STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALA INTEGRATA A MICROREGIUNII “OLTENIA DANUBIUS”

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Olteniaoctombrie 2013

1Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

CUPRINS:

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………….3

Lista localitatilor cuprinse in teritoriu…………………………………………………………………….7

Teritoriul dunărean în context național si regional ………………………………………………..7

I. PROFILUL SOCIO-ECONOMIC ………………………………………………………………………………

I.1. Prezentare geografica si fizica .............................................................................

I.2. Populatie - demografie ……………………………………………………………………………………

I.3 Partimoniul de mediu……………………………………………………………………………………….

I.4 Analiza situatiei economice (pop. activa, agricultura, industrie, comert si sector de servicii)

I.5 Activitate portuara…………………………………………………………………………………………..

I.6 Turism……………………………………………………………………………………………………………..

II. ANALIZA SWOT………………………………………………………………………………………………...

III. DOMENII PRIORITARE SI PROPUNERI DE ACTIUNI SINERGICE (PRIORITATI SI MASURI) …. 14

IV. PROCESUL PARTENERIAL……………………………………………………………………………………

V. CORELAREA SI COERENTA CU ALTE STRATEGII SI PROGRAME ......................................... 19

VI. CENTRALIZATOR PORTOFOLIU DE PROIECTE ……………………………………………………………… 23

ANEXA 1 FISELE LOCALITATILOR COMPONENTE ………………………………..……………………………….28

ANEXA 2 PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL MICROREGIUNII …………………………………………………. 47

INTRODUCERE

2Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Luand in considerare propunerile Comisiei Europene privind Politica de Coeziune 2014-2020 de stimulare a dezvoltarii durabile si introducere a unor noi instrumente utilizabile la nivel microregional, în vederea consolidării rolului comunităților si al parteneriatelor, respectiv ITI (Instrumente Teritoriale Integrate) si CLLD (Dezvoltarea Locala plasata sub Responsabilitatea Comunității), propuneri care ar putea fi preluate in perioada urmatoare si la nivelul viitoarelor Programe Operationale, ADR SV Oltenia a identificat doua microregiuni cu caracteristici si probleme specifice comune, una de-a lungul Dunarii - „Oltenia Danubius” si una in zona submontana – „Oltenia de sub Munte”.

Cele doua instrumente de dezvoltare teritorială mai sus-amintite presupun existența unei Strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acțiuni comune şi a unor mecanisme de guvernanță pentru gestionarea investițiilor integrate. Astfel, in lunile mai si iunie a.c., ADR SV Oltenia a demarat procesul de stabilire a parteneriatelor si a organizat doua intalniri de lucru in vederea elaborarii Strategiilor de dezvoltare teritoriala integrata a acestor doua microregiuni.

Caracterul periferic si de granita al microregiunilor identificate, dat de pozitionarea geografica si dispunerea reliefului precum si existenta unei concentrari destul de ridicate a localitatilor rurale au dus, in timp, la o dezvoltare inegala si un anumit grad de izolare.

Pentru reducerea disparităților de dezvoltare, una dintre soluții o reprezintă elaborarea şi implementarea unei strategii integrate de dezvoltare de către comunitățile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potențialul endogen. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare elaborată şi implementată.

În ultimii 20 de ani, abordarea LEADER* cu privire la dezvoltarea locală plasată sub responsabili-tatea comunității (CLLD) – bazată pe experiența unei inițiative finanțate din fondurile structurale UE, concepută pentru a ajuta actorii din zonele rurale să analizeze potențialul regiunii lor locale, s-a dovedit a fi un instrument eficace şi eficient în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare. Inițiativa LEADER, care a beneficiat de sprijin UE permanent începând din 1991, a devenit un element important al politicii de dezvoltare rurală, fiind acceptată la scară largă în întreaga Europă.

Proiectul de regulament privind viitorul CLLD se bazează pe abordarea LEADER şi se referă la toate fondurile care intră sub incidența Cadrului Strategic Comun (CSC) în perioada de programare 2014-2020: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi Fondul de coeziune. CLLD este un instrument specific, utilizabil la nivel subregional, complementar altor forme de sprijin pentru dezvoltare la nivel local. CLLD poate mobiliza şi implica organizațiile şi

* LEADER: Liaison Entre Actions pour le Développement de l’Economie Rurale – Legături între economia rurală şi acţiunile de dezvoltare.

3Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

comunitățile locale pentru a-şi aduce contribuția la stimularea coeziunii teritoriale si la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Comisia Europeana propune o metodologie unică în ceea ce priveşte CLLD pentru fondurile CSC, care:

se axează pe anumite teritorii sub-regionale (sau micro-regionale); este plasată sub responsabilitatea comunității, prin intermediul grupurilor de acţiune

locală formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public şi privat;

este realizată prin strategii integrate şi multisectoriale de dezvoltare locală pe zone, elaborate luând în considerare necesităţile şi potenţialul local;

include caracteristici inovatoare în context local, colaborare în reţea şi cooperare.

Această abordare unică va permite utilizarea conectată şi integrată a fondurilor, în vederea punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală, precum si:

va încuraja comunitățile locale să dezvolte abordări integrate de tipul „de jos în sus”, în împrejurări în care este necesar să se răspundă provocărilor teritoriale şi locale care impun schimbări de natură structurală;

va consolida capacitatea comunității şi va stimula inovarea (inclusiv inovarea socială), spiritul antreprenorial şi capacitatea de schimbare, prin încurajarea dezvoltării şi descoperirii potențialului neexploatat din cadrul comunităților şi teritoriilor;

va creşte gradul de participare în cadrul comunităților şi va consolida sentimentul de implicare şi proprietate care poate spori eficiența politicilor UE;

Strategiile de dezvoltare locală trebuie să fie coerente cu programele relevante ale fondurilor CSC, în cadrul cărora primesc sprijin. Acestea ar trebui să:

definească zona şi populaţia care fac obiectul strategiei†; să includă o analiză a necesităţilor de dezvoltare şi a potenţialului zonei, inclusiv o

analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților şi amenintarilor (SWOT); să descrie obiectivele, subliniind caracterul integrat şi inovator al strategiei, inclusiv

ţinte pentru realizări sau rezultate; Strategiile ar trebui să includă, de asemenea, un plan de acţiune care să demonstreze

modul în care obiectivele sunt transpuse în acţiuni, proceduri de gestionare şi moni-torizare şi un portofoliu de proiecte.

În perioada de programare 2014-2020, existenta unui cadru legal comun şi a normelor armonizate pentru cele cinci fonduri CSC va spori consecvența şi va încuraja crearea de strategii locale finanţate din fonduri multiple, plasate sub responsabilitatea comunității.

CARACTERISTICI ALE DISPOZIŢIILOR COMUNE PRIVIND FONDURILE CSC: † Recomandarile privind acoperirea populaţiei în cadrul programului LEADER urmăresc un minimum de popu laţie de 10 000 de locuitori şi un maximum de 150 000 de locuitori.

4Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

O metodologie unică pentru CLLD va fi aplicabilă în cadrul tuturor fondurilor şi regiunilor, permițând tuturor teritoriilor să beneficieze de sprijinul UE pentru consolidarea parteneriatelor public-private locale şi a strategiilor acestora, crearea de rețele şi schimbul de experiențe.

Contribuția fondurilor CSC va fi consecventă şi coordonată. Aceasta abordare va facilita crearea de strategii finanțate din fonduri multiple, mai bine adaptate necesităților şi zonelor acestora, de exemplu într-o zonă care conţine atât elemente rurale cât şi urbane. Acest lucru se va asigura, în special, prin coordonarea activităților de consolidare a capacității de selecție, aprobare şi de finanțare a strategiilor de dezvoltare locală şi a grupurilor de acțiune locală.

În cazul strategiilor finanțate din fonduri multiple, va exista posibilitatea finanţării costurilor de funcţionare şi a organizării strategiei de dezvoltare locală dintr-un singur fond (şi anume fondul principal).

In cazul acelor programe operaționale în care obiectivele de pe o întreagă axă prioritară sunt realizate prin CLLD, rata maximă de cofinanțare din FEDR şi/sau FSE la nivelul unei axe prioritare va creşte cu 10 puncte procentuale. În cazul FEADR, dupa caz, rata maximă de cofinanțare pentru CLLD poate varia între 80 % şi 90 %, iar în cazul EMFF ‡, rata maximă de cofinanțare este de 75 %.

Întrucât dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității se realizează pe zone şi poate fi finanțată din diferitele fonduri CSC, aceasta reprezintă o metodologie ideală pentru crearea de legături între zonele urbane, rurale şi de pescuit.

De asemenea, o strategie de dezvoltare integrată finantabila prin cel de-al doilea instrument inovativ propus de Comisia Europeana – Investitiile Teritoriale Integrate (ITI) - trebuie să asigure nevoile de dezvoltare ale teritoriului respectiv şi va fi concepută astfel încât să poată genera sinergii prin aplicarea coordonată a acţiunilor propuse. Setul de acţiuni trebuie să contribuie atât la obiectivele tematice ale axelor prioritare din programul/ programele care vor asigura finanţarea, cât şi la obiectivele de dezvoltare ale strategiei teritoriale.Exemple de intervenţii care pot fi finanţate prin ITI:

• Investiţii în infrastructură (ex transport metropolitan);• Stimularea competitivităţii (ex. centre de afaceri, centre de inovare, transfer

tehnologic);• Formare profesională şi reconversia forţei de muncă (FSE); • Diversificarea economiei rurale în comunele învecinate (FEADR); • Finanţarea unei strategii de dezvoltare locală şi a intervenţiilor asumate de comunitate

(componentă CLLD); Întrucât instrumentele de dezvoltare teritorială propuse sunt inovative şi destul de complexe, au existat mai multe semne de întrebare privind relația dintre ITI şi CLLD şi posibilitatea de suprapunere a acestora. Comisia Europeană a precizat că cele două tipuri de instrumente pot coexista în acelaşi spațiu, ele nu se exclud reciproc. De exemplu, prin abordarea de tip bottom-up, acțiunile de tip CLLD pot fi componente ale unei investiții teritoriale integrate.

‡ European Maritime and Fishing Fund - Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime

5Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Diferențele dintre instrumente sunt date de dimensiunea participativă (obligatorie pentru CLLD) şi de scara geografică (în general, CLLD sunt aplicate la nivel local, în vreme ce ITI pot fi utilizate în teritorii mai vaste). De asemenea, dupa cum am aratat si mai sus, modalitatea de stimulare este diferită: pentru CLLD se acordă +10 % rata de co-finanțare din fondurile europene, pe cândîn cazul ITI intenția este de a acorda o alocare dirijată obligatorie a 5% din fondurile FEDR către ITI la nivelul fiecărui stat membru.

LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU

Localitatile cuprinse in microregiunea „Oltenia Danubius” sunt: Svinita, Dubova, Eselnita, Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Simian din jud. Mehedinti, Cetate, Calafat, Bistret, Bechet, Dabuleni, Piscu Vechi din jud. Dolj si Corabia, Ianca, Gura Padinii, Orlea, Giuvarasti, Gircov, Grojdibodu, Visina din jud. Olt.

INCADRAREA MICROREGIUNII OLTENIA DANUBIUS IN CONTEXTUL INTERNATIONAL

Macroregiunea Dunării cuprinde bazinul Dunării cu regiuni din 14 țări – 8 membre UE (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria) şi 6 state non-membre (Serbia, Ucraina, Moldova, Bosnia-Hetegovina, Croatia, Muntenegru). Intreg teritoriul României este inclus în macroregiunea Dunării.

Fig. 1 – Macroregiunea Dunării

6Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

I.2. TERITORIUL DUNĂREAN ÎN CONTEXT NAŢIONAL SI REGIONAL

Criterii de delimitare a teritoriului:

• domeniile de activitate;• influenţa pe care o exercită fluviul Dunărea în:

– structurarea şi tipologia activităţilor economice – stabilirea infrastructurii şi modalităţilor de transport – structurarea populaţiei – tipologia terenului

• includerea elementelor polarizatoare adiacente;• traseul şi proximitatea Dunării;• limitele administrativ teritoriale ale judeţelor în vederea asigurării accesului la datele

statistice.

Fig. 2 Interconectarea regiunii Dunării

7Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

I. PROFIL SOCIO-ECONOMIC

1. Prezentarea geografică şi fizică

Microregiunea “Oltenia Danubius” este compusa din 20 de localitati apartinând administrativ – teritorial judetelor Mehedinti, Dolj si Olt, respectiv Svinita, Dubova, Eselnita, Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Simian din jud. Mehedinti, Cetate, Calafat, Bistret, Bechet, Dabuleni, Piscu Vechi din jud. Dolj si Corabia, Ianca, Gura Padinii, Orlea, Giuvarasti, Gircov, Grojdibodu, Visina din jud. Olt.

Din punct de vedere geografic, Microregiunea “Oltenia Danubius” se suprapune peste trei grupe mari de relief, incepand din vest, de la defileul Dunarii prin Munţii Mehedinţi, la acesta adaugandu-se Podişul Mehedinţi, o unitate de relief cu altitudini mai reduse dar cu aceleaşi caracteristici geologice şi cu peisaj asemănător si continuand, in centru si in est, cu Campia Romana si la sud cu lunca Dunarii. Acest areal este format dintr-o mare varietate geologică şi petrografică, ceea ce îi conferă un aspect variat, atât din punct de vedere al reliefului cat şi al vegetaţiei.

In mare parte, exceptand zona montana si piemontana, relieful este tabular, caracterizat de interfluvii netede şi de văi largi, cu înclinare pe direcţia nord-sud. În sudul microregiunii se întâlneşte un relief de dune, datorită prezenţei nisipurilor din proximitatea fluviului Dunarea.

Clima in microregiune este temperat-contientala moderata, cu exceptia Judetului Mehedinţi, in care se simt influente submediteraneene. Iarna, în special, apar mase de aer umede şi calde de origine mediteraneeană şi oceanică, ceea ce face ca acest anotimp al anului să fie mai blând. Sunt prezente cantităţi mai mari de precipitaţii lichide precum lapoviţa si ninsori, dar şi fenomene de îngheţ, insa mai puţin frecvente şi intense. In lunca Dunării apar fenomene de risc climatic precum seceta, care accentueaza desertificarea, afectand nu numai agricultura si turismul, ci şi întreaga activitate socio-economică. Temperatura medie anuală variază de la 11,2°C în punctul extrem sudic (oraşul Corabia) la 9,8°C în partea de nord. Alte fenomene de risc climatic sunt viscolele dinspre est, vest si nord-vest.

Din punctul de vedere al vegetaţiei naturale, cea mai mare parte a microregiunii se încadrează în zona de campie si lunca Dunării. În partea sudică a regiunii apare zona de silvostepă, pădurile fiind alcătuite din stejar brumăriu şi stejar pufos dar şi alte foioase ca ulmul, carpenul, jugastrul, artarul tătăresc, teiul argintiu, stejarul pedunculat şi frasinul. Pe alocuri apar şi arborete ca păducel, măceş, sânger, lemn câinesc şi porumbar. În poienile acestor păduri se dezvoltă pajiştile compuse din păiuşuri, sadină, rogoz, sânziene galbene, etc.

În apropierea văii Dunării se dezvoltă şleauri formate din gorun balcanic, cer, stejar pedunculat, tei, ulm şi frasin. Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase predomină plantele de uscat care cresc pe soluri cu umiditate moderată – bujor, feriga, merisor, etc. Un loc aparte îl

8Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

ocupă prezenţa, pe pantele calcaroase adăpostite si însorite, a castanului comestibil asociat uneori cu alunul turcesc, dar si a palcurilor de păducel si liliac sălbatic. În zonele cu influente sudmediteraneene din Vestul microregiunii (judetul Mehedinti) întâlnim elemente de vegetație tipică: migdal, smochin, laleaua de cazane, magnolie.

Fauna este bogată si variată, aici întâlnindu-se cerbi, căprioare, vulpi, etc. În zona mehedinteană, datorită influentelor climatic sudmediteraneene, întâlnim elemente de faună submediteraneană: scorpionul, broasca testoasă de uscat, vipera cu corn, etc.

Dintre păsări sunt prezente ierunca, sturzul de vâsc, gaiţa, fazanul, gâscă, raţa, potârnichea. Sunt şi păsări cântătoare (privighetoarea, mierla) dar şi migratoare. În pâlcurile de păduri trăiesc păsări ce cuibăresc în coroanele arborilor precum fâsa, grauri etc. Dintre răpitoare amintim şoimul rândunelelor, vânturelul de seară.

Prezenta munților şi a zonei de podis in Vestul microregiunii a determinat dezvoltarea localităților aproape exclusiv pe principalele văi, in acest mod teritorii foarte întinse menținându-şi, în mare parte, caracteristicile naturale. Acest fapt, la care se adaugă biodiversitatea crescută, a făcut ca în zonă să apară numeroase arii protejate, dintre care cele mai mari sunt: Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled –Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinți.

