor” trebuie s tim ce se întâmpl semin elor atunci când

ele sunt sem nate sau plantate; i trebuie s tim ce face „drojdia” când este pus în f in .

8. Pildele ne duc din lumea cunoscut în sfera necunoscut sau spiritual . Ele sunt

veridice i nu alegorie a a cum ar crede unii. Exist un mesaj spiritual ascuns în plantarea

unei semin e de mu tar i când îl descoperim noi ajungem la un adev r spiritual care ar

trebui s aib un efect profund asupra vie ilor noastre.

9. Din moment ce pildele vor folosi figuri de stil trebuie s le c ut m. Compara ia este

folosit în multe pilde, iar noi trebuie s-o identific m prin folosirea cuvintelor „ca” i

„asemenea”. Vedem multe metafore i o figur de stil obi nuit cunoscut ca asem nare

sau compara ie. Compara ia se bazeaz pe o cunoa tere comun precum ce se întâmpl cu

aluatul când cre te din cauza unui agent transformator.

Când facem schi a pildelor trebuie s ne amintim c vom folosi acela i principiu al ideii

dup idee folosit în toate celelalte schi e ale noastre. Haide i s consider m pilda

„grâului i neghinei” din Matei 13:24-43. Urma i-m pe m sur ce o parcurg.

24. Isus le-a pus înainte o alt pild i le-a zis: „Împ r ia cerurilor se aseam n

cu un om care a sem nat o s mân bun în arina lui.

25. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vr jma ul lui, a sem nat neghin între

grâu i a plecat.

26. Când au r s rit firele de grâu i au f cut rod, a ie it la iveal i neghina.

27. Robii st pânului casei au venit i i-au zis: „Doamne, n-ai sem nat s mân

bun în arina ta? De unde are, dar, neghin ?”

28. El le-a r spuns: „Un vr jma a f cut lucrul acesta.” i robii i-au zis: „Vrei,

dar, s mergem s-o smulgem?”

29. „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva smulgând neghina, s smulge i i grâul

împreun cu ea.

30. L sa i-le s creasc amândou împreun pân la seceri ; i, la vremea

seceri ului, voi spune secer torilor: „Smulge i întâi neghina i lega i-o în

snopi, ca s-o ardem, iar grâul strânge i-l în grânarul meu.”

*Observa ie: Trecem de la „Pilda grâului i neghinei” la „Pilda gr untelui de mu tar”.

Aceast schimbare de idee va constitui o pauz de consemnat pentru schi a mea..

31. Isus le-a pus înainte o alt pild i le-a zis: „Împ r ia cerurilor se aseam n

cu un gr unte de mu tar pe care l-a luat un om i l-a sem nat în arina sa.

32. Gr untele acesta, în adev r, este cea mai mic dintre toate semin ele; dar,

dup ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile i se face un copac, a a c

p s rile cerului vin i î i fac cuiburi în ramurile lui.”

*Observa ie: O alt pauz fiindc trecem la o alt pild .

33. Le-a spus o alt pild , i anume: „Împ r ia cerurilor se aseam n cu un aluat

pe care l-a luat o femeie i l-a pus în trei m suri de f in de grâu, pân s-a

dospit toat pl m deala.”

*Observa ie: Sfâr itul unei alte pilde.

34. Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; i nu le vorbea deloc f r

pild ,

35. ca s se împlineasc ce fusese vestit prin proorocul care zice: „Voi vorbi în

pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii.”

*Observa ie: Ideea se schimb aici când Isus trece de la o simpl explica ie a motivului

pentru care El vorbe te în pilde la interpretarea pildei grâului i neghinei.

36. Atunci Isus a dat drumul noroadelor i a intrat în cas . Ucenicii Lui s-au

apropiat de El i I-au zis: „Tâlcuie te-ne pilda cu neghina din arin .”

37. El le-a r spuns: „Cel ce seam n s mân a bun este Fiul omului.

38. arina este lumea; s mân a bun sunt fiii Împ r iei; neghina sunt fiii celui

r u.

39. Vr jma ul, care a sem nat-o, este diavolul; seceri ul este sfâr itul veacului;

secer torii sunt îngerii.

40. Deci, cum se smulge neghina i se arde în foc, a a va fi i la sfâr itul veacului.

41. Fiul omului va trimite pe îngerii S i, i ei vor smulge din Împ r ia Lui toate

lucrurile care sunt pricin de p c tuire i pe cei ce s vâr esc f r delegea,

42. i-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul i scrâ nirea din ilor.

43. Atunci cei neprih ni i vor str luci ca soarele în Împ r ia Tat lui lor. Cine are

urechi de auzit s aud .

Cu aceast în elegere a textului schi a va ar ta astfel:

Schi a pentru Matei 13:24-43

I. v. 13:24-30 Pilda grâului i neghinei

II. v. 13:31-32 Pilda gr untelui de mu tar

III. v. 13:33 Pilda aluatului

IV. v. 13:34-35 Explica ie pentru folosirea pildelor

V. v. 13:36-43 Explicarea pildei grâului i neghinei

Diagrama acestei pilde prezint o problem interesant atunci când începem procesul

propriu-zis. Din moment ce Isus a interpretat deja aceast pild pentru noi diagrama

noastr trebuie s reflecte acest fapt. Coloana care ar cuprinde interpret rile noastre va

con ine acum un num r de observa ii din versetele 36-43. Permite i-mi s v ar t cum

func ioneaz aceasta.

Observarea Interpretarea Aplicarea

Matei 13:24

- Împ r ia cerurilor este ca:

- un om seam n s mân

bun

- s mân a bun

- în arina lui

- o pild

v. 37 Observare

- Fiul omului

- fiii Imp r iei

- lumea

Matei 13:25

- pe când dormea

- du manul lui

- a sem nat neghin

- a plecat

Matei 13:26

- grâul a crescut

- neghina a crescut i ea

Matei 13:27

- slujitorii

- n-ai sem nat s mân

bun ?

- arin

- cum de are neghin ?

Matei 13:28

- un du man a f cut acest

lucru

- vrei s le smulgem

Matei 13:29

- nu

- când smulgi neghina, vei

smulge i grâul

v. 39 Observare

- diavolul

v. 38 Observare

- fiii celui r u

- l sa i pentru o vreme

- fiii Împ r iei au crescut

al turi de fiii celui r u

v. 39 Observare

- îngerii

- n-ai sem nat fii buni?

