strategie de dezvoltare a judetului cluj
DESCRIPTION
UrbanismTRANSCRIPT
-
- 2009 -
-
2
Cuprins
Cuvant introductiv ................................................................................... .4
1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean ................................................ 4
2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj ................................ 5
2.1. Context ........................................................................................................................ 5
2.2. Consideratii generale ................................................................................................. 5
2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila ..................................... 6
Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj ................................................. 8
1. Judetul Cluj analiza teritoriala ................................................................................ 8
1.1. Pozitionare teritoriala ................................................................................................ 8
1.2. Relief ............................................................................................................................ 8
1.3. Clima ......................................................................................................................... 10
1.4. Apele .......................................................................................................................... 11
1.5. Resurse naturale ....................................................................................................... 12
1.6. Resursele subsolului ................................................................................................. 13
1.7. Resursele balneare .................................................................................................... 13
2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic ............................................. 14
2.1. Calitatea solurilor ..................................................................................................... 14
2.2. Calitatea aerului ....................................................................................................... 14
2.3. Calitatea apelor ........................................................................................................ 15
2.4. Gestiunea deseurilor menajere ............................................................................... 16
2.5. Arii protejate ............................................................................................................ 18
3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................... 25
3.1.Administrativ ............................................................................................................. 25
3.2 Particularitati ............................................................................................................ 26
3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................ 27
4. Demografie ................................................................................................................... 39
4.1.Structura localitatilor ............................................................................................... 39
4.2. Populatia ................................................................................................................... 40
4.3. Prognoze demografice .............................................................................................. 46
5. Mediul de afaceri ......................................................................................................... 47
5.1. Economie si mediu de afaceri .................................................................................. 47
5.2. Agentii economici ..................................................................................................... 52
-
3
5.3. Industria ................................................................................................................... 54
5.4. Comert exterior ........................................................................................................ 56
5.5. Constructii ................................................................................................................. 58
5.6. Parcuri industriale ................................................................................................... 59
5.7. Fiscalitatea si fondurile publice .............................................................................. 64
5.8. Cercetare - dezvoltare ............................................................................................. 65
5.9. Agricultura ................................................................................................................ 65
5.10. Turism ..................................................................................................................... 70
6. Infrastructura .............................................................................................................. 88
6.1. Infrastructura rutiera si feroviara .......................................................................... 88
6.2. Infrastructura de comunicatii ................................................................................. 92
6.3. Infrastructura tehnico-edilitara .............................................................................. 94
7. Social ............................................................................................................................. 97
7.1. Sanatate ..................................................................................................................... 97
7.2. Resurse umane .......................................................................................................... 97
7.3. Protectia sociala ........................................................................................................ 99
8. Cultura ....................................................................................................................... 105
9. Educatie ...................................................................................................................... 110
10. Sport ......................................................................................................................... 115
Partea II a - Analiza SWOT ......................................................................................... 117
Prezentarea metodologica a analizei SWOT ............................................................. 117
Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj ....................................... 133
Partea IV Concluzii .................................................................................................... 208
Anexa 1...208
Anexa 2...217
Anexa 3...221
Anexa 4.. 236
-
4
Cuvant introductiv
1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean
Judetul Cluj reprezinta, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinta pe harta
Romaniei, dinamica din ultimii patru ani avand ca locomotiva ritmul deosebit de dezvoltare
care a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a facut ca acesta sa devina
un model de dezvoltare pentru multe regiuni din tara noastra.
Din pacate, dezvoltarea judetului Cluj nu a tinut pasul cu dezvoltarea municipiului si
a ramas tributara unor sechele inregistrate in trecutul mai indepartat sau recent al acestei
zone. Puterea comunista, prin reorganizarea administrativa a teritoriului, a incercat sa
inlature solidaritatile create de vechiul sistem de organizare. Astfel, judetul Cluj a inglobat
zone care au apartinut altor judete (Somes, Aries), fara a oferi insa un program coerent de
dezvoltare armonioasa, unitara.
Nici perioada de dupa Decembrie 1989 nu a reusit sa dea argumente in plus fata de
cele pe care aceasta regiune le mostenise din perioadele anterioare. S-a pus accentul pe
anumite zone, altele, precum zona Turda Campia Turzii, sau Gherla Dej, reprezentand in acest moment adevarate repere ale defavorizarii.
Investitiile realizate in ultimii ani se dovedesc a fi insuficiente pentru a rezolva
problemele acumulate de judetul Cluj. S-a acordat atentie dezvoltarii marilor parcuri
industriale, fapt insuficient pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor cetatenilor judetului.
Prin aceste proiecte s-a incercat sa se induca ideea ca s-a reusit ridicarea prestigiului zonei
noastre, fapt care a creat o falsa perceptie asupra gradului de dezvoltare al Clujului. In
continuare judetul are probleme deosebite in ceea ce priveste infrastructura si coerenta
proiectelor destinate dezvoltarii durabile si unitare. In acest moment asistam, din pacate, la o
polarizare nefasta intre diferite regiuni ale Clujului.
Dezvoltarea judetului Cluj trebuie axata pe cateva criterii fundamentale care sa
aduca trainicie la baza drumului pe care dorim sa-l urmam, trainicie care trebuie sa se
fundamenteze pe cateva prioritati :
1. depolitizarea reala a actului de administratie si apropierea acestuia de cetatean; 2. transformarea cetateanului intr-un partener, nu intr-un subiect al promisiunilor; 3. descentralizarea actului de administratie; 4. depolitizarea banului public; 5. armonizarea dezvoltarii judetului; 6. aplicarea responsabila a principiilor dezvoltarii durabile.
Doar pornind de aici, urmatorii pasi vor duce Judetul pe drumul sigur al unei
dezvoltari care sa ne garanteze performanta si durabilitatea .
Presedintele Consiliului Judetean
Alin Tise
-
5
2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj
2.1. Context
Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2007- 2013 a fost redactata
in anul 2005 si a fost aprobata de Consiliul Judetean Cluj prin Hotararea nr. 210 din 28
septembrie 2005.
La 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membra a Uniunii Europene, cu consecinte in
toate domeniile: economico-politic, social, cultural, iar Consiliul Judetean Cluj a considerat
necesara o evaluare si actualizare a strategiei judetene.
Elaborarea proiectului strategiei actualizate a fost realizata de o Comisie formata din
consilieri judeteni, functionari din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean
Cluj si echipa de consultanti ai S.C. Leader A.T.E.C. SRL.
Comisia astfel formata a stabilit ca strategia actualizata sa analizeze si sa evalueze
documentul existent, precum si Planul de Dezvoltare al Judetului Cluj, realizat in anul 2007,
si sa realizeze actualizarea datelor, analizei socio-economice, precum si a planului de actiuni
in conformitate cu discutiile si consultarile cu toti factorii locali implicati.
Din acest punct de vedere s-au luat in considerare in analiza si viziune propunerile
reprezentantilor institutiilor publice si agentilor economici.
2.2. Consideratii generale
In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume, noi
manifestari ale europenizarii isi fac simtita prezenta pe continentul european. Cetatenii din diferite tari vin in contact direct, iar comunitatile concureaza intre ele pe o scara globala.
Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila, siguranta cetatenilor, serviciile de
sanatate, asistenta medicala, devin probleme din ce in ce mai sensibile pentru procesul de
planificare.
O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi
moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si
pentru a satisface interesele cetatenilor.
Participarea cetatenilor ofera o mai buna intelegere a necesitatilor oamenilor.
Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie, mai ales cu privire
la viitoarele rezultate pe care acestea le vor produce.
-
6
Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp
rezonabil, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de
interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii
oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.
2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila
Principii
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,
ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia statueaza urmatoarele principii
directoare:
- Cultivarea unei societati deschise si democratice; - Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; - Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional; - Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; - Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional si national; - Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si
consultarea factorilor interesati;
- Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale;
- Aplicarea principiului - poluatorul plateste.
Obiective
Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru
generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze
si sa foloseasca resursele in mod eficient, sa valorifie potentialul de inovare ecologica si
sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, protectiei mediului si coeziunii sociale.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine tuturor componentelor
institutionale de la nivel judetean si local. Astfel, in conformitate cu prevederile art.36, alin.2
lit.b) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile
ulterioare, Consiliul local are atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a
comunei, orasului sau municipiului, exercitandu-si aceasta atributie prin aprobarea strategiei
privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale
respective. Potrivit aceluiasi act normativ, art. 91, alin.2, lit.b), Consiliul judetean are atributii
privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, exercitandu-si aceasta atributie prin faptul
ca adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a
judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; totodata, dispune, aproba si
urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti
interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
In acest context, este de o deosebita importanta stransa colaborare dintre autoritatile
judetene si locale si societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru
atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.
