strategia energeticĂ a romÂniei 2019-2030,...

STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2019-2030, CU PERSPECTIVA ANULUI 2050Sinteză la Raport de mediu_rev01

SINTEZĂ LA RAPORTUL DE MEDIU

PENTRU STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2019-2030, CU PERSPECTIVA

ANULUI 2050

PRESTATOR: KVB CONSULTING & ENGINEERING SRL

BENEFICIAR:

Decembrie 2018

1


FI Ă DE CONTROL A DOCUMENTULUIȘ

Cod PRM-533/S-RM/694/20.06.2018

Contractul 694/20.06.2018

Titlul Contractului Raport de mediu ca urmare a evaluării de mediu a proiectului Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Autoritatea Contractantă Ministerul Energiei

Prestator KVB Consulting & Engineering SRL

Document Sinteză la Raportul de mediu

Colectiv de elaborare:Ing. Emilia Anca Burghelea Manager de proiectRoxana Gabriela Olaru Expert de mediu 1

2


CUPRINSI. INTRODUCERE.............................................................................................................................4

II. SCURTĂ PREZENTARE A SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050............................5

II.1. INTRODUCERE..........................................................................................................................5

II.2. CONTEXTUL ACTUAL...............................................................................................................5

II.3. STRUCTURA STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050...........................................................................................................6

II.4. RELA IA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTEȚ Ș ....................................................7

III. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI......................................................................8

IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050......................................10

V. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050.....................................................................................................................................11

VI. OBIECTIVELE DE PROTEC IE A MEDIULUI STABILITAE LA NIVEL NA IONAL, Ț ȚCOMUNITAR SAU INTERNA IONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU STRATEGIA ȚENERGETICĂ......................................................................................................................................12

VII. POTEN IALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUIȚ ..............................................13

VIII. EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTEN IALE ALE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEIȚ ENERGETICE ASUPRA ARIILOR NATURRALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR................25

IX. POTEN IALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ȚSĂNĂTĂ II, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂȚ .................................................................................27

X. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CÂT DE COMPLET ȘPOSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI.............28

XI. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE...29

XII. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050......................................30

XIII. CONCLUZII..............................................................................................................................31

3


I. INTRODUCERELucrarea de fa ă reprezintă Sinteza Raportului de mediu pentru Evaluarea Strategică deț Mediu a Strategiei Energetice a României pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, denumită în continuare SER 2019 -2030 cu perspectiva anului 2050. Prezenta lucrare a fost elaborată de către SC KVB Consulting & Engineering SRL, societate înscrisă în Registrul1 na ional al elaboratorilor de studii pentru protec iaț ț mediului la pozi ia nr. 82 pentru elaborare: raport de mediu (RM), raport privindț impactul asupra mediului (RIM), bilan de mediu (BM), raport de amplasament (RA),ț raport de securitate (RS) i studiu de evaluare adecvată (EA).șStrategia Energetică a României pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 este promovată de către Ministerul Energiei, în calitate de titular al strategiei.

Obiectivul general al Strategiei îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât pe termen scurt, cât i pe termen mediu i lung, adecvat unei economii moderne i unuiș ș ș standard de via ă crescut, cu respectarea reperelor na ionale, europene i globale careț ț ș influen ează i determinările politice i deciziile în domeniul energetic.ț ș șStrategia Energetică a României a fost realizată pentru orizontul de timp 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, inând cont de necesită ile i de obliga iile interna ionale aleț ț ș ț ț României, dar i de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energeticș na ional pentru acest moment.țProcedura de evaluare de mediu a foste demarată la începutul anului 2017, pe parcursul derulării procedurii apărând necesitatea actualizării Strategiei Energetice. Astfel a fost realizată o primă versiune, intitulată "Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050", publicată în 19 decembrie 2016, ulterior fiind elaborată versiunea actualizată a Strategiei pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Aceasta ine cont de schimbările produse în ultima perioadă la nivel na ional iț ț ș mondial (Programul de Investi ii Strategice de interes na ional i includerea în listaț ț ș resurselor energetice primare – hidroenergia, energia eoliană i solară, de eurile cuș ș destina ie energetică i energia geotermală).ț șLa finalizarea procedurii SEA pentru SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se va emite Avizul de mediu, în baza Raportului de mediu, care poate suferi modificări în cadrul procedurii men ionate mai sus. În cazul în care SER 2019-2030, cu perspectivaț anului 2050 va suferi modificări se va notifica autoritatea competentă de protec iaț mediului, care va decide dacă se va derula o nouă procedură SEA.

1 Conform Ordinului nr. 1026/2009 pentru elaborarea de rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecavta si rapoarte de securitate

4


II.SCURTĂ PREZENTARE A SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050

II.1. INTRODUCERE

Prima versiune a SER 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost elaborată în decembrie 2016, urmând ca în iulie 2018 să apară cea de-a doua versiune, iar în noiembrie 2018 cea de-a treia versiune.

Definitivarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se va realiza în cadrul Procedurii SEA, în grupurile de lucru la care participă autoritatea de sănătate publică precum i alte autorită i publice interesate de efectele acestei strategii. Procedura SEAș ț s-a declan at odată cu depunerea la Ministerul Mediului a Notificării nr.ș 250224/13.02.20172 i 61460/14.02.2017ș 3, împreună cu prima versiune a SER 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 i a celor două anun uri. În mai 2017 s-a derulatș ț primul grup de lucru, urmând ca Ministerul Energiei să deruleze procedura de achizi ieț în vederea elaborării Raportului de mediu. În 17 octombrie 2018 s-a derulat cel de-al doilea grup de lucru.

SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 ine cont i de schimbările petrecute înț ș ultimii ani la nivel mondial i na ional, ea reprezentând documentul premergătorș ț Planului Na ional Integrat Pentru Energie i Climă (PNESC).ț ș

II.2. CONTEXTUL ACTUAL

În prezent, la nivel interna ional, pia a energiei se află într-o perioadă de tranzi ie, dinț ț ț patru puncte de vedere: tehnologic, climatic, geopolitic i economic. Aceste evolu ii auș ț efecte asupra sectorului energetic atât la nivel european, cât i na ional. Astfel, Româniaș ț va trebui să se adapteze la aceste tendin e de pe pie ele interna ionale, dar i laț ț ț ș rea ezările geopolitice ce influen ează parteneriatele strategice, având atât componenteș ț de securitate i investi ii, cât i de comer i tehnologie.ș ț ș ț șDin punct de vedere tehnologic au apărut o serie de transformări: utilizarea tehnologiei în extrac ia hidrocarburilor „de ist”, care a dus la o inversare a ierarhiei mondiale aț ș producătorilor de i ei i gaz natural; transformarea sectorului energiei electrice prinț ț ș digitalizarea re elelor inteligente cu coordonare în timp real; utilizarea energieiț electrice în transporturi, estimându-se ca la nivelul anului 2030 autovehiculele electrice să aibă o pondere considerabilă. Conform Agen iei Interna ionale a Energiei (IEA) seț ț preconizează o cre tere de până la 30 milioane de automobile electrice până în 2025,ș urmând ca până în 2040 numărul lor să crească la 150 milioane.

Din punct de vedere climatic se dore te promovarea „energiilor curate” centrată peș diminuarea emisiilor de GES. Agen ia Interna ionala de Energie a stabilit printr-unț ț document4 elaborat în noiembrie 2016 o listă de măsuri, astfel: introducerea unui preț global al poluării (pentru CO2); crearea unui set global de indicatori ai decarbonării iș cre terea capacită ii guvernelor de a implementa procesul de tranzi ie energetică.ș ț ț

2 Număr de înregistrare al Ministerului Energiei3 Număr de înregistrare al Ministerului Mediului4 Raportul Energie, schimbări climatice și mediu

5


Din punct de vedere economic se constată un trend în ieftinirea pre ului gazului naturalț i al petrolului i o cre tere tot mai mare pentru energie. Astfel sectorul energetic seș ș ș

transformă în unul neprofitabil pentru investitori. Pentru orizontul de timp 2030-2040 se preconizează o înlocuire a capacită ilor din unită ile de producere a energieiț ț nucleare pentru investi iile care s-au realizat în perioada anilor '70 - '80.țPolitica energetică a României se realizează în cadrul schimbărilor i evolu iilor ce auș ț loc pe plan interna ional i europenă. Astfel, politica energetică a României trebuie săț ș fie corelată cu documentele similare existente la nivel european pentru a asigura o singură direc ie cu politica Uniunii Europene din domeniu.țSER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 urmăre te îndeplinirea principalelorș Obiective ale noii politice energie-mediu a Uniunii Europene, Obiective asumate i deș România.

