strategia inspectoratului Şcolar judeŢean … jud anexa f ro cluj 2005.pdf · inspectoratul...

Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean Cluj, Cluj-Napoca, ianuarie 2005 1

ANEXA F FORMAT STANDARD STRATEGIA INSPECTORATULUI ᗠCOLAR JUDEᘠEAN CLUJ DE ASIGURARE A ACCESULUI LA EDUCAᘠIE A GRUPURILOR DEZAVANTAJATE

1) DIAGNOZA ᗠCOLARIZဠRII ÎN JUDEᘠ ARGUMENT Asigurarea accesului la educaᘰie, drept fundamental, rူmâne prioritarူ pentru perioada 2001-2007, adူugându-i-se dimensiuni noi prin programul ASIGURAREA ECHITဠᘠII ÎN EDUCAᘠIE din cadrul Strategiei Dezvoltူrii Învူᘰူmântului Preuniversitar în perioada 2001-2004 – reactualizare 2002 ᗰi Planificare prospectivူ pânူ în 2010. Orice abordare asupra rolului educaᘰiei ᗰi formူrii profesionale în lupta împotriva excluderii sociale porneᗰte de la procesul prin care indivizii ᗰi familiile se confruntူ cu pierderea de resurse, abilitatea lor de a se integra în societate este sever diminuatူ ᗰi legူturile lor sociale cu comunitatea mai largူ sau cu societatea sunt rupte (definiᘰie preluatူ din Dicᘰionarul Oxford de Sociologie - Marshall, 1998). Semnele de excludere sociala identificate in studii de sociologie consacrate analizei acestui fenomen sunt: § poziᘰia pe piaᘰa muncii; § calitatea vieᘰii; § accesul la educaᘰie.

Orice strategie iniᘰiatူ în sistemul educaᘰional, privind accesul la educaᘰie, trebuie sူ aibူ în vedere direcᘰii de acᘰiune care derivူ dintr-o atentူ analizူ situaᘰionalူ, care ne permite sူ identificူm cauze, sူ alegem acᘰiuni cu impact maxim asupra grupului cူruia-i este adresatူ. De ce aceastူ strategie? Deoarece Uniunea Europeanူ considerူ esenᘰialူ susᘰinerea financiarူ a grupurilor dezavantajate din România prin proiecte în domeniul educaᘰiei incluzive. Instituᘰiile din educaᘰie trebuie sူ asigure accesul democratic la educaᘰie, respectarea drepturilor omului în general ᗰi ale copilului în special ᗰi sူ demonstreze cူ minoritူᘰile sunt respectate ᗰi protejate. Conform articolului 29 al Convenᘰiei Naᘰiunilor Unite privind Drepturile Copilului, educaᘰia copilului va fi orientatူ spre: § dezvoltarea personalitူᘰii copilului, talentelor ᗰi abilitူᘰilor mintale ᗰi fizice la un

potenᘰial maxim; § dezvoltarea respectului pentru drepturile omului ᗰi libertူᘰilor fundamentale § dezvoltarea respectului pentru pူrinᘰii copilului, identitatea sa culturalူ, limba ᗰi

valorile tradiᘰionale, pentru valorile naᘰionale ale ᘰူrii în care copilul trူieᗰte, ale ᘰူrii de origine ᗰi pentru culturi diferite de cea proprie;

§ pregူtirea copilului pentru o viaᘰူ responsabilူ intr-o societate liberူ, în spiritul înᘰelegerii, pူcii, toleranᘰei, egalitူᘰii de gen ᗰi prieteniei între toᘰi cetူᘰenii, etniile sau grupurile naᘰionale sau religioase ᗰi persoanele de origine indigenူ;

§ dezvoltarea respectului pentru mediul înconjurူtor


Un alt argument al necesitူᘰii fundamentူrii acestei strategii este acela al luptei împotriva oricူror forme de discriminare. Discriminarea în educaᘰie, definitူ în legislaᘰia europeanူ ᗰi internaᘰionalူ apare ca: „orice catalogare, limitare sau pူrtinire bazatူ pe rasူ, gen, limbူ sau religie al cူrui scop sau efect este tratamentul inegal în educaᘰie”. Dacူ calitatea educaᘰiei nu este corespunzူtoare sau spaᘰiul ᗰcolar este necorespunzူtor, acestea sunt tot forme de discriminare. Schimbူrile necesare în viziunea comunူ a Ministerului Educaᘰiei ᗰi Cercetူrii ᗰi Uniunii Europene afirmူ urmူtoarele principii: § nu se blocheazူ accesul la educaᘰie a niciunui grup § nu se limiteazူ nivelul de educaᘰie la un nivel inferior pentru nimeni § nu se instituie nivele separate pentru nimeni § nu se impun condiᘰii care lezeazူ demnitatea umanူ

Fundamentarea Strategiei Judeᘰene de Îmbunူtူᘰire a Accesului la educaᘰie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi se face pe angajamentul asumat de instituᘰiile de învူᘰူmânt din reᘰeaua ᗰcolarူ clujeanူ în a susᘰine asigurarea dreptului la educaᘰie de la vârste timpurii, accesul la educaᘰie pentru toᘰi, condiᘰii egale de educaᘰie, un învူᘰူmânt de calitate ᗰi un mediu ᗰcolar atractiv pentru toᘰi. CONTEXT ECONOMIC, DE MEDIU, CULTURAL DATE DESPRE JUDEᘠUL CLUJ Date de context economic, de mediu, cultural despre judeᘰul Cluj: § Suprafaᘰa: 6.675 km2. § La 1 iulie 2002, populaᘰia judeᘰului numူra 702.755 locuitori, din care 362.800

salariaᘰi ᗰi 456.552 populaᘰie urbanူ. § Structura populaᘰiei active este urmူtoarea: industrie – 31,0 %; agriculturူ – 29,1

%; comerᘰ – 9,9 %. § Structura populaᘰiei § dupူ naᘰionalitate:

total Români maghiari romi germani ucraineni sârbi 702755 557891 122301 19834 944 203 24 79.386% 17.403% 2.822% 0.134% 0.029% 0.003% 21680974 19399597 1431807 535140 59764 61098 22561 media pe tara, % 89.478% 6.604% 2.468% 0.276% 0.282% 0.104%

total Turci tူtari slovaci evrei ruᗰi-lipoveni bulgari

702755 38 15 40 250 73 20 0.005% 0.002% 0.006% 0.036% 0.010% 0.003% 32098 23935 17226 5785 35791 8025 media pe tara, % 0.148% 0.110% 0.079% 0.027% 0.165% 0.037%

§ dupူ religie: români ortodocᗰi – 69,9 %, greco-catolici – 5,1 %, romano-catolici –

4,4 %, reformaᘰi – 14,1 %, alte confesiuni – 6,5 %. Localitူᘰi urbane : Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin.


Date economice: industrie metalurgicူ, de larg consum, alimentarူ, materiale de construcᘰii, chimicူ, porᘰelanuri, zone agricole, pူduri Cultura : al doilea centru universitar al ᘰူrii, 32 facultူᘰi de stat ᗰi mai multe Universitူᘰi particulare, 10 teatre ᗰi un Institut muzical. Muzeul de Artူ, al doilea din România ca patrimoniu, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Grူdina Botanicူ care e pe locul 5 în lume, o multitudine de monumente în stil baroc ᗰi gotic. CLUJ-NAPOCA - 1880 de ani de existenᘰူ ! Populaᘰia: Ca populaᘰie, se aflူ cu cei 317.953 de locuitori ai sူi, pe locul 3 în ᘰarူ, dupူ Bucureᗰti ᗰi Iaᗰi. Este al doilea centru universitar al ᘰူrii, dupူ Bucureᗰti. În timpul anului universitar, populaᘰia municipiului depူᗰeᗰte 400.000 locuitori. În ultimul deceniu a scူzut populaᘰia de etnie maghiarူ ᗰi germanူ. În componenta municipiului, regူsim 11 cartiere, cele mai populate fiind Mူnူᗰtur (68.000 locuitori) vechi sat ᗰi fortificaᘰie adiacent Clujului ᗰi Mူrူᗰti (53.500 locuitori). Activitatea societူᘰilor comerciale se desfူᗰoarူ, în principal în urmူtoarele ramuri industriale: industria alimentarူ ᗰi a bူuturilor, construcᘰii de maᗰini, chimie, prelucrarea lemnului, industria prelucrူtoare de celuloza ᗰi hârtie, sticlူrie, porᘰelan, faianᘰူ, textile, confecᘰii, pielူrie ᗰi încူlᘰူminte, precum ᗰi în domeniile construcᘰiilor, comerᘰului ᗰi serviciilor. TURDA populaᘰie de 62.015 locuitori DEJ populaᘰie de 42.600 locuitori CÂMPIA TURZII populaᘰie de 30.018 locuitori GHERLA populaᘰie de 25.005 locuitori HUEDIN populaᘰie de 10.503 locuitori

a) Participarea la educaᘰie Participarea la educaᘰie poate fi analizatူ prin urmူrirea unor indicatori relevanᘰi:

I1. Evoluᘰia numူrului de unitူᘰi de învူᘰူmânt:

Evoluᘰia numူrului de unitူᘰi de învူᘰူmânt

700

750

800

850

1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002 - 2003 2003 - 2004 2004 - 2005


I2. Evoluᘰia numူrului de preᗰcolari ᗰi ᗰcolari: Evoluᘰia numူrului de preᗰcolari ᗰi ᗰcolari

90000100000110000120000130000

1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002 - 2003 2003 - 2004 2004 - 2005

Comentariu : § numူrul unitူᘰilor de învူᘰူmânt a scူzut prin desfiinᘰarea unor unitူᘰi ᗰcolare

din mediul rural datorita lipsei de elevi. § efectivele de elevi au înregistrat o descreᗰtere în ultimii 6 ani ᗰcolari. § raportul elevi / prof. s-a ameliorat în ultimii ani, dar a rူmas mai mic decât

media pe ᘰarူ de 13,01.

I3. Evoluᘰia populaᘰiei ᗰcolare dupူ 1996 în judeᘰul Cluj Anul ᗰcolar/

1996/ 1997

1997/ 1998

1998/ 1999

1999/ 2000

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

Total populaᘰie ᗰcolarူ 132584 127100 123527 122142 121050 119005 113898 110052 104233

Comentariu: - se observူ o scူdere continuူ a populaᘰiei ᗰcolare

I4. Repartizarea efectivelor de elevi din învူᘰူmântul public pe niveluri: Anul ᗰcolar/

1996/ 1997

1997/ 1998

1998/ 1999

1999/ 2000

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

Efective preᗰcolari 21315 19098 19915 19820 19320 20238 18437 18856 18665

Efective elevi 111269 108002 103612 102322 101730 98767 95461 91196 85568 132584 127100 123527 122142 121050 119005 113898 110052 104233

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1996

/199

7

1997

/199

8

1998

/199

9

1999

/200

0

2000

/200

1

2001

/200

2

2002

/200

3

2003

/200

4

2004

/200

5

Evolutia populatiei scolare dupa 1996

prescolar

scolar

Comentariu:


§ Se înregistreazူ scူderi de efective la nivel preᗰcolar (-0,98%) ᗰi ᗰcolar (-0,93%).

§ coroborând datele oferite de Direcᘰia Judeᘰeanူ de Statisticူ privind numူrul de copii ᗰi tineri între 2-18 ani (128.000) ᗰi numူrul. de tineri cuprinᗰi în învူᘰူmântul public(104.233), reiese un procent de cuprindere in învူᘰူmânt de 81,43%.

§ la nivelul judeᘰului, în anul ᗰcolar 2003-2004, 77,17% din populaᘰia ᗰcolarူ (învူᘰူmânt de masူ, învူᘰူmânt special, alternative educaᘰionale) s-a aflat în mediul urban, faᘰူ de 80,87% în anul ᗰcolar 2002-2003. Schimbူrile se pot explica prin migraᘰia urban – rural, prin natalitatea mai ridicatူ în rural dar ᗰi prin creᗰterea numူrului elevilor romi din rural care au frecventat cursurile ca urmare a mူsurilor de susᘰinere socialူ.

§ paradoxal, procentul elevilor cuprinᗰi în învူᘰူmântul special este de 2,4% faᘰူ de 2,29% în anul ᗰcolar anterior, deᗰi mူsurile de integrare progresivူ a acestora în învူᘰူmântul de masူ au fost consistente.

§ 0,27%(faᘰူ de 0,29% în anul ᗰcolar 2002-2003) dintre preᗰcolari ᗰi elevi au frecventat în anul ᗰcolar 2003-2004 cursurile în cadrul unei alternative educaᘰionale.

I5. Distribuᘰia pe naᘰionalitူᘰi

Naᘰionalitate An ᗰcolar 2001-2002 An ᗰcolar 2002-2003 An ᗰcolar 2003-2004 românူ 83,36% 85,64% 85,97% maghiarူ 13,03% 11,55% 11,02% germanူ 0,03% 0,03% 0,03% romူ 3,49% 2,7% 2,9% alte naᘰionalitူᘰi 0,09% 0,08% 0,08% Comentariu: § procentul elevilor de naᘰionalitate românူ a crescut cu 0,33% § procentul elevilor de naᘰionalitate maghiarူ a scူzut cu 0,53 % § a crescut procentul elevilor de naᘰionalitate romူ cu 0,2% § au rူmas identice procentele elevilor de naᘰionalitate germanူ ᗰi de alte

naᘰionalitူᘰi

I6. Situaᘰia demograficူ în urma recensူmântului copiilor / tinerilor de vârsta ᗰcolarizူrii cuprinᗰi sau nu în învူᘰူmânt

Rata natalitူᘰii în anul 2001: ( Sursa DGS Cluj )

Total judeᘰ 8,5 ‰ copii vii urban 7,9 ‰ rural 9,6 ‰

Datele relevate de recensူmântul populaᘰiei la 1 iulie 2002 au evidenᘰiat urmူtoarele: Între 0 – 14 ani existau un numူr de 104.951 copii ᗰi tineri, reprezentând 15,2% din totalul populaᘰiei la acea datူ. Tot la acea datူ situaᘰia cuprinderii populaᘰiei într-o formူ de educaᘰie:

Primar ᗰi gimnazial Total Preᗰcolar Total Primar Gimnazial Special

Liceal Profesional ᗰi de ucenici

172.898 19.847 62.041 26.516 33.732 1.793 25.814 8.126 rezultând un procent de cuprindere, în acest interval de vârstူ, de 78%.


Rata natalitူᘰii în anul 2003 Din datele oferite de Direcᘰia Judeᘰeanူ de Statisticူ, ᗰi, din compararea acestor date cu efectivele cuprinse în învူᘰူmântul public , în anul ᗰcolar 2003-2004 reies urmူtoarele: Numူr copii ᗰi tineri între 2-18 ani

Numူr copii ᗰi tineri cuprinᗰi în învူᘰူmânt public

Procent de cuprindere

128.200 110.052 85,84% Starea de sူnူtate în rândul elevilor este corespunzူtoare . S-au înregistrat, conform Direcᘰiei Judeᘰene de Sူnူtate Publicူ, boli acute, contagioase sau cronice dar nu s-au evidenᘰiat focare epidemice care sူ determine suspendarea activitူᘰii ᗰcolare. Tendinᘰele de evoluᘰie a efectivelor ᗰcolare nu sunt foarte optimiste pentru urmူtorii ani, ceea ce ne obligူ la gândire ᗰi reorganizare de perspectivူ a întregii reᘰele a învူᘰူmântului preuniversitar. Rata natalitူᘰii în anul 2003: ( Sursa DGS Cluj ) Conform Direcᘰiei Judeᘰene de Statisticူ, rata natalitူᘰii la nivelul judeᘰului în anul 2003 a fost de 8,3‰.

I7. Evoluᘰie asupra reᘰelei ᗰcolare în 2003-2004 În anul ᗰcolar 2003- 2004 reᘰeaua unitူᘰilor de învူᘰူmânt a prezentat urmူtoarea configuraᘰie:

Din care: Grူdiniᘰe Din care:

ᗠcoli cu clasele I-IV

ᗠcoli cu clasele I-VIII

Licee ᗰi grupuri ᗰcolare

ᗠcoli de Arte ᗰi Meserii

Cu program Normal

Cu program prelungit

Din care:

Din care:

Din care:

Din care:

Total Din care:

Total unitူᘰi ᗰcolare

Total

Total

Urn

a

Rur

al

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Urban

763

347

288

54

234

59

58

1 187

9 178

167

46

121

60

55

5 2

100%

45,5

%

37,7

%

7,1%

30,6

%

7,7%

7,6%

0,1%

24,5

%

1,2%

23,3

%

21,8

%

6%

15,8

%

7,9%

7,2%

0,7%

0,3%


Structura reᘰele ᗰcolare în anul ᗰcolar 2003-2004

Grူdiniᘰeᗠcoli cu clasele I-VIII


SAM


Grူdiniᘰeᗠcoli cu clasele I-IVᗠcoli cu clasele I-VIIILicee ᗰi grupuri ᗰcolareSAM

Grူdiniᘰe

0 50 100 150 200 250 300 350

Cu PN

Cu PP

RuralUrban

ᗠcoli

0 50 100 150 200 250 300 350

Rural

Urban

I-IVI-VIII

Licee/ gr. sc./ SAM

0 20 40 60

Rural

Urban

Licee ᗰi grupuri ᗰcolareᗠcoli de Arte ᗰi Meserii

I8. Statistica Unitူᘰilor ᗠcolare din judeᘰul Cluj care au directori:

Din care: Grူdiniᘰe Din care:


ᗠcoli cu clasele I-VIII


ᗠcoli de Arte ᗰi Meserii

Cu program normal

Cu program prelungit

Din care:

Din care:

Din care:

Din care:

Total Din care:

Total unitူᘰi ᗰcolare

Total

Total

Urn

a

Rur

al

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Total

Urn

a

Rur

al

Urban

438

110

52

44

8 58

57

1 99

5 94

167

46

121

60

55

5 2

Învူᘰူmânt Special 9 Palate ᗰi Cluburi ale copiilor 6 Cluburi sportive 1 Învူᘰူmânt suplimentar de artူ 1 ____________________________


Total General – 455 Comentariu: § În scopul eficientizူrii activitူᘰii ᗰcolilor din mediul rural ᗰi responsabilizူrii

corespunzူtoare a directorilor, în anul ᗰcolar analizat, Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean Cluj a continuat acᘰiunea de reorganizare a reᘰelei rurale, prin comasူri la nivelul gimnazial ᗰi prin renunᘰarea la o parte din directori la ᗰcolile I-IV ᗰi lူrgirea responsabilitူᘰilor directorilor coordonatori.

§ Referitor la gradul de utilizare / ocupare a spaᘰiilor ᗰcolare, menᘰionူm cူ atât sူlile de clasူ cât ᗰi celelalte spaᘰii sunt ocupate corespunzူtor.

§ În mediul rural toate unitူᘰile de învူᘰူmânt îᗰi desfူᗰoarူ activitatea într-un singur schimb, în timp ce în mediul urban, cu puᘰine excepᘰii activitူᘰile se desfူᗰoarူ în 2 schimburi, orarul fiind corespunzူtor întocmit. A fost eliminat complet schimbul 3.

I9. În privinᘰa reorganizူrii reᘰelei ᗰcolare, menᘰionူm acᘰiunile

premergူtoare desfူᗰurate:

deplasူri ale conducerii Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean Cluj ᗰi inspectorilor in unitူᘰile de învူᘰူmânt, discuᘰii cu ᗰcolile ᗰi cu autoritူᘰile locale;

analiza posibilitူᘰilor de reorganizare cât mai funcᘰionalူ a ᗰcolilor; sondarea opᘰiunilor elevilor pentru fundamentarea cifrei de ᗰcolarizare pentru

clasa a IX-a; analiza responsabilူ a propunerilor venite din partea ᗰcolilor , coroborat cu

numူrul de intrူri ᗰi ieᗰiri din sistem. Astfel, proiectul planului de ᗰcolarizare înaintat M.Ed.C., prezintူ urmူtoarele aspecte: Unitူᘰi de învူᘰူmânt (fူrူ palate , cluburi ᗰi învူᘰူmânt suplimentar de artူ)

Total unitူᘰi de învူᘰူmânt

Grူdiniᘰe ᗠcoli cu clasele. I-IV

ᗠcoli cu clasele. I-VIII

Licee - grupuri ᗰcolare

ᗠcoli de arte ᗰi meserii

ᗠcoli speciale

2004-2005

2005-2006

2004-2005

2005-2006 2004-2005

2005-2006

2004-2005

2005-2006

2004-2005

2005-2006

2004-2005

2005-2006

2004-2005

2005-2006

763* 237** 347(din care 110 indepen-dente)

48 independente

187 (din care 99 indepen-dente)

0 167 119 60 57 2 2 11 11

* total general 2004-2005 : 780 (cu Palate , cluburi, învူᘰူmânt suplimentar de artူ) ** total general 2005-2006 : 254(cu Palate , cluburi, învူᘰူmânt suplimentar de artူ) Comentariu:

numူrul unitူᘰilor independente cu personalitate juridicူ s-a redus cu 31, 06%;

modificူrile s-au petrecut cu prioritate în învူᘰူmântul rural, cu mici excepᘰii în urban.


I10. În urma estimူrilor efectuate, se conteazူ pe urmူtoarele cifre de cuprindere în clasele de început de ciclu pentru anul ᗰcolar 2005-2006:

Nivel Nr. preᗰcolari / elevi Nr. grupe / clase grူdiniᘰe 17.926 861 cls. I 6.166 335,02 cls. a V-a 6.365 300,42 IX liceu zi 5.600 200 IX seral 28 1 IX F.R. 28 1 IX SAM 2.576 92 IX învူᘰူmânt special liceu 20 2 IX învူᘰူmânt special SAM 288 25 XI an completare 2.605 91 Comentariu:

procentul de cuprindere în cl. a IX-a este de 102,5% faᘰူ de 103% în anul 2004-2005;

65% dintre clasele a IX-a sunt proiectate pentru liceu ᗰi 35% pentru SAM. Aceasta corespunde nevoilor de dezvoltare ale judeᘰului ᗰi ᘰine cont ᗰi de opᘰiunile exprimate de elevii claselor a VIII- a privind orientarea pentru carierူ (cf. sondajului realizat, la solicitarea ISJ, de catre CJAPP in perioada octombrie-noiembrie 2004).

I11. Evoluᘰii în statutului ᗰcolilor:

- în 2001-2002

Statutul ᗰcolii ᗠcoalူ coordonatoare 44,3 % ᗠcoalူ subordonatူ 55,7%

- în 2002 - 2003: Statutul ᗰcolii ᗠcoalူ coordonatoare 51,7% ᗠcoalူ subordonatူ 48,3%

- în 2003-2004 Statutul ᗰcolii ᗠcoalူ coordonatoare 58,3 % ᗠcoalူ subordonatူ 41,7%

I12. Evoluᘰia ponderii predူrii simultane:

Tipul de predare - din totalul de elevi ai ciclului primar ᗰi gimnazial, 13% dintre elevi sunt afectaᘰi de învူᘰူmântul simultan 2001- 2002

Normalူ 56.567 elevi

87% din elevi

24,8% dintre scoli

Simultanူ 7.355 elevi

13% dintre elevi

75,2% dintre scoli

2002 - 2003


87,6% din elevi

87,6% dintre ᗰcoli



12,4% dintre elevi 68,7% dintre ᗰcoli

2003 - 2004





Nivel An ᗰcolar 2002-2003 An ᗰcolar 2003-2004 Primar 5.667 (21%) 4.391(16,4%) Gimnazial 1.563 (4,9%) 980 (3,07%) Total 7.230(12,4%) 5.371 (9,17%) Comentariu:

• procentul total al elevilor care au frecventat cursurile, în anul ᗰcolar 2003-2004, în regim simultan(clase cu efective reduse a fost cu 4,6% mai mic - nivel primar), cu 1,83%mai mic (nivel gimnazial), scူderea fiind pe ambele niveluri de 3,23%, ca urmare a mူsurilor de comasare menᘰionate anterior.

• in zonele montane izolate au funcᘰionat în anul ᗰcolar 2003-2004 11 clase cu efective sub 7 elevi (cu aprobarea Ministerului Educaᘰiei ᗰi Cercetူrii) faᘰူ de 24 în anul ᗰcolar anterior ᗰi 23 clase cu efective cuprinse între 7-10 (cu aprobarea Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean )faᘰူ de 71 în anul ᗰcolar precedent

• cauzele neparticipူrii la educaᘰie1,2

Un studiu independent, realizat în 2002 asupra copiilor romi proveniᘰi din comunitူᘰile dezavantajate, din judeᘰul Cluj, categorie afectatူ semnificativ de fenomenul excluderii sociale, a evidenᘰiat o serie de probleme: Lipsa actelor de identitate

Copiii nu au certificate de naᗰtere ceea ce duce la greutူᘰi mari la înmatricularea ᗰi la eliberarea carnetelor C.E.C. de alocaᘰii

Legate de neparticiparea la învူᘰူmântul preᗰcolar Copiii romi nu frecventeazူ grူdiniᘰa. Mulᘰi elevi nu cunosc limba românူ, au dificultူᘰi de încadrare în programul de ᗰcoalူ.

Contextul familial nefavorabil Pူrူsirea localitူᘰii pentru perioade lungi de timp ᗰi deplasarea în ᘰarူ cu pူrinᘰii. Pူrinᘰii nu acordူ atenᘰie ᗰi importanᘰူ ᗰcolii. Din cauza situaᘰiei materiale precare numeroᗰi elevi romi nu au rechizitele necesare (strictul necesar) pentru a putea sူ se încadreze cerinᘰelor ᗰcolare.

1 Participarea la educaᘰie a fost evaluatူ anterior desfူᗰurူrii proiectului PHARE RO 0104.02.10, datele cuprinse în analizူ exprimând starea din noiembrie 2002. Revizuirea strategiei judeᘰene în 2004, face posibilူ urmူrirea evoluᘰiei participူrii la educaᘰie prin utilizarea experienᘰei ᗰi practicilor verificate prin proiectul Sprijin educaᘰional ᗰi de integrare specificူ pentru comunitူᘰi cu romi, ᗰi o abordare de proces în termeni de monitorizarea procesului ᗰi de evaluare a progresului. 2 – în urma unui studiu sociologic efectuat de Marius Lakatos, consilier rom, Consiliul Judeᘰean Cluj, în perioada sept.-nov. 2002.


Lipsa alimentelor ᗰi a îmbrူcူmintei. Volumul redus de cunoᗰtinᘰe dobândite de copii în mediul familial de unde ᗰi decalajul foarte mare dintre limbajul format în familie ᗰi cel necesar în cadrul proceselor ᗰcolare. Folosirea copiilor de cူtre familii pentru diverse activitူᘰi comerciale.

În procesul educativ Frecvenᘰa în cazul elevilor romi de la ambele cicluri este mai slabူ. Elevii vin la ᗰcoalူ în clasele I-II, absenteismul crescând treptat în clasele urmူtoare fiind din ce în ce mai puᘰin susᘰinuᘰi de familie. Foarte mulᘰi dintre aceᗰtia au vârsta mai mare decât vârsta normalူ a clasei în care se aflူ înscriᗰi. De aici apar multe probleme de comportament ᗰi disciplinူ la clasူ. Nu manifestူ deprinderi pentru pူstrarea manualelor ᗰcolare ᗰi nici interes pentru cultivarea acestor deprinderi. Nivelul cultural redus al copiilor proveniᘰi din familii de romi, rezultat al sူrူciei extreme Insuficienᘰa materialelor didactice, dicᘰionare, cူrᘰi care sူ vinူ în sprijinul cadrelor didactice care predau limba romani

Lipsa cadrelor cunoscူtoare a limbii romani Inexistenᘰa învူᘰူtorilor ᗰi a educatoarelor care sူ cunoascူ limba romani. Foarte multe învူᘰူtoare suplinitoare la clasele de romi, care, de multe ori, nu ajung sူ-ᗰi cunoascူ suficient de bine elevii cu toate problemele acestora, clasele având de cele mai multe ori efective destul de mari de copii cu tot atât de multe probleme

Rezistenᘰa la predarea limbii romani Probleme la fiecare început de an ᗰcolar, deoarece pူrinᘰii ai elevilor romi se opun sူ se predea limba romani la clasူ.

Relaᘰia ᗰcoalူ – familie - comunitate Lipsa coeziunii ᗰi a legူturii fireᗰti dintre educatoare (învူᘰူtoare, diriginte) ᗰi pူrinᘰi Absenᘰa îndrumူrii psiho-pedagogice, datူ fiind problematica specialူ a lucrului cu aceᗰti copii Slaba implicare ᗰi colaborare a comunitူᘰii rome cu instituᘰiile de învူᘰူmânt. Absenᘰa iniᘰiativei din partea comunitူᘰilor de romi pentru integrarea în societate, pentru cunoaᗰterea limbii literare, pentru reconsiderarea tradiᘰiilor

Comentariu:

Contribuᘰia educaᘰiei profesionale ᗰi a instruirii pentru prevenirea excluderii sociale ᗰi atenuarea impactului sူu, odatူ instalatူ, rezidူ în urmူtoarele direcᘰii de acᘰiune: − prevenirea eᗰecului în educaᘰia primarူ ᗰi secundarူ prin:

o îmbunူtူᘰirea calitူᘰii acesteia, o fူcând-o mai relevantူ pentru nevoile pieᘰei muncii, o rူspunzând nevoilor ᗰi intereselor individuale, o îmbunူtူᘰind consilierea profesionalူ ᗰi ghidarea;

− abordူri specifice în funcᘰie de grupul ᘰintူ în educaᘰia profesionalူ iniᘰialူ, ca parte a noii infrastructuri a tranziᘰiei de la ᗰcoalူ spre muncူ, ca rူspuns la din ce în ce mai multele probleme cu care se confruntူ tinerii în gူsirea unui loc de muncူ;


− mူsuri continue de instruire pentru tinerii adulᘰi fူrူ calificူri iniᘰiale, prin crearea unor cူi alternative spre calificူri profesionale recunoscute ᗰi pregူtirea forᘰei de muncူ potenᘰiale pentru procesul de învူᘰare de-a lungul

întregii vieᘰi. Analiza fenomenului neparticipူrii rezultူ în urma prelucrူrii datelor furnizate, de macheta ACCESUL LA EDUCAᘠIE. Comentariu: i. se poate constata o concentrare ruralူ a nr. de

elevi romi în zona sate Cluj, 16% faᘰူ de totalul elevilor din aceeaᗰi zonူ

ii. concentrare urbanူ a nr. de elevi

romi în zona Turda, Câmpia Turzii, reprezentând 33% din totalul elevilor romi din judeᘰ

Urmူrind distribuᘰia procentualူ a

ponderii elevilor romi

− în ᗰcolile cu clasele I-VIII din judeᘰul Cluj: din diagramူ se poate constata cူ în 3,9% dintre ᗰcolile cu clase I-VIII procentul de elevi romi în aceste ᗰcoli este de peste 50%,

DISTRIBUTIA PROCENTUALA A PONDERII ELEVILOR ROMI IN SCOLILE CU CLASELE I-VIII DIN JUDETUL CLUJ

<5% ELEVI ROMI

>80% ELEVI ROMI

>50% ELEVI ROMI

>5% ELEVI ROMI

>20% ELEVI ROMI

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

1,4%

2,5%

9,4%

27,0%

59,7%

iar analiza distribuᘰiei pe mediul urban respectiv rural conduce la urmူtoarea diagramူ:

Ponderea procentualူ a elevilor romi faᘰူ de totalul elevilor pe zone sate Cluj 16% zona Huedin 9% zona Turda, Câmpia Turzii 8% zona Gherla 5% zona Dej 3% zona Cluj-Napoca 2%

Distribuᘰia procentualူ pe zone a elevilor romi din judeᘰ zona Turda, Câmpia Turzii 33% sate Cluj 24% zona Cluj-Napoca 18% zona Huedin 14% zona Gherla 6% zona Dej 6%


DISTRIBUTIA URBAN/RURAL A ELEVILOR ROMI DIN SCOLILE CU CLASELE I-VIII DIN JUDETUL

CLUJ

1.4% DINTRE SCOLI AU

>80% ELEVI ROMI


>50% ELEVI ROMI


>20% ELEVI ROMI

27.0% DINTRE SCOLI AU>5% ELEVI

ROMI

59.7% DINTRE SCOLI AU<5% ELEVI

ROMI

0% 20% 40% 60% 80% 100%

URBAN RURAL

ponderea scolilor din mediul urban versus mediul rural in cadrul aceleiasi categorii

Se poate constata o predominantူ ruralူ a ᗰcolilor cu procente mai mari de 5% de elevi romi în ᗰcoalူ, fenomen justificat de migrarea comunitူᘰilor de romi înspre zonele rurale asociatူ cu starea materialူ pauperူ a acestora.

