1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI BUZIAȘ

2016-2020-2030

MENEX SRL Dipl.ec.pbc.drd. Menuţa Iovescu

Dipl.ing.pbc.Sergiu Bălaşa Dipl.ing. pbc.Simina Kovacs

BUZIAŞ, 2016

2

Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în elaborarea prezentei strategii şi care

cred în viitorul mai bun al oraşului nostru;

Dumnezeu să ne ajute ca Buziaşul să redevină Perla Banatului, pentru creşterea

bunăstării tuturor locuitorilor săi !

Sorin Munteanu Primar al Oraşului Buziaş

3

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală s-a bazat pe un proces dinamic predefinit care a implicat

consultarea și participarea actorilor locali interesați și care a fost asistat de o metodologie specifică,

mijloace manageriale și un puternic suport/implicare din partea reprezentanților autorității publice

locale beneficiare, respectiv cea a Primarului oraşului Buziaş.

În vederea relizării lucrării de faţă şi-au adus contribuţia prin participarea la lucrările grupurilor de

lucru sau la şedinţe bilaterale de analiză, Primarul şiViceprimarul localităţii, consilierii locali precum şi

specialişti locali din domeniile economic, juridic, social, sănătate, educaţie, dezvoltare urbană, mediu

culte şi organizaţii neguvernamentale

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

BUZIAŞ 2030

1. Primar Munteanu Sorin

2. Viceprimar Cîndea Cristian Vasile

3. Secretar Vlada Cristina

4. Urbanism Voinescu Gabriela Cristiana,

5. Vlaiconi Valeriu

6. Mediu Stef Ionel

7. Social Oneţ Elena

8. Talpeş Ramona,

9. Prejban Melinda

10. Registru Agricol Medelean Maria

11. Evidenta Populatiei Luca Marcel

12. Agent de dezvoltare locala Dămian Cristina Lavinia

13. Casa de cultura biblioteca Stanca Adrian

14. Educatie Lozer Lidia

15. Sanatate Savu Daniela

16. Dana Paica

17. Biserica Adormirea Maici Domnului Maier Mircea

18. Biserica Petru şi Pavel Zaharia Sergiu

19. Biserica Silagiu Luminosu Gheorghe

20. Biserica Bacova Cherlea Nicolae

21. Consier Local Hudrea Ioan

22. Consier Local Spătaru Constantin

23. Consier Local Lazăr Cosmin

24. Consier Local Monofălean Ioan

25. Consier Local Savu Daniela

26. Consilier Local Tuduce Cristian

27. Consilier Local medic veterinar Dordea Ioan

28. Preot Catolic Buziaş şi Bacova Covacs Istvan

29. Centrul Cristian Serban Manager Draga Monica,

30. Fundaţia Cristian Şerban Prof. Doctor Şerban Viorel

31. Magoşin Iosif

32. Giuca Ioan

33. Şonda Silviu

34. Iliaşu Stelian

35. Lomora Cosmin

36. Groza Dănuţ

4

37. Opaiţ Dugan Mihai

38. Mitric Adrian

39 Moruţan Cristian

40 Marian Beniamin

41 Daniela Matei

42 Ştiopu Ioan

43 Jorz Sebastian

44 Deguille Philippe

45 Gorun Viorel

46 Ştefan Alina

47 Maniţiu Ilie

Mulţumim grupului de Lucru şi celor peste 100 de cetăţeni ai oraşului care au răspuns sondajului de

opinie realizat de Primăria Buziaş pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală !

Mulţumim de asemenea organizaţiilor neguvernamentale :

Clubul Rotary Buziaş

Asociaţia de Dezvoltare Zonală Buziaş

Fundaţia Profilaxis

Fundaţia Cristian Şerban

Ne cerem scuze celor care s-au implicat şi din eroare nu au fost cuprinşi în această listă.

Autorii

5

CUPRINS

CAP I – MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ

CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A

ORAȘULUI BUZIAȘ PE PERIOADA 2016-2030 CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE

CAP IV - ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ

COROLAR AL ANALIZEI SWOT CAP V – VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ CAP VI – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVE 2030 CAP VII – PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016-2020 – AXE PRIORITARE ȘI

DOMENENII DE INTERVENȚIE CAP VIII – PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016-2020 CAP IX – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016-2020

6

CAP I - MOTIVAȚIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ

Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș are ca scop stabilirea priorităților de dezvoltare a

orașului pe termen scurt, mediu și lung în cadrul unui proces de planificare strategică coordonat cu

implicarea actorilor locali relevanți astfel încât să permită agrearea cadrului general de acțiune al

Consiliului local al orașului Buziaș și respectiv Programul strategic și Planurile de acțiune ale Primăriei

Buziaș pentru perioada 2016-2020.