II.3. STRUCTURA STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050

Strategia Energetică a României pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este structurată pe 7 capitole, astfel:

I. Viziunea Strategiei Energetice – stabile te liniile directoare pe care va trebuiș România să le urmeze pentru a cre te din punct de vedere energetic în condi ii deș ț sustenabilitate;II. Obiective strategice fundamentale – sunt prezentate apte Obiective strategiceș

fundamentale, care urmăresc analiza i planificarea pentru perioada 2019-2030, cuș perspectiva anului 2050;III. Programul de investi ii strategice de interes na ional – prezentarea viitoarele 3ț ț

mari investi ii la nivel na ional pentru energie nucleară, energie termoelectrică iț ț ș hidroenergie;IV. Contextul actual – prezintă perspectivele evolu iei din domeniul energiei la nivelț

interna ional, european i na ional, cu prezentarea direc iilor de dezvoltare pentruț ș ț ț perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050;V. Măsuri i ac iuni pentru atingerea Obiectivelor strategice – prezentareaș ț

Obiectivelor opera ionale i a ac iunilor prioritare, i corelarea Obiectivelor strategiceț ș ț ș cu cele opera ionale;țVI. Evolu ia sectoarelor energetice na ionale până în anul 2030 – prezintă informa iiț ț ț

despre consumul de energie pe categorii de activită i, resursele energetice epuizabile iț ș regenerabile, investi ii în sectorul energetic etc;țVII. Perspective ale sectorului energetic românesc între 2030 i 2050.ș

6


II.4. RELA IA CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTEȚ ȘÎn cadrul Raportului de mediu s-a realizat analiza rela iei SER 2019-2030, cuț perspectiva anului 2050 cu alte planuri i programe cu relevan ă pentru sectorulș ț energetic. S-au analizat 14 strategii, însă pe lângă acestea pot fi identificate i alteș planuri i programe ce pot avea legătură cu SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.ș

Rezultatele parcurgerii acestora au condus către următoarele aspecte:

Există o în elegere unanimă asupra principalelor probleme din sectorul energetic iț ș asupra direc iilor de ac iune pentru remedierea acestora;ț ț Există un grad redus de rela ionare între strategiile ce vizează protec ia mediului (ex:ț ț Strategia privind biodiversitatea, Planul Na ional de Management al Bazinului Dunării)ț

i strategiile sectoarelor economice bazate pe exploatarea resurselor naturale (a a cumș ș este prezentat i în SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050); ș Cea mai mare parte dintre intele propuse din diferitele strategii, planuri iț ș programe au la bază o prognoză bazată pe cre tere economică sus inută.ș ț

7


III. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUIÎn cadrul Raportului de mediu s-au analizat factorii de mediu care ar putea fi afecta i de țcătre obiectivele i activită ile din sectorul eneregetic.ș ț

Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbări climatice, biodiversitate, conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale, eficienţa energetică, populaţie şi sănătate umană, peisajul natural, moştenirea culturală, transport durabil, creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu.

Producerea de energie este o formă de dezvoltare ce generează unele dintre cele mai importante efecte negative asupra mediului, fiind totuşi esenţială pentru bunăstarea umană.

De asemenea a fost prezentată i situa ia stării mediului în contextul neimplementăriiș ț SER 2019-2030 cu perspectiva anului 2050. Mai jos este redat rezumatul evolu iei stăriiț mediului în situa ia neimplementării Strategiei.țAnaliza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050) s-a realizat pe baza gradului actual de cunoa tere i a metodelor deș ș evaluare existente cu privire la starea mediului i tendin ele evolu iei sale. ș ț țAnaliza este structurată pe aspecte de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului.

Scenariul de implementare al Alternativei ”0” presupune neimplementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Cu privire la această ipoteză se pot face următoarele precizări:

- SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 crează cadrul pentru satisfacerea necesarului de energie la un pre cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne deț pia ă i a unui standard de via ă civilizat, în condi ii de calitate. Lipsa strategiei,ț ș ț ț neimplementarea prevederilor sale nu scute te autorită ile responsabile de aplicareaș ț prevederilor legislative sau atingerea intelor stabilite la nivel european i na ional înț ș ț ceea ce prive te sectorul energetic.ș- SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 asigură viziunea integrată i realizeazăș o prioritizare a măsurilor ce trebuie adoptate pentru atingerea intelor în sectorulț energetic prin asigurarea unei dezvoltări durabile. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

Adoptarea unor măsuri locale care pot compromite alte măsuri adoptate la nivel regional sau na ional;ț

cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivel regional sau local;

Neimplementarea celor mai bune tehnici disponibile care ar reduce semnificativ impactul asupra mediului.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că promovarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 crează cadrul adecvat de dezbatere i consultare publicăș asupra op iunilor privind dezvoltarea sectorului energetic.ț

8


Tabel 1 Evolu ia stării mediului în situa ia neimplementării SER 2019-2030, cu perspectivaț ț anului 2050

Aspecte de mediu

relevante

Evolu ia posibilă a stării mediului în situa ia neimplementării SERț ț 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Aer

Se vor men ine tendin ele de stagnare a emisiilor de poluan i în atmosferăț ț ț din sectorul energetic determinate de procesul lent de modernizare a instala iilor precum i de contextul economic defavorabil; astfel, sectorulț ș energetic va rămâne principalul generator de poluan i atmosferici la nivelț na ional, necontribuind la reducerea emisiilor GES.ț

Apă

Se va men ine tendin a de cre tere a debitelor de ape uzate evacuate înț ț ș corpurile de apă de suprafa ă în paralel cu un proces de cre tere a debitelorț ș de apă insuficient epurate i o reducere a celor neepurate.șMici evolu ii pozitive privind imbunătă irea calită ii corpurilor de apăț ț ț subterană însă fără modificări semnificative fa ă de situa ia actuală.ț ț

SolStagnarea sau cre tereaa suprafe elor de teren polaute ca urmare a cre teriiș ț ș debitelor masice de poluan i evacua i precum i a neimplemnetăriiț ț ș măsurilor de remediere adecvate.

Schimbări climatice

Lipsa unor solu ii alternative de asigurare a încălzirii locuin elor, precum iț ț ș men inerea activtă ilor industriale din sectorul energetic fărăț ț implementarea de măsuri privind reducerea poluării vor face ca emisiile de gaze cu efect de seră să se men ină la nivelul actual sau să crească.țÎn lipsa aplicării unei viziuni unitare la nivelul ării pentru mărireaț suprafe elor împădurite i realizarea de spa ii verzi cu produc ie ridicată deț ș ț ț biomasă, se va men ine capacitatea actuală de absorb ie i reten ie a GES.ț ț ș ț

BiodiveristateLipsa unei viziuni strategice de ansamblu va permite adoptarea unor măsuri antropice cu efect asupra zonelor naturale valoroase sau în vecinătatea acestora afectând diversitatea biologică i func ionalitatea acestor sisteme.ș ț

PeisajLipsa unei viziuni integrate privind identificarea i localizarea Obiectivelorș industriale, dar nu numai, si dezvoltarea urbană, conduc la diminuarea spa iilor verzi, la măsuri ineficiente de colectare i tratare a de eurilorț ș ș

Aspecte culturale

Lipsa unei viziuni integrate privind identificarea şi localizarea Obiectivelor de patrimoniu cultural faţă de zonele vulnerabile la poluarea din secorul energetic, va împiedica dezvoltarea unor măsuri de protejare a acestora.