Teritoriul este traversat, de la Est la Vest, de drumurile nationale 54A si 55A, care leaga partea de sud a județelor Olt si Dolj, conectand porturile la Dunăre Corabia, Bechet şi Calafat si continuand cu DN 56A si E70 in Mehedinti – sectorul Simian – Orsova, si DN 57 intre Orsova si Svinita. Aici drumul traversează Clisura Dunării, trecând pe lângă Cazanele Mici şi Cazanele Mari şi pe lângă alte obiective pitoresti precum statuia megalitica a lui Decebal de lângă Dubova, in golful Mraconia, Manastirea Mraconia sau ruinele cetatii Tricule de la Svinita.

Accesibilitatea în teritoriu este destul de limitată, afectând în bună parte şi dezvoltarea economică. Indepartarea de centrul polarizator al întregii zone, reprezentat de municipiul Craiova, a determinat ca funcțiile de coordonare sa fie preluate de centrele administrative mari precum Calafat, Drobeta Turnu-Severin şi, la nivel local, de alte oraşe mai mici (Corabia, Dabuleni, Orşova).

Este o zonă de schimb cultural între două regiuni istorice ale României – Oltenia şi Banat, cu un potențial deosebit pentru turism.

Judetul Mehedinti ocupa o suprafata de 4.933 KM ² , numara 2 municipii (Drobeta Turnu-Severin si Orsova), 3 orase (Strehaia, Vanju Mare si Baia de Arama), 61 comune si 344 sate.Judetul Dolj ocupa o suprafata de 7.414 KM ², numara 3 municipii (Craiova, Bailesti, Calafat), 4 orase (Bechet, Dabuleni, Filiasi, Segarcea), 104 comune si 378 sate.Judetul Olt ocupa o suprafata de 5.498 KM ² , numara 2 municipii (Slatina si Caracal), 6 orase (Bals, Corabia, Scornicesti, Draganesti Olt, Piatra Olt), 104 comune si 377 sate.In limitele dispunerii judetelor, Microregiunea “Oltenia Danubius” se intinde pe o suprafata de 17.850 KM ².

9Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Fig. 3 – Delimitarea Microregiunii Oltenia Danubius

II.2. Vecinatati:

Microregiunea “Oltenia Danubius” se invecineaza la Vest cu judetul Caras-Severin, la Est cu judetul Teleorman, la Nord cu judetele Gorj, Valcea si Arges, iar la Sud cu Serbia si Bulgaria.

10Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Dunărea, ca factor unificator şi de dominanță , traverseaza microregiunea pe o distanta de 387 km (192 km în Mehedinți, 150 km în Dolj si 45 Km in Olt).

2. Populaţie – demografie

Tabel: Populatia totala stabila si dupa etnie, in judetele din Microregiunea “Oltenia Danubius”, in anul 2012

JUDETUL DIN MICROREG. “OLTENIA

DANUBIUS”

POPULATIASTABILA

TOTAL

ETNIA

Romani Maghiari Romi Ucraineni Germani Turci

DOLJ 322485 292086 97 15382 6 37 39 MEHEDINTI 130333 116119 77 5663 4 70 23 OLT 214285 196939 29 4772 - 6 19

JUDETUL DIN MICROREG. “OLTENIA

DANUBIUS”

POPULATIASTABILA

TOTAL

ETNIA (continuare)

Sarbi Bulgari Greci Italieni Evrei Cehi Macedoneni

DOLJ 322485 46 25 41 54 32 - 64 MEHEDINTI 130333 480 *§ 11 14 6 216 - OLT 214285 * 3 * 10 - - *

Sursa: INS, Recensamantul populatiei si al locuintelor, Rezultate definitive 2012

In partea de vest a microregiunii studiate exista o zonă de schimb cultural între cele două regiuni istorice ale României – Oltenia şi Banat, zonă cu un potențial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice si confluente multietnice. Aici sunt prezente, in numar relativ mare, comunitati de sarbi, cehi, maghiari si germani dar si comunitati de svabi, o etnie germană din grupul şvabilor dunăreni, care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei şi Austria.

§ *Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)

11Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Nume localitate Microreg.

Tip Nr. total locuitori

Din care: Supraf.

(ha)Romi Sarbi Maghiari Cehi Germani Turci Greci

Svinita com. 925 8 835 - *** - - - 8980

Dubova com. 785 22 6 - 270 - - - 16443

Eselnita com. 2565 572 3 10 48 - - - 16402

Orsova mun. 10441 114 74 53 133 92 9 - 5763,7

Dr.Tr. Severin

mun. 92617 549 62 60 12 52 30 20 5471

Simian com. 9650 708 3 5 - - - -

Cetate oras 5368 918 - - - - - - 8680

Calafat mun. 17336 887 * 3 - * * 19 13761

Bistret com. 4356 701 * * - - - - 12241

Bechet oras 3657 1193 - - - - - - 2952

Dabuleni oras 12182 158 - * - - - - 18286

Piscu Vechi com. 2499 143 - - - - - - 2815

Corabia oras 16441 1046 - 6 - * 3 * 10822

Ianca com. 3560 69 - * - - - - 10672

Gura Padinii

com. 1693 4 - - - - - - 5470

Orlea com. 2331 9 - - - - - - 3433

Giuvarasti com. 2381 - - - - - - - 3172

Grojdibodu com. 2857 10 - - - - - - 6349 

Visina com. 2930 - - - - - - - 3501 

** *Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)

12Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Microregiunea „Oltenia Danubius” – ca, de altfel, intreaga regiune Sud-Vest Oltenia - se confrunta cu un proces lent, dar constant, de imbatranire demografica, cu implicatii negative pentru economie si societate. Acest fenomen este caracteristic tuturor judetelor componente, datorita ratei scazute a natalitatii, care contribuie in mod direct la reducerea ponderii populatiei tinere. Scaderea populatiei este determinata, in principal, de sporul natural negativ generat de manifestarea superioara a mortalitatii, comparativ cu natalitatea, precum si de fenomenul migrator intern si international al populatiei catre alte zone din tara si strainatate.

Intre 2002- 2011, cele mai accentuate scaderi ale populatiei s-au inregistrat in judetele Olt cu 30.894 persoane, reprezentand 6,31% din populatia judetului in anul 2002, in Mehedinti cu 5,85% (17.957 persoane), iar in Dolj cu 36.418 persoane, reprezentand 4.96 % din populatia judetului in anul 2002.

Tabel: Evolutia populatiei in judetele apartinatoare microregiunii Oltenia danubius

Unitate teritorialaPopulatie

recensamant 2002

Populatie anul 2011

Variatia 2002 - 2011

Variatia 2002- 2011

( % din 2002)

Dolj 734.231 697.813 36.418 4,96

Mehedinti 306.732 288.775 17.957 5,85

Olt 489.274 458.380 30.894 6,31

Total Regiune 2.330.792 2.225.108 105.684 4,53

Total National 21.680.974 21.354.396 326.578 1,51

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2012

Miscarea migratorie a populatiei

Migratia populatiei este forma principala a mobilitatii geografice, constand in schimbarea definitiva a domiciliului stabil intre doua unitati administrativ teritoriale. Soldul negativ al schimbarilor de domiciliu pune in evidenta un fenomen de migratie din interiorul microregiunii catre alte zone din tara si strainatate, cu o contributie importanta la procesul de depopulare.

13Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Migraţia internă prezintă ca tendință principală deplasarea populației din mediul rural spre cel urban. Cauzele principale sunt determinate de nivelul socio-economic, de ritmul de creştere al populației, de distribuția forței de muncă în teritoriu, etc.

Tabel: Migratia interna in anul 2011, comparatie intre judetele din microregiunea Oltenia Danubius si pe medii de rezidenta

JudetTotal Urban Rural

Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold

Dolj 9.544 9.453 -91 4.975 3.579 -1.396 4.569 5.874 1.305

Mehedinţi

5.290 4.685 -605 2.741 1.843 -898 2.549 2.842 293

Olt 7.602 6.432 -1.170 3.647 2.406 -1.241 3.955 4.026 71

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2012

Referitor la diferențierea pe medii de rezidență, se remarcă faptul că, în anul 2011, in judetul Dolj, soldul in mediul urban este cel mai scazut dintre toate judetele regiunii, acesta fiind de -1.396 , urmat de judetul Olt : -1.241. In mediul rural, in judetul Dolj, se inregistreaza un sold pozitiv de 1.305 persoane, cel mai mic fiind in judetul Olt, de 71 persoane.

Migratia externă

Exodul, mai ales al tinerilor, în căutarea altei țări care să le ofere o alternativă pentru un trai mai bun, este un fenomen îngrijorător. Migrația externă devine un fenomen social care capătă amploare de la an la an. Aceasta îmbrăcă multiple forme: migrația pentru afaceri si munca, migrația de reunificare a familiei, migrația etnică, pentru turism, mobilități ale studenților, etc.

Principalele cauze care determina fenomenul migratoriu sunt: fluxul international de capital, criza economica mondiala, diferentele mari de salarii intre tari, dorinta idividului de a gasi perspective, lipsa locurilor de munca, supraproductia, lipsa cercetarii, discriminari la angajare si promovare, dotari precare, institutii nefunctionale, dorinta unei vieti mai bune, dorinta unei calificari superioare si dorinta de recunoastere.

14Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Tabel: Migratia internationala pe sexe si judetele microregiunii Oltenia Danubius, comparatie 2010-2011

numar persoane Imigranţi Emigranţi Soldul migraţiei

internaţionaleAnul Judetul Masc. Fem. Total Masc. Fem. Total Masc. Fem. Total

2010 Dolj 64 37 101 65 127 192 -1 -90 -91

Mehedinti 24 22 46 15 36 51 9 -14 -5

Olt 11 4 15 21 41 62 -10 -37 -47

2011 Dolj 78 59 137 143 156 299 -65 -97 -162

Mehedinti 17 20 37 45 63 108 -28 -43 -71

Olt 24 16 40 51 71 122 -27 -55 -82

Sursa: Breviar statistic 2013 –Directia Regionala de Statistica

La nivelul celor 3 judete componente ale microregiunii Oltenia Danubius, analiza migratiei internationale relevă o crestere mai pregnantă a imigrantilor in anul 2011 fata de anul 2010 in special la nivelul judetului Dolj (cu 36 de persoane) si o crestere a emigrantilor cu 107 persoane. Singurul judet care a inregistrat un sold pozitiv al migratiei internationale, la nivelul populatiei de sex masculin, este judetul Mehedinti, cu 9 persoane in anul 2010.

3. Patrimoniul de mediu

Elementul natural principal al unor oraşe din microegiune este dat de cursurile de apă – Dunărea, Oltul, Jiul, Oltețul. Acesta a determinat, istoric, configuraţia oraşelor din vecinătatea imediată şi a spaţiilor verzi. În cea mai mare parte, potențialul prezenței acestor ape nu este valorificat, iar amenajările de protecție sunt învechite şi insuficiente.

Deficitul de spaţii verzi publice este evident în majoritatea județelor microregiunii, exceptând Doljul care are cea mai mare suprafață verde pentru un locuitor. Existenţa suprafeţelor împădurite la marginea celor mai multe oraşe creează potenţialul dezvoltării unor trasee de agrement pietonale şi pentru biciclete.

Probleme comune de mediu: inundatii, desertificare, eroziunea malurilor, etc. Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau în:

- extinderea suprafeţelor destinate construcţiilor

- exploatarea necorespunzătoare a sistemelor de desecare – umectare

15Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluările accidentale

- incendierea vegetaţiei uscate

Judetul Dolj:

Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m fată de nivelul mării, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din tară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumularile de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Resursele din subsolul judeţului Dolj cuprind zăcăminte de ţiţei, gaze naturale, roci de construcţie (argile, luturi argiloase, balast). O alta resursa naturala importanta o reprezinta bogăţia apelor de suprafaţă, calitatea solului, pădurile, păşunile şi fâneţele naturale.

Reteaua hidrografica:

Apele care strabat teritoriul judetului Dolj sunt reprezentate de rauri si lacuri de diverse marimi si tipuri. Principalele ape sunt Dunarea (al carui curs se desfasoara pe 150 km in limitele judetului) si raul Jiu. Acesta strabate o distanta de 154 km pe teritoriul judetului Dolj, de la Filiasi la Zaval. Celelalte rauri apatin bazinelor hidrografice ale Dunarii, Oltului si Jiului.Lacurile apar in lunca si terasele fluviale, multe dintre ele fiind amenajate antropic. In lunca Dunarii se afla lacul Bistret - care este cel mai intins - si lacurile de la Fantana Banului, Golenti si Ciuperceni. Dintre lacurile de terasa cele mai importante sunt cele de la Prunet (Bratovoiesti), amenajate si ca lacuri de agrement.

Clima :

Regimul climatic este temperat continental specific de campie, cu influente mai blande decat in restul tarii, datorate pozitiei depresionare pe care o ocupa judetul in sud-vestul tarii.Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11,5° iar precipitatiile sunt mai scazute decat in restul teritoriului.

Vegetatia si flora:

16Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

O mare parte din sudul judetului prezinta o vegetatie specifica zonei de stepa. In trecut, Campia Olteniei era acoperita de paduri de stejar care alternau cu tufarisuri. Influentele climatice si interventia omului au determinat, in timp, modificarea invelisului vegetal.In zona Ciuperceni si Apele Vii se intind paduri de salcam, iar la Verbita, Murgas si Braniste predomina padurile de stejar.

Fauna:Fauna terestra si acvatica a suferit modificari generate de vanatul si pescuitul abuziv, multe din speciile care populau teritoriul judetului Dolj supravietuind in numar mic sau disparand cu totul. Dintre speciile care populeaza regiunile de lunca predomina lisita, barza, egreta precum si unele specii de rozatoare mici.

Biodiversitate. Arii naturale protejate:

Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă. Analiza cu privire la calitatea tuturor bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea acelor arii naturale, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase, necesită instituirea unui regim special de protecţie şi conservare.

In cadrul retelei Natura 2000, care reprezinta o retea ecologica de arii naturale protejate formata din Arii speciale de conservare (SAC), constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice), si Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA), constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409/CEE referitoare la Conservarea pasarilor salbatice), la nivelul judetului Dolj exista 8 propuneri de situri Natura 2000 din care 5 sunt Arii speciale de protectie avifaunistica, iar 3 sunt situri de importanta comunitara dupa cum urmeaza:

Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA): Calafat – Ciuperceni – Dunare IBA - 28981,0 ha (nu are plan de management); Maglavit IBA – 3562,6 ha (nu are plan de management); Confluenta Jiu – Dunare IBA – 40730,9 ha (nu are plan de management); Bistret IBA – 27482,3 ha; Dabuleni – Grinduri IBA;

Situri de importanta comunitara (SCI): Ciuperceni – Desa 40853,0 ha (nu are plan de management); Coridorul Jiului (nu are plan de management); Poiana Bujorului din Padurea Plenita – 44,3 ha.

17Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Pe raza judeţului Dolj se regăsesc, in total, 37 arii protejate. Enumeram, în continuare, rezervaţiile naturale aflate pe teritoriul aferent microregiunii “Oltenia Danubius”, sau in imediata vecinatate a acesteia:

Nr. crt. Denumirea zonei

Suprafaţa în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele si Păsări)

1

Rezervația ornitologică Ciuperceni-Desa

200

Ciuperceni - Desa este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip ornitologic) situată pe teritoriul administrativ al comunei Ciupercenii Noi. Intins pe o suprafata de 200 ha, acest colt de lunca a fost declarat rezervatie ornitologica in 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de pasari - unele rare - printre care se numara barza alba, egreta mica, rata rosie, lisita, codobatura alba, etc.

2 Pajiştea Cetate (din Lunca Dunării)

6 Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip botanic

4

Pădurea Ciurumela Tunari – Piscu Vechi

8

Arie protejată de categoria a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier)

Pe partea dreapta a soselei nationale Calafat-Bechet-Corabia, la circa 5 km de comuna Poiana Mare, se afla rezervatia forestiera Padurea Ciurumela. Padurea de salcam care formeaza rezervatia are o vechime de 95 de ani.

5 Pădurea de arborete de stejar brumăriu Braniştea - Bistreţ

200 Arie protejată de categoria a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier)

6Padurea seculara Zaval 351,3

Arie protejată de categoria a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată pe teritoriul administrativ al comunelor Gighera si Ostroveni

7Pajiştea halofilă Gighera 4

Arie protejată de categoria a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată pe teritoriul administrativ al comunei Gighera

8 Lacul Ionele (Comuna Desa)

3,2 Arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic)

9 Balta Neagră (Comuna Desa)

1,2 Arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic)

18Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

10 Balta Lată (Comuna Ciupercenii Noi)

28 Arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic)

11 Dunele Dăbuleni (La Cetate)

8 Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip botanic

Sursa: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

Judetul Olt:

Relieful este centrat pe valea inferioară a Oltului şi teraselor sale şi este format din câmpii şi dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a județului până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, aparținând Podişului Getic şi care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfăşoară o parte a Câmpiei Române. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomireşti, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre si până la Drăgăneşti pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m şi Slatina 50-60m.