Provocările avute în vedere de strategie. Administrația publică din România, atât la nivel

central cât și la nivel local, a trecut prin transformări majore începând cu 1989, culminând cu aderarea

la Uniunea Europeană în 2007, proces care a condus la conectarea administrației publice la

mecanismele europene de guvernare și la corelarea cu alte administrații din statele membre UE.

În contextul negocierilor cu Comisia Europeană pe tema Acordului de Parteneriat ce a stat la

baza finanțărilor nerambursabile din fonduri structurale pentru perioada 2014-2020, există o preocupare

tot mai mare, atât la nivelul Guvernului României, cât și la nivelul Comisiei Europene, cu privire la

modernizarea administrației publice și la crearea capacității necesare ca aceasta să-și îndeplinească în

mod eficient rolul de facilitator (promotor) al dezvoltării socio-economice a României.

Una din condițiile de bază și totodată o pârghie esențială pentru a răpunde la aceste provocari este

elaborarea unor documente de planificare strategică a nivelul administraței publice locale care să

devină principalele instrumente de lucru în sistemul public în prioritizarea deciziilor/proiectelor de

investiții care vizează dezvoltarea socio-economică a localității.

Strategia pentru dezvoltarea orașului Buziaș este astfel necesară atât în contextul procesului de

implementare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 cât și în perspectivă, pentru un

orizont de timp mai larg, care sa permită mobilizarea tuturor resurselor pentru realizarea obiectivului

strategic călăuzitor definit printr-o viziune comună (înpărtășită larg) de dezvoltare a orașului Buziaș.

Stategia reprezintă un document integrat care are în vedere următoarele elemente cheie:

să asigure cadrul general de acțiune pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare ale

orașului Buziaș corelate cu obiectivul superior viziune de dezvoltare și totodată, să permită

definirea planurilor anuale de acțiune ca parte a programului strategic de dezvoltare pe

termen mediu și lung.

să soluționeze condiționalitatea ex-ante, așa cum este prevăzut în programele operaționale

sectoriale din România privind eligibilitatea proiectelor de investiții pentru perioada 2014 –

2020 promovate de către autoritățile publice locale;

necesitatea remedierii unor deficiențe de organizare și funcționare a administrației publice

locale cu focus pe întărirea capacității de implementare a strategiei și programului strategic de

dezvoltare a orașului Buziaș;

repoziționarea în piață a ofertei orașului Buziaș ca stațiune balneară de interes național;

7

necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile

asumate la nivel național și european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective stabilite

prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună.

să stabilească bazele pentru conturarea unor proiecte strategice prioritare care să genereze

pe termen mediu și lung rezultate și impact major în dezvoltarea socio-economică a orașului

Buziaș pe prioritățile de dezvoltare agreate într-o abordare trans-partinică, astfel încât să fie

maximizate resursele și mijloacele disponible, angajate în acțiunile administrației locale și a

celor de dezvoltare socio-economice ale orașului Buziaș;

să asigure cadrul sinergic necesar dezvoltării coerente şi concrete a oraşului Buziaş prin

obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul

de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere

şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor în armonie cu mediul

natural;

să permită accesarea programelor de finanţare nerambursabilă pentru proiectele

prioritare dezvoltării oraşului;

să identifice problemele majore ale comunităţii locale şi să propună soluţionarea lor prin

obiective și proiecte inovative;

să contribuie la reducerea disparităţilor intra-regionale ale Regiunii Vest;

să fie utilă actorilor locali în general şi în special agenţilor economici şi societăţii civile pentru

a acţiona corelat cu politicile de dezvoltare locală în dezvoltarea proiectelor lor de investiţii şi în

special a acelor proiecte pentru care accesează programe de finanţare nerambursabilă.

Procesul de elaborare a Strategiei este inițiat totodată de Primaria orașului Buziaș in conformitate

cu prevederile legale din Legea nr 215/2001 a administrației publice locale în care este prevăzută

obligația de a elabora strategii și programe de dezvoltare economico-socială la nivelul fiecărei unități

administrativ teritoriale.

