studiu aditional privind evaluarea impactului asupra ...landpower.ro/ro/proiecte/doc/anexa 4 studiu...
TRANSCRIPT
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra
pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian
Dorobantu-Topolog
2013 PROPRIETATE INTELECTUALA
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
1
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra
pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian
Dorobantu-Topolog
ELABORAT DE: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. COMANDAT DE: S.C. LAND POWER S.R.L.
2013 PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara aprobarea scrisa a autorului. Beneficiarul poate publica acest studiu pe website-ul propriu si pe cel al institutiei care
finanteaza proiectul.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
2
CUPRINS
1. INTRODUCERE 4
1.1. Descrierea structurii documentului 4
2. DESCRIEREA PROIECTULUI 5
2.1. Locatia parcului eolian 5
2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian 10
2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului 10
2.2.2. Caracteristici climatice 11
2.2.3. Caracteristici hidrologice 13
2.2.4. Principalele tipuri de habitat 13
2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000 18
3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard Natura
2000) 20
3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord 20
3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag 25
4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN 29
4.1. Pasari 31
4.1.1. Definirea speciilor tinta 31
4.1.2. Definirea metodologiei de studiu 38
Pasarile migratoare 42
Pasari cuibaritoare 43
4.2. Lilieci 48
4.2.1. Definirea speciilor tinta 48
4.2.2. Definirea metodologiei de studiu 50
4.3. Bilantul activitatilor desfasurate in practica 55
5.1. Pasari 60
5.1.1. Specii incluse in lista Site-urilor Natura 2000 60
5.1.2. Specii de interes national 72
5.1.3. Specii migratoare de interes conservativ 76
5.1.4. Consideratii generale privind structura comunitatilor de pasari din zona analizata 80
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
3
5.2 Lilieci 99
6. EVALUAREA IMPACTULUI 103
6.1. Pasari 103
6.1.1. Lista speciilor potential afectate 103
6.1.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 105
6.1.3. Evaluarea impactului asupra speciilor secundare 132
6.2. Lilieci 142
6.2.1. Lista speciilor tinta potential afectate 143
6.2.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 143
6.3. Analiza impactului cumulat 148
7. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 154
8. MONITORIZAREA IMPACTULUI 160
BIBLIOGRAFIE 167
CALIFICARI ALE COLABORATORILOR IMPLICATI IN PROCESU L DE
MONITORIZARE 170
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
4
1. INTRODUCERE
Scopul acestui studiu este evaluarea impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei,
rezultat in urma dezvoltarii proiectului intitulat „CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN
DOROBANTU-TOPOLOG in extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea,
Judetul Tulcea, Romania”.
Prezentul studiu isi bazeaza concluziile pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie
2012 si iunie 2013, si pe informatiile incluse in formularele standard NATURA2000 aferente
siturilor de interes comunitar aflate in zona studiata, dar si pe rapoarte si studii privind zona
studiata publicate de-a lungul anilor.
In elaborarea studiului, echipa a luat in considerare conformarea cu legislatia europeana
privind mediul, Ghidul UE privind dezvoltarea de proiecte energetice eoliene in acord cu legislatia
UE privind natura, politicile de mediu ale BERD, si Scottish Natural Heritage Guidance,
„Metodologie de studiu a fi utilizata in evaluarea impacturilor parcurilor eoliene de uscat asupra
comunitatilor de pasari”.
Importanta acestui studiu provine din utilitatea sa in luarea deciziilor de catre autoritatile
legislative si institutiile financiare, si de asemenea in informarea publicului interesat asupra
impactului proiectului analizat asupra avifaunei.
Gasim necesar de mentionat faptul ca prezentul studiu vine in continuarea proiectului de
evaluare privind impactul asupra biodiversitatii inceput deja in 2008, desfasurat in paralel cu
Rapoartele de Impact asupra Mediului, ca parte a procedurilor pentru obtinerea Accodrului de
Mediu. Un aspect de asemenea important in evaluarea impactului parcului eolian Dorobantu-
Topolog asupra biodiversitatii sunt studiul de Evaluare Adecvata si Raportul de Mediu elaborate
in 2010, pe baza carora a fost acordat Avizul de Mediu de catre autoritatile competente.
Recomandarile si propunerile acestor studii au format baza rapoartelor de mediu cerute de, si
depuse la, Agentia Locala de Protectia Mediului, in concordanta cu procedurile de protectia
mediului de la nivel national.
1.1. Descrierea structurii documentului
Caracteristicile parcului eolian sunt expuse in Capitolul 2, in timp ce caracteristicile
generale ale sit-utilor Natura2000 potential afectate sunt expuse in Capitolul 3.
Criteriile adoptate pentru designul studiulu de teren sunt descrise in Capitolul 4, cu
identificarea speciilor tinta si prezentarea generala a activitatilor de teren desfasurate in practica.
In Capitolul 5 sunt descrise materialele care au stat la baza studiului, cu evaluarea fiecarei specii
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
5
de interes si raportarea atat a rezultatelor analizei de birou / consultarea literaturii de specialitate,
cat si rezultatele din studiul de teren.
In fine, evaluarea impactului face obiectul Capitolului 6.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Locatia parcului eolian
Parcul eolian Dorobantu-Topolog este situat in regiunea Dobrogea, in sud-vestul Tulcei, in
zona dintre satele: Dorobantu Mesteru si Luminita. Distantele aproximative, masurate in linie
dreapta, fata de principalele zone urbane din regiune sunt:
- aprox. 44 km de Tulcea;
- aprox 77 km de Constanta.
Imaginea 1. Locatia parcului – nationala (sursa hartii: Google Earth)
Imaginea 2. Locatia amplasamentului – local (Judetul Tulcea) sursa hartii: www.biodiversitate.mmediu.ro
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
6
Proiectul “CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG in
extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea, Judetul Tulcea, Romania” are ca scop
dezvoltarea unui parc eolian constand din 42 de turbine VESTAS V 90 – 2 MW, care produc
energie electrica din surse neconventionale de energie (eoliana), cu o putere totala de 84 MW, cu
instalatiile aditionale aferente. Proiectul este divizat in trei sub-parcuri:
- Sub-parcul Mesteru (ME) – 16 turbine eoliene;
- Sub-parcul Luminita (LU) - 11 turbine eoliene;
- Sub-parcul Topolog (TO) - 15 turbine eoliene.
Vor fi, de asemenea, construite retele electrice subterane de 30 kV si 110 kV si o statie de
transformare in Topolog de 30/110 kV.
Imaginea 3. Vedere din satelit a locatiei turbinelor eoliene (sursa hartii: Google Earth)
Accesul la locatie se realizeaza pe drumul judetean 222 B si prin reteaua de drumuri
comunale si de drumuri de exploatare.
Turbinele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 497 ha.
Suprafata de teren afectata se va constitui din:
- 10,08 ha, corespunzatoare platformelor tehnologice
- 714 mp corespunzatori turbinelor, deoarece fundatiile sunt ingropate, iar la suprafata
terenului ramane doar inelul suprateran cu diametrul de 4,65 m
- 191,52 mp, suprafata afectata de statiile electrice
- 56.895 mp corespunzatori drumurilor noi de acces turbine
- 7.300 mp, suprafata statiei electrice de transformare 30/110 kV Topolog.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
7
Specificatii generale ale turbinei eoliene V90 2 MW
Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW este o turbina eoliana in amonte cu reglare a
pasului elicei, pivotare activa si rotor cu trei pale. Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW are
diametrul rotorului de 90 m, iar generatorul are capacitatea nominala de 1,8 MW sau 2,0 MW, in
functie de conditiile de vant. Turbina utilizeaza conceptele OptiTip® si OptiSpeedTM. Cu aceste
caracteristici, turbina eoliana poate opera rotorul la viteza variabila (RPM), ajutand la
mentinerea puterii la sau aproape de puterea nominala.
Turbina V90-1.8/2.0 MW este dotata cu un rotor cu diametrul de 90 de metri constand din
trei pale si un butuc. In functie de conditiile de vant dominante, palele sunt pozitionate continuu
pentru a se optimiza gradul de inclinare.
Rotor
Diametru 90 m Zona de acoperire 6362 m2 Viteza de rotatie, static, rotor 14,9 rpm Viteza, intervalul de functionare dinamica
9,6 – 17,0 rpm
Directia de rotatie In sens orar (vedere frontala)
Orientare Amonte Inclinare 6° Conicitatea butucului 2° Numar de pale 3 Frane aerodinamice Plasare in drapel
Palele 44 m Prepreg (PP) sunt fabricate din fibra de carbon si de sticla. Acestea constau in
doua aripi fixate pe grinda de suport.
Palele PP
Descrierea tipului Aripi fixate pe grinda de suport Lungime pala 44 m
Material Rasina epoxidica armata cu fibre de sticla si fibre de carbon
Conecarea palelor Fixari cu otel Aripile RISØ P + FFA – W3 Talpa maxima 3,512 m Varful palei (R44.5) 0,391 m Rasucire (fixarea palei/ varful palei)
27°
Greutate 6750 kg
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
8
Sistemul de reglare al gradului de inclinare
Energia absorbita prin actiunea vantului si transmisa turbinei este reglata prin controlarea
gradului de inclinare a palelor, conform procedurii de control. Sistemul de reglare a gradului de
inclinare functioneaza, de asemenea, si ca sistem de franare principal, prin reglarea gradului de
inclinare in afara vantului. Acest lucru produce rotirea la relanti a rotorului. Rulmentii cu doua
randuri de bile cu contact in 4 puncte sunt utilizati pentru a conecta palele la butuc. Sistemul de
reglare a gradului de inclinare se bazeaza pe un sistem hidraulic si utilizeaza un cilindru pentru a
regla gradul de inclinare a fiecarei pale. Cilindrul este alimentat cu energie hidraulica de catre
unitatea hidraulica din nacela prin cutia de transmisie principala si catre arborele principal prin
transferul rotatiei. Acumulatorii hidraulici din interiorul butucului rotorului asigura o cantitate
suficienta de energie necesara reglarii gradului de anclinare a turbinei in caz de defectiune.
Sistemul de reglare al gradului de inclinare
Tip Hidraulic
Cilindru Ø125/80 – 760
Numar 1 buc./ pala
Interval -5º to 90º
Sistemul hidraulic
Capacitatea pompei 44 l/min.
Presiune de lucru 180 – 200 bari
Cantitate de ulei 260 l
Motor 18,5 kW
Butucul
Axul sustine cele 3 pale si transfera fortele de reactie catre lagarul principal. Structura
butucului sustine, de asemenea, lagarele palelor si cilindrul de reglare a gradului de inclinare.
Butucul
Tip Butuc cu colivie turnata
Material Fonta EN GJS 400-18U-LT/EN 1560
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
9
Domeniul de functionare – temperatura si vantul
Valorile se refera la inaltimea butucului si sunt determinate de senzorii turbinei si de
sistemul de control al acesteia.
Domeniul de functionare – Temperatura si vantul
Intervalul de temperatura ambientala
(Turbina la temperatura normala)
Intre -20° si +40° C
Cuplare (medie de 10 min.) 4 m/s
Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 25 m/s
Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 20 m/s
Design Structural – Reprezentarea dimensiunilor exterioare
Figura 4. Diagrama generala a turbinei eoliene
Figura 5. Curba de putere a Vestas V90
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
10
2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian
2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului
Locatia parcului eolian Dorobantu-Topolog este in regiunea Dobrogea (Romania), la
limita dintre Podisul Dobrogei de Nord (Comuna Dorobantu) si Podisul Central al Dobrogei
(Comuna Topolog), cu sub-diviziunile Podisul Babadag si Podisul Casimcei.
Imaginea 6. Harta fizica– Locatia parcului eolian – sursa hartii: tulcea-county.map2web.eu
Podisul Casimcei include culmi si platouri usor convexe, uneori sub forma unor domuri
largi separate de inseuari largi, situate in partea nordica, unde formeaza interfluviile catre bazinele
hidrografice ale Aiormanului si Slavei, si in partea centrala a podisului, unde constituie
interfluviile principale din bazinele hidrografie ale Raurilor Topolog si Casimcea.
Pe unele sectoare, vaile puternic adancite in masa sisturilor verzi capata aspect de canion,
asa cum este Valea Topologului, intre Haidar si Calfa. La obarsia Topologului, amonte de sectorul
de vale in canion, se contureaza Depresiunea Topolog-Sambata Noua, relativ inalta (200-250 m),
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
11
redusa ca suprafata, si in care se impun versanti prelungi, cu pante reduse, de tipul glacisurilor de
eroziune.
Baza calcarelor jurasice, prezente in extremitatea sudica a podisului, introduce in peisajul
geomorfologic o nota cu totul aparte, ce contrasteaza cu imaginea de ansamblu a acestuia.
Podisul Babadag este similar unei platforme masiva, partial fragmentata de vai nu foarte
adanci si scurte, orientate catre Nord-Est. Este delimitata in Nord de Depresiunea Cernei si apoi
de Coridorul Taitei si de Lacul Babadag, iar in Sud de falia Pecineaga-Camena. Platformele inalte
ale Dunarii pot fi intalnite in Vest si in Est nu foarte inalta Depresiune Jurilovca.
Depozitele Podisului Babadag apartin in principal Cretacicului superior, fiind reprezentata
de calcare nisipoase, calcare conglomeratice, gresii calcaroase si calcare marnoase. Aceste
formatiuni sunt acoperite de o patura care se termina la suprafata cu un strat de loess.
Zona Dorobantu – Mesteru – Topolog prezinta un relief characteristic, sub forma unor
formatiuni deluroase, avand ca element characteristic un fundament reprezentat de depozite
Proterozoice vechi, erodate, si un strat sedimentar reprezentat de o patura de depozite cuaternare,
reprezentate in cea mai mare parte de loess depus de vant.
Tipurile de sol prezente in cadrul amplasamentului sunt reprezentate in mare parte de
cernoziomuri (carbonatice, levigate, castanii si ciocolatii).
2.2.2. Caracteristici climatice
Comunele Dorobantu si Topolog au un climat continental, cu veri calde si uscate, ierni
geroase cu vanturi permanente, cu diferente mari de temperature de la o zi la alta. Temperatura
medie anuala este de 100 – 110C, temperatura maxima vara este de 370C. Cantitatea medie de
precipitatii este de 400 mm/m2 pe an.
Amplasamentul este localizat intr-o zona cu vanturi puternice, pe directia N-S.
Comuna Casimcea este caracterizata de un climat continental cu temperaturi ridicate in
Iulie si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 110 C, iar cantitatea medie de
precipitatii este de 480 mm/m2 pe an.
Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice
genereaza fenomene electrice acompaniate de fulgere si tunete. Media anuala de zile cu fulgere si
tunete este de aproximativ 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile Mai-Iunie.
Urmatorii parametric meteorologici au fost inregistrati in zona parcului eolian in perioada
de studiu (Ianuarie 20122 – Iunie 2013).
- Temperature minima a fost inregistrata in Ianuarie 2012 si maxima in Iulie 2012;
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
12
Imaginea 7. Media lunara a temperaturilor
- Media cea mai redusa a volumului de precipitatii a fost inregistrata in Iulie 2012, si maxima
in Ianuarie 2012;
Imaginea 8. Media lunara a precipitatiilor
Imaginea 8 a fost completata prin calcularea mediei aritmetice a valorilor zilnice ale
precipitatiilor, masurate in mm (unde 1 mm = 1l/m2), separate pentru fiecare luna intre Ianuarie
2012 si Iunie 2013.
Valorile mai mari sunt cele zilnice, precum cele din lunile Ianuarie si Octombrie, cu valori
de 15 mm si cu o maxima de 49 mm in luna Mai 2012. In general, precipitatiile lunare din judetul
Tulcea pentru anul 2012 au fost reduse, acest an fiind unul uscat pentru judetul Tulcea. Pentru
anul 2013, valorile zilnice maxime de precipitatii au fost inregistrate in lunile: Mai, cu 18 mm si
Iunie cu 41 mm.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
13
2.2.3. Caracteristici hidrologice
Nu exista cursuri importante de apa, permanente sau temporare, in cadrul locatiei
propuse pentru operarea parcului eolian.
Exista multe cursuri de apa cu un character permanent in vecinatatea parcului eolian,
Topolog, Valea Rostilor, Peceneaga, precum si multe parauri cu apa intermitenta, conditionata de
volumul precipitatiilor.
Imaginea 9. Reteaua hidrografica din Sud-Vestul Judetului Tulcea
Cel mai important curs de apa este raul Topolog, care izvoraste din Platoul Casimcei,
in apropierea satului Topolog, judetul Tulcea, cu un regim permanent in general, dar cu un
caracter torential.
Cursul raului este initial orientat de la Nord-Vest catre Sud-Est, isi schimba directia catre
Vest, in aval, si are o lungime totala de 38 km, dintre care 20 km se afla in cadrul judetului
Tulcea, si restul in judetul Constanta. Suprafata totala a bazinului hidrografic este de 343 km2,
dintre care 165 km2 se afla in judetul Tulcea si restul in judetul Constanta.
Locatia parcului eolian analizat este situate la o distanta de aproximativ 13,5 km de fluviul
Dunarea – cel mai important curs de apa care delimiteaza regiunea Dobrogea.
2.2.4. Principalele tipuri de habitat
Zona studiata combina elemente caracteristice peisajului pastoral, rural si forestier care,
impreuna cu un peisaj deluros, creaza un peisaj unic si complex, afectat doar pe anumite parcele
de prezenta drumurilor si a liniilor electrice.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
14
Imaginea 10. Principalele tipuri de utilizare a terenului din zona studiata si din vecinatatile sale (luata din Corine
Land Cover 2006)
Structura vegetatiei din zona studiata este rezultatul actiunii factorilor de mediu de-a
lungul timpului, dintre care mentionam: climatul continental, reteaua hidrografica saraca,
competitia interspecifica si factorul antropic.
Zonele pentru implementarea parcului eolian sunt reprezentate de teren arabil si folosit
pentru pasunat, habitate antropice (de tipul agro-ecosistemelor), care alterneaza din loc in loc cu
habitate semi-naturale, respectiv pasuni de stepa secundare, antropozoogene, cu o structura
floristica apropiata habitatului romanesc R3415 Pasuni Ponto-Balcanice de Botriochloa
ischaemum si Festuca valesiaca corespunzand habitatului Natura 2000: 6240* Pajisti stepice
subpanonice (D.Gafta, O.Mountford, 2008) si R3420 Pajisti Vest-Pontice cu Poa bulbosa,
Artemisia austriaca, Cynodon dactylon si Poa angustifolia corespunzand habitatului Natura 2000
62C0* Stepe ponto-sarmatice (D.Gafta, O.Mountford, 2008).
Trebuie sa notam faptul ca vegetatia stepica se afla intr-un stadiu avansat de degradare,
datorita pasunatului prelungit si nerestrictionat, alterand in mod profund structura cenotica a
habitatelor.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
15
Imaginea 11. Vedere asupra agro-ecosistemelor
Habitatul Ponto-Balcanic al Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca reprezinta
pasunile joase din stepele si silvostepele din dealurile zonei de paduri de stejari din Dobrogea,
Muntenia si Sudul Moldovei. Caracteristic pentru acest tip de habitat sunt gramineele xerofile
stepice, care formeaza etajul superior de 50-65 cm, cu o acoperire de 60-85%. Dintre aceste
plante, cele care sunt prezente in fitocenoze sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca,
Bromus hordeaceus, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S.
lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca, Achillea setacea. Compozitia floristica a
habitatului R3415 consta din urmatoarele specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa
ischaemum si speciile caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Alte
specii importante pentru acest tip de habitat pot fi considerate: Taraxacum serotinum, Daucus
guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis,
Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp.
jurineifolia, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Eryngium campestre, Euphorbia
seguieriana, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre,
Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.
Imaginea 12. Pasuni cu Botriochloa iscaemum
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
16
Habitatul de pajiste Vest-Pontica cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon
dactylon si Poa angustifolia reprezinta cele 500-600 ha de pasuni, raspandit in Estul Munteniei,
Dobrogea, Sudul Moldovei si vegetatie ce atinge maximul de dezvoltare in primavara, cand solul
are suficienta umiditate pentru cresterea vegetatiei. La inceputul primaverii, specia principala intra
in vegetatie dupa care este succedata de Artemisia austriaca, o specie xerofila, care apare in mod
masiv si dureaza pana toamna. Plantele insotitoare sunt numeroase si apartin vegetatiei originale
care a existat pe aceste terenuri (Donita N., 2005), precum Coronilla varia, Euphorbia glareosa,
E. seguieriana, Lotus corniculatus, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.
Imaginea 13. Pasune cu Poa bulbosa
In vecinatatea locatiei, in afara de habitatele specificae agroecosistemelor, o serie de
habitate forestiere naturale si semi-naturale au fost identificate. Dintre habitatele naturale de
importanta comunitara, mentionam habitatul 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun,
foarte extinse in zona Podisului Babadag, cu asociatiile reprezentative Querco pedunculiflorae-
Tilietum tomentosae Donita 1970 si Nectaroscordo - Tilietum tomentosae Donita 1970, si de
asemenea habitatul 91AA* Paduri din Est cu stejar pufos reprezentate de asociatia Galio
dasypodi - Quercetum pubescentis Donita 1970 (Petrescu, M., 2007).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
17
Imaginea 14. Vedere cu ecosistemului forestier – habitatul 91M0
Asociatia Querco pedunculiflorae-Tilietum tomentosae corespunde habitatului din
Romania R4158 Paduri danubian-vest-pontice mixte de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora)
si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii. Acest habitat este reprezentat de Quercus
pedunculiflora si specii xero-mezofile mixte, neutrofile, acompaniate de specii din stratul
arborescent: Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus
ornus.
Asociatia Nectaroscordo-Tilietum tomentosae corespunde habitatului R4136 Paduri vest-
pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) si carpinita (Carpinus
orientalis) cu Nectaroscordum siculum. Acest habitat este reprezentat de xero-mezofile mixte,
neutrofile, paduri cu Quercus dalechampii si Q. polycarpa din podisurile Dobrogei de Nord, cu
Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariifolia,
Fraxinus ornus, acompaniate de numeroase specii mediteraneene in stratul ierbos.
Asociatia Galio dasypodi-Quercetum pubescentis corespunde habitatului romanesc R4161
Paduri-raristi vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium si este
reprezentativa pentru padurile xerofile, neutrofile de Quercus pubescens din podisurile calcaroase
ale Dobrogei.
De asemenea, in vecinatatea parcului eolian, marginind habitatele forestiere deja
mentonate, au fost identificate zone de tufarisuri, pentru care este reprezentativa asociatia Pruno
spinosae - Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931, inclusa in habitatul 40CO* Tufarisuri de
foioase Ponto-Sarmatice sau habitatul R3122, corespunzand clasificarii romanesti a habitatelor
(N. Donita et al., 2005).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
18
Aceste tufarisuri apartin silvostepei sudice a regiunii Ponto-Sarmatice si sunt raspandite in
zona sa de Sud-Vest si anume, in Moldova, Muntenia si Dobrogea. Compozitia floristica este data
de urmatoarele specii: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, ca specii edificatoare si de alti
taxoni importanti, precum: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster,
Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea,
Evonymus europaeus, Rosa gallica, Prunus fruticosa, Veronica chamaedrys, Plantago media,
Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum
vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis
glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys.
Imaginea 15. Vedere asupra zonei cu tufarisuri
2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000
Parcul eolian consta din 42 de turbine, si este localizat partial in cadrul ariilor protejate de
interes comunitar, dupa cum urmeaza:
- 11 turbine in ROSCI0201 Podisul Dobrogei de Nord (LU-03, LU-04, LU-05, LU-
06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08);
- O turbina in ROSPA0091 Padurea Babadag (ME – 08).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
19
Imaginea 16. Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate de Interes Comunitar
Utilizarea terenului din zona analizata
Tipul de utilizare a terenului
Numar total de turbine
Numar turbine in cadrul SCI
Numar turbine in cadrul SPA
Teren arabil neirigat 31 0 0
Pasuni 11 11 1
Descrierea si starea de conservare a pasunilor este descrisa la pag. 77-79 ‘Informatii
referitoare la tendintele si habitatele in schimbare’.
Datorita optimizarilor recente, instalarea turbinei TO01 (in interiorul zonei SCI) a fost
abandonata si, in consecinta, numarul de turbine a fost redus de la 42 la 41. Conform configuratiei
finale, 10 turbine (LU03-LU011 si ME08) sunt localizate in cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean,
si una dintre ele (ME08) in cadrul SPA Padurea Babadag (turbine ME-08 este localizata atat in
SCI cat si in SPA, avand in vedere ca o parte din SPA Padurea Babadag este, de asemenea,
desemnat ca SCI).
Dupa renuntarea la turbine TO1, Land Power a inceput dezvoltarea unei noi turbine
localizate in afara Natura 2000. Procesul este in desfasurare.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
20
3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard
Natura 2000)
Scurta descriere a celor doua situri de Interes Comunitar (SCI si SPA) din zona parcului
eolian a fost bazata pe informatiile incluse in formularele standard, aprobate de legislatia nationala
(Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 modificata si completata de HG nr. 971/2011 si Ordinul
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007, modificata prin Ordinul Ministerul
Ministerul Mediului si Padurilor nr. 2387/2011).
3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord
Imaginea 17. Sursa hartii: openstreetmap
Relatiile cu alte situri Natura 2000 descrise: ROSPA0040 Dunarea Veche - Bratul
Macin, ROSPA0100 Stepa Casimcea, ROSPA0073 Macin – Niculitel, ROSPA0091 Padurea
Babadag
Regiunea – Dobrogea Judetul - Tulcea Regiunea biogeografica - Stepa Locatia centrului sitului - N 44° 58’ 13”; E 28° 30’ 7” Altitudine (m): min. 0; max. 411; med. 201 Suprafata sitului (ha): 84812 Custode: nu este atribuita unui custode
Planul de management: nu este elaborat
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
21
Informatii ecologice
Tabel 1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Rel. Conserv. Global
40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B
91X0 Paduri dobrogene de fag 0.01 B A B B
62C0* Stepe ponto-sarmatice 27.87 A A B A
91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu
Quercus spp. 2.25 A B A A
91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24.7 A B B A
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23.58 A B B A
91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar
pufos 17.07 A A B A
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0.02 C C B C
8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0.001 C C B C
8230
Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion
sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe
stancarii silicioase
1 B A B B
LEGEND
REPREZENTATIVIVITATE SUPRAFATA RELATIVA STATUT DE C ONSERVARE EVALUARE GLOBALA
A - reprezentativitate excelenta
A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta
B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna
C - reprezentativitate semnificativa
C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa
C - valoare considerabila
D - prezenta nesemnificativa
Tabel 2. Specii de mamifere si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie:
Rezidenta Repro ducere
Iernat Pasaj Sit. Pop.
Conserv. Izolare Global
1335 Spermophilus citellus
RC A A C A
1304 Rhinolophus ferrumequinum
P C B C B
2609 Mesocricetus newtoni
R A B A B
2633 Mustela eversmannii
V A B B B
2635 Vormela peregusna
V A B B B
2021 Sicista subtilis P B B A B
Tabel 3. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta
Repro ducere
Iernat Pasaj Sit. Pop.
Conserv. Izolare Global
1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
22
Tabel 4. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta
Repro ducere
Iernat Pasaj Sit. Pop.
Conserv. Izolare Global
236 Campanula romanica R A A A A
079 Moehringia jankae V A A A A
253 Centaurea jankae P?
327 Himantoglossum caprinum
R A B C B
125 Potentilla emilii-popii P?
067 Echium russicum V C B C B
097 Iris aphylla ssp. hungarica
V C B C B
LEGENDA
STATUT UICN POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent
EN - Endangered
A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata
A - conservare excelenta
A - valoare excelenta
R - rar
NT - Near Threatened
B - 15 p > 2%
B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie
B - conservare buna B - valoare buna
RC – relativ comun
VU - Vulnerable
C - 2 p > 0%
C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
C - conservare medie sau redusa
C - valoare considerabila
P – prezenta specie LC - Least concern
D - populatie nesemnificativa
C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi IUCN - Uninunea Internationala pentru Conservarea Naturii POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective
Tabel 5. Alte specii importante de flora si fauna
Cat. Specie Populatie Motiv Cat. Specie Populatie Motiv
P Achillea clypeolata
R A P Lunaria annua ssp. pachyrhiza
V A
P Achillea ochroleuca
R A P Mercurialis ovata C A
P Agropyron cristatum ssp. brandzae
P C P Muscari neglectum C A
P Anacamptis pyramidalis
R A P Myrrhoides nodosa C A
P Asparagus verticillatus
C A P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum
C A
P Asphodeline lutea V A P Neottia nidus-avis V A
P Astragalus ponticus
R A P Ononis pusilla R A
P Asyneuma anthericoides
V A P Orchis morio R A
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
23
P Celtis glabrata V A P Ornithogalum amphibolum
R A
P Cephalanthera rubra
R A P Paeonia peregrina C A
P Corydalis solida ssp. slivenensis
C A P Paeonia tenuifolia V A
P Crocus chrysanthus
R A P Paliurus spina-christi V A
P Crocus flavus R A P Paronychia cephalotes R A
P Dianthus nardiformis
R C P Pimpinella tragium ssp. lithophila
C A
P Fritillaria orientalis
V A P Piptatherum virescens C A
P Gagea bulbifera V A P Platanthera chlorantha R A
P Gagea szovitsii R A P Rumex tuberosus C A
P Galanthus plicatus
R A P Salvia aethiopis R A
P Globularia bisnagarica
V A P Satureja coerulea R A
P Goniolimon collinum
R A P Scorzonera mollis R A
P Gymnospermium altaicum
R A P Scutellaria orientalis R A
P Himantoglossum hircinum
V A P Silene compacta R A
P Lactuca viminea R A P Spiraea hypericifolia R A
P Lathyrus pannonicus
R A P Stachys angustifolia R A
P Limodorum abortivum
V A P Tanacetum millefolium C A
P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A
LEGENDA Populatie Motivare
C= comun; R= rar; V= foarte rar; P= prezent A= Lista Rosie date nationale; B=endemic; C= conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea); D= alte motive
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului (bazat pe informatiile furnizate de proiectul Corine Land Cover)
Cod % CLC Clasa de habitate N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 4 211- 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N16 73 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Calitate si importanta
La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel mai intins
si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de 95,5% (85046 ha) din
habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de
padure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Paduri de
stejar termofil si supra-mediteranean Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
24
cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) - 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat
prin tipul 91YO) - 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa,
respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO - 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta
comunitara sunt de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).
In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter endemic pentru
Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999 ; Dihoru, Donita,1970) - asociatiile din aliantele Pimpinello-
Thymion zygioidi, Asparago verticillati - Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion
tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in
care se incadreaza situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si
mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*;
subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de
date PHYSIS.
Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-
subtipul 41.C22 ; 91AA - subtipul 41.73723 ; 91MO - subtipul 41.76813) situl reuneste cea mai
mare proportie din suprafata de raspandire la nivel national. Acest aspect este valabil , dupa toate
probabilitatile si pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului
40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.