- în lume

- cum este posibil s existe

fii r i?

v. 39 Observare

- diavolul a f cut asta

- vrei s -i omorâm acum

- nu, îi vei r ni pe unii

dintre fiii Împ r iei

- v d r ul fiind sem nat

printre cei buni (ce este

bun)

- îi observ cum cresc, i tiu

c vor continua s creasc

pân la sfâr it

- tiu c diavolul a f cut

acest lucru

- Dumnezeu îmi va spune

când s fac ceva în leg tur

cu acest lucru r u

- nu doresc s prejudiciez

binele care a fost f cut


Matei 13:30

- l sa i-le pe amândou s

creasc

- la vremea seceri ului

- voi spune

- smulge i neghina

- lega i-o i arde i-o

- strânge i grâul în grânar

- l sa i-i s continue s

creasc împreun

v. 39 Observare

- sfâr itul veacului

- îngerilor

v. 38 Observare

- strânge i pe fiii celui r u

v. 41-42 Observare

- distruge i-i

v. 43 Observare

- cei neprih ni i vor str luci

în timp ce vor tr i pentru

totdeauna

- tiu c la sfâr it

Dumnezeu va trimite pe

îngerii S i i cei r i vor fi

distru i, iar eu vor tr i

pentru totdeauna

Tema 8

1. Citi i în întregime Marcu 4:1-29 (cel pu in de trei ori)

2. Face i schi a pasajului din Marcu 4:1-29

3. Face i diagrama pasajului din Marcu 4:1-29

Marcu 4:1-29

1. Isus a început iar i s înve e pe norod lâng mare. Fiindc se adunase foarte

mult norod la El, S-a suit i a ezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul

st tea pe rm lâng mare.

2. Apoi a început s -i înve e multe lucruri în pilde; i, în înv tura pe care le-o

d dea, le spunea:

3. „Asculta i! Iat , sem n torul a ie it s semene.

4. Pe când sem na, o parte din s mân a c zut lâng drum: au venit p s rile i

au mâncat-o.

5. O alt parte a c zut pe un loc stâncos, unde n-avea mult p mânt: a r s rit

îndat , pentru c n-a dat de un p mânt adânc;

6. dar, când a r s rit soarele, s-a p lit; i, pentru c n-avea r d cin , s-a uscat.

7. O alt parte a c zut între spini; spinii au crescut, au înecat-o i n-a dat rod.

8. O alt parte a c zut în p mânt bun: a dat rod, care se în l a i cre tea, i a

adus: una treizeci, alta aizeci, i alta o sut .”

9. Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit, s aud .”

10. Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui împreun cu cei doisprezece, L-au

întrebat despre pilde.

11. „Vou ”, le-a zis El, „v-a fost dat s cunoa te i taina Împ r iei lui Dumnezeu;

dar pentru cei ce sunt afar din num rul vostru, toate lucrurile sunt înf i ate

în pilde;

12. pentru ca, „m car c privesc, s priveasc i s nu vad , i m car c aud, s

aud i s nu în eleag , ca nu cumva s se întoarc la Dumnezeu i s li se

ierte p catele.”

13. El le-a mai zis: „Nu în elege i pilda aceasta? Cum ve i în elege atunci toate

celelalte pilde?

14. Sem n torul seam n Cuvântul.

15. Cei înf i a i prin s mân a c zut lâng drum, sunt aceia în care este sem nat

Cuvântul; dar dup ce l-au auzit, vine Satana îndat i ia Cuvântul sem nat în

ei.

16. Tot a a, cei înf i a i prin s mân a c zut în locurile stâncoase sunt aceia care,

când aud Cuvântul, îl primesc îndat cu bucurie;

17. dar n-au r d cin în ei, ci in pân la o vreme; i cum vine un necaz sau o

prigonire din pricina Cuvântului, se leap d îndat de el.

18. Al ii sunt cei înf i a i prin s mân a c zut între spini; ace tia sunt cei ce aud

Cuvântul;

19. dar n v lesc în ei grijile lumii, în el ciunea bog iilor i poftele altor lucruri,

care îneac Cuvântul i-l fac astfel neroditor.

20. Al ii apoi sunt înf i a i prin s mân a c zut în p mânt bun. Ace tia sunt cei

ce aud Cuvântul, îl primesc i fac rod: unul treizeci, altul aizeci i altul o

sut .”

21. El le-a mai zis: „Oare lumina este adus ca s fie pus sub bani sau sub pat?

Nu este adus ca s fie pus în sfe nic?

22. C ci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit i nimic t inuit care nu va

ie i la lumin .

23. Dac are cineva urechi de auzit, s aud .”

24. El le-a mai zis: „Lua i seama la ce auzi i. Cu ce m sur ve i m sura, vi se va

m sura: i vi se va da i mai mult.

25. C ci celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua i ce are.”

26. El a mai zis: „Cu Împ r ia lui Dumnezeu este ca atunci când arunc un om

s mân a în p mânt;

27. fie c doarme noaptea, fie c st treaz ziua: s mân a încol e te i cre te f r s

tie el cum.

28. P mântul rode te singur: întâi un fir verde, apoi spic, dup aceea grâu deplin

în spic;

29. i când este copt rodul, pune îndat secera în el, pentru c a venit seceri ul.”


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Profe ia

În elegerea formelor de revela ie profetic

Pofe ia poate fi g sit în Biblie de la Geneza la Apocalipsa. Biblia este o carte profetic .

De asemenea trebuie s realiz m c orice revela ie de la Dumnezeu poate fi considerat

profe ie.

Sunt dou feluri de profe ie folosite de-a lungul Bibliei. Profe ia predictiv este una

obi nuit pentru noi. Acest tip de profe ie se ocup mereu cu descrierea unui eveniment

în viitor. Cealalt este numit didactic ce descrie condi ia moral , etic sau teologic a

oamenilor din acea vreme biblic .

Nu este neobi nuit s ai atât profe ia predictiv cât i cea didactic împreun . Profe ii au

f cut acest lucru foarte frecvent când se ocupau de oameni i le explicau destinul lor din

cauza purt rii lor.

Sunt câteva linii directive pe care este necesar s le consider m atunci când încerc m s

studiem formele de revela ie profetic ale Scripturii. Aminti i-v ce am stabilit la

începutul sec iunii care trata por iunile neliterale ale Scripturii. Trebuie s interpret m

mereu pasajul în sensul lui cel mai simplu, obi nuit i direct, dac nu exist motive foarte

temeinice de a face altfel. Realiz m faptul c , atunci când profetul Ioel a spus c „luna se

preface în sânge” ce a inten ionat s spun el este c luna era ro ie ca sângele. Motivul

foarte conving tor de aici este faptul c noi tim c luna nu este sânge.

Pasajele predictive ar trebui de asemenea s fie tratate ca literale, dac nu exist motive

temeinice de a le analiza într-un sens figurativ. Datorit faptului c începem mereu prin

observarea sensului direct i simplu, noi evit m s facem erorile obi nuite de interpretare

pe care vedem c le fac unii în aceste zile. Vom fi mai frecvent fideli textului, dac

încerc m pe cât ne st în putin s r mânem în limitele în elesului literal al textului.

Din moment ce o mare parte a profe iei este într-adev r figurativ i noi trebuie s

înv m s facem distinc ia între literal i figurativ, trebuie s înv m cum s identific m

pasajele figurative prin urmarea acelora i reguli obi nuite ale limbajului. Un anumit

limbaj este evident figurativ deoarece ar fi absurd s -l consider m literal.