Conservarea resurselor naturale

Asigurarea surselor energetice vor continua să se facă în special din resurse neregenerabile. Presiunea asupra resurselor naturale ar urma să crească în lipsa politicilor privind economisirea i conservarea energiei.ș

De eurișLipsa unei viziuni integrate privind măsuri de reducere a cantită ilor deț de euri din ramurile industriale din sectorul energetic vor împiedicaș îndeplinirea intelor privind gestionarea i reducerea cantită ii de de euri.ț ș ț ș

Popula ie iț ș sănătate umană

Se va men ine gradul actual de racordare la sursele de energie;ț

TransportLipsa interconectării sistemelor de transport de energie cu ările vecine;țNu vor fi îndeplinite intele pentru GES prin neaplicarea combustibililor cuț con inut scăzut de carbon în sectorul transporturilor;ț

Eficien ăț energetică

Nu vor fi atinse intele referitoare la reducerea intensită ii energetice (cuț ț 20% până în 2020 la anul de referin ă 2007);țAbsen a unor măsuri financiare pentrun proiectele i programele deț ș cre tere a eficien ei energeticeș ț

9


IV. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050A a cum a fost prezentat i în cadrul Raportului de mediu, în textul strategieiș ș nu au identificate formulări exacte privind poten iale efecte negative semnificative asociate.ț În lipsa unor prevederi clare privind arealele de desfă urare a unor proiecte energeticeș într-ul areal restrâns există totu i riscul apari iei unor efecte semnificative privindș ț impactul cumulat al acestor proiecte. Un exemplu în acest sens l-ar putea reprezenta realizarea unui grup energetic la Rovinari de 600 MW i altul la Turceni de 400 MW. Unș alt exemplu este reprezentat de proiectele hidroenergetice a căror distribu ie pe cursulț unui râu poate duce la alterări poten ial semnificative ale popula iilor speciilor acvativeț ț sau ale habitatelor acvatice i/sau ripariene.ș

Proiectele energetice apar/vor apărea în zonele cu poten ial ridicat pentru valorificareaț resurselor regenerabile în contextul neevaluări capacită ii de suport pentru astfel deț proiecte.

O analiză riguroasă a caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ de implementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este greu de realizat în această etapă. O parte dintre proiectele propuse în cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu au stabilit în totalitate perimetrul de desfă urare.ș

În schimb pentru următoarele proiecte LEA s-a putut cuatifica un impact asupra zonelor i arealelor de interes conservativ, în baza Acordurilor de mediu ob inute pentruș ț

investi iile respective:ț

1. LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit echipat) între sta iile existente Smârdan iț ș Gutina ;ș

2. LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Cernavodă i Stâlpu, cu un ciurcuiț ș intrare/ie ire în sta ia 400 kV Gura Ialomi ei;ș ț ț

3. Extinderea sta iei 220/110 kV Stâlpu prin construirea sta iei 400/110 kV;ț ț4. LEA 400 kV Por ile de Fier - Anina – Re i a;ț ș ț5. LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Re i a (România) i Pancevo (Serbia).ț ș ț ș

10


V.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050Ca i în cuprinsul Raportului de mediu problemele de mediu existente relevante pentruș SER 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 sunt prezentate sub formă tabelară.

Tabel 2 Probleme de mediu existente relevante pentru SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Aspecte de mediu relevante

Probleme de mediu relevante pentru SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Aer

Existen a unor zone critice din punct de vedere al poluării aeruluiț datorate activită ilor din sectorul energetic (oxizi de sulf, oxizi de azot);țExisten a unui număr însemnat de Obiective termoenergetice, care nuț sunt modernizate cu instala ii de reducere a emisiilor, în principal oxiziț de sulf, azot i compu i ai carbonului;ș ș

Apă

Existen a zonelor unde acviferul este poluat cu substan e petroliereț ț (zona Ploie ti – unde există rafinării i zonele de stocare i transport aș ș ș i eiului, în caz de poluări accidentale);ț ț

Alterarea cursurilor de apă de suprafa ă prin dezvoltarea diferitelorț construc ii hidroenergetice;țTendin a de încărcare a apelor de suprafa ă cu substan e organice,ț ț ț suspensii provenite de la instala iile energetice, care nu au trecut printr-țun proces de modernizare;

Sol

Prezen a zonelor contaminate în jurul amplasamentelor din sectorulț energetic (terenurile din imediata apropiere a termocentralelor pe cărbune);Prezen a zonelor contaminate cu produse petroliere i apă sărată de laț ș extrac ia i eiului;ț ț țNedecontaminarea siturilor poluate istoric din sectorul energetic;

Schimbări climaticeEmisii ridicate de gaze cu efect de seră provenite din activită ile dinț sectorul energetic;

Biodiveristate

Amplasarea neadecvată a entită ilor din sectorul energetic în raport cuț ariile naturale protejate;Absen a unor evaluări cumulative privind impactul fiecărui subsectorț energetic, i lipsa evaluărilor cumulative privind aglomerarea unorș Obiective energetice în areale restrânse;Lucrări neadecvate de reconstruc ie ecologică care ar permite refacereaț habitatelor naturale;

PeisajDegradarea peisajului natural ca urmare a construirii de noi Obiective energetice;

Aspecte culturaleDegradarea zonelor de interes cultural ca urmare a construirii de noi Obiective energetice;


Exploatarea resurselor neregenerabile într-un ritm alert.

De euriș Depozitarea necontrolată a tuturor tipurilor de de euri;șPopula ie iț ș

sănătate umanăNumărul ridicat de unită i din sectorul energetic cu impact asupraț sănătă ii umane;ț

Transport Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea transportului electric;

Eficien ă energeticăț Lipsa de infrastructurii pentru valorificarea de eurilor în scopul reduceriiș exploatării resurselor naturale epuizabile.

11


VI. OBIECTIVELE DE PROTEC IE A MEDIULUI STABILITAE LAȚ NIVEL NA IONAL, COMUNITAR SAU INTERNA IONAL CAREȚ Ț SUNT RELEVANTE PENTRU STRATEGIA ENERGETICĂObiectivele i măsurile propuse prin SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 pentruș evaluarea efectelor asupra mediului sunt redat mai jos.

Tabel 3 Aspectele de mediu i Obiectivele de mediu propuse în cadrul SER 2019-2030, cuș perspectiva anului 2050

Aspecte de mediu Obiective de mediu propuse

AerOM.1 Îmbunătă irea calită ii aerului prin reducerea emisiilor generate deț ț către activită ile din sectorul energetic;ț

Apă (de suprafa ăț i subterană)ș

OM.2 Îmbunătă irea calită ii apelor prin reducerea emisiilor generate deț ț către activită ile din sectorul energetic;țOM.3 Men inerea stării ecologice a apelor curgătoare (Directiva Cadruț Apă);

SolOM.4 Limitarea i reducerea poluării punctiforme a solului;șOM.5 Men inerea stării ecologice ale solului;ț

Schimbări climatice

OM.6 Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră generate din sectorul energetic pentru atingerea intelor impuse de UE;ț

BiodiversitateOM.7 Conservarea habitatelor i speciilor de floră i faună de importan ăș ș ț comunitară;OM.8 Men inerea re elei na ionale de arii naturale protejate;ț ț ț

Peisaj OM.9 Protec ia i conservarea peisajului natural;ț șAspecte culturale

OM.10 Păstrarea i conservarea elementelor de patrimoniu cultural;șOM.11 Păstrarea i conservarea tradi iilor i obiceiurilor locale;ș ț ș


OM.12 Reducerea exploatării resurselor epuizabile i facilitarea utilizăriiș celor regenerabile;

De euriș OM.13 Reducerea cantită ilor de de euri generate i cre terea gradului deț ș ș ș reciclare/valorificare pentru toate tipurile de de euri;ș

Popula ie iț ș sănătate umană

OM.14 Diminuarea poluan ilor din aer, dar nu numai, i îmbunătă ireaț ș ț stării de sănătate a popula ieiț

TransportOM.15 Facilitarea infrastructurii pentru asigurarea transportului electric;OM.16 Asigurarea condi iilor din domeniul transporturilor pentruț atingerea intelor impuse de UE;ț

Eficien ăț energetică

OM.17 Îmbunătă irea eficien ei energetice i utilizarea durabilă aț ț ș resurselor pentru producerea energiei.

12


VII. POTEN IALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUIȚÎn prezent pia a energiei na ionale este supusă unor tranformări de natură tehnologică,ț ț economică, geopolitică i climatică în trend cu schimbările la nivel global i european.ș ș În acest context, România trebuie să anticipeze i să se pozi ioneze fa ă de tendin eleș ț ț ț interna ionale, precum i fa ă de rea ezările geopolitice care influen eazăț ș ț ș ț parteneriatele strategice.