Solurile au origini diferite si sunt de doua categorii zonale si internationale. Solurile zonale cuprind urmatoarele tipuri: cernoziomuri in sud ocupand 36% din uscatul judetului, sunt bogate in humus si au fertilitate ridicata. Solurile brun-roscate au o raspandire mai redusa decat cernoziomurile si se intind catre nord. In sud-vestul judetului se gasesc soluri negre argiloase.

Clima judetului Olt este temperat-continentala moderata cu nuante mai umede in nord si mai uscate in sud. Precipitatiile, in cea mai mare parte, cad sub forma de ploi, iar cele mai importante ape sunt Dunarea si Oltul, lor li se adauga si raul Vedea pe o mica distanta. Dunarea pe teritoriul judetului Olt formeaza, pe o lungime de 47 km, frontiera cu Bulgaria colectand tote apele din reteaua hidografica a judetului. Oltul este cel mai mare si mai important rau al judetului pe care il strabate de la nord la sud pe o lungime de 145 km, varsandu-se in Dunare.

Biodiversitate

În conformitate cu regionarea biogeografică a ţării, pe teritoriul judeţului Olt se regăseste una

dintre cele cinci regiuni biogeografice şi anume, cea continentală. În cadrul acesteia, habitatele

naturale cu regim de protecţie identificate la nivelul judeţului Olt, sunt următoarele:

- păduri aluviale din Cnidion dubii

19Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsor

- păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, fraxinus excelsor sau Fraxinus

augustifolia,

- păduri dacice de stejar şi carpen

- zăvoaie cu Salix alba si Populus alba

- vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

- tufărisuri de foioase ponto-sarmatice

- vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

- păduri balcano-pontice de cer şi gorun

- pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

- ape stătătoare oligotrofe până la mezomorfe

Habitatele agricole ocupă o pondere mare la nivelul judeţului iar cele împădurite sunt deficitare

datorită defrişărilor din ultimele decenii. Habitatele deschise sunt constitute din elemente

specifice silvostepei. Habitatele neafectate antropic sunt reprezentate de ostroavele dunărene

în formare.

Inventariate şi declarate monumente ale naturii pe teritoriul judeţului Olt sunt câteva specii de plante (bujorul românesc, laleaua pestriţă, brânduşa galbenă, stânjenelul de stepă, stejarul brumăriu, etc.) şi animale (pelicanul comun, egreta mare, egreta mică, corbul etc.)

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt în arealul Corabia unde există pericolul desertificării. De-a lungul timpului, s-au făcut împăduriri pe cca. 448 ha din care 198 împăduriri integrale şi 190 regenerări naturale.

Arii naturale protejate:

În ultimul deceniu, la nivelul judeţului Olt procesul de protectie a valorilor naturale s-a intensificat şi materializat prin instituirea de noi arii protejate. Totodată se estimează creşterea acestor valori prin racordarea la reţeaua ecologică europeană NATURA 2000.

Dintre categoriile de arii protejate stabilite la nivel naţional, pe teritoriul judeţului Olt aferent microregiunii “Oltenia Danubius”, sau in imediata vecinatate a acesteia, se găsesc următoarele rezervaţii naturale (categoria IV IUCN):

Nr. crt.

Denumirea zonei Suprafaţa în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind

20Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Habitatele si Păsări)

1

Pădurea Braniştea Catârilor (com. Obârşia)

301,3 ha

Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip forestier, parte a site-ul Natura 2000††. Dispune de două tipuri de habitate, astfel: vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar (stejar brumăriu, stejar pufos şi stejar balcanic) şi zone cu tufărişuri de foioase ponto-sarmatice. Habitatul prioritar este bine reprezentat şi conservat în special în zona centrală a sitului, speciile arborescente predominante fiind stejarul brumăriu (majoritar) şi cel pufos (între 50% si 80%). Habitatul este mărginit de păduri tinere, în majoritate plantații de salcâm. Pădurea poate fi considerată unică în partea sudică a țării nu numai prin suprafața mare ocupată ci şi prin fondul cinegetic valoros. Prin amenajamentul silvic arboretelor din habitatul prioritar, i s-a atribuit funcția specială de protecție fiind supusa regimului de conservare deosebită.

2

Pădurea Călugărească 677 ha

Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip forestier, parte a site-ul Natura 2000.‡‡ Aria naturală dispune de două tipuri de habitate: păduri de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar comun (Quercus robur) şi păduri ponto-sarmatice cu stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumăriu (Quercus pudunculiflora) şi cer (Quercus cerris). Exista mai multe specii floristice, printre care: brânduşă galbenă (Crocus moesicus), brânduşă de toamnă (Crocus banaticus), angelică (Angelica archangelica), coada-mielului (Verbascum phoeniceum), scântietoare (Potentilla argentea), alior (Euphorbia cyparissias) sau pălăria-cucului (Geranium phaerum).

3

Casa Pădurii din Pădurea Potelu (com. Ianca)

7,8 ha

Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip forestier, reprezintand o zonă împădurită din Lunca Potelu (Lunca Dunării) cu scop de protecție pentru câteva exemplare de stejar (Quercus robur) secular (cu vârste de peste 400 de ani) ce vegetează în asociere cu specii arboricole de salcâm şi plop.

4 Rezervaţia de bujori a Academiei (com. Dăneasa)

54,3 ha Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip floristic. Rezervația dispune de

†† http://natura2000.mmediu.ro/site/301/rosci0011.html‡‡ http://natura2000.mmediu.ro/site/370/rosci0140.html

21Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

mai multe tipuri de habitate alcătuite din păduri de foioase (cu specii de stejar comun, stejar pufos, stejar brumăriu în asociere cu arțar şi jugastru), tufărişuri de arbusti şi pajişti termofile cu influență mediteraneană, cu vegetație şi faună specifică zonelor de câmpie. În arealul rezervației naturale sunt întâlnite o mare varietate de arbori şi arbusti, iar la nivelul ierburilor, pe lângă bujorul românesc vegetează o gamă diversificată de graminee şi flori, dintre care unele foarte rare. Importanţa ştiinţifică şi pentru conservare a sitului este sporită prin prezenţa unei populaţii bine închegate de bujor românesc, aflată în expansiune odată cu interzicerea păşunatului în sit, dar şi de existenţa unor populaţii reprezentative de croitor cenuşiu şi rădaşcă, ambele specii de interes comunitar.

Judetul Mehedinti:

Relieful judeţului, format din munţi, podişuri şi câmpie, se înfăţişează sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboară dinspre nord - nord-vest spre sud - sud-est. Cea mai înaltă treaptă, în nord-vest, este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, treapta mijlocie cuprinde podişul Mehedinţi, dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, cea mai joasă treaptă, Câmpia Blahniţei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei. Prezenţa unor depresiuni ca Baia de Aramă, Comăneşti - Halânga, a unor văi largi şi a depresiunii de tip subcarpatic a Topolniţei oferă condiţii de locuit şi circulaţie, inclusiv în zonele înalte ale judeţului.

Clima judeţului Mehedinţi este temperat-continentală, cu influenţe mediteraneene în zona Cazanele şi a municipiului Drobeta Turnu Severin. Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea, care reprezintă hotarul natural al judeţului pe o lungime de 192 km.

Pe teritoriul judeţului Mehedinţi se varsă în Dunăre râurile Cerna, Bahna, Topolniţa, Blahniţa şi Drincea. În partea de nord-est a judeţului se întinde bazinul râului Motru cu afluenţii Coşuştea şi Huşniţa.

Cele mai importante resurse ale subsolului sunt: cărbunele, azbestul, bentonita, calcarul, ardezia, nisipul şi apele sulfuroase.

Biodiversitate. Arii naturale protejate:

22Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Nr. crt. Denumirea zonei

Suprafaţa în ha Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind

Habitatele si Păsări)

1 Cazanele Mari şi Cazanele Mici (Dubova)

215 Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip mixt

2 Cracul Crucii (Gura Văii) 2 Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip botanic

3Locul fosilifer Svinița 95

Arie protejată de interes național de categoria a IV-a IUCN; Rezervație naturală de tip paleontologic

4. Patrimoniu arhitectural şi cultural

Se vor menţiona edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile, cunoştinţele şi competenţele specifice teritoriului, elementele de identitate locală:

- cetăţi şi castele;- biserici şi mănăstiri;- case memoriale;- castre (roman, dacic etc.);- meşteşuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific etc.);- herghelii de cai relevante (specifice);- tipuri de turism practicate (turism de agrement şi odihnă, alpinism, turism cultural şi

religios, turism piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.).- obiceiuri locale etc.

Monumente istorice si de arta, muzee si case memoriale:

Judetul Mehedinti:

- cule: cula fortificata (1800) de Tudor Vladimidrescu in 1821 si cula "Nistor" (1812) din satul Cerneti, cula "Cutui" (1815) din comuna Brosteni, cula din comuna Jirov (1833);

23Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- case vechi: Municipiul Drobeta - Turnu Severin are, in partea istorica, circa 100 de case vechi, ridicate in sec. XIX-XX, din care se remarca Casa Averescu (sec. al XX-lea), Casa cu Atlanti (sec. al XX-lea), cladirea liceului Traian (1891), azi Muzeul Portile de Fier, santierul Naval si Cladirea Administratiei Portuare (sec. al XIX-lea), Palatul Culturii, Teatrul orasenesc (1913), Tribunalul (sec. al XX-lea); in Orsova - beciurile Palatului Domnesc (sec. al XVI-lea); casa "Gh. Popescu" casele Andrei Dumitru (1850), Gh. Epuraru (1870) si Gh. Zamfirescu (1860) din comuna Ciresu; casa de lemn "Ghita Lungu" (1880) din comuna Ilovita, casele Elisabeta Negoitescu, Grigore Dracea si Vasile Paunescu (sfarsitul sec. al XIX-lea) din comuna Izverna.

Muzeul memorial al sculptorului Dimitrie Anghel din Drobeta - Turnu Severin;

MUZEUL REGIUNII PORŢILE DE FIER (Drobeta-Turnu Severin) Muzeu judeţean. Profil: istorie, arheologie, ştiinţele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis în anul 1972, el funcţionând într-o clădire impunătoare construită în anul 1923. Colecţia de istorie - arheologie cuprinde vestigii ale străvechilor culturi din regiunea Porţile de Fier.

EXPOZIŢIA HIDROCENTRALA PORŢILE DE FIER (Porţile de Fier I - Gura Văii)Muzeu judeţean; Profil: arheologie, istoria navigaţiei din zona Porţile de Fier şi a construcţiei hidrocentralei. Sunt prezentate, prin intermediul montajelor foto, schiţelor grafice, textelor şi machetelor, momente din istoricul navigaţiei pe Dunăre de-a lungul timpulu si date hidrologice.

Monumente etnografice:

-BISERICILE DE LEMN din satele Balta (sec. al XVIII-lea), Brebina (1757), Capatanesti (1700), Cazanesti (1740 si 1800), Comanesti (sec. al XVIII-lea), Costesti (sec. al XVIII-lea), Prejna (1808) s.a.; case de lemn in satele Prejna, Izvoru Frumos, Nadanova, Ciresu, Svinita, Eibenthal, Baia Noua; mori de apa: Cernavita, Izvoru Frumos, Ponoarele;

Monumente comemorative:

MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUŢIEI DE LA 1821 (din CERNEŢI) (Şimian) Monumentul a fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu în Cerneţi, cu ocazia sărbătoririi centenarului revoluţiei. Este opera sculptorului Francisc Severin şi este realizat din piatră, cu basoreliefuri din bronz.

MONUMENTUL-CRIPTĂ AL EROILOR DE LA 1916-1918, Drobeta-Turnu SeverinMonument memorial - realizat în 1933, concepţia grupului statuar datorându-se arhitectului severinean State Baloşin. Grupul statuar central, turnat în bronz, reprezintă doi soldaţi (unul roman şi celălalt român) şi a fost realizat de sculptorul T. Burcă.

MONUMENTUL POETULUI MIHAI EMINESCU - Drobeta - Turnu Severin;

24Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Busturile lui Apolodor din Damasc (sculptor I. Murnu), al lui Decebal si Traian (sculptor Defranasovici, 1906), al lui Stefan Paulian (1932 - 1946) si al lui Al. Burileanu (1889) in municipiul Drobeta - Turnu Severin;

Judetul Olt:

Judetul Dolj:

Situri Arheologice

- Castrul Roman de la Răcari/Sec.II,III- Castrul roman de la Desa/ sec. III – punctul “Castraviţa”, la 7 km SV de satul Desa, în

dreptul ostrovului Acalia- Situl arheologic si Asezarea de la Nedeia, comuna Gighera/ Epoca bronzului, Hallstatt -

punctul "Grindul cu oale", la 1,2 km SV de satul Nedeia- Aşezare Umană de la Cioroiul Nou/Sec.II,III- Cetatea de Pământ de la Portăreşti (Giurgiţa)/Epoca Fierului Şi Epoca Medievală- Cetatea de Pământ de la Galicea Mare/Epoca Fierului- Cetatea de Pământ de la Bistreţ/Epoca Romană, Sec.II,III- Castrul si Aşezarea Umană de la Desa- Cetatea Dacică de la Bâzdâna (Calopăr)- Cetatea din Epoca Bronzului de la Verbicioara

Principalele cule din Dolj:

Cula Poenaru (1750), comuna Almăj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop.

Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizează din Craiova pe

drumul local care conduce la Vânju Mare.

Cula familiei Cernătescu (secolul XVIII), comuna Cernăteşti, la 35 kilometri de Craiova,( din

Craiova, se alege drumul către Brabova).

25Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Cula oltenească

5. Economia locală

Repartizarea populaţiei active

La sfarsitul anului 2011, din totalul populaţiei ocupate civile la nivelul celor 3 judete din microregiune, 44,8 % lucrau in agricultura, silvicultura si pescuit.

La nivelul judetului Dolj, cea mai mare parte a populatiei active era ocupata in industria prelucratoare (329 000 persoane), urmata de activitatile de comert (337 000 persoane).

Acceasi situatie se intalneste si in judetele Mehedinti si Olt, unde ponderea cea mai mare o detine industria prelucratoare si comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. De remarcat este faptul ca sectorul constructiilor, desi este un sector care se confrunta cu o perioada de declin, concentreaza un procent semnificativ al populatiei active la nivelul celor 3 judete, din totalul economiei (5,8% in judetul Dolj, 7,1% in judetul Mehedinti si 4,8% in Olt).

Tabel: Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfarsitul anului 2011)

mii persoaneDate anul 2011 JUDETUL DIN MICROREGIUNEA “OLTENIA

DANUBIUS”Dolj Mehedinti Olt

Total economie 261,1 105,1 162,6

Agricultură, silvicultură şi pescuit 109,5 49,3 78,2

Total Industrie, din care: 40,7 16,1 30,6

Industrie extractivă 1,1 0,9 0,9

Industrie prelucrătoare 32,9 11,5 27,2

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

3,5 2,3 0,7

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

3,2 1,4 1,8

Construcţii 15,2 7,5 7,9

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 33,7 10,4 14,1

Transport şi depozitare 11,1 4,6 5,7

Hoteluri şi Restaurante 3,1 1,0 0,8

26Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Informaţii şi comunicaţii 1,8 0,3 0,8

Intermedieri financiare şi asigurări 2,1 0,8 1,0

Tranzacţii imobiliare 0,9 0,2 0,2

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2,6 0,9 1,2

Activităţi de servicii administrative şiactivităţi de servicii suport

5,0 2,0 3,0

Administraţie publică şi apărare; asigurărisociale din sistemul public

5,9 3,1 3,8

Învăţământ 13,1 4,5 6,9

Sănătate şi asistenţă socială 12,6 3,8 6,4

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

1,6 0,5 0,6

Alte activităţi de servicii 2,2 0,4 1,4

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Statistică teritorială - 2013

6. Activitatea portuara:

Porturile au un rol important în desfăşurarea comerțului si a activitatii economice, in general. Ele trebuie construite, dotate şi conduse astfel încât să faciliteze transferul rapid al mărfurilor prin port şi să asigure circulația mărfurilor dinspre sau spre interiorul țării, cu cea mai mare eficiență posibilă. Cu cât este mai mare volumul comerțului exterior transportat via mare, cu atât porturile devin mai importante, ele fiind o legătură esențială în lanțul de transport maritim.