S sper m c acest fapt devine mai clar atunci când privim la exemplul de fa . Acesta ne

va solicita îns modul în care înv m. S nu v descuraja i dac pare mult prea dificil.

Continua i s lucra i i mai repede decât crede i va începe s capete sens i ve i fi

binecuvânta i. Acest fapt va necesita tot ce a i înv at pân la acest punct.

Când privim la formele literare ale Scripturilor ar trebui s vedem un tipar sau model. Cu

formele narative se lucreaz cel mai u or i din fericire o bun por iune din Biblie este

în form narativ . Formele exortative sau didactice sunt urm toarele. În cea mai mare

parte ele sunt literale i clare în inten ia lor. Pe de alt parte, odat ce ajungem la formele

neliterale precum poezia evreiasc i pildele ele sporesc imediat în dificultate.

Cu formele de revela ie profetic se lucreaz cel mai greu. Ele necesit cunoa terea

tuturor celorlalte forme pe lâng o bun în elegere a Bibliei în general. R bdarea este

cheia aici. Ar putea lua un timp îndelungat înainte s fi i în stare s face i schi a i

diagrama c r ii lui Ezechiel, îns atunci când o face i ve i fi atins un hotar major în

studiul vostru al Bibliei.

Haide i s privim la primul capitol din Isaia.

Isaia 1

*Observa ie: Primul lucru pe care trebuie s -l facem este s identific m ce tip de

literatur scrie Isaia. Odat ce realiz m c este poezie evreiasc trebuie s identific m

ce tip de paralelism a folosit el. Toate acestea reprezint produsul unei citiri atente de

câteva ori. Vom descoperi curând c Isaia scrie în paralelism sintetic. Odat ce toate

aceste aspecte au fost identificate putem începe procesul nostru de realizare a schi ei.

1. Prorocia lui Isaia, fiul lui Amo , despre Iuda i Ierusalim, pe vremea lui Ozia,

Iotam, Ahaz i Ezechia, împ ra ii lui Iuda.

*Observa ie: Versetul 1 este un verset introductiv. Nu-l omite i ca fiind neînsemnat.

Acesta stabile te contextul istoric i va determina dac textul este predictiv sau nu.

2. Asculta i, ceruri, i ia aminte, p mântule, c ci Domnul vorbe te: „Am hr nit i

am crescut ni te copii, dar ei s-au r sculat împotriva Mea.

3. Boul î i cunoa te st pânul, i m garul cunoa te ieslea st pânului s u: dar

Israel nu M cunoa te, poporul Meu nu ia aminte la Mine.”

4. Vai, neam p c tos, popor înc rcat de f r delegi, s mân de nelegiui i, copii

strica i! Au p r sit pe Domnul, au dispre uit pe Sfântul lui Israel. I-au întors

spatele...

5. Ce pedepse noi s v mai dea, când voi v r zvr ti i din ce în ce mai r u? Tot

capul este bolnav, i toat inima sufer de moarte!

6. Din t lpi pân -n cre tet, nimic nu-i s n tos: ci numai r ni, vân t i i carne vie,

nestoarse, nelegate i nealinate cu untdelemn.

*Observa ie: Aceasta este prima noastr întrerupere. Din moment ce am stabilit deja c

profetul folose te paralelism sintetic vedem prima schimbare de idee. De asemenea,

trebuie s stabilim dac aceasta este o profe ie predictiv sau didactic . Lucrul acesta

poate fi realizat numai cunoscând în ce perioad de timp a tr it Isaia i pentru ce regi a

profe it el.

În acest caz a fost pentru patru regi ai lui Iuda. Cunoscând condi ia iudeilor în timpul

acestei perioade putem s vedem c textul este didactic fiindc se ocup de condi iile

morale i etice care existau în acele zile.

7. ara v este pustiit , cet ile v sunt arse de foc, str inii v m nânc ogoarele

sub ochii vo tri, pustiesc i nimicesc, ca ni te s lbatici.

8. i fiica Sionului a r mas ca o colib în vie, ca o coverg într-un câmp de

castrave i, ca o cetate împresurat .

9. De nu ne-ar fi l sat Domnul o tirilor o mic r m i , am fi ajuns ca Sodoma

i ne-am fi asem nat cu Gomora.

*Observa ie: Exist o alt întrerupere aici. De data aceasta observ m c sec iunea este

predictiv fiindc acest fapt nu s-a întâmplat înc împ r iei lui Iuda. Nu se va întâmpla

pân când Nebucadne ar, regele Babilonului, cl de te un zid de asediu în jurul

Ierusalimului i dup ce Ierusalimul cade i Nebucadne ar ia pe Iuda în captivitate.

10. Asculta i cuvântul Domnului, c petenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea

Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!

11. „Ce-Mi trebuie Mie mul imea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt s tul de

arderile de tot ale berbecilor i de gr simea vi eilor; nu-Mi place sângele

taurilor, oilor i apilor.

12. Când veni i s v înf i a i înaintea Mea, cine v cere astfel de lucruri, ca s -

Mi spurca i cur ile?

13. Nu mai aduce i daruri de mâncare nefolositoare, c ci Mi-e scârb de t mâie!

Nu vreau luni noi, Sabate i adun ri de s rb toare, nu pot s v d nelegiuirea

unit cu s rb toarea!

14. Ur sc lunile voastre cele noi i praznicele voastre; Mi-au ajuns o povar , nu le

mai pot suferi.

15. Când v întinde i mâinile, Îmi întorc ochii de la voi; i oricât de mult v-a i

ruga, n-ascult: c ci mâinile v sunt pline de sânge!”

*Observa ie: O întrerupere aici. De ce nu observa i dac pute i stabili dac acest text

este predictiv sau didactic.

16. Sp la i-v deci i cur a i-v ! Lua i dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care

le-a i f cut! Înceta i s mai face i r ul!

17. Înv a i-v s face i binele, c uta i dreptatea, ocroti i pe cel asuprit, face i

dreptate orfanului, ap ra i pe v duv !”

18. „Veni i totu i s ne judec m, zice Domnul. De vor fi p catele voastre cum e

cârmâzul, se vor face albe ca z pada; de vor fi ro ii ca purpura, se vor face ca

lâna.

19. De ve i voi i ve i asculta, ve i mânca cele mai bune roade ale rii;

20. dar de nu ve i voi i nu ve i asculta, de sabie ve i fi înghi i i, c ci gura

Domnului a vorbit.”

*Observa ie: pauz aici

21. Vai, cetatea aceea credincioas , cum a ajuns o curv ! Era plin de judecat ,

dreptatea locuia în ea, i acum e plin de uciga i!

22. Argintul t u s-a pref cut în zgur , i vinul t u cel ales a fost amestecat cu ap .

23. Mai marii t i sunt r zvr ti i i p rta i cu ho ii, to i iubesc mita i alearg dup

plat ; orfanului nu-i fac dreptate, i pricina v duvei n-ajunge pân la ei.

Observa ie: pauz aici

24. De aceea, iat ce zice Domnul, Dumnezeul o tirilor, Puternicul lui Israel:

„Ah! Voi cere socoteala potrivnicilor Mei i M voi r zbuna pe vr jma ii Mei.