In acest scop au fost identificate urmatoarele obiective- cheie:
- Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului;
-
7
- Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice
fel;
- Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca
abundente si bine platite.
Obiectivele specifice ale Strategiei sunt:
- Dezvoltarea urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica;
- Imbunatatirea infrastructurii judetene prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport;
- Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si local;
- Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri judetean si local in scopul imbunatatirii competitivitatii activitatilor economice prioritare si inovatoare;
- Dezvoltarea turismului judetean prin cresterea competitivitatii serviciilor turistice si prezervarea valorilor culturale;
- Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean; - Protectia mediului inconjurator.
Astfel, Strategia de dezvoltare durabila, este privita ca un proces de planificare care
promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori de pe plan regional:
1.Consiliul Judetean si administratiile publice locale,
2. comunitatile locale,
3. sectorul privat,
4. reprezentantii societatii civile ,
cu scopul de a analiza impreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru
viitor/previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a
proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora.
Pentru actualizarea Strategiei de dezvoltare a judetului Cluj, s-au urmarit raspunsurile
la 4 intrebari fundamentale:
1. Unde se situeaza judetul Cluj in acest moment?
2. Unde se doreste a se ajunge ?
3. Ce probleme trebuie rezolvate si cum se va ajunge la nivelul dorit?
4. Cum trebuie sa se actioneze pentru a se atinge acest nivel?
-
8
Partea I Analiza socio-economica a Judetului Cluj
1. Judetul Cluj analiza teritoriala
1.1. Pozitionare teritoriala
Judetul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritoriala a Romaniei din zona
Transilvaniei, se situeaza in jumatatea de Nord Vest a tarii, la contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind
situat intre paralele 47 28' 44" si 46 24' 47" latitudine nordica si 23 39' 22" si 24 13'46"
longitudine estica.
Intins pe o suprafata de 6674,4 km, judetul Cluj reprezinta 2,8% din teritoriul tarii.
1.2. Relief
Relieful judetului Cluj este in majoritate deluros, restul (mai putin de o treime) fiind
constituit din munti. Lipsesc campiile propriu-zise, in compensatie fiind prezente vaile larg
terasate si luncile Somesului (Mic si Mare) si Ariesului inferior. Campia Transilvaniei
prezinta trasaturile unei regiuni de podis cu aspecte colinare, toponimul de campie fiind legat
de exploatarea preponderent agricola a terenurilor.
Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt
inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia
lor paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un mozaic petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un
tectonism accentuat. O parte din acest mozaic se afla inclus in teritoriul judetului Cluj:
Muntele Mare, Muntii Gilaului, Muntii Vladeasa, Muntii Trascaului.
Treapta montana se desfasoara altitudinal deasupra izohipsei de 700 m si inscrie
catenele muntoase ale Muntilor Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare (1826 m), Muntii
Gilaului, Muntii Vladeasa (1839 m), Muntii Trascaului si se defineste din punct de vedere
petrografic, ca o structura constituita din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de
Muntele Mare si Gilau), magmatite laramice: granodiorite, granodiorite porfirice, diorite
(Muntii Vladeasa), ofiolite jurasic inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale in
facies de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este argumentat de interfluviile
largi si netede, despartite de vai adanci si inguste.
Muntii Gilau Muntele Mare reprezinta un compartiment monolitic al Muntilor Apuseni si unitatea orografica centrala a treptei montane pe teritoriul Judetului Cluj, avand ca
limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Ariesului, in timp ce in est ajung pana la
Culoarul Iara Savadisla, iar in vest se delimiteaza de Muntii Batrana si Vladeasa. In spatiul geografic al judetului Cluj, aceasta grupa montana se desfasoara intre vaile Ariesului si
Somesului Mic cu afluentul lui Capus si se prelungesc spre est, dincolo de vaile Fenesului si
Hasdatelor, in Dealul Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai stransa, separarea
fata de acest masiv facandu-se prin intermediul vailor Belisului si Ariesului Mare. Sunt
alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din
urma prezentandu-se, relativ central, sub forma literei L, la care se alatura, in sud-vest, sedimentarul cretacic, in care vaile s-au adancit puternic. Relieful se prezinta sub forma unor
culmi largi si netede, separate de vai adanci si inguste. Altitudinile cele mai mari se afla in
partea sudica in varful Muntele Mare (1826 m) si scad spre nord si spre est (Balomireasa 1632
m; Dumitreasa, 1638 m).
-
9
Anumite suprafete ale celor doua masive sunt ocupate de calcare, in care s-a format
reliful carstic: chei (Runcului, Valea Ocolis), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului
(intermitent) si Feredeului, ambele pe Valea Posaga.
Muntii Vladeasa fac parte din prelungirea zonei inalte a Bihorului. Acest
compartiment muntos se desfasoara (in perimetrul judetului Cluj) de la nord la sud, de la
Crisul Repede pana la Somesul Cald, continuandu-se limita printr-un aliniament peste Platoul
Padis pana la Crisul Pietros. Limita estica este reprezentata de Podisul Huedin Paniceni si culoarul depresionar Huedin Ciucea - Capus. Prezinta un relief greoi, cu dezvoltarea clasica a celor trei suprafete de nivelare, iar versantii puternic inclinati (>55
0) prezinta procese active
de meteorizare, demonstrate de prezenta grohotisului. Rocile caracteristice sunt cele
magmatice, dar apar si roci cristaline ori sedimentare (calcare). Diversitatea rocilor determina
o relativa varietate a formelor de relief. Partea centrala reprezinta o uriasa cupola prelungita
spre nord si est cu niste culmi prelungi si relativ inguste. In aceasta regiune se inregistreaza si
altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judetului (Vf. Vladeasa, 1836 m).
Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al Judetului Cluj prin
compartimentul lor nordic ariesan si bara calcaroasa a Culmii Petrenilor dintre vaile Hasdate si Turenilor. In munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul
Cald, Giurcuta, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase
lacuri de acumulare.
Treapta dealurilor si depresiunilor (sau deluroasa), conturata altitudinal de izohipsele
de 400 m si 700 m este reprezentata prin: Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitatile de
Coline joase si inalte ale Campiei Transilvaniei si depresiunile Vlaha Savadisla si Huedin. Aceasta treapta morfogenetica se constituie ca o unitate de tranzitie spre zona montana.
Altitudinile medii se situeaza intre 500-700 m, in timp ce energia de relief inregistreaza valori
de 30-200 m, demonstrand maturitatea vailor si implicit a reliefului.
Zona deluroasa este incadrata in Podisul Someselor, Podisul Huedin - Paniceni,
Campia Transilvaniei si ocupa nordul, nord-vestul, nord-estul si estul judetului, extinzandu-se
intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m si mai rar
ajung la 850 - 900 m. Inclinarea stratelor si alternanta acestora (cu rezistente diferite la
eroziune) au determinat formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni si spre
interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente alunecarile de teren de tip glimee,
cum sunt cele de pe Valea Chintaului si Borsei.
Vaile raurilor sunt in general largi, cu ingustari acolo unde apar roci mai dure. Energia
reliefului creste spre periferie spre valori de 250 300 m, in Dealurile Dejului si Clujului. Se remarca urmatoarele subunitati: Dealurile Ciceului, Dealurile Dejului si Clujului, Dealurile
Ungurasului, Dealurile Sicului, Campia Fizesului si Masivul Feleacului, cu aspect insolit, o
zona de trecere spre Muntii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult de ce al Podisului
Somesan caruia ii apartine. Altitudinile urca pana la 756 m in varful Feleac, 833 m in varful
Peana si 872 m in Magura Salicii. Versantul nordic e mai abrupt si margineste bazinul
depresionar subsecvent al Clujului. Procesele de alunecare sunt favorizate de prezenta
marnelor, argilelor si nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si cu
pante domoale. In spatele barierei culmii Sandulestilor s-au format o serie de depresiuni
(Depresiunea Hasdatelor), iar pe valea Fenesului un uluc depresionar asimetric (Vlaha Savadisla).