− în ansamblul ᗰcolilor cu clasele I-IV din judeᘰul Cluj : prelucrarea datelor reliefeazူ urmူtoarele:

- un procent foarte mare de ᗰcoli cu clasele I-IV, 71,6% din care practic fie lipsesc elevii romi, fie s-au integrat renunᘰând la apartenenᘰa etnicူ; - doar într-un un procent de 28,4 % dintre ᗰcolile cu clasele I-IV, care în proporᘰie de 95,5% se gူsesc plasate în mediul rural, se gူsesc elevi romi;

scoli cu clasele I-VIII scoli cu clasele I-IV Procent scoli cu >80% elevi romi 2,6% 1,4% Procent scoli cu >50% elevi romi 4,5% 2,5% Procent scoli cu >20% elevi romi 14,8% 9,4% Procent scoli cu >5% elevi romi 6,5% 27,0% Procent scoli cu <0% elevi romi 71,6% 59,7%

DISTRIBUTIA PE CATEGORII

PROCENTUALE DE PONDERE A ELEVILOR ROMI LA NIVELUL SCOLILOR

CU CLASELE I-IV DIN JUDETUL CLUJ

2,6% 4,5%

14,8%6,5%

71,6%

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

>80%ELEVIROMI

>50%ELEVIROMI

>20%ELEVIROMI

>5%ELEVIROMI

0%ELEVIROMI


DISTRIBUTIA PE MEDIU URBAN/RURAL A SCOLILOR CU

CLASELE I-IV DIN JUDETUL CLUJ

25,0% 75,0%

100,0%

100,0%

100,0%

95,5%

0,0%

0,0%

0,0%

4,5%

0% 50% 100%

1

2

3

4

5

URBANRURAL

0% elevi romi

>80% elevi romi

>50% elevi romi

>20% elevi romi

>5% elevi romi

Situaᘰia în anul ᗰcolar 2003-2004:

Clasament neparticipare pe tipuri de unitati de invatamant

0.0%5.0%

10.0%15.0%20.0%25.0%30.0%35.0%40.0%45.0%50.0%

> 5% 2.9% 14.5% 9.2%

< 5% 4.1% 19.6% 6.5%

nu exista neparticipare 7.5% 6.3% 29.5%

I-XII I-VIII I-IV

Comentariu: - ratele cele mai mari ale neparticipူrii sunt înregistrate predominant în ᗰcolile cu clasele I-VIII dintre care 72,5 % sunt în rural - observaᘰia anterioarူ trebuie corelatူ cu aceea cူ în cazul ᗰcolilor cu clasele I-IV care în procent de 95,2% sunt localizate în mediul rural, se constatူ cea mai bunူ participare dintre categoriile reprezentate în diagrama anterioarူ. - aceasta conduce la observaᘰia cူ în continuare în intervalul claselor V-VIII ᗰi predominant în mediul rural se înregistreazူ cea mai slabူ participare. Rezumând, din situaᘰia descrisူ pentru anul ᗰcolar 2003-2004, ᗰi cu experienᘰa acumulatူ prin derularea proiectului Sprijin educaᘰional ᗰi de integrare specificူ pentru comunitူᘰi cu romi, putem aprecia cူ, îmbunူtူᘰirea participူrii la educaᘰie a copiilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate trebuie sူ porneascူ de la identificarea problemelor generatoare de eᗰec ᗰcolar, a problemelor, exclusiv, din sfera educaᘰionalူ, printr-o abordare care sူ solicite împူrᘰirea responsabilitူᘰii succesului educaᘰiei între comunitatea educaᘰionalူ, comunitatea localူ, comunitatea afectatူ de sူrူcie ᗰi mai ales familia copilului.


Fenomenul neparticipူrii la educaᘰie nu este determinat în mod exclusiv de sူrူcie, existând o multitudine de tipare existenᘰiale în care se promoveazူ ideea cူ succesul nu este condiᘰionat de educaᘰie. Este esenᘰial rolul ᗰcolii, de a reclူdi conᗰtiinᘰa unei determinူri exclusive, prin educaᘰie, a succesului profesional ᗰi a împlinirii personale. Analiza SWOT a fenomenului neparticipူrii la educaᘰie a grupurilor dezavantajate1 - este menitူ sူ structureze cauzal fenomenul ᗰi sူ permitူ identificarea resurselor strategice precum ᗰi a ᘰintelor strategice. - reprezintူ rezultatul consultူrii pူrᘰilor interesate, procesul consultူrii implicând: 190 de pူrinᘰi romi 7 ONG –uri rome active in judeᘰul Cluj 7 experᘰi romi 6 primari 28 de directori a tot atâtea unitူᘰi de învူᘰူmânt cu un procent semnificativ de elevi proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate în special romi Studiul a permis identificarea celor mai frecvente cauze ale neparticipူrii la educaᘰie:

Cauze ale neparticiparii la educaᘰie

0,0% 2,0% 4,0% 6,0% 8,0% 10,0% 12,0% 14,0% 16,0%

nu sunt acceptati in colectiv

metode didactice neadecvate

randament scolar scazut

lipsa comunicare cu scoala

neimplicarea parintilor in activitatile scolii

lipsa educatiei civice

lipsa sprijin

necunoasterea rolului educatiei

complex inferioritate

lipsa de educatie a parintilor

lipsa unui mediu scolar atractiv

pusi sa munceasca

saracie

alte cauze

___

− PUNCTE TARI − PUNCTE SLABE − rolul HOTဠRÂTOR al educaᘰiei ᗰi formူrii

profesionale în lupta împotriva excluderii sociale

− existenᘰa în judeᘰ a unei reᘰele ᗰcolare receptive la schimbare, promotoare a calitူᘰii cu rezultate excelente atât la nivelul elevilor cât ᗰi al corpului didactic

− 13,3 % dintre cei consultaᘰi considerူ ca problemူ izolarea copiilor romi de colectivul de elevi din care fac parte, neintegrarea acestora în colectiv.

− metode didactice neadecvate educaᘰiei ᗰi progresului ᗰcolar al copiilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate cu focalizare pe

1 Analiza conᘰine ᗰi o evaluare la momentul 2002, dar ᗰi date ᗰi observaᘰii constatate pe parcursul ᗰi ulterior desfူᗰurူrii proiectului PHARE RO 0104.02.10. Completူrile aduse analizei oferူ diferenᘰele specifice ᗰcolilor în care se implementeazူ educaᘰia incluzivူ.


− existenᘰa unui corp didactic promotor al unei educaᘰii primare ᗰi secundare care îᗰi propune sူ dezvolte valori în condiᘰiile asigurူrii unui mediu ᗰcolar activ bazat pe echilibru între echitate ᗰi calitate

− bune practici de educaᘰie incluzivူ verificate prin proiectul Sprijin educaᘰional ᗰi de integrare specificူ pentru comunitူᘰi cu romi prin programul PHARE RO 0104.02 – Accesul la educaᘰie pentru grupurile dezavantajate

− un pachet de formare continuူ orientat pe educaᘰie incluzivူ, dedicat ᗰcolilor care au cuprins copii proveniᘰi din grupuri dezavantajate

− instituᘰie autorizatူ sူ pregူteascူ mediatori ᗰcolari pentru comunitူᘰi cu romi

− existenᘰa unui sistem educaᘰional care îᗰi propune sူ rူspundူ nevoilor ᗰi intereselor individuale

− un Index de incluziune – instrument deosebit de util în proiectarea dezvoltူrii oricူrei ᗰcoli prin educaᘰie incluzivူ

− cadrul creat pentru consiliere profesionalူ ᗰi ghidare în alegerea meseriei

− alocaᘰia de stat pentru copii, iar pentru copiii din clasele I-IV ᗰi grူdiniᘰa, laptele ᗰi cornul

− un Ghid de promovare a educaᘰiei interculturale în ᗰcoalူ

− - un Ghid de practici pozitive pentru educarea copiilor romi

specificul etniei rome, este aprecierea enunᘰatူ ca problemူ de cူtre 13,2% dintre cei consultaᘰi

− 10,7% dintre cei consultaᘰi, dintre care circa 80% sunt pူrinᘰi romi, apreciazူ într-o formူ sau alta cူ randamentul ᗰcolar al copiilor romi este scူzut.

− lipsa atractivitူᘰii mediului ᗰcolar este apreciatူ ca problemူ de cူtre 3,2% dintre cei consultaᘰi

− nu toᘰi copiii romi existenᘰi în comunitate sunt cuprinᗰi în ᗰcoalူ, cei consultaᘰi afirmând existenᘰa unor cazuri de necuprindere a copiilor romi cu nevoi speciale.

− frecvent copiii romi sunt înscriᗰi direct la ᗰcoalူ, pူrinᘰii apreciind deseori cူ grူdiniᘰa ar fi neimportantူ

− absenᘰa unei politici consecvente de identificare a tinerilor din comunitate care au pူrူsit timpuriu ᗰcoala ᗰi care ar dori sူ-ᗰi completeze studiile obligatorii, deᗰi existူ forme de educaᘰie compensatorie autorizate de cူtre MEC.

− tendinᘰe de segregare sau (auto)segregare prin mutarea copiilor români la alte ᗰcoli

− aprecierea ᗰcolii ca fiind neadaptatူ nevoilor societူᘰii ᗰi cu perspectiva gူsirii unor locuri de muncူ corespunzူtoare cu varietatea nivelurilor de pregူtire

− OPORTUNITဠᘠI − AMENINᘠဠRI − existenᘰa unor programe de integrare

socio-culturalူ a etniei rome − puternicူ valorizare din partea societူᘰii a

tradiᘰiilor ᗰi culturii rome, menite sူ sprijine renaᗰterea spiritualူ a etniei rome ᗰi a modului de viaᘰူ tradiᘰional

− existenᘰa unui cadru legislativ menit sူ conducူ la o recuperare a respectului pentru tradiᘰiile ᗰi valorile rome autentice

− un sistem educaᘰional dinamizat de reformele din educaᘰie ᗰi procesul Lisabona, ce se doreᗰte mai relevant pentru nevoile societူᘰii ᗰi ale pieᘰei muncii

− crearea unor cူi alternative spre calificူri profesionale recunoscute ᗰi pregူtirea forᘰei de muncူ potenᘰiale pentru procesul de învူᘰare de-a lungul întregii vieᘰi

− existenᘰa unor programe europene de dezvoltare a societူᘰii civile adresate componentei rome, menite sူ sprijine iniᘰiative educative din rândul etniei rome, în spiritul renaᗰterii culturale a acesteia

− sprijinirea accesului la nivelul superior al învူᘰူmântului secundar prin locurile

− 8,8% dintre cei consultaᘰi, dintre care circa 80% sunt pူrinᘰi romi, considerူ cူ o problemူ a familiilor provenite din comunitူᘰi dezavantajate este lipsa de comunicare cu ᗰcoala.

− 8,1% dintre cei consultaᘰi considerူ o problemူ neimplicarea pူrinᘰilor romi în activitူᘰile ᗰcolii ᗰi în acest fel recunoaᗰterea rolului esenᘰial al acestei forme de comunicare în clူdirea încrederii în aceastူ instituᘰie.

− 7.7 % dintre cei consultaᘰi considerူ o problemူ slaba participare la educaᘰie a copiilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate

− 6,8% dintre cei consultaᘰi considerူ important rolul educaᘰiei civice pe care trebuie sူ o primeascူ orice copil în familia sa, în primul rând, aspect care este considerat o problemူ în cazul familiilor din comunitူᘰile dezavantajate, în special rome.

− refuzul pူrinᘰilor de a-ᗰi înscrie copiii la grူdiniᘰူ-ᗰcoalူ a fost apreciat ca o problemူ de cူtre pူrinᘰii romi participanᘰi la consultare


rezervate în liceu pentru elevii romi − dezvoltarea sistemului educaᘰional prin

ameliorarea acelor aspecte nefuncᘰionale care blocheazူ un acces la educaᘰie conᗰtient ᗰi motivat de nevoia de progres

− ONG-uri rome deosebit de implicate în sprijinirea procesului de renaᗰtere spiritualူ a etniei rome prin parteneriate cu ISJ Cluj, unitူᘰile de învူᘰူmânt

− absolvenᘰi ai învူᘰူmântului superior, de etnie romူ, deosebit de implicaᘰi în dezvoltarea de proiecte în sprijinul comunitူᘰilor dezavantajate

− instituᘰia mediator ᗰcolar, susᘰinutူ de cူtre consiliile locale, în sprijinul dezvoltူrii comunitူᘰilor locale prin o mai bunူ participare la educaᘰie.

− 5,8% dintre participanᘰii la consultare apreciazူ ca o problemူ lipsa sprijinului material ᗰi moral al pူrinᘰilor romi, apreciindu-se în 3,2% din pူreri exprimate cူ copiii sunt folosiᘰi sub diferite forme sူ ajute la întregirea veniturilor familiilor lor.

− retragerea de la ᗰcoalူ în vederea exploatူrii muncii copilului

− orizonturi de aᗰteptare înguste ale acelor categorii sociale din care provin copiii cu foarte multe absenᘰe nemotivate, percepᘰia, uneori eronatူ, asupra succesului personal

− nerecunoaᗰterea autoritူᘰii ᗰi rolului ᗰcolii, pူrinᘰilor, copiii manifestူ lipsူ de respect faᘰူ de ᗰcoalူ, familie, societate

− nivel scူzut de aspiraᘰie a pူrinᘰilor în legူturူ cu educaᘰia copiilor.

− procentul familiilor cu copii de vârstူ ᗰcolarူ în care existူ condiᘰii mediocre, proaste ᗰi foarte proaste este de 40%

− condiᘰii de locuit improprii unui trai decent sau inexistenᘰa unui cူmin familial care sူ ofere copilului condiᘰii de studiu, lipsa documentelor de identitate, ᗰomajul ᗰi excluderea socialူ determinatူ de sူrူcie, toate aceste efecte asociate sူrူciei au fost considerate ca principalူ ameninᘰare de cူtre 7,8% dintre cei consultaᘰi

− migraᘰia familiei pentru desfူᗰurarea de munci sezoniere

− mediu abuziv, violenᘰa în familie, adoptarea comportamentelor deviante, delicvenᘰူ juvenilူ, au fost considerate o problemူ de cူtre 3,7% dintre cei consultaᘰi, dintre care circa 80% sunt pူrinᘰi romi

• fenomenul abandonului ᗰcolar

situaᘰia anterioarူ Programului Phare RO 0104.02 Existူ tentaᘰia de a cူuta explicaᘰia în sfera socialului, a familialului, dar ele trebuie cူutate îndeosebi în sfera ᗰcolaritူᘰii ᗰi realizatူ, la nivelul tuturor unitူᘰilor, a reflecᘰiei profunde asupra cauzelor care au generat starea de fapt ᗰi a posibilelor mူsuri de remediere. Fူcând o analizူ a cauzelor, relevate de ᗰcoalူ, care au determinat abandonul ᗰcolar al elevilor în anul ᗰcolar 2001-2002, cauzele evidenᘰiate, în ordinea ponderii lor, au fost:

dezinteres faᘰူ de ᗰcoalူ, manifestat de familie sူrူcie emigrare reᘰinere de cူtre pူrinᘰi pentru activitူᘰi casnice familii dezmembrate


boalူ inadaptare la cerinᘰele ᗰcolii mutare în altူ localitate fူrူ transfer distanᘰa faᘰူ de ᗰcoalူ repetenᘰie cူsူtorie prematurူ influenᘰe negative din partea anturajului deces

iar 87% dintre cei care au abandonat ᗰcoala sunt de etnie romူ. Rezultatele unor cercetူri, întreprinse în sprijinul cunoaᗰterii cauzelor autoexcluderii populaᘰiei rome, în 1992, au atras atenᘰia asupra fenomenului neparticipူrii la educaᘰie a romilor de pe teritoriul României. Astfel 29,9% dintre copiii romi între 5-7 ani la acea datူ nu merseserူ nici o datူ la ᗰcoalူ, iar între 10-16 ani, 17,2%. Slaba frecventare a claselor primare (I-IV) a avut drept consecinᘰူ lipsa cunoᗰtinᘰelor elementare în ceea ce priveᗰte cititul, scrisul ᗰi aritmetica, predate în cursul acestor ani. Mai mult frecventarea unei ᗰcoli nu înseamnူ cူ un copil îᗰi va termina studiile. Ratele celor ce absenteazူ sunt foarte mari. Ponderea cauzelor de abandon ᗰcolar, evidenᘰiate în 2002:

28%

26%

8%

7.50%

6%

4%

4%

4%

3.70%

3.50%

3%

2%

0.30%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

dezinteres faᘰူ de ᗰcoalူ, manifestat de familie

sူrူcie

emigrare

reᘰinere de cူtre pူrinᘰi pentru activitူᘰi casnice

familii dezmembrate

boalူ

inadaptare la cerinᘰele ᗰcolii

mutare în altူ localitate fူrူ transfer

distanᘰa faᘰူ de ᗰcoalူ

repetenᘰie

cူsူtorie prematurူ

influenᘰe negative din partea anturajului

decescauze ale abandonului

La nivelul judeᘰului Cluj analiza ratei abandonului ᗰcolar pe categorii de ᗰcoli în anul ᗰcolar 2001-2002, prin macheta ACCESUL LA EDUCAᘠIE a evidenᘰiat urmူtoarea distribuᘰie:


Datele obᘰinute ar putea sူ exprime urmူtoarele fenomene:

i. manifestare în mediul urban a fenomenului de abandon, dat fiind cူ în 6,4% dintre ᗰcolile cu clasele I-XII existူ o ratူ a abandonului de peste 5%, iar aceste ᗰcoli se gူsesc în mediul urban, dar ᗰi

ii. manifestare a fenomenului de abandon în mediul rural, dat fiind cူ în 3,9% dintre ᗰcolile cu clasele I-IV rata abandonului este de peste 5%, iar aceste ᗰcoli se gူsesc predominant în mediul rural.

iii. 0,9% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-XII cu o ratူ a abandonului >5%, respectiv

iv. 1,67% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-IV cu o ratူ a abandonului >5%.

v. 1,08% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-VIII cu o ratူ a abandonului >5%.

Din punctele iii. ᗰi iv. rezultူ o dominantူ ruralူ a fenomenului de abandon ᗰcolar. Aceastူ constatare cantitativူ poate fi completatူ ᗰi de constatူri calitative ale realitူᘰilor cu care se confruntူ comunitူᘰile de romi.

− Din cauza faptului cူ romii trူiesc la periferia localitူᘰilor, în unele cazuri chiar mai departe de comunitate, accesul copiilor la ᗰcoalူ este foarte dificil mai ales pe vreme nefavorabilူ.

− Una dintre problemele copiilor romi care vor sူ urmeze o ᗰcoalူ constူ în lipsa unei tradiᘰii în ce priveᗰte educaᘰia.

− Deseori succesul unui copil la ᗰcoalူ depinde de mediul familial care trebuie sူ fie unul prielnic dezvoltူrii copilului, în care membrii familiei sူ fie dispuᗰi ᗰi

capabili sူ ajute copilul la efectuarea temelor de casူ. În 28% dintre cazuri, pူrinᘰii romi nu preᘰuiesc valoarea educaᘰiei, pentru cူ nici ei nu au avut parte de una. În plus un copil care fie este la ᗰcoalူ, fie îᗰi face temele, nu poate ajuta la treburile casei ᗰi nici nu poate câᗰtiga banii de care au atâta nevoie. Avantajele unei educaᘰii pe termen lung nu sunt atât de convingူtoare când sunt comparate cu rezultatele pe termen scurt survenite în

Rata abandonului ᗰcolar Tipul ᗰcolii

% ᗰcoli în aceastူ categorie din totalul ᗰcolilor din judeᘰ nu sub 5% peste 5%

ᗠcoli cu clasele I-IV 42,9% 87,1% 9% 3,9%

ᗠcoli cu clasele I-VIII 43,2% 53,5% 44% 2,5%

ᗠcoli cu clasele I-XII 13,9% 61,7% 31,9% 6,4%

Distribuᘰia pe clase a cazurilor de abandon la nivel de judeᘰ

4322 22 22

66

32 39 41

020406080

1 2 3 4 5 6 7 8

media ratei abandonului pe clase in scoli cu clasele I-VIII cu un procent >20% de elevi

romi

7.1

1.9

5.3

1.0

16.5

1.62.4 2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

1 2 3 4 5 6 7 8


urma muncii sezoniere care satisfac nevoile materiale imediate. − Comunitူᘰile roma tradiᘰionaliste interzic bူieᘰilor ᗰi fetelor sူ stea împreunူ

dacူ nu sunt supravegheaᘰi de un adult. ᗠcoala modernူ, cu clase mixte, inspirူ neîncredere.

− O altူ dificultate este limba. Elevii romi care vorbesc limba romani acasူ constatူ cူ nu sunt în stare sူ ᘰinူ ritmul clasei deoarece nu vorbesc destul de bine limba românူ. În fiecare clasူ sunt mulᘰi elevi ᗰi nici chiar profesorii bine intenᘰionaᘰi nu pot acorda atenᘰie specialူ fiecူruia. Astfel elevii romi tind sူ rူmânူ din ce în ce mai în urmူ pânူ ce, în final, renunᘰူ, fူrူ a fi încheiat opt clase, educaᘰia minimူ necesarူ pentru a se putea angaja în România.

− Primele patru clase din educaᘰia secundarူ (V-VIII) sunt vitale pentru ca un copil sူ aibူ o ᗰansူ de a se angaja. Din pူcate datoritူ motivelor menᘰionate mai sus, puᘰini copii romi ajung sူ-ᗰi înceapူ ᗰcoala secundarူ, dar ᗰi mai puᘰini o terminူ. Pentru mulᘰi dintre ei, saltul de la clasa a IV-a la clasa a V-a este prea mare. Acest fenomen este evidenᘰiat ᗰi de graficul distribuᘰiei pe clase a cazurilor de abandon, în care se constatူ dominanᘰa abandonului în clasa a V-a.

− În ciclul primar copilul are contact cu un singur profesor la clasူ, în timp ce în ciclul gimnazial, clasa a V-a un salt la opt materii diferite, fiecare cu un profesor diferit, astfel devine ᗰi mai greu pentru aceᗰti copii sူ stabileascူ o relaᘰie interpersonalူ cu toᘰi aceᗰti profesori noi. Aceste aspecte împreunူ cu o susᘰinere din ce în ce mai puᘰin consistentူ din partea familiei potenᘰeazူ fenomenul de absenteism ᗰi de abandon de la aceastူ vârstူ.

Acest fenomen poate fi constatat din analiza distribuᘰiei mediei ratei abandonului pe clase în scoli cu clasele I-VIII atât din clasa a V-a datorita cauzelor enumerate, procentajul relativ mare evidenᘰiat la clasa I fiind în genere justificat de insuficienta dezvoltare a copiilor, care ulterior sunt reînscriᗰi la ᗰcoalူ, de lipsa anului pregူtitor înaintea ᗰcolii ᗰi de depူrtarea mare faᘰူ de ᗰcoalူ. Am ales ᗰcolile cu clasele I-VIII, datoritူ distribuᘰiei aproximativ uniforme a acestora pe mediul urban ᗰi rural. Situaᘰia în timpul derulူrii proiectului Phare RO 0104.02.10, anul ᗰcolar 2003-2004 Distribuᘰia cazurilor de abandon ᗰcolar pe clase evidenᘰiazူ urmူtoarele:

Distribuᘰia cazurilor de abandon ᗰcolar pe clase

abandon in clasa a V-a

26%

abandon in clasa a VI-a

14%

abandon in clasa a VII-a

17%

abandon in clasa a VIII-a

23%

abandon in clasa I

4%

abandon in clasa a II-a

6%abandon in clasa a III-a

6%

abandon in clasa a IV-a

4%


- predominူ abandonul ᗰcolar în ciclul gimnazial - continuူ sူ predomine abandonul în clasa a V-a ᗰi a VIII-a

Clasament abandon scolar pe tipuri de unitati de invatamant

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

> 5% 0.0% 0.3% 1.1%

< 5% 4.0% 15.9% 0.9%

nu existaabandon

6.0% 32.4% 39.5%

I-XII I-VIII I-IV

Comentariu: - se poate constat ᗰi din aceastူ diagramူ cူ predominူ abandonul ᗰcolar în special în cazul ᗰcolilor cu clasele I-VIII, dar în plus se constatူ abandon ᗰcolar major, >5% în 1.1% dintre ᗰcoli, toate ᗰcoli cu clasele I-IV.

• stadiul generalizူrii grupei mari, pregူtitoare pentru ᗰcoalူ Cuprinderea copiilor de vârstူ preᗰcolarူ în grူdiniᘰe la nivel judeᘰean, în anul ᗰcolar 2002-2003:

TOTAL ZONဠ URBANဠ ZONဠ RURALဠ Nr. copiilor cu vârsta 3-6,7 ani din recensူmânt 20.102 13.300 6.802

Nr. copiilor vârsta 3-6,7 ani cuprinᗰi în grူdiniᘰူ 18.101 11.756 6.345

Nr. copiilor cu vârsta 5-6, 7 ani cuprinᗰi în grူdiniᘰူ

13.640 10.430 3.210

Nr. copiilor cu vârsta 5-6, 7 ani cuprinᗰi la grူdiniᘰူ în 2001-2002

15.110 10.720 4390

Comentariu: - rata de cuprindere în mediul urban este 0,93 mai mare decât cea din mediul urban care este 0,88 - scူdere în timp pe grupe de vârstူ a numူrului de copii


- scူdere a numူrului de copii cu vârste de 3,4 ani în mediul urban comparativ cu mediul rural în care natalitatea este superioarူ. Copiii cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar la nivel de judeᘰ în anul ᗰcolar 2001-2002:

Zonူ urbanူ Zonူ ruralူ total

Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani 5339 2585 7924

Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar

5172 2505 7677

Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar care au fost la grူdiniᘰ ူ

4315 2358 6673

Comentariu: - rata de cuprindere la ᗰcoalူ în mediul urban a fost 0,97 în anul ᗰcolar 2001-2002, egalူ cu cea din mediul urban, care este tot 0,97. - existူ un procent de 3% copii cu vârsta de 6-7 ani care nu sunt cuprinᗰi în clasa I. - existူ un procent de 16,6% copii din mediul urban ᗰi un procent de 5,9% copii din mediul rural care nu au frecventat grူdiniᘰa, fiind înscriᗰi direct în clasa I. Aceste rezultate pot fi corelate cu particularitူᘰile socio-culturale ale comunitူᘰilor mici (relaᘰie mai apropiatူ între educatori ᗰi pူrinᘰi, grူdiniᘰa vူzutူ ca mediu ce permite socializarea copilului, ᗰ.a.). Cuprinderea copiilor de vârstူ preᗰcolarူ în grူdiniᘰe la nivel judeᘰean, în anul ᗰcolar 2003-2004: TOTAL ZONဠ

URBANဠ ZONဠ RURALဠ

Nr. copiilor cu vârsta 3-6/7 ani din recensူmânt 29522 19544 9978 Nr. copiilor de 5/7 ani care nu frecventeazူ grူdiniᘰa 1408 995 413 Nr. copiilor vârsta 3-6/7 ani cuprinᗰi în grူdiniᘰူ 17703 11295 6408 Nr. copiilor cu vârsta 5-6/7 ani cuprinᗰi în grူdiniᘰူ 9123 5975 3148 Nr. copiilor cu vârsta 5-6/7 ani înscriᗰi la grူdiniᘰa si care nu au frecventat anterior grူdiniᘰa 905 593 312

Comentariu: - rata de cuprindere în grူdiniᘰူ în 2003-2004: 60% - rata de cuprindere în mediul urban este 58% mai micူ decât cea din mediul rural care este 64% - scူdere în timp pe grupe de vârstူ a numူrului de copii - existူ un procent semnificativ de copii care nu frecventeazူ grူdiniᘰa, 4,8%, reprezentat în procent de 97% de copii cu vârsta de 5 ani, 3% între 5 ᗰi 7 ani ᗰi necuprinᗰi în ᗰcoalူ în anul ᗰcolar 2003-2004. - dintre cei care nu frecventeazူ grူdiniᘰa, ratele de necuprindere sunt 4,9% în mediul urban ᗰi 4,1% în mediul rural. Copiii cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar la nivel de judeᘰ în anul ᗰcolar 2003-2004: total Zonူ

urbanူ Zonူ ruralူ

Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani 11832 7833 3999 Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar 7274 4317 2957


Nr. copiilor cu vârsta de 6-7 ani cuprinᗰi în învူᘰူmântul primar care au fost la grူdiniᘰူ 6399 3685 2714 Comentariu: - rata de cuprindere la ᗰcoalူ relativ la nr. de copiii cu vârsta de 6, 7 ani la 1 iulie 2004 din datele DRS Cluj, este de 61,4% - rata de cuprindere la ᗰcoalူ în mediul urban a fost 55% în anul ᗰcolar 2003-2004, iar cea din mediul rural, care este de 74%. - doar 88% dintre copiii înscriᗰi la ᗰcoalူ au frecventat grူdiniᘰa, 85% în mediul urban ᗰi respectiv 92% în rural deci procentul este mai mare în rural - existူ un procent de 15% copii din mediul urban ᗰi un procent de 8% copii din mediul rural care nu au frecventat grူdiniᘰa, fiind înscriᗰi direct în clasa I. Aceste rezultate pot fi corelate cu particularitူᘰile socio-culturale ale comunitူᘰilor mici (relaᘰie mai apropiatူ între educatori ᗰi pူrinᘰi, grူdiniᘰa vူzutူ ca mediu ce permite socializarea copilului, ᗰ.a.). O analizူ a procesului a condus la urmူtoarele observaᘰii relativ la anul ᗰcolar 2004-2005:

- numူrul mare al unitူᘰilor de învူᘰူmânt preᗰcolar din judeᘰ – 354; - numူrul de copii preᗰcolari cuprinᗰi în sistem – 19.638 (2002), 18.636

(2004); - procentul de cuprindere pentru copiii de 5-6/7 ani în grူdiniᘰူ 96,2%; - numူrul cadrelor didactice titulare – 917, din care 210 cu dublူ

specializare; - numူrul cadrelor didactice din învူᘰူmântul preᗰcolar – 1170 (din care

calificate 1116, iar restul fiind în curs de calificare); - spaᘰii de învူᘰူmânt adecvate, dotare materialူ ᗰi didacticူ bunူ; - interes deosebit manifestat de pူrinᘰi în ceea ce priveᗰte socializarea

copiilor ᗰi pregူtirea acestora pentru ᗰcoalူ; - angajarea cadrelor didactice educatoare într-un program permanent de

formare profesionalူ prin module de formare organizate de C.C.D. Cluj sau de reconversie profesionalူ (organizate prin Colegiul Pedagogic „Gheorghe Lazူr”, Cluj). În consecinᘰူ, ca urmare a aprobူrii obᘰinute de la M.E.C. au fost întreprinse primele mူsuri începând cu 01.09.2002 care vizau: - analiza statisticilor locale cu privire la numူrul de copii cu vârste între 5-6/7 ani ᗰi cuprinderea acestora în grူdiniᘰူ într-un numူr cât mai mare (9960 copii de 5-6/7 ani în 2002 ᗰi 11050 în 2004-2005, din 11910 recenzaᘰi); remedierea (acolo unde era nevoie) a stူrii fizice a localurilor, amenajarea unor spaᘰii educative stimulative, funcᘰionale.