25. Îmi voi întinde mâna împotriva ta, î i voi topi zgura, cum o tope te le ia, toate

p rticelele de plumb le voi dep rta din tine.

26. Voi face iar i pe judec torii t i ca odinioar , i pe sfetnicii t i ca la început.

Dup aceea, vei fi numit cetatea neprih nit , cetatea credincioas .”

27. Sionul va fi mântuit prin judecat , i cei ce se vor întoarce la Dumnezeu în el,

vor fi mântui i prin dreptate.

28. Dar pieirea va atinge pe to i cei r zvr ti i i p c to i, i cei ce p r sesc pe

Domnul vor pieri.

29. V va fi ru ine de terebin ii în care g sea i pl cere i ve i ro i din pricina

gr dinilor în care v desf ta i;

30. c ci ve i fi ca un terebint cu frunzele ofilite, ca o gr din care n-are ap .

31. Omul tare va fi ca un câl , i lucrarea lui ca o scânteie; amândoi vor arde

împreun , i nimeni nu-i va stinge.

Schi – Isaia 1

I. v. 1 Introducere Didactic

II. v. 2-6 Acuza ie împotriva lui Israel Didactic

III. v. 7-9 Judecat Predictiv

IV. v. 10-15 Form exterioar a religiei Didactic /Predictiv

VI. v. 21-23 Condi ie de prostituat Didactic

VII. v. 24-31 Judecat i restaurare Predictiv

Tema 9

1. Citi i în întregime Isaia 1 (de cel pu in trei ori).

2. Face i diagrama lui Isaia 1

Folosi i textul i schi a deja date.


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Tema 10

1. Citi i Habacuc 1 în întregime (de cel pu in trei ori).

2. Face i schi a lui Habacuc 1.

3. Face i diagrama lui Habacuc 1.

Folosi i hârtie adi ional dac este necesar.

Habacuc 1

1. Prorocia descoperit prorocului Habacuc.

2. Pân când voi striga c tre Tine, Doamne, f r s-ascul i? Pân când m voi

tângui ie, f r s dai ajutor?

3. Pentru ce m la i s v d nelegiuirea, i te ui i la nedreptate? Asuprirea i

silnicia se fac sub ochii mei, se nasc certuri i se stârne te gâlceav .

4. De aceea Legea este f r putere, i dreptatea nu se vede, c ci cel r u biruie pe

cel neprih nit, de aceea se fac judec i nedrepte.

5. Arunca i-v ochii printre neamuri i privi i, uimi i-v i îngrozi i-v ! C ci în

zilele voastre voi face o lucrare, pe care n-a i crede-o dac v-ar povesti-o

cineva!

6. Iat , voi ridica pe Haldei, popor turbat i iute, care str bate întinderi mari de

ri, ca s pun mâna pe locuin e care nu sunt ale lui.

7. El este grozav i înfrico at; numai din el însu i îi iese dreptul i m rirea lui.

8. Caii lui sunt mai iu i decât leoparzii, mai sprinteni decât lupii de sear , i

c l re ii lui înainteaz în galop de departe, zboar ca vulturul care se repede

asupra pr zii.

9. Tot poporul acesta vine numai ca s jefuiasc ; privirile lui lacome caut

înainte, i strânge prin i de r zboi ca nisipul.

10. Î i bate joc de împ ra i, i voievozii sunt o nimica pentru el, râde de toate

înt riturile, c ci îngr m de te p mânt, i le ia.

11. Apoi aprinderea i se îndoie te, întrece m sura i se face vinovat, c ci puterea

lui o ia ca dumnezeu al lui!

12. Doamne, nu e ti Tu din ve nicie, Dumnezeul meu, Sfântul meu? Nu vom

muri! Doamne, Tu ai ridicat pe poporul acesta ca s - i împline ti judec ile

Tale; Tu, Stânca mea, l-ai ridicat ca s dai prin el pedepsele Tale!

13. Ochii T i sunt a a de cura i c nu pot s vad r ul, i nu po i s prive ti

nelegiuirea! Cum ai putea privi Tu pe cei mi ei i s taci, când cel r u

m nânc pe cel mai neprih nit decât el?

14. Vei face Tu omului ca pe tilor m rii, ca târâtoarei care n-are st pân?

15. El îi scoate pe to i cu undi a, îi trage în mreaja sa, îi strânge în n vodul s u. De

aceea se bucur i se vesele te.

16. De aceea aduce jertfe mrejei sale, aduce t mâie n vodului s u; c ci lor le

datoreaz partea lui cea gras i bucatele lui gustoase!

17. Pentru aceasta î i va goli el întruna mreaja i va înjunghia f r mil pe

neamuri?


_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

___________________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

______________________

___________________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

_______________________

Tema 1

Marcu 4:35-41

35. În aceea i zi, seara, Isus le-a zis: „S trecem de partea cealalt .”

36. Dup ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla

i a a cum era. Împreun cu El mai erau i alte cor bii.

37. S-a stârnit o mare furtun de vânt, care arunca valurile în corabie a a c mai

c se umplea corabia.

38. i El dormea la cârm pe c p tâi. Ucenicii L-au de teptat i I-au zis:

„Înv torule, nu- i pas c pierim?”

39. El S-a sculat, a certat vântul i a zis m rii: „Taci! F r gur !” Vântul a stat i

s-a f cut o lini te mare.

40. Apoi le-a zis: „Pentru ce sunte i a a de frico i? Tot n-ave i credin ?”

41. I-a apucat o mare fric i ziceau unii c tre al ii: „Cine este acesta de Îl ascult

chiar i vântul i marea?”

1. Cine sunt oamenii implica i?

Isus

Ucenicii

Mul imea de oameni

Oamenii din celelalte cor bii

OBSERVARE

2. Ce timp din zi este?

Seara

Este fie întuneric sau pe punctul de a se face întuneric

OBSERVARE

3. Ce a spus Isus ucenicilor S i?

„S trecem în partea cealalt ”

OBSERVARE

4. Ce s-a întâmplat? (relateaz în propriile tale cuvinte)

(relateaz întâmplarea)

OBSERVARE

5. Cât de mare a foat furtuna?

O vijelie puternic

Amenin a via a

OBSERVARE

6. Unde se afla Isus în timpul furtunii?

Dormea

Pe c p tâi

La cârm

OBSERVARE

7. Care a fost întrebarea pe care I-au adresat-o ucenicii lui Isus?

„Înv torule, nu- i pas c pierim?”

OBSERVARE

8. Cum a r spuns Isus la întrebare?

El a mustrat vântul

OBSERVARE

9. Ce i-a întrebat El pe ucenici?

„Pentru ce sunte i a a de frico i?”

„Tot n-ave i credin ?”

OBSERVARE

10. De ce i-a întrebat El dac se temeau?

Aceast întrebare este retoric .

El dorea ca ei s realizeze c se temeau fiindc era sigur evident pentru El.