Campia Transilvaniei, prezinta aspect colinar cu relief monoton legat de prezenta
rocilor sedimentare putin rezistente (argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare).
Numele de campie e legat nu de formele de relief, ci de folosintele agricole.
Inaltimile nu depasesc decat in putine locuri 500 m, iar energia reliefului se mentine
intre 40 m si 100 m. Campia Inalta (Dealurile Ungurasului, Dealurile Sicului, Dealurile
Gadalinului) ocupa partea din vecinatatea culoarului Somesului si are inaltimi in jur de 500
-
10
550 m, trecand uneori chiar de 600 m, fragmentarea este accentuata, iar reteaua hidrografica
puternic ramificata. Specifice sunt cuestele pe care se dezvolta organisme torentiale active si
alunecari de teren (Jucu de Sus). Versantii Coastei Grindului prezinta numeroase organisme
torentiale active, dar si pante partial stabilizate.
Depresiunea Vlaha - Savadisla situata in bazinul mijlociu al raului omonim este legata
genetic de fracturile tectonice locale, dar mai ales de eroziunea diferentiata datorata varietatii
petrografice, eroziune amplificata mult dupa taierea defileului de la Surduc.
Depresiunea Huedin este mai extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golf-
paleogen. Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor
tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni Huedin se realizeaza treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si
dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului
Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a III a este doar partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului Huedin.
Treapta culoarelor depresionare si luncilor se inscrie altitudinal intre 200300 m si 350 -600 m. Se remarca subunitati joase (200-300 m): Culoarul Somesului (Dej-Vad),
Culoarul depresionar al Somesului Mic (Dej-Apahida), Depresiunea Turda Campia Turzii,Culoarul depresionar Poieni Negreni, luncile raurilor Fizes si Valea Batinului sau Ungurasului si subunitati mai inalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin - Capusu
Mare; Depresiunea Vlaha Savadisla; Culoarul Somesului Mic (sectorul Apahida Gilau, ce prezinta altitudini cuprinse intre 350 m si 500 m), luncile raurilor: V. Florilor, V. Morii, V.
Ariesului, V. Racilor, V. Sarata, V. Fenesul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V.
Tritenilor, V. Lata.
Aceste culoare depresionare reprezinta arii de convergenta ale fluxurilor energetice
(curenti de aer, apa), materiale (cai de comunicatie rutiera, feroviara) sau umane (frecventa si
densitatea asezarilor, concentrarea populatiei). Morfometric, depresiunile amintite se definesc
printr-o altitudine moderata 200-300m, energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele
geografice se inscriu prin reflexele canalizarii curentilor aerieni si hidrici, cu o nota de
discordanta in raport cu treapta deluroasa si montana.
1.3. Clima
La nivelul intregii tari clima este temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei
Centrale, cu patru anotimpuri bine definite.
Datorita pozitiei sale, clima judetelui Cluj exprima etajarea reliefului, beneficiind de
un climat continental moderat. In medie temperatura anuala se situeaza in jurul valorilor 8 -
9C, fiind usor mai ridicata decat temperatura medie anuala din nordul tarii (8C).
Media precipitatiilor se situeaza intre valorile de 670 1000 mm, peste media pe tara care este 677 mm.
Circulatia aerului este predominant vestica. Aceasta circulatie a aerului este evidenta
numai pe varfurile inalte, respectiv la Statia Meteorologica Vladeasa (1836 m). In podisul
Somesan si Campia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase,
vanturile se canalizeaza de-a lungul vailor. La Cluj-Napoca frecventele maxime apartin
directiilor nordvest (12,6 % ), vest (10,5 %), nordest (8,5%), sudest (8%). Vitezele medii ale circulatiei aerului sunt cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleasi viteze
inregistrandu-se si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul
Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului.
Durata de stralucire a soarelui la nivelul judetului se incadreaza in valorile
corespunzatoare zonei deluroase si de munte a Romaniei, unde ceata si zilele cu cerul noros
-
11
sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare. In aceste cazuri numarul mediu anul de
ore de stralucire a Soarelui fiind de 1800 2000. Valori extreme ale unor elemente climatice inregistrate la statiile meteorologice din
Judetul Cluj
Nr
.
crt
.
Statia
meteo
Temperatura aerului Precipitatiile atmosferice
Temp.
min.
absoluta
(C)
Temp.
max.
absoluta
(C)
Primul si
ultimul
inghet
(decada,
luna)
Cant.
anuala
max. de
precipitatii
(mm)
Cant.
anuala
min. de
precipitatii
(mm)
Prec.
max. in
24 h
(mm)
1 Baisoar
a -25,3 29,2
3,IX3,VI
966,9 655,2 56,5
2 Cluj-
Napoca -34,2 37,0 1,IX3,V 876,0 360,3 81,5
3 Dej -31,4 36,2 1,IX3,V 1007,1 446,7 70,0
4 Huedin -29,4 35,4 1,IX3,V 940,1 325,3 92,6
5 Turda -30,5 38,5 1,IX3,V 865,0 295,3 120,0
6 Vladeas
a - varf -30,0 29,4
Posibil tot
anul 1360,1 689,9 97,3
Sursa: Centrul regional de meteorologie
1.4. Apele
Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele
hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce,
cascade.
Reteaua hidrografica a judetului Cluj este reprezentata de bazinele a trei rauri
principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul.
Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versantii
muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar.
Densitatea retelei de rauri este mai ridicata la munte (0,7 0,9 km/km), fata de deal (0,4 0,6 km/km) sau campie (0,1 0,3 km/km). Teritoriile cu resurse de apa moderate corespund regiunilor limitrofe spatiului montan (4-8 l/s.km) si ariilor depresionare
intramontane (5 10 l/s.km). Spatiile aferente Campiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului si Dejului reprezinta teritorii cu resurse de apa deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub valoarea medie a tarii (4,57 l/s.km).
Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii
complexe (Belis Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si o salba de lacuri pe raul Fizes afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola dar si mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor.
O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de
agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna).
Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si
tratament balnear.
Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si
terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale
judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile
datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice
necorespunzatoare.
-
12
Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avand in vedere faptul ca
reprezinta rezerva de apa pentru viitor.
Acest lucru impune evaluarea resurselor de apa potabila disponibila in cazul extinderii
retelei de alimentare cu apa potabila a tuturor satelor din judet. In acest sens este necesara
introducerea in portofoliul de proiecte a unor analize si studii privind resursele de apa
subterana existente si posibilitatea extinderii gradului de exploatare intr-un mod sustenabil.
1.5. Resurse naturale
Resursele biogeografice
Pe teritoriul judetului Cluj se regasesc urmatoarele formatiuni de biocenoze zonale:
- Zona silvostepei continentale transilvane prezenta in Podisul Mahaceni, estul Dealurilor Clujului, in sud-est si centrul judetului este reprezentata de graminee
stepice, palcuri de gorun si stejar. Productivitatea pajistilor si a padurilor de silvostepa
este redusa.
- Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental si se extinde in Dealurile Clujului si Dejului, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la
altitudinea de 650 m. Este reprezentata in special de gorunetele si carpenetele
transilvane cu productivitate mare (7,5 11,5 mc/ha/an). - Etajul nemoral atlantic (al fagetelor) este regasit in Muntii Apuseni, dar si pe
dealurile inalte la altitudini cuprinse intre 650 1 200 m. Productivitatea fagetelor este cea mai ridicata din toate formatiunile forestiere nemorale fiind intre 7,8 12 mc/ha/an.
- Etajul boreonemoral de tranzitie este caracterizat prin prezenta padurilor de amestec de molid si fag situate in principalele masive muntoase la altitudini de 1200 1400m.
- Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominanta padurilor de molid la altitudini de 1400 1600 1800 m regasit in Muntele Mare, Vladeasa. Pe vaile montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice.
Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin
productivitate mare 11,7 17 mc/ha/an. - Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si
Vladeasa la altitudini intre 1600 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar pitic, jneapan sau rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al
productivitatii.
Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism salbatic, iar zona Parcului Natural Muntii Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele
pasuni impadurite. Cele mai periclitate (!) zone protejate sunt: Paraul Dumbrava, Valea
Legiilor, Valea Morilor, Lacul Stiucilor, Fagetul Clujului si Cheile Turenilor.
Rezervatia Fagetul Clujului este pe cale de disparitie in urma taieturilor realizate in perioada
2004-2005.