8

CAP II – METODOLOGIA ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

LOCALĂ A ORAȘULUI BUZIAȘ PE PERIOADA 2016-2030

DEZVOLTAREA INTEGRATĂ ŞI SUSTENABILĂ A ORAŞULUI BUZIAŞ

Orașele și regiunile lor înconjurătoare au o rețea complexă de relații și dependențe.

În timp ce mediul rural este acum văzut ca un teren cu oportunităţi: un furnizor de surse regenerabile

energie, apă curată, produse alimentare locale produse în mod durabil și activități pentru petrecere a

timpului liber a locuitorilor din mediul urban, dar, de asemenea, rezervoare de biodiversitate și resurse

naturale.

În schimb, orașele oferă oportunități de angajare și de învățământ, servicii de sănătate, facilități sociale

și culturale, o varietate de oportunități de cumpărături și de serviciu.

Planificarea și gestionarea serviciilor publice , a zonelor rezidenţiale a zonelor economice, a educţiei,

culturii, serviciilor de sănătate trebuie să facă parte dintr-o strategie teritorială integrate.

Adoptarea unei abordări integrate a planificării urbane durabile presupune promovarea unei sinergii

între zonele rezidenţiale , de afaceri sau activități sociale, facilități publice și infrastructuri, împreună

pentru utilizarea optimă a resurselor şi pentru protejarea mediului înconjurător.

Patrimoniul urban și arhitectural este o problemă centrală pentru dezvoltarea urbană durabilă deoarece

sporește atractivitatea economică și demografică a unui oraș și ajută la crearea unor legături între

culturi din toate grupurile de populație. Prin reprezentarea în mod pozitiv a pluralismului patrimoniului

cultural, ea favorizează toleranța și incluziunea socială și dinamizează structura socială. Cultura este un

factor de reziliență economica, datorita proiectelor de restaurare, evenimentelor atractive şi inovatoare,

a activităților turistice, în special pentru orașele mici și mijlocii.

Spațiile publice sunt un ingredient esențial în calitatea vieții cetățenilor și în atractivitatea unui oraș

pentru turiști, investitori și întreprinderi. Utilizate de către toate grupurile de populație, ele favorizează

un sentiment de apartenență și dau identitate unui oraș.

Ele conectează fluxul de persoane și bunuri oameni care merg fac pe jos sau fac jogging, de asemenea

mijloacele de transport :mașini, autobuze, biciclete. O parte a spațiului public este, totuși, necesar să fie

alocat locurilor de parcare.

Spaţiile publice sunt şi locurile de odihnă și de petrecere a timpului liber: așezaţi pe o bancă în parc,

sau într-o plimbare de-a lungul spaţiilor verzi și a malurilor râurilor, cetăţenii se pot bucura de peisajul

orașului, de clădirile și caracteristicile culturale și naturale; sau de activități de petrecere a timpului

liber, terenuri de joacă și facilități sportive.

Spațiile publice pot fi locuri pentru biodiversitate în orașe și pot, de asemenea, să sprijine cultura prin

găzduirea unor evenimente culturale de muzică, dans, teatru și/sau artă stradală.

Mobilitatea este necesară pentru a asigura accesul tuturor la locul de muncă, educație, servicii şi

produse de bază , de agrement și de sănătate. Localnicii, în prezent se confruntă cu numeroase

provocări legate de utilizarea transportului motorizat privat, ca rezultat al aceastei mobilităţi: congestie,

insecuritate, poluarea aerului și poluarea .Transportul urban și de marfă în special în mediul urban și

autoturismele private sunt estimate la aproximativ un sfert din emisiile de CO2 din Europa.

Soluțiile de mobilitate alternativă atractivă, rentabile și accesibile decât transportul motorizat privat

sunt esențiale pentru calitatea vieții și a aerului, precum şi pentru coeziunea socială, reducerea

bugetelor de infrastructură pe termen lung și atenuarea schimbărilor climatice.

Din punct de vedere al administraţiei, Într-un moment în care veniturile amenință bugetele publice,

cheltuielile locale sînt în continuă creștere, autoritățile locale au responsabilităţi în creştere,

administrarea și gestionarea durabilă din punct de vedere financiar a oraşului ar trebui să ajute

autoritățile locale sa optimizeze resursele umane și financiare pentru a finanța propria funcționare, dar,

de asemenea, să mențină/ să dezvolte serviciile publice și totdată să aloce resurse pentru facilităţi

acordate firmelor şi pentru acordarea de stimulente pentru cetățeni.