INTERPRETARE

11. De ce a întrebat El despre credin a lor? Credin în ce?

Pentru c ei nu au ascultat ce le-a spus El.

v. 35 „s trecem în partea cealalt .”

„Credin a vine în urma auzirii, iar auzirea prin Cuvântul lui Dumnezeu.”

INTERPRETARE

12. Dac Isus ne d Cuvântul S u, putem avea noi încredere în el?

DA

APLICARE

13. Ce i-a determinat pe ucenici s uite cuvintele lui Isus?

Circumstan ele

INTERPRETARE

14. Cum dore te Isus ca noi s venim la El în furtuni?

Crezând

Încrezându-ne

În credin

APLICARE

15. Uita i voi repede cuvintele lui Isus?

Da îns , nu atât de mult cum obi nuiam.

APLICARE

16. De ce erau ucenicii înc în via dup furtun ?

Isus le-a dat Cuvântul S u.

INTERPRETARE

17. Ce face Cuvântul lui Isus pentru noi?

Zide te credin a noastr .

APLICARE

18. Care este aspectul principal pe care Isus dore te ca ucenicii s -l înve e?

Încredere

Credin în Cuvântul S u.

INTERPRETARE

Tema 2

Marcu 2:1-12

1. Dup câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit c este în cas

2. i s-au adunat îndat a a de mul i, c nu putea s -i mai încap locul dinaintea

u ii. El le vestea Cuvântul.

3. Au venit la El ni te oameni, care I-au adus un sl b nog, purtat de patru in i.

4. Fiindc nu puteau s ajung pân la El, din pricina norodului, au desf cut

acoperi ul casei unde era Isus i, dup ce l-au spart, au coborât pe acolo patul

în care z cea sl b nogul.

5. Când le-a v zut Isus credin a, a zis sl b nogului: „Fiule, p catele î i sunt

iertate!”

6. Unii din c rturari, care erau de fa , se gândeau în inimile lor:

7. „Cum vorbe te Omul acesta astfel? Hule te! Cine poate s ierte p catele decât

numai Dumnezeu?”

8. Îndat , Isus a cunoscut, prin duhul S u, c ei gândeau astfel în ei i le-a zis:

„Pentru ce ave i astfel de gânduri în inimile voastre?

9. Ce este mai lesne: a zice sl b nogului: „P catele î i sunt iertate”, ori a zice:

„Scoal -te, ridic - i patul i umbl ”?

10. Dar, ca s ti i c Fiul omului are putere pe p mânt s ierte p catele ,

11. „ ie î i poruncesc”, a zis El sl b nogului, „scoal -te, ridic - i patul i du-te

acas .”

12. i îndat , sl b nogul s-a sculat, i-a ridicat patul i a ie it afar în fa a tuturor:

a a c to i au r mas uimi i i sl veau pe Dumnezeu i ziceau: „Niciodat n-am

v zut a a ceva!”

R spunde i la urm toarele întreb ri:

1. Cine sunt oamenii men iona i în relatare?

Isus

Sl b nogul

Cei patru b rba i

C rturarii

Mul imea

Observare

2. Conform relat rii, unde se afla Isus la momentul respectiv?

Capernaum

Observare

3. Ce s-a întâmplat? Relata i întreaga povestire în propriile voastre cuvinte.

(istorisirea în cuvintele voastre)

Observare

4. Care sunt câteva din problemele fizice ale sl b nogului?

El nu putea umbla.

El nu se putea descurca singur.

El nu putea merge nic ieri.

El nu putea face vreunul din lucrurile normale pe care le fac oamenii.

Interpretare

5. Cât de greu ar fi fost pentru el s ajung la Isus?

Imposibil

Interpretare

6. Ce fel de oameni au fost ace tia patru?

Persisten i

Interpretare

7. De ce au fost ei atât de persisten i?

Ei tiau c Isus îl va vindeca.

Ei erau oameni ai credin ei.

Interpretare

8. Despre a c ror credin vorbea Isus la momentul de fa ?

Credin a celor patru b rba i.

Credin a omului.

Interpretare

9. De ce a spus Isus: „Fiule, p catele î i sunt iertate”?

Isus a v zut mai întâi nevoia cea mai mare a omului

Interpretare

10. Nu este aceasta problema gre it de aici?

Nu, fiindc Isus vine mereu în întâmpinarea nevoii noastre celei mai mari.

Interpretare

11. Ce pun la îndoial c rturarii în leg tur cu afirma ia lui Isus?

Ei pun la îndoial afirma ia Lui despre iertarea p catelor din moment ce numai

Dumnezeu poate s ierte p catele.

Interpretare

12. Când a început Isus s r spund la întreb rile lor?

Imediat, realizând c ei gândeau c numai Dumnezeu poate ierta p catul.

Observare/Interpretare

13. Citi i versetele 9-11. Ce este mai u or a spune? De ce?

P catele tale sunt iertate.

Nimeni nu poate ti cu adev rat.

Interpretare

14. Care sunt asem n rile între p cat i paralizie (infirmitate)?

P catul paralizeaz oamenii care sunt pierdu i.

Interpretare/Aplicare

15. Cineva care este paralizat este realmente ca ce anume?

Mort

Nicio speran

Niciun scop

Interpretare

16. Vezi ceva simbolic în leg tur cu ceea ce face Cristos pentru p c to i?

(La acest moment, reveni i la cei patru b rba i)

Da, când suntem mor i fa de p catele noaste El ne iart .

Aplicare

17. Ai credin a de a duce pe cineva paralizat spiritual la Cristos?

Enumer modalit ile specifice în care ai face-o.

Da

Studii biblice

Împ rt ire

Biseric

Aplicare

18. Enumer obstacolele pe care le experimentezi în aducerea oamenilor la Cristos.

Cum le-ai dep i?

Obstacolele cele mai mari sunt teama i respingerea.

Continu s fii focalizat asupra lui Isus.

F lucrul acesta cât mai mult.

Aplicare

19. Enumer câteva modalit i în care po i ar ta c î i pas de p c to i.

Fii disponibil

Roag -te pentru ei

Ajut -i în nevoile lor când este posibil

Aplicare

20. Cum po i lucra cu al ii în aducerea oamenilor la Cristos?

(Discu ie)

Aplicare

Tema 3

Schi a – Fapte 2

VI. v. 2:1 – 2:4 Venirea Promisiunii

VII. v. 2:5 – 2:13 Criticile observatorilor

VIII. v. 2:14 – 2:39 Mesajul lui Petru

A. v. 2:14 – 2:15 Introducerea lui Petru

B. v. 2:16 – 2:21 Profe ia lui Ioel

C. v. 2:22 – 2:39 Petru continu

1. v. 2:22-2:24 Cuvintele lui Petru referitoare la Isus

2. v. 2:25-2:28 Cuvintele lui David

3. v. 2:29-2:39 Rolul lui David

IX. v. 2:40 – 2:47 Biserica primar

Tema 4

Solu ie alternativ pentru schi a c r ii lui Iuda:

I. Iuda 1:1-2 Introducere

II. Iuda 1:3-4 Declararea scopului

III. Iuda 1:5-23 Înv turi

A. Iuda 1:5-7 P cate predominante

B. Iuda 1:8-16 Înv tori fal i

C. Iuda 1:17-23 Îndemnare

IV. Iuda 1:24-25 Încheiere

Tema 5

Not : Aceasta nu este o lucrare complet . Este un exemplu al modului în care ar trebui

s arate diagrama pentru Iuda.