Soluri
Categoriile majore de soluri prezente in Judetul Cluj se grupeaza in felul urmator:
- argilovisolurile sunt solurile dominante in judetul Cluj foarte afectate de procese de degradare;
- molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitate, desi sunt dispuse pe o suprafata mai restransa;
- cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu si inferior avand o larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte si munti
josi).
-
13
Alaturi de gruparile majore mentionate, o larga extindere o au solurile cu caracter
azonal si intrazonal, cu productivitate redusa.
Marile unitati pedografice din Judetul Cluj sunt urmatoarele:
- Muntii Apuseni se caracterizeaza printr-o diversitate mare de soluri data de marea varietate litologica;
- Zona deluroasa si depresionara se caracterizeaza prin prezenta luvisolurilor, pondere mare detinand si solurile cu caracter intrazonal;
- Zona campiei Transilvaniei se caracterizeaza prin prezenta cernoziomurilor cambice si a celor argiloiluviale;
Din punct de vedere a claselor de calitate a solurilor:
- clasele superioare (I-II) cu potential de productie ridicat ocupa suprafete mai restranse in Campia Transilvaniei, Depresiunea Turda Campia Turzii, precum si in luncile raurilor Somesul Mic si Somes;
- clasele medii (II IV) cu potential de productie medie sunt cele mai mari suprafete la nivel de judet;
- clasele slabe (IV V) cu potential de productie scazuta. Aici sunt incluse regiunile montane (factori limitativi climatici), cat si unele suprafete din regiunile de deal si
podis (factori limitativi datorati eroziunii, hidromorfismului, etc.).
1.6. Resursele subsolului
Judetul Cluj detine o gama variata de resurse, precum minereurile neferoase exploatate
la Baisoara Cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploatate la Capus, Vlaha, Savadisla, Masca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploataeaza la Turda, Dej.
Sarea se extrage la Ocna Dej.
Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni si gaze) care sunt departe de
a satisface necesarul. Exploatarea nerationala in cariere a calcarului (Sandulesti), tufului
vulcanic si a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre in versanti,
precum si la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa Poieni, Aschileu).
De-a lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru,
Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Catcau, etc). In toate aceste zone, pe
langa modificarea esentiala a albiei, flora si vegetatia sunt puternic perturbate, iar apa raurilor
este poluata cu produse pertoliere.
La nivel judetean resursele subsolului reprezinta potential de dezvoltare, eficienta sau
profitabilitatea exploatarii acestor resurse poate fi subiectul unor evaluari sau studii efectuate
de institutii abilitate.
1.7. Resursele balneare
Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere
preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate
existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam:
Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salina uriasa;
Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea afectiunilor reumatismale;
Baile Baita, langa Gherla;
-
14
Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea
izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;
Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata.
2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic
2.1. Calitatea solurilor
In stransa corelatie cu relieful s-a format, in timp, o cuvertura de sol in care se
disting:
solurile montane (Vladeasa, Gilau, Muntele Mare), pe care se dezvolta o vegetatie forestiera (fagaceae si conifere) si de pajisti subalpine. Fondul pedologic este
dominat de cambisoluri si spodosoluri, cu un potential scazut datorat chimismului
global defavorabil si prezentei unei cantitati ridicate de schelet.
solurile din unitatile depresionare submontane, Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului, culoarele de vale sunt dominate de luvisoluri si cernoziomuri, cu
potential de fertilitate ridicat, pretabile la o gama larga de folosinte agricole;
ambele areale se remarca prin prezenta, pe suprafete relativ mari, a unor soluri cu caracter intrazonal (hidrisoluri, protisolurisoluri neevoluate, salsodisoluri, histisoluri), care pun mari probleme pedoameliorative;
principalele procese care contribuie la degradarea cuverturii de sol sunt: eroziunea in suprafata si adancime; hidromorfismul (exces de umiditate); poluare cu depuneri
(in vecinatatea centrelor urbane).
In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a producerii si
depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activitatile menajere si
industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin
folosirea in practica agricola a unor substante chimice.
Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au fost semnalate
afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in perimetrul judetului.
Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general punctual in jurul surselor.
Orice unitate economica activa isi aduce aportul sau la poluarea solului, fie prin imprastierea
de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care
apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se insumeaza. Deoarece
poluarea solului nu este luata in observatie sistematica, pentru masuratori periodice, datele de
care dispunem sunt sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special
depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor urbane.
Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ 15.000 tone de HCH
(hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de amestec neomogen de HCH, pamant si
alte reziduuri din zona Turda, pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de
neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg Hg si 1,5 tone
deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil -
toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu deosebirea ca acestea se afla
in paza si sub supravegherea agentilor economici.
2.2. Calitatea aerului
Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de activitatile
antropice si pot fi grupate pe 3 categorii:
- activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice in functie de procesele tehnologice;
-
15
- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor; - activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in sistem
centralizat sau individual)
In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene importante de poluare
a aerului este concentrata in patru mari zone industriale situate in municipiile Cluj-Napoca,
Dej, Turda si Campia Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste
zone existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul teritoriului judetului.
De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru a surprinde evolutia
parametrilor calitatii aerului in aceste areale.
2.3. Calitatea apelor
Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice in vederea
evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj calitatea apelor subterane
este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci
foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA.
Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii NO2 si CCOMn si la cei
bacteriologici.
Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datoreaza:
lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, in localitatile rurale;
existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri menajere, precum si cele rezultate din activitatile zootehnice;
lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru animalele moarte;
grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea cazurilor, sunt construite impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor de apa, nefiind protejate prin
betonarea peretilor;
Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a solului, respectiv
cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se constata numeroase cazuri de continut peste
concentratia maxima admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean,
Salatruc, Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei.
Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori bacteriologici se
datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si neigienizarii periodice a acestor
surse de apa potabila. S-au luat masuri de reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia
apei si refacerea perimetrului sanitar de protectie a acestora.
Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin intermediul categoriilor
sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea pe baza indicatorilor de calitate
determinati in sectiunile de control. Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe
grupe de indicatori prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.
Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt: S.C. Terapia S.A Cluj, S.C. Somes Dej, R.A.G.C.L. Gherla, Agroflip Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii. Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de depozitari ilegale de deseuri
industriale sau menajere.
Bazinul hidrografic Somes
Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici
determinati in sectiunile de control de catre laboratorul Directiei Apele Romane Somes-Tisa
in cadrul monitorizarii in flux lent. Astfel majoritatea sectiunilor de control se incadreaza in
categoriile I si II conform STAS 4706/1988.
-
16
Incadrarile in categoria a III-a de calitate semnalate pe cursurile Somesului Mic si
Somesului sunt datorate unor factori conjuncturali si mai putin fenomenelor de poluare
antropica directa:
- debite mari datorate topirii zapezilor care au provocat cresteri ale cantitatilor de aluviuni in suspensie (depasiri la gradul de mineralizare);
- scaderea debitelor in perioadele de vara cu depasirea indicatorilor la regim de oxigen O dizolvat, CCO-Mn.
Bazinul hidrografic Crisuri
Calitatea apelor raului Crisul Repede pe teritoriul judetului Cluj, pe tronsonul de 54
km de la izvor pana la limita judetului se incadreaza in general in categoria I de calitate sau a
II-a in sectorul aval. Situatiile in care categoria de calitate este inferioara sunt in general
produse de aparitia concentratiilor importante de metale (zinc) care provin din fondul natural.
Bazinul hidrografic Mures
Bazinul hidrografic al raului Aries (afluent de dreapta al raului Mures) in judetul Cluj
cuprinde un numar de 36 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 500 km si suprafata
de 1542 km2
. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km2.
Raul Aries este incadrat in categoria degradat aproape pe toata lungimea sa in aval de confluenta cu paraul Abrud, din cauza deversarilor de ape incarcate cu metale grele
provenite de la exploatarile miniere din arealele Rosia Montana, Abrud si Baia de Aries.
Aceasta incadrare se pastreaza in multe intervale de timp si pana la confluenta cu Muresul.
Paraul Hasdate se incadreaza in categoria a II-a de calitate din cauza continutului in fenoli.
2.4. Gestiunea deseurilor menajere
In orase, municipii, cat si in sapte comune depozitarea deseurilor menajere se face
centralizat, fara a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate. In judetul Cluj sase regii de
salubritate deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste 700 de mii ai
judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in cele 6 rampe de
deseuri menajere urbane, insa nici una dintre aceste rampe nu are autorizatie de mediu.