Vulnerabilitate:
Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitate sitului sunt reprezentate in
ordine descrescatoare :
- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri de vanatoare;
- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre speciile de
Quercus si cele de amestec) favorizata de managementul
- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene
- plantarea habitatelor stepice
- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
25
3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag
Figure 18. sursa hartii: openstreetmap
Relatia cu alte situri Natura 2000: ROSCI0201 Platoul Nord Dobrogean Regiune – Dobrogea Judet- Tulcea Regiune biogeografica- Stepa Localizare centru sit - N 44° 52’ 51”; E 28° 30’ 21” Altitudine (m): min. 0; max. 400; med. 191 Suprafata Sit (ha): 58.473 Custode: nu este atribuita unui custode
Planul de management: nu este elaborat
Informatii ecologice
Tabel 6 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Code Specie Populatie Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Consevare. Izolare Global
A090 Aquila clanga 2-5 i B B C B
A224 Caprimulgus europaeus
C C B C C
A231 Coracias garrulus 400-500 p
B B C B
A238 Dendrocopos medius
500-620 p B B C B
A236 Dryocopus martius 60-80 p C B C C A103 Falco peregrinus 2-4 i D A320 Ficedula parva 500-2500 i D A338 Lanius collurio C C B C C A339 Lanius minor C C C C B A246 Lullula arborea RC D
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
26
A234 Picus canus 200-300 p C B C C A402 Accipiter brevipes 60-100p A A C A A215 Bubo bubo 1-4p C B C B A403 Buteo rufinus 15-30p B B C B A083 Circus macrourus 70-100i B B C B A075 Haliaeetus albicilla 1-1p 5-10i C B C C
A242 Melanocorypha calandra
800-1500 p
C B C B
A397 Tadorna ferruginea 3-7 p <243 i B B C B
A133 Burhinus oedicnemus
35-50 p 400-500 i B B C B
A097 Falco vespertinus 600-800i C B C B
A307 Sylvia nisoria 300-400p
C A C B
A511 Falco cherrug 1-2p 6-8i B B B B
A255 Anthus campestris 1600-2000p
C B C B
A379 Emberiza hortulana 600-800 p
C A C B
A404 Aquila heliaca 3-5i B B C C
A072 Pernis apivorus 3190-7050 i
C B C B
A080 Circaetus gallicus 20-30p 195-300i B B C B
A081 Circus aeruginosus 1517-3970 i
C B C C
A082 Circus cyaneus 20-30i 110-330i C B C B A084 Circus pygargus 0-3 p 500-830 i B B C B
A089 Aquila pomarina 15-30 p 4270-8580 i
C B C B
A092 Hieraaetus pennatus 20-30p 270-400i A B C B
A019 Pelecanus onocrotalus
2850-3800 i
C B B B
A030 Ciconia nigra 1877-2123 i
B B C B
A243 Calandrella brachydactyla
200-300p
B B C C
A031 Ciconia ciconia 35000-122000i
B B C B
LEGENDA
STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent
A - 100 p > 15%
A - populatie (aproape) izolata
A - conservare excelenta
A - valoare excelenta
R - rar
B - 15 p > 2%
B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie
B - conservare buna B - valoare buna
RC – relative comun
C - 2 p > 0%
C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
C - conservare medie sau redusa
C - valoare considerabila
P - prezent D -populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
27
Tabel 7. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Pop. Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj
Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
A435 Oenanthe isabellina 20-30 p A B C B A088 Buteo lagopus R D A363 Carduelis chloris RC D A208 Columba palumbus C A212 Cuculus canorus C
A299 Hippolais icterina RC
A251 Hirundo rustica P C D A340 Lanius excubitor R D A341 Lanius senator P D A262 Motacilla alba C D A260 Motacilla flava RC D A319 Muscicapa striata RC D A277 Oenanthe oenanthe C D A337 Oriolus oriolus C D A443 Parus lugubris 700-800 p B B C B
A274 Phoenicurus phoenicurus
RC D
A315 Phylloscopus collybita
C C D
A314 Phylloscopus sibilatrix
RC D
A276 Saxicola torquata RC D
A210 Streptopelia turtur C D
A351 Sturnus vulgaris C C D A311 Sylvia atricapilla RC D
A308 Sylvia curruca
RC D
A232 Upupa epops C D
A086 Accipiter nisus 2503-3970 i
C B C B
A087 Buteo buteo 14675-28487 i
C B C C
LEGENDA
STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent
A - 100 p > 15%
A - populatie (aproape) izolata
A - conservare excelenta
A - valoare excelenta
R - rar
B - 15 p > 2%
B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie
B - conservare buna B - valoare buna
RC – relaticv comun
C - 2 p > 0%
C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa
C - conservare medie sau redusa
C - valoare considerabila
P - prezent D – populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
28
Descrierea sitului
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clasa de habitate N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 16 211-213 Culturi (teren arabil) N14 5 231 Pasuni N16 66 311 Paduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine …) N26 7 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Falco vespertinus Falco cherrug Coracias garrulus Hieraaetus pennatus Accipiter brevipes Circaetus gallicus Circus pygargus Oenanthe pleschanka Picus canus Milvus migrans Dendrocopos medius
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Haliaeetus albicilla Ficedula parva Ciconia ciconia Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus macrourus Circus cyaneus
Vulnerabilitate
Extinderea terenurilor agricole si a dependintelor gospodaresti, constructia de obiective
turistice noi, pasunat intensiv, braconaj. Padurea Babadag este strabatuta de trei drumuri
principale: drumul national 22D, drumul national 22A si drumul national 22 (E87).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
29
4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN
Prezentul studiu este bazat pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie 2012 si iunie
2013 si pe informatii incluse in Formularele Standard Natura 2000 pentru sit-urile de intres
comunitar din zona analizata si de asemenea pe rapoarte si studii referitoare la zona analizata
publicate de-a lungul anilor. Pentru analiza impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei din
zona analizata au fost luate in considerare rezultatele monitorizarii desfasurate intre 2006 si 2011
pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.
Observatiile s-au concentrat pe elementele principale ale biodiversitatii in zona parcului
eolian Dorobantu-Topolog. O atentie deosebita a fost acordata speciilor de pasari care folosesc
zona pentru hranire, adapost, cuibarit sau pasaj si speciilor de lilieci care pot ajunge pe
amplasamentul parcului eolian.
Au existat doua etape in delimitarea zonei studiate, corespunzatoare fazelor de
implementare a proiectului „Parc eolian Dorobantu-Topolog”.
In Etapa 1 (2006 - 2012), corespunzatoare etapei de obtinere a documentatiei din
partea autoritatilor de reglementare, in acord cu legislatia nationala (Avizul de Mediu,
Acordul de Mediu) – a fost luata in considerare configuratia tuturor parcurilor eoliene din
apropierea obiectivului analizat. Asadar, zona studiata a inclus:
- amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog;
- amplasamentele parcurilor eoliene din apropierea parcului eolian analizat;
- zonele de teren din imediata apropiere a celor patru parcuri eoliene care au habitate similare cu
cel existent pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.
Un motiv suplimentar pentru delimitarea zonei de studiu intiale, ilustrat in Figura 19, a fost
faptul ca, din cele 57 de turbine eoliene apartinand celor patru parcuri eoliene propuse a fi
construite in zona, 23 de turbine se gaseau in SCI Podisul Nord-Dobrogean (ROSCI0201), si doar
una se gasea in interiorul SPA PAdurea Babadag (ROSPA0091).
De-a lungul perioadei 2006 – 2012, echipa noastra de experti a desfasurat de asemenea
observatii in zona impadurita din parcul eolian (pana la 500 m de locatia turbinelor, catre
interiorul padurii) cu scopul de a identifica cuiburi de specii rapitoare.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
30
Nota: turbinele nu sunt redate la scara
S.C. LANDPOWER S.R.L. – “Constructia Parcului Eolian Dorobantu-Topolog”, Comunele Dorobantu, Topolog, Casimcea
S.C. ECOPROD ENERGY S.R.L. - “Constructie Parc Eolian” –Topolog 2, Comuna Topolog
S.C. TOTAL ELECTRIC S.R.L. - “ Constructie Parc Eolian” –Topolog 3, Comuna Topolog
S.C. SEHER EOL S.R.L - “ Constructie parc eolian, drumuri si retele electrice”– Comuna Topolog
Figura 19. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 1
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
31
In Etapa 2 (martie-iunie 2013), in elaborarea Raportului privind monitorizarea avifaunei
si chiropterofaunei pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Dorobantu-Topolog, zona
de monitorizare a fost stabilita in conformitate cu recomandarile Ghidului SNH (Scottish Natural
Heritage). Asadar, zona studiata a fost extinsa pana la 2 km in interiorul padurii (spre deosebire de
500 m in Etapa 1), iar pentru identificarea potentialelor zone de adapost pentru lilieci au fost
realizate trasee la distante de pana la 7,2 km de parcul eolian analizat.
Figura 20. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 2
4.1. Pasari
4.1.1. Definirea speciilor tinta
Speciile tinta de pasari au fost considerate inca de la inceputul monitorizarii biodiversitatii
in zona de studiu acele specii protejate la nivel international, european si national care sunt
susceptibile de a fi supuse impactului parcurilor eoliene.
Astfel, speciile tinta au fost selectate avandu-se in vedere: formularul standard al ariei de
protectie speciala avifaunistica Padurea Babadag (ROSPA 0091 Padurea Babadag), speciile de
interes national care necesita o protectie stricta si speciile migratoare care pot traversa sau ajunge
in zona parcului eolian, urmarind ruta Pontica de migratie (Pontica flyroute).
Subliniem faptul ca numai speciile protejate sau de interes conservativ au fost luate in
considerare in conformitate cu recomandarile ghidului SNH.
Speciile tinta de pasari identificate in cadrul studiului sunt urmatoarele (Tabelul 8):
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
32
Tabelul 8. Speciile tinta
Speciile Tinta
Accipiter brevipes Aegithalos caudatus (Long-tailed Tit)
Accipiter gentilis Athene noctua (Little Owl)
Accipiter nisus Carduelis cannabina (Linnet)
Anthus campestris Carduelis carduelis
Aquila heliaca Carduelis chloris
Aquila pomarina Carduelis flammea
Asio flammeus Carduelis spinus
Burhinus oedicnemus Coccothraustes coccothraustes
Buteo buteo Coracias garrulous
Buteo lagopus Corvus corax
Buteo rufinus Dendrocopos medius
Calandrella brachydactyla Dryocopus martius
Ciconia ciconia Erithacus rubecula
Ciconia nigra Falco cherrug
Circaetus gallicus Falco peregrines
Circus aeruginosus Falco subbuteo
Circus cyaneus Ficedula parva
Circus macrourus Jynx torquilla
Circus pygargus Lullula arborea
Emberiza hortulana Motacilla alba
Falco tinnunculus Motacilla flava
Falco vespertinus Muscicapa striata
Haliaeetus albicilla Oriolus oriolus
Hieraaetus pennatus Otus scops
Lanius collurio Panurus biarmicus
Lanius minor Passer hispaniolensis
Melanocorypha calandra Phoenicurus ochruros
Merops apiaster Phoenicurus phoenicurus
Miliaria calandra Phylloscopus collybita
Milvus migrans Phylloscopus sibilatrix
Oenanthe pleschanka Picus canus
Pandion haliaetus Picus viridis
Pelecanus crispus Sitta europaea
Pelecanus onocrotalus Strix aluco
Pernis apivorus Sturnus roseus
Tadorna ferruginea Sylvia nisoria
Tyto alba Upupa epops
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
33
4.1.1.1. Specii incluse pe listele sit-urilor Natura 2000
In conformitate cu Formularele Standard ale ROSPA 0091 Padurea Babadag, urmatoarele
specii de interes pot fi listate in evaluarea impactului (mentionate de asemenea in Anexa I a
Directivei Pasari 2009/147/EC):
Tabelul 9. Importanta sit-ului
Sit-ul este important pentru Specii cuibaritoare Specii migratoare Specii care ierneaza
Accipiter brevipes Ciconia ciconia Circus cyaneus (also migrant/passage) Circaetus gallicus (also migrant/passage) Ficedula parva
Circus macrourus ( also migrant/passage)
Circus pygargus (also migrant/passage)
Haliaeetus albicilla (also breeding)
Coracias garrulous
Dendrocopos medius (also resident) Falco cherrug (also migrant/passage) Falco vespertinus (also migrant/passage) Hieraaetus pennatus (also migrant/passage)
Milvus migrans
Oenanthe pleschanka
Picus canus (also resident)
Tabelul 10. Alte specii de pasari ale SPA Padurea Babadag
(Anexa I a Directivei Pasari)
Rezidenta Cuibaritoare Care
ierneaza In pasaj
Anthus campestris x
Aquila clanga x
Aquila heliacal x
Aquila pomarina x x
Bubo bubo x
Burhinus oedicnemus x x
Buteo rufinus x
Calandrella brachydactyla x
Caprimulgus europaeus x
Ciconia nigra x
Circus aeruginosus x
Dryocopus martius x
Emberiza hortulana x
Falco peregrines x
Lanius collurio x
Lanius minor x
Lullula arborea x
Melanocorypha calandra x
Pelecanus onocrotalus x
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
34
Pernis apivorus x
Sylvia nisoria x
Tadorna ferruginea x x
4.1.1.2 Specii de interes la nivel national
La nivel national a fost stabilit un regim de protectie stricta pentru un numar de specii de
pasari, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si
completari prin Legea Nr. 49/2011. Aceste specii sunt listate in Anexa 4B – SPECII DE INTRES
NATIONAL. Specii de animale si plante pentru care este nevoie de protectie stricta.
Asadar, Anexa 4B a O.U.G. nr. 57/2007 listeaza un total de 67 de specii de pasari care
necesita protectie stricta la nivel national. Dintre acestea, 9 sunt include in Formularul Standard
Padurea Babadag ROSPA 0091 si 22 pot fi considerate, in baza distributiei geografice si
caracteristicile habitatelor ROSPA Padurea Babadag, ca potential prezente pe amplasament.
Tabelul 11. Lista speciilor incluse in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 si prezenta (potentiala sau listata) a acestor specii in ROSPA0091 Padurea Babadag
Specii OUG 57/2007 Anexa 4 B ROSPA0091
Rezidenta In pasaj Care ierneaza Cuibaritoare
Actitis hypoleucos
Aegithalos caudatus x
Anthropoides virgo
Arenaria interpres
Athene noctua x x
Bombycilla garrulus
Carduelis cannabina x x
Carduelis carduelis x x
Carduelis chloris x x
Carduelis flammea x
Carduelis flavirostris
Carduelis hornemanni
Carduelis spinus x
Carpodacus erythrinus
Cettia cetti
Cinclus cinclus
Coccothraustes coccothraustes x
Corvus corax x
Emberiza cia
Emberiza melanocephala
Eremophila alpestris
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
35
Erithacus rubecula x x
Falco subbuteo x
Falco tinnunculus x x
Grus grus
Jynx torquilla x x
Limicola falcinellus
Locustella naevia
Merops apiaster x
Miliaria calandra x x
Monticola saxatilis
Motacilla alba x
Motacilla cinerea
Motacilla citreola
Motacilla flava x
Muscicapa striata x
Nucifraga caryocatactes
Oriolus oriolus x
Otus scops x x
Panurus biarmicus x
Passer hispaniolensis x
Phoenicurus ochruros x
Phoenicurus phoenicurus x
Phylloscopus bonelli
Phylloscopus collybita x x
Phylloscopus proregulus
Phylloscopus schwarzi
Phylloscopus sibilatrix x
Phylloscopus trochiloides
Phylloscopus trochilus
Picus viridis x x
Prunella collaris
Prunella modularis
Regulus ignicapillus
Regulus regulus
Remiz pendulinus
Serinus serinus
Sitta europaea x x
Stercorarius longicaudus
Stercorarius parasiticus
Stercorarius pomarinus
Stercorarius skua
Sturnus roseus x
Tachybaptus ruficollis
Tichodroma muraria
Tyto alba x x
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
36
Upupa epops x
Legenda
x deja in SPA
x Potential in SPA
4.1.1.3. Specii migratoare de interes
In acest subcapitol sunt analizate speciile de pasari migratoare considerate a fi amenintate
la nivel global, conform Conventiei privind conservarea speciilor de animale migratoare salbatice
(Conventia de la Bonn, 1979), adoptata de legislatia romaneasca prin Legea nr. 13/1998 privind
Conservarea Speciilor de Animale Migratoare Salbatice.
Din cele 11 specii de pasari incluse in Anexa I a Legii nr. 13/1998, care contine listele
Speciilor migratoare amenintate, 3 specii potential prezente pe ruta de migratie Pontica au fost
evidentiate in acest studiu, pe baza distributiei geografice.
Tabelul 12. Specii de pasari in Anexa I a Legii Nr. 13/1998
Specii in Anexa I a Legii Nr. 13/1998 care sunt prezente in Romania
Potential prezente pe ruta de migratie Pontica
Pelecanus crispus * Pelecanus onocrotalus * Geronticus eremite Oxyura leucocephala Haliaeetus albicilla * Grus leucogeranus Otis tarda Numenius borealis Numenius tenuirostris Larus audouinii Larus leucophthalmus In ceea ce priveste ruta de migratie Pontica, in afara informatiilor desprinse din studiile
bibliografice mentionate deja in Evaluarea Adecvata, elaboratorul a luat in considerare
urmatoarele informatii privind rutele de migratie pentru reprezentarea lor geografica:
In Romania pasarile migreaza pe un front larg, si totusi sute, sau chiar mii de specimene se
aduna pe rute bine stabilite. Carpatii sunt o bariera naturala si influenteaza directia migratiei, ca de
altfel si Marea Neagra a carei coasta este utilizata de specii pradatoare originare din Europa de
Nord sau Asia de Vest. Muntii Macin se gasesc pe ruta de migratie Via Pontica si reprezinta pana
acum singurul lor din tara unde peste 30.000 de specimene de pasari migratoare cu zbor planat pot
fi observate anual, din care peste 10.000 sunt rapitoare si restul sunt berze albe. Numarul de specii
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
37
pradatoare care pot fi observate in timpul migratiei este mai mare decat oriunde in Europa, cu 29
de specii de rapitoare observate.
Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea curentilor de
convectie termica in zilele insorite, iar piscurile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in special
vantul dinspre NE si NV), creand curenti verticali utilizati de pasari pentru a-si mentine
altitudinea.
Din informatiile prezentate in surse bibliografice disponibile si actualmente general
acceptate, anume „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si
migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica; zona Podisului Babadag
reuneste majoritatea rutelor de migratie (cu exceptia celei Sarmatice) (cf. V. Ciochia 1984).
In analizarea impactului potential al proiectului asupra rutelor de migratie, trebuie pastrat
in vedere ca imaginile conturate in aceste studii sunt doar orientative, avand un caracter specific
autorului, iar reprezentarea geografica este trasata la scara larga, fara suficiente detalii spatiale.
O abordare strict localizata in spatiu a rutelor de migratie, din punctul de vedere al
elaboratorului, nu prezinta un grad ridicat de precizie, asa cum se desprinde din lucrarea „Migratia
pasarilor”, Rudescu L., 1958: „Descrierea drumurilor de pasaj, nu trebuie considerate rigid si
formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate
mai ales de doua fenomene principale:
- Regimul hidrografic al Dunarii;
- Situatia climatica a anului respectiv”
“Stabilirea cu exactitate a cailor de migratie este foarte anevoioasa deoarece aproape
fiecare specie are drumul propriu”.
4.1.1.4. Informatii suplimentare
Tabelul 13. Speciile care sunt listate in Formularul Standard NATURA 2000 al ROSPA0091 precum si cele clasificate ca deosebit de vulnerabile fata de functionarea parcurilor eoliene in Anexa II a Ghidului UE asupra
dezvoltarii proiectelor de energie eoliana in conformitate cu legislatia UE Specii listate atat in SPA Padurea Babadag cat
si in Gidul UE Pierderea habitatului
Coliziunea pasarilor
Efect de bariera
Accipiter nisus
Aquila heliacal
Aquila pomarina
Bubo bubo
Buteo buteo
Buteo lagopus
Caprimulgus europaeus
Ciconia ciconia
Ciconia nigra
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
38
Circaetus gallicus
Circus aeruginosus
Circus cyaneus
Circus pygargus
Columba palumbus
Cuculus canorus
Falco peregrines
Haliaeetus albicilla
Milvus migrans
Oenanthe oenanthe
Pernis apivorus
Streptopelia turtur
Sturnus vulgaris
Upupa epops
Legenda Exista dovezi privind un risc substantial de impact Exista dovezi sau indicatii privind riscul de impact Risc potential de impact Risc de impact redus sau nesemnificativ dar de luat in considerare in evaluare
4.1.2. Definirea metodologiei de studiu
Pentru zona aferenta parcului eolian Dorobantu - Topolog, au fost efectuate observatii de
teren pe parcursul a 7 ani. Anticipand implementarea parcurilor eoliene in zona comunelor
Topolog, Casimcea si Dorobantu, echipa noastra de specialisti a desfasurat observatii de teren
incepand din 2006 – inaintea stabilirii cadrului legislativ la nivel national pentru Reteaua
Ecologica Europeana Natura 2000.
Metodologia de monitorizare a evoluat in timp, fiind in mod constant imbunatatita si
actualizata potrivit noilor date obtinute din teren.
In paralel cu schimbarile de metodologie, si in virtutea nevoii de a acoperi noi cerinte
metodologice, echipa de specialisti a fost marita si echipamentul a fost diversificat, pentru a
optimiza activitatile specifice cercetarii de teren.
Intregul proces de monitorizare a biodiversitatii in zona parcului eolian analizat, ca si
schimbarile ulterioare in metodologie in conformitate cu Punctul 3.6. din Scottish Guideline,
„procesul de evaluare trebuie sa ramana flexibil pentru a putea raspunde noilor informatii, din
moment ce pot aparea informatii ‚neprevazute’, inclusiv extinderea studiului pentru a garanta ca
exista suficiente informatii, sau in unele cazuri restrangerea lui unde exista dovezi adecvate ca
speciile tinta sunt atat de rar prezente incat un impact semnificativ este improbabil. Eforturi de
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
39
observare ornitologica nepotrivite sau neadecvate apar deseori din cauza dificultatilor in
adaptarea studiilor ca raspuns la aparitia informatiilor noi”.
4.1.2.1. Metodologia studiului: Perioada 2006-2012
Monitorizarea speciilor de pasari a fost efectuata prin utilizarea metodei transectelor,
impreuna cu metoda punctului fix si metoda punctului favorabil (vantage point method).
Metoda „land use” a fost de asemenea utilizata, aceasta implicand inregistrarea tipurilor de
habitat km cu km de-a lungul unui transect. Pentru a analiza relatia specii-habitat, aceasta metoda
a fost corelata cu datele colectate prin metoda transectelor.
In completarea transectelor efectuate pe amplasamentul parcului eolian, au fost efectuate
transecte in zona Padurii Babadag, pentru a identifica potentiale cuiburi ale pasarilor rapitoare.
Dupa fiecare vizita de teren au fost completate fise de monitorizare care au stat la baza
centralizatoarelor de date – esentiale pentru analiza statistica a datelor obtinute.
a) Metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix
Prin aceasta metoda se efectueaza monitorizarea speciilor cuibaritoare si a celor care
ierneaza in zona de studiu.
Numarul de transecte se stabileste in functie de: numarul de turbine si aria totala pe care o
ocupa, particularitatile zonei (topografie, vegetatie, etc.), astfel ca transectele pentru zona studiata
sa surprinda habitatele specifice ale zonei, in vederea analizarii relatiei specie-habitat.
Punctele fixe sunt stabilite de-a lungul transectelor din 3 in 3 km. In timpul transectului
sunt inregistrate urmatoarele:
- Specii de pasari observate
- Numar de indivizi pentru fiecare specie
- Activitatile speciei
- Tipul de habitat unde a fost observata specia.
In fiecare punct fix sunt efectuate observatii pentru aproximativ 5 minute si sunt
inregistrate urmatoarele:
- Punctul fix unde a fost facuta observatia;
- Speciile de pasari observate;
- Tipul de activitate a speciilor;
- Tipul de habitat unde au fost observate speciile.
Prin utilizarea metodei punctului fix, sunt obtinute date privind:
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
40
- Diversitatea speciilor de pasari in perioada de inmultire si iernat (componenta
specifica/evaluare calitativa);
- Analiza relatiei sepcie-habitat;
- Inaltimea de zbor a speciei.
Figura 21. Transecte si puncte fixe pentru monitorizarea pasarilor (2006-2012)
LEGENDA: Transecte Puncte Fixe pentru observatia pasarilor
b) Metoda Vantage Point
Aceasta metoda este aplicata pentru evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de
pasari care prezinta interes conservativ. Observatiile din punctele favorabile (Vantage point
survey) implica efectuarea observatiilor din punct fix localizat intr-o pozitie favorabila, care
permite observarea activitatii de zbor a pasarilor fara ca prezenta observatorului sa le afecteze
comportamentul.
Cu cat perioada de observare din punctul fix este mai lunga, cu atat mai bine cunoscut va fi
modelul comportamental de zbor al speciei, iar evaluarea impactului va fi facuta cu precizie mai
mare. Scopul observatiilor din punct favorabil este de a:
1. Colecta date asupra speciilor tinta, privind:
- Timpul petrecut in zbor deasupra zonei studiate;
- Utilizarea relativa (hranire, parada nuptiala, odihna, pasaj) a diferitelor portiuni
din zona studiata;
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
41
- Procentul din timpul de zbor petrecut dedesubtul sau deasupra rotoarelor
turbinelor – aplicabil dupa instalarea parcului eolian;
2. Calcula indicele activitatilor de zbor pentru specii altele decat cele tinta – specii
secundare.
Figura 22. Vantage Points utilizate pentru monitorizarea avifaunei (2006-2013)
Coordonate ale Vantage Points in sistem WGS 84:
Puncte de observatie Latitudine Longitudine Vantage Point 1 44 54.294 28 21.322 Vantage Point 2 44 54.400 28 20.727 Vantage Point 3 44 55.302 28 19.238
Descrierea metodologiei
Date privind activitatea de zbor a pasarilor au fost colectate in timpul observatiilor facute
din puncte favorabile (VP) selectate strategic. Intentia a fost ca fiecare punct de observatie sa
ofere vizibilitate mare, un arc de cel putin 180 de grade.
Pe parcursul studiului sunt utilizate aceleasi puncte. In timpul observatiilor facute din
aceste puncte, am incercat cat mai mult sa minimizam efectul observatorului asupra
comportamentului pasarilor, pentru a pastra o vizibilitate buna asupra zonei monitorizate si in
acelasi timp sa nu lasam ca prezenta umana sa deranjeze pasarile.
Pentru a obtine date relevante privind activitatea de zbor, pasarile trebuie urmarite pentru o
perioada de timp reprezentativa.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
42
Perioada de timp acordata monitorizarii activitatii de zbor a pasarilor din zona
analizata a fost de 2 pana la 3 ore pentru majoritatea speciilor in fiecare punct (2 puncte) si
de 3-6 ore pentru perioada de inmultire (3 puncte) in timpul migratiei de primavara si
toamna.
Observatiile au fost facute in timpul zilei de catre cel putin doi observatori, in conditii de
vizibilitate maxima.
Experienta din teren sugereaza ca acuitatea observatorilor scade dupa 3 ore, sau chiar mai
repede, motiv pentru care s-a preferat formarea echipelor cu cel putin doi observatori.
Am optat pentru impartirea pe perioade de observatie de-a lungul zilei, pentru a capta toate
aspectele si particularitatile comportamentului de zbor al pasarilor.
In timpul perioadei de cuibarit, manifestarile comportamentale care pot indica cuibarirea in
zona (parada nuptiala, lupta pentru teritoriu) au fost urmarite cu atentie deosebita, asa cum a fost
si comportamentul de zbor al tineretului, in virtutea vulnerabilitatii acestuia la coliziune datorita
lipsei de experienta si dezvoltarii insuficiente a penajului atunci cand incepe sa zboare.
In timpul migratiei de primavara, observatiile au fost facute in conditii de vizibilitate slaba
(ceata, cer acoperit), pentru a vedea daca in astfel de conditii continua sau nu activitatea unor
specii cheie de pasari.
4.1.2.2. Metodologia de studiu: Perioada 2013
Pasarile migratoare
Pentru monitorizarea speciilor de pasari migratoare, a fost utilizata metoda Vantage Point
(la fel ca in perioada precedenta 2006-2012). Asadar, observatiile au fost efectuate din trei locatii,
alese pentru a asigura vizibilitate maxima pentru intreaga arie de interes: VP 1 - N44 54.294 E28
21.322, VP 2 - N44 54.400, E28 20.727, VP 3 - N44 55.302 E28 19.238.
Monitorizarea a fost efectuata pentru o perioada de 8 ore, in timpul perioadei de migratie a
pasarilor si cu o frecventa de o etapa de observare per saptamana.
Pentru fiecare observatie, au fost inregistrate urmatoarele: specia, distanta de observator,
directia de zbor si inltimea aproximativa de zbor. Identificarile au fost facute direct la locatie,
utilizand echipamente de specialitate, sau ulterior utilizand fotografii facute in timpul activitatii de
monitorizare. Pentru speciile observate au fost facute poze, in masura in care acest lucru a fost
posibil, care permite o verificare ulterioare a identificarii in situ. Datele au fost inregistrate in fise
speciale. Date privind conditiile meteorologice inregistrate la locatie au fost de asemenea notate
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
43
pe fise. Datele de pe fise au fost centralizate intr-o baza de date, in format electronic, si au fost
ulterior procesate prin metode statistice.
- binoclu: BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; EAGLE OPTICS RANGER.
- luneta: CELESTRON Ultima 80; Baighis 32 M (infrared)
- camere fixe: NIKON D7000 lens 70-300mm VR II, NIKON D80 lens 70-300 mm VR
II, NIKON D3000 lens 70-300 mm VR II; NIKON Coolpix L120 ; CANON Easy
Share SX-30; CANON EOS 550 D lens 18-270 mm;
- GPS: GARMIN 60CSx; GARMIN 62S;
- Statie meteoroogica portabila: SKYWATCH ATMOS.
Pasari cuibaritoare
Pentru monitorizarea avifaunei a fost folosita metoda observatiilor pe transecte.
Observatiile au fost efectuate in aprilie si mai, in timpul perioadei de cuibarire, pentru a
observa mai bine aspecte legate de pasarile cuibaritoare. Au fost alese cinci transecte, care acopera
intreaga suprafata de monitorizare:
• Transectul 1. Localizat la granita de NE a zonei de implementare a proiectului, la limita
inferioara a ROSCI Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA Padurea Babadag, pe o
distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la Sud la Nord.
• Transectul 2. Localizat intre localitatea Mesteru la vest si limita de sud a zonei impadurite
la est, pe o distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la la est.
• Transectul 3. Localizat in zona centrala a amplasamentului viitorului parc eolian, intre
extremitatea sa de vest si limita sudica a zonei impadurite (in interiorul ROSPA
Padurea Babadag). Distanta la care a fost efectuata monitorizarea – aproximativ 4,7
km. Observatiile au fost efectuate de la Vest la Est.
• Transectul 4. Localizat in zona de sud a locatiei viitorului parc eolian, intre localitatea
Lumina la vest si Topolog la est, pe o distanta de aproximativ 3,2 km. Observatiile au
fost efectuate de la est la vest.
• Transectul 5. Localizat in zona de est a locatiei viitorului parc eolian, in zona pasunilor de
la sud de zona impadurita, pe o distanta de aproximativ 2 km. Observatiile au fost
efectuate de la vest la est.
Transectele au fost strabatute de doua persoane dotate cu echipament de observatie si
camere foto. Pasarile observate au fost in general identificate la locatie sau ulterior, in baza
fotografiilor facute. Pentru fiecare observatie au fost inregistrate urmatoarele: specia, zona in care
a fost observata pasarea – la stanga sau respectiv la dreapta observatorului pe directia de miscare
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
44
si de asemenea distanta la care a fost facuta observatia (si in acest caz au fost utilizate doua
categorii – specii observate la sub 100 m de transect si specii observate la mai mult de 100 m de
transect), activitatea pasarii (zbor, la sol, hranire, etc.). Date legate de conditiile meteorologice din
ziua respectiva au fost de asemenea inregistrate. Observatiile au fost centralizate intr-o baza de
date si coordonatele unde au fost efectuate observatiile au fost de asemenea inscrise.
In plus fata de transectele facute pentru amplasamentul parcului eolian, 3 transecte (A,B,C)
au fost efectuate in aprilie, 2 km in interiorul zonei Padurea Babadag, pentru identificarea
potentialelor cuibuiri ale pasarilor de prada.
Figura 23.Transecte parcurse in perioada martie-iunie 2013
Monitorizarea speciilor de pasari nocturne a fost efectuata prin observatii cu ajutorul unei
camere cu infrarosu (Pulsar Recon 750 R) si prin inregistrarea sunetelor produse de acestea cu
ajutorul unui microfon directional (Yukon DSAS) conectat la un reportofon Olympus VN-711 PC.
O retea de 25 de puncte distribuite pe suprafata zonei studiate a fost folosita pentru
monitorizare; fiecare punct a fost vizitat de doua ori in fiecare perioada de inmultire, in jurul
incputului de aprilie si sfarsitului de mai. Au fost facute observatii in interiorul a 500 m de la
amplasamentul parcului eolian, cum sugereaza SNH Guidance, si 500 m in plus in zona
impadurita.
Punctele de observatie care au fost selectate pentru monitorizarea pasarilor nocturne au
coincis cu monitorizarea bio-acustica a liliecilor.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
45
Este important de mentionat ca metodologia de monitorizare a pasarilor si liliecilor
utilizata in primavara 2013 va fi de asemenea utilizata pentru toamna 2013, cu urmatoarele
modificari: transectul utilizat pentru speciile cuibaritoare nu va ma fi parcurs, si observatii de
teren aditionale vor fi efectuate pentru identificarea zonelor potentiale de hibernare ale liliecilor.
4.1.2.3. Comentarii asupra planului de monitorizare
Zona de studiu
Asa cum am mentionat in Capitolul 4 DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN, zona de
studiu a fost modificata odata cu elaborarea Raportului privind monitorizarea avifaunei si
chiropterofaunei la locatia si in vecinatatea parcului eolian Dorobantu-Topolog, fata de 2006 -
2012. Asadar, zona initiala de studiu a fost extinsa cu pana la 2 km in interiorul zonei impadurite
pentru identificarea cuiburilor de pasari rapitoare.
In studiul de Evaluare Adecvata pentru obiectivul „CONSTRUIREA PARCULUI
EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG in extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea,
Judetul Tulcea, Romania”, elaborat pentru autoritatea locala pentru protectia mediului, in
capitolul B.2. (pag. 49) „Date privind locatia, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a parcului, care sunt mentionate
in formularele standard a zonei naturale protejate de interes comunitar”, a fost aratat ca, in cazul
speciilor de pasari din vecinatatea parcului eolian mentionate in formularele standard ale SPA
Padurea Babadag, echipa de specialisti a efectuat observatii si in zona de padure (pana la 500 m de
locatia turbinelor inauntrul padurii) pentru a identifica cuiburi ale speciilor de rapitori, dar nici un
astfel de ciub nu a fost observat.
Prin urmare, extinderea zonei cu 1500 m in 2013 a permis identificarea a 7 cuiburi in
Padurea Babadag, situate, fata de elementele parcului eolian (turbinele eoliene) la distante dupa
cum urmeaza:
- aprox. 1149 m de la Nest 1 la turbina LU 11
- aprox. 1240 m de la Nest 2 la turbina LU 10
- aprox. 1386 m de la Nest 3 la turbina LU 10
- aprox. 1651 m de la Nest 4 la turbina LU 9
- aprox. 1435 m de la Nest 5 la turbina ME 5
- aprox. 965 m de la Nest 6 la turbina TO 4
- aprox. 1670 m de la Nest 7 la turbina TO 4
Mentionam ca cerintele cu privire la extinderea zonei analizate la 6 km (in acord cu SNH
Guide) in zonele impadurite au aparut mult prea tarziu, dupa incheierea sesiunii de monitorizare
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
46
martie-iunie 2013. In acelasi timp, SNH Guide mentioneaza ca monitorizarea pe o raza de 6 km se
executa in cazul prezentei in zona a speciilor „long home range”. In cazul nostru, singura specie
care se gaseste in aceasta categorie e Haliaeetus albicilla. Habitatul acestei specii este reprezentat
de zone umede intinse (rauri mari, lacuri cu paduri de lunca si cranguri cu copaci mari si batrani).