Factorii geografici sunt esențiali în stabilirea şi functionarea porturilor: zona de amplasare, modul de realizare a infrastructurii, adaptabilitatea la noile cerințe ale comerțului internațional actual şi la noile tipuri de mijloace de transport, în special a noilor tipuri de nave şi la dimensiunile din ce în ce mai mari ale acestora. Principalele caracteristici fizice ale unui port sunt legate de adâncimea apei, nivelul protecției furnizată navelor la dană sau la ancoră, teritoriul disponibil pentru dezvoltarea portului etc.

Indiferent de caracteristicile fizice ale porturilor, administrarea lor presupune organizarea activităților şi serviciilor portuare astfel încât să lucreze cu cea mai mare eficiență posibilă. Un plan general de dezvoltare al acestuia care trebuie să asigure amplasarea optimă a dotărilor portuare, zonarea teritoriului, stabilirea dimensiunilor căilor rutiere interioare, a

27Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

spațiilor de depozitare închise (magazii) sau libere (platforme), ținând cont şi de posibilitățile şi necesitățile de dezvoltare ulterioară.

Pe de altă parte, indiferent de poziția geografică sau de natura mărfurilor transferate prin port, acesta trebuie să realizeze anumite funcțiuni esențiale şi să furnizeze o gamă de servicii minime necesare pentru buna derulare a activităților portuare, precum salubrizare, alimentație publică, întreținere spații verzi, servicii de asistență medicală, asigurarea pazei şi protecției bunurilor, servicii comerciale de vânzare de bunuri etc, pe langa cele care sa asigure funcționarea portului în condiții corespunzătoare şi sa faciliteze îndeplinirea funcțiilor sale:

lucrări de construcții şi reparații ale infrastructurii şi suprastructurii portuare (diguri de adăpost, cheuri, drumuri, căi ferate, platforme şi magazii, clădiri administrative etc.);

lucrări de instalare şi reparații la utilajele şi echipamentele pentru operarea mărfurilor (utilaje de cheu, utilaje şi echipamente mobile pentru manipularea mărfurilor ca de exemplu autostivuitoare, tractoare, remorci, trailere, macarale mobile etc.);

lucrări de extindere şi modernizare infrastructura si suprastructura portuara: adâncire şenalele navigabile şi acvatoriu portuar, construire noi cheiuri şi spații de depozitare, modernizare utilajele şi echipament de manipulare a mărfurilor (macarale performante, benzi transportoare, elevatoare, etc). reducerea timpului de staționare a navelor în porturi

îndepărtarea industriilor petroliere, siderurgice şi chimice de portul comercial, atât din cauza necesității unor spații întinse, cât şi din motive de securitate şi de evitare a poluării zonelor portuare şi a celor învecinate, mai ales dacă portul este amplasat în apropierea unor centre intens populate sau în zone cu un important potențial turistic.

In judetul Mehedinti, infrastructura portuara este asigurata de porturile Drobeta Turnu-Severin si Orsova, in judetul Dolj de porturile de la Cetate, Calafat si Bechet iar in judetul Olt, infrastructura portuara este asigurata doar in orasul Corabia, care detine un port amenajat.

Autoritatea care administreaza porturile Dunarii fluviale ce traversează Romania este CN APDF, Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale, cu sediul în Giurgiu. Societatea indeplineste funtia de autoritate portuara in toate porturile Dunarii fluviale, de la Bazias pana la Cernavoda, cu exceptia porturilor Zimnicea şi Turnu Magurele care se afla in administrarea Consiliului Local Teleorman. CN APDF utilizeaza atat infrastructura de transport naval ce i-a fost concesionată de Ministerul Transporturilor, cat şi bunurile aflate în patrimoniul propriu. In zona de activitate a APDF Giurgiu se regasesc 11 porturi fluviale romanesti, care fac parte din reteaua europeana de transport TEN-T, dintre care 6 in regiunea SV Oltenia (Orsova, Drobeta Turnu Severin, Cetate, Calafat, Bechet, Corabia).

De-a lungul celor 1.075 km traversati in Romania, Dunărea parcurge 387 km in regiunea noastra (192 km în Mehedinţi, 150 km în Dolj si 45 Km in Olt), formand cel mai mare lac artificial la Porţile de Fier, unde se gaseste şi Parcul natural „Portile de Fier”, al doilea cel mai mare parc natural din România (cca 115.655 ha) dupa P.N. „Muntii Maramuresului”.

28Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Cele 20 orase traversate de-a lungul malului romanesc sunt, de asemenea, porturi fluviale, din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia. Pe langa acestea, regiunea Oltenia mai dispune si de porturile din comunele: Svinita, Dubova (unde se afla si portul Tisovita), Gruia, Cetate si Rast.

Tabel 2. Situatia celor cinci porturi fluviale mai mari din Oltenia

Orsova Dr. Tr. Severin Calafat Bechet Corabia TOTAL

Localizare km 945 Km 933 - 931 km 795 km

679km 626 -

631 ~

PORT COMERCIAL:Lungimea raului cheie operationali (m) 500 300 350 600 1.000 2.750

Adancimea de incarcare (m) -4,2 -4,5 -3 -2,5 -2,5 ~

Chei pentru pasageri (m) 200 n.a. 100 n.a. n.a. 300Chei de asteptare (m) n.a. 420 250 n.a. n.a. 673Ferryboat cu compartimente Nu Nu da n.a. n.a. 0

Depozite (m) 1.600 n.a. 750 n.a. 6.000 8.350Suprafete platforme (sqm) 16.000 n.a. 11.000 n.a. 20.000 47.000

Acces rutier sau cai ferate Da Da Da Da Da ~

SANTIER:Capacitate maxima vase (dwt) n.a. 7.500 ~ ~ ~ 7.500

Locuri orizontale 10 locuri 12 locuri ~ ~ ~ 22 locuriChei echipat in bazin 350 650 ~ ~ ~ 1.000Pasaje echipate Da Da ~ ~ ~ ~Echipament – macarale (tf) >40 5, 16 5 ~ ~ ~

Ateliere Da Da ~ ~ ~ ~FACILITATICapacitate maxima nave (t) 3.000 3.000 2.000 2.000 n.a 10000

Capacitate trafic (t/an) 1.200.000 725.000 270.000 50.000 n.a 2.245.000RO-RO Terminal Nu Nu Da Da nu ~

Sursa: C.N. APDF Giurgiu S.A.

IV.2. Poduri:

29Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- Portile de Fier I, construit in anul 1968, care leaga Romania de Serbia (Dr. Tr. Severin - Kladovo)

- Portile de Fier II – leaga zona Ostrovul Mare de Prahovo in Serbia- Podul Calafat-Vidin a fost inaugurat si dat in folosinta in luna iunie 2013. Proiectul de

construire a unui pod în zona datează inca din anul 1925, dar abia în anul 2000 cele doua state vecine au semnat acordul pentru construirea podului. Până în prezent, la granița bulgaro-română functiona un singur pod, între Ruse şi Giurgiu, care dateaza din anul 1954 şi este prevăzut cu o cale rutieră şi feroviară. De aceea, rolul principal al construcției podului Vidin-Calafat a fost acela de a facilita transportul combinat auto şi feroviar pe aripa sudică a Coridorului IV Pan-European de Transport, precum şi interconectarea mai rapidă a axelor de transport din Sud-estul Europei la marile coridoare de transport europene. Nu se poate neglija nici rolul regional, acela de a conecta sud-vestul României şi nord-vestul Bulgariei printr-o legătură modernă şi rapidă. Pana acum, legătura în zonă între cele două țări se facea exclusiv prin intermediul feriboturilor. Podul are două benzi de circulație rutieră în fiecare direcție şi o linie de cale ferată. Podul Calafat-Vidin are o lungime de aproximativ doi kilometri, doua benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferata, doua trotuare si o pista pentru biciclisti. Conform proiectului, pentru partea romana au fost prevazuti 5 km de cale ferată nouă, conectati cu linia de calea ferată existentă Golenți-Calafat, 5 km de drum expres, plus o stație terminală pentru controlul comun al traficului şi taxare.

7. Turism:

Tabel 3. Structuri de primire turistică la nivelul judeţean

Structuri de primire turistică la nivelul judeţelor din microregiunea Oltenia Danubius

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Mehedinţi 27 35 64Dolj 27 47 62Olt 11 15 28TOTAL 65 97 154Sursa: Ministerul Economiei – Directia Turism 2013

In judetele pe teritoriul carora se intinde microregiunea Oltenia Danubius, in anul 2012 erau inregistrate 154 de structuri de cazare, ponderea cea mai mare ocupand-o judetul Mehedinti, cu 64 de pensiuni, hoteluri si moteluri. Numai pe Clisura Dunarii sunt un numar de 20 de pensiuni, in Drobeta Tr. Severin 27 de pensiuni si hoteluri iar in Orsova un numar de 6.

30Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Locul II in ierarhie este ocupat de judetul Dolj, unde sunt concentrate 62 de structuri de cazare, majoritatea de 2 si 3 stele, cu un numar de 10 structuri clasificate cu 4 stele.In judetul Olt sunt 25 de structuri de cazare de 2 si 3 stele si 3 structuri de 4 stele. Comparativ cu anul 2010, numarul structurilor de cazare a crescut cu 137 % !

Tipuri de turism care se pot practica:

- turism dunarean – croaziere, pescuit sportiv, competitii sportive, de agrement, etc;- turism ecumenic si cultural: nr. semnificativ de lacase de cult si obiective cultural-

istorice ;- ecoturism, favorizat de existenta formelor variate de relief, a prezentei ariilor naturale,

traseelor turistice;- agroturism in pensiunile clasificate;- turism de afaceri;

CONCLUZII:Tinând seama de avantajele comparative si competitive ale fiecărui judet component al microregiunii, se poate preconiza o concentrare a acestora pe anumite domenii si activităti, luand in considerare si de exigentele impuse de criteriile complementaritătii si competitivitătii. De asemenea, trebuie avut în vedere necesitatea păstrării specificităţii şi tradiţiei locale, acestea putând deveni un puternic avantaj competitiv: mici mestesuguri si produse specifice zonei locale originale (smochinul, produsele apicole si piscicole, viticultura in Mehedinti, cereale, pepeni, vita de vie, tesut covoare in Dolj, olaritul, tesutul, viticultura in Olt, etc), sănătatea, securitatea oamenilor si protectia mediului fiind în centrul atentiei.

Tabel 1: Sinteza profilului agro-industrial al microregiunii, pe judete

JUDET PROFIL

MEHEDINTI energie hidro, constructii navale, viticultură, turism dunărean

DOLJ centru universitar regional cu impact national, energie termo, sector auto, masini agricole, agricultură traditionala si ecologică.

OLT metale neferoase, produse şi subansamble auto, grâu , porumb, rapită, vin.

31Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

IV. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Cadru natural de exceptie si potential antropic diversificat (arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, fond de pescuit si vanatoare, zone pitoresti, atractii culturale, manastiri, etc.)

Microregiunea Oltenia Danubius are un potential natural bogat, care creeaza conditii favorabile pentru practicarea mai multor forme de turism, precum: turism dunarean, turismul rural, ecoturism, turism istoric, religios si cultural, etc.Cadru natural si resursele antropice diversificate sunt potrivite atat exploatarii industriale durabile dar si agricole si turistice

Potentialul Dunarii Dunărea traverseaza microregiunea pe o distanta de 387 km (192 km în Mehedinți, 150 km în Dolj si 45 Km in Olt), cu cel mai mare lac artificial şi cel mai mare parc natural din România, acestea aflându-se în Mehedinți, la Porțile de Fier; Fluviul Dunărea reprezintă un imens avantaj pentru cel putin patru poli de dezvoltare: turism, transport, agricultură si pescuit

Potentialul economic al porturilor Existenta porturilor comerciale: 3 în Dolj (Calafat, Bechet, Cetate), 2 în Mehedinți (Orşova, Dr. Turnu Severin), Corabia (jud. Olt)

Existenta punctelor de trecere peste Dunăre

Dolj – 2 treceri pentru feribot către Bulgaria (Calafat, Bechet) ; O trecere auto si ferata pe podul Calafat-Vidin Mehedinți – Barajul Porțile de Fier I si II – funcționale ca poduri cu şosea către Serbia;Punct de trecere a frontierei si cale ferata, o data cu deschiderea Podului Calafat-Vidin

Piata de desfacere ieftina Proximitatea unei piețe ieftine în ceea ce priveşte materialele de construcții, turismul şi produsele agricole, precum şi forța de muncă din Bulgaria.

Existenta Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) si oportunitatea ITI (Investitii Teritoriale Integrate) si CCDL

Interesul manifestat la nivel european pentru teritoriul parcurs de Dunăre, concretizat prin Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, creaza premisele integrarii strategiei microregiunii Oltenia Danubius in contextul international al spatiului Dunarean si perspectiva aplicarii ITI si CCDL promovate de CE in noua perioada de programare

32Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Potential hidro-energetic ridicat Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera microregiunii „Oltenia Danubius” un rol energetic deloc de neglijat, prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care o traverseaza si al Dunarii

Structură industrială echilibrată şi diversificată

Construcții civile şi industriale - construcții navale constructii hidrotehnice, prelucrare metale feroase si neferoase (cuarț, serpentinit, feldspat, bentonita, etc), cariere de piatra, construcția de maşini, comerț, servicii (turism), fabricare material rulant,prelucrare lemn, producere paleți de lemn de diferite esențe, producție de apă greaenergie termică, instalații electrice şi automatizări, confectii textile, confectii metalice, morărit şi panificație

Experiența anterioară a cooperării transfrontaliere cu Serbia si Bulgaria

Zonele transfrontaliere România–Serbia si România-Bulgaria favorizează legăturile între comunitatile de romani si sarbi, respectiv bulgari, creand, totodată, premisele pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene transfrontaliere si dezvoltarea de proiecte comune, inclusiv investiţii turistice

Prezenta unor planuri judetene de dezvoltare strategica

Existenta strategiilor la nivel judetean pe termen lung, ca fundament al dezvoltarii si competitivitatii in perspectiva urmatoarelor exercitii financiare, ce pot fi integrate in strategii extinse la nivel regional/ national

PUNCTE SLABE

Infrastructura de transport insuficient dezvoltata

Calitate relativ scăzută a infrastructurii de transport, în ciuda situării pe Coridorul European IV multi-modal şi pe Coridorul Dunării VII; insuficienta exploatare a potențialului de transport pe apă dat de Dunăre

Infrastructura de acces slab dezvoltata Lipsa unei autostrăzi pe ruta Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu-Severin, care ar atrage investiții şi ar asigura potențarea unei axe de dezvoltare pe această direcție; un număr mare de UAT-uri fără acces la principalele coridoare de transport rutier şi feroviar

Infrastructura turistica de agrement si acces insuficient dezvoltata

Infrastructura de acces spre zonele turistice necesita investitii in modernizare/ extindere iar

33Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

marcajele si semnalizarile atractiilor turistice sunt necorespunzatoare. Turistii au posibilitati limitate de divertisment/ diversificare a ofertei turistice. Sunt necesare parteneriate intre agentii economici ce ofera servicii complementare – cazare/ alimentatie/ agrement

Slaba vizibilitate/ promovare In general, zona nu este suficient promovată la nivel național şi european, nu există un brand al zonei care să ofere vizibilitate, recunoastere si ceritudinea calității.

Probleme sociale si economice Economia microregiunii studiate este inca una de subzistenta, cu rolul de a asigura necesitatile de baza pentru cea mai mare parte a populatiei; microregiunea se confrunta cu un declin demografic, imbatranirea populatiei si accentuarea fenomenului de migratie; inca persista zone afectate de saracie, disparitățile economice şi sociale intre mediul urban si mediul rural

Probleme si riscuri de mediu - apa, aer, sol si subsol

Poluarea Dunării şi a afluenților acesteia, din cauza faptului că stațiile de epurare a apelor uzate lipsesc sau nu au fost finalizate; lipsa investitiilor in modernizarea instalatiilor de canalizare publica si cele ale apei potabile, in unele zone rurale, au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte asupra sanatatii populatiei; eroziunea malurilor, desertificare, risc mare de inundatii atat din cauze antropice cat si naturale; zonă expusă pe timpul iernii la viscol, ceea ce determină izolare si blocarea rutelor de transport

Caracter periferic si izolare geografica Caracterul de zonă periferică accentuat de bariera naturală dată de Dunăre şi de graniţele externe ale UE (cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova)

Degradarea fizică a porturilor şi a infrastructurii portuare

Porturile se afla in administrarea CN APDF (Compania Nationala Administrația Porturilor Dunării Fluviale) Giurgiu, care nu investeste in reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare, acest fapt ducand la o stare avansata de degradare

Insuficienta valorificare a potentialului agricol

Datorita configuratiei reliefului, sudul regiunii Oltenia dispune de suprafetele agricole intinse, insa insuficient exploatate; potentialul este insuficient valorificat si din pricina fragmentarii terenurilor si a dotarilor precare (sisteme de irigatii

34Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

care, fie lipsesc, fie sunt invechite/ subdimensionate, utilaje agricole insuficiente/ neperformante)

Atractivitate redusa pentru turistii si investitorii straini

Microregiunea nu este suficient de atractiva pentru turistii straini care nu dispun de infrastructura portuara necesara si de conditii de andocare corespunzatoare; lipsa facilitatilor pentru dezvoltarea afacerilor si infrastructura precara este un impediment in instalarea potentialilor investitori straini in microregiunea vizata

OPORTUNITATI

Potențial excelent pentru activități agricole

Microregiunea detine suprafete mari de terenuri arabile, cu soluri fertile, excelente pentru pomicultura, legumicultura, floricultura, productie de cereale, etc

Existența unui potențial semnificativ pentru activități turistice diversificate in zone izolate

Perspective pentru dezvoltarea turismului rural in zonele izolate si mai putin dezvoltate din interiorul microregiunii – acestea concentreaza un numar important de obiective si atractii turistice care merita valorificate, avand avantajul unui cadru natural reconfortant, nepoluat si al traditiilor autentice care inca se pastreaza.