Suprafata totala ocupata de aceste depozite este de peste 20 ha si toate au durata de
functionare depasita.
In judetul Cluj colectarea deseurilor se realizeaza in amestec, fara a dispune de rampe
ecologice de depozitare autorizate.In judetul Cluj 14 societati au ca obiect de activitate
serviciul de salubritate si deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste
700 de mii ai judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in 6
depozite neconforme de deseuri menajere urbane.Suprafata totala ocupata de aceste depozite
este de peste 20 ha si toate au durata de functionare depasita.
Prin HGR nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor se impune ca depozitele neconforme
situate in Judetul Cluj sa isi sisteze activitatea , dupa cum urmeaza:Pata Rat si Cetan Dej pana
la data de 16 iulie 2010, iar depozitele de la Gherla, Campia Turzii, Huedin, Turda pana la
data de 16 iulie 2012.
Dupa inchiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deseurilor se va realiza intr-un
depozit conform, judetean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie 2010.
La nivelul Judetului Cluj se afla in derulare pregatirea proiectului privind SISTEMUL
INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR, proiect finantat de catre M.M.D.D.
prin Masura ISPA 2005/RO/16/P/PA 001-05 si derulat prin P.O.S.Mediu in cadrul Axei
prioritare 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea
-
17
siturilor istorice contaminate- , care este prevazut a se finanta prin Fondul European de
Dezvoltare Regionala.
Prin proiectul sus mentionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al
Deseurilor ( prevazut cu Statie de Sortare, Statie de Compostare si Celule pentru depozitare)
si a trei statii de transfer, dupa cum urmeaza:
- depozitul ecologic la nivel judetean se va amplasa in Municipiul Cluj-Napoca , zona Postata sub Paduri;
- statiile de transfer vor fi amplasate in Municipiul Gherla, orasul Huedin si in comuna Mihai Viteazu.
In vedrea optimizarii transportului deseurilor la Centru de Management Integrat al Deseurilor,
judetul Cluj a fost impartit in 4 zone de gestiune, dupa cum urmeaza
- Zona 1- pentru Centru de Management Integrat al Deseurilor compus din zona tehnica; - Zona 2- pentru statia de transfer Huedin; - Zona 3 - pentru statia de transfer Mihai Viteazu; - Zona 4 - pentru statia de transfer Gherla.
Gruparea localitilor judeului Cluj n zone de gestiune a deeurilor
Pentru modernizarea infrastructurii in domeniul deseurilor, in judetul Cluj se afla in curs de
derulare urmatoare proiecte, care au obtinut finantare prin programul Phare Coeziune
Economica si Sociala 2004 si 2005 si de la fondul pentru mediu si care, dupa realizarea lor,
vor fi integrate in proiectul judetean de gestionare a deseurilor.
-
18
Nr
crt. Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului
1
Consiliul
Judetean CJ Msura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05
Managementul integrat al deeurilor , n vederea finanrii de la Fondul European de Dezvoltare
Regional
2
Consiliul Local
Gherla PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere
din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare
3
Consiliul Local
Huedin PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de
colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin
prisma programului Phare 2004 CES
4
Consiliul Local
Campia Turzii PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
ECO Campia Turzii
5
Consiliul Local
Dej
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din
constructii si demolari
6
Consiliul Local
Dej
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Platforma zonala de compost
7
Consiliul Local
Miahi Viteazu PHARE CES 2005 SP
Publici
Dezvoltarea sistemului de Management integrat al
deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in
regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de
compostare, punct de transfer si statie de sortare
8
Consiliul Local
Gilau
PHARE CES 2005 -SI-
Publici
Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in
microregiunea Gilau
9
Consiliul Local
Baciu PHARE CES 2005 -SI-
Publici
Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deseurilor municipale si asimilate
10
S.C.
ECOPRISAL
S.R.L. CLUJ-
NAPOCA
FM 2008
Managmentul integrat al deseurilor, depozit ecologic
pentru deseuri nepericuloase-clasa B
FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii
2.5. Arii protejate
Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme,
ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este
esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea
sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora.
Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea
tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime,
au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).
Pe teritoriul judetului Cluj, procesul de despadurire (cea mai profunda interventie
asupra mediului natural) a determinat restrangerea arealului forestier cu efecte in lant asupra
tuturor componentelor mediului: modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice,
modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea (disparitia) unor specii de plante si
animale.
Dezechilibrele in cadrul mediului natural au repercusiuni asupra calitatii acestuia,
crescand riscul disparitiei unor specii de plante si animale devenite rare. Aceste efecte
profunde au determinat adoptarea unor masuri cuprinse intr-un corp legislativ a carui aplicare
sa conduca la: diminuarea presiunii antropice asupra mediilor afectate, ocrotirea unor specii
de plante si animale, realizarea unor areale de protectie complexa (asupra unor ecosisteme
vegetale, animale, componente morfo-peisagistice) de interes stiintific sau de interes general.
-
19
Valorificarea habitatelor si a speciilor identificate in urma unor cercetari stiintifice
sistematice, a fost certificata la nivelul judetului Cluj si prin infiintarea unui numar important
de rezervatii naturale, insa suprafata ariilor protejate ocupa doar 1% din totalul suprafetei
judetului Cluj. Aceasta proportie situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara (4.8 %).
Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj
Nr Cod
Denumire
arie
protejata
Ammplasament Valoare Categorie Supr.
(ha)
Anul
infiintarii
1 2.324 Cariera
Corabia com.Gilau geologica
Monument
al naturii 2,0 1966
2 2.325 Pestera
Varfurasu com. Margau speologica
Monument
al naturii 1,0 1974
3 2.326 Fanatele
Suatu (I si
II)
com. Suatu botanica Rezervatie
naturala 11,30 1932
4 2.327 Fanatele
Clujului-
Coparsaie
Cluj-Napoca botanica
Rezervatie
naturala 97,0 1932
5 2.328
Fanatele
Clujului-
Valea lui
Craiu
Cluj-Napoca botanica
Rezervatie
naturala 2,20 1932
6 2.329 Valea
Morilor com. Feleacu botanica
Rezervatie
naturala 1,0 1974
7 2.330 Paraul
Dumbrava com. Ciurila botanica
Rezervatie
naturala 0,5 1974
8 2.331 Cheile
Turzii
com. Mihai
Viteazu
com.Petresti
mixta Rezervatie
naturala 324,0 1938
9 2.332 Lacul
Stiucilor
com. Fizesu
Gherlii zoologica
Rezervatie
naturala 140,0 1966
10 2.333 Valea
Legiilor com. Geaca zoologica
Rezervatie
naturala 125,0 1966
11 2.334 Stufarisurile
de la Sic com. Sic zoologica
Rezervatie
naturala 505,0 1974
12 2.335 Fagetul
Clujului Cluj-Napoca mixta
Rezervatie
naturala 10,0
13 2.336
Pestera
Mare (de pe
Valea Firei)
PN-F
com. Margau speologica Monument
al naturii (2,0)
14 2.337
Pestera din
Piatra
Ponorului
PN-F
com. Margau speologica Monument
al naturii (2,0)
15 2.338 Gipsurile de
la Leghia com. Aghiresu botanica
Monument
al naturii 1,0
16 2.339 Locul
fosilifer
Corusu
com. Baciu paleontologica Monument
al naturii 2,0
17 2.340 Molhasu com. Belis botanica Rezervatie 8,0
-
20
mare de la
Izbuc
naturala
18 2.341 Cheile
Baciului com.Baciu mixta
Rezervatie
naturala 3,0
19 2.342 Cheile
Turenilor com. Tureni mixta
Rezervatie
naturala 25,0 1977
20 2.343 Saraturile si
Ocna Veche Turda botanica
Rezervatie
naturala 10,0
21 2.344
Parcul
Natural
Muntii
Apuseni
com. Belis mixta Parc
natural (6200,0)
22 Dealul cu
fluturi Com.Viisoara zoologica
Rezervatie
naturala 20,0 2004
23 Rezervatia
de orbeti Apahida zoologica
Rezervatie
naturala 31,11 2007
Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul
timpului de autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta
nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia
147/1994 a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind
declarate pe baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate
comun cu cele construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din
urma contin elemente naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala.
Arii naturale protejate de importanta judeteana
Nr.