- Antrenarea autoritူᘰilor locale ᗰi a altor factori implicaᘰi din localitate în vederea dotူrii unitူᘰilor cu mijloace de învူᘰူmânt;

- Stabilirea unor contracte cu O.N.G.-uri, în cazul nostru cu Organizaᘰia World Vision, România, pentru crearea unor Centre de zi, acolo unde numူrul de copii preᗰcolari era sub 10 copii (ex. satul Boju, Roᗰieni, Goga) ᗰi amenajarea corespunzူtoare a acestora;

- Organizarea unor grupe cu program prelungit în cadrul grupelor cu program normal din comuna Baciu ᗰi Gilူu, pentru a facilita accesul la educaᘰie a copiilor care rူmâneau în grူdiniᘰူ peste opt ore pe zi;

- Discuᘰii cu pူrinᘰii copiilor cu vârstူ preᗰcolarူ mare, cu risc de abandon din cauza dificultူᘰilor socio-economice


- Continuarea companiilor de informare asupra beneficiilor unei participူri timpurii la educaᘰie.

Începând cu anul ᗰcolar 2004-2005, s-a trecut la generalizarea grupelor pregူtitoare în toate unitူᘰile din judeᘰ, urmူrind cu atenᘰie cuprinderea copiilor de 5-6/7 ani în grူdiniᘰe, încadrarea acestor grupe cu personal didactic cu experienᘰူ ᗰi bune rezultate ᗰi realizarea proiectelor la nivelul fiecူrei instituᘰii, în funcᘰie de specificul zonei ᗰi particularitူᘰile copiilor. Referindu-ne la perioada în care se desfူᗰoarူ aceastူ analizူ, la nivelul judeᘰului Cluj, s-a elaborat o analizူ de sistem, pentru studierea posibilitူᘰii de reorganizare a învူᘰူmântului preᗰcolar în scopul asigurူrii unui mediu educaᘰional unic ᗰi a armonizူrii influenᘰelor educative. Avem în vedere regândirea ᗰi potenᘰarea valenᘰelor formative ale mediului educaᘰional, în ansamblul sူu, având în vedere cူ aproape tot ce se aflူ în mediul socio-cultural, în care evolueazူ copilul, reprezintူ obiectul unei intense curiozitူᘰi din partea acestuia ᗰi conᘰine ceva din care el poate învူᘰa. Strategii privind reorganizarea conᘰinuturilor: • descongestionarea planului de învူᘰူmânt (reducerea numူrului de activitူᘰi

obligatorii) ᗰi conturarea în interiorul acestuia, a douူ niveluri: - 3-5 ani – nivelul socializူrii; - 5-7 ani – nivelul pregူtirii pentru ᗰcoalူ ᗰi pentru viaᘰa socialူ viitoare; • diferenᘰierea activitူᘰilor din planul de învူᘰူmânt, ᘰinând cont de tipul de program

adoptat de grူdiniᘰူ; activitူᘰi cu grူdiniᘰele cu program normal ᗰi activitူᘰi pentru grူdiniᘰele cu program prelungit ᗰi sူptူmânal, în care demersul educaᘰional continuူ ᗰi dupူ-amiaza;

• echilibrarea numူrului de activitူᘰi alese desfူᗰurate de copii, în raport cu nivelul de vârstူ ᗰi chiar cu particularitူᘰile vârstei, în aᗰa fel, încât adaptarea la regimul ᗰcolar sူ se facူ treptat ᗰi în ritmul impus de copil;

• conceperea unei programe cu obiective cadru ᗰi obiective de referinᘰူ pentru întreg segmentul preᗰcolar, cu exemple de comportamente care sူ orienteze ieᗰirile din sistem;

• accentuarea ideii de folosire a contextului ludic în stimularea rutei individuale a învူᘰူrii;

• folosirea metodei proiectelor tematice de grup, selectate, gândite ᗰi elaborate cu ajutorul copiilor, utilizându-se brainstorming-ul, învူᘰarea prin descoperire ᗰi acᘰiunea directူ a copilului cu mediul.

În perioada urmူtoare vom elabora un sistem unitar de evaluare, necesar înaintea intrူrii copiilor în ᗰcoalူ. Astfel, vom selecta ᗰi concepe teste adecvate, testarea unor loturi reprezentative de copii, ᗰi, în mod deosebit, se vor elabora fiᗰe de evaluare pentru limbaj ᗰi matematicူ. La nivelul segmentului preᗰcolar se contureazူ dezvoltarea unei noi abordူri educaᘰionale, ᘰinând seama de necesitatea producerii unei schimbူri dorite în comportamentul copilului de astူzi, o abordare care îmbinူ ideile pedagogiilor alternative moderne, cu cele ale pedagogiei tradiᘰionale româneᗰti, corespunzူtor exigenᘰelor reformei, noua abordare va face obiectul activitူᘰilor de formare continuူ reflectându-se în tot ceea ce înseamnူ proces educaᘰional: • mediu (având în vedere diversitatea culturalူ); • proces de predare – învူᘰare - evaluare (cu accent pe copiii cu CES);


• curriculum (adecvat, diferenᘰiat, individualizat); • resurse materiale; • resurse umane, cu extinderea parteneriatelor; Prin activitူᘰile organizate ᗰi desfူᗰurate prin C.C.D. ᗰi conduse de inspecᘰia de specialitate pentru învူᘰူmântul preᗰcolar, vom urmူri împူrtူᗰirea experienᘰelor pozitive, comunicarea liberူ, cunoaᗰterea unor noi modalitူᘰi de lucru care sူ conducူ la îmbunူtူᘰirea procesului educaᘰional în sine, stimulând ᗰi motivând cadrul didactic ᗰi, în mod evident, deschizând o cale spre progres ᗰi o deschidere spre susᘰinerea copiilor cu CES. În sprijinul realizူrii obiectivelor propuse, vin actualele precizူri fူcute prin amendarea Legii învူᘰူmântului cuprinse la art. 19, alineatul 1 ᗰi 2, care prevူd: - Pentru asigurarea continuitူᘰii între învူᘰူmântul preᗰcolar ᗰi cel primar, se

generalizeazူ grupa mare-pregူtitoare pentru ᗰcoalူ. - Administraᘰia localူ ᗰi inspectoratul ᗰcolar vor asigura resursele umane, materiale

ᗰi financiare necesare cuprinderii copiilor de vârstူ 5-6/7 ani în grupa mare-pregူtitoare pentru ᗰcoalူ.

În judeᘰul Cluj existူ sunt întrunite condiᘰiile pentru înfူptuirea acestui demers ᗰi vor fi în continuare îmbunူtူᘰite, referindu-ne la spaᘰiu, resurse umane, curriculum etc.

• frecvenᘰa scူzutူ sau fenomenul eᗰecului ᗰcolar Situaᘰia în anul ᗰcolar 2001-2002: Evidenᘰierea cauzelor de absenteism la început de ciclu primar respectiv gimnazial în

contextul neadaptူrii la cerinᘰele ᗰcolii rezultူ din analiza mediei ratei de neparticipare pe clase în ᗰcoli cu clasele I-VIII, atât din mediul urban cât ᗰi rural, în care procentajul de elevi romi este de peste 20%. Se constatူ valori maximale la clasele I, a V-a

ᗰi a VI-a ᗰi procente relativ apropiate ca valoare la celelalte clase. Aceste valori corelate cu ratele de abandon susᘰin ideea neadaptူrii la început de ciclu. Analiza datelor privind neparticiparea la nivelul tuturor unitူᘰilor de învူᘰူmânt din judeᘰ oferူ informaᘰii legate de amploarea acestui fenomen pe nivele de ᗰcolaritate ᗰi pe medii urban/rural. Datele relevူ urmူtoarele:

− 1,93% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-IV cu o ratူ a neparticipူrii >5%.

Rata neparticipူrii

Tipul ᗰcolii

% ᗰcoli în aceastူ categorie din totalul ᗰcolilor din judeᘰ

nu

sub 5%

peste 5%

ᗠcoli cu clasele I-IV 42,9% 32,2% 63,3% 4,5%

ᗠcoli cu clasele I-VIII 43,2% 3,8% 91,8% 4,4%

ᗠcoli cu clasele I-XII 13,9% 0% 59,6% 40,4%

media ratei neparticiparii pe clase in scoli cu clasele I-VIII cu un procent >20% de elevi

romi

6.13.8 3.8 4.1

8.6

25.5

5.6 4.7

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

1 2 3 4 5 6 7 8


− 1,9% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-VIII cu o ratူ a neparticipူrii >5%.

− 5,61% din totalul ᗰcolilor din judeᘰ sunt ᗰcoli cu clasele I-XII cu o ratူ a neparticipူrii >5%.

Aceste date relevူ o amplitudine mai mare a fenomenului de neparticipare în mediul urban ᗰi predominant în învူᘰူmântul gimnazial ᗰi liceal. De asemenea trebuie precizat cူ fenomenul nu este determinat doar de elevii de etnie romူ ci în egalူ mူsurူ de toᘰi participanᘰii la educaᘰie. Situaᘰia în anul ᗰcolar 2003-2004: Urmူrind situaᘰia a 386 de elevi în pericol de abandon ᗰcolar în anul ᗰcolar 2003-2004, se poate constata cူ cea mai mare pondere a acestora, 83,9%, se aflူ în ᗰcoli cu clasele I-VIII predominant din mediul rural.

% din totalul elevilor in pericol de esec scolar pe tipuri de unitati de invatamant

URBAN

0.5%

36.5%

3.4%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

9 unitati I-IV 46 unitati I-VIII 55 unitati I-XII

% din totalul elevilor in pericol de esec ᗰcolar pe tipuri de unitူᘰi de învူᘰူmânt

RURAL

10.6%

47.4%

1.6%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

45.0%

50.0%

178 unitati I-IV 121 unitati I-VIII 5 unitati I-XII

Analizând distribuᘰia cazurilor de elevi în pericol de eᗰec ᗰcolar, pe tipuri de unitူᘰi de învူᘰူmânt ᗰi pe categorii procentuale, se poate constata cူ:

Distributia cazutilor de elevi in pericol de esec scolar pe tipuri de unitati de invatamant si pe

categorii procentuale

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

45.0%

50.0%

> 5% 2.4% 2.9% 0.0%

< 5% 0.2% 10.6% 2.4%

nu existူ pericol deeᗰec ᗰcolar

42.5% 26.8% 12.1%

I - IV I - VIII I - XII

- un procent de eᗰec ᗰcolar > 5% din totalul elevilor ᗰcolii, este înregistrat în 2003-2004 în 2,4% dintre ᗰcolile cu clasele I-IV (adicူ 10 ᗰcoli) ᗰi 2,9% dintre ᗰcolile cu


clasele I-VIII (adicူ 12 ᗰcoli), localizate în zona Turda, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca ᗰi sate Cluj. Educaᘰia incluzivူ ᗰi dezvoltarea competenᘰelor de asigurare a incluziunii în educaᘰie este esenᘰialူ în sporirea atractivitူᘰii mediului învူᘰူrii ᗰi o orientare a instruirii pe progresul individual. Indexul de incluziune, se constituie într-un instrument esenᘰial în identificarea aspectelor problematice ale educaᘰiei într-o unitate de învူᘰူmânt, dar permite totodatူ ᗰi o evaluare a gradului de incluziune la nivelul reᘰelei unitူᘰilor de învူᘰူmânt. Într-un studiu iniᘰiat de ISJ Cluj, asupra gradului de incluziune a educaᘰiei la nivelul tuturor ᗰcolilor din judeᘰ, a fost aplicat un set de 50 de întrebူri al cူrui rူspuns afirmativ este relevant pentru o abordare incluzivူ a educaᘰiei. Fiecare dintre rူspunsurile afirmative la aceste întrebူri reprezintူ un indicator de incluziune. În diagrama de mai jos este reprezentatူ frecvenᘰa rူspunsurilor afirmative asociate fiecူruia dintre cei 50 de indicatori de incluziune. Gradul de incluziune este apreciat de studiu ca fiind 79,5, dintr-un maxim posibil de 100. Urmူrind frecvenᘰa rူspunsurilor afirmative la aceste întrebူri s-a reuᗰit evaluarea acestui grad de incluziune la momentul ianuarie 2005. Cu siguranᘰူ cူ abordarea incluzivူ a educaᘰiei este un proces în desfူᗰurare, iar gradul de incluziune o variabilူ într-o ecuaᘰie ai cူrui parametri sunt:

1. Dimensiunea 1: Dezvoltarea unei culturi incluzive 2. Dimensiunea 2: Dezvoltarea unor politici incluzive 3. Dimensiunea 3: Dezvoltarea unor practici incluzive

Orice evaluare viitoare va permite mူsurarea progreselor înregistrate.


gradul de incluziune / indicator incluziune

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Limbile în care vorbesc elevii sunt folosite ca resursူlingvisticူ pentru orele de gramaticူ?

Sunt inserate calculatoarele în procesul de predare peparcursul desfူᗰurူrii programei?

Sunt necesitူᘰile celor cu deficienᘰe de auz, de vedere, ca ᗰi acelor cu handicap fizic, luate în considerare atunci când se

Sူrbူtoreᗰte ᗰcoala culturile ᗰi comunitူᘰile locale prin semneᗰi prin podoabe specifice?

Sunt to ᘰi profesorii ᗰi cadrele didactice de sprijin implicaᘰi înplanificarea ᗰi revizuirea programei?

Sunt consultaᘰi elevii cu deficienᘰe cu privire la sprijinul de carear putea avea nevoie ᗰi de calitူᘰile persoanei care ar putea sူ-i

Se acordူ atenᘰie presiunilor exclusiviste asupra elevilor dinminoritူᘰile etnice ᗰi modul în care intoleranᘰa faᘰူ de diferenᘰe

Încearcူ ᗰcoala sူ evite includerea disproporᘰionatူ a copiilordin anumite grupuri etnice în categoria „nevoi speciale de

Evitူ ᗰcoala sူ foloseascူ absenᘰele nemotivate ca motivpentru excluderea disciplinarူ?

Se focalizeazူ asistenᘰa pe depူᗰirea barierelor în caleaprocesului de învူᘰare mai degrabူ decât pe sublinierea

Este Co dul de bune practici privind Nevoile speciale deeducaᘰie perceput ca un instrument de sprijinire mai degrabူ

Cunosc elevii unde trebuie sူ se ducူ în caz cူ sunt victimeale ameninᘰူ rii?

Încurajeazူ tema pentru acasူ elevii în asumarea unorresponsabilitူᘰi pentru învူᘰare?

Li se acordူ tuturor elevilo r ocazia de a lua parte la activitူᘰilede sprijinire a comunitူᘰilor locale?

Sunt toate activitူᘰile de formare adresate participူrii elevilorcu diverse o rigini etnice, cu experienᘰe diferite, cu performanᘰe

Sunt încurajaᘰi elevii sူ împူrtူᗰeascူ propriile cunoᗰtinᘰe ᗰiexperienᘰe privind, de exemplu, în anumite ᘰူ ri ᗰi regiuni, ale

Le este clar pူrinᘰilor/ tutorilor ce pot face acasူ pentru asprijini procesul de învူᘰare?

Se cere opinia elevilor în privinᘰa modului în care se poateîmbunူtူᘰi activitatea în ᗰcoalူ?

Po ate sprijini biblioteca învူᘰarea independentူ?

Încearcူ personalul didactic sူ contracareze atitudinistereotipice faᘰူ de indivizii cu handicap atunci când aceᗰtia

Se angajeazူ profesorii în activitူᘰi de rezolvare în comun aproblemelor atunci când progresele fူcute de un elev sau grup

Existူ între personal ᗰi director un acord cu privire lacatego risirea elevilor ca având cerinᘰe educative speciale?

Se urmူreᗰte creᗰterea sau scူderea absenᘰelor nemotivateale elevilor?

Evitူ elevii apelativele rasiste, sexiste, homo fobe, înjosito are,sau alte tipuri de apelative discriminatorii?

Elevii care au performanᘰe mai mari sau mai slabe suntpercepuᘰi ca fiind egali?


• Accesul la educaᘰie în limbile minoritူᘰilor, studiul limbii romani 1. ORGANIZARE a. Învူᘰူmântul in limba maghiarူ a.1. Reᘰeaua de învူᘰူmânt Unitူᘰi de învူᘰူmânt Efective de preᗰcolari ᗰi elevi

Total

De sine

stူtူtoare

Cu secᘰii

Total

Preᗰcolar

Prim

ar

Gim

nazial

Liceal

SA

M

Postliceal

190 51 139 12198 2675 3048 3561 2283 415 216 a.2.Cadre didactice ᗰi de conducere Cadre didactice Personal de conducere Total Calificate Necalificate Directori Directori adjuncᘰi 1092 1078 14 18 23

b. Învူᘰူmântul in limba germana b.1.Reᘰeaua de învူᘰူmânt Unitူᘰi de învူᘰူmânt Efective de preᗰcolari ᗰi elevi

Total

De sine

stူtူtoare

Cu secᘰii

Total

Preᗰcolar

Prim

ar

Gim

nazial

Liceal

SA

M

Postliceal

4 - 4 749 140 214 195 200 - - b.2.Cadre didactice ᗰi de conducere Cadre didactice Personal de conducere Total Calificate Necalificate Directori Directori adjuncᘰi 41 41 - - 1

c. Învူᘰူmântul in limba romani c.1.Reᘰeaua de învူᘰူmânt Nivel Numူr elevi Numူr scoli in care învaᘰူ

elevi romi Preᗰcolar 430 33 Primar 1853 42 Gimnaziu 1115 39 Liceu 35 13 SAM 63 21 c.2. Studiul limbii romani ca disciplina opᘰionalူ Scoli in care se studiazူ Numူr elevi Numူr profesori ᗠcoala „N. Iorga” Cluj-Napoca ᗠcoala nr. 12 Cluj-Napoca ᗠcoala 5 Turda

125 2

2. CONᘠINUTUL ÎNVဠᘠဠMÂNTULUI Obiective

o Dezvoltarea culturii generale a limbii materne în învူᘰူmânt o Dezvoltarea inteligenᘰei estetice, a interesului si a gustului pentru lectura o Sprijinirea pregူtirii concursurilor de specialitate


o Conducerea cadrelor didactice spre flexibilitate si creativitate in abordarea situaᘰiilor didactice

o Stimularea participူrii la formarea continua si realizarea unei oferte diferenᘰiate in funcᘰie de nevoile cadrelor didactice.

o Adaptarea conᘰinutului ᗰi structurii sistemului de învူᘰူmânt la standardele internaᘰionale curente

Referitor la conᘰinutul învူᘰူmântului cu predare in limbile minoritူᘰilor se evidenᘰiazူ urmူtoarele direcᘰii ale reformei, valabile pentru întreg sistemul de învူᘰူmânt:

o compatibilizarea europeanူ a curriculum-ului naᘰional; o elaborarea programelor ᗰcolare; o în planul-cadru pentru învူᘰူmântul obligatoriu se regူsesc, în trunchiul comun,

limba ᗰi literatura maternူ ᗰi istoria ᗰi tradiᘰiile minoritူᘰilor naᘰionale. CDS-ul multor unitူᘰi de învူᘰူmânt beneficiazူ de aceste oportunitူᘰi prin opᘰionale care favorizeazူ realitူᘰi multietnice ᗰi culturale locale, precum ᗰi pူstrarea unor valori tradiᘰionale. 3. Perfecᘰionarea cadrelor didactice se realizeazူ prin cursuri de formare continuူ, în cadrul CCD Cluj, în colaborare cu Centrul Metodic “Gál Kelemen” din Cluj-Napoca pentru cadrele didactice de la grupe / clase de la linia maghiarူ, respectiv Institutul German din Mediaᗰ, pentru linia germanူ. 4 . Propuneri referitoare la direcᘰiile de acᘰiune în formarea cadrelor didactice: - realizူri de parteneriate / parteneriate prin proiecte interactive; - proiectarea ᗰi punerea în aplicare a unor programe adecvate la nivelul CCD; - activitူᘰi comune cu centre regionale de formare; - activitူᘰi comune cu instituᘰii de învူᘰူmânt superior. 5. Prioritူᘰi ale activitူᘰii privind învူᘰူmântul pentru minoritူᘰi naᘰionale: - evitarea blocajelor informaᘰionale; - elaborူri de proiecte / planuri de învူᘰူmânt; - propuneri de subiecte pentru examenele naᘰionale; - elaborူri de manuale, auxiliare curriculare ᗰi instrumente de evaluare. 6. Realizူri la nivel judeᘰean: a. maghiara si germana - grupe de elevi la CTRPC; - concursuri de matematicူ pentru clasele a III-a ᗰi a IV-a, respectiv pentru ciclul gimnazial; - concursuri de ortografie la nivel local ᗰi judeᘰean (cl. a III-a ᗰi a IV-a), la nivel judeᘰean (ciclul gimnazial) ᗰi la nivel regional (ciclul liceal); - concursuri de ortoepie „Aranka György”la nivel local ᗰi judeᘰean (cl. a III-a ᗰi a IV-a)ᗰi la nivel naᘰional (ciclul gimnazial ᗰi liceal); - participူri la fazele naᘰionale la olimpiade; - participူri la fazele internaᘰionale ale concursurilor de ortografie, ortoepie ᗰi cultivarea limbii; - cursuri de formare continuူ, în cadrul CCD Cluj, în colaborare cu Centrul Metodic “Gál Kelemen” din Cluj-Napoca pentru cadrele didactice de la grupe / clase de la linia maghiarူ, respectiv Institutul German din Mediaᗰ, pentru linia germanူ.


b. romani - cuprinderea progresivူ în grူdiniᘰe si integrarea în ᗰcolile de mas ူ- încurajarea continuူrii studiilor în licee ᗰi SAM - asigurarea de burse sociale - cuprinderea ᗰcolilor cu mulᘰi romi in proiecte ᗰi programe - recrutarea, formarea si angajarea mediatorilor ᗰcolari de etnie roma În anul ᗰcolar 2001-2002 au fost cuprinᗰi în învူᘰူmântul de masူ 4150 elevi romi, în 43 unitူᘰi ᗰcolare. Limba romani a fost introdusူ ca disciplinူ opᘰionalူ, la cererea pူrinᘰilor, în 4 unitူᘰi ᗰcolare. Aici elevii au beneficiat de manuale ᗰi dicᘰionare, s-au înregistrat, în ultimii 2 ani, participူri la olimpiade, obᘰinându-se rezultate bune.

Prin planul de mူsuri din cadrul acestei strategii vor fi identificaᘰi noi profesori care sူ predea în limba romani, sau sူ aparᘰinူ etniei roma, se va crea astfel cadrul necesar ameliorူrii accesului la educaᘰie în limba romani la nivelul judeᘰului. În anul ᗰcolar 2003-2004 în

învူᘰူmântul primar ᗰi gimnazial sunt cuprinᗰi un numူr de 3338 elevi autoindentificaᘰi de etnie romူ, reprezentând un procent de 6,024% din populaᘰia ᗰcolarူ cuprinsူ în învူᘰူmântul primar ᗰi gimnazial.

Clasament % copii romi

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

> mediajudeteana

1.7% 17.3% 10.5%

< mediajudeteana

2.3% 10.8% 0.0%

nu existacopii romi

6.0% 20.5% 31.0%

I-XII I-VIII I-IV

În 39% dintre unitူᘰile de învူᘰူmânt din judeᘰul Cluj ponderea elevilor romi este >5%, toate acestea fiind localizate în vecinူtatea unor comunitူᘰi compacte de romi. Existူ însူ ᗰi un procent de 57,5% dintre unitူᘰile de învူᘰူmânt în care nu existူ copii romi.

Mediu de rezidenᘰူ

Învူᘰူmânt primar Gimnaziu

urban

105 75 30

Nr. elevilor cuprinᗰi în clase cu predare în limbူ Romani rural 42 22 20

urban 1 1 Nr.

profesorilor de limbူ Romani rural 1 1


• Accesul la educaᘰie al copiilor cu cerinᘰe educaᘰionale speciale (înscriᗰi

în ᗰcoli speciale ᗰi integraᘰi în ᗰcoli de masူ Strategia ISJ Cluj în aplicarea reformei ᗰcolii publice a identificat ca prioritate pregူtirea ᗰcolii de a primi ᗰi educa în medii ᗰcolare ᗰi sociale normale copiii / elevii cu dificultူᘰi ᗰi nevoi educative speciale. Garantând accesul la educaᘰie al oricူrui copil, dar ᗰi egalizarea ᗰanselor, educaᘰia de tip incluziv aduce ᗰi alte schimbူri care marcheazူ pozitiv dezvoltarea personalူ a elevilor: eliminူ stigmatizarea, segregarea, previne instituᘰionalizarea, permite copiilor sူ înveᘰe împreunူ cu colegii lor de vârstူ, crescând în familia ᗰi în comunitatea de origine. Obiectivul fundamental al învူᘰူmântului special, acela de a promova, realiza integrarea / incluziunea copiilor deficienᘰi în ᗰcoala publicူ care sူ devinူ în timp ᗰcoalူ incluzivူ, este complex, pe alocuri dificil, cu multiple implicaᘰii de care trebuie sူ se ᘰinူ seama. Încူ din 1993, Reprezentanᘰa UNICEF România ᗰi-a exprimat disponibilitatea de a asigura sprijin moral ᗰi financiar pentru demararea unor proiecte propuse de UNESCO pe componenta educaᘰiei speciale integrate. Localizarea proiectelor pilot a ales judeᘰele: Cluj ᗰi Timiᗰ, având drept criterii de selecᘰie: - experienᘰa ᗰi disponibilitatea faᘰူ de schimbူrile implicite la nivelul abordူrii educaᘰiei speciale; - proximitatea instituᘰiilor de învူᘰူmânt superior relevante pentru educaᘰia specialူ; - prezenᘰa unor ᗰcoli speciale dar ᗰi de masူ care-ᗰi exprimau intenᘰia sူ participe la un proiect deosebit de implicativ inclusiv la nivel de cooperare inter-instituᘰionalူ; - constituirea unor asociaᘰii ale pူrinᘰilor, ale persoanelor cu handicap din localitူᘰile ᘰintူ. Rezultatele aᗰteptate: - participarea copiilor ᗰi tinerilor cu cerinᘰe educaᘰionale speciale la viaᘰa cotidianူ a comunitူᘰii - promovarea, susᘰinerea acestora de cူtre comunitate - participarea acestora la viaᘰa socialူ, culturalူ cu reducerea, eliminarea treptatူ a barierelor din acest proces Beneficiarii proiectului au fost o parte dintre copiii cu cerinᘰe educaᘰionale speciale din diferite zone. Direcᘰiile de acᘰiune, devenite ulterior un plan de acᘰiune s-au axat pe: - evaluarea complexူ a situaᘰiei individuale a fiecူrui copil cu CES - consultarea / consilierea familiilor - elaborarea unor planuri de intervenᘰie - pregူtirea / dezvoltarea unor forme noi de integrare ᗰcolarူ ᗰi socialူ - activitူᘰi comune ale copiilor beneficiari cu elevii de aceeaᗰi vârstူ din ᗰcolile de masူ - informarea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la problema copiilor cu CES ᗰi a integrူrii acestora. În perioada 1993/94 au fost evaluaᘰi 179 de copii cu CES de vârstူ preᗰcolarူ ᗰi ᗰcolarူ cuprinᗰi în ᗰcoli ᗰi grူdiniᘰe de masူ, iar în 1996 cifra acestora a ajuns la 244, anual. Formele / niveluri de ᗰcolarizare cuprindeau: - 30 de copii integraᘰi în grူdiniᘰa de masူ, beneficiari de sprijin specializat de intervenᘰie recuperatorie prin profesori psihopedagogi din grူdiniᘰa specialူ - 10 copii cu deficienᘰe mintale din grူdiniᘰa specialူ care participau la activitူᘰile grupei din grူdiniᘰa de masူ


- 54 de copii cu deficienᘰe mintale ᗰi ci probleme sociale cuprinᗰi în clase speciale integrate, din ᗰcoli publice, care participau la diferite activitူᘰi de învူᘰare alူturi de elevii din clasele obiᗰnuite. - 22 de copii care au beneficiat de activitူᘰi de sprijin fiind cuprinᗰi în clase obiᗰnuite din ᗰcolile de masူ. - 69 de elevi cu deficienᘰe mintale, absolvenᘰi ai ᗰcolilor speciale, care au fost cuprinᗰi în învူᘰူmântul profesional în cadrul grupurilor ᗰcolare de masူ, care desfူᗰurau parte din activitatea de instruire practicူ împreunူ cu elevii din clasele obiᗰnuite. - 14 elevi cu handicap neuromotor ᗰcolarizaᘰi în regim de masူ în ᗰcoala specialူ, cu evitarea menᘰinerii instituᘰionalizူrii lor în unitူᘰi de ocrotire cu internat, fiind astfel menᘰinuᘰi în familie. - grupe pentru elevi cu deficienᘰe severe, profunde - 19 copii ai strူzii cu dificultူᘰi de învူᘰare, care fiind depူᗰind cu 3 ani vârsta clasei, au parcurs forme de ᗰcolarizare cu frecvenᘰူ redusူ în ᗰcoala special ူ- 11 copii cu handicap neuromotor grav ᗰcolarizaᘰi la domiciliu Aceste practici au continuat pornind de la avantajele oferite de Cluj ca ᗰi centru universitar ᗰi de la preocuparea ISJ Cluj de a acumula noi ᗰi noi experienᘰe pozitive în dezvoltarea educaᘰiei incluzive: - existenᘰa Centrului de Reabilitare a Auzului ᗰi a Limbajului de pe lângူ ᗠcoala Specialူ pentru Deficienᘰi de Auz nr. 1, cu tradiᘰie de peste 20 de ani – ca ofertant de servicii de acest tip pentru copiii ᗰi elevii cu deficienᘰe de auz din ᗰcolile de masူ - tradiᘰia centrului universitar clujean în formarea iniᘰialူ în psihopedagogia specialူ - deschiderea ᗰcolilor speciale pentru oferirea de servicii educaᘰionale adresate deficienᘰelor severe, profunde, asociate (grupe de autiᗰti, cu deficienᘰe neuromotorii cu surdocecitate) - disponibilitatea ᗰcolilor de masူ de a participa la aceste proiecte De-a lungul anilor efectivele ᗰcolilor speciale, mai cu seamူ a celor specifice deficienᘰei mintale, au scူzut, elevii cu CES cu deficienᘰe uᗰoare, liminale, medii fiind integraᘰi în ᗰcoli de masူ, care treptat devin ᗰcoli incluzive:

Anul ᗰcolar Nr. crt. Unitatea ᗰcolarူ 2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

1. ᗠcoala Specialူ nr. 1 Cluj-Napoca 210 215 207 207 2. ᗠcoala Specialူ nr. 2 Cluj-Napoca 239 250 238 227 3. ᗠcoala Specialူ Huedin 107 112 110 107 4. ᗠcoala Specialူ Dej 167 154 133 131 5. ᗠcoala Specialူ Rူscruci 93 109 109 75 6. Liceul pentru Deficienᘰi Vedere 235 234 238 229 7. ᗠcoala Specialူ Deficienᘰi de Auz nr.1

Cluj-Napoca 180 174 172 174

8. ᗠcoala Specialူ Deficienᘰi de Auz nr.2 Cluj-Napoca

119 113 111 121

9. ᗠcoala Specialူ Transilvania Baciu 29 38 37 42 10. Grupul ᗠcolar de Arte ᗰi Meserii Cluj-

Napoca 440 426 456 430

11. Grူdiniᘰa Specialူ Cluj-Napoca 55 55 51 43 TOTAL 1874 1880 1862 1786 În timp ce elevii cu deficienᘰe medii, uᗰoare, liminale, au fost orientaᘰi ᗰi integraᘰi în ᗰcoala de masူ, totuᗰi în ᗰcolile speciale au rူmas elevi cu deficienᘰe severe, profunde, asociate asigurându-se ᗰcolarizarea, dar ᗰi integrarea în activitူᘰi educative cu accent pe socializare, pe autonomie personalူ. S-au creat alternative educaᘰionale pentru copii cu autism, surdocecitate, handicap neuromotor grav asociat, categorie de elevi care pânူ la aceastူ datူ nu erau ᗰcolarizaᘰi, nefiindu-le asigurat dreptul la educaᘰie. Serviciile de sprijin oferite elevilor integraᘰi în ᗰcoala de masူ, aplicarea curriculumului adaptat ᗰi a planurilor de intervenᘰie personalizate asigurူ pentru o parte dintre aceᗰtia atingerea unor


standarde educaᘰionale minimale care evitူ eᗰecul ᗰcolar, abandonul ᗰcolar. Aceste servicii nu sunt dimensionate pe mူsura nevoilor semnalate, mai cu seamူ în mediul rural sau în zonele în care ponderea elevilor de etnie romူ proveniᘰi din familii dezavantajate este mai mare. Aᗰa cum demonstreazူ statisticile, elevii cu dificultူᘰi de învူᘰare, cei cu tulburူri de limbaj – dintre care o parte sunt romi – reprezintူ o categorie care impune intervenᘰie, sprijin de specialitate ᗰi un cadru educaᘰional stimulativ, deschis ᗰi prietenos menit sူ potenᘰeze progresul individual. Situaᘰia copiilor cu CES în 2005 la nivelul judeᘰului expertizaᘰi: I. nr.de copii cu CES integraᘰi în gradinita Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/

neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

44 9 7 0 13 0 6 0 100,00% 20,45% 100,00% 0,00% 100,00% 0,00% 100,00% 0,00%

Deficienᘰe asociate Dificultူᘰi de învူᘰare Tulburူri de limbaj

Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi Total Total romi 6 0 31 5 103 17 210 31

100,00% 0,00% 100,00% 16,13% 100,00% 16,50% 100,00% 14,76% II. nr.de copii cu CES integraᘰi în invatamantul primar Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ

de vူz

Deficienᘰူ de auz

Deficienᘰူ motorie/ neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

403 144 17 8 26 2 14 2 100,00% 35,73% 100,00% 47,06% 100,00% 7,69% 100,00% 14,29%


Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 149 82 811 316 223 50 1643 604

100,00% 55,03% 100,00% 38,96% 100,00% 22,42% 100,00% 36,76% III. nr.de copii cu CES integraᘰi în invatamantul gimnazial Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de

auz Deficienᘰူ motorie/ neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

383 109 11 4 18 0 26 0 100,00% 28,46% 100,00% 36,36% 100,00% 0,00% 100,00% 0,00%



Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 80 37 779 218 60 34 1357 402

100,00% 46,25% 100,00% 27,98% 100,00% 56,67% 100,00% 29,62% TOTAL PE DEFICIENTA Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/ neuro-

motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

830 262 35 12 57 2 46 2 100,00% 31,57% 100,00% 34,29% 100,00% 3,51% 100,00% 4,35%


Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 235 119 1621 539 386 101 3210 1037

100,00% 50,64% 100,00% 33,25% 100,00% 26,17% 100,00% 32,31% Situaᘰia copiilor cu CES în 2005 la nivelul judeᘰului expertizaᘰi: I.