Haliaeetus albicilla se hraneste cu peste si pasari de apa pe care le prinde din rauri si si canale cu
debit redus sau lacuri, uneori de pe terenuri agricole, mai ales iarna. In prezent in Romania
cuibaresc nu mai mult de 12-18 perechi cele mai multe in zona Deltei Dunarii (D.Munteanu,
2009). Zonele potentiale de hranire pentru aceasta specie pot fi reprezentate de: Lacul Babadag,
Complexul Razelm - Sinoe, Delta Dunarii, lunca Dunarii. Daca luam in considerare padurea
Babadag ca loc de cuibarire pentru specia respectiva, atunci cele mai apropiate locuri potentialele
de hranire sunt Lacul Babadag si Complexul Razelm - Sinoe aflate la Est, la aproximativ 3 km
fata de zona impadurita. Date fiind zonele preferentiale de hranire cel mai probabil ca eventualele
cuiburi ale acestei specii de rapitor din padurea Babadag sa fie localizate in Estul padurii.
Figura 24. Amplasarea parcului eolian Dorobantu-Topolog fata de padurea Babadag
Absenta cuiburilor in apropierea parcului eolian a fost confirmata in timpul studiului
cuiburilor, desfasurat in primavara 2013. Cerinta SNH Guide, referitoare la realizarea studiului pe
o distanta de 2 km pentru celelalte specii de rapitoare, a fost indeplinita in timpul programului de
monitorizare.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
47
Puncte favorabile (Vantage points)
Pentru alegerea VP-urilor s-a luat in considerare inca de la debutul observatiilor in zona
studiata acele puncte care ofera o vedere foarte buna asupra amplasamentului parcului eolian si
asupra imprejurimilor. Cele 3 puncte alese pentru observatii in 2006-2012 au fost de asemenea
folosite si in monitorizarea din martie-iunie 2013. Cu toate ca se cunoaste faptul ca alegerea VP-
urilor trebuie facuta in afara zonei de studiu astfel incat prezenta observatorilor sa nu deranjeze
pasarile, zona studiata ofera putine posibilitati optime pentru indeplinirea acestei cerinte. Astfel
daca se foloseau alte puncte de observatie, din afara zonei de studiu, numarul acestora trebuia sa
fie mai mare pentru a fi acoperita toata zona de studiu, ceea ce ar insemna mai mult personal, iar
deranjul pentru speciile din afara zonei de studiu mai mare. In plus activitatile agricole
desafasurate atat pe suprafetele arabile cat si pe terenurile ocupate de pasune care de asemenea se
traduce prin prezenta umana frecventa, influenteaza de mult timp structura calitativa si cantitativa
a avifaunei in zona de studiu.
Trebuie de asemenea mentionat ca locatia vantage points-urilor este la aproximativ 2 km
fata de cuiburile de rapitoare identificate in zona forestiera.
In perioada 2006-2012 in general au fost folosite doua vantage point-uri in perioada de
cuibarire si trei in perioada de migratie. In perioada martie- iunie 2013 au fost folosit doua
vantage point-uri in luna martie, iar in lunile aprilie, mai si iunie au fost folosite 3 VP-uri,
Observatiile din 2006-2012 au fost efectuate atat pentru target species cat si pentru
secondary species, iar in 2013, pentru studiul migratiei de primavara si inceputul perioadei de
cuibarire a pasarilor din zona analizata accentul s-a pus asupra target species potential a fi afectate
din cauza comportamentului, tiparului de zbor si a biologiei acestora - pasari rapitoare, pasari
acvatice si alte pasari de talie mare.
Observatia pe transecte
Spre deosebire de metodologia aplicata in perioada 2006-2013 in care s-au parcurs 4
transecte la nivelul amplasamentului, in spring 2013 au fost efectuate deplasari pe 5 transecte fiind
astfel acoperita o suprafata mai mare din zona de studiu.
Design-ul fiselor de teren in 2013 a fost imbunatatit astfel incat sa permita numarararea
exemplarelor in functie de directia de observare (left or right) precum si o estimare a distantei de
la observator pana la specia observata.
De asemenea tot in 2013 pe baza observatiilor efectuate pe transect au fost realizate harti
cu distributia speciilor observate in zona de studiu.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
48
4.2. Lilieci
Conform „Ghidului UE privind dezvoltarea proiectelor de energie eoliana in conformitate
cu legislatia UE privind natura”, „Preocuparea pentru impactul potential al parcurilor eoliene
asupra speciilor de lilieci a crescut in ultimii ani, cu precadere legata de riscul de coliziune cu
rotoarele sau turnurile turbinelor, si barotrauma cauzata de reducerea rapida a presiunii aerului in
apropierea palelor in miscare”.
O estimare a prezentei si abundentei populatiei de lilieci la nivel de specie a fost necesara
pentru o evaluare corecta a sensibilitatii zonei studiate la impactul potential al parcului eolian.
4.2.1. Definirea speciilor tinta
Speciile tinta identificate sunt reprezentate de speciile protejate/de interes conservativ
potential prezente in zona analizata. Pentru determinarea speciilor tinta s-au luat in considerare
listele din Habitats Directive 92/43/EEC, Bonn Convention, Berna Convention GEO 57/2007,
IUCN Red List, Red Book of Vertebrates from Romania (2005), EU Guidance on wind energy
development in accordance with the EU nature legislation.
Conform informatiilor bibliografice in Romania sunt prezente 30 specii de lilieci, protejate
atat prin legislatia nationala cat si cea europeana.
Tabelul 14. Lista speciilor de lilieci din Romania si statul lor de protectie
Specii de lilieci in Romania
GEO 57/2007 Habitats Directive
92/43/EEC
Bonn Convention
Bern Convention
IUCN Red List
Red Book (2005)
Barbastella barbastellus Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT VU
Eptesicus nilssonii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC CR
Eptesicus serotinus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU
Hypsugo savii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU
Miniopterus schreibersii Anexa 3, 4A Anexa II,IV Anexa II Anexa II NT VU
Myotis bechsteinii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT EN
Myotis blythii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II LC EN
Myotis brandtii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Myotis capaccinii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II VU EN
Myotis dasycneme Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT EN
Myotis daubentonii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC CR
Myotis emarginatus Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II LC EN
Myotis myotis Anexa 3, 4A Anexa II Anexa II Anexa II LC EN
Myotis mystacinus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Myotis nattereri Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Nyctalus lasiopterus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II NT EN
Nyctalus leisleri Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Nyctalus noctula Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
49
Pipistrellus kuhlii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -
Pipistrellus nathusii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Pipistrellus pipistrellus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa III LC -
Pipistrellus pygmaeus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -
Plecotus auritus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU
Plecotus austriacus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Rhinolophus blasii Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC EN
Rhinolophus euryale Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II NT EN
Rhinolophus ferrumequinum
Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC VU
Rhinolophus hipposideros Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC VU
Rhinolophus mehelyi Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II VU EN
Vespertilio murinus Anexa 4A, 4B Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN
Legenda • Vulnerabil (VU) • Aproape amenintat (NT) • Ingrijorare minima (LC) • Critic amenintat (CR) • Amenintat (EN)
In urma monitorizarii speciilor de lilieci efectuate in zona de amplasare a parcului eolian
Dorobantu-Topolog precum si in zonele adiacente (liziera padurii Babadag, galeriilor de
prospectiune minera la o distanta de 7 km fata de amplasament) au fost identificate urmatoarele 8
specii de chiroptere: Barbastella barbastellus, Eptesicus serotinus, Myotis daubentonii, Nyctalus
noctula, Nyctalus leisleri, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Rhinolophus ferrumequinum.
In functie de prezenta habitatelor, a ecologiei speciilor de lilieci si a informatiilor
bibliografice (rapoarte de monitorizare pentru alte parcuri eoliene) am considerat ca in zona
analizata ar putea sa fie prezente si speciile: Myotis myotis si Pipistrellus nathusii.
Tabelul 15. Specii de lilieci in Romania
Specii de lilieci in Romania Observate Prezenta probabila
Barbastella barbastellus *
Eptesicus nilssonii
Eptesicus serotinus *
Hypsugo savii
Miniopterus schreibersii
Myotis bechsteinii
Myotis blythii
Myotis brandtii
Myotis capaccinii
Myotis dasycneme
Myotis daubentonii *
Myotis emarginatus
Myotis myotis *
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
50
Myotis mystacinus
Myotis nattereri
Nyctalus lasiopterus
Nyctalus leisleri *
Nyctalus noctula *
Pipistrellus kuhlii
Pipistrellus nathusii *
Pipistrellus pipistrellus *
Pipistrellus pygmaeus
Plecotus auritus *
Plecotus austriacus
Rhinolophus blasii
Rhinolophus euryale
Rhinolophus ferrumequinum *
Rhinolophus hipposideros
Rhinolophus mehelyi
Vespertilio murinus
4.2.1.1. Informatii aditionale
Luand in considerare statul de conservare a celor 10 specii de lilieci (8 prezente in regiune
si 2 specii potential prezente) precum si faptul ca toate sunt mentionate in Annex III (Bat
behaviour in relation to wind farms) of EU Guidance on wind energy development in accordance
with the EU nature legislation consideram ca toate cele 10 specii de chiroptere pot fi identificate
ca target species.
Tabelul 16. Specii de lilieci observate sau a caror prezenta este probabila
Specii de lilieci observate sau a caror prezenta este probabila
Anexa III EU Guidance on wind energy
Barbastella barbastellus *
Eptesicus serotinus *
Myotis daubentonii *
Myotis myotis *
Nyctalus leisleri *
Nyctalus noctula *
Pipistrellus nathusii *
Pipistrellus pipistrellus *
Plecotus auritus *
Rhinolophus ferrumequinum *
4.2.2. Definirea metodologiei de studiu
Monitorizarea liliecilor in zona studiata care a fost definita deja la Capitolul 4. Designul
studiului de teren a urmarit identificarea potentialelor prezente a speciilor de lilieci in zona
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
51
parcului eolian in functie de tipul de habitat si particularitatile comportamentale ale acestora. De
asemnea au fost efectuate observatii de teren pentru identificarea unor potentiale zone de adapost
(caverne, copaci, locuinte vechi).
Metodele de monitorizare utilizate in perioada 2006-2013 au avut la baza un set de criterii
initiale care au definit ulterior efortul depus in cadrul monitorizarii liliecilor in zona analizata.
Aceste criterii cum ar fi caracteristicile amplasamentului legate de: conditiile meteo (intensitatea
vantului), altitudinea, caracteristicile habitatelor, prezenta zonelor de adapost, au condus spre
urmatoarea opinie, aceea ca: implementarea parcului eolian Dorobantu-Topolog prezinta un risc
scazut de impact asupra liliecilor. Ca urmare efortul a fost calibrat in functie de opinia initiala care
a fost confirmata de rezultatele ulteriore in urma deplasarilor pe teren.
Acesta opinie initiala este sustinuta si de ghidurile EUROBATS Guide (Rodrigues et al.,
2008), si Bat Surveys Good Practice Guidelines al Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012) asa
cum reiese din tabelul urmator:
Tabelul 17. Utilizarea sitului de catre lilieci: Criterii pentru stabilirea efortului de observatie (sursa: Natural England Technical Information Note TIN051, 2-nd ed. 29.02.1012)
Risc Redus Ridicat
Dimensiunea amplasamentului Redus Redus sau mare
Caracteristica amplasamentului Vantos, altitudini mai mari Intensitate scazuta a vantului
Habitat Deschis, la cel putin 100 m de
habitatul potrivit (cum ar fi: zone
impadurite, suprafete de apa sau
aliniamente)
Habitate prielnice (cum ar fi:
zona impadurita, suprafete de apa
sau aliniamente) adiacente
amplsamentului
Prezenta adaposturilor in zona
amplasamentului
Foarte putine sau nici unul Mai multe. Riscul va creste odata
cu importanta adaposturilor, in
special pentru speciile cu risc
mare de impact.
Amenintare probabila pentru
lilieci
Redusa-medie Ridicata
Referitor la caracteristicile amplasamentului parcului eolian amintim faptul ca: este
reprezentat de terenuri arabile si pasuni intr-o zona vantoasa, cele mai apropiate locatii ale
turbinelor eoliene se afla la peste 100 m fata de padure si ca nu exista locuri de adapost pentru
lilieci pe amplasament (zone carstice, structuri antropice, arbori batrani).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
52
4.2.2.1. Metodologia de studiu: Perioada 2006-2012
Observatiile pe amplasamentul parcului eolian asupra liliecilor au fost efectuate prima data
cu ocazia elaborarii studiului de Evaluare Adecvata, prin folosirea metodei de supraveghere
bioacustica.
Pentru monitorizarea chiropterelor a fost utilizat detectorul de ultrasunete BATBOX Duet
cu software-ul aferent (BatScan) pentru a determina un indice de activitate pentru fiecare habitat
din zona studiata si indecele de activitate : numarul de lilieci inregistrati pe ora. De asemenea, s-au
facut observatii directe fiind utilizata luneta cu infrarosu Baigish 32 M.
Figura 25. Transecte pentru observarea chiropterelor (2012)
4.2.2.2. Metodologia de studiu: Perioada 2013
Metodologia utilizata pentru inventarierea liliecilor se conformeaza celor mai cunoscute
standarde internationale, inclusiv EUROBATS Guide (Rodrigues et al., 2008), si Bat Surveys
Good Practice Guidelines Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012).
Detectoarele de lilieci sunt instrumente tehnice care permit ascultarea si inregistrarea
ultrasunetelor emise de lilieci in timpul zborului prin microfoane foarte sensibile.
Inventarul speciilor de lilieci a fost realizat cu ajutorul detectoarelor de ultrasunete
Pettersson Ultrasound Detector D1000X si BATBOX Duet, iar inregistrarea ultrasunetelor a fost
efectuata din puncte fixe. Pentru analiza ulterioara a inregistrarilor, a fost folosit programul
BatSound 4.2.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
53
Intre martie si iunie, studiile bioacustice au for realizate in doua perioade: martie-aprilie,
cand liliecii migreaza din locul de hibernare catre locul de refugiu pe timpul verii si perioada de la
sfarsitul lui iunie, o perioada de maxima activitate pentru lilieci.
Sesiunea de monitorizare s-a desfasurat prin inregistrarea tuturor sunetelor de
ecolocalizare ale liliecilor, din parcul eolian si imprejurimi, in 18 puncte la care au fost adaugate 7
puncte aditionale din vecinatatea habitatelor de padure (Padurea Babadag) si a localitatilor.
Punctele de monitorizare au fost urmatoarele:
Figura 26. Puncte de observatie in afara amplasamentului
Figura 27. Puncte de observatie si transectul parcurs pe amplasament
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
54
Durate fiecarei perioade de inregistrare la nivelul fiecarui punct a fost de pana la 30 de
minute. Au fost evitate noptile ploioase sau noptile cu vant puternic din considerente de calitate a
inregistrarilor. The duration of each registration period at the level of each point was up to 30
minutes.
Supravegherea locurilor de adapost
S-a efectuat de asemenea un studiu pentru supravegherea locurilor de adapost pentru a
evalua in mod corect sensibilitatea zonei studiate la impactul potential al infrastructurii. Asadar, s-
a efectuat o inspectie a tuturor zonelor posibile care pot fi folosite de catre lilieci ca locuri de
refugiu, cum ar fi: pesteri, sure si alte constructii rurale, constructii abandonate, constructii
istorice, poduri ale cladirilor rurale, poduri peste ape etc. Inspectarea s-a efectuat pe o zona de 2
pana la 5 km in jurul zonei propuse pentru constructia parcului eolian. Asadar, au fost identificate
doua galerii de explorare miniera (abandonate) in zona de margine a Cernei (N44 99990 E28
2813) si Dealul Vararia (N44 96320 E28 30854).
La sfarsitul lui iunie, s-a efectuat o inspectie pentru identificarea potentialei prezente in
zonele de refugiu a coloniilor de inmultire. In timpul inspectarii, utilizarea ecologica a locurilor de
catre lilieci a fost inregistrata dupa cum urmeaza: locuri de refugiu pentru reproducere, hibernare,
formarea coloniilor; cu atentie pentru a nu perturba activitatea liliecilor prezenti sau care ar fi
putut fi prezenti in aceste locuri de refugiu. Semne ale prezentei altor specii de interes pentru
conservare au fost de asemenea inregistrate, in special cele ale Strigiformelor.
Figura 28. Locatiile celor doua galerii de prospectare
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
55
4.3. Bilantul activitatilor desfasurate in practica
Activitatile de monitorizare in zona parcului eolian Dorobantu-Topolog s-au desfasurat de-
a lungul timpului astfel incat sa suprinda toate aspectele legate de biodiversitate in zona de studiu.
Acest lucru a presupus numeroase ore de lucru petrecute in teren de-a lungul anilor, astfel in
perioada octombrie 2006 - ianuarie 2012 au fost realizate un numar de 216 vizite in teren, cu un
numar total de 1597 ore de lucru care au cuprins atat deplasarile pentru monitorizarea faunei
(nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari, mamifere) cat si cele pentru monitorizarea florei si
habitatelor. Pentru monitorizarea din martie - iunie 2013 accentul a fost pus pe diversificarea
metodologiilor privind monitorizarea exclusiva a pasarilor si liliecilor, dar pentru care au fost de
asemenea solicitate si informatii privind habitatele prezente in zona precum si evolutia lor in timp.
Activitatile de monitorizare a biodiversitatii desfasurate in perioada 2006-2012 in zona
parcului eolian Dorobantu-Topolog s-au desfasurat asfel incat sa raspunda cerintelor legislative
aplicabile la nivel national. Astfel, studiile de evaluare a impactului asupra mediului inclusiv cel
de Evaluare Adecvata au fost realizate conform structurilor cadru impuse si au presupus
colectarea si apoi prelucrarea datelor astfel incat sa raspunda cerintelor autoritatii locale pentru
protectia mediului. In perioada de monitorizare martie - iunie 2013 au fost adoptate metodologiile
recomandate de Scottish Guideline, Eu Guideline si alte ghiduri si instrumente larg acceptate la
nivel international conform cerintelor institutiilor financiar - bancare.
Figura 29. Aria totala acoperita vizual din cele trei Vantage Points
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
56
Cele trei Vantage Points (Figura 29) acopera, asa cum s-a aratat, aproximativ 98% din
intreaga suprafata corespunzatoare proiectului. Locatia celor trei turbine din zona Topolog (TO-
14, TO-15, TO-16) sunt practic in afara zonei observabile din cel mai apropiat Vantage Point
(VP1). Totusi, zona unde vor fi localizate aceste trei turbine a fost tinuta sub observatie cu ajutorul
unei lunete, si a fost posibila desfasurarea observatiilor ornitologice privind activitatea pasarilor,
inclusiv (datorita altitudinii la care este situat VP-ul) pentru zone de la periferia localitatii
Topolog.
Pentru perioada 2012-2013, obsevatiile din Vantage Points au fost efectuate de cate trei
specialisti pentru fiecare VP.
In 2012, oservatiile au fost efectuate in principal din VP2 si VP3 dar, incepand din martie
2013 toate cele trei VP au fost acoperite de specialisti (de catre doi observatori cu echipament
optic si un observator echipat cu o camera profesionala). Cei doi observatori au acoperit fiecare
cate 180° din campul vizual, preponderent in directia a doua puncte cardinale fiecare. La intervale
de 3 ore, observatorii si pozitia lor au fost schimbate, iar zonele supravegheate schimbate prin
rotatie, pentru a cuprinde, cat mai complet si corect posibil, un arc de 360°.
Tabelul 18. Timpul total de observatie
Sezon Data VP1 VP2 VP3 Observatii Generale
Transect 1
Transect 2
Transect 3
Transect 4
Transect 5
Nr. de cercetatori
Iarna 2012
14.01.2012 0 0 0 4.31 0 0 0 0 0
6 27.02.2012 0 0 0 4 0 0 0 0 0 5.12.2012 4 5 0 0 0 0 0 0 0 11.12.2012 4.3 4 0 0 0 0 0 0 0
Migratia de
primavara 2012
13.03.2012 6.18 6.26 5.25 0 0 0 0 0 0
10
20.03.2012 6.38 4.38 4.34 0 0 0 0 0 0 25.03.2012 4.21 4.34 4.9 0 0 0 0 0 0 10.04.2012 3.28 4.32 3.34 0 0 0 0 0 0 12.04.2012 0 0 0 0 2.15 2.19 3.36 2.48 0 25.04.2012 4.15 4.21 4.46 0 0 0 0 0 0 27.04.2012 3.19 3.29 3.32 0 0 0 0 0 0 30.04.2012 5.04 4.12 4.9 0 0 0 0 0 0
Sezonul de
inmultire 2012
11.05.2012 0 7.57 7.3 0 0 0 0 0 0
8
22.05.2012 0 0 0 0 2.23 2.19 4.53 2.39 0 9.06.2012 0 0 0 0 2.21 1.59 3.25 2.18 0 18.06.2012 0 3.46 3.59 0 0 0 0 0 0 16.06.2012 0 0 0 0 2.5 1.56 3.19 2.14 0 26.07.2012 3.21 0 2.25 0 0 0 0 0 0
Perioada de odihna
2012
16.08.2012 0 0 0 0 2.9 2.7 2.4 2.2 0
8
23.08.2012 1.37 0 2.33 0 0 0 0 0 0 16.08.2012 0 0 0 0 2.9 2.7 2.4 2.2 0 23.08.2012 1.37 0 2.33 0 0 0 0 0 0 03.11.2012 4.31 3 0 0 0 0 0 0 0 12.11.2012 3 6.15 0 0 0 0 0 0 0 28.11.2012 4 4.3 0 0 0 0 0 0 0
Migratia 05.09.2012 5 3 3 0 0 0 0 0 0 8
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
57
de toamna 2012
11.09.2012 3 3 3 0 0 0 0 0 0 24.09.2012 3 3 4 0 0 0 0 0 0 02.10.2012 5 5 3 0 0 0 0 0 0 12.10.2012 3 2.2 3 0 0 0 0 0 0 18.10.2012 3 3 3 0 0 0 0 0 0
Iarna 2013
21.01.2013 0 0 0 5 0 0 0 0 0 6
21.02.2013 0 0 0 5 0 0 0 0 0
Migratia de
primavara 2013
16.03.2013 8 8 0 0 0 0 0 0 0
9
31.03.2013 0 8.11 8.5 0 0 0 0 0 0 20.04.2013 0 0 0 0 3.26 1.52 1 2.01 2.22 06.04.2013 7.2 7.25 7.1 0 0 0 0 0 0 13.04.2013 6.55 8.01 8 0 0 0 0 0 0 23.04.2013 6.36 6.25 8 0 0 0 0 0 0 29.04.2013 8.52 8.11 8 0 0 0 0 0 0
Sezonul de
inmultire 2013
02.05.2013 8 8 8 0 0 0 0 0 0
9
09.05.2013 8 8.31 8.22 0 0 0 0 0 0 18.05.2013 8 7.15 8 0 0 0 0 0 0 23.05.2013 0 0 0 0 1.37 2.15 2.35 2.02 1 28.05.2013 8 7.37 8 0 0 0 0 0 0 08.06.2013 8 8.31 8 0 0 0 0 0 0 20.06.2013 9.15 8.11 9.21 0 0 0 0 0 0
Perioada de observatie ianuarie 2012-iunie 2013 a fost impartita in sezoane distincte
(Tabelul 18). Acest lucru a fost dictat de tiparul activitatilor speciilor, observatiile desfasurate,
datele din literatura de specialitate si experienta personala a expertilor implicati in activitatile de
inventariere si monitorizare. Astfel, au rezultat opt perioade distincte, fiecare cu particularitatile
ei.
In ceea ce priveste efortul de cercetare, facem mentiunea ca sase specialisti au fost
implicati in activitatea de monitorizare si inventariere in iarna 2012, 10 specialisti in timpul
migratiei de primavara 2012, opt specialisti in timpul sezonului de inmultire 2012, opt specialisti
in perioada de odihna 2012, opt specialisti in timpul migratiei de toamna 2012, in timp ce sase
specialisti au fost implicati in iarna 2013 si cate 9 specialisti in perioada migratiei de primavara
2013 si sezonul de inmultire 2013.
Tabelul 19. Timpul de observatie pentru lilieci si pasari nocturne Data Ore de observatie Numar de cercetatori
Observatiile bioacustice si ale pasarilor nocturne 2013
27.03.2013 2 4
29.04.2014 6 4 22.05.2013 8 4
19.06.2013 7 4
Studiul adaposturilor 2013
30.05.2013 8 2
04.06.2013 8 2
12.06 2013 8 2
Studiul adaposturilor 2012
17.06.2012 2 2
03.07.2012 3 2 29.08.2012 2 2
Pentru activitatea de monitorizare a speciilor de lilieci si a speciilor de pasari nocturne, un
numar total de 54 de ore au fost alocate, impartite asa cum se arata in Tabelul 19. Pe parcursul
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
58
intregii perioade de studiu 2012-2013 in inventarierea si monitorizarea speciilor, 4 specialisti au
fost implicati atat pentru activitatile de studiu bioacustic cat si pentru studiul pasarilor nocturne si
2 specialisti pentru monitorizarea potentialelor adaposturi.
0
10
20
30
40
50
60
Breedingseason 2012
Non breedeingseason 2012
Breedingseason 2013
Non breedeingseason 2013
Springmigration 2012
Autummigration 2012
Springmigration 2013
Ob
serv
atio
n p
erio
d (
h)
VP1
VP2
VP3
Figura 30. Distributia timpului de observatie in trei Vantage Points in sapte perioade de observatie
In ceea ce priveste durata observatiei din VP, activitatea este ilustrata grafic in Figura 30.
Asadar, se poate observa faptul ca cel mai mare numar de ore a fost petrecut cu precadere in
sezonul de inmultire 2013 si in timpul migratiei de primavara (atat in 2012 cat si in 2013). Un
numar important de ore (aproximativ 60 de ore) au fost alocate si pentru migratia de toamna 2012.
Cel mai mare numar de ore a fost alocat sezonului de inmultire 2013 (aproximativ 150), pentru a
determina cu exactitate numarul de specii/specimene apartinand lor, care cuibaresc pe
amplasamentul viitorului proiect.
General observations during the winter time
0
2
4
6
8
10
12
Winter 2012 Winter 2013
ob
serv
atio
n p
erio
d (
h)
Figura 31. Distributia timpului de observatie in timpul perioadei de iarna
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
59
Perioada cu activitatea de intensitatea cea mai joasa (in materie de grupuri taxonomice de
interes) este perioada de iarna. Asadar, in timpul acestei perioade, observatiile au fost doar
generale, facute prin parcurgerea unor rute in aria viitorului proiect si inregistrarea datelor din
observatii pe fisele de teren generale. O analiza grafica a acestei perioade poate fi consultata in
Figura 31. Pentru perioada mentionata, numarul de ore alocate a fost de in medie 3 pe zi in teren.
In total numarul de ore alocate observatiilor generale a fost de aproximativ 20 pentru perioada
2012-2013 (doua vizite in teren pentru fiecare din lunile ianuarie si februarie 2012 si 2013).
Mentionam ca in decembrie 2012, observatiile au fost facute din VP, pentru a putea inregistra
activitatea oaspetilor de iarna.
0
2
4
6
8
10
12
Spring migration2012
Breeding season2012
Resting season2012
Spring migration2013
Breeding season2013
Ob
serv
atio
n p
erio
d (
h)
Transect1
Transect 2
Transect 3
Transect 4
Transect 5
Figura 32. Distributia timpului observatie pe transecte in timpul intregii perioade de studiu
Din punctul de vedere al activitatii de cercetare folosind metoda transectelor, mentionam
ca in 2012 au fost monitorizate patru asemenea transecte, iar in 2013 numarul lor a fost
suplimentat cu inca unul, pentru a acoperi suprafata viitorului parc eolian cat mai bine posibil.
Asadar, pentru primavara 2012, numarul de ore de cercetare a fost de aproximativ 11, in timp ce
pentru sezonul de inmultire 2012, numarul de ore de cercetare pentru fiecare transect a fost de
aproximativ 33. Pentru 2013, numarul de ore alocate studiilor de transect a fost de aproximativ 10
ore pentru sezonul de primavara si aproximativ 9 ore pentru sezonul de inmultire. Pentru singurul
sezon de odihna (in 2012), numarul de ore petrecute in cercetarea transectelor a fost de
aproximativ 10 ore.
Mentionam ca denumim in mod generic „perioada de odihna” perioada cuprinsa intre 1
august si 30 august si pe cea cuprinsa intre 1 noiembrie si 1 decembrie. In prima etapa (cea de la
sfarsitul verii), pasarile cuibaritoare au finalizat cresterea puilor si in paralel cu aceasta, acestia isi
schimba penajul data fiind migratia sau dispersarea in teritoriu.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
60
5. FUNDAMENTAREA STUDIULUI
La baza acestui studiu au stat informatiile si datele colectate in timpul activitatilor de teren
din perioada ianuarie 2012-iunie 2013, la care s-au adaugat rezultatele monitorizarilor din etapele
anterioare (2006-2012). In afara de informatiile obtinute prin studiile in teren, analiza a utilizat
informatii bibliografice. Analiza datelor s-a bazat pe ghidurile metodologice privind procedurile
de infiintare a parcurilor eoliene.
Mentionam ca in procesul de elaborare a studiului s-a incercat depasirea dificultatilor
aparute datorita neconcordantelor rezultate din informatiile continute in diferite surse si aducerea
acestora la o forma unitara (ex.: Formulare Standard, Listele Rosii, Cartile Rosii, diverse ghiduri
si publicatii).
5.1. Pasari
Aceasta sectiune prezinta rezultatele studiului de referinta. Descrierea punctului de plecare
se bazeaza pe:
• Analiza informatiilor existente si disponibile;
• Aprecierea habitatelor si speciilor potential prezente;
• Deplasari in teren.
5.1.1. Specii incluse in lista Site-urilor Natura 2000
Tabelul de mai jos concentreaza informatiile privitoare la speciile rezidente, cuibaritoare
sau care ierneaza, incluse in formularul standard al SPA Padurea Babadag.
Tabelul 20. Estimarea pupulatiei de pasari rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in Romania si a celor incluse in
SPA
Nr. Crt.
Denumire stiintifica populatia estimata in Romania
(perechi de indivizi/an)*
Populatia estimata in SPA
Rezidenta Cuibaritoare Care ierneaza
1 Accipiter brevipes 60-100 p (1999-2002) 60-100 p
2 Anthus campestris 150.000-220.000 p (2000-2002) 1600-2000 p
3 Aquila pomarina 2.500-2.800 p (1996-2002) 15-30 p
4 Bubo bubo 750-1.000 p (1990-2002) 1-4 p
5 Burhinus oedicnemus 400-800 p (1990-2002) 35-50 p
6 Buteo lagopus 500-2000 i (1990-2000) R
7 Buteo rufinus 65-110 p (2000-2002) 15-30 p
8 Calandrella brachydactyla
10.000-12.000 p (2000-2002) 200-300 p
9 Caprimulgus europaeus
12.000-15.000 p (2000-2002) C
10 Carduelis chloris 850.000-910.000 p (1999-2002) RC
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
61
11 Circaetus gallicus 220-300 p (1995-2002) 20-30 p
12 Circus cyaneus 150-500 i (1990-2000) 20-30 i
13 Circus pygargus 0-12 p (1990-2002) 0-3 p
14 Columba palumbus 12.000-16.000 p (1990-2002) C
15 Coracias garrulus 4.600-6.500 p (2000-2002) 400-500 p
16 Cuculus canorus 400.000 -800.000 p (1990-2002) C
17 Dendrocopos medius 20.000-24.000 p (2000-2002) 500-620 p
18 Dryocopus martius 40.000-60.000 p (2000-2002) 60-80 p
19 Emberiza hortulana 125.000-255.000 p (2000-2002) 600-800 p
20 Falco cherrug 5-10 p (1990-2002) 1-2 p
21 Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002) 1 p
22 Hieraaetus pennatus 80-120 p (1990-2002) 20-30 p
23 Hippolais icterina 60.000-75.000 p (2000-2002) RC
24 Hirundo rustica 800.000-1.000.000 p (2000-2002) P
25 Lanius collurio 1.380.000-2.600.000 p (2000-
2002) C
26 Lanius excubitor 14.000-17.000 p (2000-2002) R
27 Lanius minor 364.000-857.000 p (2000-2002) RC
28 Lanius senator 40-80 p (2000-2002) P
29 Lullula arborea 65.000-87.000 p (2000-2002) RC
30 Melanocorypha calandra
85.000-105.000 (2000-2002) 800-1500 p
31 Motacilla alba 1.500.000-1.900.000 p (2000-
2002) C
32 Motacilla flava 800.000-1.200.000 p (1997-2002) RC
33 Muscicapa striata 350.000-450.000 p (2000-2002) RC
34 Oenanthe isabellina 500-700 p (2000-2002) 20-30 p
35 Oenanthe oenanthe 225.000-343.000 p (2000-2002) C
36 Oriolus oriolus 680.000-890.000 p (2000-2002) C
37 Parus lugubris 15.000-25.000 p (2000-2002) 700-800 p
38 Phoenicurus phoenicurus
160.000-190.000 (2000-2002) RC
39 Phylloscopus collybita 980.000-1.600.000 p (2000-2002) C
40 Phylloscopus sibilatrix 260.000-460.000 p (2000-2002) RC
41 Picus canus 45.000-60.000 p (2000-2002) 200-300 p
42 Saxicola torquata 164.000-240.000 p (2000-2002) RC
43 Streptopelia turtur 15.000-25.000 p (1990-2002) C
44 Sturnus vulgaris 840.000-1.224.000 p (2000-2002) C
45 Sylvia atricapilla 650.000-900.000 (2000-2002) RC
46 Sylvia curruca 860.000-1.100.000 (2000-2002) RC
47 Sylvia nisoria 25.000-40.000 p (1990-2000) 300-400 p
48 Tadorna ferruginea 20-25 p (1990-2002) 3-7 p
49 Upupa epops 24.000-42.000 p (2000-2002) C
Legenda Stare: i-indivizi;
p-perechi; Global: Evaluare globala a semnificatiei sitului pentru conservarea speciei in cauza; P- prezent;
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
62
RC- relativ comun; R- rar; C- comun.
Specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza observate in zona studiata si incluse in
Formularele Standard ale SPA Padurea Babadag
Estimarea populatiilor speciilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna de pe
amplasamentul parcului eolian s-a realizat prin incadrarea efectivelor de pasari in functie de 7
intervale numerice, dupa cum urmeaza: 0 individuals; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e:
300-600; f:>600.
Table 21. Estimarea populatiilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna din cadrul parcului eolian
Nr. Crt. Nume stiintific Aproximarea efectivelor
de specii observate Fenologie
1. Anthus campestris a Cuibaritoare
2. Calandrella brachydactyla b Cuibaritoare
3. Carduelis chloris b
Rezidenta/ cuibaritoare
4. Melanocorypha calandra b Cuibaritoare
5. Lanius collurio b Cuibaritoare
6. Lanius minor b Cuibaritoare
7. Lanius excubitor a Ierneaza
8. Oenanthe isabellina a Rezidenta
9. Oenanthe oenanthe b Rezidenta
10. Sturnus vulgaris c Rezidenta
Legenda:
Intervale:” –“ - 0 iindivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
In urma analizei efectivelor speciilor de pasari din formularele Standard ale SPA Padurea
Babadag, apartinand categoriilor fenologice „rezidente”, „cuibaritoare”, sau „oaspeti de iarna” si
identificate in zona amplasamentului parcului eolian, se remarca predominanta paseriformelor,
efectivele acestora fiind nesemnificative in comparatie cu populatiile estimate la nivel national.
Cel mai bine reprezentate pe amplasament sunt reprezentantii familiilor Sturnidae, Alaudidae,
Laniidae si Fringillidae.
Estimarea populatiilor speciilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna
observate in zona studiata s-a realizat utilizand aceeasi scara cu cea folosita in cazul
amplasamentului parcului eolian. Astfel se remarca faptul ca in zona de studiu care cuprinde si
padurea Babadag pana la 2 km fata de parcul eolian analizat se regasesc si specii de rapitoare
diurne, specii silvicole precum si specii caracteristice zonelor deschise - pasune si arabil. Dintre
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
63
speciile mentionate in Standard Data Form of SPA Padurea Babadag doar specia Sturnus vulgaris
inregsitreaza efective relativ ridicate intre 100 si 300 de indivizi, dar care in comparatie cu
populatia nationala este extrem de mica. Cel mai slab reprezentate numeric sunt accipitriformele
(falconiforme), prin reprezentanti apartinand celor doua mari familii, Accipitridae si Falconidae,
ale caror efective nu depasesc 10 indivizi.
Tabelul 22. Estimarea populatiei de specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in zona studiata
Nr. crt.
Nume stiintific Efectivele observate in zona studiata
Fenologie
1. Anthus campestris c cuibaritoare
2. Aquila pomarina a cuibaritoare
3. Buteo buteo a rezidenta
4. Buteo rufinus a cuibaritoare
5. Calandrella brachydactyla c cuibaritoare
6. Carduelis chloris c rezidenta
7. Circus aeruginosus a rezidenta
8. Coracias garrulus a cuibaritoare
9. Cuculus canorus a cuibaritoare
10. Dendrocopos medius a rezidenta
11. Falco vespertinus a rezidenta
12. Hieraaetus pennatus a cuibaritoare
13. Hirundo rustica c cuibaritoare
14. Lanius excubitor b ierneaza
15. Lanius collurio c cuibaritoare
16. Lanius minor c cuibaritoare
17. Lullula arborea b cuibaritoare
18. Melanocorypha calandra c cuibaritoare
19. Oenanthe oenanthe c rezidenta, cuibaritoare
20. Oenanthe isabellina c rezidenta cuibaritoare
21. Saxicola torquata a cuibaritoare
22. Sylvia atricapilla a cuibaritoare
23. Streptopelia turtur b cuibaritoare
24. Sturnus vulgaris d rezidenta cuibaritoare
25. Upupa epops c cuibaritoare
Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
64
Mai mult, studiul a evaluat posibilitatea ca anumite specii rezidente, cuibaritoare sau care
ierneaza incluse in Formularul Standard sa fie prezente in interiorul zonei studiate. Tabelul de mai
jos releva faptul ca pe amplasamentul parcului eolian exista habitate prielnice similare celor
descrise in literatura de specialitate pentru numai 16 specii (din totalul de 49). Cu toate acestea,
pentru intreaga zona studiata au fost gasite habitate prielnice pentru 42 de specii.
Prin analizarea prezentei habitatelor de hranire in zona, s-a determinat ca 46 din cele 49 de
specii ar putea ajunge in zona studiata pentru a se hrani, dintre care 39 pot ajunge pe
amplasamentul parcului eolian.
Tabelul 23. Evaluarea probabilitatii de a gasi speciile in zona studiata, pe baza prezentei habitatelor caracteristice
Nr. Specii mentionate in
SPA Padurea Babadag
Habitat de cuibarire (cf.
datelor bibliografice )
Habitat de hranire (cf.
datelor bibliografice )
Prezenta habitatului pe amplasament
Prezenta habitatului in zona studiata
Habitatul de
cuibariri
Habitatul de
hranire
Habitatul de
cuibariri
Habitatul de
hranire
1. Accipiter brevipes paduri rare paduri, teren
arabil - * * *
2. Anthus campestris
teren arabil, pasuni, zone umede, zone pietroase cu
tufisuri
teren arabil, pasuni
* * * *
3. Aquila pomarina paduri alternand cu zone deschise,
langa apa
pasuni, teren arabil
- * * *
4. Bubo bubo paduri, paduri de
lunca, pietre pasuni, teren
arabil - * * *
5. Burhinus oedicnemus pasuni cu
Euphorbia, teren arabil
pasuni, teren arabil
* * * *
6. Buteo lagopus zone montane pasuni - * - *
7. Buteo rufinus pasuni, zone
montane pasuni, zone
umede *
*
* *
8. Calandrella
brachydactyla pasuni, teren
arabil pasuni, teren
arabil * * * *
9. Caprimulgus europaeus
paduri teren arabil, paduri, zone
umede, pasuni - - * *
10. Carduelis chloris pasuni, tufisuri,
liziere liziere * * * *
11. Circaetus gallicus paduri alternand cu zone deschise
pasuni, teren arabil
- * * *
12. Circus cyaneus paduri langa apa,
zone umede
teren arabil pasuni, zone
umede - * - *
13. Circus pygargus zone umede, teren
arabil pasuni, teren
arabil * * * *
14. Columba palumbus paduri teren arabil - * * *
15. Coracias garrulus maluri abrupte, paduri de lunca
liziere, pasuni, teren arabil
- * * *
16. Cuculus canorus in cuibul altor
pasari paduri, zone
umede, tufisuri - - * *
17. Dendrocopos medius paduri paduri - - * *
18. Dryocopus martius paduri paduri - - * *
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
65
19. Emberiza hortulana liziere, teren arabil, tufisuri
teren arabil * * * *
20. Falco cherrug zone umede,
paduri de lunca, copaci rari
liziera padurilor, zone
umede - - - -
21. Haliaeetus albicilla paduri de lunca,
zone umede zone umede - - - -
22. Hieraaetus pennatus paduri, paduri de
lunca cu zone deschise
pasuni, teren arabil
- * * *
23. Hippolais icterina paduri, tufisuri,
livezi
liziera padurilor rare, tufisuri, zone umede
- * * *
24. Hirundo rustica zone locuite teren arabil,
pasuni - * * *
25. Lanius collurio tufisuri, paduri pasuni, paduri * * * * 26. Lanius excubitor tufisuri, paduri pasuni * * * * 27. Lanius minor tufisuri, paduri pasuni * * * *
28. Lanius senator tufisuri, paduri de
lunca pasuni * * * *
29. Lullula arborea liziere pasuni,
tufarisuri - * * *
30. Melanocorypha
calandra pasuni, teren
arabil pasuni, teren
arabil * * * *
31. Motacilla alba
pasuni in apropierea
zonelor umede, zone locuite
pasuni teren arabil, zone
umede - * - *
32. Motacilla flava zone umede pasuni, zone umede, teren arabil, tufisuri
- * - *
33. Muscicapa striata liziere marginite de teren arabil
liziere, teren arabil
- * * *
34. Oenanthe isabellina zone pietroase pasuni - * * * 35. Oenanthe oenanthe zone pietroase pasuni - * * *
36. Oriolus oriolus paduri de lunca,
paduri pasuni, zone
umede - * * *
37. Parus lugubris liziere, tufisuri liziere, tufisuri * * * *
38. Phoenicurus phoenicurus
paduri – utilizeaza cuibul altor specii,
zone locuite, tufisuri de-a
lungul lizierelor
paduri, tufisuri - * * *
39. Phylloscopus
collybita
zone de liziera (Rubus fruticosa, Prunus spinosa), zone de liziera
(Rubus fruticosus, Prunus spinosa)
liziere, tufisuri - * * *
40. Phylloscopus
sibilatrix paduri paduri - - * *
41. Picus canus paduri, paduri de
lunca paduri - - * *
42. Saxicola torquata teren arabil, tufisuri, zone
umede
teren arabil, tufisuri
* * * *
43. Streptopelia turtur paduri teren arabil - * * *
44. Sturnus vulgaris maluri abrupte,
zone locuite teren arabil,
pasuni - * * *
45. Sylvia atricapilla paduri, tufisuri
(Sambucus nigra, Rubus fruticosus,
tufisuri (Sambucus nigra, etc)
- - * *
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
66
etc)
46. Sylvia curruca paduri, tufisuri tufisuri * * * *
47. Sylvia nisoria tufisuri, liziere tufisuri * * * *
48. Tadorna ferruginea zone umede zone umede - - - -
49. Upupa epops paduri rare, zone pietroase, maluri
abrupte
teren arabil, pasuni,
luminisuri - * * *
Legenda: * prezent; - absent
Specii migratoare (in pasaj) observate in zona studiata si incluse in Formularele Standard ale
SPA Padurea Babadag
Tabel 24. Estimarea populatiilor de pasari migratoare in Romania si a populatiilor din SPA Padurea Babadag
Nr. Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau
indivizi/ani)
Populatia estimata in SPA
Pasaj
1. Accipiter nisus 1.200-1.400 p (1998-2002) 2503-3970 i
2. Aquila clanga 0-2 p(1999-2002) 2-5 i
3. Aquila heliaca 5-10 p (1990-2002) 3-5 i
4. Aquila pomarina 2.500-2.800 p (1996-2002) 4270-8580 i
5. Burhinus oedicnemus 400-800 p (1990-2002) 400-500 i
6. Buteo buteo 28.000-34.000 p (1996-2002) 14675-28487 i
7. Ciconia ciconia 4.000-5.000 p (1996-2002) 35000-122000 i
8. Ciconia nigra 160-250 p (1996-2002) 1877-2123 i
9. Circaetus gallicus 220-300 p (1995-2002) 195-300 i
10. Circus aeruginosus 1.700-2.500 p (1998-2002) 1517-3970 i
11. Circus cyaneus 150-500 i (1990-2000) 110-330 i
12. Circus macrourus 0-6 p (1990-2002) 70-100 i
13. Circus pygargus 0-12 p (1990-2002) 500-830 i
14. Falco cherrug 5-10 p (1990-2002) 6-8 i
15. Falco peregrinus 8-15 p (1990-2002) 2- 4 i
16. Falco vespertinus 1.300-1.600 p (1990-2002) 600-800 i
17. Ficedula parva 360.000-512.000 p(2000-2002) 500-2500 i
18. Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002) 5-10 i
19. Hieraaetus pennatus 80-120 p (1990-2002) 270-400 i
20. Hirundo rustica 800.000-1.000.000 p (2000-2002) C
21. Pelecanus onocrotalus 3.500-4.000 p (1990-2002) 2850-3800 i
22. Pernis apivorus 2.000-2.600 p (1990-2002) 3190-7050 i
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
67
23. Phylloscopus collybita 980.000-1.600.000 p (2000-2002) C
24. Sturnus vulgaris 840.000-1.224.000 p (2000-2002) C
25. Tadorna ferruginea 20-25 p (1990-2002) <243 i
In privinta speciilor observate in pasaj deasupra zonei studiate in timpul perioadelor de
migratie (primavara, toamna), majoritatea acestora au fost identificate ca fiind rapitoare si, rar,
pasari acvatice de talie mare. Ca particularitati ale comportamentului dovedit de aceste specii in
timpul perioadei de migratie, speciile de rapitoare cel mai adesea migreaza individual sau in
grupuri restranse, in timp ce speciile acvatice formeaza grupuri mai mari. Astfel, la o singura
oservare a speciei Ciconia ciconia, au fost inregistrati pana la 40 indivizi in aprilie 2013. Chiar si
asa, riscul de coliziune cu turbinele parcului eolian Dorobantu-Topolog este nesemnificativ
datorita faptului ca stolurile trec la inaltimi de peste 400m si nici indivizi, nici grupuri nu au fost
observati la sol pe amplasamentul parcului eolian.
Figura 33. Stol de berze deasupra zonei studiate
Tabelul 25. Estimarea marimii populatiilor speciilor aflate in pasaj, observate in zona de studiu (2013) si
incluse in Formularele Standard ale SPA Padurea Babadag
Nr. Nume stiintific Efective de pasari observate in zona studiata
1 Accipiter nissus a
2 Buteo buteo c
3 Buteo rufinus c
4 Circus aeruginosus b
5 Circus macrourus a
6 Circus cyaneus a
7 Cyrcus pygargus a
8 Circaetus gallicus a
9 Ciconia ciconia d
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
68
10 Hieraaetus pennatus a
13 Pelecanus onocrotalus b
14 Pernis apivorus a
Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600
Observatiile pe termen lung efectuate pe amplasamentul parcului eolian, alaturi de datele
din literatura de specialitate, sugereaza ca zona studiata poate fi folosita ca zona de hranire de
catre speciile clasificate ca migratoare si mentionate in Formularul Standard ale SPA-ului Padurea
Babadag. Majoritatea speciilor observate hranindu-se sau cautand activ hrana in zona studiata erau
specii de rapitoare.
Este important de mentionat ca unele dintre aceste specii, de exemplu Hirundo rustica si
Sturnus vulgaris, sunt de asemenea specii cuibaritoare sau rezidente.
Tabelul 26. Evaluarea probabilitatii ca speciile migratoare sa fie prezente in zona studiata, pe baza prezentei
habitatului, observatiilor de teren, si activitatilor de zbor
Nr. crt.
Specii listate in Formularul
Standard SPA Padurea Babadag
Habitat de hranire (cf.
datelor bibliografice )
Activitati de vanatoare in
timpul migratiei Doar pasaj
1. Accipiter nisus paduri, tufisuri *
2. Aquila heliaca teren arabil, pasuni
*
3. Aquila pomarina pasuni, teren arabil
*
4. Buteo buteo pasuni, teren arabil
*
5. Ciconia ciconia zone umede, pasuni, teren arabil
*
6. Circaetus gallicus pasuni, teren arabil
*
7. Circus aeruginosus zone umede, teren arabil, pasuni
*
8. Circus cyaneus teren arabil, pasuni, zone umede
*
9. Circus macrourus teren arabil, pasuni
*
10. Circus pygargus pasuni, teren arabil
*
11. Falco vespertinus teren arabil, pasuni
*
12. Hieraaetus pennatus pasuni, teren arabil
*
13. Hirundo rustica teren arabil, pasuni zone locuite
*
14. Pelecanus onocrotalus
zone umede, corpuri de apa
*
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
69
15. Pernis apivorus pasuni *
16. Sturnus vulgaris teren arabil, pasuni, zone locuite, paduri
*
Legenda: * prezent; - absent
Table 27. Informatii privind perioada de observatie si numarul de observatii pentru speciile din zona studiata incluse in listele Formularelor Standard ale SPA Padurea Babadag
Nr. crt.
Specii observate in
timpul monitorizarii
Ian 2012
Feb 2012
Mar 2012
Apr 2012
Mai 2012
Iun 2012
Iul 2012
Aug 2012
Sep 2012
Oct 2012
Noi 2012
Dec 2012
1 Accipiter nisus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Anthus
campestris 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Aquila heliaca 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
4 Aquila
pomarina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Buteo buteo 2 2 5 0 4 6 2 10 0 1 1 0
6 Buteo rufinus 1 1 1 3 2 0 0 2 1 7 3 0
7 Calandrella
brachydactyla 0 0 12 33 24 18 52 12 29 8 3 0
8 Carduelis
chloris 0 0 2 9 6 12 3 7 2 6 3 0
9 Ciconia ciconia
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Circaetus gallicus
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Circus
aeruginosus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Circus cyaneus 1 2 1 0 0 0 0 0 0 1 1 2
13 Circus
macrourus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
14 Circus
pygargus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15 Coracias garrulus
0 0 0 0 3 4 5 3 0 0 0 0
16 Cuculus canorus
0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0
17 Dendrocopos
medius 3 2 0 4 5 2 0 4 4 2 4 1
18 Falco
vespertinus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
19 Hieraaetus pennatus
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
20 Hirundo rustica
0 0 0 14 9 12 26 34 0 0 0 0
21 Lanius
excubitor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
70
22 Lanius collurio 0 0 0 2 14 34 45 18 0 0 0 0
23 Lanius minor 0 0 0 8 27 37 51 30 0 0 0 0
24 Lullula arborea
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
25 Melanocorypha
calandra 0 0 0 4 17 20 15 14 13 0 0 0
26 Motacilla alba 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
27 Motacilla flava 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
28 Oenanthe oenanthe
0 0 0 24 20 45 19 15 7 0 0 0
29 Oenanthe isabellina
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
30 Pelecanus
onocrotalus 0 0 0 0 0 0 90 50 0 0 0 0
31 Pernis
apivorus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
32 Saxicola torquata
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
33 Sylvia
atricapilla 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
34 Streptopelia
turtur 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
35 Sturnus vulgaris
95 173 56 25 98 94 122 12 78 100 160 200
36 Upupa epops 0 0 0 9 28 32 20 4 6 0 0 0
Tabelul 28. Specii observate in timpul monitorizarii
Nr. crt.
Specii observate in
timpul monitorizarii
Ian 2013
Feb 2013
Mar 2013
Apr 2013
Mai 2013
Iun 2013
1 Accipiter nisus 0 0 2 0 0 1
2 Anthus
campestris 0 0 0 1 1 0
3 Aquila heliaca 0 0 0 0 0 0
4 Aquila
pomarina 0 0 0 10 0 0
5 Buteo buteo 1 1 20 2 0 6
6 Buteo rufinus 2 0 8 26 27 8
7 Calandrella
brachydactyla 0 27 0 38 12 0
8 Carduelis
chloris 0 0 0 0 0 0
9 Ciconia ciconia
0 0 21 116 0 0
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
71
10 Circaetus gallicus
0 0 0 1 4 0
11 Circus
aeruginosus 0 0 4 6 6 2
12 Circus cyaneus 2 3 4 6 0 0
13 Circus
macrourus 0 0 1 1 0 0
14 Circus
pygargus 0 0 0 6 2 0
15 Coracias garrulus
0 0 0 0 0 0
16 Cuculus canorus
0 0 0 0 1 0
17 Dendrocopos
medius 3 1 0 0 0 0
18 Falco
vespertinus 0 0 0 6 6 0
19 Hieraaetus pennatus
0 0 1 12 21 4
20 Hirundo rustica
0 0 0 1 8 0
21 Lanius
excubitor 0 2 0 0 0 0
22 Lanius collurio 0 0 0 0 6 0
23 Lanius minor 0 2 0 0 2 0
24 Lullula arborea
0 0 0 3 11 16
25 Melanocorypha
calandra 0 36 0 29 14 0
26 Motacilla alba 0 0 0 2 0 0
27 Motacilla flava 0 0 0 1 2 0
28 Oenanthe oenanthe
0 0 0 5 14 0
29 Oenanthe isabellina
0 0 0 6 0 0
30 Pelecanus
onocrotalus 0 0 0 15 0 0
31 Pernis
apivorus 0 0 0 2 0 0
32 Saxicola torquata
0 0 0 1 0 0
33 Sylvia
atricapilla 0 0 0 2 0 0
34 Streptopelia
turtur 0 0 0 0 5 0
35 Sturnus vulgaris
14 132 0 6 274 0
36 Upupa epops 0 0 0 1 1 0
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
72
5.1.2. Specii de interes national
In acest subcapitol sunt tratate speciile care prezinta interes de conservare la nivel national
(specii incluse in listele NATURA2000, excluzand speciile deja discutate in subcapitolul 5.1.1.),
observate, sau potential prezente in zona studiata, identificate ca specii tinta in cadrul studiului.
O caracterizare a acestor specii, bazata pe date din literatura de specialitate, se gaseste in
Anexa 4.
Tabelul 29. Estimarea populatiilor de pasari de interes national
Nr. Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi /ani)
1. Carduelis cannabina 780.000 – 1.100.000 p (1999–2002)
2. Carduelis carduelis 887.000 – 964.000 p (1999–2002)
3. Carduelis chloris 850.000-910.000 p (1999-2002)
4. Erithacus rubecula 1.854.000 – 2.670.000 p (2000-2002)
5. Falco tinnunculus 10.000 – 14.000 p (1990-2002)
6. Sitta europaea 480.000 – 660.000 p (2000-2002)
7. Miliaria calandra 940.000 – 1.200.000 p (2000-2002)
8. Otus scops 25.000 - 40.000 p (1990-2002)
9. Merops apiaster 15.000 – 20.000 p (2000-2002)
Pentru a estima dimensiunea populatiei pentru speciile listate in Anexa 4B a O.U.G.
57/2007 in zona studiata si pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog, cifrele au fost
fixate in interiorul a 7 intervale, dupa cum urmeaza: 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d:
100-300; e: 300-600; f:>600.
Tabelul 30. Efectivele observate in zona studiata si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007
Nr. Crt.
Nume stiintific Efectivele de specii observate in zona
studiata Fenologie
1. Carduelis cannabina
c rezidenta/ cuibaritoare
2. Carduelis carduelis c rezidenta/
cuibaritoare 3.
Carduelis chloris c rezidenta/
cuibaritoare 4.
Erithacus rubecula a rezidenta/
cuibaritoare 5.
Falco tinnunculus c rezidenta/
cuibaritoare 6.
Sitta europaea a rezidenta/
cuibaritoare 7.
Miliaria calandra d rezidenta/
cuibaritoare 8.
Otus scops a migratoare/
cuibaritoare 9. Merops apiaster b cuibaritoare
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
73
Asa cum poate fi observat in tabelul de mai sus, marimea populatiilor din zona studiata
este redusa comparativ cu cifrele estimate la nivelul intregii tari. Un aspect important de
mentionat este insa ca, data fiind diversitatea habitatelor identificate in zona studiata, toate
speciile pot fi considerate ca fiind cuibaritoare in zona.
Tabelul 31. Populatiile estimate pentru speciile observate pe amplasament si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 Nr. Crt.
Nume stiintific Aproximarea efectivelor pentru speciile observate
Fenologie
1 Carduelis cannabina b Rezidenta 2 Carduelis carduelis b Rezidenta 3 Carduelis chloris b Rezidenta 4 Merops apiaster a Nu cuibareste
5 Miliaria calandra c rezidenta/
cuibaritoare
Din cele 9 specii observate in zona studiata si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007, 4 au
fost observate pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog. Spre deosebire de intreaga
zona studiata, doar 3 tipuri de habitat exista pe amplasamentul parcului eolian, si anume: pasuni,
teren arabil si zone restranse de tufisuri, la randul lor supuse impactului antropic. Astfel,
probabilitatea ca aceste specii sa cuibareasca in perimetrul parcului eolian este foarte mica.
In cele ce urmeaza, a fost evaluata probabilitatea ca anumite specii de interes national sa
fie prezente in zona studiata, in baza analizei prezentei sau absentei habitatelor/vegetatiei
caracteristice. Tabelul de mai jos arata ca pentru 9 specii (din totalul de 23) habitatele de cuibarire
de pe amplasament sunt similare celor descrise de literatura de specialitate. In intreaga zona
studiata au fost identificate habitate de cuibarire pentru 20 de specii.
Prin analiza prezentei-absentei habitatelor de hranire, se poate deduce faptul ca 22 din 23
de specii pot ajunge in zona studiata cu scopul de a se hrani, dintre care 19 pot ajunge si pe
amplasamentul parcului eolian.
Mentionam ca specia Panurus biarmicus nu a fost observata in zona studiata pe toata
durata monitorizarii. Habitatele favorabile pentru aceasta specie sunt zonele umede cu desisuri de
stuf, care nu au fost prezente in perimetrul studiat. Totusi, aceasta specie a fost considerata specie
tinta inca de la inceputul monitorizarii, datorita posibilitatii ca exemplare din aceasta specie sa
traverseze amplasamentul parcului eolian in timpul migratiei.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
74
Tabelul 32. Estimarea probabilitatii ca speciile de interes national sa fie prezente in zona studiata, in baza prezentei habitatelor/vegetatiei caracteristice
Nr. Crt.
Specii din OUG
57/2007 potential
prezente in SPA
Habitat de cuibarire
Habitat de hranire
Habitate prezente pe amplasament
Habitate prezente in zona studiata
Habitat de
cuibarire
Habitat de
hranire
Habitat de
cuibarire
Habitat de
hranire
1. Carduelis chloris
pasuni, tufisuri, liziere
liziere * * * *
2. Aegithalus caudatus
paduri paduri - - * *
3. Athene noctua paduri, maluri abrupte, stanci
pasuni, teren arabil - * * *
4. Carduelis cannabina
zone urbane, tufisuri, liziere
pasuni * * * *
5. Carduelis carduelis
tufisuri, paduri teren arabil, pasuni * * * *
6. Carduelis flammea
paduri, tufisuri pasuni * * * *
7. Carduelis spinus paduri (1330m alt) pasuni - * - *
8. Coccothraustes coccothraustes
paduri (Quercus, Carpinus, Acer),
teren arabil cu tufisuri
paduri (Quercus,Carpinus, Acer), teren arabil cu
tufisuri
* * * *
9. Corvus corax paduri inalte, stanci pasuni, teren arabil,
zone umede, zone locuite - * - *
10. Erithacus rubecula
paduri, tufisuri Pasuni * * * *
11. Falco subbuteo foloseste cuiburile
ciorilor pasuni, teren arabil - * * *
12. Falco tinnunculus
stanci, maluri inalte, cuiburile ciorilor,
zone locuite pasuni, teren arabil - * * *
13. Jynx torquilla liziere, copaci inalti pasuni - * * *
14. Merops apiaster maluri, maluri de
loess pasuni, teren arabil,
tufisuri - * * *
15. Miliaria calandra
pasuni, tufisuri pasuni, teren arabil * * * *
16. Panurus biarmicus
zone umede zone umede - - - -
17. Otus scops paduri pasuni, teren arabil - * * *
18. Passer hispaniolensis
liziere, zone locuite pasuni,
liziere, zone locuite - * * *
19. Phoenicurus ochruros
stanci, tufisuri, zone locuite
tufisuri, pasuni * * * *
20. Picus viridis paduri paduri - - * * 21. Sitta europaea paduri paduri - - * *
22. Sturnus roseus pasuni, teren arabil,
cariere de piatra, zone locuite
pasuni, teren arabil * * * *
23. Tyto alba zone locuite teren arabil, pasuni - * * *
Legenda: * prezenta; - absenta.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
75
Tabelul 33. Informatiii privind perioadele de observatie si numarul de observatii pentru speciile listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 in zona studiata.
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nume stiintifi
c
Carduelis cannabina
Carduelis carduelis
Carduelis chloris
Erithacus rubecula
Falco tinnunculus
Merops apiaster
Miliaria calandra
Otus scops
Sitta europaea
Ian. 2012
0 34 0 0 0 0 0 0 0
Feb. 2012
8 45
0 0 3 0 0 0 0
Mar. 2012
0 22 2 0 5 0 10 0 0
Apr. 2012
12 16 9 0 2 4 14 0 0
Mai. 2012
4 9 6 0 10 15 6 0 0
Iun. 2012
24 18 12 0 3 38 12 0 0
Iul. 2012
2 8 3 0 8 22 22 0 0
Aug. 2012
28 6 7 0 1 19 14 0 0
Sep. 2012
35 2 2 0 4 0 2 0 0
Oct. 2012
2 9 6 0 2 0 8 0 0
Noi. 2012
8 14 3 0 0 0 0 0 0
Dec. 2012
0 7 0 0 0 0 0 0 0
Ian. 2013
0 34 0 0 1 0 0 0 0
Feb. 2013
0 17 0 0 1 0 0 0 0
Mar. 2013
0 0 0 0 9 0 0 0 0
Apr. 2013
0 0 0 2 37 0 143 0 1
Mai 2013
0 0 0 0 38 13 77 1 0
Iun. 2013
0 0 0 0 12 0 0 0 0
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
76
5.1.3. Specii migratoare de interes conservativ
Acest subcapitol se refera la speciile de interes conservativ, listate in Legea Nr. 13/1998
prin care a fost aplicata Conventia de la Bonn in Romania, potential prezente de-a lungul rutei de
migratie Via Pontica si identificate in cadrul studiului ca fiind specii tinta. Caracterizarea
speciilor, pe baza informatiilor din literatura de specialitate, poate fi consultata in Anexa 5.
Tabelul 34. Specii in Legea nr.13/1998 care se gasesc in Romania
Specii in Legea nr. 13/1998 care se gasesc in Romania
Prezenta potentiala pe ruta de migratie Via Pontica
Pelecanus crispus *
Pelecanus onocrotalus *
Geronticus eremita
Oxyura leucocephala
Haliaeetus albicilla *
Grus leucogeranus
Otis tarda
Numenius borealis
Numenius tenuirostris
Larus audouinii
Larus leucophthalmus
O estimare a populatiilor din Romania pentru speciile potential prezente pe ruta de
migratie Via Pontica si listate in Anexa 1 a Legii Nr. 13/1998 este data in tabelul de mai jos.
Tabelul 35. Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi/ani) pentru speciile de pasari potential prezente pe
ruta de migratie Pontica
Nr. Crt.
Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi/ani)
1. Pelecanus onocrotalus 3.500-4.000 p (1990-2002) 2. Pelecanus crispus 20-50 p (1900-2000). 3. Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002)
Tabelul 36. Evaluarea prezentei/absentei speciilor de pasari in zona studiata, potential prezente pe ruta de migratie
Via Pontica si listate in Anexa 1 a Legii Nr. 13/1998, in baza prezentei habitatului caracteristic.
Nr. Crt.
Specii Conventia de
la Bonn
Habitat de
cuibarire
Habitat de hranire
Habitat prezent pe amplasament
Habitat prezent in zona studiata
cuibarire hranire cuibarire Hranire
1. Pelecanus
onocrotalus zone
umede zone
umede - - - -
2. Pelecanus
crispus zone
umede zone
umede - - - -
3. Haliaeetus albicilla
paduri, zone
umede
zone umede, teren arabil
- * - *
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
77
Toate speciile mai sus mentionate sunt specifice zonelor umede si nu au fost observate
cuibarind sau hranindu-se pe amplasamentul parcului eolian. Asa cum s-a evidentiat in sectiunile
anterioare (4.1.2.3. Comentarii asupra planului de monitorizare), este foarte putin probabil ca
specia Haliaetus albicilla sa ajunga in zona parcului eolian pentru hranire, date fiind
caracteristicile ecologice ale acestei specii. Indivizi ai Genului Pelecanus pot zbura deasupra
zonei studiate la altitudini mari (>500 m), profitand de curentii ascendenti formati deasupra
Podisului Babadag.
Informatii privind tendintele si schimbarile de habitat
Habitatele prezente in zona de studiu, care au fost descrise in Capitolul 2.2.4. Principalele
tipuri de habitat, sunt la momentul actual supuse unor presiuni antropice semnificative, constand
in activitati agricole (pasunat si culturi agricole), vanatoare, dar si braconaj – dat fiind ca Padurea
Babadag adaposteste o fauna bogata de interes cinegetic – taierea ilegala a copacilor, traficul auto,
asezarile umane, colectarea ilegala a speciilor de flora si fauna de interes conservativ din zonele
naturale protejate.
Suprafetele de teren de pe amplasament ocupate actualmente de pasuni sunt incluse in
mare parte in Situl de Importanta Comunitara Podisul Nord Dobrogean, obiectivul de conservare
ale acestuia fiind habitatele precum si speciile de flora si fauna protejate la nivel european. Cu
toate ca situl a fost declarat arie naturala protejata de interes comunitar inca din 2007, la
momentul actual (2013) nu exista un plan de management care sa reglementeze tipurile de
activitati desfasurate in perimetrul acestuia. Astfel majoritatea activitatilor agricole (pasunatul,
folosirea pesticidelor, insecticidelor si a ingrasamintelor chimice, introducerea culturilor agricole
nespecifice arealului de origine, colectarea plantelor medicinale) care au un impact asupra
biodiversitatii se desfasoara in continuare fara restrictii, si fara aplicarea unor masuri menite sa
mentina starea de conservare a habitatelor. Impactul se manifesta in special pe suprafetele cu
vegetatie ierboasa stepica folosite de localnici ca pasune. Ca urmare a pasunatului fara restrictii,
vegetatia primara a fost inlocuita de vegetatia stepica secundara, care este mai rezistenta la
pasunat. Principalele efecte asupra covorului vegetal care rezulta din pasunat sunt urmatoarele:
propagarea speciilor alohtone, tasarea solului, accentuarea proceselor de eroziune, afectarea
speciilor protejate de flora, favorizarea speciilor nitrofile. Multe specii caracteristice si endemice
sunt astazi foarte rare sau disparute, iar in locul lor s-au inmultit o serie de specii stepice
continentale de larga raspandire fitogeografica. Cel mai important efect este schimbarea
compozitiei cenotice ce are consecinte la nivelul intregului ecosistem, fiind afectate indirect si
speciile de fauna asociate habitatelor stepice.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
78
Asa cum se poate observa din reprezentarea schematica de mai jos (adapta dupa
Ev.Puscaru-Soroceanu, I. Tucra, 1959) vegetatia de pe amplasament se incadreaza in a doua etapa
de degradare a fitocenozelor ca urmare a pasunatului intensiv desfasurat in zona. Aceasta etapa
presupune dominanta speciilor rezistente la pasunat (Botriochloa ischaemum, Eryngium
campestre, Ceratocarpus arenarius), la tasare (Poa bulbosa si Artemisia austriaca) nitrofile
(Xanthium spinosum, Carduus thoermeri, Carduus acanthoides, Lotus corniculatus).