Valorificarea potențialului turistic: dezvoltarea agroturismului, dezvoltarea de circuite turistice, dezvoltarea complementară oraş-port.

Energia regenerabilă Valorificarea surselor de energie regenerabilă pentru care există condiții favorabile în teritoriul Dunării: din punct de vedere energetic, sectorul cuprinde un potențial pentru bio-masă, pentru energia geo-termală şi pentru energia solară.

Imbunatatirea conectivitatii Facilitarea tranzitului si a conexiunilor economice din teritoriul dunărean, o data cu construirea podului Calafat-Vidin. Traversarea fluviului Dunărea se mai poate face cu bacul: la Svinița şi Orşova între România şi Serbia, la Bechet între

35Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

România şi Bulgaria.

Oportunitatea parteneriatelor create prin Acord

Posibilitatea cooperării localitatilor partenere din microregiune ar putea conduce la depăşirea disparităților economice şi sociale existente.

Potentialul de transport al Dunării Transportul fluvial este mai eficient, emisiile sunt reduse si are un consum de energie pe tona-kilometru pentru bunurile transportate de 1/6 din consumul in transportul rutier si 1/2 din consumul pentru transportul feroviar. Costurile externe totale ale navigatiei fluviale (in termeni de accidente, ambuteiaje, zgomot, poluarea aerului si alte categorii de impact asupra mediului) sunt de 7 ori mai mici decat pentru transportul rutier.

Dezvoltarea transportului pe Dunăre constituie o oportunitate prin reabilitarea/ modernizarea porturilor dunărene, echipamente pentru dezvoltarea transporturilor pe Dunăre, dezvoltarea infrastructurii si suprastructurii necesare - poduri, bac, crearea de noduri intermodale de transport, etc;

Potențialul natural al Dunării si luncii Dunarii

Prezența a numeroase arii protejate in microregiune, cu un patrimoniu natural remarcabil şi o biodiversitate faunistică şi floristică excepțională.

Prezenţa unor zone multiculturale In partea de vest a microregiunii studiate exista o zonă de schimb cultural între cele două regiuni istorice ale României – Oltenia şi Banat, zonă cu un potențial deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice si confluente multietnice – comunitati de svabi, sarbi, cehi, etc.

AMENINTARI

Piața mai ieftină din Bulgaria La nivel microregional, o mare provocare pentru dezvoltarea zonei studiate reprezintă proximitatea piaței mai ieftine din Bulgaria si Serbia în ceea ce priveşte materialele de construcții, turismul şi produsele agricole, precum şi forța de muncă din

36Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Bulgaria.

Accentuarea fenomenului de desertificare si eroziune a solului

In areal sunt resimțite efectele schimbărilor climatice (veri secetoase, caniculare şi ierni cu caderi masive de zăpadă), toti acesti factori accentuand fenomenul de deşertificare

V. DOMENII PRIORITARE SI PROPUNERI DE ACTIUNI SINERGICE:(PRIORITATI SI MASURI)

V.1. ACCESIBILITATE:- drumuri de legatura intre judetele microregiunii si cai de comunicare moderne – interne

si externe- Modernizarea sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice;- Asigurarea adâncimii minime de navigatie în punctele critice tot timpul anului;- Modernizarea si întretinerea infrastructurii portuare (baraje, diguri, bazine, dane si rade

portuare).- Imbunatatirea infrastructurii rutiere;- Imbunatatirea transportului pe Dunare;- Asigurarea adâncimii minime de navigatie în punctele critice tot timpul anului;

V.2. DEZVOLTARE ECONOMICA:- Activitatea portuara: dezvoltarea activitatilor curente in porturile existente, si infiintarea

de noi porturi - Investitii canalizate catre activitatile specifice arealului, care pot aduce valoare adaugata

mare: activitate agricola, piscicola, pomicola, apicola, legumicola, crestere animale, mestesuguri, procesare legume-fructe

- Turism: inventarierea traditiilor, o flota de ambarcatiuni de dimensiuni mici si medii pretabile pentru plimbari pe Dunare, oprire si vizitare pesteri si alte obiective turistice, precum: Trikule, statuia megalitica a lui Decebal la Mraconia, manastirea Mraconia, Tabula Traiana, etc

- creare debarcadere pentru ambarcatiuni si infrastructura adiacenta – conditii pentru andocat/ iernat/ apa curenta/ alimentare, avize

37Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

V.3. DEZVOLTARE SOCIALA:- Proiecte “in oglinda” cu partea bulgara si sarba privitoare la spitale, scoli, centre sociale,

etc- Proiecte culturale- Pachete turistice

V.4. AGRICULTURA:- Infiintarea unui Cluster calat pe specificul agricol al arealului- Stimularea infiintarii de Asociatii in domeniul pescuitului, culturi, produse traditionale,

ferme de animale- Sisteme de colectare a produselor agricole;- Sisteme de irigatii;- Bursa de marfuri/actiuni legislative- Instalarea de silozuri în porturile fluviale existente;

V.5. MEDIU:- Proiecte de impaduriri, retea de irigatii, regularizare si intarire maluri- Proiecte de tipul “Oltul navigabil” - Panouri fotovoltaice;- Masuri pentru limitarea desertificarii;- Masuri de protectie a malurilor si alunecari de teren

V.6. CONCLUZII:

Tot acest demers este gandit astfel incat sa existe o activitate economica constanta care sa contribuie la industria locala – cai de acces (rutiere, ferate, navigabile), turism durabil, un patrimoniu cultural-istoric bine conservat si valorificat, ferme traditionale si ecologice profitabile, mici activitati mestesugaresti, activitate portuara, o zona securizata d.p.d.v. al traficului de marfuri si persoane.

VI. PROCESUL PARTENERIAL

Comisia Europeana a trasat cateva propuneri privind Politica de Coeziune 2014-2020 de stimulare a dezvoltarii durabile, prin care a introdus noi instrumente utilizabile la nivel subregional (sau microregional), în vederea consolidării rolului comunităţilor si al parteneriatelor, respectiv ITI (Instrumente Teritoriale Integrate) si CLLD (Dezvoltarea Locala plasata sub Responsabilitatea Comunităţii), propuneri care ar putea fi preluate in perioada urmatoare si la nivelul viitoarelor Programe Operationale.

38Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Aceste doua instrumente de dezvoltare teritorială presupun existenţa unei Strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni comune şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor integrate.

ADR SV Oltenia a identificat, de-a lungul Dunarii, un areal cu caracteristici si probleme specifice comune, pe care l- a denumit „Oltenia Danubius”. Astfel, in lunile mai si iunie a.c., ADR SV Oltenia a demarat procesul de stabilire a parteneriatelor in vederea infiintarii microregiunii „Oltenia Danubius” si a organizat doua intalniri de lucru in vederea elaborarii Strategiei de dezvoltare teritoriala integrata a acestei microregiuni.

Procesul partenerial al constituirii Microregiunii “Oltenia Danubius” a debutat prin semnarea unui Acord de parteneriat in data de 08 mai 2013, cu prilejul primei reuniuni a Grupului Tehnic de Lucru, care a avut loc in municipiul Calafat si la care au participat reprezentanti ai autoritatilor publice locale din 12 localitati riverane Dunarii, respectiv: Svinita, Dubova, Eselnita, Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Simian din jud. Mehedinti, Cetate, Calafat, Bistret, Bechet, Dabuleni din jud. Dolj si Corabia din jud. Olt.

Acordul de parteneriat prevede elaborarea, in comun, a Strategiei de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”, partenerul principal fiind Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, in calitate de initiator al asocierii si avand rol de coordonator al intregului proces.

Obiectivele specifice ale Acordului sunt:1. Imbunatatirea acesibilitatii (cai rutiere-strazi locale, judetene sau centuri ocolitoare,

transport public, piste de biciclete, etc.);2. Dezvoltarea/ modernizarea porturilor existente si crearea de noi porturi (turistice,

comerciale, etc);3. Dezvoltare economica; 4. Imbunatatirea accesului pe piata muncii, a serviciilor sociale, calificarea/ recalificarea

resurselor umane,;5. Diminuarea somajului si cresterea calitatii vietii;6. Dezvoltarea turismului de nisa (turism de croaziera, agroturism, ecoturism, etc.) si

protejarea patrimoniului cultural existent;7. Protectia mediului, a microclimatelor si ecologizare, imbunatatirea calitatii apei Dunarii;8. Sporirea eficientei energetice prin investitii in surse alternative de energie (parcuri

eoliene/ solare/ foto-voltaice, etc);9. Agricultura si dezvoltare rurala;

Conform prevederilor Acordului de Parteneriat, la asocierea "Oltenia Danubius" se pot afilia si alte entitati cu relevanta in domeniul vizat, respectiv Prefecturile si Consiliile Judetene ale celor trei judete componente din microregiune, GAL-uri constituite in aria vizata, reprezentanti ai mediului de afaceri cu activitati relevante pentru scopul Acordului, autoritati publice locale ale

39Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

altor localitati din microregiunea definita prin Acord, dupa transmiterea, in prealabil, a intentiei de aderare catre partenerul coordonator si informarea celorlalti parteneri, parti semnatare ale Acordului.

In data de 19 iunie 2013 a avut loc, la Orsova, cea de-a doua reuniune a Grupului Tehnic de Lucru, prilej cu care la asocierea "Oltenia Danubius" au aderat si alte localitati riverane Dunarii, respectiv Ianca, Gura Padinii, Orlea, Giuvarasti, Gircov, Grojdibodu, Visina din judetul Olt si Piscu Vechi din judetul Dolj. De asemenea, institutiile Consiliului Judetean Dolj si Olt au devenit partenere in Microregiunea Oltenia Danubius. Participarea administratiei publice locale in cadrul asocierii va avea un impact semnificativ in identificarea si sustinerea celor mai bune initiative, programe si proiecte, care sa asigure implementarea cu succes si de durata a Strategiei microregiunii „Oltenia Danubius”.

CAP. VII. CORELAREA SI COERENTA CU ALTE STRATEGII SI PROGRAME

VII.1 Microregiunea “Oltenia Danubius ”se inscrie in cel putin 5 Strategii:

1) Strategia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia,

2) Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD),

3) Programul Operational Dunarea 2014-2020,

4) Strategia de dezvoltare teritoriala durabila Romania-Bulgaria, fiind eligibila sub actualul program de Cooperare transfrontaliera CBC Romania-Bulgaria;

5) Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Ro - Serbia

1) Strategia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020 este un instrument care sustine includerea in strategiile nationale a obiectivelor de investitii ce vor contribui la dezvoltarea socio-economica a regiunii, fundamenteaza domeniile de interventie si necesarul de finantare din toate sursele de finantare (in special fonduri europene) in perioada urmatoare de programare. Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national.

Domeniile prioritare ale Strategiei de Dezvoltare Regională Sud- Vest Oltenia 2014 – 2020:

• Dezvoltare urbana durabila• Cresterea competitivitatii economice a regiunii

40Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

• Dezvoltarea infrastructurii regionale si locale• Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii sociale ( sanatate, educatie, servicii sociale) • Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-

istorice • Dezvoltarea resurse umane in sprijinul unei ocupari durabile si a incluziunii sociale • Dezvoltare rurala durabila si modernizarea agriculturii • Protectia mediului si cresterea eficientei energetice

2) Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD)

Iniţiativă a României şi Austriei, SUERD reprezinta demersul de planificare strategică în profil teritorial al Uniunii Europene. Strategia a fost elaborată de către Comisia Europeană şi publicată în decembrie 2010, sub forma unui Comunicat al Comisiei, alturi de un Plan de Acţiune si aprobată de către Consiliul European în iunie 2011.

PRINCIPIILE SUERD :• fără fonduri europene suplimentare (utilizarea fondurilor existente)• fără modificări legislative la nivel european • fără structuri instituţionale suplimentare

OBIECTIVELE SUERD :• Asigurarea si sustinerea dezvoltãrii economice, sociale si culturale a statelor si regiunilor

situate în bazinul hidrografic al Dunãrii, cu protejarea mediului. • Diminuarea decalajelor dintre regiunile mai sarace si cele mai bogate, conform

obiectivelor politicii de coeziune a UE. • Eficientizarea utilizãrii fondurilor europene si atragerea de noi fonduri pentru regiunea

Dunãrii. DOMENIILE SUERD

• Conectivitatea (transport durabil, retele de energie, turism si cultura);• Protectia mediului, a resurselor de apã si managementul riscurilor;• Dezvoltare socio-economicã (educatie, cercetare, dezvoltare rurala, competitivitate,

piata interna);• Imbunatatirea guvernarii (capacitate institutionalã si securitate internã).

Strategia va fi implementata de fiecare stat membru riveran si se adreseaza, în special, autoritatilor publice locale si regionale.

3) Programul Operational Transnaţional pentru Bazinul Dunării 2014-2020

Actualul Program Transnaţional Sud-Estul Europei 2014-2020 este eligibil pentru 16 state, iar fondurile alocate pentru acesta au fost estimate la peste 200 milioane de Euro. Ca urmare a implementării cu succes a acestuia şi solicitărilor venite din parte altor state de a se alinia la program, Comisia Europeană, de comun cu statele membre, a decis pentru viitoarea

41Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

perioada de programare divizarea acestuia în Programul Transnaţional pentru bazinul Mării Adriatice şi Ionice şi Programul Transnaţional pentru Bazinul Dunării 2014-2020.

4) Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria

Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria este un program operational cu finantare europeana, pentru Romania si Bulgaria, in perioada 2007-2013. Programul sprijina dezvoltarea zonelor de granita eligibile, atat din Romania, cat si din Bulgaria. El urmareste sa creeze o „punte” intre cele doua tari, cu scopul de a sprijini regiunile de granita in rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborare si promovarea unor solutii comune.Pentru perioada 2014-2020, zona transfrontaliera Romania-Bulgaria va avea propria Strategie de dezvoltare teritoriala durabila. La nivel ministerial, la sfarsitul anului 2012 a demarat elaborarea unei strategii care va conduce la identificarea si prioritizarea proiectelor din zona transfrontaliera Romania-Bulgaria ce vor fi finantate din fonduri europene in perioada 2014-2020. Strategia va fi elaborata pe baza colaborarii intre ministerele responsabile din cele doua tari, precum si cu autoritatile locale din judetele/ districtele incluse in program si cu potentialii beneficiari.

5) Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania - Serbia

Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Republica Serbia este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontaliera si cofinantat de Statele Partenere in Program: Romania si Republica Serbia. Programul are scopul de a creste competitivitatea economiei din zona de granita Romania-Republica Serbia si imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor din zona de granita a ambelor tari.Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romania-Republica Serbia se poate concentra pe atingerea scopului strategic de obtinere a unei dezvoltari socio-economice durabile a zonei de granita Romania-Republica Serbia.