În contextul evaluări poten ialelor efecte semnificative asupra mediului produs deț implementarea proiectelor propuse prin SER 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, sunt preznetate coordonatele principale ale cadrului conceptual utilizat în evaluarea strategiei energetice:

1. Identificarea corectă şi implementarea obligaţiilor de mediu din sectorul energetic (inclusiv datoriile istorice: situri contaminate, suprafeţe terestre şi corpuri de apă ce necesită reabilitare sau reconstrucţie ecologică);

2. Diminuarea externalitaţilor de mediu aferente funcţionării capacităţilor energetice actuale (reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, reducerea consumului de apă, colectarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate evacuate, reducerea cantităţilor şi creşterea gradului de valorificare a deşeurilor);

3. Promovarea acelor noi proiecte energetice care asigură cel mai scăzut nivel de afectare a mediului (nu afectează specii sau habitate care fac obiectul conservării, au prevăzute măsuri de prevenire, diminuare sau compensare a efectelor negative);

4. Creşterea ponderii de utilizare a resurselor regenerabile în producţia de energie;

5. Creşterea eficienţei energetice pe toate segmentele (de la exploatare la consum).

Evaluarea subsectoarelor SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Subsectorul minier (lignit, huilă, uraniu)

Situa ia actuală:țSitua ia actuală este prezentată succint în cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anuluiț 2050, astfel:

produc ia de cărbune la nivelul anului 2017 era de 5164.7 mii tep, reprezentândț aproximativ 15% din mixul de energie;

resursele de lignit: 690 mil. Tone – perioadă de asigurare cu rezerve 28 de ani; resursele de huilă: 232 mil. Tone – perioadă de asigurare cu rezerve 290 de ani; resursele de uraniu: nu sunt date disponibile (date cu regim special disponibil în

anexă clasificată); produc ia de lignit se realizează în principal din 15 perimetre de exploatare dinț

bazinul carbonifer al Olteniei; produc ia de huilă se realizează din exploatarea minelor Vulcan i Livezeni.ț ș

Identificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț ț

13


Obliga iile de mediu nu sunt clar identificate, dar sunt propuse câteva solu ii pentruț ț păstrarea sursei de producere de energie în cadrul mixului energetic na ional, astfel:ț

producerea de energie care are la bază lignitul este fezabilă în măsura în care reu e te să rămână competitivă în mixul energiei electrice i să î i îndeplineascăș ș ș ș obliga iile de mediu;ț

se propune dezvoltarea de noi capacită i prevăzute cu tehnologie de captare,ț transport i stocare geologică a CO2 (CSC);ș

închiderea minei Crucea (jude ul Suceava) de exploatare a minereului de uraniu.țIdentificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050:ț șConform informa iilor din SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2030, producerea deț energie pe bază de cărbune are tendin ă de cre tere până la orizontul de timp 2030,ț ș urmând ca apoi să scadă în acord cu scăderea rezervelor de cărbune.

1. Pentru anul 2020 – realizarea de noi centrale termoelectrice pe bază de lignit cu parametrii supracritici;

2. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică pe bază de cărbune va fi deț 17.5 TWh (27.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 17.3 TWh (25.4% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

3. Pentru anul 2025 - produc ia de energie electrică pe bază de cărbune va fi deț 17.8 TWh (24,7% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 17.3 TWh (27.5% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017;ț

4. Pentru anul 2030 - produc ia de energie electrică pe bază de cărbune va fi deț 18,8 TWh (20.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică ) fa ă de 17.3 TWh (27.5% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017;ț

5. Pentru anul 2035 - produc ia de energie electrică pe bază de cărbune va fi deț 14.9 TWh, (18% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 17.3 TWh (27.5% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017;ț

6. Pentru anul 2035 – realizarea de noi centrale termoelectrice pe bază de lignit prevăzute cu tehnologia de captare, transport i stocare geologică a CO2 (CSC).ș

7. Pentru anul 2040 - 2050 - produc ia de energie electrică pe bază de cărbune va fiț de 14.9 TWh (18% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 17.3 TWh ( 27.5% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017.ț

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 sunt prezentate proiecte care au la bază ca materie primă cărbunele:

Realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari – parametrii supracritici;

Materia primă, lignitul, care va fi utilizat în cadrul obiectivului mai sus men ionat va fiț extras din carierele aflate în imediata vecinătate a obiectivului de investi ie.ț

Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW la Turceni – parametrii ultrasupracritici;

14


Pe baza elementelor prezentate nu pot fi identificate efecte negative semnificative asociate viitoarelor proiecte din sectorul minier. Pentru fiecare proiect se va derula etapa de evaluare a impactului asupra mediului în care se vor identifica cât mai corect formele de impact în func ie de loca ie, caracteristicile tehnologice i capacită ileț ț ș ț prevăzute. În cele ce urmează se vor prezenta câteva efecte poten ial negative care seț vor confirma sau infirma în etapa de evaluare a impactului asupra mediului:

Afectarea unor suprafe e mari de teren pentru extragerea cărbunelui utilizat caț materie primă în cele două obiective men ionate mai sus, inclusiv alterareaț ireversibilă a unor habitate naturale;

Emisii atmosferice ridicate de pulberi i/sau particule în suspensie cu efecteș directe asupra sănătă ii popula iei i/sau vegeta iei naturale din proximitate;ț ț ș ț

Modificarea condi iilor hidrogeologice i hidrologice locale, care pot avea efecteț ș la distan ă;ț

Posibila poluare a apelor de suprafa ă (cu materii în suspensie), a apelorț subterane i a solului/subsolului.ș

Identificare de solu ii inovatoare/durabile:țSER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 promovează utilizarea unor tehnologii noi dotate cu parametrii ultrasupracritici si supracritici care conduc către o eficien ăț ridicată, flexibilitate în operare i emisii specifice de GES scăzute.ș

Subsector de hidrocarburi ( i ei i gaze naturale)ț ț șSitua ia actuală:țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 sunt prezentate succint date despre perimetrele de exploatare a hidrocarburilor, despre produc ia lor etc, astfel:ț

produc ia de i ei la nivelul anului 2017 era de 11.175,9 mii tep, reprezentândț ț ț aproximativ 32.6% din mixul de energie;

produc ia de gaze naturale la nivelul anului 2017 era de 9.282,1 mii tep,ț reprezentând aproximativ 27% din mixul de energie;

exploatarea hidrocarburilor în prezent se face în 400 de zăcăminte de i ei iț ț ș gaze naturale, astfel: OMV Petrom operează peste 200 de zăcăminte comerciale de i ei i gaze naturale, cu peste 7000 de sonde active i mai mult de 700 deț ț ș ș facilită i, iar în Marea Neagră de ine 7 platforme fixe;ț ț

Romgaz î i desfă oară activitatea pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare,ș ș exploatare;

resursele gaze naturale: 726,8 mil. Tone – perioadă de asigurare cu rezerve 69 de ani;

resursele de i ei: 229,2 mil. Tone – perioadă de asigurare cu rezerve 67 de ani.ț țIdentificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu au fost identificate obliga iileț de mediu pentru sectorul de hidrocarburi. Nu este prezentată o eviden ă privindț situa ia actuală a siturilor contaminate aferente acestui sector. Obliga iile de mediu suntț ț deosebit de importante în acest sector vizând apele de suprafa ă i subterane i solul iț ș ș ș subsolul. Conform Strategiei Na ionale i Planului Na ional de ac iune pentruț ș ț ț gestionarea siturilor contaminate din România există 215 situri contaminate rezultate

15


din extragerea i eiului, aproximativ 80% din totalul siturilor contaminate din toateț ț industriile.

Identificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050: ț șConform informa iilor din SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, producerea deț energie pe bază de i ei (petrol) este liniară, cu mici inflexiuni în func ie de cerin eleț ț ț ț pie ei. În cazul producerii de energie care are la bază gazul natural aceasta are tendin ăț ț crescătoare pentru orizontul de timp specificat în SER. Mai jos unt exemplificate inteleț de producere a energiei pe bază de i ei (petrol) i gaze naturale:ț ț ș

1. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică pe bază de hidrocarburiț (petrol) va fi de 0.4 TWh (0.6% din ponderea resurselor energetice în produc iaț de energie electrică) fa ă de 0.4 TWh (0.7% din ponderea resurselor energeticeț în produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

2. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică pe bază de gaze naturale va fiț de 14 TWh (20.3% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț elctrică) fa ă de 10.2 TWh (16.3% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

3. Pentru perioada 2025-2050 - produc ia de energie electrică pe bază deț hidrocarburi (petrol) va fi de 0.4 TWh (0.6-0.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 0.4 TWh (0.7% din pondereaț ț resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017;ț

4. Pentru perioada 2025 - 2035 - produc ia de energie electrică pe bază de gazeț naturale va fi de 14.5 TWh (20,1 – 17.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 10.2 TWh (16.3% din ponderea resurselorț ț energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017;ț

5. Pentru perioada 2040 - 2050 - produc ia de energie electrică pe bază de gazeț naturale va fi de 15 TWh (17.8-17.4% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 10.2 TWh (16.3% din ponderea resurselorț ț energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017.ț

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 sunt prezentate proiecte care au la bază ca materie primă cărbunnele:

Realizarea unui grup nou 200 MW CCGT-Craiova II, pe gaz cu func ionareț flexibilă inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Gherce ti;ș

Realizarea unui grup nou 400 MW CCGT pe gaz cu func ionare flexibilă Mintia;țPe baza elementelor prezentate nu pot fi identificate efecte negative semnificative asociate viitoarelor proiecte din sectorul minier. Pentru fiecare proiect se va derula etapa de evaluare a impactului asupra mediului în care se vor identifica cât mai corect formele de impact în func ie de loca ie, caracteristicile tehnologice i capacită ileț ț ș ț prevăzute. De asemenea men ionăm că cele două proiecte se vor realiza pe ampriza sauț în imediata vecinătate a actualelor obiective energetice.