Figura 34. Succesiunea vegetatiei de pajiste de stepa in Dobrogea
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
79
Figura 35. Ingrasaminte chimice utilizate pe pasuni
Figura 36. Imagini cu pasunatul in zona studiata
Pasunatul excesiv, practicat in toate sezoanele, are efecte negative de asemenea si asupra
populatiilor de specii cuibaritoare. Astfel prezenta umana, animalelor de importanta economica
precum si a cainilor ciobanesti reprezinta un factor perturbator pentru speciile cuibaritoare. De
asemenea schimbarile in compozitia vegetatiei determina folosirea diferita a terenurilor de catre
speciile de pasari, astfel Perdix perdix, Phasianus colchicus prefera zonele cu vegetatie ierboasa
inalta (intalnite langa padure) in care se adapostesc, iar speciile insectivore de talie mica (Anthus
campestris, Oenanthe oenanthe) prefera zonele cu vegetatie stepica scunda (predominanta in
special in apropierea localitatilor), care ofera o buna vizibilitate si faciliteaza vanatoarea. Un alt
aspect observat pe amplasament este prezenta unui numar mare de exemplare de Upupa epops,
care sunt atrase de insectele coprofage. Aceste insecte se dezvolta in materialele fecale provenite
de la animalele ce pasuneaza in zona.
Pe de alta parte pasunatul care determina in multe cazuri dezvoltarea unei vegetatii scunde
creaza habitate propice pentru specia Spermophilus citellus, care reprezinta o sursa de hrana
pentru speciile rapitoare diurne.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
80
5.1.4. Consideratii generale privind structura comunitatilor de pasari din zona analizata
Acest subcapitol ofera lista completa a speciilor de pasari observate in teren, precum si o
serie de comentarii privind structura avifaunei in zona studiata. Anexa studiului include tabelele
sintetice cu datele obtinute in urma observatiilor de teren efectuate in perioada 2006-2013.
Tabelul 37. Toate speciile observate in zona de studiu
Nr. Crt. Nume stiintific
Nr. Crt. Nume stiintific
1 Accipiter gentilis 37 Hieraaetus pennatus 2 Accipiter nisus 38 Hirundo rustica 3 Alauda arvensis 39 Lanius excubitor 4 Anthus campestris 40 Lanius collurio 5 Aquila heliaca 41 Lanius minor 6 Aquila pomarina 42 Lullula arborea 7 Ardea cinerea 43 Melanocorypha calandra 8 Asio flammeus 44 Merops apiaster 9 Athene noctua 45 Miliaria calandra 10 Buteo buteo 46 Motacilla alba 11 Buteo lagopus 47 Motacilla flava 12 Buteo rufinus 48 Oenanthe oenanthe 13 Calandrella brachydactyla 49 Oenanthe isabellina 14 Carduelis cannabina 50 Oriolus oriolus 15 Carduelis carduelis 51 Otus scops 16 Carduelis chloris 52 Pandion haliaetus 17 Ciconia ciconia 53 Passer domesticus 18 Circaetus gallicus 54 Passer montanus 19 Circus aeruginosus 55 Pelecanus onocrotalus 20 Circus cyaneus 56 Perdix perdix 21 Circus macrourus 57 Pernis apivorus 22 Circus pygargus 58 Phalacrocorax carbo 23 Coracias garrulus 59 Phasianus colchicus 24 Corvus cornix 60 Pica pica 25 Corvus frugilegus 61 Riparia riparia 26 Corvus monedula 62 Saxicola torquata 27 Cuculus canorus 63 Sitta europaea 28 Dendrocopos major 64 Sylvia atricapilla 29 Dendrocopos medius 65 Streptopelia decaocto 30 Erithacus rubecula 66 Streptopelia turtur 31 Falco tinnunculus 67 Strix aluco 32 Falco vespertinus 68 Sturnus vulgaris 33 Ficedula parva 69 Turdus philomelos 34 Fringilla coelebs 70 Turdus merula 35 Galerida cristata 71 Upupa epops 36 Garrulus glandarius
Diversitatea faunei este corelata cu diversitatea habitatelor din zona studiata. Dat fiind
faptul ca agroecosistemele sunt predominante, zona este populata in principal cu specii
caracteristice, care au dezvoltat adaptari specifice.
A fost observat ca majoritatea speciilor identificate pe amplasament prefera zonele
deschise si au un grad mare de adaptivitate la activitatile antropice.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
81
Pasarile reprezinta cel mai numeros grup de vertebrate din zona studiata. In functie de
afinitatea acestora fata de un anumit tip de habitat pot fi delimitate urmatoarele grupe ecologice de
pasari:
- specii al caror habitat de hranire, adapost si reproducere este reprezentat de vegetatia
arboricola (zona forestiera si livezile.) asa cum sunt Dendrocopus major si Dendrocopus
medius.
- specii care cuibaresc in zonele forestiere, dar care in cautarea hranei pot ajunge pe
terenurile cultivate si pe cele ocupate de pasune. Caracteristice acestui grup de pasari sunt
speciile de rapitoare, diurne si nocturne, dar si numeroase paseriforme.
- specii insectivore si granivore de talie mica si medie care prefera pentru hranire si
reproducere suprafete deschise in care domina vegetatia ierboasa cum ar fi: Oenanthe
oenanthe, Anthus campestris, Alauda arvensis, Callandrella brachydactyla,
Melanocorypha calandra.
- specii al caror habitat prioritar de adapost si reproducere este reprezentat de vegetatia
arbustiva, iar habitatul de hranire este reprezentat de open fields ca de exemplu: Lanius
collurio, Lanius minor, Carduelis carduelis, Miliaria calandra, Emberiza citrinella.
- specii de regula insectivore ce cuibaresc in versantii din loess: Coracias garrulus,
Hirundo rustica si Merops apiaster.
- specii sinantrope, caracteristice zonelor locuite care se remarca printr-un grad crescut de
adaptabilitate la impactul antropic, astfel incat populatiile acestor specii inregistreaza cele
mai mari efective din zona analizata. Dintre acestea mentionam speciile: Corvus
frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Hirundo rustica, Passer domesticus, Passer
montanus, Sturnus vulgaris, Streptopelia decaocto.
Pe parcursul perioadei de monitorizare (ianuarie 2012 - iunie 2013 ) au fost inregistrate
fluctuatii ale efectivelor populatiilor de pasari observate in zona studiata, acestea fiind determinate
in mare parte de variatiile climatice sezoniere. Astfel in sezonul rece populatiile sedentare de
pasari au fost completate cu exemplare venite din regiunile nordice, aceleasi exemplare efectuand
traseul invers primavara. Pentru reprezentantii familiilor Laniidae, Hirundinidae, Motacillidae,
Coraciidae, Meropidae, Accipitridae si Falconidae finalul sezonului cald marcheaza declinul
efectivelor numerice prezente in zona urmand si o crestere fireasca odata cu inceputul migratiei de
primavara.
De la efectuarea primelor observatii cu scopul elaborarii studiilor de mediu pana in prezent
nu s-au inregistrat schimbari esentiale in stuctura populatiilor de pasari pe amplasament, in
regiune regasindu-se aceleasi conditii de mediu, aflate in continuare sub influenta impactului
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
82
antropic. Terenurile arabile fiind intretinute prin lucrari agricole, specifice tipului si perioadei de
vegetatie a culturilor, nu ofera conditii optime pentru cuibarire, dar pot oferi adapost exemplarelor
juvenile si mature. Astfel in culturile din zona au fost observati adapostindu-se juvenili din
speciile Anthus campestris si Oenanthe oenanthe. Zonele plane din cadrul pasunilor nu ofera
conditii prielnice de adapost pentru speciile ce cuibaresc la sol. Acest lucru este cu atat mai
important cu cat in zona de studiu s-a putut evidentia prezenta accentuata a pradatorilor precum:
Vulpes vulpes, Mustela eversmanii, Martes foina, Canis aureus si Meles meles.
Figura 37. Canis aureus Figura 38. Intrarea in vizuina de jder
Cel mai bine reprezentat, pe amplasament si in vecinatate, este ordinul Passeriformes,
depasind celelalte ordine atat ca numar de specii cat si ca numar de indivizi.
Degradarea habitatelor naturale si inlocuirea acestora cu habitate antropizate au dus in
timp la scaderea numarului de nise ecologice si la o intensificare a concurentei interspecifice,
cerintele alimentare laxe precum si gradul inalt de adaptibilitate reprezentand un avantaj al
speciilor sinantrope fata de alti reprezentanti ai avifaunei.
S-a constatat o prezenta dominanta pe amplasament a speciilor antropofile de avifauna
precum: Passer domesticus, Passer montanus, Sturnus vulgaris, Corvus monedula, Corvus
frugilegus, Corvus cornix, Pica pica.
Corvidele sunt pasari in general omnivore prezentand un comportament social complex.
Sunt specii oportuniste, adaptate la mai multe tipuri de habitate. Acestea sunt o prezenta constanta
pe amplasamentul analizat, fiind identificate atat pe suprafata arabila cat si in arborii de pe
marginea drumurilor.
O alta familie de pasari bine reprezentata pe amplasament este familia Alaudidae, pasari
cantatoare de dimensiuni medii sau mici, cu un colorit uniform ce isi construiesc cuibul la sol,
printre acestea regasindu-se atat specii migratoare, partial migratoare cat si sedentare. Ciocarlanul
a fost identificat pe marginea soselelor sau pe campuri, iarna zburand in stoluri mici. Exemplare
de Calandrella brachydactyla, Melanocorypha calandra si Alauda arvensis apar constant in zona
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
83
amplasamentului, observandu-se preferinta acestora pentru spatiile deschise, pajisti sau campuri
cultivate cu cereale. O caracteristica a ciocarliilor ce cuibaresc la sol sunt culorile pamantii ale
penajului care le ajuta la camuflare si contopire cromatica cu mediul inconjurator ingreunand
reperarea lor. In perioada de primavara ciocarliile manifesta un comportament nuptial, in zilele
insorite ciocarliile de camp putand fi auzite cantand si observate in timp ce executau zborul lor
distinctiv urcand incet, planand si dupa plonjand in jos.
Randunelele si lastunii de mal au fost observati preponderent in grupuri, vanand insecte
din zbor. Habitatul randunelelor este legat de asezarile umane unde isi construiesc cuiburile, pe
cand lastunii de mal traiesc in colonii cuibarind in peretii de loess din rape.
In perimetrul zonei studiate au fost observati pereti abrupti de loess formati in urma
proceselor erozionale, acestia adapostesc deseori cuiburi ale speciilor Merops apiaster si Coracias
garrulus. De cele mai multe ori aceste zone de cuibarit sunt situate in vaile unor cursuri de apa, pe
un teren supus permanent proceselor erozionale cu risc geotehnic ridicat, improprii amplasarii
turbinelor.
Emberizidele sunt pasari predominant granivore, care prefera areale deschise cu tufarisuri
si terenurile agricole. Reprezentantii celor doua specii identificate: Miliaria calandra si Emberiza
citrinella au fost observati cu precadere in zonele cu vegetatie stepica ierboasa si arbusti
(Crataegus monogyna). In lunile august si septembrie, perioada ce coincide cu maturizarea
calatidiului la floarea-soarelui, numeroase exemplare de presuri au fost prezente pe parcelele
cultivate de pe amplasament.
Fringilidele reprezinta una din cele mai bogate familii in specii dintre toate paseriformele.
In general sunt pasari arboricole de talie mica si mijlocie, dar se pot misca cu multa usurinta si pe
sol. Speciile acestei familii cuibaresc in special in arbusti si subarbusti de pe marginea drumurilor,
in zonele ecotonale de trecere de la padure la stepe si in culturi agricole.
Laniidele sunt bine reprezentate numeric in zona studiata in special datorita prezentei
pasunilor cu vegetatie arbustiva ce reprezinta atat habitat de adapost cat si de hranire pentru
acestea. Reprezentantii acestei familii sunt specii ce se hranesc in special cu insecte mari dar si cu
vertebrate mici cum ar fi: soparle, soareci dar si pasari. In perioada vernala si estivala sunt
intalnite 2 specii Lanius minor, Lanius collurio, accidental Lanius excubitor care este de obicei
oaspete de iarna. Cu toate ca in fisele de teren din sezonul din 2012 apar numeroase exemplare de
Lanius excubitor, cu siguranta numarul acestora este mult mai mic, diferenta numerica putand fi
explicata prin confundarea speciilor Lanius minor cu Lanius excubitor.
Familia Motacillidae este reprezentata de specii insectivore de talie mica care in vederea
hranirii prefera pasunile si suprafetele arabile. Anthus campestris prefera zonele cu vegetatie
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
84
scunda, cuibarind pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de vegetatie.
Motacilla alba este o specie antropofila preferand realizarea cuibului chiar in apropierea sau in
interiorul asezarilor umane. In zona amplasamentului poate fi observata in luna martie si aprilie
atat exemplare de Motacilla alba cat si Motacilla flava.
Rapitoarele de zi au fost observate survoland areale largi, in special in zbor planat in
vederea cautarii active a prazii ori in pasaj in perioada de migratie. De asemenea, in timpul
observatiilor pe timp de noapte s-a pus in evidenta prezenta in zona de studiu a speciilor de
rapitoare nocturne mai ales in zona padurii Babadag, dar si in liziera (ex.: Asio flammeus).
Cunoasterea activitatii speciilor de rapitoare considerate a fi rezidente in zona studiata
(potrivit observatiilor din perioada 2006 - 2013) a fost unul dintre interesele principale ale echipei
de experti care a efectuat activitati de inventariere si monitorizare. Acest aspect a fost considerat
important datorita potentialelor interactiuni intre rapitoarele mari permanent prezente in zona si
turbinele eoliene.
Datele obtinute prin centralizarea observatiilor (2012 - 2013), majoritate din ultimul an, au
reprezentat baza pentru hartile prezentate mai jos. Aceasta forma de prezentare a rezultatelor a
fost considerata potrivita atat timp cat indica clar punctele in care au fost observate speciilor de
rapitoare diurne rezidente, atat in relatie cu Vantage Points, cat mai ales cu locatiile propuse
pentru amplsarea turbinelor eoliene.
Figura 39. Activitatea de zbor a Accipiter gentilis (nr. de observatii = 10), Aquila pomarina (nr. de observatii = 9) si
Hieraaetus pennatus (nr. de observatii = 39), pe parcursul perioadei de observatie
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
85
Speciile au fost grupate cate trei, pentru a nu aglomera reprezentarea grafica si a facilita
astfel urmarirea observatiilor.
Asadar, activitatea speciilor Accipiter gentilis, Aquila pomarina si Hieraaetus pennatus
este prezentata in figura 39. Pentru aceste trei specii s-a inregistrat activitate de zbor de-a lungul
intregului program de observatii, ceea ce a condus la concluzia ca ele sunt probabil specii
cuibaritoare in zona si cu siguranta sunt specii rezidente in zona analizata.
Figura 40. Activitatea de zbor a Buteo buteo (nr. de observatii = 85), Buteo rufinus (nr. de observatii = 84) si Falco
vespertinus (nr. de observatii = 12), pe parcursul perioadei de observatie
Activitatea speciilor de Buteo buteo, Buteo rufinus si Falco vespertinus este prezentata in
Figura 40. Ca si in cazul anterior, acestor trei specii li s-a inregistrat activitate de zbor de-a lungul
intregului program de observatii, care a dus la concluzia ca ele sunt probabil specii cuibaritoare in
zona, si cu siguranta sunt specii rezidente.
Un numar relativ mic de exemplare de Falco vespertinus au fost observate, iar observatiile
au fost efectuate preponderent in primavara 2013 (in perioadele anteriore de studiu, aceasta specie
nu au fost observata in zona).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
86
Figura 41. Activitatea de zbor a Falco tinnunculus (nr. de observatii = 22), Circus aeruginosus (nr. de observatii =
17) si Circus pygargus (nr. de observatii = 6), pe parcursul perioadei de observatie
In Figura 41, este ilustrata activitatea de zbor a speciilor de Falco tinnunculus, Circus
aeruginosus si Circus pygargus. Majoritatea acestor inregistrari ale zborurilor pasarilor au fost
efectuate in perioada 2012 - 2013, intensificandu-se efortul de inventariere si observatie.
Concluzia privind speciile mentionate mai sus le certifica prezenta in zona ca specii rezidente.
Numarul de observatii si distributia lor sugereaza prezenta acestor specii in partea centrala si de
nord a parcului eolian (acesta fiind unul dintre motivele gruparii observatiilor pentru speciile
prezentate intr-o singura harta).
Pentru toate cele noua specii de rapitoare diurne considerate a fi rezidente in zona este
necesara continuarea observatiilor pe viitor, in perioada constructiei parcului eolian si in special
dupa ce acesta devine operational. Orice schimbare de comportament ar trebui in special urmarita
odata ce toate elementele parcului incep sa functioneze.
Mentionam ca am utilizat denumirea generica de „perioada de odihna” ca fiind perioadele
cuprinse intre 1 august si 30 august si pe cea cuprinsa intre 1 noiembrie si 1 decembrie. In prima
etapa (cea de la sfarsitul verii), pentru pasarile cuibaritoare se incheie etapa de crestere a puilor si
in paralel cu aceasta, in vederea pregatirii pentru migratie sau dispersie in teritoriu acestia isi
schimba penajul.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
87
0
10
20
30
40
50
60
70
80
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 42. Altitudinea de zbor a pasarilor la observatiile Vantage Points 2012 - 2013
Analiza altitudinii de zbor a pasarilor pentru perioada de studiu cuprinsa intre ianuarie
2012 si iunie 2013 evidentiaza ca majoritatea se deplaseaza la altitudini intre 25 si 150 metri (632
de observatii), in timp ce doar 39 de observatii au inregistrat altitudini de peste 200 de metri. In
peste 180 de cazuri, pasarile au fost observate la sol, fie hranindu-se fie stationand (figura 42).
0 10 20 30 40 50 60 70 80
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
W
SSE
SW
Fli
gh
t d
irec
tio
n d
uri
ng
th
e 20
12 -
201
3 V
P w
atch
es
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 43. Directia principala a pasarilor inregistrata la observatiile Vantage Points 2012 - 2013
In ceea ce priveste observatiile legate de principalele directii de zbor pe care s-au
inregistrat deplasari ale pasarilor in perioada de studiu 2012 - 2013 (Figura 43), s-a vazut ca
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
88
majoritatea observatiilor au surprins pasari deplasandu-se in directie NE (160 zboruri) si N (141
zboruri), in timp ce 113 zboruri au fost inregistrate catre SE. Directiile pe care au fost inregistrate
cele mai putine zboruri au fost SSE (1) si NNV (10). Toate celelalte directii de zbor au inregistrat
intre 11 si 100 zboruri.
In ceea ce priveste numarul de observatii raportat la pozitia Vantage Point, s-a gasit ca cele
mai multe observatii s-au facut din VP2 (351 observatii).
0
1
2
3
4
5
6
0 10 20 30 50 100 150 200 250 300
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
Figura 44. Altitudinea de zbor pe timp de iarna
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
E
N
NE
NNE
NW
S
SW
NW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP2
VP1
Figura 45. Directia de zbor pe timp de iarna
Pentru observatiile din VP efectuate in luna decembrie 2012 (figurile 44 si 45), s-a
observat ca directiile cele mai importante de zbor au fost cele in general dominante pentru zona
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
89
data si anume N si NE. Majoritatea zborurilor au fost inregistrate la o altitudine de 150 m si cele
mai putine la 10 m. Doua specimene din specia Corvus cornix au fost inregistrate la mica distanta
de observatori, la nivelul solului.
0
5
10
15
20
25
30
35
0 5 10 12 15 20 25 30 40 50 60 70 80 100 150 200 250 300
Number of individuals
Fli
gh
t al
titu
de
VP1
VP2
VP3
Figura 46. Altitudinea de zbor in timpul migratiei de primavara 2012
0 2 4 6 8 10 12 14
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 47. Directia de zbor in timpul migratiei de primavara 2012
Analiza activitatii de zbor a pasarilor in timpul migratiei de primavara 2012 arata ca
directiile principale de zbor au fost cele nordice (N, NE, SE, SV si NV), in timp ce zborurile in
directii sudice, estice si vestice au inregistrat un numar mult mai mic de zboruri (Figurile 46 si
47).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
90
In privinta altitudinilor de zbor, acestea s-au situat preponderent intre 30 si 160 de metri.
0
5
10
15
20
25
30
0 5 10 15 20 25 70 150 250 900
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 48. Altitudinea de zbor in sezonul de inmultire 2012
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 49. Directia de zbor in sezonul de inmultire 2012
Pentru perioada corespunzatoare sezonului de cuibarire 2012, s-a observat ca zborurile la
altitudini de peste 50 de metri au fost semnificativ mai reduse (aproximativ 20 de zboruri), in timp
ce majoritatea zborurilor au fost sub 30 de metri, ceea ce contureaza tiparul de zbor al speciilor
care cuibaresc in vecinatatea zonei studiate. De asemenea, directiile de zbor nu mai sunt atat de
clare, deplasarea pasarilor fiind mult mai putin directionala. In aceste conditii toate directiile
principale de zbor au inregistrat numere aproximativ egale de deplasari (figurile 48 si 49).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
91
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 5 10 15 20 30 40 50 100 150 200 350 400 850 950
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 50. Altitudinea de zbor in timpul sezonului de odihna 2012
0 1 2 3 4 5 6 7
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Numberof individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 51. Directia de zbor in timpul sezonului de odihna 2012
In timpul sezonului de odihna (definit asa cum s-a aratat mai sus si se gaseste ilustrat in
figurile 50 si 51), directiile de zbor nu mai urmaresc o ruta dominanta ci, ca si in cazul perioadei
de inmultire, sunt inregistrate doar zboruri nedirectionate. Nu putem vorbi nici in aceasta perioada
de tendinte clare in miscarea pasarilor, ci de deplasari circulare pentru hranire sau, catre sfarsitul
perioadei analizate, pentru dispersare.
In ceea ce priveste altitudinile de zbor, s-a gasit ca acestea variaza, incadrandu-se in
intervalul 10-950 metri.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
92
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
0 10 15 20 30 40 50 60 80 100 150 200 250 300 350
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 52. Altitudinea de zbor in sezonul de migratie de toamna 2012
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 53. Directia de zbor in sezonul de migratie de toamna 2012
In timpul migratiei de toamna 2012 directia de zbor urmeaza in principal ruta dominanta
Sud si Sud-Est. Desi numarul de zboruri inregistrate ca avand o directie nordica, nord-estica sau
nord-vestica este in continuare destul de ridicat, rutele sudice inregistreaza cele mai multe
observatii. Acest lucru sugereaza ca zona studiata este localizata la limita vestica a coridorului de
migratie.
In privinta altitudinilor de zbor, acestea au fost variabile, situandu-se in intervalul 10-350
metri, cu majoritatea zborurilor intre 20 si 150 metri.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
93
0
5
10
15
20
25
0 5 10 20 25 30 40 50 55 60 70 80 100
120
150
200
250
300
350
400
500
600
1000
1500
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 54. Altitudinea de zbor in timpul migratiei de primavara 2013
0 5 10 15 20 25 30 35
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 55. Directia de zbor in timpul migratiei de primavara 2013
In timpul migratiei de primavara 2013, se inregistreaza o noua crestere a numarului de
zboruri pe directia nord si nord-est, sugerand din nou ca zona studiata se situeaza la periferia unui
coridor de migratie, lucru evidentiat si de numarul relativ mic de zboruri inregistrat de-a lungul
perioadei de studiu in zona analizata raportat la numarul de zboruri pe ruta principala de migratie
(figura 55).
In ceea ce priveste altitudinile de zbor, acestea se situeaza in intervale foarte mari, variind
intre 10 si 1500 m (figura 54)
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
94
0
2
4
6
8
10
12
14
16
10 20 30 40 50 55 60 70 80 100 150 200 250 300 350 500 800
Flight altitude
Nu
mb
er o
f in
div
idu
als
VP1
VP2
VP3
Figura 56. Altitudinea de zbor in timpul sezonului de inmultire 2013
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
E
N
NE
NNE
NNW
NW
S
SE
SW
W
Fli
gh
t d
irec
tio
n
Number of individuals
VP3
VP2
VP1
Figura 57. Directia de zbor in timpul sezonului de inmultire 2013
Perioada corespunzatoare sezonului de cuibarire 2013 se incadreaza in acelasi tipar ca si
precedenta perioada de cuibarire (2012). De mentionat este ca altitudinile de zbor de peste 50 de
metri au fost mult mai putine (media a fost de doar 26 de zboruri pentru perioada analizata).
Majoritatea zborurilor au fost sub 30 de metri. De asemenea, directia de zbor nu este foarte clara,
pasarile deplasandu-se foarte putin in teritoriu de la presupusele locuri de cuibarire. In aceste
conditii, toate directiile principale de zbor inregistreaza un numar relativ egal de zboruri (figurile
56 si 57).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
95
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0
5
10
15
20
25
30
40
50
55
60
70
80
100
120
150
200
250
300
350
400
450
500
600
800
850
900
950
1500
Fli
gh
t al
titu
de
Number of individuals
W
SW
SE
S
NW
NNW
NNE
NE
N
E
Figura 58. Activitatea de zbor a speciilor tinta potential afectate
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
96
Tiparul de zbor al pasarilor considerate specii tinta potential afectate in zona studiata a fost
analizat ulterior. Asadar, datele reprezentate grafic in figura 58 arata ca majoritatea speciilor din
aceasta categorie s-a deplasat catre Nord si la altitudini in general intre 150 si 160 metri. In relatie
cu intreaga perioada de studiu, cele mai putine zboruri au fost inregistrate la altitudini de 1500
metri si mai mult, pe directia NV.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0
5
10
15
20
25
30
40
50
55
60
70
80
100
120
150
200
250
300
Fli
gh
t al
titu
de
Number of individuals
W
SW
SE
S
NW
NNW
NNE
NE
N
E
Figura 59. Activitatea de zbor a speciilor tinta neafectate
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
97
In ceea ce priveste activitatea de zbor a speciilor considerate specii tinta neafectate, s-a
gasit ca majoritatea specimenelor s-au deplasat intr-o directie Vestica, la altitudini intre 0 si 5
metri. Acest lucru sugereaza ca includerea acestor specii in categoria mentionata a fost intr-adevar
perfect justificata.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0
5
10
15
20
25
30
40
50
55
60
70
80
100
120
150
200
250
300
Fli
gh
t al
titu
de
Number of individuals
W
SW
SE
SSE
S
NW
NNW
NNE
NE
N
E
Figura 60. Activitatea de zbor a speciilor secundare potential afectate
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
98
Speciile de pasari incluse in categoria speciilor secundare potential afectate au prezentat,
de-a lungul perioadei de studiu 2012 - 2013 un tipar de activitate similar cu cel al speciilor din
categoria precedenta. Asadar, majoritatea speciilor au fost observate la altitudini intre 0 si 5 m, iar
directia predominanta de zbor observata a fost din nou cea vestica.
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0
5
10
15
20
25
30
40
50
55
60
70
80
100
120
150
200
250
300
350
400
450
500
600
800
850
900
950
1000
Fligh
t al
titu
de
Number of individuals
W
SW
SE
S
NW
NNW
NNE
NE
N
E
Figure 61. Activitatea de zbor a speciilor secundare neafectate
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
99
In ceea ce priveste speciile de pasari secundare neafectate, se observa o situatie usor
diferita de cea a celor doua categorii precedente. Graficul din figura 61 reuneste observatiile
facute pentru aceste specii in perioada ianuarie 2012-iuni 2013 si analizeaza corelatiile intre
directiile de zbor si altitudini. Din acest punct de vedere, s-a gasit ca nu exista directii de zbor
prevalente si ca altitudinea la care au fost efectuate zborurile a fost in general una joasa, intre 0 si
250 m. Intr-un singur caz s-a inregistrat o altitudine de zbor de peste 1000 m.
5.2 Lilieci
Anexa 6 prezinta detalii legate de biologia si ecologia fiecarei specii tinta de lilieci.
In timpul monitorizarii liliecilor in perioada martie-iunie 2013, s-au efectuat urmatoarele
observatii:
Tabelul 38. Perioada de observatie si numarul de observatii
Specii de lilieci observate
Perioada de observatie si numarul de observatii
Martie Aprilie Mai Iunie Total
observatii Barbastella barbastellus 0 0 2 2 4
Eptesicus serotinus 0 0 14 8 22
Myotis daubentonii 0 4 2 2 8
Nyctalus leisleri 0 2 3 3 8
Nyctalus noctula 0 1 1 0 2
Pipistrellus pipistrellus 0 7 7 6 20
Plecotus auritus 0 0 0 1 1
Rhinolophus ferrumequinum 0 0 2 0 2
Prezentam in continuare estimarea populatiilor speciilor tinta din zona studiata si din
regiune:
Tabelul 39. Specii tinta de lilieci
Specii tinta de lilieci Populatia estimata, conform
Cartii Rosii a Vertebratelor din Romania (2005)
Barbastella barbastellus ≈3500 indivizi
Eptesicus serotinus ≈2500 indivizi
Myotis daubentonii ≈500 indivizi
Myotis myotis 5000 indivizi
Nyctalus leisleri <=1000 indivizi
Nyctalus noctula Nu sunt date
Pipistrellus nathusii <=5000 indivizi
Pipistrellus pipistrellus Nu sunt date
Plecotus auritus <=3000 indivizi
Rhinolophus ferrumequinum <14000 indivizi
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
100
Figura 62. Distributia speciilor de lilieci observati din punctele ST 12, ST 13 si ST 14
Figura 63. Distributia speciilor de lilieci observati din punctul 1
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
101
Figura 64. Distributia speciilor de lilieci observati din punctele 2 si 3
Figura 65. Punct de observatie a speciei Rhinolophus ferrumequinum
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
102
Referitor la zonele unde au fost observati liliecii, zonele cu abundenta cea mai mare de
specii sunt punctele 1, 2 si 3 aflate la 1-10 m de liziera padurii Babadag in care s-au realizat
majoritatea inregistrarilor de ultrasunete. Prezenta liliecilor dar cu o abundenta mult mai scazuta
(1-2 indivizi/ora) s-a inregistrat in punctele ST 13 si ST 14 din apropierea locatiei turbinelor ME
02, ME 03, ME 04 si ME 05. In cazul punctelor 1, 2 si 3 prezenta abundenta a liliecilor se justifica
prin conditiile specifice oferite de liziera padurii Babadag si anume atenuarea curentilor de aer
puternici de vegetatia forestiera si datorita resurselor trofice abundente din aceasta zona ecotonala.
Majoritatea sunetelor inregistrate reprezentau semnale emise in timpul activitatilor de
vanatoare a liliecilor, intensitatea maxima a activitatii exemplarelor fiind atinsa in intervalul orar 9
PM - 11 PM si 5 AM - 6 AM aceste intervale suferind mici modificari, in functie de data
calendaristica in care au fost realizate observatiile.
Mentionam ca in celelalte puncte de observatie in urma monitorizarii bioacustice nu s-au
inregistrat chiroptere. Acest fapt se datoreaza pozitionarii amplasamentului intr-o zona deschisa,
caracterizata prin curenti de aer cu intensitate sporita si resurse trofice scazute.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
103
6. EVALUAREA IMPACTULUI
6.1. Pasari
Tinand cont de riscurile reprezentate de prezenta parcului eolian, speciile de păsări
prezente în zonă – fie observate direct in timpul monitorizărilor fie potential prezente fapt ce
reiese din datele bibliografice existente pot fi impărtite in trei categorii: specii tinta potential
afectate, specii tinta neafectate, specii secundare afectate si specii secundare neafectate.
Impactul poate fi evidentiat prin :
- efectul de barieră, care duce la evitarea sau ocolirea zonei de amplasare a turbinelor, iar in
felul acesta păsările aflate in pasaj/migratie vor incerca sa evite zona fapt ce presupune un
efort si un consum energetic suplimentar;
- pierderea habitatelor prin construirea infrastructurii propriu-zise si prin dislocarea
temporara sau permanenta a speciilor din zona parcului eolian catre alte suprafete cu
habitate similare celor intalnite in zona de studiu;
- riscul de coliziune cu turbinele eoliene.