Copii cu CES din gradinita care nu au fost expertizaᘰi/diagnosticaᘰi prin servicii de evaluare complexူ Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/

neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

22 13 6 0 6 1 2 0 100,00% 59,09% 100,00% 0,00% 100,00% 16,67% 100,00% 0,00%


Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 40 9 125 28 352 34 553 85

100,00% 22,50% 100,00% 22,40% 100,00% 9,66% 100,00% 15,37% II.

Copii cu CES din inv. PRIMAR care nu au fost expertizaᘰi/diagnosticaᘰi prin servicii de evaluare complexူ Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/

neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

207 114 50 14 11 5 14 4 100,00% 55,07% 100,00% 28,00% 100,00% 45,45% 100,00% 28,57%



Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 92 48 665 371 119 42 1158 598

100,00% 52,17% 100,00% 55,79% 100,00% 35,29% 100,00% 51,64% III.

Copii cu CES din inv. GIMNAZIAL care nu au fost expertizaᘰi/diagnosticaᘰi prin servicii de evaluare complexူ Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/

neuro-motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

76 24 25 1 6 0 3 1 100,00% 31,58% 100,00% 4,00% 100,00% 0,00% 100,00% 33,33%


Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 34 11 615 144 29 3 788 184

100,00% 32,35% 100,00% 23,41% 100,00% 10,34% 100,00% 23,35% TOTAL PE DEFICIENTA Deficienᘰူ mintalူ Deficienᘰူ de vူz Deficienᘰူ de auz Deficienᘰူ motorie/ neuro-

motorie

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

Total Din care romi

305 151 81 15 23 6 19 5 100,00% 49,51% 100,00% 18,52% 100,00% 26,09% 100,00% 26,32%


Total Din care

romi Total Din care

romi Total Din care

romi 166 68 1405 543 500 79 2499 867

100,00% 40,96% 100,00% 38,65% 100,00% 15,80% 100,00% 34,69%

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE o promovarea educaᘰiei de tip incluziv în toate

ᗰcolile clujene a determinat progrese în schimbarea mentalitူᘰii personalului, a elevilor faᘰူ de cei cu CES

o debutul ᗰcolarizူrii elevilor cu deficienᘰe uᗰoare, liminale, medii în ᗰcoala de masူ

o personal didactic calificat (psihopedagogi, psihologi, învူᘰူtori, profesori de diferite specialitူᘰi care au parcurs modulul de formare în domeniul CES

o expertizarea / diagnosticarea/ orientarea ᗰcolarူ ᗰi profesionalူ pentru o categorie semnificativူ de elevi cu deficienᘰe ᗰi cerinᘰe

o frecvenᘰa deficitarူ a unei pူrᘰi a elevilor cu CES

o neacoperirea nevoii de expertizူ/ diagnozူ a copiilor / elevilor cu dificultူᘰi ᗰi cerinᘰe educaᘰionale speciale, absenᘰa acesteia aproape în totalitate în mediul rural

o lipsa unui spaᘰiu care sူ creeze ambientul plူcut, prietenos pentru realizarea activitူᘰilor recuperatorii

o lipsa deschiderii comunitူᘰii, a unor ᗰcoli faᘰူ de acceptarea, înᘰelegerea, integrarea ᗰcolarူ ᗰi socio-profesionalူ a elevilor cu dizabilitူᘰi, a persoanelor cu handicap


educaᘰionale speciale din totalul populaᘰiei ᗰcolare

o asigurarea resurselor umane calificate pentru servicii de sprijin pentru o parte semnificativူ din elevii cu CES din personalul calificat în acest sens din ᗰcolile speciale

o oferirea de servicii de consiliere educaᘰionalူ ᗰi vocaᘰionalူ prin CJAPP ᗰi cabinetele de asistenᘰူ psihopedagogicူ pentru elevi, cadre didactice ᗰi pူrinᘰi, inclusiv pentru cei cu CES

o asigurarea cadrelor didactice de sprijin pentru o parte dintre elevii cu CES (cei expertizaᘰi / diagnosticaᘰi)

o promovarea de parteneriate, de intervenᘰie în echipူ a cadrelor didactice de sprijin, învူᘰူtorilor/ profesorilor, logopezi, psihologi, medici ᗰcolari într-o pondere semnificativူ a unitူᘰilor de învူᘰူmânt cu elevi cu CES integraᘰi

o consolidarea imaginii ᗰi prestigiului profesional al cadrului didactic de sprijin

o iniᘰiative în realizarea adaptူrilor curriculare la potenᘰialul maximal al copiilor, la posibilitူᘰile reale de progres

o iniᘰiative în realizarea proiectူrilor didactice cu elemente componente de plan de intervenᘰie personalizat în colaborare cu cadrul didactic de la clasူ, având ca reper curriculum naᘰional

o interesul ᗰcolii faᘰူ de procesul recuperator al elevilor cu CES

o atragerea unor pူrinᘰi în actul de instruire ᗰi recuperare a copiilor cu CES, formarea ᗰi consolidarea treptatူ a parteneriatului cu aceᗰtia

o interesul elevilor cu CES pentru activitူᘰile recuperatorii, de stimulare, dezvoltare, specifice educaᘰiei integrate complexe

o promovarea strategiilor, a metodelor interactive, participative cu abordူri diferenᘰiate de cူtre o parte a cadrelor didactice

o diminuarea treptatူ a segregူrii elevilor cu CES

o identificarea/ aplicarea unor modalitူᘰi de stimulare, recompensare a elevilor cu CES pentru participare ᗰi progres individual în programele compensator/ recuperatorii iniᘰiate

o creᗰterea motivaᘰiei ᗰcolare la elevii cu CES o progresul unei pူrᘰi a elevilor cu CES în raport

cu cerinᘰele curriculumului o creᗰterea stimei de sine la elevii cu CES o integrarea ᗰcolarူ ᗰi socio-afectivူ a unei pူrᘰi

din totalul elevilor cu CES o valorizarea progreselor individuale înregistrate

de cူtre elevii cu CES o diversificarea, creᗰterea numူrului de activitူᘰi

extracurriculare în care sunt atraᗰi elevii cu CES

o diseminarea rezultatelor pozitive obᘰinute prin derularea proiectelor ᗰcolare, promotoare ale educaᘰiei incluzive

o susᘰinerea formူrii continue pe componenta educaᘰie de tip incluziv

o interes ᗰi implicare în dezvoltarea educaᘰiei de

o cadre didactice de sprijin ᗰi itinerante insuficiente

o dificultူᘰi în unele ᗰcoli în realizarea parteneriatului dintre cadrul didactic de sprijin – învူᘰူtor – logoped – psiholog – pူrinte

o intervenᘰii de suport specializate insuficiente, puᘰin diversificate, pentru acordarea sprijinului pentru pူrinᘰii elevilor cu CES, pentru atragerea lor ca parteneri

o disfuncᘰii în comunicarea elevi – elevi cu CES o slaba conᗰtientizare din partea unor familii, a

efectelor pozitive ale educaᘰiei integrate în perimetrul ᗰcolar ᗰi al comunitူᘰii

o resurse materiale specifice educaᘰiei integrate insuficiente

o resurse procedurale insuficient exploatate pentru abordarea diferenᘰiatူ a elevilor cu CES ᗰi promovarea activitူᘰii pe grupe de nivel

o lipsa atelierelor protejate o lipsa suportului financiar pentru transportul

copilului greu –deplasabil sau nedeplasabil o lipsa dotူrilor necesare pentru informatizarea

acestor activitူᘰi (computer) o dificultူᘰi în realizarea adaptူrii curriculare ᗰi a

planurilor de intervenᘰie personalizate o lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea

materialelor consumabile o formare continuူ insuficientူ în domeniul

educaᘰiei incluzive/ integrate o fedback-ul din partea familiei insuficient

exprimat o inserᘰia socio-profesionalူ a elevilor cu CES

insuficient realizatူ


tip incluziv o realizarea de alternative educaᘰionale

(ᗰcolarizare la domiciliu) pe durata spitalizူrii îndelungate)

o progrese în promovarea ᗰi consolidarea relaᘰiei profesor-elev cu CES, elev - elev cu CES, pe suport afectiv, empatic

o valorizarea succeselor înregistrate de cadrele didactice implicate în educaᘰia integratူ/ incluzivူ

o promovarea parteneriatelor care sprijinူ educaᘰia integratူ

o realizarea sondajelor privind identificarea factorilor de risc în educaᘰia integratူ

OPORTUNITဠᘠI AMENINᘠဠRI o interesul acordat de factorii responsabili

educaᘰiei integrate, optimizူrii acesteia (voinᘰa politicူ)

o înfiinᘰarea unor cabinete metodice, a unui Centru de Resurse de Educaᘰie Incluzivူ, care sူ asigure resurse de formare continuူ, de documentare, de consultare ᗰi consiliere

o monitorizarea continuူ a progreselor înregistrate de elevii cu CES cu intervenᘰie timpurie, expertizူ ᗰi diagnozူ, evaluူri iniᘰiale, curente – intervenᘰii de autoreglare, de proces, prin planuri de intervenᘰie personalizate

o participarea la proiecte / programe care sprijinူ integrarea elevilor cu CES

o identificarea ᗰi valorizarea potenᘰialului maximal al fiecူrui elev

o intervenᘰia serviciilor de sprijin pe formarea / dezvoltarea competenᘰelor de bazူ (scris, citit, socotit, cu realizarea transferului achiziᘰiilor) pe socializarea ᗰi formarea autonomiei personale cu efect pozitiv, pe integrarea societalူ a acestor elevi

o flexibilitatea, creativitatea demersului didactic o CDS – favorabil pentru dezvoltarea personalူ a

elevilor o Extinderea, diversificarea alternativelor

educaᘰionale o Proiecte / programe de prevenᘰie ᗰi reducere a

abandonului ᗰcolar o Diversificarea programelor extracurriculare

care atrag ᗰi elevii cu CES o Serviciile de consiliere educaᘰionalူ /

vocaᘰionale destinate elevilor, pူrinᘰilor o Formarea continuူ a personalului didactic –

educaᘰie integratူ o Continuitatea la catedrူ o Diseminarea bunelor practici de educaᘰie

incluzivူ o Parteneriate cu organisme guvernamentale ᗰi

non-guvernamentale implicate în educaᘰia copilului cu CES

o Eᗰecul ᗰcolar, stagnူrile, regresul, lipsa progresului a dezvoltူrii personale pentru o categorie dintre aceᗰti elevi

o Abandonul ᗰcolar ca ᗰi consecinᘰူ a eᗰecului ᗰcolar

o Condiᘰiile socio-economice deficitare o Lipsa susᘰinerii familiei pentru socializarea,

dezvoltarea personalူ a elevilor cu CES o Cadre didactice de sprijin insuficiente, bariere

în creᗰterea numူrului de personal didactic o Integrarea socio-afectivူ a elevului cu CES o Integrarea socio-profesionalူ a elevului cu

CES o Menᘰinerea unor atitudini discriminatorii faᘰူ de

elevul cu CES o Creᗰterea efectivelor copiilor cu CES datoritူ

sူrူciei, problemelor socio-economice ᗰi a carenᘰelor educaᘰionale (lipsူ de stimulare, dificultူᘰi de învူᘰare)

o Insuficientူ implicare a unor primူrii din mediul rural în stimularea motivaᘰiei ᗰcolare, în susᘰinerea frecventူrii grူdiniᘰei

o Responsabilizarea insuficientူ a unor familii faᘰူ de ᗰcolarizarea, integrarea ᗰcolarူ ᗰi socialူ a copiilor

o Conᗰtientizarea insuficientူ a rolului cadrului didactic de sprijin, corecᘰii peiorative acordate serviciilor de sprijin

o Erori în diagnosticarea elevului cu CES o Carenᘰe educaᘰionale grave în familiile de romi,

neînᘰelegerea rolului ᗰcolii, al educaᘰiei în formarea, dezvoltarea personalitူᘰii

o Insuficientူ înᘰelegere a rolului intervenᘰiei în educaᘰia integratူ ᗰi a acᘰiunii pe termen lung a efectelor, ᗰi nu neapူrat pe termen scurt sau mediu

o Lipsa asistenᘰei psihopedagogice, a serviciilor de sprijin de consiliere educaᘰionalူ ᗰi vocaᘰionalူ în mediul rural

o Lipsa aprecierii progresului minimal al elevilor cu CES în plan curricular dar ᗰi sub aspectul socializူrii, autonomiei personale

o Programa încူrcatူ, învူᘰူmânt elitist, ce valorizeazူ mai mult performanᘰa decât progresul individual

o Efectivele grupelor de elevi cu CES prea mari o Pူrinᘰi care nu acceptူ realitatea – exprimând

fie nivel ridicat al aᗰteptူrilor, fie refuzul


serviciilor de sprijin o Pူrinᘰi plecaᘰi din ᘰarူ, la muncူ o Neîncrederea unor cadre didactice în succesul

practicilor de educaᘰie incluzivူ o O greᗰitူ înᘰelegerea a egalitူᘰii de ᗰanse

printr-o instruire frontalူ nicidecum orientatူ pe elev

o Menᘰinerea, din nefericire, a unor prejudecူᘰi rasiste cu privire la apartenenᘰa la etnia romူ, aceasta fiind asociatူ deseori cu potenᘰialul economic ᗰi cultural precar ᗰi potenᘰialul intelectual limitat, poziᘰii care exclud posibilitatea realizူrii progresului ᗰcolar ᗰi chiar performanᘰei de cူtre copiii romi

o Necorelare între acordarea ajutorului social pentru familiile defavorizate socio-economic ᗰi programe de stimulare a progresului ᗰcolar al copiilor proveniᗰi din aceste familii.

Mူsuri obligatorii: - încurajarea participူrii timpurii la educaᘰie prin campanii de informare a beneficiilor acesteia, în special pentru copii la care se constatူ CES - colaborare mai strânsူ cu serviciile de protecᘰia drepturilor copilului pentru eficientizarea mူsurilor de intervenᘰie - servicii de evaluare complexူ (diagnozူ susᘰinute explicând ᗰi numူrul mare de copii identificaᘰi ca elevi cu CES, din care un numူr semnificativ cu tulburူri de învူᘰare)

b) Resurse umane Politica resurselor umane este esenᘰialူ în dezvoltarea calitူᘰii învူᘰူmântului. Analiza noastrူ în acest domeniu se va opri asupra urmူtorilor indicatori:

I1. Gradul de acoperire cu personalul de specialitate calificat a posturilor didactice (situaᘰie comparativူ):

Anul ᗰcolar 1999-

2000 2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

Total posturi 9853,47 9470,5 9442,5 9056,5 8726,5 Personal calificat 8985,13 9039,54 8966 9056,5 8556

% 91,19% 95,4% 95,4 100% 98,05% Personal necalificat 88,34 430,96 430 0 69,5

% 8,8 % 4,5% 3,96% 0% 0,8% Personal în curs de calificare 101

% 1,15%

I2. Evoluᘰia raportului profesor / elevi:

Evoluᘰia raportului elevi/ profesor

10,0011,0012,0013,0014,00

1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002 - 2003 2003 - 2004 2004 - 2005

1999-2000 2000-2001 2001-2002 2002 -

2003 2003 - 2004

2004 – 2005


Unitူᘰi de învူᘰူmânt 838 814 805 792 780 763

Preᗰcolari ᗰi ᗰcolari 122142 121050 119005 113898 110052 104233 Raport profesori / elevi 1/11 1/12 1/12, 95 1/12,87 1/ 12,61 1/ 12,23

Comentariu : § raportul elevi / prof. s-a ameliorat în ultimii ani, dar a rူmas mai mic decât

media pe ᘰarူ de 13,01.

I3. Raportul nr. cadre didactice / nr. personal didactic auxiliar / nedidactic (situaᘰia se refera la norme didactice) : 34,8% fata de 30,4% in anul ᗰcolar 2002- 2003.

Nr. norme didactice 8726.5 Norme didactic auxiliar 391.67 Norme nedidactic

2502.02

I4. Cadre didactice/nr. posturi, pe medii: urban si rural în 2003-2004

Mediul Nr. cadre didactice Nr. posturi urban 6601 6544.5 rural 2251 2182

I5. Perfecᘰionarea prin grade didactice, la nivelul anului 2003-2004 îmbracူ

urmူtoarele aspecte: Gradul didactic

Vechimea în învူᘰူmânt

STAGIATURဠ DEFINITIVAT GRADUL DIDACTIC

II

GRADUL DIDACTIC

I DOCTORAT TOTAL

0-2 ani 683 - - - - 683 2-6 ani 292 1223 19 - 1 1535 6-10 ani 48 749 656 34 4 1491 10-14 ani - 280 221 190 13 704 14-18 ani - 121 137 332 3 593 18-22 ani - 91 90 404 2 587 22-25 ani - 110 101 481 6 698 25-30 ani - 239 156 848 3 1246 30-35 ani - 205 152 620 8 985 35-40 ani - 69 36 201 2 308

peste 40 ani - 3 5 14 - 22 TOTAL 1023 3090 1573 3124 42 8852

• dificultူᘰi de ocupare a posturilor cu personal didactic calificat

A. Discipline/domenii deficitare in acoperirea cu personal didactic calificat § Limba engleza § Limba franceza § Educatoare – in zone greu accesibile § Învူᘰူtori – in zone greu accesibile § Construcᘰii § Textile - pielူrie § Informatica

B. Discipline/domenii cu excedent de personal § Matematica


§ Fizica § Chimie § Istoria § Socio-umane § Mecanica § Educaᘰie fizica

Situaᘰia gradului de ocupare cu cadre didactice calificate în anul ᗰcolar 2004-2005:

Total norme Calificat În curs de calificare Necalificat 2003-2004 2004-2005 2003-2004 2004-2005 2003-

2004 2004-2005 2003-2004 2004-2005

8726,47 8488,5 8511,31 (97,53%)

8196 (96,55%)

116,8 (1,3%)

77,75 (0,92%)

98.36 (1,1%)

214,75 (2,53%)

Comentariu:

• s-a înregistrat o scူdere a numူrului de norme didactice cu 2,72%; • procentul cadrelor didactice calificate a scူzut cu 0,98%; • s-a înregistrat o scူdere de 0,38% la personalul în curs de calificare paralel cu o

creᗰtere de 1,43% a cadrelor didactice necalificate; • a scူzut îngrijorူtor numူrul titularilor(în mediul rural) cu 4,589% , paralel cu

creᗰterea cu 5,93% a cadrelor didactice suplinitoare; • a crescut numူrul celor încadraᘰi prin cumul , de la 90 în anul ᗰcolar 2003-2004

la 176,23 în semestrul analizat; • 315 persoane au fost încadrate în plata cu ora.

Gradul de acoperire cu cadre didactice calificate pe tipuri de unitati de

invatamant

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

grad

inite

-34

7

I-IV

- 18

7

I-VIII

- 16

7

I-XII

- 62

sub 50%50-95%peste 95%

• situaᘰia personalului titular în 2004-2005 Mobilitူᘰile de personal reprezintူ un alt domeniu al preocupူrii compartimentului de specialitate.


Datele relevူ încူ mobilitူᘰi prea mari cu cadre didactice netitulare, fenomen care atrage dupူ sine o slabူ implicare responsabilူ a acestora la nivelul ᗰcolii ᗰi deci efecte lipsite de consistenᘰူ ᗰi continuitate la nivelul implementူrii politicilor educaᘰionale ale fiecူrei ᗰcoli.

Situaᘰia gradului de acoperire cu cadre didactice titulare în anul ᗰcolar 2004-2005:

Total norme Titulari Suplinitori Cumul 2003-2004 2004-2005 2003-2004 2004-2005 2003-

2004 2004-2005 2003-2004 2004-2005

8726,47 8488,5 6592,21 (75,54%)

5997,75 (70,65%)

2044,27 (23,42%)

2490,75 (29,35%)

90 (1,03%)

176,23

Gradul de acoperire cu cadre didactice titulare pe tipuri de unitati de

invatamant

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

grad

inita

-34

7

I-IV

- 18

7

I-VIII

- 16

7

I-XII

- 62

sub 50%50-75%75-95%

• Situaᘰia cadrelor didactice care predau limba romani sau istoria ᗰi tradiᘰiile romilor – situaᘰia 2003-2004

Studiul limbii romani ca disciplina opᘰionalူ Scoli in care se studiazူ Numူr elevi Numူr profesori ᗠcoala „N. Iorga” Cluj-Napoca ᗠcoala nr. 12 Cluj-Napoca ᗠcoala 5 Turda

125 2

Funcᘰionând ca personal nedidactic, mediatorii ᗰcolari romi, sunt o categorie profesionalူ a cူrui rol benefic a fost demonstrat de rezultatele obᘰinute ᗰi cu ajutorul acestora prin proiectul Sprijin educaᘰional ᗰi de integrare specificူ pentru comunitူᘰi cu romi din cadrul programului Phare RO 0104.02. În anul ᗰcolar 2004-2005, cei 12 mediatori ᗰcolari îᗰi desfူᗰoarူ activitatea în 12 unitူᘰi de învူᘰူmânt, dezvoltând comunicarea cu tot atâtea comunitူᘰi cu romi localizate în vecinူtate.

75-95% 50-75% sub 50%

gradinita - 347 92% 8% 0% I-IV - 187 65% 16% 19% I-VIII - 167 56% 30% 15% I-XII - 62 69% 26% 6%


Consiliul Judeᘰean Cluj susᘰine finanᘰarea acestei activitူᘰi, considerând-o o soluᘰie cheie pentru o bunူ comunicare ᗰcoalူ-comunitate ᗰi evitarea eᗰecului ᗰcolar al copiilor romi ᗰi chiar abandonul ᗰcolar al acestora. Activitatea mediatorilor ᗰcolari este monitorizatူ de cူtre directorii unitူᘰii de învူᘰူmânt ca reprezentanᘰi ai comunitူᘰii locale, dar ᗰi de ISJ Cluj prin inspectorul ᗰcolar pentru romi. Oportunitatea creူrii unui Centru de Resurse pentru educaᘰie Incluzivူ ne permite sူ utilizူm ca resursူ aceastူ categorie profesionalူ pentru acᘰiune în zonele prioritare de intervenᘰie identificate pe raza judeᘰului Cluj.

• Situaᘰia cadrelor didactice de sprijin ᗰi itinerante De-a lungul timpului a avut loc extinderea serviciilor de sprijin, încadrarea în unitူᘰile ᗰcolare de masူ a cadrelor didactice de sprijin (care urmau elevii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ), dupူ cum urmeazူ:

Perioada / an ᗰcolar 1994/ 1995

1995/ 1996

1996/ 1997

1997/ 1998

1998/ 1999

1999/ 2000

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

Nr. cadre didactice de sprijin 3 3 6 8 10 10 12 14 21 42 69 - extinderea alternativelor educaᘰionale, între care ᗰcolarizarea la domiciliu a elevilor nedeplasabili

2000/ 2001 2001/ 2002 2002/ 2003 2003/ 2004 2004/ 2005 An ᗰcolar Nr. cadre didactice

8 10 10 6 6

În anul ᗰcolar 2002- 2003 s-a procedat la desfiinᘰarea a douူ unitူᘰi de învူᘰူmânt special: ᗠcoala Specialူ Gilူu ᗰi ᗠcoala Specialူ Jucu, elevii fiind integraᘰi în ᗰcolile publice din zonele de domiciliu, în mare mူsurူ beneficiind de serviciile de sprijin ale cadrelor didactice de sprijin, ale psihopedagogilor, logopezilor, psihologilor. În multe situaᘰii este esenᘰialူ desegregarea ca obiectiv asociat cu reducerea claselor integrate ᗰi orientarea elevilor cu CES, de etnie romူ în clase obiᗰnuite din ᗰcolile de masူ, dar ᗰi cu asigurarea acestor servicii de sprijin. Creᗰterea numူrului cadrelor didactice de sprijin este o necesitate, o condiᘰie a susᘰinerii acestor elevi, un mod de evitare a eᗰecului ᗰi abandonului ᗰcolar.

• programe de formare organizate de CCD sau alte instituᘰii furnizoare de formare

STAREA ÎN 2002 a) Casa Corpului Didactic oferea profesorilor, care fie au absolvit de curând facultatea, fie se gândesc la perspectiva unor examene viitoare, un pachet de cursuri de formare continuူ, în curs de acreditare: Pregူtirea examenelor ᗰi concursurilor de titularizare

Managementul timpului


Managementul stresului Pedagogia comunicူrii Curriculum diferenᘰiat Didactica activitူᘰilor extracurriculare Instruire diferenᘰiatူ. Teoria inteligenᘰelor multiple Metode de învူᘰare activူ

b) Anual, Casa Corpului Didactic organizeazူ târgul de educaᘰie continuူ "Festivalul ᗰanselor tale", promovat în ideea cူ oricine poate sူ înveᘰe în orice etapူ a vieᘰii sale, acest lucru nefiind numai un drept a celui în cauzူ, dar în acelaᗰi timp câᗰtig ᗰi responsabilitate pentru societate. Mူsura recunoaᗰterii acestui drept este datူ de varietatea ᗰi adecvarea condiᘰiilor practice în care acest drept se poate exercita. A asigura prin educaᘰia adulᘰilor complementaritate ᗰi continuitate în raport cu educaᘰia formalူ înseamnူ a regândi organizarea ᗰi conᘰinutul acesteia în funcᘰie de interesele, nevoile ᗰi caracteristicile publicului, dar fူrူ a pierde în vedere contextul economic ᗰi cultural în care schimbူrile produse prin învူᘰare urmeazူ sူ se manifeste. Prin activitူᘰile organizate an de an cu acest prilej se urmူreᗰte identificarea unor posibilitူᘰi de compensare a deficitului de profesionalizare, respectiv de informare, comunicare ᗰi participare a adulᘰilor prin prezentarea ofertei ᗰi respectiv prin analiza nevoilor de formare exprimate de aceᗰtia. Practic activitူᘰile sunt grupate pe urmူtoarele direcᘰii:

o promovarea ideii de educaᘰie continuူ o acces la informaᘰie o educaᘰia pentru sူnူtate o educaᘰia pူrinᘰilor o dezvoltarea personalူ o utilizarea calculatorului ᗰi Internetului o limbi strူine

La realizarea lor CCD colaboreazူ cu CODECS, Asociaᘰia Naᘰionalူ a Universitူᘰilor Populare, Societatea Culturalူ Polygon, SC Software ITC SA, etc. c) La acelaᗰi târg anual de educaᘰie continuူ, Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean, în calitate de organizator alူturi de Casa Corpului Didactic, îᗰi asumူ rolul de informare a comunitူᘰii privind potenᘰialul de formare continuူ ᗰi iniᘰialူ a grupurilor ᗰcolare, promovare de componente de educaᘰie continuူ axate pe educaᘰia antreprenorialူ. Grupurile ᗰcolare îᗰi prezintူ oferta privind reconversia profesionalူ a adulᘰilor prin cursuri de reconversie conforme cu ordinul M.E.N 5070-1998 ᗰi cu Regulamentul de formare profesionalူ a propriilor angajaᗰi, din 1996, precum ᗰi oferta de pregူtire a tinerilor prin ᗰcoala de ucenici (public ᘰintူ - tineri care nu au urmat nici o formူ de învူᘰူmânt dupူ gimnaziu, cu vârsta cuprinsူ între 17-24 ani).În aceastူ iniᘰiativူ ISJ Cluj colaboreazူ cu AJOFP, CCIA Cluj, ROMTELECOM, SC Feleacul, SC Flacူra SA, SC ARGOS SA, SC Armူtura SA, SC REMARUL 16 Februarie SA, furnizorii de solicitanᘰi ai serviciilor de reconversie ᗰi formare profesionalူ, în spiritul unei integrူri socio-profesionale a tuturor celor interesaᘰi. ISJ prezintူ spre comunitူᘰi, AJOFP ᗰi CCIA oferta centralizatူ a ᗰcolilor, se organizeazူ licitaᘰii de oferte la nivelul AJOFP ᗰi CCIA Cluj, la care participူ cu prioritate grupurile ᗰcolare. Grupurile ᗰcolare prezintူ pentru avizare documentaᘰia de Furnizor de Pregူtire, conform OMEN 5070 ᗰi o transmite Ministerului Educaᘰiei ᗰi Cercetူrii. d) Programul de educaᘰie a adulᘰilor Pe baza autonomiei instituᘰionale ᗰi din perspectiva funcᘰionူrii Casei Corpului Didactic ca sistem de servicii pentru comunitatea localူ, în planul de activitate au fost introduse programe de educaᘰie a adulᘰilor concepute ᗰi realizate în raport cu nevoile specifice zonei ᗰi în cooperare cu autoritူᘰile locale. Programele de educaᘰie a adulᘰilor


au în vedere pregူtirea în sistemul educaᘰiei permanente ᗰi se desfူᗰoarူ conform cu reglementူrile legale în vigoare (OMEN 3062 din 18.11.1999). Domeniile de interes identificate la nivelul judeᘰului au fost acoperite cu urmူtoarea ofertူ de cursuri:

Curs de iniᘰiere în utilizarea calculatorului Curs de navigare pe Internet Curs de limbi strူine, nivel începူtori ᗰi avansaᘰi (francezူ, englezူ, etc.) Educaᘰia pentru sူnူtate Management personal Educaᘰia pူrinᘰilor Educaᘰia pentru o cetူᘰenie democraticူ

e) Centrul de Formare la Distanᘰူ realizat la CCD ca rezultat al proiectului "Formarea profesorilor pentru utilizarea noilor tehnologii didactice" desfူᗰurat cu sprijinul financiar al FSD Iaᗰi, permite începând din anul 2001 ofertarea de cursuri în sistem deschis la distanᘰူ. Scopul urmူrit este selectarea unor licee din reᘰeaua ᗰcolarူ a judeᘰului Cluj în care sူ se poatူ asigura completarea studiilor liceale ᗰi obᘰinerea diplomei de bacalaureat, în sistem de învူᘰူmânt la distanᘰူ, pentru persoane care au întrerupt, din varii motive, procesul de ᗰcolarizare. Un astfel de sistem este obiectul unui studiu în desfူᗰurare ᗰi care implicူ Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean. f) Ca instituᘰie cuprinsူ în programul "Educaᘰia 2000+", Casa Corpului Didactic a participat alူturi de ᗰcolile din proiect la activitူᘰile de formare case s-au adresat diferitelor categorii de adulᘰi din comunitate. g) Oferta de servicii cူtre comunitatea localူ

o programe de educaᘰie a adulᘰilor o asistenᘰူ (pe bazူ de contract) pentru organizarea de programe în

sistemul educaᘰiei permanente o închirieri de echipamente ᗰi aparaturူ o acces la reᘰeaua de calculatoare ᗰi la Internet, cu asistenᘰူ de

specialitate, pe bazူ de planificare, ᗰedinᘰူ de 2 ore o multiplicူri de materiale o scanare ᗰi prelucrare digitalူ a imaginilor o sigle,embleme, graficူ

Pentru realizarea acestor activitူᘰi, organizate în raport cu nevoile specifice ale comunitူᘰii locale, Casa Corpului Didactic Cluj colaboreazူ cu instituᘰii, organizaᘰii ᗰi persoane abilitate în acest sens. STAREA ÎN 2004 Casa Corpului Didactic oferူ cadrelor didactice indiferent de etapa în carierူ în care se aflူ un pachet de cursuri de formare continuူ a) acreditate de Centrul Naᘰional de Formare a Personalului din Învူᘰူmântul Preuniversitar:

o „Magister” I ( pentru profesori) ᗰi „Magister” II (pentru învူᘰူtori, educatori, institutori) în scopul dezvoltူrii unui set de competenᘰe ce garanteazူ eficienᘰa profesionalူ a cadrelor didactice din învူᘰူmântul preuniversitar.

o „Management educaᘰional” pentru directori în funcᘰie sau aspiranᘰi la funcᘰia de director de unitate ᗰcolarူ în scopul dezvoltူrii competenᘰelor manageriale ale cadrelor didactice pentru îndeplinirea funcᘰiilor de conducere, îndrumare ᗰi control.

b) avizate de MEC (adresa nr. 24284/09.01.2004): o Educaᘰie civicူ o Management de curriculum

pentru tehnologia informaᘰiei


o Pregူtirea responsabililor cu formarea

o TIC în educaᘰie o Educaᘰie pentru sူnူtate o Managementul clasei de elevi o Tehnici de lucru în grup o Tehnici de lucru cu pူrinᘰii

o Relaᘰia diriginte—pူrinᘰi o Didactica disciplinei o Educaᘰie interculturalူ o Perfecᘰionarea laboranᘰilor o Pregူtirea secretarelor o Pregူtirea bibliotecarilor

c) programe de formare vizând nevoile identificate la nivel instituᘰional o Managementul programelor de cooperare europeanူ o Învူᘰare prin cooperare o Educaᘰie pentru calitate o Iniᘰiere în utilizarea calculatorului o Management de proiect

d) Oferta de servicii pentru comunitatea localူ: Programe de educaᘰie a adulᘰilor

o Asistenᘰူ (pe bazူ de contract) pentru organizarea de programe în sistemul educaᘰiei permanente

o Închirieri de echipamente ᗰi aparaturူ (cu/fူrူ asistenᘰူ tehnicူ) pentru duratူ ᗰi preᘰ stabilite prin contract

o Acces la reᘰeaua de calculatoare ᗰi la Internet, cu asistenᘰူ de specialitate, pe bazူ de planificare

o Multiplicူri de materiale didactice auxiliare ᗰi de specialitate o Scanare ᗰi prelucrare digitalူ a imaginilor o Sigle, embleme, graficူ

Pentru realizarea acestor activitူᘰi, organizate în raport cu nevoile specifice ale comunitူᘰii locale, Casa Corpului Didactic Cluj colaboreazူ cu instituᘰii, organizaᘰii ᗰi persoane abilitate în acest sens.

Programul de educaᘰie a adulᘰilor Pe baza autonomiei instituᘰionale ᗰi din perspectiva funcᘰionူrii Casei Corpului Didactic ca sistem de servicii pentru comunitatea localူ, în planul de activitate au fost introduse programe de educaᘰie a adulᘰilor concepute ᗰi realizate în raport cu nevoile specifice zonei ᗰi în cooperare cu autoritူᘰile locale. Programele de educaᘰie a adulᘰilor au în vedere pregူtirea în sistemul educaᘰiei permanente. Domeniile de interes identificate la nivelul judeᘰului au fost acoperite cu urmူtoarea ofertူ de cursuri:

o Curs de iniᘰiere în utilizarea calculatorului

o Utilizarea calculatorului, curs pentru avansaᘰi

o Curs de navigare pe Internet o Curs de limbi strူine, nivel

începူtori ᗰi avansaᘰi (francezူ, englezူ etc.)

o Educaᘰie pentru sူnူtate o Management personal o Educaᘰia pူrinᘰilor o Educaᘰia pentru o cetူᘰenie

democraticူ

În proiectul Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean Cluj, în desfူᗰurare din cadrul programului PHARE RO 0104.02, „Accesul la educaᘰie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi“, CCD este partener ᗰi rူspunde de formarea competenᘰelor cadrelor didactice din ᗰcolile beneficiare pentru educaᘰia incluzivူ, organizarea ᗰi desfူᗰurarea stagiilor de formare pentru cadrele didactice din ᗰcolile cuprinse în proiect în vederea dezvoltူrii capacitူᘰii instituᘰionale pentru a rူspunde nevoilor copiilor din grupurile defavorizate cu focalizare pe romi. Stagiul de formare continuူ va putea fi pus la dispoziᘰia tuturor cadrelor didactice, ᗰi va fi accesat în sprijinul implementူrii STRATEGIEI.


c) programe de educaᘰie remedialူ implementate în judeᘰ; programe organizate pentru facilitarea implicူrii elevilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate ᗰi a succesului ᗰcolar al acestora cu sprijinul ONG-urilor

STAREA ÎN 2002 Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean Cluj a acᘰionat ᗰi acᘰioneazူ în scopul consolidူrii rolului ᗰcolii ca principalူ instituᘰie de educaᘰie ᗰi învူᘰူmânt ᗰi al racordူrii sale la cerinᘰele contemporane, asumându-ᗰi, din 2001, urmူtoarele direcᘰii de acᘰiune:

o Asigurarea accesului la educaᘰia de bazူ pentru toᘰi copiii, tinerii ᗰi adulᘰii, prin programe actualizate ᗰi adaptate grupurilor ᘰintူ (preᗰcolari, elevi din învူᘰူmântul primar, analfabeᘰi, adulᘰi cu studii incomplete sau cu o formare inadecvatူ, persoane expuse la ᗰomaj sau excludere socialူ, copiii strူzii, etc.) printr-o politicူ coerentူ ᗰi prin mijloace adecvate.

o Refacerea echitူᘰii în educaᘰie ᗰi formarea competenᘰelor de bazူ pentru toᘰi (copii, tineri, adulᘰi), astfel încât sူ favorizeze pregူtirea profesionalူ ulterioarူ ᗰi participarea la viaᘰa activူ:

o aprofundarea studiului limbii, istoriei ᗰi civilizaᘰiei române ca elemente fundamentale pentru pူstrarea identitူᘰii naᘰionale, în contextul integrူrii noastre europene ᗰi al globalizူrii;

o programe de asimilare a limbajului informatic ᗰi de asigurare a condiᘰiilor pentru învူᘰarea ᗰi utilizarea fluentူ a douူ limbi de circulaᘰie internaᘰionalူ, condiᘰii indispensabile pentru o comunicare eficientူ ᗰi pentru accesul la informaᘰie în societatea educaᘰionalူ.

În judeᘰul Cluj, dinamica studiului limbilor moderne situeazူ la parametri superiori învူᘰarea limbii engleze (154 de clase intensive, 21 de clase bilingve; 60.062 de elevi studiazူ limba englezူ ca limba I ᗰi 12.949 ca limba II, în învူᘰူmântul preᗰcolar se predူ limba englezူ în aproximativ 80-90 de grupe), a limbii franceze (38 de clase intensive ᗰi 14 clase bilingve; 40.080 de elevi studiazူ limba francezူ ca limba I, iar 28.315 ca limba II), a limbii italiene (550 de elevi), a limbii spaniole (155 de elevi), a limbii portugheze ᗰi nu în ultimul rând a limbii germane (631 de elevi la clasele I-IV, 1425 de elevi la clasele V-VIII ᗰi 767 de elevi la clasele IX-XII), în regim de studiu normal, intensiv, matern ᗰi bilingv; programe de susᘰinere a limbilor ᗰi culturilor minoritare ᗰi de educaᘰie multiculturalူ ᗰi interculturalူ:

o proiecte de educaᘰie interculturalူ în comunitူᘰi multietnice în cadrul Programului "Mူsuri de încredere" al Consiliului Europei (Liceul de Arte Plastice "R. Ladea", ᗠcoala "Horea", Liceul Teoretic "Apaczai C.J.", ᗠcoala "D. Prodan", ᗠcoala Specialူ nr. 12 Someᗰeni, Colegiul Naᘰional "G. Coᗰbuc" Cluj-Napoca). Dintre obiectivele proiectului amintim:

- punerea în practicူ a unei serii de activitူᘰi de educaᘰie interculturalူ în ᗰcolile minoritူᘰilor ᗰi ale majoritူᘰii, în scopul întူririi cunoaᗰterii reciproce, a comunicူrii ᗰi a încrederii între diferitele comunitူᘰi etnice; - întူrirea legူturilor dintre ᗰcoalူ, societatea civilူ ᗰi autoritူᘰile locale într-un mediu multicultural. Parteneri în derularea acestor proiecte sunt: UAR Cluj, Asociaᘰia Pedagogilor Maghiari din România, Forumul German, Fundaᘰia Wassdas, Prefectura Judeᘰului Cluj, Comunitatea Evreilor Cluj, Casa Corpului Didactic.

o proiecte educative pe teme de interculturalitate: Sူptူmâna etnoculturalူ, Ca sူ convieᘰuim armonios trebuie sူ comunicူm, Tradiᘰii româneᗰti ᗰi maghiare, Educaᘰia interculturalူ în comunitူᘰi multietnice (Colegiul Tehnic "V. Ungureanu" C. Turzii ᗰi Liceul "Marton Aron" Miercurea Ciuc, ᗠcoala "I. Opriᗰ" Turda ᗰi ᗠcoala "O. Goga" Satu-Mare, ᗠcoala "Sf. Andrei" Cluj-Napoca ᗰi Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca). Dintre obiectivele proiectelor amintim:


întူrirea cunoaᗰterii reciproce sporirea încrederii ᗰi toleranᘰei între diferite comunitူᘰi etnice exersarea limbii române de cူtre elevii care studiazူ într-o altူ limbူ

maternူ socializarea elevilor aparᘰinând unor grupuri etnice diferite accesul la elemente de culturူ ᗰi civilizaᘰie care ne apropie

Parteneri în derularea acestor proiecte sunt: Fundaᘰia pentru o Societate Deschisူ, ARDOR, Institutul Intercultural Timiᗰoara, Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean Cluj ᗰi ONG-uri ale diferitelor grupuri etnice.

o derularea ᗰi dezvoltarea unor programe de protecᘰie ᗰi susᘰinere educaᘰionalူ pentru anumite categorii de populaᘰie care nu au avut acces la educaᘰia de bazူ:

o programe de educaᘰie pentru persoane cu nevoi speciale: ᗠcoala Transilvania (RECSPEN), ᗠcoala Specialူ nr. 1 Cluj-Napoca, ᗠcoala Specialူ Gilူu, prin cursuri de formare organizate de UNICEF, RENINCO, Ministerul Educaᘰiei ᗰi Cercetူrii - educaᘰie integratူ, consiliere educaᘰionalူ, consiliere vocaᘰionalူ, educaᘰie pentru viaᘰူ specificူ nevoilor speciale. dintre temele abordate enumerူm: Stimulare, compensare, recuperare, Educaᘰie integratူ, Educaᘰie incluzivူ, Integrare socio-afectivူ, Programe de pre-profesionalizare, Programe extracurriculare complementare. Parteneri în derularea acestor proiecte sunt: The Clinical Foundation - Anglia, Sens International - Anglia, Theofan - Olanda, FRCCF, ROTARACT, VISIO - Olanda, WEISHUISEN ROUMANIE - Belgia, ROTARY CLUB, WIZBECK - Anglia, ONG-uri.

o programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viaᘰa socialူ normalူ, respectiv programe de reinserᘰie pentru persoanele marginalizate sau excluse social (populaᘰii migratoare, persoane fူrူ adူpost stabil, persoane private temporar de libertate, refugiaᘰi, copiii strူzii, ᗰomeri pe termen lung, în colaborare cu AJOFM, imigranᘰi)

o programe intensive de prevenire a abandonului ᗰcolar ᗰi de combatere a analfabetismului prin instituᘰionalizarea unor forme specifice de ᗰcolarizare;

o în baza Ordinului 3361 cu privire la Programul de eradicare a analfabetismului, în judeᘰul Cluj funcᘰioneazူ un numူr de 22 de centre educative în care predarea - învူᘰarea se realizeazူ în condiᘰii simultane învူᘰူmânt preᗰcolar - grupe pregူtitoare ᗰi primar

o programele Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean Cluj de prevenire a abandonului ᗰcolar au vizat alfabetizarea, recuperarea, învူᘰူmântul cu frecvenᘰူ redusူ prin centre de zi "Christiana", "World Vision", programul Centrului Educaᘰia 2000+ - A doua ᗰansူ, având ca parteneri Arhiepiscopia Ortodoxူ Românူ a Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, D.G.J.P.D.C., World Vision.

o S-au avut în vedere crearea de clase integrate în ᗰcoli din mediul urban ᗰi rural, având ca grupuri ᘰintူ: elevi aflaᘰi în abandon ᗰcolar, elevi proveniᘰi din familii aflate în crizူ, absolvenᘰi ai ciclului primar cu vârste între 14-24 ani, elevi romi. Aici trebuie sူ menᘰionူm proiectarea ᗰi dezvoltarea, conform nevoilor comunitare, a programelor de educaᘰie compensatorie sau programe pentru a doua ᗰansူ pentru tinerii ᗰi adulᘰii cu o instruire incompletူ sau pentru cei care au fost excluᗰi momentan din sistemul formal al educaᘰiei de bazူ.

o programe de dezvoltare a zonelor defavorizate o cuprinderea integralူ a copiilor în învူᘰူmântul preᗰcolar ᗰi crearea în

colaborare cu familia ᗰi cu partenerii comunitari a condiᘰiilor corespunzူtoare pentru ca toᘰi preᗰcolarii, inclusiv cei aparᘰinând etniei roma sူ frecventeze grူdiniᘰa.

STAREA ÎN 2004


În contextul dat de fundamentarea strategiei, punctarea succeselor înregistrate, prin dezvoltarea de bune practici prin proiectul PHARE RO 0104.02.10, este esenᘰialူ. 1) Programe de remediere Proiectul PHARE RO 0104.02.10 a permis exersarea unor bune practici de remediere în direcᘰia susᘰinerii practicilor de educaᘰie incluzivူ. Astfel, în 8 ᗰcoli din judeᘰul Cluj, plasate în comunitူᘰi dezavantajate, în care ponderea copiilor în pericol de abandon ᗰcolar era foarte mare, au fost create condiᘰiile ideale unei educaᘰii incluzive. În ᗰcolile beneficiare, 475 copii romi cu vârsta între 7-16 ani au beneficiat de sprijin educaᘰional în vederea îmbunူtူᘰirii progresului ᗰcolar, pregူtirea examenelor naᘰionale, socializarea ᗰi dezvoltarea abilitူᘰilor de exprimare ᗰi de comunicare, dar ᗰi de o alternativူ la imposibilitatea de a-ᗰi efectua temele într-un mediu familial dizarmonic. Aceste activitူᘰi se doresc sူ ofere un ghidaj în petrecerea timpului liber. Activitူᘰile ᗰcolare se desfူᗰoarူ prin metode didactice activizante, diferenᘰiate, pe nivele de dificultate ᗰi rူspunzând nevoilor de remediere identificate. Sistemul adoptat de recomandare a aspectelor de remediat de cူtre profesorul elevului sprijinit, asigurူ o construcᘰie eficientူ ᗰi sigurူ a unui plan individual de recuperare. Activitatea s-a desfူᗰurat 5 zile / sူptူmânူ dupူ orele 16.00, timp de douူ ore pentru elevii claselor I-IV respectiv 3 ore pentru elevii claselor V-VIII. Cu acordul pူrinᘰilor s-a adoptat urmူtorul program: ciclul primar: 3 ore lecturူ 3 ore matematicူ 2 ore cultivarea limbii 1 orူ dezvoltarea abilitူᘰilor de comunicare prin metodele descrise la punctul 1.8. 1 orူ joc sportiv în aer liber

ciclul gimnazial: 4 ore limba ᗰi literatura românူ 4 ore matematicူ 2 ore istorie/geografie 1 orူ limbi moderne 1 orူ instruire asistatူ de calculator 1 ore activitူᘰi sportive în aer liber 2 ore activitူᘰi educative extracurriculare conform tematicilor descrise

Elevii au apreciat ca deosebit de utilူ activitatea de remediere. Frecvenᘰa la activitatea de remediere este sensibil egalူ cu frecvenᘰa la ᗰcoalူ a grupului beneficiar, aceasta indicând o participare de circa 100% a celor care sunt prezenᘰi la cursuri. Desigur cူ au existat ᗰi absenᘰe, însူ acestea sunt motivate, de boalူ sau evenimente familiale mai speciale. Comentarii:

o sunt vizibile efectele îmbunူtူᘰirii frecvenᘰei copiilor incluᗰi în programul de remediere, frecvenᘰa acestora la ᗰcoalူ fiind mai bunူ sau cel puᘰin comparabilူ cu cea pe ᗰcoalူ.

Creᗰterea ratei de înscriere ᗰi a ratei de retenᘰie a elevilor romi

semestrul I semestrul al II-lea

frecvenᘰa a medie elevilor beneficiari Fb

frecvenᘰa medie pe ᗰcoalူ, Fm

Fb - Fm frecvenᘰa a medie elevilor beneficiari, Fb

frecvenᘰa medie pe ᗰcoalူ, Fm

Fb - Fm

Valori medii 91.3% 90.5% 0.8% 93.8% 91.9% 1.9%

Semestrul I Semestrul al II-lea

frecventa la programul de remediere

frecvenᘰa medie pe ᗰcoalူ

frecventa la programul de remediere

frecvenᘰa medie pe ᗰcoalူ

Valori medii 82.5% 90.5% -8.0% 87.6% 91.9% -4.3%


Valorile înregistrate au semnificaᘰie doar în sensul tendinᘰei de creᗰtere a frecvenᘰei, interpretabile din punctul de vedere al utilitူᘰii sau specificului activitူᘰilor, reflectate în progresul ᗰcolar al participanᘰilor.

o participarea la activitatea de remediere prin proiecte de stimulare a lecturii, scrisului, automatizူrii operaᘰiilor de adunare ᗰi scူdere, dar ᗰi dezvoltarea limbajului scris, vorbit, precum: Sူptူmâna lecturii, Meseria de vânzူtor ambulant, Basmul pe scenူ - prin punerea în scenူ a unui basm inspirat din cultura romilor, Micii bibliotecari. Toate proiectele s-au finalizat cu evidenᘰierea succeselor ᗰi au înregistrat diferite rate de participare între 53 – 100%

o progresul ᗰcolar al elevilor beneficiari ai programului de remediere prin estimarea evoluᘰiei frecvenᘰei progresului, în acest grup, de la un semestru la altul, ne conduce la constatarea unui efect pozitiv al acestei activitူᘰi.

În lipsa unui spaᘰiu adecvat pregူtirii temelor ᗰi studiului individual, dar mai ales fူrူ posibilitatea unui sprijin din partea pူrinᘰilor în pregူtirea temelor, elevii vizaᘰi erau în pericol de repetenᘰie. Faptul cူ sprijinul venit din partea ᗰcolii a vizat pe de o parte o apropiere de ᗰcoalူ, perceputူ ca un mediu favorabil succesului individual, iar pe de alta a permis cultivarea la pူrinᘰii romi a încrederii cူ pot sprijini copilul, în efectuarea temelor, a determinat o schimbare semnificativူ de percepᘰie a rolului pူrintelui în succesul copilului. Implicarea pူrinᘰilor romi, constantူ ᗰi efectivူ, în activitatea de remediere, în special al celor care manifestau neîncredere în ᗰcoalူ, ne face sူ sperူm într-un interes constant pentru participarea copiilor lor la ᗰcoalူ. 2) Programe de educaᘰie compensatorie – A doua ᗰansူ – ᗠcoala „Nicolae Iorga” Cluj-Napoca Comentarii:

o este esenᘰialူ stimularea interesului comunitူᘰii pentru acesta, prin activitူᘰi de informare / diseminare;

Mediul ᗰcolar deosebit de activ oferit de ᗠcoala "Nicolae Iorga" din Cluj, favorizeazူ o bunူ participare la activitူᘰi dar ᗰi învူᘰarea. Reflectarea programului la nivelul ᗰcolii cât ᗰi al comunitူᘰii prin implicarea pူrinᘰilor poate oferi o demultiplicare a informaᘰiilor mult mai eficientူ, dar ᗰi o evitare a abandonului ᗰcolar. ᗠcoala îᗰi asumူ astfel responsabilitatea identificူrii tinerilor care mai au ᗰansa integrူrii profesionale în urma pူrူsirii sistemului educaᘰional în absenᘰa oricူrei calificူri. În contextul evaluူrii efectelor proiectului, sub forma diferitelor activitူᘰi, înregistrate în acest caz de elevii beneficiari ai programului „A doua ᗰansူ”, se poate constata o frecvenᘰူ aproape comparabilူ cu a celorlalᘰi elevi, aceasta demonstrând imprimarea unui comportament adecvat unei bune participူri prin ᗰcoala însူᗰi. În condiᘰiile în care mai mult de 50% dintre elevi sunt ᗰi angajaᘰi, efortul lor de participare este cu atât mai important. Frecvenᘰa participူrii la programul "a doua ᗰansa" (inclusiv practica

Frecventa medie pe ᗰcoalူ la ᗠcoala „Nicolae Iorga” Cluj-Napoca

82% 91% Analizând ponderea absenᘰelor nemotivate în totalul absenᘰelor se poate constata cူ aceastူ pondere este mai micူ la programul A doua ᗠansူ, decât aceeaᗰi pondere

Situaᘰia in semestrul I Situaᘰia in semestrul al II-lea ᗠcoalူ Nr. elevi beneficiari + - ct. Nr. elevi beneficiari + - ct. Total 461 249 35 167 519 349 26 144 Frecventa progresului 54.0% 67.2%


calculatူ pe ᗰcoalူ. Aceasta demonstreazူ o clarူ reorientare a atitudinii acestor elevi faᘰူ de participarea la educaᘰie. % absente nemotivate in totalul de absente pe grupul elevilor beneficiari ai programului „A doua ᗰansူ”

% mediu absente nemotivate pe ᗰcoalူ la ᗠcoala „Nicolae Iorga” Cluj-Napoca

12,8% 22,4% Evoluᘰia situaᘰiei ᗰcolare a elevilor cuprinᗰi în programul „A doua ᗰansူ” derulat la ᗠcoala „Nicolae Iorga” Cluj-Napoca: semestrul I Interval 5-6,99 7-8,99 9-10 nr. elevi promovaᘰi nr. corigenᘰi nr. elevi 3 19 3 25 6 semestrul al II-lea nr. elevi promovaᘰi nr. corigenᘰi Interval 5-6,99 7-8,99 9-10 nr. elevi 2 24 5 31 0 Analizând progresul ᗰcolar al elevilor se poate constata cူ sporeᗰte de la un semestru la altul. Implicarea pူrinᘰilor în activitူᘰi, comunicarea cu familia e posibil sူ fi determinat aceste efecte pozitive. La nivel judeᘰean s-a continuat practica organizူrii în anumite ᗰcoli/zone, pe lângူ învူᘰူmântul cu frecvenᘰူ redusူ/ nivel gimnazial ᗰi liceal a unor programe de recuperare a celor neᗰcolarizaᘰi , cu studii întrerupte sau aflaᘰi în abandon ᗰcolar. Menᘰionူm , în context, urmူtoarele:

Programul de alfabetizare

Nr. crt.

Ciclu de învူᘰူmânt Nr. Elevi

1. Învူᘰူmânt primar (cl. I-IV) 52 Aceste programe s-au organizat în Cluj-Napoca (ᗠcoala „N. Iorga”), în Câmpia Turzii (Colegiul Tehnic „V, Ungureanu”) ᗰi în comuna Cojocna.

d) situaᘰia grupurilor defavorizate , în mod special a populaᘰiei roma la nivelul judeᘰului1

În conformitate cu datele recensူmântului din 1992, durata medie a ᗰcolarizူrii era de 8,3 ani la nivelul întregii populaᘰii ᗰi 7,7 ani pentru femei. Între 1993 ᗰi 1997, durata de ᗰcolarizare era de aproximativ 10 ani, cu mici variaᘰii, în comparaᘰie cu 13-16 ani în ᘰူrile Uniunii Europene. Rata de alfabetizare a populaᘰiei adulte a variat pânူ în 1997 între 94% ᗰi 96%, fiind de asemenea sub cea din Uniunea Europeanူ (98-99%). Învူᘰူmântul obligatoriu a cunoscut o rata ridicatူ de abandon ᗰcolar, în mod particular în cazul copiilor din zonele rurale ᗰi celor aparᘰinând minoritူᘰii romilor. Un studiu-pilot realizat în martie 2000 de cူtre Institutul de ᗠtiinᘰe ale Educaᘰiei "Învူᘰူmântul rural în România: context, probleme ᗰi strategii de dezvoltare", demonstreazူ urmူtoarele:

o eᗰecul ᗰcolar la sat este dependent de distanᘰa la care se afla ᗰcoala de zona urbanူ;

1 Aceastူ evaluare a fost fူcutူ în faza de proiectare iniᘰialူ a strategiei judeᘰene. Datele cuprinse sunt rezultatul unei documentူri atente ᗰi s-a realizat cu sprijinul ONG-urilor rome active în judeᘰul Cluj.


o în cazul ᗰcolilor aflate la o distanᘰူ mai mare de 50 km de oraᗰ, procentul copiilor care nu se înscriu niciodatူ este de 15-20%;

o rata celor care întrerup învူᘰူmântul obligatoriu este de sub 2% în 20% din ᗰcolile investigate ᗰi de peste 2% în 10% din ᗰcoli, în timp ce alte ᗰcoli nu au înregistrat acest fenomen;

o în învူᘰူmântul gimnazial, rata medie a abandonului ᗰcolar este de 6,2 %; o oferta de învူᘰူmânt tehnic ᗰi profesional în zonele rurale este de 20 de ori mai

redusူ decât în zonele urbane în timp ce jumူtate din populaᘰia de vârstူ ᗰcolarူ se concentreazူ în comune ᗰi sate.

Se poate concluziona cူ în zonele rurale sunt foarte multe de fူcut pentru asigurarea unor ᗰanse egale în educaᘰie: punerea la dispoziᘰie a mai multor alternative educaᘰionale pentru diferite capacitူᘰi ᗰi aptitudini, creând astfel premisele echitူᘰii în integrarea socialူ ᗰi profesionalူ. Pe de altူ parte frecventarea ᗰcolii a atins un adevူrat colaps în cazul romilor, în timp ce absenteismul ᗰcolar a crescut dramatic. 27% din populaᘰia romူ este practic analfabetူ (19% bူrbaᘰi ᗰi 27 % femei), iar nivelul general de educaᘰie este scူzut. Doar aproximativ 50% dintre copiii cu vârste între 7 ᗰi 10 ani frecventeazူ ᗰcoala ᗰi numai 4,5% dintre adulᘰi au urmat liceul. Abandonul ᗰcolar este mare în special în rândul fetelor rome, care sunt forᘰate sူ se cူsူtoreascူ la vârste tinere pentru a procrea. Cu siguranᘰူ EDUCAᘠIA este o soluᘰie posibilူ pentru ieᗰirea din crizူ! Se impune analiza problemei din perspectiva rolului ᗰcolii, familiei, comunitူᘰii în evoluᘰia situaᘰiei cetူᘰenilor dezavantajaᘰi dar si în ceea ce priveᗰte viziunea acestora din urmူ asupra rolului si importanᘰei scolii, iar acest deziderat a presupus prezentarea problemei în mediul urban, în care nu se pune problema inaccesibilitူᘰii educaᘰiei ci doar a neparticipူrii la educaᘰie. În cele ce urmeazူ vor fi amintite câteva dintre aspectele relevate de o astfel de analizူ. Analizând oportunitူᘰile oferite de societatea actualူ, cetူᘰenii nu mai regူsesc valorile morale care odinioarူ erau insuflate de ᗰcoalူ, familie, comunitate, considerând cူ tinerii nu mai recunosc autoritatea ᗰi rolul profesorului, a pူrinᘰilor, sunt lipsiᘰi de respect faᘰူ de ᗰcoalူ, familie, societate.

În opinia pူrinᘰilor chestionaᘰi, gratuitatea învူᘰူmântului este o sintagmူ folositူ în virtutea inerᘰiei, având în vedere cel puᘰin faptul cူ achiziᘰionarea manualelor ᗰi rechizitelor implicူ cheltuirea unei pူrᘰi importante din bugetul familiei. Din aceastူ perspectivူ este explicabilူ rata crescutူ a neᗰcolarizူrii ᗰi a abandonului ᗰcolar. Se constituie în cauze ale neᗰcolarizူrii ᗰi abandonului ᗰcolar ᗰi alte aspecte cum ar fi: considerarea ᗰcolii ca fiind inutilူ datoritူ lipsei de perspective în gူsirea unor

locuri de muncူ corespunzူtoare cu nivelul de pregူtire, slabူ implicare a profesorului la orele de curs, preocupူrile familiei ᗰi copiilor pentru situaᘰia criticူ imediatူ.