Identificare de solu ii inovatoare/durabile:țProspectarea de noi perimetre de exploatare prin programe proprii de investi ii i prinț ș implementarea de programe de modernizare i retehnologizare instala iilor vechi.ș ț

16


Subsector energie regenerabilă (hidrocentrale, eoliene, solare, geotermale, biomasă)

Situa ia actuală:țSitua ia actuală din subsectorul energiei regenerabile este prezentat în cadrul SERț 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 astfel:

produc ia de energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică, solară i energiaț ș electrică din import la nivelul anului 2017 era de 5.203,8 mii tep, reprezentând aproximativ 15,2% din mixul de energie;

Hidroenergia: poten ialul hidroenergetic al României este asigurat pe de o parteț de către apele interioare cu o produc ie de 51.6 TWh/an, iar pe de altă parte deț către fluviul Dunărea (partea românească) cu o produc ie de 18,4 TWh/an;ț

energie eoliană: sunt prezentate zone ce oferă posibilită i de valorificareț energetică (Dobrogea, areale din Bărăgan i Moldova) i contextul dezvoltăriiș ș acestui sector pe pia a producerii de energie;ț

energie solară: este valorificată în scop energetic în două direc ii: pe de o parteț în sistem individual la asigurarea apei calde menajere i încălzirea clădirilor, iarș pe de altă parte producerea de energie electrică în sisteme fotovoltaice. Zonele cu poten ial maxim sunt: Dobrogea, estul Bărăganului i sudul Olteniei;ț ș

biomasă (care poate fi sub formă de biolichide, biogaz, de euri i gaze deș ș fermentare a de eurilor i nămolurilor); principala formă a biomasei cuș ș destina ie energetică este repreznetată de către lemnele de foc utilizate ca sistemț de încălzire în locuin e individuale;ț

prezentarea producerii de energie din surse regenerabile (biomasă, biocarburan i, biogaz, de euri prin valorificare energetică) va avea un trendț ș ascendent, urmând ca la nivelul anului 2030, consumul lemnelor de foc să scadă cu 20%, iar consumul de biocarburan i să crească cu 4.1 Twh/an;ț

la nivelul anului 2017 produc ia de energie din sursele men ionate anterior aț ț fost de 126 MW;

energia geotermală: sunt prezentate principalele perimetre de exploatare localizate în vestul Transilvaniei, pe suprafe e restrânse în nordul Bucure tiuluiț ș

i ora ului Râmnicu Vâlcea, i in jurul localită ii ăndărei. De asemenea seș ș ș ț Ț prezintă faptul că acest tip de resursă regenrabilă este nefezabilă în raport cost-beneficiu.

Identificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț țPentrul producerea energiei din surse regenerabile în cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 au fost trasate câteva direc ii în ceea ce prive te mediul astfel:ț ș

hidroenergie: stabilirea debitelor de servitute i instituirea arealelor Naturaș 2000 care au diminuat stocurile anuale de apă utilă cu aproximativ 20% fa ă deț nivelul anului 1990;

armonizarea cu politicile europene privind protec ia mediului;ț energie eoliană: limitări impuse de re eaua ecologică Natura 2000, dar i deț ș

culoarele de zbor pentru popula iile de păsări migratoare;ț energie solară: instituirea re elei Natura 2000 care a restrâns arealele pentruț

instalarea de noi parcuri forovoltaice.

17


Identificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050:ț șConform informa iilor din SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, producerea deț energie din surse regenerabile are un trend ascendent, a a cu se poate observa dinș prezentarea intelor propuse, astfel:ț

1. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică pe bază de surse regenerabileț (apă) va fi de 15.8TWh (22.9% din ponderea resurselor energetice în produc iaț de energie elctrică) fa ă de 14.4 TWh (23% din ponderea resurselor energeticeț în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017; ț

2. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică pe bază de surse regenerabileț (eolian & solar) va fi de 8.8TWh (12.7% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 8.5 TWh (13.5% din ponderea resurselorț ț energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017; ț

3. Pentru perioada 2020 - 2050 – produc ia de energie electrică pe bază de surseț regenerabile (biomasă) va fi de 0.9 TWh (1.3% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 0.4 TWh (0.7% din pondereaț ț resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017; ț

4. Pentru anul 2025 – produc ia de energie electrică pe bază de surse regenerabileț (apă) va fi de 17.5 TWh (24.3% din ponderea resurselor energetice în produc iaț de energie electrică) fa ă de 14.4 TWh (23% din ponderea resurselor energeticeț în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017; ț

5. Pentru anul 2025 – produc ia de energie electrică pe bază de surse regenerabileț (eolian & solar) va fi de 9.6 TWh (13.3% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) fa ă de 8.5 TWh (13.5% din ponderea resurselorț ț energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017; ț

6. Pentru perioada 2030-2050 – produc ia de energie electrică pe bază de surseț regenerabile (apă) va fi de 17.6 TWh (22.8-20.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energie electrică) fa ă de 14.4 TWh (23% dinț ț ponderea resurselor energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anuluiț 2017;





11. Pentru anul 2050 – produc ia de energie electrică pe bază de surse regenerabileț (eolian & solar) va fi de 14 TWh (16.3% din ponderea resurselor energetice în

18


produc ia de energie elctrică) fa ă de 8.5 TWh (13.5% din ponderea resurselorț ț energetice în produc ia de energie elctrică) la nivelul anului 2017.ț

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țConform SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, în domeniul hidroenergiei au fost propuse cele mai multe proeicte, unele în stadii avansate de realizare:

Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarni a-țLăpu te ti;ș ș

Realizare centrală hidroelectrică Turnu Măgurele –Nicopole, 500 MW; Realizare centrală hidroelectrică Răstoli a – 35 MW;ț Realizare centrale hidroelectrice pe râul Jiu – 90 MW; Realizare centrale hidroelectrice pe râul Olt (în zona de defileu) – 145 MW.

În cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu au fost stabilite poten ialeț efecte semnificative asupra mediului. Acestea se pot stabili în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Dintre cele mai cunoscute efecte negative poten ial semnificative, ar putea fi asupra ecosistemelor acvatice i raperiene prinț ș scăderea debitului de apă pe râuri.

Identificare de solu ii inovatoare/durabile:țPentru asigurarea de energie din resurse regenrabile, i în special hidroenergie, seș caută oportunită i de investi ii noi i modernizarea centralelor, atât pentru respectareaț ț ș normelor de protec ie a mediului, cât i pentru înlocuirea celor existente, doareceț ș durata de via a pentru cele mai multe CHE –uri este aproape de final.ț

Subsector energie nucleară

Situa ia actuală:țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu se oferă inform ii detaliateț asupra sectorului nuclear în contextul producerii de energie electrică.

Identificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț țNu au fost identificate obliga ii de mediu în ceea ce prive te producerea de energiei dinț ș surse nucleare.

Identificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050:ț șConform SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 s-au identificat inte cu un trendț ascendent în contextul producerii de energie, astfel:

1. Pentru anul 2020 – produc ia de energie electrică din surse nucleare va fi de 11.5ț TWh (16.7% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 11.5 TWh (18.3% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

2. Pentru anul 2025 – produc ia de energie electrică din surse nucleare va fi de 11.4ț TWh (15.8% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț electrică) fa ă de 11.5 TWh (18.3% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

3. Pentru anul 2030 – produc ia de energie electrică din surse nucleare va fi de 17.4ț TWh (22.5% din ponderea resurselor energetice în produc ia de energieț

19


electrică) fa ă de 11.5 TWh (18.3% din ponderea resurselor energetice înț produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017; ț

4. Pentru perioada 2035-2050 – produc ia de energie electrică din surse nucleareț va fi de 23.2 TWh (28-26.9% din ponderea resurselor energetice în produc ia deț energie electrică) fa ă de 11.5 TWh (18.3% din ponderea resurselor energeticeț în produc ia de energie electrică) la nivelul anului 2017.ț

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țSingurul proiect promovat de SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 îl reprezintă

Finalizarea grupurilor 3 i 4 la CNE Cernavodă.șMen ionăm că nu sunt descrise poten iale efecte negative semnificative deț ț implementarea proiectului.