6.1.1. Lista speciilor potential afectate
Prezentam in continuare lista cu speciile tinta si speciile secundare considerate a fi
potential afectate precum si cele considerate a fi neafectate de constructia si functionarea parcului
eolian:
Tabelul 40. Categorii de specii de pasari (functie de impactul parcului eolian)
Specii tinta potential afectate
Specii tinta neafectate Specii secundare afectate Specii secundare
neafectate
Accipiter brevipes Aegithalos caudatus Alauda arvensis Columba palumbus
Accipiter gentilis Athene noctua Ardea cinerea Corvus cornix
Accipiter nisus Carduelis cannabina Emberiza citrinella Corvus frugilegus
Anthus campestris Carduelis carduelis Hirundo rustica Corvus monedula
Aquila heliaca Carduelis chloris Perdix perdix Cuculus canorus
Aquila pomarina Carduelis flammea Riparia riparia Dendrocopos major
Asio flammeus Carduelis spinus Sturnus vulgaris Fringilla coelebs
Burhinus oedicnemus Coccothraustes coccothraustes
Galerida cristata
Buteo buteo Coracias garrulus Garrulus glandarius
Buteo lagopus Corvus corax Hippolais icterina
Buteo rufinus Dendrocopos medius Lanius senator
Calandrella brachydactyla
Dryocopus martius Lanius excubitor
Ciconia ciconia Erithacus rubecula Oenanthe isabellina
Ciconia nigra Falco cherrug Oenanthe oenanthe
Circaetus gallicus Falco peregrines Parus lugubris
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
104
Circus aeruginosus Falco subbuteo Passer domesticus
Circus cyaneus Ficedula parva Passer montanus
Circus macrourus Jynx torquilla Phalacrocorax carbo
Circus pygargus Lanius collurio Phasianus colchicus
Emberiza hortulana Lanius minor Pica pica
Falco tinnunculus Lullula arborea Saxicola torquata
Falco vespertinus Motacilla alba Streptopelia decaocto
Haliaeetus albicilla Motacilla flava Streptopelia turtur
Hieraaetus pennatus Muscicapa striata Sylvia atricapilla
Melanocorypha calandra Oenanthe pleschanka Sylvia curruca
Merops apiaster Oriolus oriolus Turdus merula
Miliaria calandra Otus scops Turdus philomelos
Milvus migrans Panurus biarmicus
Pandion haliaetus Passer hispaniolensis
Pelecanus crispus Phoenicurus ochruros
Pelecanus onocrotalus Phoenicurus phoenicurus
Pernis apivorus Phylloscopus collybita
Tadorna ferruginea Phylloscopus sibilatrix
Tyto alba Picus canus Picus viridis
Sitta europaea
Strix aluco
Sturnus roseus
Sylvia nisoria Upupa epops
Din cele 74 de specii considerate a fi specii tinta, 34 de specii pot fi considerate ca fiind
afectate de implementarea parcului eolian intr-un mod sau altul.
Lista speciilor tinta afectate include 21 de specii de rapitoare diurne si nocturne, 7 specii
caracteristice habitatelor de stepa, silvostepa, zonelor cu stancarii sau culturilor agricole si 6 specii
migratoare. Dintre aceste specii, 9 – Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Pelecanus crispus,
Tyto alba, Haliaeetus albicilla, Milvus migrans, Ciconia nigra, Emberiza hortulana, Tadorna
ferruginea, – nu au fost observate in timpul monitorizărilor.
Speciile neafectate au fost considerate acele specii care pot trece ocazional prin zona si
pentru care potentialul impact realizat de implementarea parcului eolian poate fi considerat unul
neglijabil.
Lista speciilor tinta neafectate include 40 de specii, intre care se regăsesc in special specii
silvicole – ciocănitori, Sitta europaea, Lullula arborea, Oriolus oriolus, Otus scops, etc, specii
migratoare de talie mică – Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Erithacus rubecula,
Motacilla alba, Motacilla flava etc., specii caracteristice habitatelor deschise – Upupa epops,
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
105
Sturnus roseus etc – si specii răpitoare cu efective reduse, care nu au fost evidentiate in zonă:
Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco subbuteo.
Din speciile tinta considerate neafectate, urmatoarele specii nu au fost observate in zona de
studiu: Aegithalos caudatus, Carduelis flammea, Carduelis spinus, Coccothraustes
coccothraustes, Corvus corax, Dryocopus martius, Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco
subbuteo, Jynx torquilla, Muscicapa striata, Panurus biarmicus, Phoenicurus ochruros,
Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Picus canus, Picus
viridis, Sturnus roseus, Sylvia nisoria, Passer hispaniolensis, Oenanthe pleschanka.
Ca specii secundare au fost considerate acele specii care nu sunt protejate/de interes
conservativ, dar care pot fi afectate de instalarea parcului eolian in special prin pierderi de habitat
sau prin aparitia unui risc de coliziune mediu sau neglijabil.
Lista speciilor secundare include 34 de specii care reuneste in cea mai mare parte specii
caracteristice habitatelor antropizate sau acoperite cu vegetatie de stepa si silvostepa, migratoare
sau specii silvicole. Pentru 4 specii din cele secundare nu a fost evidentiata prezenta in zona de
studiu: Columba palumbus, Hippolais icterina, Parus lugubris si Sylvia curruca.
In lista de specii secundare potential afectate se regasesc speciile al caror habitat
reprezentativ este intalnit in zona de studiu (pasune si teren agricol) precum: Alauda arvensis si
Perdix perdix si speciile cu risc de coliziune cum ar fi de exemplu Ardea cinerea.
6.1.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta
Pentru speciile tinta au fost considerate urmatoarele tipuri de impact: pierderea
habitatului , directa sau indirecta (dislocarea prin pierderea indirecta a habitatului daca pasarile
evita parcul eolian si zona alaturata din cauza functionarii sau lucrarilor de intretinere la turbine
sau a perturbarilor din cauza vizitatorilor si pierdere directa de habitat prin constructia
infrastructurii parcului eolian); riscul de coliziune (moarte prin coliziunea cu palele turbinelor
eoliene); efectul de bariera (pasarile sunt obligate sa foloseasca alte rute decat cele obisnuite
catre locurile de hranire si de odihna). In evaluarea impactului au fost luate in considerare
prevederile din cadrul EU Guidance on wind energy development in accordance with the EU
nature legislation.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
106
6.1.2.1. Speciile tinta evaluate
Pentru fiecare specie in parte s-a realizat o descriere a impactului urmarindu-se urmatoarea
structura: aspecte generale, dislocare si efect de bariera, risc de coliziune (in baza ghidului
Scottish Natural Heritage), pierderea habitatului si concluzii. Pentru calcularea riscului de
coliziune, perioada de observatie este ianuarie 2012-iunie 2013.
In acest capitol, Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada reprezinta o estimare a
numarului efectiv de indivizi care pot intra in coliziune cu turbinele eoliene intr-o perioada de
timp (in acest caz, un an si jumatate). Calculul ia in considerare si comportamentul de evitare a
turbinelor, fiind aplicata urmatoarea formula:
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada = Nr. de pasari cu risc de coliziune fara
comportament de evitare x (100 - rata de evitare)/100
* calculat folosind ghidul SNH guidance (vezi Anexa studiului).
Accipiter brevipes
Aspecte generale. Specie care nu a fost observata in timpul monitorizarii (2006-2013). Cu toate
acestea, exemplare izolate din aceasta specie pot sa apara in zona de studiu in perioada de
migratie.
Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este nesemnificativ, exemplare izolate care
migreaza la altitudine.
Risc de coliziune potential. Riscul este moderat avand in vedere ecologia speciei care este similara
cu a celorlalte specii din familia Accipitridae;
Pierderea habitatului. Nu este cazul. Amprenta la sol a parcului eolian nu se suprapune cu
habitatul acestei specii.
Concluzii. Riscul in acest caz este neglijabil.
Accipiter gentilis
Aspecte generale. Specie cuibaritoare, identificata in zona analizata in exemplare izolate sau
perechi (2013). Se inmulteste si cuibareste in zone impadurite.
Dislocare si efect de bariera. Nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential, moderat, datorita modului de zbor si de
hranire.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (utilizeaza frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0236
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
107
Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este una moderata, specia utilizand terenurile de
amplasare a parcului eolian ca nisa de hranire.
Concluzii. Impactul asupra acestei specii este unul moderat.
Accipiter nisus
Aspecte generale. Accipiter nisus este o specie sedentara sau un oaspete de iarna in Romania. Nu a
fost identificata ca specie rezidenta pe amplasamentul parcului eolian, dat fiind ca a fost observata
doar ocazional Tabelul 26. Evaluarea probabilitatii ca pasarile migratoare sa fie prezente in
zona studiata in baza prezentei habitatului, observatiilor de teren si activitatilor de zbor, arata
faptul ca aceasta specie poate traversa zona studiata in timpul migratiei sau ocazional in pasaj
catre alte zone cu habitate caracteristice, timp in care poate desfasura si activitati de cautare a
hranei/vanatoare. Zonele acoperite cu habitate antropizate si vegetatie ierboasa constituie nisa de
hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efectul de barieră este unul nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential, moderat, datorita modului de zbor si de
hranire.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in trecere): 0.00423
Pierderea habitatului. Nu este cazul. Amprenta parcului eolian nu se suprapune cu zonele
potentiale de inmultire si principalele zone de vanatoare
Concluzii. Impact nesemnificativ.
Anthus campestris
Aspecte generale. Specie observata in exemplare putine (2006-2013). In zona se gasesc atât nise
de habitat cat si nise de cuibarit si de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Riscul potential este ridicat. Conform literaturii de specialitate, Anthus
campestris cuibareste in zone aride, prefera zonele cu vegetatie de stepa si pasuni, si deseori
cuibareste in zone cultivate cu cereale (ION, C.(coord.), DOROSENCU, A., BALTAG, E.,
BOLBOACA, L., 2009: Migratia passeriformelor in estul Romaniei). In consecinta, din datele
bibliografice, atat pasunile cat si terenul agricol pot constitui habitate de cuibarire si hranire pentru
aceasta specie. Informatii privind prezenta habitatelor de cuibarire si hranire in perimetrul parcului
eolian se gasesc in Tabelul 23. Evaluarea probabilitatii ca speciile sa fie prezente in zona
studiata in baza prezentei habitatului. In acelasi timp, Tabelul 21. Estimarea populatiei de specii
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
108
rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in interiorul parcului eolian si Tabelul 22. Estimarea
populatiei de specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in zona studiata ofera estimari ale
efectivelor atat pe amplasament cat si in zona studiata.
Configuratia parcului presupune amplasarea a 11 turbine (26,2%) din totalul de 42 in zone
cu pasune, care poate constitui atat habitat de inmultire cat si habitat de hranire pentru fase
(Anthus ssp.).
Drept urmare, impactul potential referitor la pierderea de habitat al acestei specii este
semnificativ; cu toate acestea impactul are un caracter limitat. In baza: datelor colectate in teren,
cum ar fi prezenta speciei in zona studiata, distributia speciei in habitat, impactul antropic;
masurilor propuse pentru reducerea acestui impact; impactul asupra speciei in sine este unul
moderat si sunt necesare masuri de compensare pentru a reduce riscul la un nivel nesemnificativ
(Vezi Capitolul 7 cu privire la atenuarea impactului). Este important de avut in vedere (asa cum s-
a evidentiat la pag. 119) ca majoritatea speciilor de paseriforme sunt afectate doar in timpul
constructiei parcului eolian, ele repopuland zonele afectate dupa incetarea lucrarilor de constructie
si reducerea prezentei antropice in zona.
Concluzii. Risc de impact moderat.
Aquila heliaca
Aspecte generale. Specie identificata rar, fiind prezenta in pasaj.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera moderat, datorita inaltimii de zbor.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat, datorita taliei mari a păsărillor.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00150
Pierderea habitatului. Nu este cazul. Specia nu utilizeaza zona ca habitat de
inmultire/hranire/odihna.
Concluzii. Risc de impact limitat datorita prezentei reduse in zona studiata.
Aquila pomarina
Aspecte generale. Specie identificata in zona de catave ori in perioada de monitorizare (2006-
2013), cuibarind in Pădurea Babadag (probabil 2 perechi) si folosind terenurile din zona parcului
eolian ca habitat de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Moderat, datorita taliei mari a speciei.
Risc de coliziune potential. Riscul este unul potential moderat, datorita prezentei unor perechi
cuibaritoare in apropierea locului de amplasare al parcului eolian.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
109
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0377
Pierderea habitatului. Pierderea habitatului de hranire este una ridicata, datorita apropierii de nisa
de cuibarit.
Concluzii. Specie cu risc de impact moderat, datorita modului de hranire.
Asio flammeus
Aspecte generale. Specie intalnita in exemplare izolate. Estimam prezenta unei singure perechi in
zona studiata.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul potential moderat, datorita in principal
taliei.
No. of the birds with real Risc de coliziune /period (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0243
Pierderea habitatului. Este una importantă, datorita faptului că specia vânează şi cuibăreste in
zone cu vegetatie ierboasa. Evaluarea este estimativa, bazata pe informatii prezentate in Tabelul
23. Evaluarea probabilitatii ca speciile sa fie prezente in zona studiata in baza prezentei
habitatului.
Concluzii. Specie cu risc moderat de impact, luand in considerare prezenta limitata. Sunt
recomandate masuri de compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).
Burhinus oedicnemus
Aspecte generale. Specie ce poate fi intalnita conform informatiilor disponibile in imediata
vecinatate a proiectului analizat, in zona de SE, in exemplare izolate. In zona de studiu nu a fost
semnalata prezenta speciei.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul neglijabil, prezent totusi datorita taliei
speciei.
Pierderea habitatului. Pierderea habitatului este una moderata; in zona de amplasare a parcului
eolian suprafetele de teren propice pentru cuibaritul acestei specii ca si nisele de hranire sunt
reduse ca suprafata.
Concluzii. Specia se caracterizeaza printr-un risc potential limitat de impact, fiind afectată
in special de pierderea habitatului, dar neobservata in timpul monitorizarii. Sunt
recomandate masuri de compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
110
Buteo buteo
Aspecte generale. Specie cuibaritoare din imediata apropiere a zonei analizate, pe care o foloseste
ca zona de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de barieră potential moderat, datorita taliei.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este de asemenea unul moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0244
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.06953
Pierderea habitatului. Riscul de pierdere a habitatului este unul moderat, specia in cauza avand un
teritoriu de vanatoare mare.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat de impact.
Buteo lagopus
Aspecte generale. Oaspete de iarna in zona analizata, pe care o foloseste ca zona de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este de asemenea unul moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste spatiul aerian al parcului eolian):
0.0024
Pierderea habitatului. Riscul de pierdere al habitatului este unul moderat, specia in cauza avand
un teritoriu de vanatoare mare.
Concluzii. Specie cu risc limitat de impact, datorita prezentei reduse, numai pe perioada
iernii.
Buteo rufinus
Aspecte generale. Specie cuibaritoare in imediata apropiere a zonei analizate, pe care o foloseste
ca zona de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este de asemenea unul moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0349
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.07503
Pierderea habitatului. Riscul de pierdere al habitatului este unul moderat, specia in cauza avand
un teritoriu de vanatoare mare.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat de impact.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
111
Calandrella brachydactyla
Aspecte generale. Specie foarte frecventa in zona, prezenta in efective relativ mari. Habitatele din
zona de amplasare a parcului eolian sunt folosite ca nise de cuibarire si de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scazut, nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderea habitatului este un risc. Acelasi lucru este valabil si pentru specia
Anthus campestris.
Concluzii. Este una din speciile cel mai probabil a fi afectata de amplasarea parcului eolian,
cu un risc de impact moderat. Sunt recomandate masuri de compensare/atenuare a
impactului (vezi Capitolul urmator).
Ciconia ciconia
Aspecte generale. Specie prezenta in zona in timpul migratiilor doar in pasaj. Observata doar in
2013. Nu a fost observata la nivelul suprafetelor agricole din zona amplasamentului.
Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este unul cu risc moderat, datorita taliei mari a
berzelor si a modului de migrare in stoluri.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul ridicat datorita taliei mari a berzelor.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.16677
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specia prezinta risc limitat de impact, evaluata astfel in baza riscului de coliziune
si modului de migratie deasupra parcului eolian (altitudine ridicata).
Ciconia nigra
Aspecte generale. Specia nu a fost observata in zona analizata. Este mentioanta ca specie de pasaj
in baza Formularului Standard al ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Ridicat, datorita taliei mari a speciei.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact nesemnificativ.
Circaetus gallicus
Aspecte generale. Specie identificata rar, in exemplare izolate. Poate folosi terenurile acoperite cu
vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca habitat de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
112
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat datorita taliei.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00908
Pierderea habitatului. Nu este cazul
Concluzii. Risc de impact potential limitat.
Circus aeruginosus
Aspecte generale. Specie observata în exemplare izolate. Se hraneste in zonele cu vegetatie
ierboasa, in pasuni si terenuri agricole.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita modului de hranire si a
taliei mari a speciei..
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0078
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.02453
Pierderea habitatului. Pierdere de habitat cu risc potential moderat.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Circus cyaneus
Aspecte generale. Oaspete de iarna identificat rar, in exemplare izolate. Poate folosi terenurile
acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca habitat de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste spatiul aerian al parcului eolian):
0.0022
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00864
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Circus macrourus
Aspecte generale. Specie aflata in pasaj in zona studiata, in exemplare izolate. Poate folosi
terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca teren de vanatoare.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00342
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
113
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Circus pygargus
Aspecte generale. Specie identificata rar, doar in pasaj si in numar redus de exemplare. Poate
folosi terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca teren de
vanatoare.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.01035
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste spatiul aerian al parcului eolian):
0.0072
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Emberiza hortulana
Aspecte generale. Specie identificata in zonele cu vegetatie arbustiva, izolat sau grupuri mici.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc redus de coliziune datorita inaltimilor mici de zbor.
Pierderea habitatului. Pierdere de habitat cu risc ridicat datorita folosirii terenurilor cu vegetatie
de tufe sau ierboasa ca nisa de hranire si adapost.
Concluzii. Specie cu risc moderat de impact. Sunt recomandate masuri de
compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).
Falco tinnunculus
Aspecte generale. Specie cuibaritoare in apropierea zonei de amplasare a parcului eolian si care
foloseste terenurile din zona analizata ca habitat de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scazut.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.1580
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.01275
Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este una ridicata, pe timpul instalarii turbinelor
deoarece aceasta specie foloseste amplasamentul parcului eolian in vederea hranirii. Din
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
114
experienta evaluatorului se poate trage concluzia ca populatiile de Falco tinnunculus nu sunt
afectate de functionarea parcului eolian. Aceste pasari continua sa foloseasca amplasamentul
parcului eolian ca zona de hranire.
Concluzii. Specie caracterizata prin risc moderat de impact.
Falco vespertinus
Aspecte generale. Specie cuibaritoare, identificata in exemplare izolate sau grupuri mici (2-5
exemplare), foloseste terenurile din zona analizata ca terenuri de vanatoare.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scăzut.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0351
Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este un risc, in special in timpul instalarii turbinelor.
Concluzii. Specie caracterizata prin risc moderat de impact.
Haliaeetus albicilla
Aspecte generale. Specie care nu a fost identificata in timpul monitorizarii, atat in perioada de
cuibarire cat si in cea de migratie. Citata in Formularele Standard ale ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei mari a speciei.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei. Dat fiind faptul ca
doar doi indivizi cuibaritori sunt mentionati in Formularele Standard ale ROSPA Padurea
Babadag, iar zonele potentiale de cuibarire se afla la aproximativ 20 km la Est de parcul eolian
analizat, probabilitatea ca indivizi ai acestei specii sa intre in coliziune cu turbinele eoliene din
zona Topolog - Mesteru – Dorobantu este foarte mica.
Pierderea habitatului. Nu este cazul, specia cuibăreste pe malurile apelor, tot acolo se si hraneste
si poate sa se adaposteasca ocazional in paduri.
Concluzii. Specia nu a fost identificata si prezinta risc neglijabil de impact, date fiind
rezultatele observatiilor si distanta mare intre parcul eolian si zonele potentiale de cuibarit.
Concluzia se bazeaza de asemenea pe informatii bibliografice, cum ar fi RSPB Research Report
No 20, J. A. Bright et all, 2006 - as part of a programme of work jointly funded by the RSPB and
Scottish Natural Heritage, care mentioneaza ca „Zona de rezidenta este de aproximativ 1 km2 iar
fata de locatiile cuiburilor se pastreaza o zona tampon cu raza de 5 km. Aceasta zona este
clasificata ca zona cu sensibilitate inalta, iar aceasta distanta de siguranta este considerata
rezonabila in baza populatiei extrem de reduse si localizate”.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
115
Hieraaetus pennatus
Aspecte generale. Specie care cuibareste in imediata apropiere a zonei analizate, folosind zonele
cu habitate cu vegetatie ierboasa si terenurile agricole ca habitate de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, in timpul migratiei.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului
eolian): 0.0306
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00482
Pierderea habitatului. Pierdere de habitat de hranire cu risc ridicat. Riscul este prezent in special
in perioada de constructie a parcului eolian cand prezenta umana pe amplasament alaturi de
zgomotul produs de echipamentele grele pot constitui factori perturbatori pentru habitatul de
hranire. Dat fiind faptul ca amplasamentul nu este o zona preferata pentru hranire, o concluzie la
care s-a ajuns inainte de inceperea lucrarilor de constructie, si date fiind de asemenea masurile de
reducere a impactului antropic in etapa post-constructie incluse in Capitolul 7, consideram ca
populatia zonei nu va inregistra modificari ale efectivelor.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat.
Melanocorypha calandra
Aspecte generale. Specie prezenta in zona in efective relativ mari, cuibareste in zona si foloseste
terenurile agricole si pasunile ca zona de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Exista un risc ridicat de pierdere a habitatului, datorita ecologiei speciei.
Evaluarea este valabila si pentru specia Anthus campestris.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat. Sunt recomandate masuri de
compensare/atenuare a impactului (Vezi Capitolul urmator).
Merops apiaster
Aspecte generale. Specia cuibareste in vaile din nordul zonei analizate. Poate ajunge cu scopul de
a se hrani pe suprafata amplasamentului parcului eolian.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc potential moderat.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
116
Concluzii. Specie cu risc de impact limitat. Sunt recomandate masuri de
compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).
Miliaria calandra
Aspecte generale. Specie prezenta in zona in efective relativ mari, cuibareste in zona si foloseste
terenurile agricole si pasunile ca zona de hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc ridicat, datorita ecologiei speciei.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat. Sunt recomandate masuri de
compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).
Pandion haliaetus
Aspecte generale. Specie identificata doar in pasaj, in exemplare izolate. Habitatul caracteristic al
acestei specii sunt zonele umede.
Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este unul potential moderat, datorita taliei mari a
speciei.
Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul moderat, din aceleasi considerente (talia
mare a speciei).
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00612
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Pelecanus onocrotalus
Aspecte generale. Specia a fost identificata in zona numai in timpul migratiei.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita inaltimilor foarte mari de
zbor.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei si modului de
migrare. In zona nu s-au evidentiat efective importante de pelicani in timpul migratiei, zona fiind
situata in interiorul Dobrogei, nefiind plasata pe rutele majore de migratie caracteristice speciei.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.18360
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact neglijabil.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
117
Pelecanus crispus
Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita inaltimilor foarte mari de
zbor.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei si modului de
migrare.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact neglijabil.
Pernis apivorus
Aspecte generale. Specie identificata in zona in pasaj, in exemplare izolate.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat datorita taliei speciei.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00158
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc de impact limitat.
Milvus migrans
Aspecte generale. Specie care nu a fost identificata in zona analizata dar apare in cadrul
Formularelor Standard ale ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este nesemnificativ, din moment ce specia
migreaza izolat, la altitudine mare, si de asemenea nu a fost observata in zona amplasamentului.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat datorită faptului că specia a fost
observata doar ocazional.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Risc neglijabil.
Tadorna ferruginea
Aspecte generale. Specie acvatica. Nu a fost observata in zona. Apare citata in Formularele
Standard ale ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera moderat, datorita modului in care migreaza.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.
Pierderea habitatului. Nu este cazul. Conform literaturii de specialitate (Munteanu D. 2009 „Specii de pasari vulnerabile si amenintate in Romania”):
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
118
� „Habitat. Lacuri cu apa dulce sau apa putin sarata (lagunele marine), uneori rauri mari (a fost oservata cuibarind pe malurile mai inalte ale Dunarii) in zone cu maluri inalte si abrupte …..”
� „Cuibareste in cavitati situate in malurile inalte ale lacurilor sau ale Dunarii”
Conform literaturii de specialitate (Ciochia V. 1992 „Pasari cuibaritoare in Romania”):
� „Este oaspete de vara pe coastele Marii Negre, in zone lagunare, fiind de asemenea observata in Delta Dunarii”
Concluzii. Specie cu risc neglijabil. Prezenta acesteia in zona este foarte improbabila.
Tyto alba
Aspecte generale. Specie rapitoare de noapte care este mentionata in Formularele Standard ale
ROSPA Padurea Babadag. Nu a fost identificata in timpul monitorizarilor in zona studiata.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei speciei.
Pierderea habitatului. Pierderea habitatului cu risc moderat datorita faptului că specia vanează în
habitate deschise si cu vegetatie de tufarisuri ca si in liziera padurii.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential limitat.
Tabelul 41. Matricea de impact pentru speciile tinta potential afectate:
Specie
Impact potential – in baza
informatiilor privind biologia si ecologia speciilor
Concluzia privind
impactul potential
Raportat la prezenta
speciei si la marimea populatiei
Masuri de reducere a
impactului
IUCN Red List
Cartea Rosie (2005) Pierderea
habitatului (direct si indirect)
Risc de coliziune
Efectul de
bariera
Accipiter brevipes Nu sunt necesare LC VU
Accipiter gentilis Nu sunt necesare LC -
Accipiter nisus Nu sunt necesare LC -
Anthus campestris Masuri de compensare a
pierderii habitatului LC -
Aquila heliaca Nu sunt necesare VU CR
Aquila pomarina
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
Managementul riscului de coliziune
LC VU
Asio flammeus Masuri de compensare a
pierderii habitatului LC VU
Burhinus oedicnemus Nu sunt necesare LC EN
Buteo buteo
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
Managementul riscului de
LC -
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
119
coliziune
Buteo lagopus Nu sunt necesare LC -
Buteo rufinus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
Managementul riscului de coliziune
LC VU
Calandrella brachydactyla
Masuri de compensare a pierderii habitatului LC -
Ciconia ciconia Nu sunt necesare LC VU
Ciconia nigra Nu sunt necesare LC VU
Circaetus gallicus Nu sunt necesare LC VU
Circus aeruginosus Nu sunt necesare LC -
Circus cyaneus Nu sunt necesare LC -
Circus macrourus Nu sunt necesare NT EN
Circus pygargus Nu sunt necesare LC EN
Emberiza hortulana
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
LC -
Falco tinnunculus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
LC -
Falco vespertinus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
NT VU
Haliaeetus albicilla Not necessary LC CR
Hieraaetus pennatus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
Managementul riscului de coliziune
LC CR
Melanocorypha calandra
Masuri de compensare a pierderii habitatului LC -
Merops apiaster Nu sunt necesare LC -
Miliaria calandra
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Protectia habitatului de cuibarire
LC -
Pandion haliaetus Nu sunt necesare LC VU
Pelecanus crispus Nu sunt necesare VU CR
Pelecanus onocrotalus Nu sunt necesare LC VU
Pernis apivorus Nu sunt necesare LC VU
Milvus migrans Nu sunt necesare LC -
Tadorna ferruginea Nu sunt necesare LC CR
Tyto alba Nu sunt necesare LC VU
Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN)
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
120
Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)
Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)
Risc potential de impact (moderat)
Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare
Nu este cazul
Comentarii privind analiza evaluarii impactului asupra speciilor tinta
Dintre speciile considerate ca specii tinta se poate constata urmatoarea situatie daca se
analizeaza datele in ansamblu:
- Pierderea habitatului reprezinta cel mai important factor de risc - 10 specii prezinta un risc
ridicat de pierdere a habitatului, si 7 un risc moderat. 17 specii nu sunt vulnerabile sub acest
aspect.
- Riscul de coliziune este unul per ansamblu moderat. Datorita efectivelor inregistrate in zona, 2
specii prezintă un risc ridicat de coliziune si 23 un risc moderat de coliziune. 9 specii prezintă un
risc de coliziune nesemnificativ.
Utilizarea metodologiei de calcul pentru determinarea riscului teoretic de coliziune a
pasarilor cu turbinele eoliene (in conformitate cu SNH Guide), s-a determinat pentru speciile in
pasaj (migratoare): numarul de pasari care trec prin fereastra de risc, probabilitatea coliziunii si
riscul efectiv de coliziune; iar pentru speciile rezidente: numarul de pasari care ocupa volumul de
aer baleiat de rotoarele turbinelor eoliene si de asemenea probabilitatea de coliziune si riscul
efectiv de coliziune in cazul acestor specii. Concluzia principala care se desprinde din calculul
riscului de coliziune este ca valorile riscului real de coliziune pentru perioada de monitorizare sunt
subunitare si acest lucru evidentiaza faptul ca in cazul speciilor de talie mare, initial apreciate ca
prezentand un risc mare de coliziune, coliziunea cu palele turbinelor eoliene este putin probabila.
- Dislocare si efect de bariera. Efectul de barieră este cel mai putin important dintre cei trei factori
de risc pentru această categorie de specii, datorita faptului ca nu au fost inregistrate stoluri cu
efective numerice mari. Singurele stoluri observate au fost slab reprezentate numeric traversand in
perioada de migratie la inaltimi foarte mari zona studiata. Nici o specie nu inregistreaza un efect
de bariera cu risc ridicat, 19 specii prezinta un risc moderat, 6 specii un risc nesemnificativ in
vreme ce la 9 specii acest factor de risc nu apare.
Concluzie finala. Cel mai important factor de risc in cazul speciilor tintă afectate este
reprezentat de pierderea permenenta sau temporara a habitatului in urma instalarii
turbinelor eoliene si a realizarii retelei de drumuri de acces. Mentionam ca majoritatea
speciilor de paseriforme, coraciiforme, falconide sunt afectate numai in perioada de constructie a
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
121
parcului eolian, acestea repopuland zonele afectate dupa incetarea lucrarilor si reducerea prezentei
umane in zona.
In timpul functionarii parcului eolian nu va exista un impact asupra habitatelor, din
moment ce nu exista emisii poluante datorita tehnologiei utilizate. Mai mult, construirea
parcului eolian aduce urmatoarele beneficii pentru biodiversitatea zonei:
• Eliminarea riscului de incendii (prin incendierea miristilor) pe suprafata parcului eolian, ceea ce
ofera protectie in plus pentru avifauna terestra si fauna care utilizeaza zona pentru hranire.
• Interzicerea vanatorii in perimetrul parcului eolian, care in acest moment face parte dintr-o
zona de vanatoare.
• Interzicerea tratamentelor aeriene cu pesticide care va reduce semnificativ posibilitatea ca
chimicalele sa ajunga pe suprafete suplimentare de teren si sa afecteze flora si fauna locala din
afara culturilor agricole (ex. zonele de stepa si zonele impadurite).
• Zona va fi monitorizata de biologi si ecologi, ceea ce reduce semnificativ probabilitatea ca
biodiversitatea sa fie afectata prin semnalare rapida, si diminuarea potentialului impact negativ.
Luand in considerare masurile de reducere a impactului propuse in Capitolul 7 si
informatiile privind prezenta acelor specii si efectivele populationale, rezulta urmatoarele:
- un impact nesemnificativ pentru majoritatea speciilor tinta initial considerate a fi afectate, si care
nu sunt prezente in numar mare in zona studiata in raport cu populatia estimata la nivel national
sau global;
- un efect moderat asupra speciilor tinta considerate a fi afectate si pentru care masurile de
reducere a impactului sunt importante pentru mentinerea efectivelor existente in zona inainte de
implementarea proiectului.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
122
Specii tinta neafectate
Upupa epops
Aspecte generale. Specie prezenta pe toata suprafata zonei analizate, ca exemplare izolate sau
grupuri mici. Se hraneste in zonele deschise si in liziera padurii, precum si in zonele cu habitate de
tufisuri, pasuni, zone agricole.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune neglijabil, datorită ecologiei speciei.
Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Phoenicurus ochruros
Aspecte generale. Specie prezenta in zone cu vegetatie de tufarisuri si in zone de stancarie sau pe
marginea drumurilor, dar si in zone antropizate.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune . Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderea habitatului in limite nesemnificative. Construirea de drumuri de
acces la centralele eoliene poate reprezenta un potential factor favorizant.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Phoenicurus phoenicurus
Aspecte generale. Specie cu ecologie similara precedentei, prezenta in zona in exemplare izolate.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Strix aluco
Aspecte generale. Specie silvicola care ocazional poate vana si in zonele din apropierea lizierelor,
in zone cu tufisuri.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderi nesemnificative de habitat, doar datorită realizarii de drumuri de
acces in apropierea lizierei padurii.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
123
Lullula arborea
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor impadurite, dar si celor cu habitate cu vegetatie
arbustiva, ierboasa sau pajisti.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative, datorate in special drumurilor de acces
la turbine.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Lanius collurio
Aspecte generale. Specie prezenta in apropierea padurii, in zonele cu vegetatie arbustiva.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Impact limitat.
Concluzii. Specie ce prezinta un risc limitat de impact.
Lanius minor
Aspecte generale. Specie prezenta in zona lizierei Padurii Babadag, in zone cu tufaris.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Reduced Risc de coliziune.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Pierderea habitatului. Potential loss of habitat with limited impact.
Concluzii. Specie ce prezinta un risc limitat de impact.
Passer hispaniolensis
Aspecte generale. Specie prezenta in zone de tufarisuri, la liziera padurii, ca si in apropierea
localitatilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Phylloscopus collybita
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in zona lizierei padurii Babadag.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
124
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Phylloscopus sibilatrix
Aspecte generale. Specie silvicolă, cu ecologie similara in linii mari cu cea a speciei precedente.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Picus canus
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Picus viridis
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Sitta europaea
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
125
Sturnus roseus
Aspecte generale. Specie prezenta in locurile cu vegetatie ierboasa sau cu tufarisuri. Nu a fost
observat in decursul monitorizarii.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Sylvia nisoria
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Oenanthe pleschanka
Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii. Suprafetele cu
aflorimente sunt extrem de reduse in zona analizata.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune neglijabil, comparabil cu cel pentru alte specii ale
genului.
