.

I

STRUCTURA INIMII

,pulmo-

naraRamura

a arterei

pulmonare

Deschisa

Aorta

superioara

Valvapulmonara

inchisaDeschisa Valva mitrala

Ramuri ale veneipulmonare

Valva aortica

Atriul stang

Atriul drept

Nodulsinoatrial

Nodul

ventricular

Valvatricuspida

/stang

Sept

Mu~chi

Grasime

Vena cava inferioara

Aorta

Sage~ile arata sensu! de circu!a~ie a sange!uiprin inima

~

'E

~...0.:~"

~

~c

~-"c

0£Sistemul nervos al inimii -nodul sinoatrial -

controleazll contracfiile.

Unul din bunurile naastre

cele mai de pret, inima

pampeazd sange in intregul

carp, asigurand axigen~i brand arganelor ~i

tesuturilor.

sa curga 1n directie inversa, valvele se umfla~i 11 opresc. Valvele imprima sange~ui cecircula prin inima o anumita directie -asemenea unui rau -caci 1n lipsa lor, sangelear ie~i ~i apoi ar reintra 1n inima, la fel camarea 1n timpul fluxului ~i refluxului. Acelsunet "bum-bum" ce 1nsote~te fiecare bataie ainimii, e generat de valvele ce se 1nchidzgomotos, 1mpiedicand sangele sa curga 1ndirectia gre~ita. Sistemul nervos al inimii,nodul sinoatrial, controleaza contractiile.

Doua intr-una singuraInima nu eo simpla pompa; ea e alcatuita di1)doua pompe a~ezate una langa cealalta. Elesunt separate de un perete gros ~i rezistentnumit sept. Cele doua parti bat 1n armonieuna cu cealalta. Partea din stanga a inimii (1ndreapta cand priviti imaginea prezentata)pompeaza sange cu continut scazut de oxigenspre plamani, prin intermediul scurtelor arterepulmonare. in plamani sangele colecteaza orezerva noua de oxigen. Apoi se 1ntoarce 1npartea stanga a inimii prin intermediul venelor

intregul corp. Fiecare contractie urmata de orelaxare e denumita bataie a inimii. Inima seaseamana cu un sac de m~chi, cu peretigro~i. De fiecare dat;): cand se relaxeaza, seumple cu sangele a,dus de vase de sangenumite vene. Apoi se contracteaza ~i impingesangele in vase de sange numite artere.Pomparea continua face ca sangele sa circuleneintrerupt prin corp, ducand oxigen ~isubstante nutritive organelor ~i tesuturilor ~iaducand inapoi dioxid de carbon ~i alteproduse reziduale.

Prin intermediul valvelor, sangele cetocmaia fost pompat din inirru1 e impiedicat sapatrunda inapoi. Valvele sunt elastice, au oforma de clapa ~i sunt fIXate pe peretii interioriai inimii. Functioneaza aserru1nator unor u~i,deschizandu-se ~i inchizandu-se la timpulpotrivit, astfe!. incat sangele sa circule in modcorect prin inima.

Sangele ce se deplaseaza cu forta intr-oanumita directie exercita o presiune asupravalvelor, lipindu-le de pereti, astfel incat sapoata tiece cu u~urinta. Daca sangele .Jncearca

~ rOxiniatiV de marirnea unui pumn,

inima e situata in partea superioara a

orpului, In spatele cutiei toracice, fiindaproape inconjurata de plamani. Pentru olocalizare mai exacta, precizam ca inima esituata in partea stanga -la circa patru saucinci centiri1etri fat:l de linia mediarul, parteasuperioara a ei aflandu-se aproximativ indreptul axilei.

O pampa puternicaPrin pulsatii regulate -dilatandu-se ~icontractandu-se -inima pompeaza sange In

47

INIMA

O Considerat a tiuna dintre mariledescoperiri alemedicinii moderne,transplantul de inimapoate reda via,acelor cu boli deini~a atat de graveincat orice speran'aa fost abandonata.in timpul opera'ieiinima artiticiala(stanga, in fundal)preia sarcina de

pompare ~ioxigenare asangelui, cat timppacientul ramanefara inima. Acestaparat creeazacondi,ile necesareopera'ilor pe corddeschis, in timp ceinima este golita ~inu mai func,ioneaza.

pulmonare. Partea stanga a inimii este mairnare decat cea dreapta ~i are rnai multe fibre!J1usculare. De aici sangele cu oxigen estetransportat prin aorta ~i celelalte artereprincipale In tot corpul -pana la degetele dela maini ~i de la picioare. Dupa ce are locschimbul de gaze, sangele se Intoarce Incet lainima prin vene. Apoi trece 1n cavitateadreapta, de unde va fi trimis la plamani.