VII.2 INVESTITIILE TERITORIALE INTEGRATE (ITI)

Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritoriala, constituit la nivelul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, sustine pozitia Comisiei Europene care promoveaza importanta investiţiilor teritoriale integrate (ITI), ca instrumente de dezvoltare teritorială, ce presupun existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni comune şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.O strategie de dezvoltare integrată trebuie să asigure nevoile de dezvoltare ale teritoriului respectiv şi va fi concepută astfel încât să poată genera sinergii prin aplicarea coordonată a acţiunilor propuse. Setul de acţiuni trebuie să contribuie atât la obiectivele tematice ale axelor

42Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

prioritare din programul/ programele care vor asigura finanţarea, cât şi la obiectivele de dezvoltare ale strategiei teritoriale.VII.2.1 NECESITATI ITI

Acordul de parteneriat: principii de identificare a ariilor urbane cu ITI; Fiecare PO identifică ITI pentru dezvoltare urbană durabilă şi alocă estimativ fonduri

din FEDR şi FSE; PO identifică abordările pentru utilizarea ITI în alte arii şi alocă estimativ fonduri din

fiecare axă prioritară;Exemple de intervenţii care pot fi finanţate prin ITI:

• Investiţii în infrastructură (ex transport metropolitan);• Stimularea competitivităţii (ex. centre de afaceri, centre de inovare, transfer

tehnologic);• Formare profesională şi reconversia forţei de muncă (FSE); • Diversificarea economiei rurale în comunele învecinate (FEADR); • Finanţarea unei strategii de dezvoltare locală şi a intervenţiilor asumate de comunitate

(componentă CLLD); VII.2.2 ETAPE DE IDENTIFICARE A ITI

Etapa 1 – Definirea criteriilor de stabilire a ariilor în care se vor desfăşura investiţiile teritoriale integrate. Etapa 2 – Delimitarea zonelor în care se vor implementa investiţii teritoriale integrate şi constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea strategiei teritoriale integrate

2.1 Dezbatere pe marginea unor potenţiale arii de implementare a ITI:– zone metropolitane; – cartiere cu probleme specifice; – teritorii cu caracteristici specifice (exemple ipotetice):

• Delta Dunării• Zona costieră

– reţea de localitati mici dintr-un judeţ sau dintr-o unitate fizico-geografică;– depresiuni intramontane (ex: Maramureş, Ţara Haţegului);– alte arii cu caracteristici omogene şi probleme comune (Valea Prahovei); 2.2 Constituirea grupuri de lucru pentru elaborarea strategiilor integrate

Etapa 3 - Elaborarea strategiei integrate şi identificarea posibilelor surse de finanţare;Etapa 4 – Selecţia pachetului de proiecte care corespund obiectivelor strategiei integrate;Etapa 5 - Implementarea şi monitorizarea proiectelor; fiecare proiect va fi implementat conform regulilor programului operaţional sectorial corespunzător;

În ceea ce priveşte delimitarea teritoriilor în care se pot aplica investițiile teritoriale integrate, trebuie avute în vedere următoarele criterii şi elemente:

existența unei strategii de dezvoltare integrată; caracteristici teritoriale specifice; lipsa oricărei dependențe față de limitele administrative;

43Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

CAP. VIII. CENTRALIZATOR PORTOFOLIU DE PROIECTE MICROREGIUNEA “OLTENIA DANUBIUS”

Nr Crt.

Domeniu Judet Beneficiarul proiectului

Titlu Proiect

1. ACCESIBILITATE

Dolj Municipiul Calafat

Reabilitarea Bulevardului Calea Vidinului

Dolj Municipiul Calafat

Construirea unui drum ocolitor trafic greu in zona de vest a municipiului Calafat

Dolj Municipiul Calafat

Modernizarea retelei de drumuri de interes local - amenajarea b-dul Tudor Vladimirescu- mun. Calafat, jud. Dolj

Dolj Municipiul Calafat

Modernizarea retelei de drumuri de interes local- Cobuz - mun. Calafat, jud. Dolj ”

Dolj COMUNA BISTREŢ

ASFALTARE STRĂZI LOCALE ÎN COMUNA BISTREŢ, JUDEŢUL DOLJ

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Reabilitarea strazilor din Municipiului Orsova

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitare drumuri (Splai M.Viteazu,T.Vladimirescu)

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitare drumuri Gura Vaii

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitare drumuri Schela Cladovei,Dudasul Schelei

Mehedinti UAT Eselnita Construire trotuare pentru strazile din comuna Eselnita, judetul Mehedinti

Mehedinti UAT Eselnita Modernizare Strada Mraconea in comuna Eselnita, judetul Mehedinti

Mehedinti UAT Eselnita Modernizare strazi in comuna Eselnita, judetul Mehedinti

2. TURISM SI PATRIMONIU

Dolj Municipiul Calafat

Reabilitarea si dotarea Casei de Cultura din Municipiul Calafat

44Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

CULTURAL

TURISM SI PATRIMONIU

Dolj Municipiul Calafat

Amenajarea peisagistica a infrastructurii in parcurile publice din municipiul Calafat

Dolj Municipiul Calafat

Identificarea si reabilitarea valorilor de patrimoniu istoric, peisagistic, urban-arhitectural,monumente istorice, etc. pentru integrarea acestora in circuitul turistic local

Dolj Municipiul Calafat/ potentiali parteneri

AQUALAND Calafat

Dolj Municipiul Calafat

Amenajare peisagistica a curtii Muzeului de Arta Calafat

Dolj COMUNA BISTREŢ

BISTREŢ – TURISM, CULTURĂ ŞI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Reabilitarea, modernizarea si punerea in valoare a Centrului Civic si a Catedralei Romano-Catolica a Municipiului Orsova

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova si Comuna Eselnita

Drum turistic cu pista de biciclete Orsova-Eselnita

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Complex recreere-relaxare, stadion si centru SPA

Mehedinti Dr.Tr.Severin Reabilitare si modernizare Palatul Copiilor

Mehedinti Dr.Tr.Severin Dezvoltarea turismului balnear la Schela Cladovei

Mehedinti Dr.Tr.Severin Reabilitare Parcul Rozelor

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Organizarea de competitii sportive pe Dunare

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Creare zone de agrement in Parcul Alunis,inclusiv amenajarea unui parc de agrement: AQUA Parc

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Organizarea de croaziere pe Dunare

45Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

CULTURAL Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Realizarea unui sistem eficient de informare turistica

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Promovarea functiei turistice a portului Drobeta Turnu Severin

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Construirea /Modernizarea cailor de acces catre obiectivele turistice din municipiu

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Iincluderea intr-un circuit turistic a tuturor obicetivelor istorice reabilitate prin fonduri europene:Palat Cultural,Cetatea Severinului,Castel Apa, etc

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Amenajarea unui port de ambarcatiuni usoare pe Dunare

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Amenajarea in scop turistic a insulelor Simian si Golu

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitarea si reamenajarea centrului vechi si valorificarea potentialului Dunarii in municipiului Drobeta Turnu Severin

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitarea si reamenajarea Falezei Dunarii in municipiul Drobeta Turnu Severin

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Pista de cicloturism de-a lungul Dunarii

Mehedinti UAT Eselnita Reabilitarea traseelor turistice din zona Clisura Dunarii / Eselnita

3. PROTECTIA MEDIULUI SI EFICIENTA ENERGETICA

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Modernizarea statiei de epurare din municipiul Orsova

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Decolmatarea si reabilitarea apararii de mal a Golfului Cerna inclusiv reabilitarea canalului de garda al municipiului Orsova

Dolj COMUNA BISTREŢ

RECONSTRUCTIE ECOLOGICA FORESTIERA PE TERENURI DEGRADATE, CONSTITUITE IN ,,PERIMETRUL DE AMELIORARE BISTRET“ , COMUNA BISTRET , JUDETUL

46Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

DOLJDolj COMUNA

BISTREŢINVESTIŢII ÎN REALIZAREA DE NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ILUMINATUL PUBLIC PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR ENERGETICE REGENERABILE SOLARE ÎN COMUNA BISTREŢ, JUDEŢUL DOLJ

4. RESURSE UMANE, PIATA MUNCII, SERVICII SOCIALE

Mehedinti U.A.T Municipiului Orsova

Centru ingrijire batrani

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Reabilitare scoliI

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Creare /modernizare sediu asistenta sociala

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Centru regional formare continua

Mehedinti UAT Eselnita Infiintarea unei structuri de agrement si tratament pentru persoane varstnice

Dolj COMUNA BISTREŢ

CONSTRUIRE GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM NORMAL IN SATUL BISTRETUL NOU

Dolj COMUNA BISTREŢ

CONSTRUIRE SCOALA CU CLASELE I-IV IN SATUL BISTRETUL NOU

5. DEZVOLTARE RURALA

Dolj COMUNA BISTREŢ

SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA BISTREŢ, SAT PLOSCA, JUDEŢUL DOLJ

Dolj COMUNA BISTREŢ

CONSTRUIRE REŢEA DE CANALIZARE ŞI STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA BISTREŢ, SATELE BISTREŢ ŞI PLOSCA, JUDEŢUL DOLJ

Dolj COMUNA BISTREŢ

CONSTRUIRE PIAŢA AGROALIMENTARĂ ÎN COMUNA BISTREŢ, SAT BISTREŢ, JUDEŢUL DOLJ

Dolj COMUNA BISTREŢ

CONSTRUIRE PODURI LA DRUMURI DE ACCES CĂTRE EXPLOATAŢII AGRICOLE ÎN COMUNA BISTREŢ, JUDEŢUL DOLJ

47Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Mehedinti Comuna Svinita

Retea de canalizare si asfaltare drumuri comunale in comuna Svinita

6.

PORTURI TURISTICE, PORTURI COMERCIALE

Dolj Municipiul Calafat Port Turistic la Calafat

Mehedinti Comuna Svinita

Construire si dotare port turistic si de agrement

7. DEZVOLTARE ECONOMICA

Mehedinti Primaria Dr.Tr.Severin

Piata EN GROSS Legume Fructe

ANEXA 1. FISELE LOCALITATILOR COMPONENTE

48Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

PRIMARIA SVINITA

Tip: ComunaSuprafata: 8980 haIntravilan: 80 haExtravilan: 8900 haPopulatie: 925 locuitoriNr. locuinte: 386Nr. gradinite: 1Nr. scoli: 1

Asezarea geografica: Localitatea se află situată în sud-vestul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 85 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin

Activitati specifice zonei:

Creşterea animalelorPescuitulAgriculturăTurism

Activitati economice principale:Turism (case de vacanţă)PescuitCariere piatră

Obiective turistice:

Muzeul etnografic comuna ŞviniţaMonument istoric: Cetatea Medievală Tri KuleRezervaţie naturală din Arealul Parcului NaturalPorţile de FierSituri arheologice

Evenimente locale:

Festivalul smochinului, în ultima duminică din luna augustFestivalul minorităţilor, în prima sămbătă şi duminică din luna augustFestivalul Satelor Dunărene, în ultima sâmbătă şi duminică a lunii iunie22 mai - ziua înfrăţirii cu o localitate din Serbia, Donji Milanovat

Proiecte de investitii:

Reabilitare şi extindere reţea canalizare şi asfaltare străzi Dezvoltare comunitară durabilă (înfiinţarea unei livezi de smochini de 1000 puieţi şi darea în folosinţă a unui uscător de smochin şi plante medicinale)Construire Centru de Promovare TuristicăAmenajarea unei plaje

49Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

PRIMARIA DUBOVA

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administratie: Dubova, Eibenthal, Baia-Nouă

Suprafata: 16443 haIntravilan: 132,49 haExtravilan: 16310,51 hPopulatie: 785 locuitoriGospodarii: 483Nr. locuinte: 504Nr. gradinite: 3Nr. scoli: 3

Asezarea geografica: în zona de Defileu a Dunării, între Cazanele Mici şi Cazanele Mari

Activitati specifice zonei:Creşterea animalelorAgriculturăTurism

Activitati economice principale: Minerit - extracţie cărbunePrelucrare cuarţ şi serpentinit

Obiective turistice:

Statuie megalitica "Decebal"Mănăstirea MraconiaParcul natural "Porţile de Fier"Rezervaţia naturală "Cazanlele Mari" şi "Ciucarul Mare"Peştera Ponicova

Evenimente locale: Manifestări organizate pe 8 şi 9 septembrie cu ocazia zilelor "Fii Satului" şi Nedeea

Proiecte de investitii:

Reabilitare alimentare cu apă şi canalizareModernizare drumuri comunaleExtinderea reţelei de iluminat publicConstrucţie Cămin Cultural DubovaÎnfiinţare centru de informare turisticăModernizare drumuri forestiere şi agricole

PRIMARIA ESELNITA

50Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administratie: Eşelniţa

Suprafata: 16402 haIntravilan: 235,25 haExtravilan: 16166 haPopulatie: 2565 locuitoriGospodarii: 914Nr. locuinte: 926Nr. gradinite: 1Nr. scoli: 1

Asezarea geografica: Sud-vestul judeţului Mehedinţi, pe DN 57, la 8 km de Orşova şi la 22 km de Drobeta Turnu Severin

Activitati specifice zonei: Creşterea animalelorTurism si agroturism

Activitati economice principale: Turism

Obiective turistice:

Valea MraconiaStatuia lui DecebalSatul de vacanţă MraconiaCazanele mici

Evenimente locale: Zilele Eşelniţei - 9-10 maiNedei - 20-21 iulie, 15-16 august

Proiecte de investitii: Mărirea capacităţii de alimentare cu apă a comuneiStaţie de epurare şi canalizare

51Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

PRIMARIA ORSOVA

Tip: MunicipiuSuprafata: 5763,7 haIntravilan: 4737,7 haExtravilan: 1026 haPopulatie: 10441 locuitoriNr. locuinte: 5700Nr. gradinite: 5Nr. scoli: 2Nr. licee: 2Nr. universitati: 1

Asezarea geografica:

Aşezată relativ aproape de unele localităţi importante din sud şi SV ţării (Tr.Severin - 24 km, Craiova - 138 (146) km, Bucureşti - 347 km, Băile Herculane - 20 km, Caransebeş - 92 km, Reşiţa -120 km, Lugoj - 127 km, Timişoara - 186 km, Orşova se află într-un sector de intens tranzit pentru mărfuri şi călători.

Activitati specifice zonei:

Dunărea favorizează plimbări cu ambarcaţiuni mici, mijlocii şi mari, totodată vizitând obiective turistice semnificative ale zonei: Cazanele Dunării, Tabula Traiana, Ciucaru Mic şi Ciucaru Mare, peştera Ponicova, Mănastirea Mraconiei, Bustul lui Decebal etc.Practicarea de mai multă vreme a unor sporturi, de către tineret şi nu numai, ca: sporturi nautice (canotaj, caiac – canoe, schi nautic), arte marţiale (taekwondo) se finalizează cu organizarea de concursuri, la care au fost obţinute premii importante atât pe plan local, naţional, cât şi pe plan internaţional.Tot ca urmare a prezentei fluviului Dunărea poate fi considerată activitate specifica piscicultura şi comercializarea peştelui.Ca specifice zonei mai pot fi amintite activităţile tradiţionale, ca producerea ţuicii şi a vinului, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare.

Activitati economice principale: Principalele resurse ale zonei sunt:- resurse naturale- minerale nemetalifere: cuarţ la Ogradena şi Mraconia, Duba şi alte rezerve readuse; feldspat în zona Trei Cucuie (Bahna); azbest - Sînbotina, Dubova; serpentine magnerifice la Plavişeviţa şi Eibenthal; bentonită la Tufări; granit la Mala; calcar cristalin marmorean la Mraconia.

52Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

De asemenea există resurse limitate de cărbuni superiori (antracit) la Eibenthal, crom (Baia Nouă, Lomuri) şi s-au efectuat prospecţiuni pentru identificarea resurselor de metale rare.O altă resursă a zonei o constituie fondul forestier localizat pe versanţii Munţilor Almăjului.Resursele hidroenergetice ale zonei adiacente sunt în studiu privind folosirea lor, după anul 1986 (Râul Ieşelniţa, zona Cazanele) alături de posibilitatea creşterii resurselor piscicole prin culturi intensive de peşte în golfurile Dunării.O sursă majoră de activitate economică o constituie potenţialul turistic - corelat cu cel de transport -pe măsura popularizării sale şi a creării infrastructurii specifice adecvate.Fluviul Dunărea influenţează favorabil dezvoltarea economică actuală a oraşului, singura întreprindere mare din oraş fiind S.C. ŞANTIERUL NAVAL S.A., care are profit şi nu înregistrează datorii la bugetul de stat. Funcţiunea de bază a municipiului este industria. Ramurile prezente sunt: construcţii navale, extracţia şi prelucrarea nemetaliferelor (serpentină, feldspat), construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor.Printre activitatile economice de bază din Orşova se numară şi comerţul, cât şi activităţi turistice legate de administrarea unor pensiuni, construite in ultimii ani, care, preponderent pe perioada verii, găzduiesc un număr mare de turişti.