Ce formူ de învူᘰူmânt a absolvit subiectul ?

neᗰcolarizaᘰi7% absolvenᘰi de

ᗰcoalူ primarူ24%

absolvenᘰi de liceu31%

alte situaᘰii9%

absolvenᘰi de gimnaziu/ᗰcoalူ profesionalူ

29%


Nivelul ᗰcolarizူrii pူrinᘰilor chestionaᘰi este unul din factorii foarte importanᘰi care determinူ raportarea acestor persoane la realitate. Aᗰteptူrile lor de la viaᘰူ sunt diferenᘰiate în funcᘰie de nivelul de pregူtire ᗰcolarူ. În acest sens în graficul alူturat este prezentatူ forma de învူᘰူmânt pe care au urmat-o subiecᘰii:

- 7% sunt neᗰcolarizaᘰi; - 24% au absolvit ᗰcoala primarူ; - 29% sunt absolvenᘰi de gimnaziu/ᗰcoalူ profesionalူ; - 31% au absolvit liceul; - 9% se aflူ într-o altူ situaᘰie decât cele prezentate anterior: 1% au absolvit ᗰcoala postlicealူ, 4% sunt absolvenᘰi de învူᘰူmânt superior, 1% au abandonat 8 clase, 1% au abandonat liceul ᗰi 1% au urmat o alta formူ de învူᘰူmânt. Existူ în rândul cetူᘰenilor dezavantajaᘰi preocupူri deosebite în legူturူ cu

perspectivele copiilor ᗰi perspectivele personale referitoare la ᗰansele de reuᗰitူ în viaᘰူ, având în vedere nivelul de pregူtire ᗰcolarူ pe care îl au ei ᗰi copiii lor, dar mai ales în ceea ce priveᗰte posibilitatea realူ de a avea acces la diverse forme de învူᘰူmânt. Din acest punct de vedere, pူrerea respondenᘰilor despre necesitatea ᗰcolarizူrii a fost urmူtoarea: - 63% considerူ cူ indiferent de nivelul ᗰcolarizူrii nu existူ în acest moment ᗰanse reale de a avea un trai mai bun; - 7% opineazူ cူ absolvirea ᗰcolii primare este suficientူ; - 10% apreciazူ gimnaziul, ca formူ de învူᘰူmânt, potrivit cu statutul lor actual; - 20% apreciazူ cူ este necesar un nivel de ᗰcolarizare cât mai ridicat posibil. Procentul de 63% dintre cei chestionaᘰi, care nu acordူ nici o valoare ᗰcolii este îngrijorူtor ᗰi explicူ în mare mူsurူ nivelul scူzut al participူrii ᗰcolare în rândul copiilor ᗰi al tinerilor care provin din familii cu probleme sociale.

În strânsူ legူturူ cu aprecierea cetူᘰenilor faᘰူ de necesitatea ᗰcolarizူrii am identificat aspiraᘰiile acestora în legူturူ cu educaᘰia copiilor ca ᗰi propriile aspiraᘰii faᘰူ de educaᘰie. Opᘰiunile faᘰူ de educaᘰia copiilor sunt reprezentate în graficul alူturat: - 13% au aspiraᘰii mari în legူtura cu educaᘰia copiilor; - 16% au aspiraᘰii modeste în legူturူ cu educaᘰia copiilor; - 71% nu au deloc aspiraᘰii în legူturူ cu educaᘰia copiilor. Aceastူ situaᘰie reflectူ ᗰi explicူ în acelaᗰi timp rata crescutူ a abandonului ᗰcolar în rândul

Necesitatea ᗰcolarizူrii

fူrူ ᗰansူ63%

nivel de ᗰcolarizare cât

mai ridicat20%

suficienᘰa ᗰcolii primare

7%

suficienᘰa gimnazilui

10%

Opᘰiunile pူrinᘰilor faᘰူ de educaᘰia copiilor

aspiraᘰii mari13% aspiraᘰii

modeste16%

fူrူ aspiraᘰii 71%


copiilor care provin din familii cu probleme sociale, “îngustimea” orizonturilor culturale ale acestor categorii sociale, percepᘰia, uneori eronatူ, asupra realitူᘰilor din jurul lor. Faᘰူ de propria lor educaᘰie cetူᘰenii chestionaᘰi au urmူtoarele opᘰiuni: - 4% au aspiraᘰii mari; - 11% au aspiraᘰii modeste; - 85% nu au deloc aspiraᘰii legate de propria lor educaᘰie.

Condiᘰiile de pregူtire ᗰcolarူ la domiciliu reprezintူ un alt indicator care determinူ calitatea educaᘰiei copiilor. Am apreciat acest aspect având în vedere caracteristici ale spaᘰiului de locuit, starea existenta la nivelul relaᘰiilor intrafamiliale, preocupူrile pူrinᘰilor pentru educaᘰia copiilor, resursele financiare care pot fi alocate din bugetul familiei pentru întreᘰinerea în ᗰcoalူ a copiilor. Am constatat astfel, cူ exista condiᘰii: - foarte bune în 3% dintre

situaᘰii; - bune în 8% dintre situaᘰii; - mediocre în 13% dintre situaᘰii; - proaste în 12% dintre situaᘰii; - foarte proaste în 15% dintre situaᘰii. ᗠi de aceastူ datူ predominူ aspectele negative. Dupူ cum putem observa procentul familiilor cu copii de vârstူ ᗰcolarူ în care existူ condiᘰii bune ᗰi foarte bune de pregူtire ᗰcolarူ este de 11%, în timp ce procentul familiilor în care existူ condiᘰii mediocre, proaste ᗰi foarte proaste este de 40%.

2) Cadrul strategic al îmbunူtူᘰirii accesului la educaᘰie pentru grupurile dezavantajate

§ MISIUNE

Misiunea Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean Cluj, cu referire la problema accesului la educaᘰie pentru grupurile dezavantajate, este aceea de a garanta ᗰanse egale la educaᘰie ᗰi afirmare oricူrui copil, dezvoltarea personalitူᘰii sale a talentelor ᗰi abilitူᘰilor mintale ᗰi fizice la un potenᘰial maxim.

§ VIZIUNE Pânူ în 2007, orice unitate de învူᘰူmânt preuniversitar din reᘰeaua ᗰcolarူ a judeᘰului Cluj va fi: o ᗰcoalူ atractivူ pentru membrii comunitူᘰii o ᗰcoalူ incluzivူ o ᗰcoalူ deschisူ cူtre comunitate o instituᘰie care sူ aibူ ca scop dezvoltarea prin educaᘰie a comunitူᘰii o un observator al nevoilor educaᘰionale ale comunitူᘰii, dar ᗰi a pieᘰei muncii

Condiᘰiile de pregူtire ᗰcolarူ la domiciliu

fူrူ copii sau copii de vârstူ

ᗰcolarူ49%

foarte proaste15%

proaste12%

foarte bune3%

bune8%

mediocre 13%


o un furnizor de servicii educaᘰionale cူtre comunitate o ᗰcoalူ care nu blocheazူ accesul la educaᘰie a nici unui grup, nu limiteazူ nivelul

de educaᘰie pentru nimeni, nu impune condiᘰii care lezeazူ demnitatea umanူ.

§ VALORI Credem în manifestarea unui comportament faᘰူ de pူrinᘰi, elevi, colegi, caracterizat prin respect faᘰူ de diferenᘰele specifice, înᘰelegere ᗰi comunicare efectivူ, colaborare ᗰi empatie. Credem în respectarea drepturilor fiecူrui copil în asigurarea dezvoltူrii potenᘰialului sူu maxim, în descoperirea talentului ᗰi cultivarea vocaᘰiei. Credem în diferenᘰierea instruirii pentru a ᘰine cont de diferenᘰele între stilurile de învူᘰare, deprinderea de noi tehnici de învူᘰare, promovarea învူᘰူrii sociale, adecvarea curriculumului, folosirea în instruire a metodelor activ –participative, în spiritul cultivူrii învူᘰူrii pe parcursul întregii vieᘰi. Credem în beneficiile unei relaᘰii ᗰcoalူ-comunitate bazatူ pe împူrᘰirea partenerialူ a responsabilitူᘰilor ce derivူ din rolul educaᘰiei în dezvoltarea durabilူ a comunitူᘰii. Credem în succesul determinat de practici de lucru bazate pe cooperare, spirit de echipူ, folosind metoda coordonူrii prin obiective. Credem cူ un sistem de învူᘰူmânt eficient anticipeazူ, planificူ ᗰi reacᘰioneazူ la schimbူrile care apar într-o societate în evoluᘰie spre o societate a cunoaᗰterii. Credem în efectele pozitive ale unui mediu de învူᘰare atractiv, activ ᗰi sigur. Credem cူ oferirea unor servicii educaᘰionale de calitate depinde de calitatea actului de predare. Credem cူ valorizarea diversitူᘰii etnice, lingvistice ᗰi culturale îmbogူᘰeᗰte experienᘰele de învူᘰare oferite de ᗰcoalူ.

§ AXELE STRATEGICE În termeni generali, o strategie de dezvoltare în educaᘰie, în acest moment, ar trebui sူ se raporteze la trei axe:

Axa 1. Reconsiderarea educaᘰiei ca factor strategic al dezvoltူrii de perspectivူ, în acord cu exigenᘰele tranziᘰiei la societatea educaᘰionalူ post-industrialူ ᗰi post-modernူ, informaᘰional-intelectualူ ᗰi cultural intensivူ din România – Axa DEZVOLTARE PRIN EDUCAᘠIE

În contextul educaᘰiei ca prioritate naᘰionalူ, se va acᘰiona în sensul racordူrii învူᘰူmântului la cerinᘰele dezvoltူrii societူᘰii româneᗰti ᗰi a integrူrii în Uniunea Europeanူ. ᗠcoala ca instituᘰie strategicူ ᗰi factor de multiplicare ᗰi dezvoltare a resurselor, va avea drept finalitate modelarea multidimensionalူ ᗰi anticipativူ a factorului uman, formarea ᗰi reformarea resurselor umane ale viitorului, în sensul încorporူrii componentelor intelectuale, de gândire ᗰi creaᘰie.

Axa 2. Echilibrarea raportului echitate / calitate prin promovarea cu perseverenᘰူ a echitူᘰii în educaᘰie ᗰi ameliorarea permanentူ a calitူᘰii învူᘰူrii astfel încât sူ fie respectate standardele de performanᘰူ ale Uniunii Europene ᗰi OECD – Axa ECHITATE / CALITATE

Pornind de la necesitatea unui echilibru al raportului echitate / calitate instituᘰiile de învူᘰူmânt îᗰi vor direcᘰiona eforturile în scopul unei contribuᘰii esenᘰiale la centrarea proceselor de predare-învူᘰare pe elev, conform nevoilor individuale ᗰi ritmului propriu de învူᘰare, garantarea egalitူᘰii ᗰanselor de acces în învူᘰူmântul preuniversitar, asigurându-se un standard optim la nivelul drepturilor fundamentale, eliminarea oricူror forme de discriminare, de excluziune de tip rasial, social, xenofob, religios, lingvistic, de gen, etc. în spiritul unei educaᘰii interculturale, capabilူ de susᘰinere


deopotrivူ a performanᘰei ᗰi vulnerabilitူᘰii cu scopul unei integrူri specifice socio-profesionale.

Axa 3. Coordonarea strategic-instituᘰionalူ a principalilor actori ai proceselor educaᘰionale, asigurarea comunicူrii instituᘰionale, compatibilizarea demersurilor proiective cu cele de acᘰiune ᗰi evaluative pentru realizarea educaᘰiei de bazူ, relansarea educaᘰiei în mediul rural, concilierea prioritူᘰilor educaᘰiei pentru toᘰi ᗰi ale educaᘰiei pentru fiecare, asigurarea educaᘰiei permanente ᗰi construirea societူᘰii educaᘰionale – Axa EDUCAᘠIE PERMANENTဠ

Instituᘰiile de învူᘰူmânt îᗰi vor orienta strategiile de acᘰiune în scopul unui aport semnificativ la realizarea societူᘰii educaᘰionale, care sူ valorifice resursele umane, alူturi de educaᘰia formalူ ᗰi formarea iniᘰialူ ᗰi, prin educaᘰia permanentူ, educaᘰia adulᘰilor, pregူtirea pentru educaᘰia informalူ, dar ᗰi reducerea abandonului ᗰcolar în special în segmentele sူrace ale populaᘰiei, încurajarea participူrii copiilor din grupuri dezavantajate la învူᘰူmântul obligatoriu încူ din perioada preᗰcolaritူᘰii, alfabetizarea ᗰi recuperarea ᗰcolarူ a celor care au abandonat educaᘰia.

§ OBIECTIVELE STRATEGICE În termeni specifici cu adresူ specialူ la îmbunူtူᘰirea accesului la educaᘰie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi, obiectivele strategice sunt: O1. Îmbunူtူᘰirea cuprinderii copiilor ᗰi tinerilor din grupurile dezavantajate, în toate

nivelurile de învူᘰူmânt O2. Crearea unui mediu educaᘰional stimulativ pentru copiii proveniᘰi din comunitူᘰi

dezavantajate O3. Proiectarea unei oferte educaᘰionale promotoare a interculturalitူᘰii O4. Asigurarea accesului adulᘰilor romi la educaᘰie ᗰi formare O5. Deschiderea ᗰcolii cူtre comunitate ᗰi dezvoltarea parteneriatului cu actorii

comunitူᘰilor locale O6. Asigurarea sprijinului educaᘰional în vederea asigurူrii progresului ᗰcolar

individual pentru copiii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ

§ GRUPURILE ᘠINTဠ: BENEFICIARI DIRECᘠI ᗠI INDIRECᘠI Beneficiari direcᘰi:

o copii din comunitူᘰi sူrace de romi, de vârstူ preᗰcolarူ, care nu frecventeazူ grူdiniᘰa

o copii din comunitူᘰi sူrace de romi, de clasa I din grupurile, care nu au frecventat grူdiniᘰa

o copii de vârstူ ᗰcolarူ în pericol de abandon ᗰcolar o pူrinᘰii acestor copii, care fie sunt analfabeᘰi fie au abandonat învူᘰူmântul

obligatoriu o tineri care au abandonat ᗰcoala dupူ clasa a V-a (14-25 ani) ᗰi care nu au

absolvit învူᘰူmântul obligatoriu o pူrinᘰi abuzivi

Beneficiari indirecᘰi: o cadrele didactice ce predau în ᗰcolile din zonele prioritare de intervenᘰie în

dezvoltarea educaᘰiei incluzive o mediatorii ᗰcolari o întreaga comunitate


Procesul de consultare a implicat: 190 de pူrinᘰi romi 7 ONG –uri rome active in judeᘰul Cluj 7 experᘰi romi 6 primari 349 de directori a tot atâtea unitူᘰi de învူᘰူmânt 69 de cadre didactice de sprijin CONSULTAREA PဠRINᘠILOR ROMI În cazul pူrinᘰilor romi s-au organizat sesiuni de consultare în timpul cူrora prin metoda brainstorming au fost colectate problemele pe care aceᗰtia le percep ca prioritare pentru copiii romi afectaᘰi de slaba participare ᗰi care se gူsesc în pericol de abandon ᗰcolar. Colectarea datelor s-a realizat pornind de la structura de terminatူ de arborele problemelor Cauze (2)

PROBLEME (1)

Efecte imediate (3)

Efecte în timp (4)

ᗰi s-a concretizat într-o listူ de propuneri de acᘰiune în vederea rezolvူrii problemelor identificate. Partea interesatူ

Nr. Activitate ᗰi responsabil nominalizat

Rezultat Indicatori de verificare

Mijloace de verificare

Toate aceste date au fost incluse s-au dupူ caz vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale ᗰcolilor, dar ᗰi la fundamentarea strategiei. CONSULTAREA DIRECTORILOR, ONG-urilor, PRIMARILOR, EXPERᘠILOR ROMI A avut în vedere experienᘰa în abordarea cazurilor sociale, de aceea consultarea a folosit o metoda chestionarului care sူ permitူ ᗰi culegerea de informaᘰii utile menite sူ fructifice aceastူ experienᘰူ, dar ᗰi sူ capitalizeze rolurile posibile ale acestor pူrᘰi interesate. Toate informaᘰiile colectate fac obiectul unei baze de date gestionate de Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean ᗰi în baza cူreia vor fi iniᘰiate viitoarele parteneriate, menite sူ susᘰinူ prezenta strategie. O clasificare a problemelor în ordinea descrescူtoare a frecvenᘰei de enunᘰare de cူtre toate pူrᘰile interesate este prezentatူ în continuare:

clasificarea problemelor ratele afirmaᘰiilor % TOTAL 884 100.0%

12. nu sunt acceptaᘰi in colectiv 118 13.3% 13. metode didactice neadecvate 117 13.2% 14. randament ᗰcolar scူzut 95 10.7% 15. lipsa comunicare cu ᗰcoala 78 8.8% 16. neimplicarea pူrinᘰilor in activitူᘰile scolii 72 8.1% 17. participare slaba 68 7.7% 18. lipsa educaᘰiei civice 60 6.8% 19. lipsa sprijin 51 5.8% 20. necunoaᗰterea rolului educaᘰiei 49 5.5% 21. lipsa cadrului didactic de sprijin pentru

copiii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ 46 5.2%

22. complex inferioritate 39 4.4% 23. lipsa de educaᘰie a pူrinᘰilor 33 3.7%


24. lipsa unui mediu ᗰcolar atractiv 28 3.2% 25. puᗰi sa munceascူ 28 3.2% 26. sူrူcie 15 1.7% 27. abandon ᗰcolar 5 0.6% 28. necuprinderea copiilor romi 5 0.6% 29. segregare 5 0.6% 30. anturaj nesူnူtos 3 0.3% 31. absenta educaᘰiei compensatorii 2 0.2% 32. lipsa hrana 2 0.2% 33. stare de sူnူtate 2 0.2% 34. tradiᘰiile 2 0.2% 35. violenta in familie 2 0.2% 36. depူrtarea locuinᘰei 1 0.1% 37. fူrူ grူdiniᘰa 1 0.1% 38. leadership rom inexistent 1 0.1% 39. lipsa interculturalitate 1 0.1% 40. necuprinderea copiilor romi cu dizabilitူᘰi 1 0.1%

Aceste probleme au stabilit o listူ a prioritူᘰilor ᗰi evident obiectivele strategice. Activitူᘰile care susᘰin strategia exprimူ în bunူ mူsurူ ᗰi calea de rezolvare a tuturor acestor probleme.

§ PRIORITဠᘠI . DIRECᘠII /ACᘠIUNI Procesul de consultare a permis formularea prioritူᘰilor ᗰi desigur selectarea direcᘰiilor ᗰi acᘰiunilor specifice:

Prioritူᘰi concentrare prioritူᘰi

TOTAL 100.0% 1. Adecvarea metodelor didactice in vederea îmbunူtူᘰirii randamentului

ᗰcolar al copiilor romi 24.0% 2. Educaᘰie interculturala in scoli cu copii romi 13.7% 3. Acordarea de sprijin copiilor cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ 11.0% 4. Creᗰterea numူrului de mediatori ᗰcolari 9.5% 5. Implicarea pူrinᘰilor romi in activitူᘰile scolii 8.1% 6. Atenuarea efectelor sူrူciei prin masuri menite sa sprijine educaᘰia copiilor

romi 7.8% 7. Îmbunူtူᘰirea participူrii copiilor romi la educaᘰie 7.7% 8. ᗠcoala pူrinᘰilor 7.5% 9. Educaᘰie civica pentru copiii romi 6.8% 10. Informarea pူrinᘰilor romi asupra importantei educaᘰiei 5.5% 11. Cultivarea stimei de sine 4.4% 12. Creᗰterea atractivitူᘰii scolii 3.8% 13. Politici educaᘰionale antisegregare 0.6% 14. Educaᘰie pentru sူnူtate 0.2% 15. Programe educaᘰionale compensatorii 0.2% 16. Cuprinderea copiilor romi cu dizabilitူᘰi 0.2%

Direcᘰii Acᘰiuni specifice asigurarea accesului la educaᘰia de bazူ pentru toᘰi copiii, tinerii ᗰi adulᘰii, prin programe actualizate ᗰi adaptate grupurilor ᘰintူ (preᗰcolari, elevi din învူᘰူmântul primar, analfabeᘰi, adulᘰi cu studii incomplete sau cu o formare

o dezvoltarea unor programe care sူ vizeze combaterea ᗰi prevenirea abandonului ᗰcolar

o asigurarea accesului la educaᘰie a copiilor proveniᘰi din familii dezavantajate social prin programe alternative de tip semi-internat pentru a mူri durata zilnicူ a contactului copilului la un mediu sanatogen ᗰi activ

o continuarea programului ᗠansa a doua prin educaᘰie


inadecvatူ, persoane expuse la ᗰomaj sau excludere socialူ, copiii strူzii etc.) printr-o politicူ coerentူ ᗰi prin mijloace adecvate;

pentru a permite ocuparea unui loc de muncူ de le lista Ocupaᘰiilor Simple în scopul reducerii marginalizူrii celor cu vârsta cuprinsူ între 14-25 ani, ce se confruntူ cu probleme unui abandon ᗰcolar anterior

refacerea echitူᘰii în educaᘰie ᗰi formarea competenᘰelor de bazူ pentru toᘰi (copii, tineri, adulᘰi) astfel încât sူ favorizeze pregူtirea profesionalူ ulterioarူ ᗰi participarea la viaᘰa activူ;

o promovarea de politici ᗰi programe social-educaᘰionale adecvate grupurilor vulnerabile

o asigurarea accesului fiecူrui copil provenit din rândul grupurilor dezavantajate la educaᘰia de bazူ ᗰi stimularea performanᘰei ᗰcolare a acestora

o dezvoltarea de programe ce vizeazူ combaterea ᗰi prevenirea abandonului ᗰcolar

o dezvoltarea reᘰelei de mediatori ᗰcolari prin care se asigurူ încurajarea participူrii populaᘰiei de romi la învူᘰူmântul obligatoriu

cuprinderea integralူ a preᗰcolarului în învူᘰူmântul preᗰcolar - inclusiv cei aparᘰinând etniei rome

o îmbunူtူᘰirea condiᘰiilor din învူᘰူmântul preᗰcolar o direcᘰionarea acᘰiunilor mediatorilor ᗰcolari în sensul

cuprinderii tuturor copiilor în formele de învူᘰူmânt preᗰcolar

o atragerea cူtre învူᘰူmântul preᗰcolar a copiilor proveniᘰi din familii dezavantajate social, categorie destul de slab reprezentatူ, pentru un antecedent educaᘰional necesar începerii ᗰcolaritူᘰii, perioada preᗰcolarူ fiind esenᘰialူ în dezvoltarea deprinderilor de igienူ personalူ ᗰi coordonare a atenᘰiei

relansarea educaᘰiei în învူᘰူmântul rural

o investiᘰii în infrastructurူ ᗰi în dotarea unitူᘰilor de învူᘰူmânt din mediul rural

o redimensionarea reᘰelei ᗰcolare conform hူrᘰii ᗰcolare ᗰi realizarea unor centre ᗰcolare puternice în centrele de comunူ, eliminând astfel, pe cât posibil, învူᘰူmântul simultan ᗰi diminuând numူrul cadrelor didactice necalificate;

o constituirea unei reᘰele de transport ᗰcolar adecvate nevoilor locale de educaᘰie

o cu sprijinul Consiliului Judeᘰean, se urmူreᗰte ca în anul 2003 problema transportului elevilor din mediul rural sူ fie rezolvatူ, astfel ca în 2004 sူ se treacူ la un program de asigurare a transportului elevilor ᘰi în mediul urban, începând cu zonele situate la distanᘰe mari de ᗰcoalူ

o promovarea unor programe de educaᘰie la distanᘰူ pentru elevii din mediul rural ᗰi zone defavorizate

asigurarea ᗰcolilor din mediul rural cu cadre didactice calificate.

o perfecᘰionarea ᗰi evaluarea periodicူ a personalului didactic de predare ᗰi de conducere prin acᘰiuni organizate cât mai aproape de ᗰcoalူ

o prin parteneriat între Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean, Consiliul Judeᘰean ᗰi autoritူᘰile administraᘰiei publice comunale se vor întreprinde ᗰi asigura mူsuri ᗰi facilitူᘰi adecvate pentru stabilizarea cadrelor didactice calificate în comunele ᗰi satele unde funcᘰioneazူ

Dotarea ᗰcolilor cu mijloace moderne de învူᘰူmânt, cu reᘰele de informare ᗰi comunicare, dotarea corespunzူtoare a bibliotecilor ᗰcolare

o amenajarea de biblioteci ᗰcolare noi o alocarea sumelor necesare mူririi fondului de carte

ᗰcolarူ o dotarea bibliotecilor cu mobilier adecvat ᗰi

introducerea evidenᘰei pe calculator o fuzionarea, în cadrul unor protocoale cu comunitatea

localူ, a bibliotecilor ᗰcolare cu cele comunale acolo unde existူ condiᘰii

o dotarea cu calculatoare a unitူᘰilor ᗰcolare ᗰi asimilarea limbajului informatic de cူtre elevi, vူzut ca o nouူ "alfabetizare" prin programul MEC, atragerea de resurse extrabugetare, finanᘰare PHARE


Formarea tinerilor în spiritul educaᘰiei permanente, prin diversificarea ᗰi extinderea ofertei de educaᘰie printr-un parteneriat susᘰinut cu principalii actori ai proceselor educaᘰionale (instituᘰii publice, societatea civilူ, parteneri sociali, centre de resurse ᗰi inovare);

o ameliorarea curriculumului la decizia ᗰcolii din perspectivူ multiculturalူ prin care ᗰcolile cu o pondere mare a elevilor din cadrul etniei rome sူ poatူ oferi alternativa curriculumului adresat celorlalᘰi elevi

o analiza permanentူ de nevoi educaᘰionale ale elevilor ᗰi a intereselor pူrinᘰilor acestora

o furnizarea serviciilor de consiliere ᗰi orientare ᗰcolarူ ᗰi profesionalူ

o adecvarea investiᘰiilor la nevoile ᗰi interesele identificate, în condiᘰiile asigurူrii ᗰanselor egale privind accesul în sistemul de învူᘰူmânt ᗰi calitatea actului educaᘰional

o evaluarea continuူ privind cererea de pregူtire profesionalူ în raport cu dezvoltarea pieᘰei muncii ᗰi cu tendinᘰele de dezvoltare economicူ ᗰi socialူ, la nivel local ᗰi judeᘰean;

o dezvoltarea parteneriatelor între Inspectoratul ᗠcolar, Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, autoritူᘰile publice locale ᗰi partenerii sociali, prin Consorᘰiile Regionale, care au rol consultativ în dezvoltarea învူᘰူmântului profesional ᗰi tehnic

Asigurarea calitူᘰii serviciilor de sprijin educaᘰional personalizat pentru copiii cu CES, orientare ᗰcolarူ ᗰi consiliere profesionalူ

o dezvoltarea reᘰelei de cadre didactice de sprijin, optimizarea utilizူrii resurselor ᗰi eficientizarea mူsurilor de intervenᘰie a acestora prin formare continuူ ᗰi coordonarea dezvoltူrii serviciilor de intervenᘰie

o formarea cadrelor didactice pentru asigurarea unui bun parteneriat în vederea intervenᘰiei în echipူ, în cadrul sprijinului acordat copiilor cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ

o formarea diriginᘰilor pentru a asigura servicii de orientare ᗰcolarူ ᗰi de consiliere pentru elevi

o iniᘰierea programului de formare la distanᘰူ a diriginᘰilor

§ PLANUL DE MဠSURI

Obiectivul strategic 1.

Îmbunူtူᘰirea cuprinderii copiilor ᗰi tinerilor din grupurile dezavantajate, cu focalizare pe romi, în toate nivelurile de învူᘰူmânt

Mူsuri Obiective pe termen lung

1.1.1 Identificarea copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ din comunitate

1.1.2. Încadrarea de educatoare de etnie romူ

1.1.3. Rezolvarea cazurilor de lipsူ a certificatelor de naᗰtere

1.1.4. Campanii de informare a beneficiilor unei participူri timpurii la educaᘰie

1.1.5. Înscrierea copiilor romi în grူdiniᘰe

1.1.6. Sprijin material pentru familiile sူrace ale copiilor romi cuprinᗰi

1.1.Creᗰterea pânူ la 90% a gradului de cuprindere în grupa pregူtitoare pentru ᗰcoalူ a copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ, cu focalizare pe cei proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, pânူ în 2007

1.2.1. Încadrarea învူᘰူtorilor de etnie romူ

1.2.2. Rechizite pentru copiii proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate

1.2.3. Gustare zilnicူ pentru preᗰcolari

1.2.4. Sprijin material pentru familiile sူrace ale copiilor romi cuprinᗰi

1.2.5. Certificate de naᗰtere pentru elevii romi cူrora le lipsesc

1.2. Creᗰterea pânူ la 90% a gradului de cuprindere în ᗰcoalူ a copiilor romi, cu vârsta de 6-7ani, cu focalizare pe cei proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, pânူ în 2007


1.2.6. Monitorizarea evaluူrilor psihologice a elevilor pentru clasele integrate

1.3.1.

Dezvoltarea de alternative educaᘰionale pentru zonele izolate ᗰi de educaᘰie compensatorie pentru copiii romi aflaᘰi în situaᘰii speciale (rezidenᘰi în zone izolate, a celor care au abandonat sau nu au frecventat niciodatူ ᗰcoala, a celor proveniᘰi din familii nomade, a celor cu risc de eᗰec ᗰcolar

1.3. Scူderea cu 50% pânူ în 2007 a numူrului elevilor cu risc de abandon ᗰcolar determinat de domiciliul în zone izolate sau modul de viaᘰူ nomad ᗰi dublarea anualူ a numူrului celor ᗰcolarizaᘰi prin alternative de educaᘰie compensatorie.

1.4.1. Informarea facilitူᘰilor pentru tinerii romi cu rezultate bune la învူᘰူturူ

1.4.2. Stimularea participူrii tinerilor romi la nivelurile superioare de educaᘰie

1.4.3. Orientarea absolvenᘰilor cူtre domeniile: învူᘰူmânt, sူnူtate, asistenᘰူ socialူ, administraᘰie publicူ

1.4.Ocuparea în procent de 100% a locurilor pentru elevii romi, în ᗰcoli profesionale, licee, colegii ᗰi universitူᘰi

1.5.1. Diversificarea ofertei de pregူtire în meserie în mediul rural

1.5.2. Valorificarea meᗰteᗰugurilor tradiᘰionale ale etniei rome prin profiluri specifice

1.5.3. Autorizarea ᗰcolilor ca furnizor de servicii de formare profesionalူ a adulᘰilor

1.5. Dublarea pânူ în 2007a numူrului de profiluri de pregူtire în meserie oferite la ᗰcoli de arte ᗰi meserii, din judeᘰul Cluj, cu accent pe mediul rural, corespunzူtoare nevoilor locale ᗰi tendinᘰelor de dezvoltare prin politicile regionale

Obiectivul strategic 2.

Crearea unui mediu educaᘰional stimulativ pentru copiii proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate


2.1.1. Modernizarea infrastructurii educaᘰionale

2.1.2. Valorificarea exemplelor de bune practici ale proiectului Sprijin educaᘰional ᗰi de integrare specificူ pentru comunitူᘰi cu romi

2.1.3. Iniᘰierea unor proiecte de finanᘰare dedicate îmbunူtူᘰirii situaᘰiei romilor

2.1.4. Parteneriate cu societatea civilူ în vederea promovူrii unor programe destinate copiilor ᗰi tinerilor aparᘰinând etniei roma

2.1.5. Dezvoltarea reᘰelei de transport ᗰcolar

2.1.6. Promovarea unei culturi a incluziunii educaᘰionale

2.1.7. Creᗰterea vizibilitူᘰii ᗰcolii în comunitate

2.1. Asigurarea în toate ᗰcolile judeᘰului Cluj a unui grad minim de atractivitate a ᗰcolii prin practici de incluziune educaᘰionalူ pânူ în 2007 gradul minim de atractivitate este definit de urmူtoarele criterii: - conformitate cu normele sanitare de funcᘰionare a tuturor spaᘰiilor ᗰcolii; - predare de calitate; - mediu ᗰcolar stimulativ, evaluat pe baza Indexului de incluziune; - activitူᘰi extracurriculare atractive.

2.2.1. Implementarea mူsurilor Strategiei de îmbunူtူᘰire a situaᘰiei romilor în domeniul educaᘰiei

2.2.2. Recompensarea elevilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, meritoᗰi, cu focalizare pe romi

2.2. Asigurarea necesarului de personal didactic calificat de etnie romူ pentru predarea limbii romani în ᗰcolile din comunitူᘰile care solicitူ aceasta, pânူ în 2007

2.3.