PulsulCu fjecare bataie a inimii, cand sangele esteevacuat cu putere din camera stanga, arterelese dilata datorita presiunii. Valurile depresiune sunt transmise de-a lungul tuturorarterelor, dar pot fj cel mai bine sim1;ite laIncheietura mainii. Fiecare dilatare sau puIseste generat de o bataie a iiilmii. Pulsul aratacat de repede pompeaza inima ~i e exprimat1n batai pe minut.

Fiecare din cele doua cavita1;i ale inimii estebicamerala. Camera superioara, asemanatoarecu o punga groasa ~i elastica, se nume~te atriu(sau auricul). Are func1;ia unei "camere dea~teptare" pentru sange. Pe masura ce sangele

se relntoarce de la pl~maniln atriul stang ~idin corp In cel drept, umple atriulla fel ca apace umple un balon.

Camera inferioarn are pereli mai gro~i ~imai multe fibre musculare. E denumit~ventricul ~i produce presiunea necesar~pentru ca sangele s~ fie expulzat In artere.

intre fiecare atriu ~i fiecare ventricul se afl~o valv~. Cea din partea dreapt~ e denumit:lvalva tricuspid~, deoarece are trei s~culeli sau"cuspe". Cea din partea dreapt:l e numit:lvalva bicuspid:l sau valva mitral~ -deoarececand inima a fost pentru prima oarn deschis~~i studiat~ cu mulli ani In urm~, a fostase~nat:l cu p~l~ria unui episcop, numit:lmitr~.

Valvele determin~ sangele s~ circule Indireclia corect~. De asemenea exist:l valve laie~irea din fiecare ventricul, prin care sangelep~trunde In arterele principale. Ele sunt valvapulmonar~ In dreapta (spre pl~mani) ~i valvaaortic~ In partea stang~.

Fiecare b~taie a inimii are dou~ p~rti.Partea de relaxare e atunci cand ventriculele

sunt goale ~i flasce. Sangele in~ din atriu Inventricule prin valva tricuspidii ~i prin ceamitrala. Valva pulmQnarn ~i cea aorticii seInchid pentru a Impiedica sangele din artereleprincipale sii se Intoarcii Inapoi. Aceasta etapiia unei biitai de inima se nume~te diastola.

Faza de contrac1ieFaza de contractie se nume~te sistolii. jnaceasta fazii ventriculele se contracta puternic,fortand sangele sii curga In artere prin valvapulrnonarn ~i aorticii. Simultan valva mitrala ~icea tricuspidii se Inchid pentru a nu permitesangelui sii se re1ntoarca In atriu.

Sistola ~i diastola sunt importante pentru ciidoctorul masoarii presiunea sangelui dinartere ~i atunci cand inima se contracta ~iatunci cand se relaxeazii. De exemplu, opresiune de "120 cu 80" sau "12 cu 8"Inseamnii ca presiunea sistolicii a respectiveipersoane e de 120 de unitati, atunci candinima se contracta cel mai mult. Presiuneadiastolicii este de 80 de unitati, cand inima sereumple cu sange. Presiunea sangelui, la fel ca

O inceputul cicluluicardiac are loc la osingura bataie ainimii. Atriul seumple cu sange.Valvele catreventricule suntfor'ate de presiunesa se deschida ~iacestea se umplu cusange. Atriul secontracta impingandsangele ramas catreventricule.Contrac'ia muscularadetermina inchidereavalvelor. Ca urmarea inchiderii lor,sangele este fort,at

i sa iasa din ventricule: ~i sa intre in aorta, ., sau In artera; I .

, pu monara.

48

nerv cranian. Ace~ti nervi functioneaz;lincofi$tient, determinand inima s;l pompeze Inritmul corect chiar ~i cand dormim. Un nervaccelereaz;l b;lt;1ile inimii, In timp ce altulactioneaz;l ca o fcin;llncetinind inima.

Cea de-a doua modalitate de control ainimii se realizeaz;l prin inter@ediulhonIl.onilor -substante chirnice cu actiunespecific;l, secretate In corp ~i transportate prinsange In Intreg organismul. Adrenalinaaccelereaz;l activitatea inirnii, asfellncat corpuls;l fie preg;ltit pentru efort.