Obiective turistice:

Oportunitati:Cea mai importantă oportunitate se referă la potenţial turistic imens, incluzând turismul speologic şi pe cel religios. Fluviul Dunărea reprezintă un potenţial fantastic pentru dezvoltarea atât a industriei cât şi a turismului.Zona Transfrontalieră – România – Serbia favorizează legăturile între populaţia Orşovei şi a Serbiei, fiind totodată şi un potenţial pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene transfrontaliere, investiţii turistice.Orşova face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier- sit protejat Natura 2000, fiind al doilea oraş ca mărime al acestui Parc.Obiective turistice:Zona oferă resurse naturale de importanţă turistică, de o valoare deosebită şi legate, în special, de cursul Dunării şi anume: Cazanele Mici, Cazanele Mari - sectorul cel mai impunător şi mai interesant al defileului; Peştera Veterani, inundată, aflată la intrarea în Cazanele Mari, Peştera Ponicovei (sau Peştera Liliecilor), situată în valea cu acelaşi nume, cu intrare inundată; relieful carstic dezvoltat pe

53Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

platourile şi versanţii munţilor Ciucaru Mic şi Mare; golfurile lacului Porţile de Fier I: Gura Văii, Bahna, Cerna, Mraconia, Dubova; peisajele pitoreşti dintre Sviniţa si Greben, date de abrupturile calcaroase viu colorate; traseul pitoresc, cu sectoare de chei ale Văii Mraconiei; aspectele peisagistice create de Dunare pe tot traseul său (DN57); aspectele peisagistice de pe cursul inferior al Văii Cerna (5 km de pe teritoriul judeţului – E70), fondul piscicol al lacului si afluenţilor săi; fondul cinegetic al munţilor din imprejurimi (urs, mistreţ căprior).Se remarcă existenţa în zonă a resurselor turistice naturale care au ca element de bază prezenţa calcarelor, prin formele de relief carstic pe care le generează. Menţionăm ca obiective turistice importante: Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din ţară, monument al naturii de importanţă naţională; Peştera Epuran, monument al naturii de importanţă naţională; Cheile Costeştilor ( afluent al Topolniţei), complexul carstic Ponoarele, rezervaţie naturală de importanţă naţională, care reuneşte spectaculoase fenomene carstice – unele unicate pe plan naţional – în care se disting: Peştera Ponoarele, Lacurile Zatonul Mare si Mic, Podul Natural, Peştera Bulba, Peştera Podului; formaţiunile carstice din imprejurimile comunei Balta (polii, sorburi carstice permanente – Lacul Balta, Cornetul Mare al Bălţii, grote – Peştera Balta); izvoarele si Cheile Cosuştei – zonă protejată, de interes naţional; Polia de la Nadanova, cea mai mare din Podişul Mehedinţi; cornetele calcaroase de la Obârşia Cloşani, zone protejate de interes naţional; Padurea de liliac de la Ponoare, rezervaţie naturală; relieful carstic de pe Valea Motrişorului; cursul mijlociu al Văii Cerna aferent judeţului, intre văile Craiova si Tasna; aspectele peisagistice ale traseului rutier DN 67 D (Baia de Arama – Valea Cernei).În Orşova, pe lângă resursele naturale de importanţă turistică, mai pot fi vizitate Mânăstirea Sfânta Ana, al cărei ctitor a fost Pamfil Şeicaru şi Biserica Catolică – monument de arhitectură – situată în zona centrală a oraşului.

Evenimente locale:

Se organizeaza in fiecare an: Festivalul Mihai Eminescu – 15 ianuarie; Zilele Orşovei – 14-15 august, Festivalul toamnei – octombrie, precum şi concursuri pentru tineri: Festivalul Perla Dunării, Trofeul Porţile de Fier, Robotor.

Proiecte de investitii: - lucrări de branşare a Sălii de Sport Sud la energie electrică şi racord apă şi canal, fiind efectuată recepţia la terminarea lucrărilor;- lucrări de finalizare, recepţie la terminarea lucrărilor şi

54Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

predarea definitivă a celor două case din str.Heculane (Coramnic) familiilor sinistrate;- lucrări de reabilitare Spital Municipal Orşova – montare tâmplărie PVC cu geam termopan, lucrări terminate şi recepţionate;- au fost executate cu utilajele din dotare lucrări de pregătire a terenului pentru realizarea staţiei de compost, situată în str.Slătinicului.- reabilitarea iluminatului public în municipiul Orşova, prin extinderea reţelei de iluminat public stradal în str.Pamfil Seicaru ( pe tronsonul Stadion Municipal şi Mănăstirea Sf.Ana), extindere iluminat public Coramnic relaţia Mărăşesti şi Al.Vlahuţă –DN6, extindere reţea alimentare cu energie electrică Calea Moldovei, proiecte, SF , lucrări finalizate şi recepţionate.- au fost achiziţionate echipamente de joacă pentru copii în Parcul Nord, str.Crizantemelor ( 2 locaţii), grădiniţe şi Bdul.1 Decembrie 1918 bl. 31-32;- realizarea unui punct de distribuţie energie electrică pentru Parcul General Ion Drăgalina;- amenajarea de spaţii de joacă pentru copii in Parcul I.C. Bratianu şi in 2 locaţii pe str. Crizantemelor;- a fost achiziţionat terenul situat pe Valea Slătinicului Orşova în punctul "Fabrica de oxigen", în suprafaţă de 4132 mp în vederea construirii unei staţii de transfer deşeuri;- pentru fluidizarea traficului din zona " Piaţa 1800", au fost executate lucrări de amenajare şi reorientare a circulaţiei rutiere prin montarea semnelor de circulaţie, a stâlpilor de delimitare a platoului pieţii, mărindu-se spaţiul de parcare şi a arterei de circulaţie.- pentru asigurarea unui iluminat corespunzător în zona "Piaţa 1800", au fost remediate corpurile de iluminat public şi înlocuirea becurilor existente cu sodiu cu becuri cu LED economice.- reţeaua interioară de canalizare a pieţii a necesitat o curăţire majoră, fiind executate lucrări de vidanjare, vomare şi spălare a acesteia, folosind autovidanja din dotare, costurile fiind infime;- toaletarea arborilor si arbuştilor din majoritatea zonelor;- lucrări de amenajare a terenului în vederea executării de reparaţii străzi, refacere îmbrăcăminte asfaltică în: str. Banatului, str.Graţca, str.Ghioceilor, str.Poiana Stelei.- reparaţii Sală Consiliu Local şi birouri sediu Primărie ( parter şi etajul II) ;

55Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- lucrări de reparaţii acoperiş centrală termică din str. Ştefan cel Mare, ca urmare a distrugerii hidroizolaţiei;- pentru fluidizarea traficului pietonal şi a circulaţiei rutiere au fost achiziţionate indicatoare rutiere şi turistice care au fost montate;- având în vedere reorganizarea şi modernizarea Bazarului din Piaţa 1800, a fost achiziţionat un tablou electric cu întrerupător automat care să deservească agenţii economici în condiţii optime;pe domeniul public al municipiului Orşova au fost amplasate un număr de 70 buc. coşuri de gunoi şi 150 buc. bănci ;- având în vedere punerea în aplicare a Legii 132/2010, privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, au fost achiziţionate pubele şi coşuri de gunoi conform prevederilor legii, precum şi 3 buc cântare suspendate ;- au fost achiziţionate şi amplasate în parcuri, Piaţa 1800 Agroalimentară, în apropierea instituţiilor de învăţământ, în apropierea locurilor de joacă pentru copii un număr de 10 eurocontainere din tablă zincată cu o capacitate de 1100 litri.- având în vedere desfăşurarea de evenimente culturale, sportive şi a manifestărilor organizate de zilele municipiului, pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi păstrarea curăţeniei în zonele unde se desfăşoară activităţi au fost achiziţionate 4 toalete ecologice cu sistem de racordare la reţeaua de canalizare, care urmează a fi montate.

PRIMARIA DROBETA TURNU-SEVERIN

Tip: Municipiu

56Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Suprafata: 5471 haIntravilan: 2104,53 haExtravilan: 3366,47 haPopulatie: 92617 locuitoriGospodarii: 8500Nr. locuinte: 32900Nr. gradinite: 26Nr. scoli: 16Nr. licee: 8Nr. universitati: 2

Asezarea geografica:

Oraş şi port la Dunăre, Municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat în depresiunea Topolniţei şi a Severinului, în vestul judeţului Mehedinţi şi al României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea fluviului din defileul pe DE 70Oraşul Drobeta Turnu Severin este situat la o distanţă de 120 km de oraşul Craiova şi la 12 km de oraşul Orşova. Vecinătăţile sunt: la sud - fluviul Dunărea, Republica Serbia şi Muntenegru, la nord - limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Bârzii, Brezniţa Ocol şi Iloviţa, la est - comuna Simian şi la vest - golful BahnaMunicipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de DN 6 care face legătura între Craiova şi Timişoara.

Activitati specifice zonei:

Construcţii navaleConstrucţii vagoaneProducţie de vinuriOlăritPescuit

Activitati economice principale:

Fabricarea navelorFabricare material rulantPrelucrare lemn, producere paleţi de lemn de diferite esenţeProducţie de apă greaProducţie de energie termicăConstrucţii hidrotehniceInstalaţii electrice şi automatizăriProducţia de morărit şi panificaţiePrelucrare metale feroaseConstrucţii civile şi industriale

Obiective turistice: Parcul natural "Porţile de Fier" - cuprinde 4 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie integrală aflate de-alungul Defileul Dunării şi Porţile de Fier până la Schela CladoveiRezervaţia paleontologică Bahna Iloviţa situată pe versantul

57Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

intramontan Bahna-Orşova, prezentată prin trei puncte fosiliere cu calcare de corali şi briozoale, cu resturi gastereopode bogate şi în vegetaţiiPădurea Crihala, care este formată din frasini şi îmbogăţite în ultimii ani cu tei, stejar, brad, mesteacănParcul General Dragalina cu Cetatea Severinului şi Complexul Arheologic Drobeta aşezate pe taluzul terasei DunăriiParcul Rozelor care cuprinde sute de soiuri de arbori, arbuşti şi trandafiriParcul Muzeului Porţie de Fier, se constituite într-o adevărată expoziţie de ruine: ruinele Templelor Romane, ruinele Podului lui Traian, ruinele Vechii Mitropolii ale Severinului, zidurile vechiului Castru RomanPort la DunăreCastelul de Apă care dă identitate oraşulului prin aşezare sa giratorie în axul principal al urbeiMuzeul Porţilor de Fier cu secţiile de arheologie şi etnografie, cu parcul din faţa sa, acvariuMuzeul de ArtăMănăstirea Vodiţa atestată în anul 1371 de Voievodul Vlaicu BasarabPeşterea TopolniţaHidrocentrala Porţile de FierRuinele Piciorului Podului lui TraianRuinele Templelor RomaneRuinele vechii Mitripolii a SeverinuluiCetatea Medievală a Severinului

Evenimente locale:

Zilele Severinului - 23 aprilie în fiecare anFestivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui anFestivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare anTârgul Naţional de Toamnă al Cărţii - octombrieTabăra de Creaţie de la Mraconia a Artiştilor Plastici - în fiecare varăFestivalul de Tarafe Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an

Proiecte de investitii:

Reabilitare Palat Cultural "Theodor Costescu şi Cetatea Severinului"Proiect de formare profesională "O nouă şansă" destinat personaleor defavorizateProiect de modernizare a muzeului "Porţie de Fier" a muzeului de artă, a monumentelor din incinta muzeelor "Porţie de Fier", proiect implementat de Consiliul Judeţean în

58Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

parteneriat cu Consiliul Local Drobeta Turnu SeverinConstruirea euro-gării, lucrare aflată în desfăşurareAducţiune şi distribuţie de gaze naturale în Drobeta Turnu Severin, lucrare care a începutContinuarea programului de construire a blocurilor de locuinţe destinate închirierii pentru tineri cu vârsta între 18 şi 35 de aniReabilitare locuinţe sociale prin eficienţă energeticăExecutarea anuală a lucrărilor de reparaţii a şcolilor din municipiuAsigurarea bazei materiale din fiecare şcoalăReabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizareTerminarea lucrărilor de construcţii la Catedrala Ortodoxă - lucrare începutăFinalizarea lucrărilor de modernizare a Bulevardului Tudor VladimirescuAtragerea de companii multinaţionale care să investească în oraşul DrobetaTurnu Severin prin acordarea unor facilităţi la concesionarea terenurilor sau prin asocieri în parteneriat public-privat cum există deja altfel: Schell, Rompetrol, OMVDezvoltare extindere bază de tratament Schela CladoveiAmenajare teren şi spaţiu pentru plajă la DunăreConstrucţie pod localitatea Gura VăiiModernizare staţii de autobusReabilitarea zone afectate din punct de vedere ecologic (zona Aluniş, Centura, Unitatea Militară, Banoviţa Nouă)Lucrări de construcţii pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale acestora (Canalul Pădurea Crihala, Canal Schela, râul Topolniţa)Reabilitare stradă Traian, bulevard Carol IReabilitare, modernizare şcoli, internate, ateliere, baze sportiveAmenajare domeniul public între blocuriReabilitare parcuriReabilitarea unui număr de 21 parcări în cartierele municipiuluiConstruire piaţă en-gros de legume şi fructeReabilitare Piaţă CrisanReabilitare 118 străzi în MunicipiuReabilitare Castelul de ApaReabilitare Pădurea CrihalaSistem de monitorizare a Dunării în zona de graniţăDezvoltarea atracţiilor turistice în zona de graniţă

59Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Reabilitarea termică a blocurilorReabilitare Liceul de arta I.St. PaulianReabilitare Colegiul tehnic Lorin SalageanReabilitare şcoală generala nr 7Reabilitare şcoală generală Dimitrie Grecescu Siguranta şi securitate socială prin sisteme de supraveghere video

PRIMARIA CETATE

Tip: ComunaNumele satelor aflate in administratie: Cetate, Moreni

Suprafata: 8680 haIntravilan: 414Extravilan: 8266 haPopulatie: 5368 locuitoriGospodarii: 2644Nr. locuinte: 2644Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 4Nr. licee: 1Asezarea geografica: Activitati specifice zonei: Agricultură

Activitati economice principale: Comerţ cu amănuntulMorărit şi panificaţie

Obiective turistice: Portul CetateEvenimente locale:

Proiecte de investitii:

Reabilitare drumuri comunale pe distanţă de 17 kmRenovare şi modernizare sediu primărie şi modernizare drumuri comunale pe distanţa de 6 km - asfaltareÎnfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport)

PRIMARIA CALAFAT

Tip: Municipiu

60Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Numele satelor aflate in administratie: Basarabi, Golenti, Ciupercenii Vechi

Suprafata: 13761 haIntravilan: 743 haExtravilan: 13018 haPopulatie: 17336 locuitoriGospodarii: 5979Nr. locuinte: 6683Nr. gradinite: 6Nr. scoli: 5Nr. licee: 1

Asezarea geografica:

Din punct de vedere fizico-geografic, oraşul se găseşte situat în Câmpia Română şi anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei OltenieiCalafatul este situat în extremitatea sud–vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileştilor. Calafat se învecinează, în partea de nord-est cu comuna Maglavit, la o distanţă de 15 km. Spre sud-est se află comuna Poiana Mare, la o distanţă de 14 km. La sud se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi, situată la o distanţă de 10 km. La nord şi vest, hotarul este format de către Dunăre, ce constituie în acelaşi timp şi graniţa cu Bulgaria

Activitati specifice zonei:

AgriculturăZootehnieMorărit şi panificaţieActivităţi vamăActivităţi PortuareTransport persoane şi mărfuri, ferry boat Calafat-VidinActivităţi transfrontaliere

Activitati economice principale:

Comerţ Confecţii textileConstrucţiiFabrică de amidon şi glucozăPrestări serviciiConfecţii metalice

Obiective turistice: Muzeul de Artă Calafat;Plaja Bascov;Bisericile de pe raza municipiului Calafat ( Biserica „Sf. Nicolae"; Biserica „Adormirea Maicii Domnului"; Biserica „ Izvorul Tamaduirii" );

61Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Numerose monumente istorice care amintesc de Războiul de Independenţă de la 1877;Un număr de 8 ( opt ) parcuri municipale;Stadionul Municipal Calafat;Punctul de Recreere Ostrovul Mare;Tabăra Danubiu.

Evenimente locale:

Zilele Municipiului Calafat – primul sfârşit de săptămână din luna mai;Festivalul Internaţional de Muzică Folk – 1 – 8 august;Festivalul Internaţional "Cununa Rozelor" – august;Festivalul "Roadele Toamnei" – octombrie.

Proiecte de investitii:

- Alimentare cu apă în localităţile Basarabi şi Golenti, judetul Dolj;- Sistem de canalizare în localităţile Basarabi si Golenti;- Modernizarea reţelei de drumuri de interes local - amenajarea b-dul Tudor Vladimirescu- mun. Calafat, jud. Dolj;- Realizare clădire administrativă în municipiul Calafat – sat Ciupercenii Vechi;- Construirea de locuinţe pentru tineri destinate închirierii prin ANL;- Alimentare cu apă în satul aparţinător Ciupercenii Vechi prin MasterPlan;- Sistem de canalizare în satul aparţinător Ciupercenii Vechi prin MasterPlan;- Retehnologizare reţea alimentare cu apă şi apă uzată oraşul Calafat;- Realizarea unui parc industrial în Municipiul Calafat.