9

Alegerea arborelui domeniilor de analiză pentru lucrarea de faţă au concretizat dorinţa de dezvoltare

integrată a oraşului ,menţionat de grupul de lucru în întîlnirile avute cu consultanţii:

.

Arborele domeniilor

10

Pașii și respectiv structura documentului de planificare strategică uzuală urmărită în procesul de

elaborare a strategiei de dezvoltare locală, cu mici variabile, în funcție de specificul local și eventuale

cerințe particulare formulate de către beneficiar, au fost următorii:

Etapa I – Elaborarea analizei situației existente în context național, regional și internațional

1. Prezentarea situaţiei actuale a oraşului Buziaş din punct de vedere istoric, administrativ,

infrastructură, mediu urban/spații publice, zonificarea teritoriului, patrimoniu, economic, social,

cultural şi educativ, turism, servicii, mediu, sport și agrement (conform datelor statistice și altor

informații și studii disponibile);

2. Analiza orașului Buziaș în contextul regional și internațional și perspective

a. Amenințări și oportunități în contextul geoeconomic național și internațional

b. Tendințe în turismul internațional și cel din România

3. Analiza SWOT- Potenţialul de dezvoltare al zonei Buziaş corolar analizei SWOT. Analiza

SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea

potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de

dezvoltare. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”,

aceasta implicând analiza mediului intern al ariei analizate (orașul Buziaș) şi a mediului extern

general şi specific. Analiza SWOT s-a realizat pentru fiecare domeniu analizat în parte,

valorificând concluziile menționate.

Valoarea analizei SWOT este aceea că este o metodă intuitivă de organizare a unei cantităţi

foarte mari de informaţii şi de date. După ce s-a efectuat analiza iniţială şi au fost identificate

problemele strategice într-un mod relevant, s-au grupat problemele într-un tabel cu patru rubrici

(puncte tari/forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări). Tabelul este rezultatul analitic

intermediar al analizei SWOT şi reprezintă o înfăţişare vizuală concisă a analizei anterioare.

11

În lucrarea de faţă, s-a utilizat metoda descrisă pentru acele probleme care au cel mai mare

impact pe termen lung şi care pot fi efectiv rezolvate prin capacitatea şi potenţialul disponibil

evitând astfel enumerarea în exces a unor puncte tari și puncte slabe mai puțin relevante.

Etapa II – Elaborarea strategiei

4. Viziunea privind dezvoltarea pe termen lung a orașului. Viziunea este o afirmație

care creează o imagine amplă, o aspirație pentru viitor pe care încearcă să o atingă o

organizație/instituție/comunitate. Este o anticipare axată pe scopuri, atrăgătoare din

punct de vedere emoțional și stimulativă a modului în care și-ar dori comunitatea să

arate orașul într-un orizont de timp predefinit 2030 de ani). Viziunea ține cont de

impactul social pe termen mediu și lung pe care îl generează activitatea administrației

publice a orașului/localității. De asemenea, ea acoperă, la modul general, toate aspectele

ce țin de politici publice și de care raspunde Primăria. Viziune elaborată se pretează

evaluărilor, dar în același timp nu trebuie să fie exprimată cantitativ. Modalitatea de

lucru pentru formularea viziunii: viziunea s-a formulat într-un grup de lucru bine

reprezentat sub îndrumare metodologică. O modalitate de formulare a acesteia este

aceea de a indica schimbările majore așteptate la nivelul anului 2030 sau chiar un

orizont de timp mai mare. Fiecare dintre participanții la întîlnirirle grupurilor de lucru a

realizat exercițiul mental ca proiecție a viitorului orașului Buziaș utilizând informațiile

pe care le deținea (programe și proiecte, tendințe, oportunități, percepții colective și

posibilitățile de a focusa energia comunității spre realizarea unor obiective colective).

Metodologul a adunat toate aceste proiecții asupra viitorului posibil al Buziașului,

le-a sintetizat într-o viziune comună, împărtășite de membrii grupului de lucru.

5. Direcțiile strategice de dezvoltare și obiective 2030 s-au construit în careul strategic

puncte tari și oportunități pentru optimizarea resurselor disponibile. Fiecare direcție de

intervenție are propriile obiective specifice. Atingerea acestor obiective ar crea o

situație în care o parte a viziunii a fost realizată. Aceste obiective sunt cuprinzătoare,

însă sunt și evaluabile în același timp. Subgrupurile sectoriale au stabilit aceste

obiective. Obiectivele sunt definite pentru fiecare direcţie/domeniu de intervenție

stabilit pe baza analizei cercetarilor, datelor statistice, a observaţei directe , a sondajului

de opinie realizat.