Identificare de solu ii inovatoare/durabile:țTehnologia utilizată în domeniul nuclear este de tip CANDU (canadian).

Subsector transport energie electrică

Situa ia actuală:țSitua ia actuală prezentată în cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050ț referitoare la transportul energiei electrice este prezentat astfel:

transportul, înmagazinarea, distribu ia i pia a gazelor naturale care seț ș ț realizează în România prin Sistemul Na ional de Transport (SNT) care faceț legătura între punctele de producere spre consumatori. Acesta este realizat de către societatea TRANSGAZ;

înmagazinarea gazelor naturale se face în 7 depozite, dintre care 6 depozite de înmagazinare sunt de inute de către societatea ROMGAZ, iar al 7 lea de de cătreț societatea ENGIE;

transportul energieie electrice se realizează de către Transelectrica – operator de sistem i de transport care dore te dezvoltarea regiunilor de pe teritoriulș ș na ional acolo unde RET (re eau electrică de transport) este deficitară, cre tereaț ț ș capacită ii de interconexiune transfrontalieră i evacuarea puterii din zonele deț ș concentrare către regiunile/zonele de consum.

Identificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu au fost identificate obliga iiț privind mediul.

Poten ialele efecte negative semnificative pot fi identiifcate în cadrul demarăriiț proiectelor prin intermediul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Identificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050:ț șPentru transportul, înmagazinarea i depozitarea energiei electrice nu sunt prevăzuteș inte în cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.ț

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 sunt prezentate o serie de proiecte pentru care vizează transportul de energie:

20


Componentele proiectului “138 Black Sea Corridor" cu următoarele investi ii:ț LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Cernavodă i Stâlpu, cu unț ș

circuit intrare/ie ire în sta ia 400 kV Gura Ialomi ei;ș ț ț LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit echipat) între sta iile existenteț

Smârdan i Gutina ;ș ș Extinderea sta iei 220/110 kV Stâlpu prin construirea sta iei 400/110 kV.ț ț

Componentele proiectului “144 Mid Continental East Corridor" cu următoarele investi ii:ț

LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Re i a (România) i Pancevoț ș ț ș (Serbia);

LEA nouă 400 kV s.c. sta ia existentă 400 kV Por ile de Fier i noua sta ieț ț ș ț 400 kV Re i a;ș ț

Trecerea la 400 kV la LEA 220 kV d.c. Re i a-Timi oara-Săcălaz-Arad;ș ț ș Extinderea sta iei 220/110 kV Re i a prin construirea sta iei noiț ș ț ț

400/220/110 kV Re i a;ș ț Înlocuirea sta iei 220/110 kV Timi oara prin construirea sta iei noiț ș ț

400/220/110 kV.

O parte dintre proiectele care vizează transportul de energie au ob inute acorduri deț mediu prin intermediul cărora s-au identificat o serie de poten iale efecte negativeț semnificative, astfel:

Pentru proiectul "LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit echipat) între sta iileț existente Smârdan i Gutina " s-au identificat următoarele:ș ș

Din lungimea traseului LEA de 138 km, circa 3,483 km traversează terenuri cu păduri, pe teritoriul cărora, în etapa de construc ie i reconstruc ie ecologică va fi defri at unț ș ț ș culoar cu lă imea de 54 m, rezultând suprafa a de 18,8084 ha de pădure defri ată, dinț ț ș care:

Pe teritoriul jude ului Bacău - 8,6086 ha pădure de foioase, din care 0,2731 haț este pe teritoriul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

Pe teritoriul jude ului Vrancea - 5,6778 ha pădure de foioase i pe distan a deț ș ț 575 m LEA intersectează o planta ie de nuc i salcâm cu înăl imea exemplarelorț ș ț de 3 - 6 m;

Pe teritoriul jude ului Gala i - 4,5219 ha pădure de foioase, din care 0,1080 haț ț planta ie de pplop sub formă de perdea în zona Cosme ti, zonă în care teritoriileț ș ROSCI0162 i ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se suprapun teritorial.ș

Pentru proiectul "LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Cernavodă iț ș Stâlpu, cu un ciurcui intrare/ie ire în sta ia 400 kV Gura Ialomi ei" s-auș ț ț identificat următoarele:

Pentru realizarea investi iei LEA 400 kV Cernavodă - Stâlpu i racord în sta ia Guraț ș ț Ialomi ei, sunt necesare: scoaterea din fondul forestier a suprafe ei de 65129 mp dinț ț care 1837 mp ocupare definitivă i 63292 mp ocupare temporară; defri area uneiș ș suprafe e de 64920 mp din care 1837 mp defri are definitivă i 63083 mp defri areț ș ș ș temporară; defri area unei suprafe e de 0,0598 ha (598 mp) din ROSCI0022 Canaraleleș ț Dunării.

21


Pentru suprafe ele defri ate, sunt necesare replantări în alte zone, de comun acord cuț ș Direc iile Silvice i custozii din zonele afectate, în raport de 1/1 i cu acelea i speciiț ș ș ș care vor fi defri ate.șSuprafe ele total defri ate reprezintă suprafe ele ce urmează a fi ocupate de stâlpi, iarț ș ț suprafe ele temporar defri ate reprezintă cele necesare pentru realizarea culoarelor deț ș lucru i a celor de siguran ă. Suprafe ele necesare culoarelor urmează a fi în cea maiș ț ț mare parte reîmpădurite cu specii similare celor defri ate.șCu excep ia zonelor de luncă ale Dunării i bra ului Borcea, traseul LEA evită zonele cuț ș ț suprafe e de pădure.țÎn zona de traversare a ROSCI0290 Coridorul Ialomi ei, nu există păduri de luncă, ciț doar vegeta ie ierboasă.țÎn faza de între inere a LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu, nu vor fi realizate defri ări ciț ș doar toaletări de arbori pentru a evita atingerea conductorilor activi de către coronamentele înalte sau extinderea arborilor în coridoarele de trecere i siguran ă.ș ț Vor fi tăia i doar acei arbori i arbu ti care prezintă un pericol real de cădere pesteț ș ș liniile electrice sau peste stâlpii de sus inere în timpul unor furtuni puternice.ț

Pentru proiectul " LEA 400 kV Por ile de Fier - Anina - Re i a " s-au identificatț ș ț următoarele:

Suprafa a totală necesară pentru realizarea proiectului prin defri are este de 148,1270ț ș ha. Din aceasta, 80,4370 ha (54.3%) sunt localizate pe suprafa a ariilor naturaleț protejate după cum urmează:

ROSCI0206 Por ile de Fier 0,0325%;ț ROSCI0198 Platoul Mehedin i 0,0189%;ț ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei (RN Iarda i a) 0,0012%;ș ț ROSCI0226 Semenic - Cheile Cara ului 0,0069%;ș ROSCI0031 Cheile Nerei-Beu ni a 0,0662%;ș ț ROSPA0080 Mun ii Almăjului - Locvei 0,0345%;ț ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Cara ului 0,0071%;ț ș ROSPA0020 Cheile Nerei - Beu ni a 0,0618%.ș ț Pentru proiectul "LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Re i a (România)ț ș ț

i Pancevo (Serbia)" sunt prevăzute măsuri de diminuare a impactului asupraș zonei protejate.

Identificare de solu ii inovatoare/durabile:țProiectele aflate în derulare vor implementa cele mai bune tehnologii disponibile din domeniu.

Subsector energie termică

Situa ia actuală:țSitua ia actuală din SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 pentru sectorulț energiei termice este prezentată mai jos:

segmentul clădirilor i al serviciilor reprezintă 45% din consulmul total deș energie din România, în timp ce încălzirea reziden ială reprezintpă 78% dinț consumul de energie, iar răcirea doar 1%;

22


energie termică destinată sectorului industrial s-a redus considerabil pe fondul restrângerii activită ilor economice;ț

energia termică se rrealizează prin CET (centrale electrice de cogenerare).

Identificarea externalită ilor/obliga iilor de mediu:ț țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050nu au fost identificate obliga ii deț mediu.