Crt. Obiectiv/Zona
Amplasament
oras/comuna Valoare
0 1 2 3
1 ACUMULARE SOMESU CALD
GILAU Comuna Gilau p
2 ACUMULARE
TARNITA Comuna Gilau p
3 ACUMULARE
FANTANELE
Comuna Rasca
Comuna Belis p
4 ACUMULARE
VALEA DRAGANULUI Comuna Poieni p
5 ACUMULARE
BONDUREASA Comuna V. Ierii p
6 VALEA SOMESULUI RECE Comuna Gilau
Mariselu, Rasca p
7 VALEA IERII Comuna V. Ierii p
8 VALEA CAPUSULUI
intre Bedeciu si Capusu Mic
Comuna Capusu
Mare p
9 VALEA CAPRIOARELOR Comuna Feleacu p
10 DEFILEUL SOMESULUI CALD Comuna Rasca,
Mariselu m
11 DEFILEUL ARIESULUI Comuna Iara m
12 DEFILEUL SURDUC Comuna Iara m
13 DEFILEUL SOMESULUI RECE
amonte de Racatau
Comuna Maguri
Racatau m
14 DEFILEUL RACATAULUI Comuna Maguri m
-
21
Racatau
si Marisel
15 DEFILEUL HASDATELOR Comuna Mihai
Viteazu m
16 CHEILE BORZESTI Comuna Iara p
17 CHEILE OCOLISELULUI Comuna Iara p
18 CHEILE VAII STANCIULUI SI
CASCADA RACHITELE Comuna Margau p
19 CHEILE DUMITRESEI Comuna Maguri
Racatau p
20 CHEILE PANICENI Comuna Capusu
Mare p
21 PIETRELE ALBE Comuna Margau p
22 PIATRA BANISORULUI Comuna Sacuieu p
23 MUNTELE BAISORII Comuna Baisoara m
24 ZONA LACURILOR GEACA-TAGA Comuna Geaca
Comuna Taga m
25 FAGETUL CLUJULUI Cluj-Napoca m
26 BAILE SOMESENI Cluj-Napoca ba
27 BAILE TURDA Turda ba
28 BAILE BAITA Gherla ba
29 BAILE OCNA DEJ Dej ba
30 BAILE COJOCNA Comuna Cojocna ba
31 OBARSIA SOMESULUI RECE
SI V. RACATAU
Comuna Muguri
Racatau ci
32 MUNTII VLADEASA PIATRA ARSA
Comuna Rachitele ci
33 VALEA SOIMULUI Comuna V. Ierii ci
34 LUNCA VISAGULUI VALEA DRAGANULUI
Comuna Poieni ci
35 LUNCA CU LALEA PESTRITA Valea Sardului-
Com.Sanpaul m
Sursa: Consiliul Judetean Cluj
NOTA: p = valoarea peisagistica;
m = valoarea mixta (peisagistica + cinegetica + geologica + botanica, etc.)
ba = resurse balneare;
ci = rezervatii cinegetice (urs, cerb, mistret)
Categoriile de arii naturale protejate In conformitate cu clasificarea Uniunii Nationale pentru Conservarea Naturii (UICN),
ariile protejate, in special cele de importanta nationala, pot fi incadrate la urmatoarele
categorii:
A. UICN III Monumente ale naturii: Pestera Varfurasu (Muntii Vladeasa); Pestera Mare de pe Valea Firii (Dealul
Humpleului); Pestera din Piatra Ponorului; Cariera Corabia; Gipsurile de la
Leghia; Zona Fosilifera Corus;
B. UICN IV Rezervatii Naturale: Fanatele Clujului Coparsaie; Fanatele Clujului Valea lui Craiu; Suatu I si II; Valea Morilor; Paraul Dumbrava; Molhasul Mare de la Izbuc; Turbaria Capatana;
Lacul Stiucilor; Lacul Legii; Rezervatia Sic; Cheile Baciului; Cheile Turzii; Cheile
Turenilor; Saraturile si Ocna Veche (Turda); Dealul cu Fluturi.
C. UICN V Peisaje protejate:
-
22
Fagetul Clujului; Parcul natural Muntii Apuseni.
Ariile protejate din judetul Cluj
Identificarea zonelor de risc natural si antropic
a. Procese geomorfologice de risc
factorul geologic. S-au identificat sase clase de structuri litologice (roci foarte dure, roci dure, roci compacte, roci sedimentare, slab consolidate si roci
sedimentare neconsolidate), cu comportament geotehnic diferentiat. Pentru fiecare
clasa stabilita s-au indicat procesele generatoare de riscuri (conform harta scara 1:
400000).
factorul relief. S-au separat pante prag si domenii de inclinare specifice pentru procese de modelare (harta pantelor). Apoi, au fost analizate fragmentarea
(orizontala si verticala) si hipsometria. Functie de acesti parametri s-au evidentiat
prezenta si intensitatea proceselor. Toti acesti parametri au fost calculati pentru
unitatile teritorial-administrative si s-au reprezentat pe harti speciale.
factorul climatic - regimul precipitatiilor. S-au remarcat perioadele cu ploi consecutive de trei zile suficiente pentru declansarea eroziunii in suprafata si a
celei torentiale, a alunecarilor de teren si chiar a inundatiilor a fost, in medie, intr-
un an, de 9.4 perioade la Cluj-Napoca si de 8.0 perioade la Dej.
factorul antropic. Interventia umana la nivelul ecosistemelor naturale este deosebit de agresiva in ultimele decenii. Antropicul tinde sa se extinda tot mai
mult in dauna naturalului datorita cresterii populatiei si a dezvoltarii economice.
Interventia antropica cauzeaza dezechilibre la nivelul celorlalte sisteme si
-
23
subsisteme, care conduc la sporirea frecventei evenimentelor extreme cu efecte
dezastruoase asupra societatii.
y = -0.0269x2 + 0.4631x + 2.6683
0
1
2
3
4
5
6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nr. zile consecutive cu ploi
cant
itate
a m
edie d
e pr
ecipita
tii/zi
Series1
Linear (Series1)
Poly. (Series1)
Analiza de frecventa a precipitatiilor la statia Cluj-Napoca (1961-2000)
Cele mai dramatice situatii sunt inregistrate intr-un areal delimitat de comunele
Cornesti, Iclod, Bontida, Caianu, Mociu, Geaca, Buza in nord; Borsa, Apahida, Aiton,
Sandulesti, Mihai Viteazu, Calarasi in vest. Aceasta situatie vine sa marcheze presiunea
antropica exercitata asupra teritoriului prin defrisari masive si prin dispersia zonelor
rezidentiale.
O alta zona critica o consideram pentru comunele care-si dezvolta vatra in ariile de
contact unde se practica o agricultura de subzistenta neperformanta, ce se extinde ca areal in
dauna suprafetelor de padure (Huedin, Sancraiu, Manastireni, Aghires, Chinteni, Ciurila,
Tureni, Petrestii de Jos) sau in interiorul Dealurilor Somesene (Recea Cristur, Bobalna,
Alunis) si Campiei Transilvaniei (Sic, Palatca, Taga).
In concluzie, consideram ca frecventa proceselor cauzatoare de riscuri este mai
ridicata in arealele cu peisaje foarte puternic si puternic degradate acolo unde padurea, ca
element de protectie si de filtrare a elementelor climatice, lipseste sau este prezenta intr-o
proportie foarte scazuta.
Luand in considerare vulnerabilitatea si celelalte elemente, dar si evenimentele
produse, am intocmit o harta a riscurilor naturale pe judetul Cluj. Din analiza acesteia
reiese clar ca pentru comunele amplasate in Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului si
Dejului si partial in cele din spatiile depresionare, riscul se extinde pe o plaja de la mediu (36
de comune, 2 municipii) spre mare (14 comune si 2 municipii) si foarte mare (1 comuna). In
spatiul montan riscul este mic si foarte mic.
-
24
Harta riscurilor naturale
Nota:o pondere mare o au riscurile mici la nivelul comunelor. Factorii restrictivi sunt
roca, folosinta terenurilor si faptul ca zonele rezidentiale sunt dispersate astfel incat
probabilitatea afectarii unui numar mare de spatii locuite se reduce.
- riscul mediu este prezent in spatiul montan si submontan in Margau, Sancraiu, Savadisla, Ciurila, Turda, Campia Turzii, Calarasi.