6. Principiile și politicile publice de guvernare:

Promovarea competenței și a valorilor asociate în atragerea și dezvoltarea

resurselor umane angajate în serviciul public

Eficientizarea utilizării resurselor publice și implementarea unui sistem de

indicatori pentru monitorizare și evaluare a rezultatelor și efectelor obținute

Sprijinirea dezvoltării sectorului de afaceri și creșterea competitivității acestuia

ca soluție durabilă de creștere a performanței și calității vieții

Atragerea investițiilor private pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor

publice cu potențial de realizare-operare în formulă public privată

Adaptarea soluțiilor de guvernare la contextul și presiunea generată de criza

globalizată prin orientarea investiţiilor spre dezvoltarea infrastructurii şi

modernizarea urbană

Îmbunătățirea managementului și calității serviciilor sociale și adoptarea de

soluții sustenabile pe termen mediu si lung

Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin accesarea de proiecte în

cadrul tuturor Programelor structurale pentru proiecte majore, prioritare

12

Creșterea ratei de absorbție a fondurilor guvernamentale disponibile pentru

susținerea dezvoltării orașului

În procesul de elaborare al strategiei s-au respectat cele 10 principii generale ale dezvoltării

durabile pentru continentul European:

Promovarea şi încurajarea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea

relaţiilor dintre oraşe şi sate;

Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;

Reducerea degradării mediului;

Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;

Valorificarea patrimoniului natural ca factor de dezvoltare;

Dezvoltarea resurselor energetice în menţinerea securităţii;

Promovarea unui turism de calitate şi durabil;

Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

De asemenea s-au luat în considerare conceptele moderne de dezvoltare:

Dezvoltare urbană prin strategii teritoriale integrate

Dezvoltare economică inteligentă

Dezvoltarea economiei circulare

Integrare şi echitate socială şi inter-gen

Creşterea participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltare

Administrarea şi gestionarea durabilă a oraşelor mici

Etapa III – Elaborarea documentelor programatice pentru implementarea strategiei

7. Planul strategic de dezvoltare locală (PS) 2016-2020 - axe prioritare şi domenii de

intervenţie cuprinde principalele informaţii şi date relevante cu privire la structura

axelor strategice, la domeniile şi măsurile de intervenţie aferente axelor, incluzând

proiectele/activităţile, menite să asigure implementarea măsurilor strategice de

dezvoltare până în 2030. Acesta se va defalca pe mandate și programe anuale de

guvernare pentru a putea asigura planificarea proiectelor și rezultatelor prioritare.

8. Planul de acţiune pe termen mediu (PA) 2016-2020 - Portofoliu de proiecte propuse

pe termen mediu 2016-2020. Planul de acțiune (PA) reprezintă în esență un plan de

acțiune anual direct corelat cu resursele bugetare proprii disponibile sau cele posibil

(planificate) să fie atrase. PA s-a pregatit și acceptat la nivelul grupului de management

al Primăriei la finele fiecărui an simultan cu planificarea bugetului pentru anul următor

și include acele proiecte/activități/obiective de investiție cuprinse în Programul strategic

multianual pentru care pot fi alocate/atrase resurse pentru pregătire și respectiv

implementare. Planul de acțiune trebuie să fie aprobat de către Primar și Consiliul local

și să fie susținut de bugetul anual aprobat al Primăriei orașului.

9. Organizarea instituțională, resurse și abordarea partenerială - este un capitol

important menit să credibilizeze angajamentele politice formulate în cadrul strategiei și

totodată să configureze soluțiile practice de administrare și gestiune a procesului de

implementare a strategiei. Aceasta se va realiza după aaprobarea strategiei.

13

10. Finanțarea programului strategic - Programele anuale, componente ale programului

strategic multianual, se fundamentează pe proiecţia bugetară a anului respectiv,

considerând orice resursă externă care poate fi planificată (finanțări de stat, europene,

private, bancare, venituri proprii). Planificarea acțiunilor prioritare și a rezultatelor

aşteptate nu se poate face fără o cunoaştere foarte bună a resurselor financiare care pot

fi angajate.