II. Declararea scopului v. -

v. 3

- preaiubi i

- foarte diligent s scrie

- mântuirea de ob te

- îndemnul de a lupta pentru

credin a

- dat sfin ilor

v. 4

- anumi i oameni s-au

strecurat neobserva i

- însemna i pentru osând

- oamenii neevlavio i

- se întorc de la harul lui

Dumnezeu în desfrânare

- t g duiesc pe singurul

Domn

- neag pe Domnul nostru

Isus Cristos

3-4

- biserica

- disciplinat în contactare

- noi to i suntem mântui i în

acela i mod

- încurajat s apere credin a

dat lor

- r u periculos

oameni însemna i sunt

printre ei f r ca ei s tie

- imoralitate

- nu sunt credincio i în Isus,

nu sunt n scu i din nou

- doresc s împ rt esc

mântuirea mea i s -mi ap r

credin a mea prin cunoa te-

rea Scripturilor, unse de

Duhul Sfânt

- doresc s cunosc Cuvântul

lui Dumnezeu pentru ca s -i

recunosc pe ace tia care vin

s distrug lucrarea lui

Dumnezeu i s protejez

biserica


III. Înv tura principal

A. P cate predominante v.

v. 5

- s v amintesc

- odinioar tia i aceasta

- a salvat un popor din Egipt

- a nimicit pe cei care n-au

crezut

v. 6

- îngeri

- nu i-au p strat vrednicia

- i-au p r sit locuin a

- p stra i în lan uri ve nice

- ziua cea mare

v. 7

- Sodoma i Gomora s-au

dedat la imoralitate sexual

- trupul altuia

- un exemplu/o pild

- foc ve nic

v. 5-23

5-7

- s le atrag aten ia

- lucruri pe care to i le tiu

- Exodul

- acea genera ie a murit din

pricin c nu L-a crezut pe

Dumnezeu, cu excep ia lui

Iosua i Caleb

- fiin e create de Dumnezeu

- crea i s I se închine Lui

în cer

- s-au r zvr tit i au fost

arunca i din cer

- înl n ui i pân la judecat

- Judecat

- simbol al imoralit ii

- au c zut în p cat sexual

- homosexualitate

- Dumnezeu folose te

aceasta ca un exemplu de

pedeaps pentru mânia Sa

- lacul de foc i pucioas

- Aceasta este o imagine a

mâniei lui Dumnezeu pen-

tru necredin . Ace ti oa-

meni au adus necredin în

Biseric . Nu doresc s

alunec în necredin .

- Ace ti îngeri s-au r zvr tit

i Dumnezeu i-a pedepsit.

Ace ti oameni se r zvr tesc

împotriva lui Dumnezeu, iar

eu nu doresc acest fel de

r zvr tire în via a mea sau a

bisericii mele.

- Dumnezeu va pedepsi

toat imoralitatea. Ace ti

oameni aduseser p catul

imoralit ii în biseric .

Trebuie s veghez i s fiu

con tient de aceast ispit ,

i s avertizez biserica când

v d c se întâmpl acest

lucru.

Tema 7

Schi – Psalmul 139

* Tema: Siguran a în Domnul

I. v. 1-6 Omniscien a lui Dumnezeu

II. v. 7-12 Omniprezen a lui Dumnezeu

III. v. 13-16 Crea ia lui Dumnezeu

IV. v. 17-18 Gândurile lui Dumnezeu

V. v. 19-22 P catul i p c to ii

VI. v. 23-24 Apelul la Dumnezeu

Tabel – Psalmul 139

Not : Aceasta nu este o lucrare complet


I. v. 1-6 Omniscien a lui

Dumnezeu

v. 1

- DOAMNE

- Tu

- m cercetezi

- m cuno ti

v. 2

- Tu tii

- când stau jos

- când m ridic

- în elegi/cuno ti

- gândul meu

v. 3

- tii

- c rarea mea

- când m culc

- cuno ti

- toate c ile mele

- Tu, Iehova

- prive ti cu aten ie la tot ce

sunt eu

- Tu cuno ti orice loc unde

m aflu/odihnesc

- Tu vezi înl untrul min ii

mele

- Î i însemnezi direc ia mea

- lini tea mea

- Î i este cunoscut tot

comportamentul meu

- Nu am nicio cale de a

sc pa de sub observa ia Ta

- sunt cunoscut pe din untru

i pe dinafar

- stilul meu de via este

expus înaintea ta

v. 4

- niciun cuvânt

- cuno ti totul

v. 5

- m înconjori

- pe dinapoi

- pe dinainte

- Î i pui mâna peste mine

v. 6

- o a a tiin

- minunat

- prea înalt

- Tu cuno ti orice cuvânt pe

care-l rostesc

- În pofida întregii Tale

în elegeri, Tu m protejezi

- Tu ai toat cunoa terea

despre mine

- vocea mea este auzit de

fiecare dat când vorbesc

- sunt iubit necondi ionat

- sunt total expus înaintea

Ta

Tema 8

Pildele: Schi a – Marcu 4:1-20

I. v. 4:1-2 Descrierea cadrului

II. v. 4:3-8 Pilda sem n torului

III. v. 4:9-13 Cheile pentru pilde

IV. v. 4:14-20 Explicarea pildei sem n torului


I. Pilda Sem n torului v.

3-8

v. 3

- Asculta i

- Sem n tor

- seam n (s mân v. 4)

v. 4

- lâng drum

- p s rile

- au mâncat-o

v. 5

- loc stâncos

- n-avea mult p mânt

- a r s rit

v. 6

- soarele

- a p lit

- n-avea r d cin

- s-a uscat

v. 7

- spini

- au în bu it-o

- niciu rod

v. 14-15

- inim împietrit

lâng drum (împietrit )

Satan vine i ia Cuvântul

v. 16-17

- inim superficial

- stâncos (superficial)

- aud i primesc

- apare necazul i persecu ia

- se leap d

v. 18-19

- inim în elat

- constrâns (în elat)

- grijuri i dorin e

- au în bu it Cuvântul

- a devenit neroditor

- Inima mea nu trebuie s

devin împietrit , ca s nu

pot primi Cuvântul

- Trebuie s r mân deschis

pentru a primi Cuvântul i

s -l las s p trund adânc în

inima mea

- Trebuie s r mân în

Cuvânt ca s nu ajung

în elat

v. 8

- p mânt bun

- a crescut

- treizeci, aizeci i o sut

de ori

v. 20

- inim ascult toare

- sol fertil (ascult tor)

- primesc Cuvântul

- se înmul e te

- doresc s fiu ascult tor ca

s pot cre te i s m

înmul esc

Manuscrisul Epistolei c tre Coloseni

Not : Aceasta este o tem suplimentar pentru a v testa în mod provocator abilitatea

voastr de realizare a schi ei. Aceasta este întreaga Epistol c tre Coloseni f r nicio

întrerupere de capitol sau verset. Abilitatea voastr de a face shi a va fi for at aici.