Formare continuူ pentru educaᘰie incluzivူ 2.3. Pânူ în 2004, Casa Corpului Didactic va pune la dispoziᘰia cadrelor didactice ᗰi managerilor care lucreazူ cu copii proveniᘰi din grupuri ᗰi comunitူᘰi dezavantajate, o ofertူ de formare continuူ orientatူ pe educaᘰia incluzivူ

2.4.1. Formarea continuူ a cadrelor didactice din mediul rural

2.4.2. Diversificarea ofertei de formare continuူ

2.4. Toate cadrele didactice din mediul rural vor avea prioritate la parcurgerea stagiilor de formare continuူ pe educaᘰie incluzivူ, pânူ în 2007.

2.5.

Formarea personalului didactic în spiritul promovူrii educaᘰiei interculturale

2.5. Pânူ în 2007 toate cadrele didactice vor avea competenᘰe de promotori ai educaᘰiei interculturale în ᗰcoalူ


2.6.1. Dezvoltarea competenᘰelor de acᘰiune remedialူ asupra cazurilor de neᗰcolarizare ᗰi abandon

2.6.2.

Activitူᘰi de prevenᘰie ᗰi ameliorare a participူrii ᗰcolare a elevilor

2.6. Dublarea pânူ în 2007 a numူrului cadrelor didactice cu competenᘰe de consiliere psihopedagogicူ ᗰi educaᘰionalူ care vor fi folosite ca resursူ în activitူᘰi concrete menite sူ amelioreze amploarea fenomenelor de neᗰcolarizare ᗰi abandon

2.7.1. Utilizarea competenᘰelor de facilitare a unor activitူᘰi de educaᘰie comunitarူ în ᗰcoli

2.7.2.

Formare continuူ prin module centrate pe competenᘰe de educaᘰie comunitarူ

2.7. Asigurarea necesarului de facilitatori în organizarea de activitူᘰi de educaᘰie a adulᘰilor ᗰi educaᘰie comunitarူ în ᗰcoli, pânူ în 2007 Notူ: necesarul va fi stabilit prin politici managerialူ în fiecare ᗰcoalူ ᗰi cu sprijinul CCD

2.8.1. Identificarea de etnici romi în vederea pregူtirii ca mediatori ᗰcolari

2.8.2. Pregူtirea de mediatori ᗰcolari

2.8.3. Încadrarea de mediatori ᗰcolari în unitူᘰi de învူᘰူmânt cu populaᘰie ᗰcolarူ provenitူ din comunitူᘰi de romi

2.8.4. Monitorizarea activitူᘰii mediatorilor ᗰcolari

2.8.Funcᘰionarea unei reᘰele de minim 12 mediatori ᗰcolari din rândul etniei rome, care sူ faciliteze relaᘰia ᗰcoalူ-comunitate Romူ, la nivelul judeᘰului Cluj, pânူ în 2005.

2.9.1. Monitorizူrii participူrii ᗰcolare a copiilor ᗰi tinerilor proveniᘰi din grupuri dezavantajate cu focalizare pe romi

2.9.2. Stabilirea de responsabilitူᘰi la nivelul ISJ

2.9.3. Stabilirea de responsabilitူᘰi la nivelul unitူᘰilor de învူᘰူmânt

2.9.4. Coroborarea datelor privind cazurile ᗰi cauzele de abandon ᗰcolar ᗰi neᗰcolarizare

2.9. Realizarea unui sistem de monitorizare judeᘰeanူ a fenomenului de abandon ᗰcolar ᗰi neᗰcolarizare a copiilor romi, pânူ în 2005 ᗰi implementarea sa pânူ 2007

Obiectiv strategic 3.

Proiectarea unei oferte educaᘰionale promotoare a interculturalitူᘰii

Mူsuri Obiective pe termen lung 3.1.1. CDS centrat pe istoria ᗰi tradiᘰiile romilor

3.1.2. Adaptarea ariei curriculare tehnologii pe tradiᘰiile rome în ᗰcolile cu populaᘰie romူ

3.1.Valorificarea culturii, istoriei ᗰi tradiᘰiilor etniei roma în curriculum ᗰcolar, pânူ în 2005

3.2.1. Programe educative extracurriculare de educaᘰie interculturalူ

3.2.2. Activitူᘰi educative extraᗰcolare pentru copiii romi

3.2.3. Activitူᘰi extraᗰcolare de promovare a dreptului copiilor romi la educaᘰie cu focalizare pe fetele rome

3.2. Planul anual al oricူrei ᗰcoli din judeᘰul Cluj va cuprinde, pânူ în 2005, acᘰiuni cu specific intercultural, de promovare a educaᘰiei interculturale .


Asigurarea accesului adulᘰilor romi la educaᘰie ᗰi formare

Mူsuri Obiective pe termen lung 4.1.1. Identificarea nevoilor de educaᘰie

4.1.2. Proiectarea mူsurilor compensatorii la nivelul ᗰcolii

4.1.3. Lectorate pentru pူrinᘰii romi

4.1.4. Derularea programelor de educaᘰie comunitarူ la nivelul ᗰcolii

4.1. Reducerea cu 50% a numူrului de cazuri sociale în rândul pူrinᘰilor romi prin diversificarea ofertei educaᘰionale compensatorii prin ᗰcoalူ (alfabetizare, a doua ᗰansူ, reconversie profesionalူ, ᗰcoala pူrinᘰilor, consiliere educaᘰionalူ) pânူ în 2007

4.2.1. Conᗰtientizarea profesionalizူrii 4.2.2. Accesul pူrinᘰilor la cursurile de calificare

4.2.3. Recunoaᗰterea calificူrilor-experienᘰei în contexte non-formale ᗰi informale de educaᘰie

4.2. Reducerea cu 50% a numူrului pူrinᘰilor romi ᗰomeri prin iniᘰiative aparᘰinând ᗰcolii, pânူ în 2007


Deschiderea ᗰcolilor care nu beneficiazူ de mediatori ᗰcolari cူtre comunitူᘰile de romi ᗰi dezvoltarea parteneriatului cu actorii autoritူᘰilor locale


Mူsuri Obiective pe termen lung 5.1.1. Pူrinᘰi de contact pentru comunitူᘰile de romi

5.1.2.

Pူrinᘰi romi în consiliile de administraᘰie, Consiliul Reprezentativ al Pူrinᘰilor

5.1. Dublarea numူrului de pူrinᘰilor romi din judeᘰul Cluj, interesaᘰi sူ participe la activitူᘰile ᗰcolii ᗰi utilizarea acestora ca resursူ în activitူᘰile educative, pânူ în 2007

5.2.1 Dezvoltarea competenᘰelor de management al proiectelor în ᗰcoli

5.2.2. Implicarea agenᘰilor economici în proiectele ᗰcolii

5.2.3. Dezvoltarea infrastructurii comunicaᘰionale

5.2. Adoptarea de cူtre cel puᘰin 30% dintre ᗰcolile judeᘰului Cluj a unor strategii manageriale de cointeresare a agenᘰilor economici prin programe de cooperare cu unitူᘰile de învူᘰူmânt, pânူ în 2007

5.3.

Parteneriate cu agenᘰii economici pentru asigurarea inserᘰiei tinerilor absolvenᘰi proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate

5.3.Dublarea numူrului de ᗰcoli care dezvoltူ ᗰi implementeazူ proiecte de ocupare pentru tinerii absolvenᘰi proveniᘰi comunitူᘰile de romi

5.4.1. Asigurarea vizibilitူᘰii succeselor ᗰi bunelor practici în asigurarea accesului la educaᘰie

5.4.2. Proiectarea permanentူ de noi intervenᘰii

5.4. Asigurarea funcᘰionူrii Centrului de Sprijin Educaᘰional ᗰi de Integrare Specificူ, pânူ în 2007


Asigurarea sprijinului educaᘰional în vederea asigurူrii progresului ᗰcolar individual pentru copiii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ


6.1.1. Identificarea grupurilor de copii beneficiari ai intervenᘰiei de sprijin (fiᗰa de expertizူ complexူ ᗰi orientare ᗰcolarူ) ᗰi repartizarea cadrelor didactice de sprijin

6.1.2. Stabilirea planului de intervenᘰie personalizat pentru fiecare dintre copiii beneficiari

6.1.3. Realizarea adaptူrii curriculare

6.1.4. Organizarea activitူᘰii echipei de intervenᘰie formatူ din învူᘰူtor/profesor – cadru didactic de sprijin – psiholog – psihoterapeut din cadrul centrului)

6.1.5. Evaluare iniᘰialူ ᗰi de progres pentru toᘰi elevii beneficiari ai intervenᘰiei de sprijin

6.1.6. Monitorizarea externူ a progreselor intervenᘰiei

Intervenᘰie de sprijin pentru cel puᘰin 468 copii cu CES din ᗰcoli incluzive de pe raza judeᘰului Cluj pânူ în iunie 2007.

6.2.1. Formare continuူ a cadrelor de sprijin, practica intervenᘰiei, practica adaptူrii curriculare

Formarea competenᘰelor de adaptare curricularူ, cooperare în echipa de specialiᗰti ᗰi realizarea parteneriatului de sprijin, pentru cel puᘰin 27 de cadre didactice de sprijin identificate în judeᘰul Cluj, pânူ în septembrie 2007.

6. 3.1. Integrare socio-afectivူ a copiilor beneficiari prin programe extracurriculare sau complementar curriculare

Asigurarea unei rate a progresului individual de 70% pentru cel puᘰin 468 elevi cu CES identificaᘰi pe raza judeᘰului Cluj, pânူ în septembrie 2007

6.4.1. Campanii de informare ᗰi implicare activူ a pူrinᘰilor în activitatea intervenᘰiei, recuperatorie

6.4.2.

Valorizarea progreselor individuale prin acᘰiuni precum (competiᘰii, distincᘰii, diplome, topul reuᗰitelor) care au ca scop dezvoltarea stimei de sine, valorizarea colectivူ, stimularea potenᘰialului real, etc.

Implicarea pူrinᘰilor copiilor cu CES în activitူᘰi de sensibilizare a celorlalᘰi pူrinᘰi privind necesitatea ca toᘰi copiii sူ înveᘰe împreunူ pânူ în septembrie 2007

6.4.3.

Acordarea de cel puᘰin 1400 de ore de consiliere psihopedagogicူ pentru elevi ᗰi pူrinᘰi prin serviciile oferite în cadrul cabinetelor de asistenᘰူ psihopedagogicူ la care sunt arondate ᗰcolile beneficiare pânူ în iunie 2006.

Reducerea cu 6% a cazurilor de abandon ᗰcolar al copiilor cu CES din cele 10 ᗰcoli beneficiare identificate pe raza judeᘰului Cluj pânူ în septembrie 2007


§ Planul de activitူᘰi Obiectivul specific 1.1. Creᗰterea pânူ la 90% a gradului de cuprindere în grupa pregူtitoare pentru ᗰcoalူ a copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ, cu focalizare pe cei proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, pânူ în 2007

Activitate Rူspunde Termen Rezultat Indicator verificabil Mijloace de

verificare Evaluare

1. Recensူmântul anual al tuturor copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ, de cူtre cadre didactice (cu sprijinul mediatorilor ᗰcolari în comunitူᘰile care beneficiazူ de acest personal specializat) ᗰi cu sprijinul lucrူtorilor sociali, experᘰilor romi din primူrii, personalului medical, toᘰi cei care deᘰin date despre comunitate.

Directorii grူdiniᘰelor

15 iunie anual

Evidenᘰa copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ

gradul de cuprindere a copiilor romi din comunitate

Registrele de recensူmânt, datele de la serviciile de evidenᘰa populaᘰiei, sau dupူ caz poliᘰia de proximitate

2. Încadrarea de educatoare de etnie romူ sau cunoscူtoare a limbii romani în grူdiniᘰele din comunitူᘰile majoritar rome, în limita resurselor de personal existente

Inspectorii responsabili cu învူᘰူmântul preᗰcolar

15 septembrie anual

Facilitarea adaptူrii la mediul preᗰcolar, în special a celor ce nu cunosc limba românူ

numူrul de educatoare de etnie romူ, încadrate la solicitarea comunitူᘰii locale

Evidenᘰele ISJ

3. Identificarea cazurilor de copii fူrူ certificate de naᗰtere ᗰi rezolvarea cazurilor cu sprijinul primူriilor.


15 iunie anual

Reducerea numူrului copiilor romi fူrူ certificate de naᗰtere

La sfârᗰitul fiecူrui an ᗰcolar, nu existူ copii preᗰcolari fူrူ certificate de naᗰtere

lista nominala a cazurilor rezolvate

4. Campanii de informare a pူrinᘰilor romi privind importanᘰa frecventူrii grူdiniᘰei ᗰi a beneficiilor unei participူri timpurii la educaᘰie


15 august anual

Creᗰterea cuprinderii ᗰi participူrii

Numူrul de pူrinᘰi romi beneficiari ai campaniilor de informare

Planul întâlnirilor cu pူrinᘰii, procesele verbale ale întâlnirilor, lista nominala a parinᘰilor beneficiari

5. Înscrierea copiilor romi în grူdiniᘰe Directorii grူdiniᘰelor

15 septembrie anual

Cuprinderea în mူsurူ cât mai mare a copiilor romi de vârstူ preᗰcolarူ în grူdiniᘰူ

Numူrul de copii romi înscriᗰi ᗰi care frecventeazူ grူdiniᘰa Rata cuprinderii din comunitate mai mare de 90%, anual

Registrele matricole

Raportul anual asupra masurilor întreprinse de cူtre grူdiniᘰူ în vederea atingerii obiectivului


6. Acordarea de sprijin material copiilor ᗰi celor mai sူrace familii de etnie romူ prin implicarea comunitူᘰii Parteneri: ONG-urile rome ᗰi nerome, comitetele de pူrinᘰi


bianual, decembrie si aprilie

Atenuarea efectelor sူrူciei prin mူsuri menite sူ sprijine educaᘰia copiilor romi

Frecventa ᗰcolarူ creᗰte la mai mult de 90%

Cataloagele grူdiniᘰelor

Obiectivul specific 1.2. Creᗰterea pânူ la 90% a gradului de cuprindere în ᗰcoalူ a copiilor romi, cu vârsta de 6-7ani, cu focalizare pe cei proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. În mူsura în care existူ solicitူri din partea comunitူᘰilor locale, ᗰi oportunitate, încadrarea de cadre didactice de etnie romူ sau cunoscူtoare ale limbii romani în ᗰcolile cu pondere ridicatူ de copii romi

Inspectorii responsabil cu învူᘰူmântul primar

15 septembrie anual

Facilitarea adaptူrii la mediul ᗰcolar, în special a celor ce nu cunosc limba românူ

numူrul de învူᘰူtori de etnie romူ, încadrate la solicitarea comunitူᘰii locale

Evidenᘰele ISJ

2. Alcူtuirea dosarelor pentru beneficiarii potenᘰiali ai programului privind acordarea de sprijin material (rechizite gratuite) pentru copiii proveniᘰi din familii sူrace

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt

Conform calendarului ISJ

Îmbunူtူᘰirea participူrii copiilor romi proveniᘰi din familii cu venituri mici, sau fူrူ venituri

Numူrul beneficiarilor raportat la numူrul dosarelor

Rapoartele inspecᘰiilor tematice

3. Acordarea unei gustူri gratuite tuturor copiilor indiferent de etnie, prin programul Cornul ᗰi laptele, conform reglementူrilor ministeriale

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt Inspectorul responsabil cu derularea programului Cornul ᗰi laptele

serviciu funcᘰional zilnic, pânူ în 2007

Îmbunူtူᘰirea participူrii copiilor romi proveniᘰi din familii cu venituri mici, sau fူrူ venituri

Toᘰi copiii beneficiazူ zilnic de gustare

Rapoartele inspecᘰiilor tematice

Raportul anual asupra masurilor întreprinse de cူtre ᗰcoalူ în vederea atingerii obiectivului

4. Acordarea de sprijin material copiilor celor mai sူrace familii de etnie romူ prin implicarea comunitူᘰii Parteneri: ONG-uri rome ᗰi nerome, comitetele de pူrinᘰi


bianual, decembrie si aprilie

Atenuarea efectelor sူrူciei prin mူsuri menite sူ sprijine educaᘰia copiilor romi

Frecventa ᗰcolarူ creᗰte la mai mult de 90%

Cataloagele existente în ᗰcoli

5. Facilitarea accesului copiilor de etnie romူ la ᗰcoalူ, înscrierea în ᗰcoalူ a copiilor de etnie roma care nu au acte de identitate ᗰi acordarea de sprijin pentru obᘰinerea acestor documente. Parteneri: Serviciile de evidenᘰူ a pululaᘰiei


15 iunie anual

Reducerea cazurilor de necuprindere din motive legate de lipsa actelor de identitate

Rezolvarea tuturor cazurilor de lipsa a documentelor de identitate, cuprinderea elevilor aflaᘰi temporar într-o astfel de situaᘰie

Evidenᘰele ᗰcolilor


6. Monitorizarea evaluူrii psihologice ᗰi iniᘰierea anualူ a reevaluူrii psihologice a copiilor, în vederea evitူrii segregူrii sau discriminူrii prin orientarea nejustificatူ cူtre învူᘰူmântul special

Inspectorul pentru învူᘰူmântul special

15 septembrie anual

Reducerea cazurilor de orientare nejustificatူ cူtre învူᘰူmântul special în locul celui de masူ

Numူrul elevilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate, cuprinᗰi din învူᘰူmântul integrat, cuprinᗰi anual în învူᘰူmântul de masူ

Rapoartele comisiilor de evaluare

Obiectivul specific 1.3. Scူderea cu 50% pânူ în 2007 a numူrului elevilor cu risc de abandon ᗰcolar determinat de domiciliul în zone izolate sau modul de viaᘰူ nomad ᗰi dublarea anualူ a numူrului celor ᗰcolarizaᘰi prin alternative de educaᘰie compensatorie.


verificare Evaluare

1. Asigurarea infrastructurii, a resurselor materiale ᗰi umane, elaborarea curriculum-ului în vederea dezvoltူrii formelor alternative de educaᘰie - modelul profesorului itinerant pentru ᗰcolarizarea copiilor rezidenᘰi în zone izolate sau celor provenind din familii nomade; - forme de învူᘰူmânt obligatoriu cu frecvenᘰူ redusူ, în regim comasat sau intensiv pentru copiii romi care, din motive obiective, nu pot urma învူᘰူmântul de zi; - forme de învူᘰူmânt de recuperare pentru copiii neᗰcolarizaᘰi sau pentru cei care au abandonat ᗰcoala ᗰi doresc sူ se integreze în sistemul formal de educaᘰie; - sistemul de învူᘰူmânt deschis ᗰi la distanᘰူ pentru învူᘰူmântul post-obligatoriu, destinat copiilor romi rezidenᘰi în zone izolate

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt, Inspectorul pentru romi

anual conform calendarului naᘰional

Reducerea numူrului de copii care abandoneazူ ᗰcoala sau care sunt neᗰcolarizaᘰi, Reducerea absenteismului ᗰcolar

Numူrul elevilor cu risc de abandon ᗰcolar determinat de domiciliul în zone izolate sau modul de viaᘰူ nomad scade cu 50% pânူ în 2007 Dublarea anualူ a numူrului celor ᗰcolarizaᘰi prin alternative educaᘰionale pentru zonele izolate ᗰi de educaᘰie compensatorie.

Evidenᘰele ISJ

Obiectivul specific 1.4.Ocuparea în procent de 100% a locurilor pentru elevii romi, în ᗰcoli profesionale, licee, colegii ᗰi universitူᘰi


verificare Evaluare

1. Campanii de informare asupra oportunitူᘰilor oferite de continuarea studiilor de cူtre elevii romi cu rezultate bune la învူᘰူturူ

Inspectorul pentru romi

1 iunie anual

Creᗰterea numူrului de romi care-ᗰi continuူ studiile

Procentul de ocupare a locurilor disponibile

Evidenᘰele ISJ


2. Monitorizarea procesului de accedere a elevilor romi la locurile disponibile, implementarea politicilor guvernamentale de facilitare a accesului la nivelurile superioare de educaᘰie pentru tinerii romi cu rezultate deosebite la învူᘰူturူ care doresc sူ-ᗰi continue studiile în ᗰcoli profesionale, licee, colegii ᗰi universitူᘰi

Inspectorul pentru romi, directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt

1 iunie anual

3. Orientarea ᗰcolarူ ᗰi profesionalူ ᗰi direcᘰionarea intereselor ᗰi opᘰiunilor absolvenᘰilor de etnie romူ spre facultူᘰile ᗰi profilurile ce oferူ locuri subvenᘰionate pentru tinerii romi, în special în domeniile: învူᘰူmânt, sူnူtate, asistenᘰူ socialူ, administraᘰie publicူ, domenii strategice pentru politicile dezvoltate prin Strategia Naᘰionalူ de Îmbunူtူᘰire a Situaᘰiei Romilor din România


conform planificူrii anuale

Creᗰterea numူrului specialiᗰtilor de etnie romူ în domeniile specificate

Procentul absolvenᘰilor romi care-ᗰi continuူ studiile


Obiectivul specific 1.5. Dublarea pânူ în 2007a numူrului de profiluri de pregူtire în meserie oferite la ᗰcoli de arte ᗰi meserii, din judeᘰul Cluj, cu accent pe mediul rural, corespunzူtoare nevoilor locale ᗰi tendinᘰelor de dezvoltare prin politicile regionale


verificare Evaluare

1. Susᘰinerea ᗰi implementarea politicilor de ameliorare a reᘰelei ᗰcolilor de arte ᗰi meserii din mediul rural ᗰi a dotူrilor corespunzူtoare

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt, CDL

2007

Creᗰterea gradului de participare la învူᘰူmântul tehnic ᗰi profesional a tinerilor romi din mediul rural

dublarea numူrului de elevi romi care aleg aceastူ formူ de pregူtire pentru completarea segmentului educaᘰional obligatoriu, pânူ în 2007


Rapoartele anuale de ofertare în meserie

2. Înfiinᘰarea de specializူri pentru învူᘰူmântul de ucenici ᗰi cel profesional, special destinate tinerilor romi, care sူ valorifice meᗰteᗰugurile tradiᘰionale ale etniei rome în sprijinul unei integrူri socio-profesionale specifice

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt, CDL

2007 Creᗰterea numူrului de tineri romi specializaᘰi în domeniile specificate

dublarea numူrului de elevi romi care aleg aceastူ formူ de pregူtire pentru completarea segmentului educaᘰional obligatoriu, pânူ în 2007


Rapoartele anuale de ofertare în meserie

3. Autorizarea ᗰcolilor de arte ᗰi meserii din mediul rural ca furnizor de servicii de pregူtire profesionalူ a adulᘰilor în meserii în dezvoltare localူ

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt, CDL Inspectorii de tehnologii

2007 Reducerea ᗰomajului în mediul rural

Autorizarea în cel puᘰin 5 meserii, care sူ rူspundူ tendinᘰelor locale de dezvoltare, pânူ în 2007

Dosarele de autorizare, evidenᘰele ISJ

PLAI, baza de date a Observatorului Local al Dinamicii Ocupaᘰionale


Obiectivul specific 2.1. Asigurarea în toate ᗰcolile judeᘰului Cluj a unui grad minim de atractivitate a ᗰcolii prin practici de incluziune educaᘰionalူ pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Ameliorarea calitူᘰii infrastructurii, ᗰi a dotူrilor la nivelul unitူᘰilor de învူᘰူmânt cuprinse în reᘰeaua actualူ Parteneri: ISJ, Autoritatea localူ, Ministerul Educaᘰiei ᗰi Cercetူrii prin programe guvernamentale, programe finanᘰate prin PHARE, etc.


2007

Dotarea unitူᘰilor de învူᘰူmânt obligatoriu în conformitate cu standardele MEC

Toate ᗰcolile care-ᗰi demonstreazူ o creᗰtere a cuprinderii elevilor din comunitate vor avea prioritate în proiectele naᘰionale de reabilitare a învူᘰူmântului în mediul rural

Evidenᘰele ISJ

Raportul ᗰcolii asupra politicilor de creᗰtere a cuprinderii Lista ᗰcolilor propuse pentru reabilitare

2. Transferul de bune practici prin reᘰele de parteneriate între ᗰcolile pilot din proiect ᗰi ᗰcolile din judeᘰ în vederea valorificူrii exemplelor de bune practici ᗰi experienᘰei pozitive din cadrul programelor ᗰi proiectelor educaᘰionale naᘰionale ᗰi europene destinate grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi

Directorii ᗰcolilor pilot Inspectorul responsabil programe de cooperare

semestrial, pânူ în 2007

Diseminarea experienᘰei ᗰi bunelor practici

Numူrul ᗰcolilor din reᘰeaua ᗰcolilor incluzive, se dubleazူ anual, pânူ în 2007 (((2x8)x2)x2=64 de ᗰcoli incluzive pânူ în 2007

Reᘰeaua clujeanူ a ᗰcolilor autoproclamate ᗰcoli incluzive, evidenᘰele ISJ

Raportul anual al ᗰcolilor pilot , evaluarea ᗰcolilor pe baza Indexului de incluziune

3. Fructificarea oportunitူᘰilor de finanᘰare a unor proiecte cu obiective în domeniul educaᘰiei romilor prin depunerea anualူ de proiecte dedicate îmbunူtူᘰirii situaᘰiei romilor prin educaᘰie

Inspectorul pentru romi, Inspectorul de Programe Europene

anual, pânူ în 2007

Creᗰterea impactului programelor educaᘰionale adresate populaᘰiei de etnie romူ

Cel puᘰin un proiect anual dedicat îmbunူtူᘰirii situaᘰiei romilor

Cererile de finanᘰare depuse de ISJ sau ᗰcoli din comunitူᘰi cu romi

Raportul anual al Inspectorului de romi

4. Dezvoltarea de cူtre ᗰcoalူ în parteneriat cu organizaᘰiile non-guvernamentale a unor programe educaᘰionale la nivel comunitar: - implicarea organizaᘰiilor de romi (asociaᘰii de pူrinᘰi, ONG-uri) în programele desfူᗰurate ᗰi în elaborarea strategiilor ameliorative la nivel local, - evaluarea costurilor ᗰi identificarea unor surse alternative de susᘰinere a programelor, - evaluarea în comun a rezultatelor programelor ᗰi generalizarea exemplelor de succes



Creᗰterea gradului de susᘰinere a ᗰcolii de cူtre organizaᘰiile non-guvernamentale locale

Vizibilitatea programelor la nivelul ᗰcolii

Protocoalele încheiate cu Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean Cluj



5. Asigurarea condiᘰiilor de acces spre ᗰcoalူ prin dezvoltarea reᘰelei de transport ᗰcolar cu cointeresarea autoritူᘰilor locale Parteneri: Consiliul Judeᘰean, Consiliile Locale

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt,

2007

Reducerea numူrului de copii care abandoneazူ ᗰcoala sau care sunt neᗰcolarizaᘰi, Reducerea absenteismului ᗰcolar

Toᘰi elevii domiciliaᘰi în comunitူᘰi izolate vor beneficia de mijloace de acces la ᗰcoalူ.

Contractele de transport elevi ale ᗰcolilor

6. Adoptarea educaᘰiei incluzive ca practicူ obligatorie pentru îmbunူtူᘰirea accesului la educaᘰie a grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi


2007

Cuprinderea elevilor proveniᘰi din grupuri dezavantajate sau în pericol de excludere

7. Organizarea unor activitူᘰi care sူ asigure vizibilitatea ᗰcolii în comunitate ᗰi conᗰtientizarea importanᘰei educaᘰiei: - sူrbူtorirea unor evenimente cu semnificaᘰie pentru ᗰcoalူ ᗰi pentru comunitate, - sondarea opiniei pူrinᘰilor faᘰူ de activitatea ᗰcolii, - implicarea pူrinᘰilor, pe bazူ de voluntariat, în activitူᘰi educaᘰionale: participarea la activitူᘰi didactice, programe de remediere pentru copii, predarea scrisului ᗰi cititului pentru adulᘰi, - implicarea pူrinᘰilor în activitူᘰi care promoveazူ elemente specifice culturii roma ᗰi în activitူᘰi care promoveazူ elemente specifice culturii roma ᗰi în activitူᘰi care promoveazူ elemente specifice culturii roma ᗰi în activitူᘰi cu caracter intercultural (serbူri, spectacole de muzicူ, teatru, dans susᘰinute de copii)



Ameliorarea participူrii la educaᘰie a copiilor romi ᗰi reducerea riscului de abandon ᗰcolar, Diversificarea funcᘰiilor ᗰcolii în comunitate

Creᗰterea cuprinderii din grupuri dezavantajate cu 100%.

Cataloagele ᗰcolilor, Planurile de dezvoltare ale ᗰcolilor prin educaᘰie incluzivူ

Raportul anual asupra masurilor întreprinse de cူtre ᗰcoalူ în vederea atingerii obiectivului

Obiectivul specific 2.2. Asigurarea necesarului de personal didactic calificat de etnie romူ pentru predarea limbii romani în ᗰcolile din comunitူᘰile care solicitူ aceasta, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Implementarea politicilor guvernamentale de susᘰinere a învူᘰူmântului în limbile minoritူᘰilor în acest caz limba romani.