11. Planul de acțiune pe termen scurt (anual)

Etapa IV – Proiectarea sistemelor pentru monitorizarea și evaluarea strategiei și a programului

strategic

12. Sistemul de monitorizare;

13. Evaluarea, formularea corecțiilor și după caz a noilor politici publice;

14. Raportarea periodică a stadiului curent al implementării programului strategic.

Această secțiune cuprinde procedurile de monitorizare, evaluare și raportare a rezultatelor

implementarii PS și PA. Aceste documente trebuie să ofere o legătura clară cu planul de lucru anual al

instituției și să identifice și "responsabilii" sau unitatea responsabilă care va fi răspunzătoare de

monitorizarea implementarii sarcinilor stipulate de PS și PA, de evaluarea progresului și de raportarea

succeselor și eșecurilor către Primar și Consiliul local.

Trebuie să se țină seama de faptul că pentru a monitoriza progresul, pentru a-l evalua și pentru

a-l raporta ulterior, PS trebuie să stipuleze un nivel corespunzător de detaliu, însă în același timp să

rămână un document strategic și să ofere o privire de ansamblu, în sens mai larg.

Pe lângă alte lucruri, aceasta parte a PS trebuie să includă următoarele:

Periodicitatea colectării informațiilor legate de monitorizare;

Periodicitatea depunerii rapoartelor la conducere;

Unitatea responsabilă pentru colectarea și realizarea unui rezumat al informațiilor.

Informația cu privire la implementarea și realizarea planului anual de activitate trebuie raportată

de către departamente/serviciile specializate din cadrul primăriei, dar procesata și analizată de către

Primar sau după caz de către structura de management a instituției însărcinată cu monitorizarea PS.

Raportul cu privire la progresul înregistrat, împreună cu eventualele sugestii referitoare la

îmbunătățirile necesare, trebuie transmise Primarului/Structurii de Management spre discuții și

aprobare. PS trebuie revizuit și actualizat anual, iar procedura de actualizare trebuie să urmeze imediat

după acceptarea bugetului anual de către Consiliul Local.

În Etapa I a introducerii sistemului de planificare strategică, aceasta revizuire anuală nu trebuie

să conducă la schimbări esențiale, deoarece definiția direcțiilor de activitate și programele bugetare

relevante vor fi definite în termeni mai generali iar schimbările în structura finanțării nu vor conduce

automat la eventuale schimbări ale indicatorilor de performanță.

După implementarea Etapei a II-a și elaborarea componentei de programare bugetară, revizuirea

anuală ar putea conduce la schimbari mai importante în definirea rezultatelor așteptate și a indicatorilor

de performanță. Trebuie ținut cont ca schimbările din cursul unui an ar putea conduce și la schimbări pe

termen mediu. Acest lucru înseamnă că PS trebuie actualizat până la sfârșitul fiecărui an.

14

Notă: Sistemul de monitorizare și evaluare se va proiecta și operaționaliza ulterior elaborării

strategiei și a programului strategic, respectiv aprobarea acestora de către Consiliul Local Buziaș, pe

baza unor indicatori de rezultat cuantificabili care pot fi gestionați într-un sistem electronic de tip

baza de date. Alegerea indicatorilor de rezultat este o provocare în sine deoarece trebuie să ia în

calcul date și informații statistice oficiale care reflectă progresul în diferite domenii de intervenție la

care se adaugă date și informații gestionate în sistemul public propriu.

Metodologia elaborării strategiei de dezvoltare locală a orașului Buziaș are o importanță

deosebită pentru că asigură pe baza contextului local, a datelor și informațiilor, resurselor și mijloacelor

disponibile, nivelul de interes și de implicare al actorilor locali, a diverselor variabile (factori externi)

care intervin în procesul de planificare, drumul critic pentru obținerea unui document de planificare

strategică care să răspundă minimal la următoarele deziderate:

să răspundă specific nevoilor de dezvoltare ale orașului;

să fie fezabil;

să fie asumat de către autoritatea publică locală și comunitate;

să ofere soluții la problemele critice de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung;

să propună o viziune care să reprezinte orașul

să fie acceptat ca document de lucru pentru planificarea și implementarea proiectelor de

investiții finanțate de la bugetul local și alte surse de finanțare atrase.

Structura pentru gestionarea procesului

Pentru a asigura un proces eficace și bine organizat de elaborare a SDL Buziaș, structura de

management a procesului trebuie să fie concepută și stabilită.