Desfiin area SACET urilor pe fondul restrângerii activită ii industriale i din cauzaț ț ș imposibilită ii financiare de realizare a investi iilor de mediu.ț țIdentificare inte pentru perioada 2020, 2030 i 2050:ț șNu au fost identificate inte pentru perioada vizată de SER 2019-2030, cu perspectivaț anului 2050.

Identificare proiecte majore (poten ialele efecte semnificative):țÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu au fost identificate proiecte majore din sectorul energiei termice.

De asemenea nu au fost identificate nici poten iale efecte negative semnificative.țIdentificare de solu ii inovatoare/durabile:țUtilizarea de panouri solare i a energiei geotermale sau a pompelor de căldură se potș construi case care vor avea consum energetic redus (aproape zero) sau bilant energetic pozitiv (energy plus).

Accesarea de fonduri în vederea implementării programelor de izolare termică a clădirilor.

23


VIII. EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTEN IALE ALEȚ IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI ENERGETICE ASUPRA ARIILOR NATURRALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARIdentificarea siturilor Natura 2000 poten ial a fi afectate de implementarea proiectelorț prevăzute în cadrul Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu prespectiva anului 2050, s-a realizat prin derularea unei analize în care au fost utilizate următoarele date:

Proiectele propuse în cadrul sectorului energetic, respectiv în cele 2 subsectoare: producere i transport de energie. Localizarea acestora s-a realizat utilizându-seș informa ii geospa iale vectorizate de către Prestator la indica iile Beneficiarului.ț ț ț În cazul obiectivelor ce vizează LEA, au fost folosite informa ii din acordurile deț mediu;

Limitele ariilor naturale protejate, respectiv a siturilor Natura 2000 din România în format shp. (actualizate la 29.08.2017), disponibile pe site-ul Ministerului Mediului5;

Formularele Standard ale siturilor Natura 2000 din România (actualizate la 29.08.2017), disponibile pe site-ul Ministerului Mediului6.

Analiza s-a realizat prin intermediul a două abordări:

Identificarea elementelor specifice obiectivelor SER care intersectează siturile Natura 2000;

Identificarea obiectivelor ce nu intersectează siturile Natura 2000, dar care sunt localizate la o distan ă mai mică de 1 km fa ă de acestea.ț ț

Considerăm necesară precizarea faptului că există câteva obiective pentru care nu au fost disponibile date concrete referitoare la localizarea acestora, cât i referitoare laș suprafe ele terenurilor ocupate temporar sau permanent prin realizarea lor. Acest lucruț se datorează stadiilor strategice ale obiectivelor. Din acest punct de vedere, proiectele au fost clasificate astfel:

proiecte care vizează amplasamente existente i care se vor desfă ura în cadrulș ș acestora, acestea fiind singurele proiecte care au o localizare concretă;

proiecte pentru care localizarea spa ială s-a realizat prin diferite metode: 1) Prinț georeferen ierea i digitizarea unor imagini existente cu localizarea proiectelorț ș 7.

Investi iile propuse a fi realizate până în anul 2030, în conformitate cu Obiectivele ț SER 2019-2030, cu perpectiva anului 2050 privind dezvoltarea sectorului energetic, sunt următoarele:

5 http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/4346 http://www.mmediu.ro/articol/natura-2000/4357 În cazul obiectivului Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarni a-Lăpu te tiț ș ș , localizarea proiectului s-a realizat prin georeferen ierea imaginii privind localizarea proiectuluiț HidroTarni a, la indica iile Beneficiarului (http://www.hidrotarnita.ro/localizare/)ț ț

24


Tabel 4 Obiective identificate i vizate de Strategia Energetică a României 2019-2030, cuș perspectiva anului 2050

Nr. Crt.

Obiective SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Producere energie1 Finalizarea grupurilor 3 i 4 la CNE Cernavodăș2 Realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari3 Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametri ultrasupracritici la Turceni

4Realizarea unui grup energetic nou de 200 MW CCGT - Craiova II, pe gaz, cu func ionareț flexibilă, inclusiv stocarea energetică în depozitul subteran Gherce tiș

5Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCGT pe gaz cu func ionare flexibilăț Mintia

6 Realizare centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarni a-Lăpu te tiț ș ș7 Realizare centrală hidroelectrică Turnu Măgurele - Nicopole 500 MW8 Realizare centrală hidroelectrică Răstoli a 35 MWț9 Realizare centrale hidroelectrice pe râul Jiu 90 MW

10 Realizare centrale hidroelectrice pe râul Olt - 145 MWTransport energie

11 LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit echipat) între sta iile existente Smârdan i Gutinaț ș ș

12LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Cernavodă i Stâlpu, cu un ciurcuiț ș intrare/ie ire în sta ia 400 kV Gura Ialomi eiș ț ț

13 Extinderea sta iei 220/110 kV Stâlpu prin construirea sta iei 400/110 kVț ț14 LEA 400 kV Por ile de Fier - Anina - Re i aț ș ț15 LEA nouă 400 kV d.c. între sta iile existente Re i a (România) i Pancevo (Serbia)ț ș ț ș16 Trecerea la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Re i a-Timi oara-Săcălaz-Aradș ț ș

17Extinderea sta iei 220/110 kV Re i a prin construirea sta iei noi 400/220/110 kVț ș ț ț Re i aș ț

18 Înlocuirea sta iei 220/110 kV Timi oara prin construirea sta iei noi 400/220/110 kVț ș ț

25


IX. POTEN IALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,Ț INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂȚDin punct de vedere al efectelor asupra mediului şi sănătăţii umane în context transfrontieră, relevanţă pot prezenta măsurile ce vizează în principal realizarea de centrale hidroelectrice pe râurile de frontieră (centrala hidroelectrică Turnu Măgurele Nicopole), realizarea de centrale nucleare, realizarea liniilor de transport de energie (LEA). Potenţialele efecte negative ce pot apare la implementarea unor astfel de proiecte au fost descrise în cadrul Raportului de mediu.

În ceea ce priveşte astfel de proiecte propuse în SER, cea mai mare parte a acestora vor fi dezvoltate în parteneriat cu statele vecine (Hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole, LEA 400 kV nouă între sta iile existente Re i a- România - Pancevo Serbia, etc), astfelț ș ț încât la acest moment NU au fost identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în context transfrontieră ce ar necesita consultarea statelor vecine.

Pentru proiectul de realizare a Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, conform informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/centrala_cernavoda.htm) acesta a ob inutț Acordul de mediu în 2013. În cadrul acestei proceduri, în baza prevederilor Convenţiei Espoo, au fost transmise notificări statelor posibil a fi afectate de implementarea proiectului, respectiv Bulgaria, Ucraina, Rep. Moldova, Ungaria şi Austria.

Poten ialele efecte semnificative asupra mediului pot fi ob inute după consultareaț ț statelor implicate în derularea celor două proiecte, respectiv Bulgaria (pentru proiectul realizare hidrocentrală Turnu Măgurele-Nicopole) i Serbia (pentru proiectele realizareș hidrocentrală Turnu Măgurele-Nicopole i realizarea LEA 400 kV nouă între sta iileș ț existente Re i a- România - Pancevo Serbia).ș ț

26


X. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE IȘ COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEICa i în cadrul Raportului de mediu sunt prezentate o serie de măsuri de prevenire iș ș reducere a efectelor adverse asupra mediului care pot fi realizate prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire i implementare ale Strategiei iș ș anume:

- Evaluarea strategică de mediu va fi luată în vedere la realizarea iș implementarea planurilor de rang inferior ce vor intra sub inciden aț prevederilor Strategiei;

- Proiectele propuse a fi realizate, cu impact asupra mediului, vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra mediului, proces ce se va realiza în conformitate cu cerin ele legisla iei na ionale în vigoare. Astfel, vor putea fiț ț ț identificate: efecte asupra mediului în aria proiectelor, cele mai bune tehnici iș solu ii disponibile pentru activită ile propuse, măsuri necesare prevenirii,ț ț reducerii i compensării efectelor negative asupra mediului generate deș proiectele vizate, măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării proiectelor;

- Odată cu evaluările de impact, este necesară realizarea evaluării cumulative. Impactul cumulativ poate fi rezultatul unei serii de situa ii asociat cuț interac iunea dintre proiecte de dezvoltare similare sau cu acumularea deț diferite efecte într-o anumită zonă. Astfel, evaluarea de impact realizată la nivel de proiect nu este suficientă pentru identificarea gamei largi a efectelor cumulative asupra mediului generată atât e presiunile existente, cât i de noileș proiecte energetice;

- Evaluările de impact pentru proiectele promovate de Strategie vor avea la baza date reale, sigure, ob inute inclusiv prin măsurători efectuate direct în teren iț ș ob inute prin prelucrarea acestor date privind starea ini ială a mediului în ariaț ț proiectului. Acest lucru va permite luarea celor mai bune decizii, inclusiv monitorizarea ulterioară a efectelor cauzate de implementarea proiectului.