Mu~chiul cardiac, de~i nu este col¥folat cuajutorul hormonilor sau nervilor, se contract;lf;lrn oprire de aproximativ 150 de ori peminut. jn peretele atriului drept se afl;l ogrupare special;l de celule nurnit;1 conciliator.Acesta trirnite semnale electrice slabe, care seImprn~tie In mu~chiul inirnii. Semnalele circul;lprin intemediul unor c;li asermln;ltoare cufirele de curent electric ~i determimcontractiamu~chiului. Dac;l acest conciliator natural sau"firele" sale sunt atacate de vreo boal;l sausunt distruse, doctorii pot implanta unconciliator artificial In corp. Acesta este legatprin fire subtiri de inim;l, pentru a o determina

" s;l functioneze corect....~

Sarind peste o bataieCateodat;l simtim c;l inima bate Intr-un modneobi~nuit. Acest lucru se Intampl;l datorit;1modific;lrii frecventei ~i intensit;1tii b;lt;1ilorinimii, ce sunt controlate de nervi ~i hormoni.Modific~rile sunt o reactie normal;l a corpuluila diferite evenimente, cum ar fi ve~tileemotionante sau sunetele ciudate auzite Intoiul noptii.

frecventa ~i intensitatea b~~ilor inimii, ofera:medicului informatii despre starea de s~n~tatea inimii.

cat de mult singe avem?Un adult are aproximativ 5 litri de sange.Inima 11 pompeaz~ f~ra: oprire In corp, lntr-uncircuit nelntrerupt. Viteza cu care curgesangele depinde de cat de repede bate inima~i cu ce putere.

De regul~ inima unui copil bate mai repedeca cea a unui adult. Un nou n~scut ce doarmeare o inim~ de m~rimea unei c~p~uni, cecan~re~te 20 de grame ~i pompeaz~ cuaproximativ 120 de b~t~i pe minut. La varsta

~f=~!i!!i

c:.!2

49

de 10 ani num~rul b~t~ilor scade laaproximativ 90. .in medie inima unui adultcan~re~te 300 de grame (cat 2-3 mere); lab~rbati numarul de b~~i pe minut e putinpeste 70, iar la femei se apropie de 80.

La fiecare b~taie sunt evacuati din inim~70-80 mililitri de sange. intr-o ora: inimapompeaz~ aproape 350 de litri de sange -

destul pentru a umple rezervoarele a ~asema~ini.

Toate acestea se Intampl~ cand corpul seodihne~te. cand devenim activi ~i Incepem s~ne mi~c~m pulsul cre~te ~i totodat~ cre~te ~icantitatea de sange evacuat~ la fiecare b~taiede inim~. in timpul exercitilor fizice intenseinima bate de peste 150 de ori pe minut ~i lafiecare b~taie evacueaz~ din inim~ peste 200de mililitri de sange. in aceste conditii inimaar umple o cad~ In mai putin de patru minute!

O inima neobositaMu~chiul care alc~tuie~te masa inimii estediferit de restul mu~chilor din corp. E denumitmu~chiul cardiac sau miocard, ~i nu obose~teniciodat~, cum s-ar Int~mpla cu mu~chiidegetelor dac~ am relaxa ~i strange pumnulIncontinuu. in timpul unei vieti de dura~medie, acest mu~chi se contract~ de mai multde 2,5 miliarde de ori. Dac~ ar obosi ~i s-aropri, aceasta ar Insemna sfa~itul vietii.

Ritmul ~i intensitatea b~t~ilor inimii suntcontrolate In dou~ moduri. in primul randprin intermediul nervilor principali, printre'care se num~ra: ~i nervul vag, care este un

O La trei zile dupa O Valvele sunt vita-un transplant de ini- le pentru func1iona-ma, condi1ia fizica area inimii, ele deter-pacientului e testata minand sangele sape o bicicleta pentru circule intr.o singuraexerci1ii. Pentru ca direc1ie. Daca slabescnoua inima sa nu fie pot fi inlocuite cu val-respinsa de corp. pa- ve artificiale. in pre-cientului i-se adminis- zent valvele artificialetreaza medicamente sunt adesea utilizatespeciale. in chirurgia cardiaca.