- acelasi risc mediu se inregistreaza in 31 de comune situate in spatiul deluros al Dealurilor Somesene si Campia Transilvaniei.
- intr-o singura comuna riscul se inscrie in categoria foarte mare (Sanmartin), prin evenimentele multiple produse si pierderi materiale.
b. Procese hidrice de risc
Inundatiile reprezinta fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri.
Apele mari au o frecventa ridicata primavara, cand conditile climatice de formare a lor
sunt cele mai favorabile, imprimand o regularitate in aparitia lor.
Apele mari de la inceputul verii au o frecventa mai redusa si sunt generate de ploile
frontale, care se combina cu cele de natura convectiva.
Apele mari din timpul iernii sunt caracteristice pentru paraurile din nordul Campiei
Transilvaniei. Viiturile au o geneza diferita. In intervalul mai-noiembrie frecventa maxima
revine viiturilor de origine pluviala.
-
25
%
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
A
Bonida Fizeu Gherlii Rusu de Jos Chirale
Frecventa lunara a viiturilor de pe paraurile din nordul Campiei Transilvaniei (1980 -
2000)
Modul de folosinta al terenurilor in judetul Cluj si implicatiile pe care le induce
Modul de folosinta al terenurilor reprezinta un indicator important pentru
caracterizarea proceselor geomorfologice de risc care pot apare intr-un anumit areal.
Suprafetele antropizate: includ spatiile urbane continue (111) sau discontinue (112),
unitatile industriale sau comerciale (121), retele de sosele, cai ferate si terenurile adiacente
(122), aeroportul (124), cariere (131), gropi de gunoi (132), spatii urbane verzi (141), facilitati
pentru sport si agrement (142).
Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate (211), vii (221), pomi
fructiferi si arbusti pentru fructe de padure (222), pasuni (231), suprafete cultivate complexe
(242), terenuri ocupate in principal de agricultura, cu areale importante de vegetatie naturala
(243).
In general, terenurile agricole ocupa mai mult de o treime din totalul suprafetei
judetului Cluj, cu diferentieri in functie de treptele de relief (creste odata cu altitudinea) si de
tipul localitatilor (rurale sau urbane).
3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare
3.1.Administrativ
Organizarea administrativ teritoriala a judetului Cluj s-a pastrat, in linii mari,
neschimbata din anul 1968, cuprinzand 81 unitati administrativ - teritoriale:
- un municipiu resedinta de judet - Cluj-Napoca; - municipiile Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla; - orasul Huedin; - 75 de comune.
-
26
3.2 Particularitati
In vederea dezvoltarii economico-sociale armonioase a fost realizata o analiza
stiintifica directionata spre identificarea potentialului si a vocatiei de dezvoltare economico-
sociala locala, utilizand metodologia delimitarii unitatilor teritoriale de planificare (sau micro-
regiuni de dezvoltare).
Acestea nu corespund in mod obligatoriu cu conturul unitatilor administrativ-
teritoriale, ci cuprind un teritoriu coerent din punct de vedere geografic si functional, in care
functioneaza inter-relatii traditionale si viabile intre localitati.
Studiul include analiza comparata teritoriala si sectoriala axata pe activitati economice, pe identificarea disfunctiilor, dar si a ofertei spatiale si umane. Directiile de investigare pornesc de la macro-teritoriu spre micro-regiuni, dar si de la unitatile teritorial
administrative actuale spre micro-regiuni.
Demersul nu aduce sub nici o forma atingere delimitarii unitatilor administrativ-
teritoriale si nici formei actuale de administrare, ci identifica posibilitatile de asociere pe plan
economic, investitional, avand ca obiectiv crearea cadrului de implementare a unor proiecte
care spatial si financiar depasesc limitele geografice si posibilitatile unei singure unitati administrativ teritoriale.
-
27
Demersul se inscrie in prevederile obiectivului prioritar al aderarii la U.E.:
convergenta, conturand structuri asociative compatibile cu cele existente in tarile membre. Studiul fundamenteaza necesitatea extinderii analizei asupra intregii regiuni de Nord-Vest,
identificand relatii intre localitati situate in judete invecinate ca exemplu: Dej Beclean (judetul Bistrita-Nasaud), Campia Turzii Unirea (judetul Alba) etc.
Analiza este aprofundata pana la identificarea unor unitati teritoriale locale de
planificare formate prin asocierea a 2 3 comune. Specializarile functionale au fost stabilite pe baza indicatorilor CAEN, a ponderii activitatilor economice in teritoriul Unitatilor
Teritoriale de Planificare, identificand coeficienti de crestere prin aplicarea metodei mediei
ponderate.
3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare
1.
Relief conditii naturale
zona favorizata zona medie zona nefavorizata
punctaj 3 2 1
2. Resurse naturale mari in zona satisfacator in zona deficitare
punctaj 3 2 1
3.
Structura si dinamica
populatiei si resursele
de munca
crescator stagnare descrescator
punctaj 3 2 1
4.
Dezvoltarea asezarilor
umane
rang 1+2+3
centre polarizatoare
rang 2+3
centru polarizator rang 3
punctaj 3 2 1
5.
Dezvoltarea
infrastructurilor
tehnico-edilitare
buna medie insuficient
punctaj 3 2 1
6.
Protectia si
valorificarea mediului
natural si construit
grad poluare minim grad poluare mediu grad poluare
maxim
punctaj 3 2 1
obiective naturale
si construite
protejate
obiective numai
naturale sau numai
construite protejate
fara obiective
punctaj 3 2 1
7. Stabilirea relatiilor urban-rural rural-rural urban-urban
punctaj 1 1 1
8. Sectoare economice dezvoltate medie slabe
punctaj 3 2 1
9.
Sectoare sociale
(invatamant, sanatate,
cultura, etc.)
dezvoltate satisfacator nesatisfacator
punctaj 3 2 1
10. Accesibilitate dezvoltate satisfacator nesatisfacator
punctaj 3 2 1
-
28
-
29
Judetul CLUJ
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala
de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare prioritare
pentru fiecare UTP
(ierarhizate in ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale
fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de
dezvoltare
propus(i) Acces la
resurse
Acces la forta
de munca
adecvat
calificata
Structura economiei
locale
UTP1
Cluj-
Napoca
Apahida
Cojocna
Suatu
Caianu
Jucu
Palatca
Sic
Bontida
Dabaca
Borsa
Chinteni
Alunis
Cornesti
Panticeu
Vultureni
Aschileu
Sanpaul
Baciu
Garbau
Aghiresu
Capusu
Mare
Zona de interes
major pentru
investitii straine
Forta de munca
de inalta
specializare
Retea de servicii
bine dezvoltata
Accesibilitate
facila
Existenta
aeroportului
international transporturi
internationale
aeriene persoane
si marfa
Magistrala de
cale ferata
Retea autostrazi
si drumuri
europene
Retea comerciala
bine dezvoltata
Infrastructura si
Invatamant superior
Informatica si activitati
conexe
Cercetare
Transporturi aeriene
Industrie de masini si
aparate electrice
Gospodarirea
resurselor de apa,
captarea, tratarea si
distributia apei
Transporturi terestre;
transporturi prin
conducte
Hoteluri si restaurante
Productia, transportul
si distributia energiei
electrice
Industria de mijloace
de tehnica de calcul si
de birou
11 universitati
retea licee si
scoli
profesionale
pozitie
geografica
strategica
(zona centrala
a
Transilvaniei)
Zona aflata pe
axul de
dezvoltare al
Somesului
Retea
feroviara
Retea aeriana
Retea rutiera
Autostrada in
lucru
Nod comercial
de transporturi
si depozite
Acces la
resurse
Universitate si
specialisti
Centre de
cercetare si
cercetatori
supercalificati
Licee de cultura
generala
specializate
Scoli
profesionale
Scoli post
liceale si de
maistri
S.C.Electrosigma
S.C.Electrometal
S.C.Brinel S.A.
S.C.Terapia
S.C.Napolact
S.C.Bonas
S.C.Prodvinalco
S.C.Ursus
S.C.Napoca S.A.
Transilvania
Constructii
S.C.Remarul 16
Februarie
S.C.Armatura
S.C.Unirea
S.C.Carbochim
S.C.ACE S.A.
S.C.Sanex S.A.
S.C.Somesul
S.C.Leotex
S.C.Jolidon S.A.
S.C.Libertatea S.A.