Pierderea habitatului. Zonele cu roca la zi sunt forate restranse. Potentiala pierdere a acestor zone
nu vor afecta specia, niciodata identificata in zona studiata.
Concluzii. Specie cu risc de impact neglijabil.
Oriolus oriolus
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Otus scops
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
126
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Panurus biarmicus
Aspecte generale. Specie migratoare caracteristica zonelor umede. Nu a fost identificata in zona in
timpul monitorizarii.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Motacilla flava
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona numai in timpul
migratiilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Muscicapa striata
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Jynx torquilla
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de coliziune nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
127
Motacilla alba
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona numai in timpul
migratiilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de coliziune nesemnificativ.
Aegithalos caudatus
Aspecte generale. Specie silvicola. Nu a fost observata in zona de studiu.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de coliziune nesemnificativ.
Athene noctua
Aspecte generale. Specie caracteristică în special habitatelor antropizate. Foloseste terenurile din
vecintatea localitatilor pentru hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Carduelis cannabina
Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Carduelis carduelis
Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri, zonelor antropizate cu vegetatie
ruderala.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
128
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Carduelis chloris
Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri precum si zonelor impadurite.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Carduelis flammea
Aspecte generale. Specie oaspete de iarna care prefera habitatele cu tufarisuri.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Carduelis spinus
Aspecte generale. Specie oaspete de iarna, care prefera habitatele cu tufarisuri
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Coccothraustes coccothraustes
Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
129
Coracias garrulus
Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor de tufarisuri, lizierelor si malurilor de loess. Se
gaseste in astfel de habitate situate la limita padurii Babadag si in zona de rape din proximitatea
localitatilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Corvus corax
Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Dendrocopos medius
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Dryocopus martius
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag. Nu a fost observata in decursul
monitorizarii in zona studiata.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Erithacus rubecula
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
130
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Ficedula parva
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Falco cherrug
Aspecte generale. Specia nu a fost observata in decursul monitorizarii. Specie mentionata in
Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Falco peregrinus
Aspecte generale. Specia nu a fost observata in decursul monitorizării. Exista perechi cuibăritoare
doar in zona Carpatilor Orientali si Occidentali. In zona studiata este posibila aparitia doar in
timpul migratiei. Specie mentionata in Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA Padurea
Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Falco subbuteo
Aspecte generale. Specie intalnita in habitate forestiere, agricole si de zone umede, nu a fost
observata in zona amplasamentului.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
131
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor tinta neafectate
Analizand datele in mod centralizat, se constată că toate speciile din această categorie
prezintă un risc nesemnificativ sau nu prezinta nici un fel de risc in ceea ce priveste pierderile de
habitat. Toate speciile – 40 – prezintă un risc scazut, nesemnificativ de coliziune cu turbinele
eoliene. Referitor la efectul de barieră, toate speciile analizate nu prezinta un risc semnificativ.
Table 42. Matricea de impact pentru speciile tinta - neafectate
Specii
Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si ecologia speciilor Concluzia privind
impactul potential Raportat la prezenta speciei si la marimea
populatiei
IUCN Red List
Cartea Rosie (2005)
Pierderea habitatului (direct si indirect)
Riscul de coliziune
Efectul de bariera
Upupa epops LC VU
Passer hispaniolensis LC -
Phoenicurus ochruros LC -
Phoenicurus phoenicurus LC -
Strix aluco LC -
Lanius collurio LC -
Lanius minor LC -
Lullula arborea LC -
Phylloscopus collybita LC -
Phylloscopus sibilatrix LC -
Picus canus LC -
Picus viridis LC -
Sitta europaea LC -
Sturnus roseus LC VU
Sylvia nisoria LC -
Oenanthe pleschanka LC VU
Oriolus oriolus LC -
Otus scops LC -
Panurus biarmicus LC -
Motacilla flava LC -
Muscicapa striata LC -
Jynx torquilla LC EN
Motacilla alba LC -
Aegithalos caudatus LC -
Athene noctua LC -
Carduelis cannabina LC -
Carduelis carduelis LC -
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
132
Carduelis chloris LC -
Carduelis flammea LC -
Carduelis spinus LC - Coccothraustes coccothraustes
LC -
Coracias garrulus NT -
Corvus corax LC EN
Dendrocopos medius LC -
Dryocopus martius LC -
Erithacus rubecula LC -
Ficedula parva LC -
Falco cherrug EN CR
Falco peregrines LC EN
Falco subbuteo LC -
Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)
Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)
Risc potential de impact (moderat)
Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare
Nu este cazul
6.1.3. Evaluarea impactului asupra speciilor secundare
6.1.3.1. Speciile secundare analizate
Pentru fiecare specie in parte s-a realizat o descriere a impactului urmarindu-se urmatoarea
structura: aspecte generale, dislocare si efectul de bariera, riscul de coliziune (in baza ghidului
elaborat de Scottish Natural Heritage), pierderea habitatului si concluzii.
.
6.1.3.1.a. Speciile secundare afectate
Alauda arvensis
Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor ocupate de vegetatie ierboasa spontanasi
terenurilor agricole.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
133
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Specia prezinta un risc ridicat de pierderea habitatului.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat.
Ardea cinerea
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona numai in timpul
migratiei.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc potential moderat de coliziune.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in passage): 0.00576
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Emberiza citrinella
Aspecte generale. Specie prezenta in zona, foloseste terenurile agricole si pasunile ca zona de
hranire.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Prezinta un risc ridicat in privinta pierderii habitatului, datorita ecologiei
speciei.
Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat.
Hirundo rustica
Aspecte generale. Specie gregara prezenta in zonele deschise, in grupuri mici.
Dislocare si efect de bariera. Risc nesemnificativ, datorat efectului de bariera.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, ca urmare a modului de migratie.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Perdix perdix
Aspecte generale. Specie caracteristică zonelor agricole si celor cu vegetatie ierboasă inalta sau
zonelor cu tufarisuri, lizierelor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
134
Pierderea habitatului. Risc potential moderat, in special pe timpul derularii lucrarilor de
constructie.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Riparia riparia
Aspecte generale. Specie care cuibareste in maluri inalte de pamant si se hraneste in zona studiata
(pasuni, teren arabil).
Dislocare si efect de bariera. Efect de barieră nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc potential de coliziune moderat, ca rezultat al tiparelor de zbor.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Sturnus vulgaris
Aspecte generale. Specie prezenta in zone antropizate care cuibareste si in maluri de pamant.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Table 43. Matricea de impact asupra speciilor secundare afectate:
Speciile secundare afectate
Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si
ecologia speciilor
Concluzia privind
impactul potential
Raportat la prezenta speciei si la marimea
populatiei
Masuri de reducere a impactului
IUCN Red List
Cartea Rosie 2005
Pierderea habitatului (direct si indirect)
Riscul de coliziune
Efectul de bariera
Alauda arvensis Masuri de compensare a
pierderii habitatului LC -
Ardea cinerea Nu sunt necesare LC -
Emberiza citrinella Masuri de compensare a
pierderii habitatului LC -
Hirundo rustica Nu sunt necesare LC -
Perdix perdix Nu sunt necesare LC -
Riparia riparia Nu sunt necesare LC -
Sturnus vulgaris Nu sunt necesare LC -
Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR)
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
135
• Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)
Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)
Risc potential de impact (moderat)
Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare
Nu este cazul
6.1.3.1.b. Specii secundare neafectate evaluate
Columba palumbus
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in Formularul Standard al ROSPA Padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Corvus cornix
Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile agricole
sau in zone cu pasuni sau tufarisuri. In perioada de amplasare a parcului eolian este posibil ca
efectivele sa creasca datorita atractiei fata de deseurile menajere.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ de pierdere a habitatului.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Corvus frugilegus
Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile agricole
sau in zone cu pasuni sau tufarisuri. In perioada de amplasare a parcului eolian este posibil ca
efectivele sa creasca datorita atractiei fata de deseurile menajere.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ de pierdere a habitatului.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
136
Corvus monedula
Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile
agricole.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ de pierdere a habitatului.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Cuculus canorus
Aspecte generale. Specie silvicola.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Dendrocopos major
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Fringilla coelebs
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Galerida cristata
Aspecte generale. Specie caracteristică zonelor antropizate cu habitate agricole si zonelor cu
vegetatie ierboasa.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
137
Pierderea habitatului. Risc de pierdere a habitatului nesemnificativ.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Garrulus glandarius
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Hippolais icterina
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Risc de pierdere a habitatului nesemnificativ.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Lanius senator
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor cu tufarisuri. Nu a fost identificata in perioada de
monitorizare.
Dislocare si efect de bariera: Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Potentiale pierderi de habitat cu impact limitat.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Lanius excubitor
Aspecte generale. Specie migratoare, prezenta in tufarisuri in timpul iernii.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Potentiale pierderi de habitat cu impact limitat.
Concluzii. Specie cu risc limitat de impact.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
138
Oenanthe isabellina
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor deschise cu stancarii, mai rar in zone cu tufarisuri
si pajisti de stepa.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Zonele stancoase sunt restranse. Potentiala pierdere a unor zone stancoase
nu va afecta specia.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Oenanthe oenanthe
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor deschise cu stancarii, mai rar in zone cu tufarisuri
si pajisti de stepa.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Zonele stancoase sunt restranse. Potentiala pierdere a unor zone stancoase
nu va afecta specia.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Parus lugubris
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in Formularele Standard ale ROSPA Padurea
Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Passer domesticus
Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta la limita localitatilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
139
Passer montanus
Aspecte generale. Specie prezenta in zone de tufarisuri, la liziera, zone agricole precum si in
apropierea localitatilor.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Phalacrocorax carbo
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona doar ocazional in
migratie.
Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.01683
Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Phasianus colchicus
Aspecte generale. Specie introdusa, prezenta in zone cu tufarisuri, livezi, sau la liziera, precum si
pe terenuri agricole.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Pica pica
Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta de asemenea in zone cu tufarisuri sau la liziera.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Saxicola torquata
Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor cu tufarisuri.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
140
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Streptopelia decaocto
Aspecte generale. Specie prezenta in localitati, zone antropizate.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Streptopelia turtur
Aspecte generale. Specie silvicola care poate ajunge si pe terenurile agricole, prezenta in pădurea
Babadag
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Sylvia atricapilla
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Sylvia curruca
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
141
Turdus merula
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ
Turdus philomelos
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.
Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.
Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.
Pierderea habitatului. Nu este cazul.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Table 44. Matricea de impact pentru speciile secundare neafectate:
Specii secundare neafectate
Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si
ecologia speciilor
Concluzia privind
impactul potential
Raportat la prezenta
speciei si la marimea populatiei
IUCN Red List
Cartea Rosie 2005
Pierderea habitatului (direct si indirect)
Riscul de coliziune
Efectul de bariera
Columba palumbus LC -
Corvus cornix LC -
Corvus frugilegus LC -
Corvus monedula LC -
Cuculus canorus LC -
Dendrocopos major LC -
Fringilla coelebs LC -
Galerida cristata LC -
Garrulus glandarius LC -
Hippolais icterina LC -
Lanius senator LC -
Lanius excubitor LC -
Oenanthe isabellina LC VU
Oenanthe oenanthe LC -
Parus lugubris LC -
Passer domesticus LC -
Passer montanus LC -
Phalacrocorax carbo LC -
Phasianus colchicus LC -
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
142
Pica pica LC -
Saxicola torquata LC -
Streptopelia decaocto LC -
Streptopelia turtur LC VU
Sylvia atricapilla LC -
Sylvia curruca LC -
Turdus merula LC -
Turdus philomelos LC -
Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)
Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)
Risc potential de impact (moderat)
Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare
Nu este cazul
Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor secundare
Analizând speciile secundare, se constată că cel mai important factor de risc îl reprezintă
pierderea habitatului.
Risc de coliziune. Din categoria speciilor secundare doar 4 prezintă un risc de coliziune
potential moderat.
In ceea ce priveste pierderile de habitat datorate amplasarii parcului eolian, 5 specii
prezinta un risc ridicat din acest punct de vedere, iar 20 de specii nu sunt afectate in nici un fel de
pierderi de habitat.
Efectul de barieră este total nesemnificativ în cazul acestor specii.
6.2. Lilieci
Numarul de specii de chiroptere prezente in zona supusa monitorizarii a fost unul redus.
Doar 8 specii au fost identificate in urma monitorizărilor efectuate in perioada 2006 – 2013. In
ceea ce priveste impactul asupra acestor specii realizat prin amplasarea viitorului parc eolian este
unul diferentiat, in functie de ecologia fiecarei specii in parte.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
143
6.2.1. Lista speciilor tinta potential afectate
In zona de studiu au fost identificate 7 specii de chiroptere. Lista speciilor tinta contine
cele 7 specii identificate la nivelul zonei analizate, la care se adauga:
� Rhinolophus ferrumequinum - specie observata in afara zonei de
studiu, in cadrul deplasarilor pentru identificarea zonelor de adapost,
in galerii de explorare miniera situate la o distanta de cca. 2.7 km
fata de parcul eolian analizat;
� Myotis myotis si Pipistrellus nathusii - specii potential prezente in
padurea Babadag si citate in sursele bibliografice.
Astfel lista target species include:
Specii Barbastella barbastellus
Eptesicus serotinus
Myotis daubentonii
Myotis myotis
Nyctalus leisleri
Nyctalus noctula
Pipistrellus nathusii
Pipistrellus pipistrellus
Plecotus auritus
Rhinolophus ferrumequinum
6.2.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta
In urma deplasarilor efectuate din aprilie-iunie 2013 cu scopul identificarii speciilor de
lilieci prezente in zona analizata au rezultat urmatoareale concluzii:
Rezultatele analizelor sinecologice in cazul datelor referitoare la chiroptere sugereaza o
oferta trofica mai ridicata a zonei ecotonale de la liziera padurii. De asemenea, consideram ca
zona ecotonala prezinta conditii microclimatice si de habitat favorabile liliecilor. In interiorul
perimetrului viitorului parc eolian oferta trofica pentru chiroptere este mai redusa, iar distanta fata
de adaposturile de zi este relativ mare. Acest lucru se coreleza cu un numar mai mic de specii
inregistrate si ulterior identificate.
6.2.2.1. Specii tinta analizate Barbastella barbastellus
Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in paduri de stejari. Activitatile de hranire incep cu
circa 1 - 2 ore dupa apusul soarelui, in zbor rapid deasupra copacilor. Nu vaneaza in jurul surselor
de lumina.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
144
Pierderea habitatelor de hranire. Nu este cazul, specia fiind silvicola zboara doar in apropierea
zonelor forestiere.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Zona forestiera nu va fi afectata.
Risc potential de coliziune. Riscul de impact este unul nesemnificativ, deoarece specia vaneaza in
special in zone forestiere si evita sursele artificiale de lumina.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Eptesicus serotinus
Aspecte generale. Specie silvicola si antropofila, prezenta in apropierea localitatilor. Vaneaza la
inaltimi de 6 – 10 m, zburand greoi in cercuri largi. Prefera lizierele, terenurile agricole din
vecinatatea localitatilor, adesea pot fi observati in jurul surselor de lumina.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Risc potential moderat, datorita modului in care vaneaza.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat.
Myotis daubentonii
Aspecte generale. Specie silvicola intalnita de obicei in apropierea zonelor umede dar nu numai.
Se adaposteste atat in cladiri cat si in scorburile copacilor batrani sau in cuiburi de Riparia
riparia. Vânează la circa 2 ore de la apusul soarelui, la inaltime mica – 5-20 cm de sol sau la
suprafata apei sau in jurul arborilor.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ, datorita modului de hranire.
Concluzii. Specie cu risc de impact moderat din cauza afectarii habitatului de hranire.
Myotis myotis
Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta mai ales in zona localitatilor. Vaneaza dupa lasarea
intunericului, in pajisti si pasuni, zone cu tufisuri, plantatii de paduri de foioase sau mixte. Zborul
are loc la 0.5 – 10 m de sol, pe toata durata noptii, ajungand la 10 km de adapost.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate
Risc potential de coliziune. Datorita ecologiei speciei si datorita prezentei in vecinatate a
localitatilor, riscul de coliziune pentru aceasta specie este unul potential moderat.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
145
Concluzii. Specie cu risc potential neglijabil de impact dat fiind faptul ca specia nu a fost
identificata in zona.
Nyctalus leisleri
Aspecte generale. Specie silvicola ce poate fi intalnita si in localitati. Vaneaza la mai putin de o
ora de la apusul soarelui, la liziera sau in zone deschise, putand fi intalnit si in jurul surselor
artificiale de lumina. Zborul este rapid, la o inaltime de pana la 15 m de sol.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Risc de coliziune ridicat datorita ecologiei speciei.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat.
Nyctalus noctula
Aspecte generale. Specie preponderent silvicola, care poate apare si in localitati. In paduri se
intalneste in special la liziera, iar ca adapost prefera scorburile copacilor (stejar, plop) la circa 20
m de sol. Vaneaza in grupuri, deasupra padurilor sau pajistilor, inca inainte de apusul soarelui, iar
altitudinea la care vaneaza se inscrie intre 10 si 40 m.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune.. Risc de coliziune ridicat datorita ecologiei speciei.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat.
Pipistrellus nathusii
Aspecte generale. Specie predominant silvicola, care de regula evita aglomerarile umane. Se
adaposteste in scorburi sau sub scoarta copacilor batrani, iar zborul de hranire este rapid, incepand
la circa o ora de la apusul soarelui si are loc la o inaltime de 4 – 15 m.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Tinand cont de inaltimea de zbor, riscul de coliziune este unul
potential moderat.
Concluzii. Specie cu risc potential de impact neglijabil, dat fiind faptul ca specia nu a fost
detectata in zona.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
146
Pipistrellus pipistrellus
Aspecte generale. Specie prezenta atat in localitati cat si in paduri. Văneaza imediat dupa apusul
soarelui, in zbor rapid, la 5 – 10 m deasupra solului. Este intalnit frecvent in jurul surselor de
lumina din localitati.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziunel. Risc de coliziune moderat.
Concluzii. Specie cu risc potential moderat.
Plecotus auritus
Aspecte generale. Specie silvicola ce poate sa apara si in localităţi. Se adăposteste atat in scorburi
sau fisurile stancilor, cat si in adaposturi de origine antropica. Vaneaza tarziu dupa apusul
soarelui, in zbor rapid, intre 2 – 15 m inaltime.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Rhinolophus ferrumequinum
Aspecte generale. Specie silvicola si carstica, care vaneza uneori la distante de circa 10 km de
locul de adapost. Poate fi intalnit pe liziere si in zone cu vegetatie de tufe unde se pasuneaza sau la
limita localitatilor. Zborul de hranire are loc la 0.3 – 3 m distanta de sol.
Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ. Zonele de pasune si pasunatul in sine
(activitate care atrage insectele cu care se hraneste) nu sunt afectate decat in mod nesemnificativ
de amplasarea parcului eolian.
Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.
Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ, datorita altitudini de zbor si datorita
prezentei in numar mic de exemplare in regiune. In timpul zborului de hranire exemplarele zboara
sub limita de actiune a palelor turbinelor eoliene. In zona de Nord a amplasamentului se gasesc
habitate favorabile hranirii acestei specii.
Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
147
Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor de lilieci
Analizând situatia speciilor de lilieci prezenta in zona de monitorizare in ceea ce priveste
riscul de coliziune, se constatat ca doar o singura specie - Nyctalus noctula - este caracterizata prin
risc de coliziune ridicat, 5 inregistreaza risc de coliziune potential moderat si 4 risc
nesemnificativ. In ceea ce priveste pierderea habitatelor de adapost mentionam ca suprafetele
construite nu vizeaza zone carstice, impadurite sau zone locuite de unde rezulta ca nu exista
impact asupra acestora.
Referitor la habitatele de hranire, in cazul a trei specii se inregistreaza un risc
nesemnificativ de pierdere a habitatului, pentru 6 specii impactul prognozat este moderat, iar in
cazul speciei Barbastella barbastellus, date fiind caracteristicile ecologice, potentialul impact este
absent. Pierderea habitatului de hranire se va produce pentru o perioada limitata, corespunzatoare
constructiei parcului eolian si va fi in principal rezultatul perturbarii ecosistemelor agricole prin
activitatile desfasurate in timpul constructiei: decopertare, excavare, lucrari la drumurile de acces
catre fundatiile turbinelor eoliene (conform EUROBATS 3). Asa cum s-a mentionat in capitolele
anterioare, pe amplasament nu s-au inregistrat activitati intense ale liliecilor, data fiind
concentrarea acestora in zonele ecotonale corespunzatoare lizierei Padurii Babadag.
Tabelul 45. Matricea de impact pentru speciile tinta de lilieci:
Specii tinta
Impact potential – in baza
informatiilor cu privire la biologia si ecologia speciilor
Concluzia privind
impactul potential
Raportat la prezenta speciei si la marimea
populatiei
Masuri de reducere a impactului
IUCN Red List
Cartea Rosie 2005 Pierderea
habitatului de hranire
Pierderea adapostu
rilor
Risc de coliziune
Barbastella barbastellus
Nu este necesar NT VU
Eptesicus serotinus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Managementul riscului de coliziune
LC VU
Myotis daubentonii
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Managementul riscului de coliziune
LC CR
Myotis myotis Nu este necesar LC EN
Nyctalus leisleri
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Managementul riscului de coliziune
LC EN
Nyctalus noctula
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Managementul riscului de coliziune
LC -
Pipistrellus nathusii
Nu este necesar LC EN
Pipistrellus pipistrellus
Masuri de compensare a pierderii habitatului
Managementul riscului de coliziune
LC -
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
148
Plecotus auritus
Nu este necesar LC VU
Rhinolophus ferrumequinum
Nu este necesar LC VU
Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)
Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)
Risc potential de impact (moderat)
Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare
Nu este cazul
6.3. Analiza impactului cumulat
In vederea elaborarii capitolului de impact cumulat, elaboratorul detine informatii privind
existenta in zona studiata a unui alt obiectiv cu aceeasi functionalitate (exploatarea energiei
eoliene), pe care l-a luat in considerare in analiza impactului cumulat alaturi de parcul eolian
Dorobantu-Topolog. Ansamblul eolian rezultat astfel, cu un total de 53 de turbine eoliene, se afla
predominant pe teren agricol.
Informatii generale despre parcul eolian TOTAL ELECTRIC (Enel):
Parcul eolian are o putere instalata totala de 27 MW si contine 11 turbine:
- 6 turbine Vestas V80 2MW
- 5 turbine Vestas V90 3MW.
Turbinele sunt localizate in extravilanul Comunei Topolog, Judetul Tulcea (T43, P A276,
T62, P 391, T 63, P 394, T81, P479, T67, P 431), intr-o zona acoperita cu teren arabil si pasuni, cu
o arie de 137,48 ha.
Din cele 53 de turbine eoliene care compun anasamblul eolian, 34 de turbine (64.2%)
sunt in afara tuturor zonelor protejate, inclusive sit-urile Natura 2000, iar restul de 19 turbine
(35.8%) sunt localizate pe sit-uri Natura 2000, dupa cum urmeaza:
• 18 turbine se afla in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean (LU-03, LU-04, LU-05,
LU-06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08; E1; E5; E6; E7;
TE1; TE2; TE3; TE4);
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
149
• O turbina se afla in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA0091 Padurea
Babadag (ME – 08).
Figura 66. Localizare aproximativa a ansamblului eolian in raport cu Zonele Protejate Natura 2000
Figura 67. Imagine satelitara a amplasamentelor parcurilor eoliene
Utilizarea terenului in zona studiata
Tip de utilizare a terenului
Numar total de turbine Numar de turbine din SCI
Numar de turbine din SPA
Teren arabil neirigat 34 0 0
Pasuni 19 19 1
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
150
Chiar daca nu se va tine cont de masurile de diminuare a impactului, propuse in cadrul
acestui studiu, mentionam faptul ca ambele parcuri eoliene au constituit obiectul unor proceduri
de evaluare a inpactului asupra mediului. Respectarea masurilor de reducere a impactului pentru
fiecare parc in parte va contribui la o reducere semnificativa atat a impactului la nivelul
amplasamentului fiecarui parc eolian, cat si la nivelul intregului ansamblu eolian.
Rferitor la impactului rezidual asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar,
mentionam ca acesta consta in pierderea permanenta a unor portiuni de habitat, prin schimbarea
destinatiei terenului, in zonele afectate permanent prin implementarea ansamblului eolian.
Suprafata construita a ansamblului eolian constituie aproximativ 0,00006% din SPA
Padurea Babadag si respectiv aproximativ 0,003% din SCI Podisul Nord-Dobrogean, ceea ce
reprezinta zone extrem de reduse in raport cu suprafata ariilor naturale protejate.
In plus, suprafetele necultivate din cadrul zonei analizate sunt vizibil afectate de pasunat,
cu efecte atat asupra florei cat si a faunei locale, iar odata cu realizarea ansamblului eolian si cu
limitarea pasunatului in aceste zone, se apreciaza chiar o imbunatatire a starii ecosistemelor
locale.
Trebuie mentionat de asemenea ca realizarea ansamblului eolian presupune reducerea
suprafetei habitatelor initiale, insa parcurile eoliene sunt cunoscute ca avand efecte minime asupra
habitatelor naturale si cu atat mai putin asupra celor antropizate, prin faptul ca suprafata la sol
afectata definitiv prin constructiile necesare este extrem de redusa in raport cu suprafata totala a
parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de actiune a palelor
turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce ar putea avea efecte
semnificative asupra habitatelor existente.
Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri eoliene va viza in
special imbunatatirea drumurilor existente, dar si crearea de noi drumuri, ceea ce nu presupune un
impact cumulat semnificativ, dat fiind faptul ca populatiile existente vor putea tranzita zona fara a
intampina obstacole.
In ceea ce priveste dislocarea temporara a pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu
va exista un impact cumulat, deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta
conditii de habitat asemanatoare (preponderent teren agricol), fauna putandu-se orienta temporar
catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea unitatilor eoliene, dupa
care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult, datorita executiei etapizate, vor fi
suprafete restranse si temporare asupra carora se va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel
posibilitatea exemplarelor din fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza
amplasarea ansamblului de eoliene.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
151
In timpul constructiei componentelor ansamblului eolian proiectat, efectul zgomotului
asupra biodiversitatii este limitat la cel asupra faunei. Astfel, zgomotul va fi generat in principal
de functionarea echipamentelor necesare pentru lucrarile de constructie, dar si pentru alte activitati
de santier, si va determina relocarea temporara a faunei catre zone invecinate cu conditii de habitat
similare. Indepartarea speciilor de fauna din zonele unde se realizeaza lucrari de santier se
datoreaza in primul rand prezentei fizice a elementelor noi din cadrul arealului. Datorita etapizarii
lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei
intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii, si la nivelul
drumurilor principale de acces. Se va inregistra un efect direct pe termen scurt asupra speciilor din
zona de hranire, urmand ca la momentul in care se va finaliza lucrarea si toate suprafetele ocupate
temporar vor fi redate circuitului initial, fauna sa poata reutiliza zona aferenta.
Mentionam ca observatiile din Vantage Points asupra zonei studiate efectuate in primavara
2013 au inclus de asemenea si amplasamentul parcului eolian Total Electric. Astfel, datele
colectate si anexate studiului (Anexa 2) obtinute pentru sezonul de primavara, care coincide cu
perioada de functionare a parcului eolian, releva faptul ca acesta nu a reprezentat o bariera nici in
calea pasarilor migratoare, si nici pentru cele rezidente. Speciile acvatice de talie mare, in numar
redus de exemplare, au traversat parcul eolian la altitudini mari, mult deasupra turbinelor, in timp
ce speciile rapitoare migratoare au traversat parcul eolian atat deasupra cat si dedesubtul
rotoarelor turbinelor eoliene. In timpul observatiilor din primavara 2013, o parte din pasarile
rapitoare, identificate ca fiind cuibaritoare si/sau rezidente in zona studiata, au folosit teritoriul
parcului eolian Total Electric ca zona de hranire. Reprezentanti ai speciilor Buteo buteo, Buteo
rufinus, Falco tinnunculus, Falco vespertinus si Circus aeruginosus au fost inregistrati planand
sau zburand activ deasupra terenurilor arabile si pasunilor din imediata vecinatate a turbinelor. In
unele cazuri (Falco tinnunculus si Falco vespertinus), indivizii au fost observati trecand printre
palele turbinelor eoliene in functiune.
Este important de notat faptul ca speciile de rapitoare rezidente s-au adaptat gradual
prezentei turbinelor eoliene in zona, astfel ca la scurt timp dupa finalizarea constructiilor au
reinceput sa utilizeze zona ca areal de hranire. In etapele urmatoare de monitorizare a faunei
(toamna 2013) vor continua observatiile asupra modului de utilizare a zonei parcului eolian Total
Electric.
In privinta efectului de bariera al ansamblului eolian, este important de mentionat ca zona
studiata este situata la periferia unei rute majore de migratie. Ansamblul este traversat de un
numar redus de pasari in timpul migratiei, care cel mai probabil au deviat de la ruta de migratie
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
152
principala. Acest fapt, impreuna cu numarul relativ mic de turbine, diminueaza considerabil
posibilitatea manifestarii efectului de bariera.
Un aspect evidentiat in timpul observatiilor din Vantage Points este faptul ca toate speciile
de rapitoare diurne au continuat sa foloseasca amplasamentul parcului Total Electric ca zona de
hranire si nu au fost observate coliziuni ale acestora cu turbinele in functiune. Mai mult, nu exista
studii ornitologice care sa aduca informatii suplimentare privind coliziunile pasarilor cu turbinele
eoliene in zona studiata.
Figura 68. Specii rapitoare diurne utilizand amplasamentul parcului eolian Total Electric ca zona de hranire
Studiile elaborate de-a lungul timpului in tari care implementeaza productia de energie
eoliana pe scara larga au aratat ca un impact ridicat asupra populatiilor de lilieci se produce in
special atunci cand parcurile eoliene sunt construite in imediata apropiere a coloniilor de
maternitate, dar si in apropierea zonelor de adapost al liliecilor. Nu au fost identificate colonii de
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
153
maternitate in zona analizata, iar rezultatele monitorizarii au aratat ca doar liziera Padurii Babadag
constituie zone preferentiale de hranire si adapost. Locatia celor doua parcuri eoliene este o zona
deschisa, expusa vantului, cu resurse trofice reduse in comparatie cu zonele ecotonale. Prin
urmare se poate concluziona ca cele 53 de turbine din ansamblul eolian nu vor genera un impact
cumulativ asupra populatiilor de lilieci apartinand speciilor identificate in zona.
In concluzie, ca urmare a unei analize detaliate a structurii avifaunei si
chiropterofaunei si de asemenea a impactului potential al parcului eolian Dorobantu-
Topolog asupra acestor elemente ale biodiversitatii, elaboratorul studiului considera ca
impactul va fi unul nesemnificativ, iar obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000
din zona studiata nu vor fi afectate.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
154
7. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Pe toata perioada de implementare a proiectului este recomandabil ca beneficiarul sa
contracteze o societate/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, care sa se implice
activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan/proiect.
Masuri ce se impun in perioada de constructie
Locatia trebuie sa fie mentinuta permanent foarte curata pentru a diminua cat mai mult
efectul antropic la nivelul zonei analizate.
De asemenea, trebuie aplicata o gestionare a deseurilor cat mai eficienta, avand in vedere
faptul ca deseurile menajere atrag pasarile antropofile. Intensificarea concurentei interspecifice in
acest caz poate conduce la diminuarea populatiilor speciilor rezidente.
Interzicerea nivelelor de zgomot peste limitele admise de legislatia in vigoare. Impunerea
de restrictii referitoare la orele de lucru pe perioada zilei sau a anului astfel incat impactul
zgomotului sa fie cat mai mic.
Nu trebuie permisa formarea de balti in zona fundatiilor turbinelor, deoarece pot provoca
defectiuni de ordin tehnic (inclinarea turnului) ce necesita noi interventii neprevazute in cadrul
zonelor aferente, pentru remedierea problemelor, ceea ce inseamna implicit un impact
suplimentar, necuantificat, asupra biodiversitatii. Aceste baltiri sunt nedorite pe amplasament
deoarece pot atrage o serie de specii de fauna nespecifica amplasamentului: insecte, amfibieni,
reptile si respectiv specii de pasari.
Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din SCI Podisul Nord-Dobrogean
Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de
constructie a obiectivului, iar dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se
va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.
Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor
electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile
lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate
vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.
Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia, in
vederea utilizarii ulterioare pentru a se evita dezvoltarea speciilor invazive.
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum
si organizarea de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul
suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (aproape de DJ222B)
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
155
pentru a se evita deranjul speciilor de avifauna si fauna terestra din cadrul Padurii Babadag.
Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de
refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-recopertari, pana la compozitia
calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.
Pentru protectia si mentinerea compozitiei calitative initiale a fitocenozei din cadrul
zonelor de pasune incluse in SCI de pe suprafata parcului eolian, recomandam prevederea pe
suprafete de teren arabil a unor depozite temporare pentru solul fertil decopertat, care urmeaza a fi
recopertat in zonele aferente. In acelasi sens, ca urmare a caracteristicilor solului si a compozitiei
floristice intalnite la fiecare turbina, recomandam depozitarea separata/grupata a solului
decopertat de la nivelul turbinelor, astfel:
- ME8, ME9
- LU3, LU4
- LU5, LU6, LU7, LU8
- LU9, LU10, LU11
- TO1,
iar recopertarea sa se realizeze in cel mai scurt timp si tinand cont strict de grupele de mai sus.