INIMA

O Acest doctorasculta suneteleproduse de inimapacientului -inspecial sunetulvalvelor ce se inchidin diferite etape alebataii inimii -pentrua detecta oricemurmur. Murmureleinimii sunt suneteproduse de curgereaturbulenta a sangeluiprin inima. Cand ovalva e infundatasau are scapari vadetermina apari~iaunor murmure.Pacientul va fi supusunor teste supli-mentare. cum ar fi

electrocardiogramasau masurareavaria~ilor depresiune. inainte dea i se punediagnosticul corect ~ia i se recomandatratamentul adecvat.

numite capilare, care s~ duc~ sangele infiecare parte a mu~chiului inimli, darp.resiunea mare le-ar face s~ plezneasc~. Deasemenea, sangele ce trece prin parteadreapt~ a inimli e s~rac in oxigen, deoarecese afl~ in drum spre pl~mani unde se va

reoxigena.Din aceste cauze inima are proprlile vase

de sange, numite artere coronariene. Ele seramific~ din artera principal~, aorta, chiarinainte de intrarea acesteia in inim~. La fel cacelalte artere, ~i cele coronariene se ramific~formand o retea in jurul inimii. De fapt nume-le: coronariene vine din cuvantul latin pentru"coroan~", deoarece arterele coronarieneinconjoar~ inima ca o coroana. Ramificatilep~trund apoi in interior, irigand cu sangemu~chiul inimii.

ingrijirea inimiiMajoritatea p~rtilor corpului folosesc doar otreime din o~genul adus de sange; dar inimautilizeaz~ trei sferturi din oxigenul adus dearterele coronariene. Acest fapt arat~ cat deintens lucreaz~ inima, pompand in fiecaresecund~ a vietii noastre. De asemenea nearat~ c~ in ceea ce prive~te inima nu exist~nici o marj~ de siguran~.

De aceea e necesar s~ avem grij:l deaceast:l pomp:l atat de valoroas~. S:ln:ltateainimii poate fi p:lstrat:l printr-o diet:l rational:l,prin exercitii fizice, prin renuntarea la fumat ~iconsum moderat de alcool.

-O Privind aceastainima de oaie putemobserva tendoanelece sus~in valveleventriculare. astfelincat sa nu fieimpinse inapoi inatriu de presiuneasangelui ce umpleventriculul.

O Depozitele degrasime blocheazapar,ial arterele

-, coronariene (A). Uni cheag de sange

~ poate cauza:g obstruc,ia lor.

ARTERE BLOCATE

Arteracoronariana

-stanga

Cheag de

sange

in zilele noastre, ~tim ca toate acesteprocese sunt controlate ~i coordohate decreier. Dar Inainte sa .se descopere acestlucru, oamenii credeau ca starile emotionaleca dragostea, fericirea ~i tristetea vin dininima. Aceasta credinta provenea din faptulca inima parea sa reactioneze la sentimenteputemice. De aceea inima era nurnita "centrulemotiilor". Despre oamenii nepasatori sespunea ca au o inima de piatra; despre ceiloiali ca au o inima din lemn de stejar; iardespre cei curajo~i ca au o inima de leu.Oamenii fericiti aveau inimi tinere, iar inimaera un simbol al iubirii ~i al Indrago~titilor .Lasand romantismu.l de-o parte, cercetarile a"uar:Itat 'ca iriima este doar o pompa, c.efunctioneaza pentru a sati~face anumi!e nevoiale corpului,. lri timp ce rolul de controlapartine creierului.

Alunecand u~orin timp ce pompeaza, inima devine rnai mareiar apoi mai mica la fiecare bataie. Dar 1n.mi$carea sa nu se freaca ~i nu roade plamanii~i vasele de sange din jurul ei. Aceste mi~carisunt line ~i alunecoase deoarece 1nveli~ul de lasuprafata inimii, numit pericard, este umed. Elpermite inimii sa alunece u~or cand serelaxeaza ~i se contracta.

Interiorul inimii este protejat de sangele cecurge prin el cu presiune mare, de un Inveli~special nurnit endocard.

Ca orice alt organ ~i inima are nevoie deo rezerva proprie de sange, care sa-i asigureoxigenul, energia ~i nutrientii necesariactivitatii nelntrerupte a mu~chilor sai.oricat de straniu ar parea, inima nu poatefolosi sangele ce curge prin camerele sale.Acest lucru se datoreaza In parte presiuniimari cu care circula sangele prin inima. De ~aceea e nevoie de vase subtiri de sange, ~

Depozitede grasimein arteracoronariana

mort

BA

50 Corpul omenesc 57 -O DIETA ECHILIBRATA Corpul omenesc 13 CIRCULA11A