Încerca i totu i.

Pavel, apostol al lui Isus Cristos, prin voia lui Dumnezeu, i fratele Timotei, c tre

sfin ii i fra ii credincio i în Cristos, care sunt în Colose: Har i pace de la Dumnezeu,

Tat l nostru, i de la Domnul Isus Cristos. Mul umim lui Dumnezeu, Tat l Domnului

nostru Isus Cristos, c ci ne rug m neîncetat pentru voi i am auzit despre credin a voastr

în Cristos Isus i despre dragostea pe care o ave i fa de to i sfin ii, din pricina n dejdii

care v a teapt în ceruri i despre care a i auzit mai înainte în cuvântul adev rului

Evangheliei, care a ajuns pân la voi i este în toat lumea, unde d roade i merge

crescând, ca i între voi. i aceasta, din ziua în care a i auzit i a i cunoscut harul lui

Dumnezeu, în adev r, cum a i înv at de la Epafras, preaiubitul nostru tovar de slujb .

El este un credincios slujitor al lui Cristos pentru voi i ne-a vorbit despre dragostea

voastr în Duhul. De aceea i noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încet m s ne

rug m pentru voi i s cerem s v umple i de cuno tin a voii Lui, în orice fel de

în elepciune i pricepere duhovniceasc ; pentru ca, astfel, s v purta i într-un chip

vrednic de Domnul, ca s -I fi i pl cu i în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte

bune i crescând în cuno tin a lui Dumnezeu, înt ri i, cu toat puterea, potrivit cu t ria

slavei Lui, pentru orice r bdare i îndelung r bdare, cu bucurie, mul umind Tat lui, care

v-a învrednicit s ave i parte de mo tenirea sfin ilor, în lumin . El ne-a izb vit de sub

puterea întunericului i ne-a str mutat în Împ r ia Fiului dragostei Lui, în care avem

r scump rarea, prin sângele Lui, iertarea p catelor. El este chipul Dumnezeului cel

nev zut, cel întâi n scut din toat zidirea. Pentru c prin El au fost f cute toate lucrurile

care sunt în ceruri i pe p mânt, cele v zute i cele nev zute: fie scaune de domnii, fie

dreg torii, fie domnii, fie st pâniri. Toate au fost f cute prin El i pentru El. El este mai

înainte de toate lucrurile i toate se in prin El. El este Capul trupului, al Bisericii. El este

începutul, cel întâi n scut dintre cei mor i, pentru ca în toate lucrurile s aib întâietatea.

C ci Dumnezeu a vrut ca toat plin tatea s locuiasc în El i s împace totul cu Sine prin

El, atât ce este pe p mânt cât i ce este în ceruri, f când pace, prin sângele crucii Lui. i

pe voi, care odinioar era i str ini i vr jma i prin gândurile i prin faptele voastre rele, El

v-a împ cat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca s v fac s v înf i a i

înaintea Lui sfin i, f r prihan i f r vin ; negre it, dac r mâne i i mai departe

întemeia i i neclinti i în credin , f r s v abate i de la n dejdea Evangheliei pe care a i

auzit-o, care a fost propov duit oric rei f pturi de sub cer i al c rei slujitor am fost

f cut eu, Pavel. M bucur acum în suferin ele mele pentru voi; i, în trupul meu,

împlinesc ce lipse te suferin elor lui Cristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.

Slujitorul ei am fost f cut eu, dup ispr vnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi

ca s întregesc Cuvântul lui Dumnezeu. Vreau s zic: taina inut ascuns din ve nicii i

în toate veacurile, dar descoperit acum sfin ilor Lui, c rora Dumnezeu a voit s le fac

cunoscut care este bog ia slavei tainei acesteia între Neamuri, i anume: Cristos în voi,

n dejdea slavei. Pe El Îl propov duim noi i sf tuim pe orice om i înv m pe orice om

în toat în elepciunea, ca s înf i m pe orice om, des vâr it în Cristos Isus. Iat la ce

lucrez eu i m lupt dup lucrarea puterii Lui, care lucreaz cu t rie în mine. Vreau, în

adev r, s ti i cât de mare lupt duc pentru voi, pentru cei din Laodicea i pentru to i cei

ce nu mi-au v zut fa a în trup; pentru ca s li se îmb rb teze inimile, s fie uni i în

dragoste i s capete toate bog iile plin t ii de pricepere, ca s cunoasc taina lui

Dumnezeu Tat l, adic pe Cristos, în care sunt ascunse toate comorile în elepciunii i ale

tiin ei. Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni s nu v în ele prin vorbiri am gitoare. C ci,

m car c sunt departe cu trupul, totu i cu duhul sunt cu voi i privesc cu bucurie la buna

rânduial care domne te între voi i la t ria credin ei voastre în Cristos. Astfel dar, dup

cum a i primit pe Cristos Isus, Domnul, a a s i umbla i în El, fiind înr d cina i i zidi i

în El, înt ri i prin credin , dup înv turile care v-au fost date, i sporind în ea cu

mul umiri c tre Dumnezeu. Lua i seama ca nimeni s nu v fure cu filosofia i cu o

am gire de art , dup datina oamenilor, dup înv turile încep toare ale lumii, i nu

dup Cristos. C ci în El locuie te trupe te toat plin tatea Dumnezeirii. Voi ave i totul

deplin în El, care este Capul oric rei domnii i st pâniri. În El a i fost t ia i împrejur, nu

cu o t iere împrejur f cut de mân , ci cu t ierea împrejur a lui Cristos, în dezbr carea de

trupul poftelor firii noastre p mânte ti, fiind îngropa i împreun cu El, prin botez, i

învia i în El i împreun cu El, prin credin a în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din

mor i. Pe voi, care era i mor i în gre elile voastre i în firea voastr p mânteasc net iat

împrejur, Dumnezeu v-a adus la via împreun cu El, dup ce ne-a iertat toate gre elile.