27


XI. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESEÎn cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu sunt prezentate explicit mai multe alternative care au fost luate în considerare i pentru care s-au făcut diferen iatș ț analize. În cadrul Raportului de mediu s-a luat în calcul alternativa "0" i alternativaș prezentată în Strategie.

Efectele neimplementării SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se regăsesc în cuprinsul raportului de mediu , la Cap. IV.2.

Prin implementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se vor respecta îndeplinirea unot inte pentru reducerea efectelor gazelor cu efect de seră, se vorț realiza investi ii în obiectivele energetice care se apropie de sfâr itul periodei deț ș operare. O serie de astfel de măsuri benefice se întâlnesc în cuprinsul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, si sunt prezentate i în cuprinsul prezentului document.șÎn ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute, o limitare majoră a activităţilor propuse în cadrul evaluării strategice de mediu este reprezentată de nivelul cantitativ şi calitativ scăzut al bazei de date şi informaţii aparţinând domeniului public. În acest sens precizăm că principalele dificultăţi întâmpinate sunt determinate de:

Calitatea datelor disponibile. Pentru acelaşi set de date există contradicţii între rapoartele privind starea mediului sau între acestea şi alte surse de informare (ex: INS);

Lipsa datelor spaţiale privind starea diferitelor componente de mediu; Nivelul încă scăzut de disponibilitate al datelor privind localizarea spaţială a

habitatelor şi populaţiilor speciilor de interes conservativ; Lipsa unor prognoze detaliate privind producţia de energie electrică pe tipuri de

surse şi tehnologii, care ar fi permis o analiză mai detaliată a costurilor de mediu asociate implementării strategiei.

28


XII. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII SER 2019-2030 CU PERSPECTIVA ANULUI 2050Ca i în cazul Raportului de mediu, următoarele aspecte au fost considerate înș propunerea unui sistem complet şi eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea Strategiei:

Un program de monitorizare a efectelor Strategiei asupra mediului, în ansamblul său şi nu doar asupra unor componente, este necesar pentru a putea evalua impactul acesteia, a preîntâmpina eventuale efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a efectelor negative;

Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi eficient care să presupună un consum redus de resurse, dar care să permită cunoaşterea cât mai exactă a calităţii mediului în spaţiul analizat;

Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea impactului implementării Strategiei asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse;

Ţinând cont de faptul că există un număr important de autorităţi şi instituţii implicate în sectorul energetic, titularul Strategiei va putea beneficia de o mare parte dintre datele necesare pentru indicatorii de monitorizare, principala sa responsabilitate fiind aceea de centralizare şi prezentare corespunzătoare a indicatorilor. S-a încercat pe cât posibil propunerea unui set de indicatori pentru care să nu fie necesare eforturi suplimentare, ei fiind aleşi pe baza atribuţiilor şi responsabilităţilor autorităţilor competente.

Obiectivele programului de monitorizare constau în:

Validarea concluziilor evaluării: existenţa unei corespondenţe cu natura, probabilitatea şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile din SEA;

Să permită verificarea modului în care au fost realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi optimizarea beneficiilor;

Identificarea necesităţii unor modificări ale Strategiei în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizării beneficiilor.

Am încercat să formulăm indicatori de impact care să caracterizeze efectele implementării strategiei şi nu doar rezultatele acesteia.

Frecvenţa de monitorizare propusă este anuală.

29


XIII. CONCLUZIIAcest raport de sinteză la Raportul de mediu prezintă concluziile evaluării strategice de mediu pentru Strategia Energetică a României pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva anului 2050.

Evaluarea strategică de mediu este un proces de analiză a unei strategii, plan sau program care a încearcat să ia în considerare toate problemele de mediu din sectorul respectiv de activitate, a identificat soluţii pentru diminuarea acestora şi evită crearea unor noi probleme de mediu prin obiectivele şi măsurile nou propuse.

Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este un document promovat de către Ministerul Energiei. Sectorul energetic include orice activitate legată de: exploatarea cărbunilor, a gazului natural, a ţiţeiului sau uraniului, exploatarea resurselor regenerabile (puterea vântului, energia apei, energia soarelui, energia deotermală) producerea energiei electrice şi a apei calde prin arderea combustibililor fosili sau alte tehnologii, transportul materiilor prime, al energiei şi al apei calde.

Prin SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 s-au identificat următoarele: tendinţa de evoluţie a consumului de energie; capacităţile energetice ce trebuie reabilitate /construite pentru a putea asigura cantitatea de energie necesară, transportul şi distribuţia acesteia; măsurile necesare pentru asigurarea resursei umane necesare; măsuile necesare pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului; măsurile necesare pentru creşterea eficienţei energetice (menţinerea producţie energetice cu un consum mai mic de resurse şi diminuarea pierderilor).

SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 nu prezintă mai multe alternative care pot fi luate în considerare pentru evaluarea efectelor asupta sănătă ii umane i a mediuluiț ș Astfel, în cadrul prezentului Raport de mediu s-au luat în calcul două alternative: neimplementarea SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, care ar duce la neimplementarea intelor privind mediulu impuse de către legisla ia comunitarăț ț privind protec ia mediului i alternativa prezentată în Strategie, care pesupuneț ș respectarea unor angajamente i îndeplinirea unor inte stabilite de către legisla iaș ț ț comunitară, realizarea de noi investi ii sau modernizarea celor deja existente dinț domeniul producerii energiei electrice.

Implementarea strategiei va genera deopotrivă efecte pozitive şi negative. Per ansamblu putem aprecia că ponderea efectelor pozitive este de mult mai mare din totalul efectelor potenţiale identificate.

Efectele negative sunt asociate în principal măsurilor propuse de extindere şi construire de noi capacităţi energetice, în principal: i)punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi huilei; ii) construcţia de noi hidrocentrale. Componenta de mediu pentru care au fost identificate cele mai multe efecte negative potenţiale este reprezentată de biodiversitate (în principal conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică).

Efectele pozitive sunt asociate în principal măsurilor ce vizează reducerea/îndepărtarea

30


problemelor de mediu din sectorul energetic. Cele mai multe efecte pozitive sunt asociate măsurilor pentru diminuarea emisiilor de poaluanţi în aer şi creşterii eficienţei energetice.

Sectorul energetic este construit eminamente pe suportul (temelia) resurselor naturale (epuzabile sau regenerabile). Modul în care acest sector va reuşi să menţină şi să consolideze temelia (prin reducerea utilizării resurselor epuizabile, creşterea gradului de utilizare corectă a resurselor regenerabile şi creşterea eficienţei energetice) este măsura directă a durabilităţii sale. Cu unele rezerve legate de potenţialele efecte negative identificate (care pot fi prevenite / îndepărtate prin implementarea măsurilor adecvate) putem concluziona că această formă a Strategiei energetice propune o schimbare semnificativă a politicii energetice naţionale ce creeză premisele dezvoltării durabile a acestui sector.

Men ionăm că Sinteza la Raportul de mediu reprezintă un raport intermediar, urmândț ca după finalizarea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu pentru Strategia Energetică a României acesta să aibă o formă finală.

De asemenea versiunile în limba engleză pentru studiile, Studiu de evaluare adecvată iș a Raportului de mediu, din cadrul procedurii de Evaluarea Strategică de Mediu pentru Strategia Energetică a României se vor realiza după finalizarea procedurii mai sus men ionate, când se vor avea variantele finale pentru cele două studii. Men ionăm că laț ț nivelul lunii decembrie 2018 cele două studii men ionate anterior sunt depuse laț Ministerul Mediului, urmând să parcurgă în continuare procedura de evaluarea strategică de mediu. După integrarea observa iilor/comentariiilor venite din parteaț ter ilor în cadrul dezbaterii publice se vor definitiva cele trei studii, respectiv Studiu deț evaluarea adecvată, Raport de mediu i Sinteza Raportului de mediu pentru Strategiaș Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050.

31

strategia energeticĂ a romÂniei 2019-2030,...

Documents