Dupa incheierea lucrarilor de constructie si dupa ce vor fi readuse la starea initiala zonele
acoperite temporar cu roca excavata, sol fertil si materiale de constructie, se recomanda ca
pasunatul sa se limiteze in locatiile turbinelor si a infrastructurii aferente aflate in interiorul SCI
Podisul Nord-Dobrogean pentru o perioada de cel putin un an (un sezon de vegetatie). Aceasta
masura are in vedere crearea conditiilor pentru revenirea vegetatiei pe zonele afectate de lucrari de
constructie, fiind in acelasi timp in beneficiul faunei locale.
Land Power a achizitionat teren aditional in jurul viitorului parc eolian. Acest teren este in
prezent folosit pentru agricultura si va fi folosit in acelasi scop si in timpul functionarii parcului.
Land Power trebuie sa foloseasca aceste terenuri doar ca pasune pentru a permite compensarea
habitatului pierdut.
Suprafata de pasune afectata permanent de constructia elementelor parcului eolian este de
aproximativ 3 ha. Pentru a compensa pierderea habitatului de pasune au fost identificate loturi de
teren arabil (Nc295, Nc345, Nc1196, Nc1275), in zona turbinelor ME-06, Me-10, ME-07 si Lu-
01, cu o suprafata totala de 7,5 ha in apropierea zonelor de pasune existente. Aceste loturi au fost
alese cu scopul de a crea o continuitate a habitatului utilizat in prezent de speciile locale, in special
ca habitat de hranire.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
156
Figura 69. Loturi de teren arabil propuse pentru a fi convertite in pasuni
Tabelul 46. Coordonate geografice in sistemul WGS 84
Nr. Coordonate geografice in sistemul WGS 84 N E
1 44o55'28.32 28o19'32.66 2 44o55'31.20 28o19'37.02 3 44o55'30.82 28o19'38.37 4 44o55'33.14 28o19'42.16 5 44o55'31.50 28o19'42.68 6 44o55'31.47 28o19'43.23 7 44o55'38.61 28o19'53.41 8 44o55'41.43 28o19'49.79 9 44o55'29.96 28o19'31.60 10 44o55'29.35 28o19'31.58
Masuri prevazute pentru protectia speciilor de fauna din cadrul amplasamentului
Executarea lucrarilor pentru turbinele ME8, ME9, ME-6, sa nu implice (prin depozitari sau
traversari temporare) suprafete de pasune altele decat cele vizate de obiectivele planului. De
asemenea se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva
pentru o serie de specii de fauna.
Recomandam ca executarea lucrarilor pentru turbinele LU9, LU10 si LU11 sa se realizeze
in afara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna terestra si
avifauna. De asemenea, recomandam interzicerea oricarui fel de activitate la o distanta fata de
padure mai mica decat linia formata dintre cele trei turbine. Astfel se va mentine o zona de
protectie fata de padure de minim 210 m in aceasta zona importanta din punct de vedere ecologic.
Nr. Zona 2 Coordonate geografice in sistemul WGS 84
N E 1 44o55'02.12 28o20'07.07 2 44o54'59.64 28o20'11.65 3 44o55'01.29 28o20'14.23 4 44o55'07.13 28o20'15.47
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
157
Masuri ce se impun in perioada de functionare
Masuri pentru protectia speciilor de avifauna din cadrul SPA Padurea Babadag
In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o
durata de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea
datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.
Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform
Planului de Monitorizare propus si aprobat de autoritatea locala de mediu) se inregistreaza
mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea
temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex
perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.).
Tot in acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea unor sisteme de
detectie automata a coliziunii pasarilor cu elementele turbinelor eoliene aflate in miscare. Aceste
sisteme, deja implementate in unele tari membre UE, au o precizie mai ridicata fata de
monitorizarea directa a exemplarelor ranite sau moarte de pe amplasament din mai multe motive:
1) inregistreaza in timp real coliziunea precum si conditiile meteo si de functionare
a turbinei la momentul respectiv;
2) rezultatele nu sunt influentate de activitatile speciilor necrofage pe
amplasament;
3) fata de metoda clasica in care pot fi omise din calcul exemplarele ranite, dar
care pot deceda in afara zonei de monitorizare in cazul aplicarii acestor sisteme
automate de detectie sunt inregistrate toate coliziunile.
Rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de detectie a pasarilor cu
raza scurta de actiune sau cu raza lunga de actiune (radare) care pot intervenii direct in
managementul parcului si pot opri din timp activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi
traversata de stoluri de pasari pentru migratie.
Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta cu intervale
mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai
prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile
migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.
Cresterea vizibilitatii palei rotorului prin vopsirea palelor in culori contrastante la cel putin
20% din turbinele parcului. In urma studiilor a fost recomandata utilizarea vopselelor UV care pot
reduce riscul coliziunii cel putin in conditii de vizibilitate buna (Drewitt, A., 2006).
Avand in vedere riscurile pe care le poate induce design-ul turbinelor eoliene prin crearea
unor potentiale locuri de asezare sau odihna pentru pasari si/sau lilieci trebuie mentionat faptul ca
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
158
tipul de turbina VESTAS V 90 – 2 MW reduce la maximum aceste riscuri, datorita
particularitatilor constructive ale acesteia.
Avand in vedere concluziile studiilor de modelare matematica a riscului de coliziune a
pasarilor cu palele rotorului (Tucker, 1996) reiese faptul ca pentru modelele de turbine cu rotoare
mari si care au tip speed ratio= TSR scazut indicele de siguranta (safety index) este mai mare.
In cazul turbinelor propuse a fi amplasate Vestas V 90 diametrul rotorului turbinei este de
90m iar TSR este de 5,69 care poate fi considerata o valoare medie.
Privind numarul si tipul de turbine s-a analizat varianta cu numar mare de turbine de
putere mica (84 turbine de 1.5 MW fiecare) si varianta cu numar mai mic de turbine, cu putere
mare (42 turbine de 3 MW fiecare). S-a optat pentru varianta cu numar mai mic de turbine si
putere mai mare, care presupune afectarea unei suprafete mai mici de teren, o infrastructura mai
restransa si o perioada de construire mai mica. In final beneficiarul a propus schimbarea turbinelor
eoliene de 3.0 MW cu acelasi tip de turbine eoliene Vestas V90 dar de putere redusa - 2.0 MW,
astfel puterea totala instalata a parcului eolian a scazut de la 48 MW la 32 MW. Practic s-a propus
utilizarea acesluiasi tip de turbine eoliene, dar de o putere mai mica, respectiv de 2.0 MW. Singura
modificare in acest caz este puterea generatorului amplasat in nacela turbinei eoliene, celelalte
caracteristi constructive ramanand neschimbate.
Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari si lilieci gasite ranite sau
moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date
concludente.
Interzicerea aducerii, hranirii si adapostirii pe amplasamentul parcului eolian a cainilor
hoinari, care pot avea o influenta negativa asupra faunei salbatice locale.
Se recomanda ca, dupa finalizarea lucrarilor de constructive, accesul pe amplasament sa
fie strict limitat la personalul de intretinere si monitorizare a parcului eolian, ca traficul sa fie
limitat si interzicerea utilizarii amplasamentului ca adapost de catre caini. Aceste masuri au in
vedere limitarea impactului antropic asupra amplasamentului, astfel incat fauna dislocata initial de
pe amplasament sa poate reincepe utilizarea habitatelor afectate.
Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de
date in momentele optime ofera informatii cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale
ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc.,
oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte
neprevazute.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
159
Masuri suplimentare pentru protectia speciilor de chiroptere, inclusiv din cadrul SCI Podisul
Nord Dobrogean
Referitor la fauna de chiroptere, in general, toate studiile consultate sunt de acord in a
concluziona ca exista totusi masuri de reducere a impactului pe care centralele eoliene il pot
produce asupra acesteia.
Aceste masuri sunt:
In perioada de constructie (EUROBAT 3)
• Respectarea unei distante minime de 200 m fata de zonele impadurite.
• Activitatile de constructie trebuie planificate pe timp de zi, cat si pe parcursul
anului, cand liliecii nu sunt activi. Planificarea trebuie realizata pentru fiecare
specie in corelatie cu locatia parcului si conditiile/prognozele meteorologice
anuale.
• Lucrarile de constructie sa se desfasoare in intervale ore ce permit reducerea
impactului zgomotelor, vibratiilor, iluminarii si a altor perturbari asupra liliecilor.
• Se recomanda ca lucrarile executate la mai putin de 200 m de padure sa inceteze pe
timpul noptii, in special acele lucrari pentru amenajarea drumurilor de acces care
folosesc un numar mare de masini grele si proiectoare care ar putea atrage
insectele.
• Atat in perioada de constructie cat si in cea de operare, este interzisa folosirea
sarmei ghimpate pentru ingradirea santierului sau a substatiilor colectoare /
convertoare, sau pentru oricare alt scop. Aceasta masura este de asemenea
importanta pentru reducerea impactului asupra avifaunei locale.
In perioada de functionare
• In functie de locatie si de nivelul impactului, trebuie sa se acorde o atentie
deosebite planificarii conditiilor de functionare a parcului, astfel incat sa existe
posibilitatea introducerii unor restrictii in functionarea parcului eolian, in timpul
activitatii de varf a liliecilor, cum ar fi in perioada migratiei de toamna.
• Avand in vedere ca mortalitatile la lilieci se inregistreaza in general in noptile in
care intenisitate vantului este mica, acestia fiind activi in cautarea hranei, este
recomandabil ca intrarea in functiune a turbinelor sa se faca la intensitatii medii si
mari ale vantului. In acest caz studiile recente din SUA si Canada au inregistrat o
reducere a mortalitatii liliecilor cu peste 93%.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
160
• Reducerea efectelor negative produse de iluminarea turbinelor (lumina atrage
insecte care la randul lor atrag liliecii); luminatul pe timp de noapte a turbinelor
utilizand proiectoare sau lumini puternice cu lumina continua pot atrage insectele
in numar mare, care la randul lor pot atrage lilieci in raza de actiune a turbinelor
eoliene.
8. MONITORIZAREA IMPACTULUI
Atat in perioada constructiei cat si a functionarii obiectivului se recomanda asistarea
activitatilor (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in domeniul biodiversitatii si
protectiei mediului, in vederea respectarii masurilor pentru reducerea impactului. Respectarea
masurilor impuse decurg din implementarea unui management judicios al lucrarilor de constructie
si dintr-o relatie bine stabilita intre constructor si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile
privind protejarea mediului in timpul implementarii proiectului.
Programul de monitorizare in perioada de constructie implica o monitorizare
complexa in care se urmareste evolutia biodiversitatii in zona de studiu in corelatie cu
desfasurarea activitatilor de constructie. Programul de monitorizare au urmarit cerintele si
criteriile de performanta EBRD pentru criteriul Biodiversity Conservation and Sustainable
Management of Living Natural Resources (PR6).
Monitorizarea in acest stadiu de implementare a proiectului presupune:
- realizarea observatiilor in teren axate pe principalele obiective de monitorizare a
biodiversitatii;
- executarea de fotografii in cadrul amplasamentului, urmarindu-se diferitele etape de
executie a lucrarilor de contructie/montaj;
- analiza si interpretarea datelor;
- recomandarea unor masuri suplimentare de reducere a impactului (daca va fi cazul)
- elaborarea rapoartelor de monitorizarea privind efectele lucrarilor de constructie asupra
biodiversitatii.
Monitorizarea florei spontane si a habitatelor va fi efectuata in functie de:
- Evolutia calitativa si cantitativa a florei in cadrul perimetrului studiat –aici se va proceda la
monitorizarea numarului de specii si numarului de indivizi (sau suprafata ocupata de o
populatie) si vor fi specificati factorii limitativi descoperiti (acolo unde a fost cazul) si, de
asemenea, vor fi formulate masuri de remediere;
- Evolutia vegetatiei din zona – se vor specifica factorii limitativi descoperiti si vor fi
formulate masurile de remediere;
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
161
- Evolutia speciilor, asociatiilor si habitatelor din cadrul perimetrului studiat – vor fi
specificati factorii limitativi descoperiti si se vor formula masuri de remediere necesare.
Numarul si distributia pietelor de proba, transectelor si calendarului de colectare a datelor
va fi stabilit dupa primele sase luni de monitorizare. Totodata in cazul in care, in timpul colectarii
datelor din teren se va constata afectarea semnificativa a biodiversitatii, specialistul constatator va
intocmi un raport care va contine: descrierea situatiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care
a dus la degradarea acestuia si masurile ce se impun a fi luate imediat.
Tabelul 47. Principalii parametri urmariti in monitorizarea habitatelor
Structura biocenozelor Functiile biocenozelor Efect / impact /alte cauze
tipul de vegetatie dinamica sezoniera a tipului de vegetatie
- afectarea habitatelor de importanta comunitara - fragmentarea habitatelor existente pe amplasament - depozitarea solului fertil de pe terenurile agricole in zonele cu vegetatie stepica - practicile agricole - depozitare de deseuri etc. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice)
caracteristici calitative si cantitative
schimbari ale compozitiei specifice si dinamica populatiilor
- decopertarea unor portiuni de sol vegetal impreuna cu stratul herbaceu - practicile agricole etc. - introducerea speciilor cu caracter invaziv/alohton - depozitare de deseuri etc. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice) - afectarea altor suprafete de teren decat cele prevazute in proiect
specii de interes conservativ fenologie
- deranj reprezentat de circulatia vehiculelor, - practicile agricole etc. - depozitare de deseuri etc. - introducerea speciilor cu caracter invaziv/alohton - orice fel de depozitare in afara zonelor amenajate in acest scop. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) - afectarea altor suprafete de teren decat cele prevazute in proiect
Programul de monitorizare al faunei trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata releva
date referitoare la toate categoriile de animale posibil a fi prezente pe ampalsamentul parcului
eolian si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari
sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare (specii de pasaj), care pot migra pe deasupra
amplasamentului, lilieci, mamifere (altele decat chiropterele).
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
162
Tabelul 48. Perioadele in care se efectueaza monitorizarile faunei
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Nevertebrate
Amfibieni
Reptile Pasari
cuibaritoare
Pasari sedentare
Pasari de pasaj Pasari care
ierneaza
Lilieci Mamifere (altele
decat liliecii)
Perioada favorabila
Perioada nefavorabila Perioada de hibernare in
adaposturi
Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii
(cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a
datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor,
iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. In acest sens, este
recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile
de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare - atat perioada de clocit cat si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare) - pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de
toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;
3. pasari oaspeti de iarna - perioada care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare,
dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
4. pasari sedentare - se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru observatiile pasarilor
cuibaritoare si a celor care ierneza.
Efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul amplasamentului se vor observa si prin
comparatie cu datele despre prezenta/absenta reprezentantilor speciilor observate de catre
evaluator si prezentate in Studiile de Mediu si in Rapoartele de Monitorizarea din etapa
anteconstructie.
Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea
taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind masurabil prin
intermediul indicatorilor specifici.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
163
Tabelul 49. Planul de monitorizare a faunei
Gruparea taxonomica
Obiective Indicatori
Nevertebrate Monitorizarea populatiilor de nevertebrate prezente in cadrul amplasamentului
1. Identificarea tuturor speciilor de nevertebrate;
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
Amfibieni Monitorizarea populatiilor de amfibieni prezente in cadrul amplasamentului
1. Identificarea tuturor speciilor de amfibieni;
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
Reptile
Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; Minimizarea impactului pe durata activitatilor de amplasare a turbinelor prin asistarea lucrarilor de constructie a specialistilor in biodiversitate.
1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
3. Mutarea exemplarelor de reptile din zonele de lucru
Pasari cuibaritoare
Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor de pasari cuibaritoare in cadrul amplasamentului; Monitorizarea etologiei speciilor de pasari cuibaritoare pe perioada amplasarii turbinelor; Planificarea etapelor de constructie a parcului eolian astfel incat sa nu interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor specii.
1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare;
2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial;
3. Respectarea perioadelor recomandate.
Pasari in pasaj
Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul parcului eolian, cat si in zonele adiacente; Monitorizarea comportamentului speciilor speciilor de pasaj pe durata amplasarii turbinelor.
1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare.
2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
164
(de dinaintea implementarii proiectului);
Pasari oaspeti de iarna
Monitorizarea deplasarilor sezoniere ale populatiilor de pasari oaspeti de iarna in sectorul de iernare.
1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare.
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
Mamifere (altele decat liliecii)
Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente, cat si a celor care pot tranzita amplasamentul; Monitorizarea dinamicii speciilor de mamifere in cadrul amplasamentului.
1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare;
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
Chiroptere Monitorizarea dinamicii speciilor de chiroptere in cadrul amplasamentului.
1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare;
2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie
Programul de monitorizare in timpul functionarii
In timpul functionarii obiectivului monitorizarea se va realiza pe o perioada de minimum 3
ani.
Monitorizarea florei spontane si a habitatelor va fi efectuata in vederea identificarii
speciilor de flora existente pe amplasament precum si observarea etapelor de refacere a vegetatiei
din zonele afectate in urma realizarii lucrarilor de amenajare a obiectivului.
Abordarea fitocenologica, care presupune pe langa inventarul floristic si efectuarea de
relevee fitocenologice, prezinta o relevanta majora in studiul vegetatiei unei zone, pentru a putea
caracteriza asociatiile si habitatele existente si corelarea datelor obtinute prin aceasta metoda cu
cele obtinute din etapele premergatoare de monitorizare.
In cadrul monitorizarii faunei se vor face observatii asupra principalelor grupe de
nevertebrate si vertebrate cu accent asupra speciilor de interes conservativ fiind urmate aceleasi
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
165
protocoale de monitorizare ca cele enumerate la capitolul anterior privind monitorizarea din
timpul lucrarilor de constructie.
Dupa fiecare deplasare se vor intocmi fise de monitorizare ce vor sta la baza
centralizatoarelor de date - indispensabile pentru analiza statistica a datelor obtinute.
Pe langa activitatile de monitorizate mentionate in perioada de constructie se va realiza
monitorizarea eventualelor cazuri de ranire sau deces al speciilor de pasari si lilieci. Deoarece
corpurile liliecilor loviti pot fi aruncate mai departe de turbinele mai inalte, cercetarile se vor
efectua pe o raza egala cu inaltimea totala a turbinei - 150m.
Avand in vedere riscul de coliziune al liliecilor cu turbinele eoliene in functiune (in special
cele din apropierea Padurii Babadag ) se va acorda o atentie deosebita monitorizarii acestora ca si
in cazul avifaunei si migratiei pasarilor.
Astfel, amplasamentul v-a fi analizat in perioadele de maxima activitate a liliecilor:
1. Iesirea din hibernare (aprilie-mai);
2. Activitatea de hranire (iunie - iulie)
3. Migratia de toamna (august - octombrie).
In cazul aparitiei unor evenimente meteo violente precum furtuni, ceata, ploi abundente
sau viscol se va vizita imediat locatia subparcurilor eoliene (dupa ameliorarea conditiilor meteo)
pentru analizarea in situ a efectelor turbinelor eoliene asupra pasarilor in conditii de vizibilitate
redusa. Se vor analiza in special zonele din preajma turbinelor eoliene.
In perioadele de migratie se va avea in vedere relatia dintre conditiile meteo si
comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, respectiv: numarul
speciilor, numarul de exemplare din aceeasi specie, directia de zbor si distanta fata de turbina,
inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune a palelor turbinelor.
In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc pe
amplasament si vecinatate si efectele functionarii parcului eolian asupra acerstora.
Fiecare zi de observare a avifaunei la fata locului trebuie sa se materializeze prin
completarea unei fise de observatie care va contine urmatoarele informatii:
Fisa de monitorizare se va completa cu observatii privind: conditiile meteo, parametrii fizici ai
biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;
identificate pe amplasament, ora la care s-au observat exemplarele de avifauna deoarece aceasta
poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei
(dimineata, seara); coordonate GPS ale locatiei (in cazul in care se identifica exemplare moarte).
De asemenea, in cazul observarii exemplarelor moarte se va nota, starea acestora:
- intacta (care nu se afla in stadiu avansat de descompunere, care nu a fost muscata de alte
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
166
animale)
- rest de carcasa sau pene (ca urmare a faptului ca a constituit hrana pentru alte animale)
In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si
inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.
In cazul in care sunt identificate cuiburi in zona monitorizata se va nota numarul
oua/exemplare/sex si coordonatele GPS;
Tabelul 50. Echipa de monitorizare
Nume Calificari si competente Responsabilitati in timpul monitorizarii
Jianu Loreley Biolog Drd., specialist conservarea biodiversitatii, botanist
Coordonator monitorizari; inventarierea speciilor de flora; analiza si interpretarea datelor; intocmirea rapoartelor de monitorizare;
Cugut Artur Ecolog, specialist habitate, fitocenolog Analiza structurii fitocenozelor, identificarea
habitatelor; monitorizare entomofauna; intocmirea rapoartelor de monitorizare.
Iordache Daniela Biolog, specialist plante vasculare Inventarierea speciilor de flora; intocmire fise de
monitorizare.
Tudor Marian
Biolog Dr., specialist conservarea biodiversitatii, expert herpetolog, membru SOR (Societatea Ornitologica Romana)
Monitorizarea faunei; evaluarea impactului asupra faunei; analiza statistica si interpretarea datelor.
Skolka Marius Biolog Dr., specialist conservarea biodiversitatii, expert entomolog
Monitorizare entomofauna; analiza si interpretarea datelor
Buhaciuc Elena Biolog Drd., specialist conservarea biodiversitatii, membru SOR (Societatea Ornitologica Romana)
Monitorizarea faunei; evaluarea impactului asupra faunei.
Anca Dragu Biolog, specialist conservare in cadrul Institutului de Speologie "Emil Racovita", Bucuresti
Analiza sunetelor liliecilor; inventarierea speciilor de lilieci; interpretarea datelor
Muntean Alina Ecolog, specialist conservarea biodiversitatii
Inventariere ornitofauna; gestiunea baza de date.
Pahon – Anca Mariana
Biolog, evaluator de mediu Elaborarea masurilor de reducere a impactului, evaluarea conformarii cu cerintele de mediu.
Vasile Daniela Ecolog Drd., specialist poluare Evaluarea impactului antropic; identificarea
eventualelor probleme legate de poluarea mediului.
Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si functionarii
obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele asupra biodiversitatii a
parcului eolian (inclusiv efectele secundare).
Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului (constructie
si exploatare) de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau
eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete adaptate
situatiilor practice din teren.
Pe toata durata monitorizarii, membrii echipei vor folosi echipament de protectie adaptat
conditiilor meteo si specific tipului de activitate.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
167
BIBLIOGRAFIE
ALERSTAM, T., ROSÉN, M., 2007: Flight Speeds among Bird Species: Allometric and
Phylogenetic Effects, Protocol S1. Supplementary List of Flight Speeds and Biometry of Bird
Species, PLoS Biol 5(8): e197
BADEA, G., 2012: Raport de monitorizare, Parc Eolian Babadag
BAVARU, A., GODEANU, S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii, Editura Academiei
Romane, Bucuresti
BRIGHT, J. A., et all, 2006: Bird Sensitivity Map to provide locational guidance for onshore wind
farms in Scotland. RSPB Research Report No 20. A report by the Royal Society for the Protection
of Birds, as part of a programme of work jointly funded by the RSPB and Scottish Natural
Heritage.
BRUUN, B., DELIN, H., SVENSSON, L., 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si
Europa. ed. Hamlyn.
BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., 1994 – „Lista rosie a plantelor vasculare
disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei”, Ocrot. Nat. med. inconjurator,
Bucuresti, 38, 1: 45-56.
BOTNARIUC, N., TATOLE, V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din Romania, Editura
Academiei Romane, Bucuresti
BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R., Hamlyne
Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.
CIOCARLAN, V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit.
Ceres, Bucuresti, 1140 pp.
CIOCHIA, V., 1984: Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti.
CIOCHIA, V,1992- Pasarile Clocitoare din Romania, Editura Stiintifica Bucuresti.
COGALNICEANU, D., 2007. Biodiversity. 2nd Edition. Verlag Kessel. p. 1-126. ISBN 3-
935638-37-X.
COGALNICEANU, D., 1999. Managementul Capitalului Natural, Editura Ars Docendi, p. 1-232
ISBN 973-99407-8-1.
CUZIC, M., MURARIU, D., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania,
Constanta.
DECU, V., MORARIU, D., GHEORGHIU, V., 2003: Chiroptere din Romania, ghid instructiv si
educativ, Bucuresti.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
168
DONITA, N., POPESCU, A., PAUCA-COMANESCU, M., MIHAILESCU, S., BIRIS, A.I., 2005
– Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria
la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.
DRAGU, A., MUNTEANU, I., OLTEANU, V., 2007: First record of Pipistrellus kuhlii Kuhl,
1817 (Chiroptera: Vespertilionidae) from Dobrogea (Romania), Arch. Biol. Sci., Belgrade, 59, pp.
243–247.
MURARIU, D., 2004: New reports on the distribution of three bat species (Mammalia:
Chiroptera) of Romania, trav. Du Museum d’Histoire Naturelle “Gr. Antipa,” Vol. XLVI, pp.271-
279
DREWITT A, LANGSTON R., Assessing the impacts of wind farms on birds, Ibis (2006), 148,
pp. 29-42
GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (coord.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS M.,
BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I., GROZA GH.,
MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA A.,
OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU I., SUTEU AL, 2008 – Manual de
interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului
PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”, Edit.
“Risoprint”, Cluj-Napoca, 102 pp., ISBN 978-973-751-697-8.
GODEANU S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat. Editura Bucura Mond. Bucuresti
GOMOIU M. T., SKOLKA M., 2001: Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius
University Press, Constanta.
HANDKE, K., 2007: Bird Impact Assessment for Penbreck Windfarm South Lanarkshire
HARRISON, T.H., On the normal flight speeds of birds, www.britishbirds.co.uk
HOTKER, H., 2006: The Impact of Repowering of Wind Farms on Birds and Bats- Impacts on
biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats - facts,
gaps in knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for the
development of renewable energy exploitation, Michael-Otto-Institut im NABU
ION, C.(coord.), DOROSENCU, A., BALTAG, E., BOLBOACA, L., 2009: Migratia
paseriformelor in estul Romaniei
JOHNSON O., MORE D., 2006: The most complete field guide to the trees of Britain and Europe,
Collins Tree Guide
LANGSTON, R., PULLAN, J., 2003: Wind farms and Birds: An analysis for the effects of
windfarms on birds, and guidance on environmental assessment criteria and site selection issues
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
169
MORARIU I., BELDIE A., 1976: Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol. XIII, pg.
97-105, Ed. Acad. Romane, Bucuresti.
MUNTEANU, D.,2009: Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Cluj-Napoca, 2009
PENNYCUICK C. J, AKESSON S., 2013: „Air speeds of migrating birds observed by
ornithodolite and compared with predictions from flight theory”, Journal of the Royal Society,
Vol.10, No.86
PETRESCU M., 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor.
PFALZER, G., KUSCH, J., 2003: Structure and variability of bat social calls: implication for
specificity and individual recognition, J.Zool, Lond. 261, 21-33
PUSCARU-SOROCEANU, Ev., TURCA, I., 1959: Succesiunea vegetatiei pajistilor stepice din
dobrogea sub influenta pasunatului, Comunicari de Botanica, p. 143-163
RUDDOCK M. , WHITFIELD D.P., 2007: A Review of Disturbance Distances in Selected Bird
Species, A report from Natural Research (Projects) Ltd to Scottish Natural Heritage.
SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G., CRISTUREAN I.,
SARBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007 – Arii speciale pentru protectia si conservarea
plantelor in Romania, Editura “Victor B Victor”, Bucuresti
SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius
University Press, Constanta, 396 pp.
STEWART, G.B., PULLIN, A. S., COLES, C. F., 2007: Poor evidence-base for assessment of
windfarm impacts on birds, Env. Conservation 34(1): 1-11
SVENSSON L., MULLARNEY K., ZETTERSTROM D., 2009. The most complete guide to the
birds of Britain and Europe. Collins Bird Guide
TUCKER, V.A., 1996: A mathematical model of Birds Collision with wind turbine rotors, Journ.
of Solar Energy Engineering, November 1996/ vol.118, p. 253-262
TUCKER, V.A., 1996: Using a collision model to design safer wind turbine rotors for birds,
Journal of Solar Energy Engineering, November 1996/ vol.118, p.263-269
*** Agreement on the conservation of populations of European Bats (EUROBATS), Report on
the implementation of the agreement in Romania, 2010, Inf.EUROBATS.MoP 6.36
**** Romanian Bat Protection Association., 2008 – Bats and Assessment of the Impact on
Environment – Methodological Guide
**** EU Guidance On Wind Energy Development in accordance with the EU nature legislation,
2011, Wind energy developments and Natura 2000
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
170
**** Danube Delta National Institute for Research and Development: Substantiation of norms
regarding wind turbines and turbines parks considering the Birds Directive, Habitats Directive and
Berne Convention, including Dobrogea as case study
****NATURAL ENGLAND Technical Information Note TIN051Bats and onshore wind turbine
Interim guidance, 2-nd ed. 2012
*** Scottish Natural Heritage, Avoidance Rate Information & Guidance Note, Use of Avoidance
Rates in the SNH Wind Farm Risc de coliziune Model
*** Scottish Natural Heritage, Guidance Wind farms and Birds: Calculating a theoretical Risc de
coliziune assuming no avoiding action
*** Scottish Natural Heritage, Guidance: Survey Methods for Use in Assessing the Impacts of
Onshore Wind farms on Bird Communities
****UNEP/EUROBATS. Publication series No 3, Guidelines for consideration of bats in wind
farm projects
CALIFICARI ALE COLABORATORILOR IMPLICATI IN PROCESU L DE
MONITORIZARE
Nume Calificari si competente Responsabilitati pe perioada
monitorizarii
Marian Tudor
Doctor in biologie, specialist in conservarea biodiversitatii (master in domeniul conservarii biodiversitatii), expert herpetolog, membru SOR (membru al Societatii Ornitologice Romane), membru SRH (membru al Societatii Romane De Herpetologie). Competenta in ornitologie.
Inventarierea herpetofaunei. Inventarierea avifaunei (inventarierea speciilor de pasari). Inventarierea chiroptero-faunei (lilieci). Analiza statistica si interpretarea datelor. Evaluarea impactului asupra faunei.
Marius Skolka
Doctor in biologie, conferentiar universitar, specialist in conservarea biodiversitatii. Expert in entomologie. Membru al Societatii Romane de Lepidopterologie. Participant ca specialist in peste 30 de programe si grant-uri focusate pe inventarierea biodiversitatii la nivel national si transfrontalier.
Managementul aprofundat si analiza datelor rezultate din activitatile de monitorizare. Planificarea si organizarea activitatilor de monitorizare. Monitorizarea generala a entomofaunei (cu referire la resursele trofice ale avifaunei), monitorizarea chiroptero-faunei (lilieci). Monitorizarea avifaunei nocturne. Evaluarea impactului asupra faunei.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
171
Loreley Jianu
Master in biologie, Doctorand in biologia vegetala. Specializat in managementul integrat al mediului. Specialist in conservarea biodiversitatii. Membru al Societatii Romane de Ecologie (SRE). Membru al Societatii Romane de Biologie Celulara (SRBC).
Coordonator al activitatilor de monitorizare. Inventarierea speciilor de plante. Analiza si interpretarea datelor. Observarea relatiei specie-habitat din zona studiata. Coordonarea rapoartelor de monitorizare.
Elena Buhaciuc
Master in biologie. Doctorand in biologie. Specialist in conservarea biodiversitatii Membru SOR (membru al Societatii Ornitologice Romane) Competenta in ornitologie.
Inventarierea avifaunei (pasarilor) si chiroptero-faunei (lilieci). Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor ani de pe amplasamente unde au fost aprobate si implementate proiectele de parcuri eoliene. Inventarierea herpetofaunei. Managementul primar al inventarierii datelor. Evaluarea impactului asupra faunei.
Daniela Vasile
Master in ecologie. Doctorand in biologie. Specialist in poluare. Master in managementul impactului de mediu
Managementul primar al inventarierii datelor. Managementul informatiilor referitoare la impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului. Evaluarea impactului antropic. Identificarea problemelor referitoare la poluarea mediului.
Artur Cugut Licentiat in ecologie. Masterand in biologie.
Realizarea de rapoarte de monitorizare. Observatii referitoare la avifauna (pasari) si chiroptero-fauna (lilieci). Analiza primara a datelor provenind din monitorizare. Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 2 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Analiza structurii fitocenozelor si identificarea habitatelor.
Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]
172
Daniela Iordache
Master in biologie. Participant la proiecte de monitorizare a pasarilor pentru SOR (Societatea Romana de Ornitologie). Specialist in conservarea biodiversitatii. Competenta in ornitologie.
Inventarierea avifaunei. Analiza primara a datelor provenind din activitatile de monitorizare. Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 3 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Inventarierea speciillor de plante.
Mariana-Anca Pahon
Master in Managementului Integrat al Mediului. Licentiat in biologie. Evaluator de mediu acreditat. Profesor de biologie.
Analiza si interpretarea datelor, Managementul datelor rezultate din monitorizare. Dezvoltarea masurilor de diminuare a impactului. Evaluarea compliantei cu cerintele de mediu.
Alina Muntean
Master in Managementul Integrat al Mediului Licentiat in biologie. Competenta in ornitologie.
Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 2 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Observatii referitoare la avifauna. Managementul bazei de date. Analiza primara a datelor rezultate din monitorizare.
Anca Dragu Biologist, Cercetator la Institutul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti
Identificarea speciilor de chiroptere dupa analiza sonogramelor si spectrogramelor. Managementul datelor din inventare.
Alti colaboratori implicati in elaborarea raportului:
- U.P.P.M.R. - Uniunea Practicienilor de Protectia Mediului din Romania
- Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – Acreditat de ministerul Mediului
- Master in Inginerie Razvan Traian Petrescu – Manager al S.C. As orimex New S.R.L.,
Acreditat de Ministerul Mediului; Master in Inginerie Blinda Antonia-Irina - Acreditat de
Ministerul Mediului.