A ters zapisul cu poruncile lui, care st tea împotriva noastr i ne era potrivnic, i l-a

nimicit, pironindu-l pe cruce. A dezbr cat domniile i st pânirile i le-a f cut de ocar

înaintea lumii, dup ce a ie it biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni, dar, s nu v judece

cu privire la mâncare sau b utur sau cu privire la o zi de s rb toare, cu privire la o lun

nou sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurile viitoare, dar trupul este al

lui Cristos. Nimeni s nu v r peasc premiul alerg rii, f cându- i voia lui însu i printr-o

smerenie i închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a v zut, umflat de

o mândrie de art , prin gândurile firii lui p mânte ti, i nu se ine strâns de Capul din care

tot trupul, hr nit i bine închegat, cu ajutorul încheieturilor i leg turilor, î i prime te

cre terea pe care i-o d Dumnezeu. Dac a i murit împreun cu Cristos fa de

înv turile încep toare ale lumii, de ce, ca i cum a i tr i înc în lume, v supune i la

porunci ca acestea: „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!” Toate aceste lucruri, care

pier odat cu întrebuin area lor i sunt întemeiate pe porunci i înv turi omene ti, au, în

adev r, o înf i are voit , o smerenie i asprime fa de trup, dar nu sunt de niciun pre

împotriva gâdil rii firii p mânte ti. Dac deci a i înviat împreun cu Cristos, s umbla i

dup lucrurile de sus, unde Cristos ade la dreapta lui Dumnezeu. Gândi i-v la lucrurile

de sus, nu la cele de pe p mânt. C ci voi a i murit, i via a voastr este ascuns cu Cristos

în Dumnezeu. Când Se va ar ta Cristos, via a voastr , atunci v ve i ar ta i voi împreun

cu El în slav . De aceea, omorâ i m dularele voastre care sunt pe p mânt: curvia,

necur ia, patima, pofta rea i l comia, care este o închinare la idoli. Din pricina acestor

lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascult rii. Din num rul lor era i i voi

odinioar , când tr ia i în aceste p cate. Dar acum, l sa i-v de toate aceste lucruri: de

mânie, de vr jm ie, de r utate, de clevetire, de vorbele ru inoase care v-ar putea ie i din

gur . Nu v min i i unii pe al ii, întrucât v-a i dezbr cat de omul cel vechi, cu faptele lui,

i v-a i îmbr cat cu omul cel nou, care se înnoie te spre cuno tin , dup chipul Celui ce

l-a f cut. Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici t iere împrejur, nici net iere

împrejur, nici barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Cristos este totul i în to i. Astfel

dar, ca ni te ale i ai lui Dumnezeu, sfin i i preaiubi i, îmbr ca i-v cu o inim plin de

îndurare, cu bun tate, cu smerenie, cu blânde e, cu îndelung r bdare. Îng dui i-v unii

pe al ii, i dac unul are pricin s se plâng de altul, ierta i-v unul pe altul. Cum v-a

iertat Cristos, a a ierta i-v i voi. Dar mai presus de toate acestea, îmbr ca i-v cu

dragostea, care este leg tura des vâr irii. Pacea lui Cristos, la care a i fost chema i, ca s

alc tui i un singur trup, s st pâneasc în inimile voastre i fi i recunosc tori. Cuvântul

lui Cristos s locuiasc din bel ug în voi în toat în elepciunea. Înv a i-v i sf tui i-v

unii pe al ii cu psalmi, cu cânt ri de laud i cu cânt ri duhovnice ti, cântând lui

Dumnezeu cu mul umire în inima voastr . i orice face i, cu cuvântul sau cu fapta, s

face i totul în Numele Domnului Isus i mul umi i, prin El, lui Dumnezeu Tat l.

Nevestelor, fi i supuse b rba ilor vo tri, cum se cuvine în Domnul. B rba ilor, iubi i-v

nevestele i nu ine i necaz pe ele. Copii, asculta i de p rin ii vo tri în toate lucrurile, c ci

lucrul acesta place Domnului. P rin ilor, nu înt râta i pe copiii vo tri, ca s nu- i piard

n dejdea. Robilor, asculta i în toate lucrurile de st pânii vo tri p mânte ti; nu numai când

sunte i sub ochii lor, ca cei ce caut s plac oamenilor, ci cu cur ie de inim , ca unii

care v teme i de Domnul. Orice face i s face i din toat inima, ca pentru Domnul, nu ca

pentru oameni, ca unii care ti i c ve i primi de la Domnul r splata mo tenirii. Voi sluji i

Domnului Cristos. C ci cine umbl cu strâmb tate î i va primi plata dup strâmb tatea pe

care a f cut-o; i nu se are în vedere fa a omului. St pânilor, da i robilor vo tri ce le

datora i i ce li se cuvine, c ci ti i c i voi ave i un St pân în cer. St rui i în rug ciune,

veghea i în ea cu mul umiri. Ruga i-v totodat i pentru noi, ca Dumnezeu s ne

deschid o u pentru Cuvânt, ca s putem vesti taina lui Cristos, pentru care, iat , m

g sesc în lan uri: ca s-o fac cunoscut a a cum trebuie s vorbesc despre ea. Purta i-v cu

în elepciune fa de cei de afar ; r scump ra i vremea. Vorbirea voastr s fie totdeauna

cu har, dreas cu sare, ca s ti i cum trebuie s r spunde i fiec ruia. Tot ce este cu privire

la mine v va spune Tihic, fratele preaiubit i slujitorul credincios, tovar ul meu de

slujb în Domnul. Vi l-am trimis înadins, ca s lua i cuno tin despre starea noastr i s

v mângâie inimile. L-am trimis împrun cu Onisim, fratele credincios i preaiubit, care

este dintre ai vo tri. Ei v vor spune tot ce se petrece pe aici. Aristarh, tovar ul meu de

temni , v trimite s n tate; tot a a i Marcu, v rul lui Barnaba (cu privire la care a i

primit porunci... dac vine la voi, s -l primi i bine), i Isus, zis Iust: ei sunt din num rul

celor t ia i împrejur i singurii care au lucrat împreun cu mine pentru Împ r ia lui

Dumnezeu, oameni care mi-au fost de mângâiere. Epafra, care este dintre ai vo tri, v

trimite s n tate. El, rob al lui Cristos, totdeauna se lupt pentru voi în rug ciunile sale,

pentru ca, des vâr i i i deplin încredin a i, s st rui i în voia lui Dumnezeu. C ci v

m rturisesc c are o mare râvn pentru voi, pentru cei din Laodicea i pentru cei din

Ierapole. Luca, doctorul preaiubit, i Dima v trimit s n tate. Spune i s n tate fra ilor din

Laodicea i lui Nimfa i bisericii din casa lui. Dup ce va fi citit aceast epistol la voi,

face i a a ca s fie citit i în biserica Laodicenilor; i voi, la rândul vostru, s citi i

epistola care v va veni din Laodicea. i spune i lui Arhip: „Ia seama s împline ti bine

slujba pe care ai primit-o în Domnul.” Urarea de s n tate este cu mâna mea: Pavel.

Aduce i-v aminte de lan urile mele. Harul s fie cu voi! Amin.

Structura

unei

pilde

Context

Împ r ia lui Dumnezeu

în cer

pe p mânt

ca Israel

Pilde (con inut)

s mân

Context

Explicare

cuvânt

Limit pentru Interpetare

Tema central

INFORMA II PENTRU COMENZI

Manuale suplimentare pot fi comandate prin:

Send The Message (Trimite mesajul)

7175 West Oquendo Road

Las Vegas, NV 89113

702-328-7736

www.SendTheMessage.org

studiu-biblic-inductiv

Documents