PRIMARIA BISTRET

Tip: Comuna

62Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Numele satelor aflate in administratie: Bistreţu Nou, Plosca, Brânduşa, Bistreţ

Suprafata: 12241 haIntravilan: 354 haExtravilan: 11887 haPopulatie: 4356 locuitoriGospodarii: 1904Nr. locuinte: 1904Nr. gradinite: 3Nr. scoli: 4

Asezarea geografica: Comuna Bistreţ este situată în sudul judeţului Dolj, pe DN 55A, la 65 km de Craiova şi 35 km de Băileşti

Activitati specifice zonei:

AgriculturăZootehnieApiculturăPiscicultură

Activitati economice principale: Comerţ cu amănuntulPrestări servicii

Obiective turistice:Pescuit sportiv în lacul Călugăreni, campingPescuit industrial - lacul Bistreţ NedeeaTurism rural

Evenimente locale:În fiecare zi de joi - târg săptămânal26 octombrie - "Ziua comunei"6 decembrie - Hramul Bisericii "Sfântul Nicolae"

Proiecte de investitii:

Alimentare cu apă şi canalizareModernizare drumuri comunaleRealizare centru socialÎmpădurire 100 haProiect amenajare zonă turistică şi de agrement

PRIMARIA PISCU VECHI

Tip: Comuna

63Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Numele localitatilor aflate in administrare: Piscu Vechi, Pisculeţ

Suprafata: 2815 haPopulatie: 2499 locuitoriNr. gradinite: 2Nr. scoli: 1

Asezarea geografica:

Comuna Piscu Vechi este compusă din 2 sate - Piscu Vechi şi Pisculeţ şi este amplasată în sudul extrem al judeţului Dolj, având ca vecinătăţi: la sud - fluviul Dunărea, la vest - comuna Poiana Mare, la est - comuna Ghidici, iar la nord - comuna Seaca de Câmp. Principala cale de comunicaţie este DN 55A Calafat-Bechet, care străbate de la vest la est localitatea Piscu Vechi

Activitati specifice zonei:AgriculturăZootehnieLegumicultura

Activitati economice principale:

Comerţ cu amănuntulPrestări servicii (transport persoane)Exploatarea lemnuluiLegumicultura si valorificarea legumelor

Evenimente locale:Sarbatorirea zilei oficiale a comunei in ziua de Inaltare a Domnului, zi in care au loc manifestari culturale si religioase specifice tuturor etniilor si confesiunilor religioase.

Proiecte de investitii:

- Construirea unui sediu Primarie si Consiliu Local;- Infiintarea unei biserici ortodoxe in satul Pisculet;- Selectarea Scolii Generale din Piscu Vechi alaturi de

alte 30 de scoli din judetul Dolj, in cadrul proiectului « Invatamantul rural »;

- Reabilitarea Scolii Generale si a Gradinitei din satul Pisculet;

- Reabilitarea unei fantani publice in colaborare cetateni-primarie;

- Modernizare Strazi Rurale in Comuna Piscu Vechi;- Modernizare Drum Comunal DC 55 Piscu Vechi, - Piscu

Nou km 0+000 – 2+505, in asociere cu comuna Seaca de Camp;

- Imbunatatirea infrastructurii locale prin modernizarea a 10 km strazi rurale;

PRIMARIA BECHET

64Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Tip: OrasSuprafata: 2952 haIntravilan: 354 haExtravilan: 2598 haPopulatie: 3657 locuitoriGospodarii: 1057Nr. locuinte: 1150Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 2Nr. licee: 1

Asezarea geografica:Bechet se află în partea de sud a judeţului, fiind al doilea port dunărean din Dolj, după Calafat. Distanţa faţă de Craiova, reşedinţa de judeţ, este de aproximativ 70 de kilometri.

Activitati specifice zonei: AgriculturăPescuit

Activitati economice principale: Punct de trecere a frontiereiActivităţi portuare

Obiective turistice:

Între punctele naturale de atracţie ale oraşului Bechet se numără Pădurea Bechet, aflată în partea de vest a localităţii, Gârla Arădău, Pădurea Statului şi Perdeaua de Salcâmi din partea nordică extremă a teritoriului administrativ al oraşului. Acestora li se alătură o serie de obiective turistice, între care cele mai vizitate sunt Grădina Publică, Castrul Roman Bechet, Mănăstirea Sadova şi, nu în ultimul rând, peisajul format de Dunăre în propria sa luncă.

Evenimente locale:

Zilele Bechetului, 6-8 septembrieZiua Marinei, 15 augustFestivalul Internaţional de Folclor "Dunărind cu Dunărea", pe 15 augustSărbătoarea vinului, 1 noiembrie

Proiecte de investitii:

Proiecte de mediu pentru ecologizarea deşeurilorValorificarea energiei neconvenţionale solare şi eolieneProiecte pentru dezvoltare economico-socială transfrontalieră româno-bulgare

PRIMARIA DABULENI

65Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Tip: OrasSuprafata: 18286 haIntravilan: 950 haExtravilan: 17336 haPopulatie: 12182 locuitoriGospodarii: 3301Nr. locuinte: 3646Nr. gradinite: 5Nr. scoli: 1Nr. licee: 1Asezarea geografica: In sudul Olteniei, la graniţa cu Bulgaria

Activitati specifice zonei:AgriculturăCultivarea pepenilor verzi şi galbeniCultivarea tomatelor şi altor legume

Activitati economice principale:Cultura plantelorPepeni verziActivităţi de vânzare a produselor agricole

Evenimente locale: Bâlciul FloriilorBâlciul de Înălţarea Sfintei Cruci

Proiecte de investitii:

Canalizarea şi tratarea apelor rezidualePlatformă desfacere produse agricoleÎmpăduririRealizare trotuare şi spaţii verzi

PRIMARIA CORABIA

66Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Tip: OrasNumele localitatilor aflate in administrare: Vârtopu, Tudor Vladimirescu, Celei, Siliştioara

Suprafata: 10822 haIntravilan: 1064 haExtravilan: 9758 haPopulatie: 16441 locuitoriGospodarii: 6211Nr. locuinte: 6827Nr. gradinite: 8Nr. scoli: 7Nr. licee: 2

Asezarea geografica: Este situat în partea de sud a judeţului Olt, la limita de sud a Câmpiei Române, pe malul stâng al Dunării

Activitati specifice zonei:AgriculturăActivitatea piscicolăActivitate comercială

Activitati economice principale:

ConstrucţiiConfecţii textileProducerea şi prelucrarea zahăruluiProducerea legumelor şi a cerealelorParc industrialProducţie textilă lohn

Obiective turistice:

Complex turistic SC Parc SARuinele cetăţii romano-bizantine "Sucidava"Monumentul patriotului român Popa ŞapcăMuzeul de etnografie şi arheologieMonumentul Independenţei (1877) SiliştioaraFaleza DunăriiParcul publicHotel Împăratul TraianHotel SucidavaPunct de agrement pe malul Dunării

Evenimente locale:

"Floare de tei" - festival de folclor interjudeţean, în luna mai"Corabia de Aur" - festival concurs naţional de muzică populară şi uşoară, în luna septembrieEvenimentul cultural "Zilele Mazilescu" - organizate de biblioteca orăşenească cu acelaşi numeBâlciul anual - 14 octombrie

Proiecte de investitii: Fonduri europene:- proiect "Consolidare mal stâng Dunăre"

67Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

- proiect "Modernizare Spital Ambulatoriu Corabia"Proiect: reabilitarea infrastructurii portuare de utilitate publică pentru accesul turiştilor pe Dunăre, Port Corabia

PRIMARIA IANCA

Tip: Comuna Numele localitatilor aflate in administrare: Ianca, Potelu

Suprafata: 10672 haIntravilan: 323 haExtravilan: 10349 haPopulatie: 3560 locuitoriGospodarii: 1520Nr. locuinte: 1575Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 2

Asezarea geografica:

Comuna Ianca este situată în partea de sud vest a judeţului în câmpia Dunării, la o distanţă de 125 km de oraşul Slatina şi la 26 km de Corabia, oraşul cel mai apropiat.Legătura cu reşedinţa judeţului este asigurată prin drumul naţional Călăraşi Corabia şi drumul naţional Corabia Slatina.

Activitati specifice zonei:AgriculturăLegumiculturăViticultură

Activitati economice principale: Agricultură

Obiective turistice:

Biserica "Sf. Nicolae", 1849Biserica "Adormirea Maicii Domnului", 1842Biserica "Sf. Ioan Botezatorul", 1842Stejari seculariRezervatia naturala “Casa Pădurii” din Pădurea PoteluCrama "Mircea Dinescu"Lunca Dunarii

Evenimente locale: Festivalul de folclor ,, Cântecele Dunării", organizat anual in luna iunie

Proiecte de investitii: Proiect integrat alimentare cu apă şi canalizare a localitaţii;Staţie de epurare;Parc de panouri fotovoltaice;

68Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Alimentare cu energie electrica - modernizare la satul Potelu pe o lungime de 6 kmInfrastructura stradala – in curs de desfasurare este modernizarea drumului comunal;

PRIMARIA GURA PADINII

Tip: Comuna Numele localitatilor aflate in administrare: Gura Padini, Satu Nou

Suprafata: 5470 haIntravilan: 132 haExtravilan: 5338 haPopulatie: 1693 locuitoriGospodarii: 564Nr. locuinte: 587Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 1Asezarea geografica: Pe malul Dunării, la vest de oraşul CorabiaActivitati specifice zonei: Agricultură

Activitati economice principale:

Cultura plantelorCreşterea animalelorPescuitulPrestări serviciiComerţ

Obiective turistice: Biserica Creştin Ortodoxă Sf. Dumitru, 1838Evenimente locale: Bâlci anual, 06 august

Proiecte de investitii:Alimentare cu apă şi canalizare;Staţie de epurare;Reabilitări drumuri comunale

PRIMARIA ORLEA

Tip: Comuna Suprafata: 3433 ha

69Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Intravilan: 220 haExtravilan: 3213 haPopulatie: 2331 locuitoriGospodarii: 1068Nr. locuinte: 873Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 1

Asezarea geografica:

Comuna este aşezată în partea de sud a judeţului Olt, la o distanţă de 102 km de municipiul Slatina.Localitatea are un relief de câmpie si este scăldată în partea de sud de fluviul Dunărea

Activitati specifice zonei:AgriculturăCreşterea animalelorPescuit

Activitati economice principale: Comerţ cu amănuntulConstrucţii

Obiective turistice:

Muzeul comunal "Constantin T. Cîmpănaşu" de etnografie numismatică şi istorieMuzeul de ştiinţe naturaleO străveche fântână romană (sec. II e.n.)Două biserici ortodoxeMărturii arheologice din epoca geto-dacică şi epoca romană

Evenimente locale: Ziua comunei pe data de 25 octombrie anual si târg

Proiecte de investitii:Înfiinţare reţea publică de alimentare cu apă;Înfiinţare reţea publică de canalizare;Modernizare şi reabilitare drumuri comunale

PRIMARIA GIUVARASTI

Tip: Comuna Suprafata: 3172 haIntravilan: 230 haExtravilan: 2942 haPopulatie: 2381 locuitoriGospodarii: 870

Nr. locuinte: 920

Nr. gradinite: 1Nr. scoli: 1Asezarea geografica: Comuna este aşezată în sudul judeţului Olt, la 20 km de

70Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

oraşul Corabia şi 25 km de oraşul Turnu Măgurele, pe malul drept al râului Olt. Localitatea este străbătută de DJ 642

Activitati specifice zonei:Cultivarea legumelor Cultivarea cerealelorCreşterea animalelor

Activitati economice principale: Activităţi comerciale şi de alimentaţie publicăPrestări servicii în agricultură

Obiective turistice: Mănăstirea GiuvărăştiBaraj lac de acumulare, hidrocentrale de pe râul Olt

Evenimente locale: 21 mai, Sfinţii Constantin şi Elena - Ziua comunei Giuvărăşti

Proiecte de investitii:

Infiinţare distribuţie gaze naturale;Sistem de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră;Înfiinţare şi extindere parc comunal;Reabilitare cămin cultural;Înfiinţare After School

PRIMARIA GARCOV

Tip: Comuna Suprafata: 3395 haIntravilan: 138 haExtravilan: 3257 haPopulatie: 2682 locuitoriGospodarii: 726

Nr. locuinte: 731

Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 2Numele localitatilor aflate in administrare: Ursa si Gârcov

Asezarea geografica:Extremitatea sudică a judeţului Olt, pe DN 54, la est de oraşul Corabia, la o distanţă de 9 km şi la 100 km de Municipiul Slatina

Activitati specifice zonei:Cultivarea legumelor Cultivarea cerealelorCreşterea animalelor

Activitati economice principale:AgriculturăLegumiculturăCreşterea animalelor

Obiective turistice: Lunca Dunării

71Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Balta Gârcov

Evenimente locale: Ziua comunei Garcov in fiecare an in ziua de 10 Mai - Izvorul Tamaduirii

Proiecte de investitii:

Execuţie reţea de alimentare cu apă;Execuţie reţea canalizare şi staţie de epurare;Modernizare străzi satele Gârcov şi Ursa;Introducere gaze naturale;Modernizare parc comunal;Modernizarea reţelei electrice şi a reţelei de iluminat public sat Gârcov;Realizare podeţe;Reabilitare Şcoală Gârcov în derulare -cofinanţare buget local;Realizare imprejmuire Şcoală Ursa.

PRIMARIA GROJDIBODU

Tip: Comuna Suprafata: 6349 haIntravilan: 215 haExtravilan: 6143 haPopulatie: 2857 locuitoriGospodarii: 1020

Nr. locuinte: 1020

Nr. gradinite: 2Nr. scoli: 1Numele localitatilor aflate in administrare: Hotaru

Asezarea geografica:

Comuna Grojdibodu este aşezată în partea de sud a ţarii, în sud - vestul judeţului Olt, în Câmpia Romanaţiului. Este aşezată pe malul fostului lac Potelu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Urzica, la nord - est cu comuna Vădăstriţa, la est cu Ianca (sat Potelu), la nord - vest cu Ştefan cel Mare, la est cu comuna Gura Padinii.

Activitati specifice zonei: Agricultura

Activitati economice principale:

AgriculturaCultivarea pământuluiCreşterea animalelorPrestări serviciiComerţ - pe raza localităţii se află un număr de 10 societăţi comerciale, 20 de AF-uri, PFA-uri şi 6 societăţi agricole

72Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Obiective turistice:

Existenta plantatiilor viticole poate crea un turism sezonier. De asemenea se poate dezvolta pescuitul sportiv pe 3000 ha pe Dunăre.Pe lângă potentialul natural şi antropic se înscriu si tradiţiile şi obiceiurile din comună

Evenimente locale: 21 Mai - ziua localităţiiTârg săptămânal - în fiecare zi de sâmbătă

Proiecte de investitii:Implementarea sistemului de apă potabilă şi canalizareReabilitarea-modernizarea drumurilor comunaleAmenajare piaţă şi târg comunal

PRIMARIA VISINA

Tip: Comuna Suprafata: 3501 haIntravilan: 272 haExtravilan: 3229 haPopulatie: 2930 locuitoriGospodarii: 1058

Nr. locuinte: 1058

Nr. gradinite: 1Nr. scoli: 2Numele localitatilor aflate in administrare: Hotaru

Asezarea geografica:

Comuna Vişina este situată în Câmpia Română, judeţul Olt, pe DN 54, la distanţă de 12 km de oraşul Corabia şi 28 km de oraşul Caracal. Se învecinează la sud cu oraşul Corabia, la nord cu comuna Brăstăvăţu, la est cu comuna Cilieni şi la vest cu comuna Vişina Nouă.

Activitati specifice zonei:

AgriculturăCultura cerealelor, plantelor tehniceLegumiculturăCreşterea animalelorMorăritul

Activitati economice principale:

ConfecţiiAgriculturăConstrucţiiComerţ

73Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”

Evenimente locale: În a doua zi de Sfintele Paşte se organizează festivalul "Govia"Ziua localităţii - bâlci anual -14 septembrie

Proiecte de investitii:

Reţea publica de apă potabilă (in curs);Canalizare şi staţie de epurare (proiect depus la Ministerul Mediului);Asfaltarea drumurilor interioare în comuna Vişina (proiect depus la Ministerul Dezvoltării);Modernizarea, reabilitarea căminului cultural;Introducerea gazelor naturale la populaţie;Înfiinţarea unui infochioşc pentru o mai bună informarea a populaţiei

74Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”