Inspectorul pentru romi anual

Asigurarea condiᘰiilor pentru studierea limbii materne în comunitူᘰile care solicitူ aceasta

Toate ᗰcolile cu populaᘰie romူ vor include între temele întâlnirilor cu pူrinᘰii oferta de studiu a limbii romani, istoriei ᗰi tradiᘰiilor rome

Procesele verbale ale întâlnirilor cu membrii comunitူᘰii

2. Recompensarea elevilor cu rezultate deosebite la concursurile naᘰionale de limba romani

Inspectorul pentru romi anual

Creᗰterea numူrului de participanᘰi la aceste concursuri

Dublarea numူrului de participanᘰi la fazele naᘰionale

Evidenᘰele Inspectorului pentru romi

Raportul anual al disciplinei


Obiectivul specific 2.3. Pânူ în 2004, Casa Corpului Didactic va pune la dispoziᘰia cadrelor didactice ᗰi managerilor care lucreazူ cu copii proveniᘰi din grupuri ᗰi comunitူᘰi dezavantajate, o ofertူ adecvatူ de formare continuူ orientatူ pe educaᘰia incluzivူ

Activitate Raspunde Termen Rezultat Indicator verificabil Mijloace de

verificare Evaluare

1. Dezvoltarea ᗰi implementarea unor module de formare continuူ a cadrelor didactice ᗰi a directorilor de ᗰcoli, centrate pe metode de educaᘰie incluzivူ, diferenᘰiatူ, compensatorie ᗰi pe strategii de prevenire, consiliere, monitorizare ᗰi intervenᘰie în situaᘰii de neadaptare ᗰcolarူ, abandon ᗰi neᗰcolarizare

ISJ, Colegiul Pedagogic, CCD, Centre Zonale de formare a personalului didactic

2004

Reducerea numူrului de cazuri de neadaptare ᗰcolarူ, abandon sau neᗰcolarizare

Reducerea cu 90% a cazurilor de neadaptare ᗰcolarူ, abandon sau neᗰcolarizare, pânူ în 2007

Evidenᘰele compartimentului de statisticူ

Raportul anual al stူrii învူᘰူmântului preuniversitar clujean

Obiectivul specific 2.4. Toate cadrele didactice din mediul rural vor avea prioritate la parcurgerea stagiilor de formare continuူ pe educaᘰie incluzivူ, pânူ în 2007.


verificare Evaluare

1. Formarea continuူ a cadrelor didactice în centre de formare zonale, în vederea facilitူrii accesului.

Directorul Casei Corpului Didactic

2007

Creᗰterea numူrului de cadre didactice participante la programe de formare continuူ

Reducerea la jumူtate a cazurilor de repetenᘰie ᗰi abandon ᗰcolar în mediul rural

2. Flexibilizarea organizူrii formူrii continue prin dezvoltarea sistemului învူᘰူmântului deschis ᗰi la distanᘰူ, cursuri prin corespondenᘰူ, tutorat, programe intensive de formare, ᗰcoli de varူ, vizite de studiu Parteneri: CCD, Colegii, Universitatea; Centre de formare a cadrelor didactice, ISE, ONG-uri, Organizaᘰiile de romi

ISJ Cluj 2007 Îmbunူtူᘰirea accesului la formare

Dublarea numူrului de absolvenᘰi

Planul CCD de asigurarea accesului la stagii de educaᘰie incluzivူ prin centrele de formare zonale Evidenᘰele ISJ


Obiectivul specific 2.5. Pânူ în 2007 toate cadrele didactice vor avea competenᘰe de promotori ai educaᘰiei interculturale în ᗰcoalူ


verificare Evaluare


1. Cuprinderea, în cadrul formူrii continue a cadrelor didactice, a unor module de educaᘰie interculturalူ, distribuirea Ghidului de educaᘰie interculturalူ în ᗰcoalူ, ca instrument specific de creᗰtere a atractivitူᘰii ᗰcolilor multietnice

Inspectorul responsabil cu activitူᘰile educative


Schimbူri la nivelul atitudinilor manifestate de cadrele didactice ᗰi a practicilor educative utilizate, în conformitate cu principiul interculturalitူᘰii

Toᘰi diriginᘰii vor include în planurile de activitူᘰi ale orelor de dirigenᘰie sau activitူᘰilor educative extraᗰcolare teme de educaᘰie interculturalူ

Rapoartele anuale ale directorilor unitူᘰilor de învူᘰူmânt, rapoartele de inspecᘰie

Raportul inspectorului responsabil cu activitူᘰile educative

Obiectivul specific 2.6. Dublarea pânူ în 2007 a numူrului cadrelor didactice cu competenᘰe de consiliere psihopedagogicူ ᗰi educaᘰionalူ care vor fi folosite ca resursူ în activitူᘰi concrete menite sူ amelioreze amploarea fenomenelor de neᗰcolarizare ᗰi abandon


verificare Evaluare

1. Includerea în stagiile de formare continuူ a unui modul obligatoriu de consiliere psihopedagogicူ ᗰi educaᘰionalူ pentru asigurarea unitူᘰilor de învူᘰူmânt cu cadre didactice cu competenᘰe în consilierea elevilor aflaᘰi în situaᘰie de risc de eᗰec ᗰcolar ᗰi a familiilor acestora. Implementarea în toate ᗰcolile a Ghidului de practici pozitive pentru educaᘰia copiilor romi

Directorul Casei Corpului Didactic, Directorul CJAPP

anual pânူ în 2007

Asigurarea în fiecare ᗰcoalူ a cadrelor didactice abilitate cu competenᘰe de consiliere a elevilor ᗰi familiilor

2. Includerea în proiectul de dezvoltare instituᘰionalူ a ᗰcolilor a unui capitol special de activitူᘰi de prevenᘰie ᗰi ameliorare a participူrii ᗰcolare a elevilor



Dezvoltarea de strategii concrete de ameliorarea participူrii ᗰcolare la nivelul fiecူrei unitူᘰi de învူᘰူmânt


Cataloagele ᗰcolilor, Planurile de dezvoltare ale ᗰcolilor prin educaᘰie incluzivူ

Obiectivul specific 2.7. Asigurarea necesarului de facilitatori în organizarea de activitူᘰi de educaᘰie a adulᘰilor ᗰi educaᘰie comunitarူ în ᗰcoli, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Derularea unor seminarii, conferinᘰe, sesiuni de comunicူri adresate importanᘰei educaᘰiei adulᘰilor ᗰi educaᘰiei comunitare din perspectiva ᗰcolii în vederea conᗰtientizူrii cadrelor didactice asupra nevoii unei mai bune comunicူri cu familia.



Creᗰterea motivaᘰiei cadrelor didactice pentru participarea la programe de educaᘰie a adulᘰilor

Reducerea la jumူtate a cazurilor de abuz din partea pူrinᘰilor (exploatarea muncii minorilor, violenᘰူ în familie, alcoolism,


Raportul anual: Implicarea ᗰcolii în respectarea drepturilor copilului


2. Dezvoltarea ᗰi implementarea în cadrul programelor de formare iniᘰialူ ᗰi continuူ a unor module centrate pe activitူᘰi de educaᘰie a adulᘰilor ᗰi educaᘰie comunitarူ precum ᗰi a abilitူᘰilor de comunicare ᗰi cooperare cu alᘰi actori ᗰi instituᘰii cu caracter educativ din cadrul comunitူᘰii (familie, bisericူ, autoritူᘰi locale, asociaᘰii ᗰi organizaᘰii), cum ar fi:a. Parteneri la educaᘰie, b. Dreptul la educaᘰie, c. Participarea comunitarူ ᗰi relaᘰiile de putere - cum comunicူm cu autoritူᘰile, d. Abuz ᗰi disciplinare Parteneri: Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean, Centrele zonale de formare a cadrelor didactice, Colegii, Universitatea Babeᗰ-Bolyai, ONG-uri, Organizaᘰii ale romilor



Abilitarea cadrelor didactice cu competenᘰe în domeniul realizူrii educaᘰiei adulᘰilor ᗰi educaᘰiei comunitare

dezinteres pentru ᗰcoalူ, neînᘰelegerea importanᘰei educaᘰiei)

Obiectivul specific 2.8.Funcᘰionarea unei reᘰele de minim 12 mediatori ᗰcolari din rândul etniei rome, care sူ faciliteze relaᘰia ᗰcoalူ-comunitate Romူ, la nivelul judeᘰului Cluj, pânူ în 2005.


verificare Evaluare

1. Identificarea unor etnici romi, proveniᘰi din comunitူᘰi de romi, care îndeplinesc condiᘰiile de bazူ în vederea pregူtirii ca mediatori ᗰcolari.

Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean, ᗠcolile, Organizaᘰiile de romi

2003

2. Dezvoltarea unor programe de formare (iniᘰialူ ᗰi continuူ) a mediatorilor ᗰcolari din rândul etniei rome

Colegii, Universitူᘰi, Centre zonale de formare a personalului didactic

2004

3. Încadrarea în ᗰcolile cu elevi de etnie romူ a mediatorilor ᗰcolari care sူ faciliteze relaᘰia ᗰcolii cu comunitatea în probleme legate de abandon, neᗰcolarizare ᗰi risc de eᗰec ᗰcolar, în colaborare cu mediatorii sociali ᗰi cei sanitari

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt cu sprijinul Consiliului

2004, 2005, 2006

Ameliorarea legူturii ᗰcoalူ-comunitate de romi



Raportul annual de analizူ


local ᗰi al Consiliului Judeᘰean

4. Monitorizarea ᗰi evaluarea activitူᘰii mediatorilor ᗰcolari

Inspectorul de romi


Evidenᘰele Inspectorului pentru romi


Obiectivul specific 2.9. Realizarea unui sistem de monitorizare judeᘰeanူ a fenomenului de abandon ᗰcolar ᗰi neᗰcolarizare a copiilor romi, pânူ în 2005 ᗰi implementarea sa pânူ 2007


verificare Evaluare

1. Elaborarea unei baze de date la nivel judeᘰean în concordanᘰူ cu structura celei naᘰionale referitoare la situaᘰiile de abandon ᗰi neᗰcolarizare, completatူ ᗰi actualizatူ anual.

Compartimentul statisticူ, ISJ Cluj


Baza de date judeᘰeanူ

2. Stabilirea de responsabilitူᘰi specifice la nivelul Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean privind: - coordonarea activitူᘰii de colectare a informaᘰiilor referitoare la situaᘰiile de abandon ᗰcolar ᗰi neᗰcolarizare, la nivel judeᘰean, - verificarea modalitူᘰilor de monitorizare a cazurilor de abandon ᗰi neᗰcolarizare la nivel local, - elaborarea unui raport la sfârᗰitul fiecူrui an ᗰcolar, care sူ prezinte dimensiunea fenomenelor, evoluᘰia lor ᗰi programele iniᘰiate de Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean în vederea ameliorူrii participူrii la educaᘰie

Inspectorul ᗠcolar General


Lista responsabililor

3. Stabilirea de responsabilitူᘰi la nivelul managerilor ᗰcolari asupra coordonူrii activitူᘰii de identificare ᗰi monitorizare a situaᘰiilor de abandon ᗰcolar ᗰi neᗰcolarizare la nivel local


2004

4. Crearea unei reᘰele de informare ᗰcoalူ-alte instituᘰii la nivelul comunitူᘰii pentru coroborarea datelor privind cazurile ᗰi cauzele de abandon ᗰcolar sau neᗰcolarizare


2004

Urmူrirea progreselor


Evidenᘰele ISJ


Obiectivul specific


3.1.Valorificarea culturii, istoriei ᗰi tradiᘰiilor etniei roma în curriculum ᗰcolar, pânူ în 2005


verificare Evaluare

1.Ofertarea de discipline opᘰionale centrate pe elemente socio-culturale specifice culturii rome (istorie, artူ, tradiᘰii ᗰi obiceiuri, etc.)



Module pentru CDS centrate pe cultura roma ᗰi pe meᗰteᗰugurile tradiᘰionale roma

2. Implementarea unor pachete opᘰionale de pre-profesionalizare cuprinse în ciclul de observare ᗰi orientare din învူᘰူmântul obligatoriu (clasele VII-X), centrate pe meᗰteᗰuguri tradiᘰionale rome sau alte meserii cu specific local, prin consultarea pူrinᘰilor ᗰi a comunitူᘰii)

Inspectorii de tehnologii Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt

2005 Aplicaᘰii pentru tehnologie adaptate meᗰteᗰugurilor tradiᘰionale rome

Îmbunူtူᘰirea cu 50% a percepᘰiei asupra culturii rome prin ᗰcoalူ pânူ în 2007

Planurile de dezvoltare ale ᗰcolilor

Evoluᘰia ratei abandonului ᗰcolar ᗰi a frecvenᘰei în ᗰcoalူ

Obiectivul specific 3.2. Planul anual al oricူrei ᗰcoli din judeᘰul Cluj va cuprinde, pânူ în 2005, acᘰiuni cu specific intercultural, de promovare a educaᘰiei interculturale .


verificare Evaluare

1. Programe educative extracurriculare cu caracter intercultural (serbူri, excursii tabere, concursuri, zilele comunitူᘰii) dar în care sူ fie implicaᘰi simultan copii români, maghiari, romi, evrei, ᗰ.a.m.d.

Inspectorul responsabil cu activitူᘰile educative Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt


Diversificarea modalitူᘰilor de exprimare a identitူᘰii etnice ᗰi de comunicare interetnicူ

2. Cuprinderea cu prioritate a copiilor proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate în activitူᘰi extraᗰcolare precum tabere naᘰionale, excursii, etc..



Creᗰterea interesului pentru educaᘰie

3. Organizarea de activitူᘰi extraᗰcolare care sူ promoveze dreptul ala educaᘰie ᗰi importanᘰa acesteia, atât pentru fete cât ᗰi pentru bူieᘰi



Stimularea participူrii la educaᘰie a fetelor

Îmbunူtူᘰirea cu 50% a percepᘰiei asupra culturii rome prin ᗰcoalူ pânူ în 2007

Planurile de dezvoltare ale ᗰcolilor

Evoluᘰia ratei abandonului ᗰcolar ᗰi a frecvenᘰei în ᗰcoalူ

Obiectivul specific 4.1. Reducerea cu 50% a numူrului de cazuri sociale în rândul pူrinᘰilor romi prin diversificarea ofertei educaᘰionale compensatorii prin ᗰcoalူ (a doua ᗰansူ,primar ᗰi gimnaziu) reconversie profesionalူ, ᗰcoala pူrinᘰilor, consiliere educaᘰionalူ) pânူ în 2007


verificare Evaluare


1. Identificarea nevoilor de educaᘰie ale adulᘰilor din cadrul comunitူᘰii (alfabetizare, a doua ᗰansူ, reconversie profesionalူ, ᗰcoala pူrinᘰilor, consiliere educaᘰionalူ)

ᗠcoala, Administraᘰia locala, ONG-uri, Organizaᘰii ale romilor

anual

Reducerea ratei analfabetismului ᗰi creᗰterea nivelului de educaᘰie a adulᘰilor romi

2. Elaborarea curriculumului necesar alfabetizူrii ᗰi a modulelor pe teme de educaᘰie sanitarူ, educaᘰie civicူ, educaᘰia pူrinᘰilor, planificare familialူ ᗰ.a. Parteneri: Universitatea Babeᗰ-Bolyai,Universitatea de Medicinူ ᗰi Farmacie, Colegiul Pedagogic

Inspectoratul ᗠcolar Judeᘰean,

2004 Module de educaᘰie a adulᘰilor

3. Organizarea de întâlniri comune pူrinᘰi-profesori sau specialiᗰti în diverse domenii, pe teme privind problematica dezvoltူrii psiho-individuale a copilului, orientare ᗰi consiliere ᗰcolarူ, oportunitူᘰi de continuare a studiilor, dreptul la educaᘰie ᗰi importanᘰa acesteia pentru dezvoltarea personalူ, atât fetelor, cât ᗰi bူieᘰilor

ᗠcolile, ISJ, Administraᘰia locala

2007

Ameliorarea climatului educativ al familiei ᗰi dezvoltarea atitudinilor pozitive ale pူrinᘰilor faᘰူ de instrucᘰia copiilor

4. Dezvoltarea la nivelul ᗰcolii a unor programe de educaᘰie comunitarူ în scopul revitalizူrii tradiᘰiilor culturale specifice etniei romilor ᗰi a spiritului comunitar, a promovူrii atitudinilor de acceptare ᗰi respect reciproc ᗰi a interculturalitူᘰii

ᗠcolile, ONG-uri, Organizaᘰii ale romilor

2007 Creᗰterea coeziunii sociale

Reducerea cu 50% a numူrului de cazuri sociale în rândul pူrinᘰilor romi prin diversificarea ofertei educaᘰionale compensatorii prin ᗰcoalူ pânူ în 2007

Evidenᘰele din ᗰcoli

Evoluᘰia numူrului de pူrinᘰi beneficiari ai ajutoarelor sociale

Obiectivul specific 4.2. Reducerea cu 50% a numူrului pူrinᘰilor romi ᗰomeri prin iniᘰiative aparᘰinând ᗰcolii, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Derularea unor acᘰiuni de conᗰtientizare a impactului formူrii profesionale asupra ᗰanselor de ocupare, implicit asupra condiᘰiilor de trai

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt, Parteneri: ONG-urile

2007

2. Implementarea mူsurilor guvernamentale de perspectivူ privind sporirea posibilitူᘰilor de acces ale adulᘰilor romi prin dezvoltarea unor programe speciale la nivelul unitူᘰilor de învူᘰူmânt, grupurilor ᗰcolare centrelor de calificare - Parteneri: ISJ, AJOFM Cluj, Grupuri

Directorii unitူᘰilor de învူᘰူmânt,

2007

Creᗰterea coeziunii sociale

Reducerea cu 50% a numူrului pူrinᘰilor romi ᗰomeri prin iniᘰiative aparᘰinând ᗰcolii, pânူ în 2007



ᗠcolare autorizate în educaᘰia adulᘰilor, ofertanᘰi privaᘰi de formare 3. Urmူrirea politicilor guvernamentale ᗰi implementarea în timp a mူsurilor de recunoaᗰtere a calificူrilor/experienᘰei/ deprinderilor adulᘰilor romi, dobândite în contexte nonformale ᗰi informale de educaᘰie

ISJ Cluj 2007

Obiectivul specific 5.1. Dublarea numူrului de pူrinᘰilor romi din judeᘰul Cluj, interesaᘰi sူ participe la activitူᘰile ᗰcolii ᗰi utilizarea acestora ca resursူ în activitူᘰile educative, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Activarea în ᗰcoli a unui grup de "pူrinᘰi de contact" ᗰi implicarea acestora în strategii de îmbunူtူᘰirea comunicူrii pူrinᘰilor romi cu ᗰcoala



Creᗰterea gradului de conᗰtientizare de cူtre pူrinᘰi a importanᘰei educaᘰiei copiilor

Ameliorarea cu 100% a comunicူrii pူrinᘰilor romi cu ᗰcoala pânူ în 2007


Chestionare aplicate pူrinᘰilor

2. Implicarea curentူ ᗰi activူ a pူrinᘰilor romi în structurile decizionale ale ᗰcolilor cu o majoritate de elevi aparᘰinând acestei etnii (consilii de administraᘰie, Consiliul Reprezentativ al Pူrinᘰilor)



Dezvoltarea relaᘰiei ᗰcoalူ-familie ᗰi ameliorarea statutului ᗰcolii în comunitate

Proporᘰionalitatea participူrii pူrinᘰilor romi în consiliile de administraᘰie ᗰi comitetele de pူrinᘰi

Evidenᘰele din ᗰcoli Raportul anual

Obiectivul specific 5.2. Adoptarea de cူtre cel puᘰin 30% dintre ᗰcolile judeᘰului Cluj a unor strategii manageriale de cointeresare a agenᘰilor economici prin programe de cooperare cu unitူᘰile de învူᘰူmânt, pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Dezvoltarea capacitူᘰilor manageriale ale directorilor de unitူᘰi ᗰcolare cu populaᘰie roma (atragere de fonduri, elaborare ᗰi management de proiect etc.)

Casa Corpului Didactic, ISJ


Creᗰterea gradului de susᘰinere a ᗰcolii din partea agenᘰilor economici

Reᘰeaua ᗰcolilor în dezvoltare prin proiecte de antreprenoriat

Evidenᘰele ISJ Cluj


2. Atragerea agenᘰilor economici la realizarea unor activitူᘰi extracurriculare, la cele de tip social ᗰi serviciile comunitare ale ᗰcolii



Dezvoltarea parteneriatului public-privat

Dimensiunea parteneriatului public-privat prin ᗰcoalူ



3. Elaborarea unui proiect de necesitate privind infrastructura comunicaᘰionalူ a unitူᘰilor de învူᘰူmânt (telefon, fax, Internet) în vederea



Eficientizarea activitူᘰii manageriale

% ᗰcoli care dispun de: telefon, fax, poᗰtူ electronicူ



îmbunူtူᘰirii infrastructurii comunicaᘰionale în educaᘰie, a judeᘰului

Obiectivul specific 5.3.Dublarea numူrului de ᗰcoli care dezvoltူ ᗰi implementeazူ proiecte de ocupare pentru tinerii absolvenᘰi proveniᘰi comunitူᘰile de romi


verificare Evaluare

1. Dezvoltarea parteneriatului ᗰcolilor cu agenᘰii economici în vederea identificူrii potenᘰialilor angajatori ai tinerilor absolvenᘰi de etnie romူ (contracte, târguri de job-uri, etc.)



Creᗰterea ᗰanselor de ocupare a tinerilor absolvenᘰi de etnie romူ

% absolvenᘰi proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate % absolvenᘰi angajaᘰi de agenᘰii economici parteneri ai ᗰcolii


Obiectivul specific 5.4. Asigurarea funcᘰionူrii Centrului de Resurse pentru Educaᘰie Incluzivူ(CREI), pânူ în 2007


verificare Evaluare

1. Continuarea tuturor acᘰiunilor ᗰi responsabilitူᘰi în cadrul planului anual al Centrului de Resurse pentru Educaᘰie Incluzivူ

Directorul CREI


Coagularea acᘰiunilor ᗰi efectelor la nivel judeᘰean Progresele înregistrate Evidenᘰele

ISJ Cluj

2. Utilizarea experienᘰelor pozitive obᘰinute în cadrul unor programe destinate populaᘰiei rome în proiectarea unor noi intervenᘰii

Directorul CREI


Creᗰterea impactului programelor educaᘰionale adresate populaᘰiei de etnie romူ

Progresele înregistrate Evidenᘰele ISJ Cluj

Raportul anual al activitူᘰii în Centrul de Resurse pentru Educaᘰie Incluzivူ

Obiectivul specific 6.1. Intervenᘰie de sprijin pentru cel puᘰin 468 copii cu CES din ᗰcoli incluzive de pe raza judeᘰului Cluj pânူ în iunie 2007.

Activitate Rူspunde Termen Rezultat Indicator verificabil Mijloace de verificare Evaluare

Identificarea grupurilor de copii beneficiari ai intervenᘰiei de sprijin (fiᗰa de expertizူ complexူ ᗰi orientare ᗰcolarူ) ᗰi repartizarea cadrelor didactice de sprijin

Cadrele didactice de sprijin

Sem., pânူ în 2007

Stabilirea necesarului de sprijin

Nr. de copii identificaᘰi ᗰi care vor beneficia de sprijin

Evidenᘰele ISJ Cluj ᗰi ale CREI

Stabilirea planului de intervenᘰie personalizat pentru fiecare dintre copiii beneficiari



Intervenᘰie personalizatူ Planul de intervenᘰie Evidenᘰele ISJ Cluj ᗰi ale CREI


Realizarea adaptူrii curriculare Cadrele didactice de sprijin


Curriculum adaptat Nr. de elevi care beneficiazူ de curriculum adaptat


Raportul semestrial al cadrului de sprijin


Portofoliul elevului

Organizarea activitူᘰii echipei de intervenᘰie formatူ din învူᘰူtor/profesor – cadru didactic de sprijin – psiholog – psihoterapeut din cadrul centrului)



Echipe de intervenᘰie învူᘰူtor/profesor – cadru didactic de sprijin – psiholog – psihoterapeut din cadrul centrului, funcᘰionale

Componenᘰa echipei

Portofoliul cadrului didactic de sprijin

Inspecᘰia tematicူ

Evaluare iniᘰialူ ᗰi de progres pentru toᘰi elevii beneficiari ai intervenᘰiei de sprijin



Evaluarea, propriu-zis, de tip iniᘰialူ sau de progres, individualူ, a elevilor cu CES

Nr. de evaluူri Rezultatul evaluူrii

Documentele comisiei de evaluare continuူ

Raportul comisiei de evaluare continuူ

Monitorizarea externူ a progreselor intervenᘰiei

Responsabil monitorizare CREI

Permanent, conf. calendarului CREI

Mူsurarea calitူᘰii actului de sprijin personalizat

Indicatorii de calitate ai intervenᘰiei

Portofoliul monitorului

Raportului responsabilului cu monitorizarea CREI

5.2 Formarea competenᘰelor de adaptare curricularူ, cooperare în echipa de specialiᗰti ᗰi realizarea parteneriatului de sprijin, pentru cel puᘰin 27 de cadre didactice de sprijin identificate în judeᘰul Cluj, pânူ în septembrie 2007.

Activitate Rူspunde Termen Rezultat Indicator verificabil Mijloace de verificare Evaluare

Formare continuူ a cadrelor de sprijin, practica intervenᘰiei, practica adaptူrii curriculare

Responsabilul cu organizarea cursurilor de formare din cadrul CREi


Stabilirea necesarului de formare

Nr. de cadre didactice de sprijin ce vor beneficia de formare



Identificarea unitူᘰilor ᗰcolare care lucreazူ cu copii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ

Inspector educaᘰie specialူ


Unitူᘰi ᗰcolare identificate Nr,. de unitူᘰi ᗰcolare identificate

Baza de date colectoare asupra pb. CES în învူᘰူmântul de masူ

Raport compartiment educaᘰie specialူ

Acreditarea unui curs dedicat sprijinului copilului cu CES

Director CREI

pânူ în 2006 Curs acreditat Adresa de confirmare a

acreditူrii

Stabilirea echipei de formatori Director CREI

pânူ în 2006 Echipa de formatori Grupul de formatori Convenᘰie de

colaborare


Organizarea cursului (tematicူ, calendar, locaᘰii, modul de evaluare, logisticူ)

Director CREI

pânူ în 2006

Condiᘰii optime de desfူᗰurare a cursului

nr. de ore/ curs nr. locaᘰii Nr. de profesori ce urmeazူ a fi formaᘰi Nr. de ore demonstrative

Agenda cursului

Formarea propriu-zisူ Director CREI

pânူ în 2006 Profesori formaᘰi

Un nr. de ce puᘰin 317 profesori formaᘰi pânူ în 2007

Tabele de prezenᘰူ

Raportul formatorului

Monitorizarea impactului formူrii Director CREI

pânူ în 2006

Cadre didactice monitorizate Nr. de lecᘰii asistate

Portofoliile profesorilor ᗰi proiectele de educaᘰie incluzivူ

Evaluarea cursului de formare Director CREI

pânူ în 2006 Cadre didactice abilitate Nr. de cadre didactice

abilitate

Lista beneficiarilor Atestat de formare continuူ

Analiza de impact

Responsabil monitorizare CREI

pânူ în 2006

Cunoaᗰterea situaᘰiei din teritoriu

Situaᘰia ᗰcolarူ a elevilor beneficiari

Documentele ᗰcolare

Strategie de remediere Responsabil evaluare CREI

pânူ în 2006 Existenᘰa unei strategii Mူsuri de remediere Documentul

elaborat

Raportul de impact


§ ASUMAREA RISCURILOR O1. Îmbunူtူᘰirea cuprinderii copiilor ᗰi tinerilor din grupurile dezavantajate, cu focalizare pe romi, în toate nivelurile de învူᘰူmânt ipotezူ: Prin sporirea interesului familiei faᘰူ de ᗰcoalူ, copiii vor gူsi susᘰinere pentru continuarea studiilor, cel puᘰin pentru ciclul obligatoriu, ceea ce le va permite o ᗰansူ în plus pentru inserᘰia pe piaᘰa muncii risc: Pူrinᘰii nu susᘰin copilul reducerea riscului: Consilierea familiei, exemple de succes, prezentarea alternativelor la succes O2. Crearea unui mediu educaᘰional stimulativ pentru copiii proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate ipotezူ: Prin crearea unui mediu educaᘰional stimulativ ᗰi valorizator pentru copiii proveniᘰi din comunitူᘰi dezavantajate se poate crea un mod de "dependenᘰူ" de confort, de siguranᘰူ, de încredere, un nou stil de viaᘰူ, spre care în viaᘰူ sa copilul va încerca mereu sူ tindူ, gူsind un scop important ce-l va determina implicit sူ progreseze, sူ-ᗰi depူᗰeascူ condiᘰia risc: Existူ riscul ca din varii motive mediul de confort, de siguranᘰူ, de încredere, oferit de ᗰcoalူ sူ nu constituie un ferment pentru progresul personal reducerea riscului: Scoaterea totalူ a copilului din mediul familial pentru perioade mai lungi, participarea în tabere ᗰcolare, excursii itinerante în care i se vor dezvူlui ᗰi alte stiluri de viaᘰူ, consiliere educaᘰionalူ , sprijin în depူᗰirea dificultူᘰilor. O3. Proiectarea unei oferte educaᘰionale promotoare a interculturalitူᘰii ipotezူ: Promovarea interculturalitူᘰii permite profesorilor sူ recepteze ᗰi sူ valorifice real, în practica zilnicူ, diversitatea culturalူ , prin raportူri echilibrate fူrူ prejudecူᘰi ᗰi etichetူri, sူ gestioneze diferenᘰele culturale dintre medii, sူ promoveze dialoguri interculturale în interiorul clasei, prin valorificarea specificului personalitူᘰii ᗰi apartenenᘰei etnice a fiecူrui elev. risc: Profesorii sူ nu rူspundူ optim la acest exerciᘰiu al unei noi competenᘰe reducerea riscului: Activitူᘰi de formare, de consiliere pentru identificarea aspectelor vulnerabile de la nivelul ᗰcolii ᗰi de sprijin pentru implementarea cu succes a soluᘰiilor gူsite, activitူᘰi de elaborare comunူ de materiale suport care s ူ valorifice experienᘰele concrete din clasူ, de documentare ᗰi monitorizare.. O4. Asigurarea accesului adulᘰilor romi la educaᘰie ᗰi formare ipotezူ: Iniᘰierea unor programe de educaᘰie pentru pူrinᘰi, identificarea aᗰteptူrilor pူrinᘰilor faᘰူ de ᗰcoalူ ᗰi a nevoilor de formare ale acestora pot sူ-i transforme pe pူrinᘰi în aliaᘰi ai ᗰcolii. risc: Existူ riscul ca pူrinᘰii sူ nu manifeste nici un interes faᘰူ de educaᘰie reducerea riscului: Atragerea pူrinᘰilor în viaᘰa ᗰcolii prin invitarea acestora la serbူrile ᗰcolii, la expoziᘰii cu produse ale creaᘰiei artistice a copiilor din comunitate, implicarea pူrinᘰilor de contact ᗰi a mediatorului ᗰcolar în corecta receptare a acestor evenimente. O5. Deschiderea ᗰcolii cူtre comunitate ᗰi dezvoltarea parteneriatului cu actorii comunitူᘰilor locale ipotezူ: Responsabilizarea tuturor exponenᘰilor autoritူᘰii locale, ca factori de progres ai comunitူᘰii, asumarea rolului colectiv la dezvoltarea comunitူᘰii prin educaᘰie. risc: Existူ riscul ca autoritူᘰile locale sူ nu se implice în viaᘰa ᗰcolii reducerea riscului: Vor fi implicaᘰi în viaᘰa ᗰcolii prin invitarea acestora la serbူrile ᗰcolii ᗰi ale comunitူᘰii, vor fi consultaᘰi în toate deciziile importante care vizeazူ ᗰcoala, li se va solicita sprijin în probleme în care-ᗰi exercitူ autoritatea. O6. Asigurarea sprijinului educaᘰional în vederea asigurူrii progresului ᗰcolar individual pentru copiii cu CES integraᘰi în învူᘰူmântul de masူ risc: Existူ riscul ca mobilitate personalului didactic sူ fie redusူ ᗰi capacitatea de a servi grupului ᘰintူ limitat ူreducerea riscului: Vor fi implicaᘰi în activitatea de intervenᘰie în echipူ, se va monitoriza activitatea de intervenᘰie, iar în cadrul stagiilor de practicူ vor fi asistaᘰi, consiliaᘰi ᗰi coordonaᘰi prin responsabili desemnaᘰi, specialiᗰti din cadrul Centrului de Resurse pentru Educaᘰie Incluzivူ .


Evaluarea riscurilor va fi analizatူ în fiecare etapူ a implementူrii strategiei ᗰi se va regူsi în planurile anuale de acᘰiune. Orice activitate cu risc crescut de eᗰec ᗰi cu probabilitate semnificativူ de eᗰec va fi atent monitorizatူ ᗰi evaluatူ.

§ Resurse identificate a) Problemele de infrastructurူ ᗰi financiare vor fi rezolvate cu sprijinul Consiliului Judeᘰean Cluj, Prefecturii judeᘰului Cluj, primူriile ᗰi consiliile locale Problemele de comunicare cu comunitူᘰile de romi, dar ᗰi de susᘰinere a programelor sociale adresate grupurilor ᘰintူ din comunitူᘰile de romi vor fi garantate de parteneriatul cu asociaᘰiile de romi, experᘰii romi din teritoriu, liderii spirituali ai acestor comunitူᘰi Problemele de impact social al iniᘰiativelor noastre vor fi rezolvate cu sprijinul mass -media b) Identificarea resurselor financiare care pot asigura continuitatea activitူᘰilor programului dupူ încetarea finanᘰူrii din partea Uniunii Europene:

o programe tip << grူdiniᘰa de varူ>>, << grူdiniᘰa de dupူ-amiazူ>> o participarea la programul A doua ᗰansူ o salarizarea mediatorului ᗰcolar o gustare gratuitူ pentru preᗰcolari ᗰi elevi din ciclul primar o transport ᗰcolar

sunt susᘰinute de programele guvernamentale, partenerii instituᘰionali tradiᘰionali ai Inspectoratului ᗠcolar Judeᘰean ᗰi de protocoalele de parteneriat încheiate cu diverse ONG-uri.

Material realizat de: Inspector pentru gestionarea programelor comuntare

ᗰi problematica integrူrii europene Prof. Dr. Adriana Iacob

strategia inspectoratului Şcolar judeŢean … jud anexa f ro cluj 2005.pdf · inspectoratul...

Documents