R.A. Aeroportul
Internationa Cluj-
Napoca
S.C.Turism
Incapacitatea de
a retine intreaga
forta de munca
inalt calificata
Cresterea
numarului
persoanelor de
sex feminin in
totalul populatiei
Tendinta de
reducere a
sporului natural
de imbatranire a
populatiei
Cluj-
Napoca
Floresti
Gilau
Apahida
Baciu
-
30
Gilau
Floresti
Savadisla
Ciurila
Feleacu
Aiton
Recea
Cristur
echipare tehnico-
edilitara
dezvoltate
Industrii
specializate si
diversificate
balneare si
climaterice
Centre de
cercetare in
toate
domeniile
Productie in
lohn
Sector
productie
dezvoltat
Parc industrial
de inalta
tehnologie
Structura
spitaliceasca
universitara
Transilvania S.A.
S.C.Turism
NapocaS.A.
S.C.ContinentalS.A
S.C.Onix S.R.L.
S.C.Melody S.A.
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare
prioritare
pentru
fiecare UTP
(ierarhizate
in ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale
fiecarui sector prioritar
Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in UTP
Pol(i) de dezvoltare
propus(i)
Acces la
resurse
Acces la forta
de munca
adecvat
calificata
Structura
economiei locale
2. UTP2 Zona situata pe Industria Viitoare Colegii Societati Imbatranirea Dej
-
31
Gherla
Dej
Mociu
Camarasu
Catina
Geaca
Buza
Taga
Sanmartin
Fizesu Gherlii
Mintiu Gherlii
Unguras
Becleanu
(BN)
Branistea
(BN)
Mica
Bobalna
Vad
Catcau
Caseiu
Cuzdrioara
Petru Rares
(BN)
Jichisu de Jos
Uriu (BN)
Ciceu
Giurgesti
(BN)
Chiuesti
culoarul raului
Somes
Zona dezvoltata in lungul
drumurilor
nationale si
europene
Zona de interes pentru investitii
straine
celulozei
hartiei si
cartonului
Productia de mobilier si
alte activitati
industriale
n.c.a.
Industria alimentara si a
bauturilor
Extractia petrolului si a
gazelor
naturale
Agricultura
Piscicultura
Industria hoteliera
(turism,
comert, turism
balenear)
parcuri
industriale
Apropierea de Aeroportul
International
Cluj-Napoca
Magistrala cale ferata si
drumuri
nationale
Retea de societati
comerciale
specializata si
diversificata
Existenta de lacuri si iazuri
piscicole
Zacaminte de gaze naturale
Ape minerale Retea hoteliera Teren agricol de calitate buna
(lunca raului
Somes)
Sector pomicol
dezvoltat)
industriale
Licee de specialitate
Scoli postliceale si de
maistri
Scoli profesionale
comerciale
specializate:
SC Samus S.A.
S.C. Sortilemn SA
SC Somvetra SA
SC Prodvinalcool
SA
SC Produse
ceramice SA
SC Covoare
manuale Gherla
SC RomCons SA
SC ExproGaz
SC Transgaz
Exploatatii agricole
SC Piscicola SA
SRL specializat SC Turism Somes-
Dej
SC Turism Gherla-
Baita
populatiei
Feminizarea populatiei
Existenta unor areale
cu riscuri
geomorfologice
Gherla
-
32
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare
prioritare
pentru fiecare
UTP
(ierarhizate in
ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare
ale fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de dezvoltare
propus(i) Acces la
resurse
Acces la
forta de
munca
adecvat
calificata
Structura
economiei locale
3. UTP3 - Turda
Campia-Turzii
Moldovenesti
Calarasi
Luna
Viisoara
Tritenii de Jos
Ceanu Mare
Ploscos
Mihai Viteazu
Sandulesti
Tureni
Petrestii de Jos
Iara
Baisoara
Valea Ierii
Frata
Zona de
interes pentru
investitii
Zona
dezvoltata in
arealul raului
Aries
Zona
dezvoltata in
lungul
drumurilor
nationale si
europene
Nod de
cale ferata
Viitoare
autostrada
Industria
metalurgica
Industria
constructiilor
metalice si a
produselor din
metal
Constructi
i materiale de constructii
Industria
chimica si a
fibrelor sintetice
si artificiale
Hoteluri si
restaurante
Agricultur
a
Silvicultur
a
Extractia
si prepararea
Mediu
atractiv pentru
investitii
straine
Existenta de
materii prime
in zona
Materii prime
pentru
fondanti in
zona
Locuri de
agrement:
- Baisoara
-Valea Ierii
Turism
balnear:
Salinele
Turda si Bai
Sarate
Teren agricol
de buna
calitate
Zacaminte,
Colegii
Universitare
Licee
de specialitate
Scoli
Postliceale si
de Maistri
Scoli
Profesionale
Centre
de Cercetare
Agricole
Societati
comerciale
specializate:
S.C. Industria
Sarmei Campia-
Turzii
S.C. Holcim Turda
S.C. Turdeana
S.C.
Electroceramica
S.C. Chimica
S.C. Sticla Turda
S.C. Cominex
Nemetalifere
S.C. Turism
Ariesul
S.C. Iara Min
Existenta unor
areale cu riscuri
geomorfologice
Imbatranir
ea populatiei
Faramitare
a terenului agricol
Turda
Campia-Turzii
-
33
minereurilor
metalifere
Alte
activitati
extractive
minereuri
feroase si
complexe
Existenta
ariilor
protejate
naturale
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare
UTP
Sectoare
prioritare
pentru fiecare
UTP
(ierarhizate in
ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui
sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de
dezvoltare
propus(i) Acces la resurse
Acces la forta de
munca adecvat
calificata
Structura
economiei locale
4. UTP4 - Huedin
Maguri-Racatau
Belis
Marisel
Rasca
Calatele
Margau
Sacuieu
Sancraiu
Sancraiu
Manastireni
Izvoru Crisului
Poieni
Fildu de Jos (SJ)
Negreni
Ciucea
Zona situata in
depresiunea
Huedin
Zona de
influenta
asupra
arealului
Muntilor
Apuseni
Zona situata in
lungul
drumurilor
nationale si
europene
Zona situata
partial in
culoarul raului
Cris
Industria de
prelucrare a
lemnului
(exclusiv
productia de
mobila)
Activitati anexe
si auxiliare de
transport,
activitati ale
agentiilor de
turism
Industria
alimentara si a
bauturilor
Silvicultura
Productia de
mobilier si alte
Existenta in zona
a unui potential
ridicat de turism
Materie prima
pentru industria
lemnului si
mobilier
Materii prime
pentru industria
materialelor de
constructii
Zacaminte
minerale
nemetalifere
Fond forestier
bine reprezentat
Potential
hidroenergetic
Apropierea de
centrul universitar
Cluj-Napoca
Liceu specializat in
turism
Scoli profesionale
- Exploatare si
prelucrare lemn
Societati
comerciale de
prelucrare lemn
(gatere) sector particular
- Productie
mobilier
S.C.Vladeasa SA
SC Gloria Bucea
- Societati de
prelucrarea
laptelului sector particular
1. riscuri
biogeografice -
despaduriri
2. imbatranirea
populatiei
3. decalaje ale
dezvoltarii
rurale intre
satele din zona
montana
Huedin
-
34
activitati
industriale
n.c.a.
Gospodarirea
resurselor de
apa, captarea,
tratarea si
distributia apei
Hoteluri si
restaurante
Alte activitati
extractive
Constructii
ridicat
Materii prime
pentru industria
de prelucrare a
laptelui
Viitor Parc
industrial
S.C.Hidroelec
trica SA
S.C. Grandemar
SA Carierele Poieni
S.C.Cominex
nemetalifere l
S.A.
S.C.Turism
Transilvania Statiune
Fantanele Baza de primire
turistica UBB
Pensiuni
turistice si
agropensiuni
-
35
-
36
Prin Hotararea nr.415/2008 s-a constituit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj din care fac parte:
- Municipiul Cluj Napoca - Judetul Cluj ( Consiliul Judetean) - Comuna Aiton - Comuna Apahida - Comuna Baciu - Comuna Bontida - Comuna Borsa - Comuna Caianu - Comuna Chinteni - Comuna Ciurila - Comuna Cojocna - Comuna Feleacu - Comuna Floresti - Comuna gilau - Comuna Girbau - Comuna Jucu - Comuna Petrestii de Jos - Comuna Tureni - Comuna Vultureni
Obiectivele generale ale asocierii sunt:
- dezvoltarea economic