Structurii de management îi revine răspunderea pentru întregul proces de implementare a SDL

Buziaș. Toate etapele principale, rezultatele și problemele trebuie să fie discutate și soluționate la

nivelul acesteia. Structura de management ia decizii cu privire la principalele direcții de activitate

propuse de consultanță și numește după caz șefii grupurilor de lucru pe domenii cărora le revine

responsabilitatea elaborării documentației/rapoartelor cu concluziile desprinse în urma dezbaterilor la

nivelul fiecărui grup de lucru în parte. Aceștia, alături de structura de management ar trebui să fie direct

implicați

Principalele sarcini ale structurii de management sunt:

Supervizarea întregului proces de implementare a SDL Buziaș propus de consultant;

Validarea analizei de diagnostic și analizei SWOT privind concluziile analizei situației curente;

Formularea viziunii privind dezvoltarea orașului Buziaș - 2030

Adoptarea direcțiilor de activitate;

Numirea persoanelor care vor conduce subgrupurile care se ocupă de direcțiile de activitate;

Repartizarea sarcinilor pe subgrupuri;

Validarea planului de acțiune pentru elaborarea SDL Buziaș ;

Validarea priorităților pe termen mediu;

Soluționarea dezacordurilor;

Adoptarea variantei finale care urmează să fie înaintată Consiliului Local Buziaș spre analiză și

aprobare

Asumarea răspunderii în formula organizatorică curentă sau, după caz, propusă pentru

implementarea și actualizarea SDL Buziaş.

15

Fiecare etapă (pas) din structura detaliată agreată a strategiei (capitolele și subcapitole) s-a

dezvoltat succesiv de către echipa comună de lucru, consultant plus specialiștii desemnaţi din cadrul

primăriei, pe baza unei metodologii condusă de consultantul metodolog.

Cerinţe organizatorice

Pentru fiecare capitol și domeniu important analizat în cadrul strategiei s-au ales

coordonatori/responsabili din cadrul grupului de lucru constituit la nivelul primariei din care fac parte

consultanța și alți specialiști atrași. Un membru al grupului de lucru a activat în calitate de membru sau

coordonator în mai multe subgrupuri după cum a fost nevoie, bugetul de timp disponibil și expertiza

fiecăruia.

Metoda operativă de lucru s-a bazat pe câteva instrumente principale:

a) Culegere de date, formulare de propuneri pe baza de chestionar: Chestionarele sunt principalul instrument de lucru și au rolul de a asigura o largă consultare și

respectiv facilitarea implicării actorilor locali interesați care nu participă direct la întâlnirile grupului de

lucru. Acestea s-au utilizat în etapa de analiza a situației curente cât şi în cea de planificare- programare

strategică pentru identificarea problemelor cheie care frânează-blochează dezvoltarea oraşului şi

respectiv identificarea de soluții la acestea. Chestionarele au vizat domeniile prioritare de intervenție și

s-au distribuit respectiv colectat direct de la actorii locali interesați în cadrul unor interviuri și/sau după

caz on-line pe site-ul primariei.

b) Comunicare şi coordonare operativă online în cadrul grupurilor de lucru pe domenii cu

consultantul Comunicarea și consultările on line s-au folosit individual de către fiecare membru în cadrul

grupului de lucru care s-a constituit la nivelul consultanței și a primăriei, pentru documentare,

diseminare rezultate parţiale în vederea informării și consultării membrilor grupului de lucru și

monitorizarea progresului. Aceasta a facilitat, în diferite stadii de realizare a strategiei și programului

strategic, progresul individual al documentelor care s-au elaborat până la momentul în care au fost

necesare întâlniri pentru analize comune și decizii.

c) Întâlnirile grupului de lucru (GL)

Întâlnirile GL s-au constituit ca instrument de lucru specializat la nivelul consultanței și al

personalului primăriei și au avut rolul de a asigura cadrul adecvat pentru stabilirea și distribuţia

sarcinilor și responsabilităților individuale în diferitele etape ale realizării temei comune. Acestea au

facilitat analizarea în comun a datelor, prelucrarea acestora, luarea deciziilor, formularea concluziilor

și rafinarea rezultatului final propus de consultant pe baza analizelor informațiilor și datelor statistice

precum și a chestionarelor.

d) Întâlnirile tematice ale grupului de lucru cu factorii de decizie (GLD)

Întalnirile GLD au avut rolul de a analiza, valida și integra în etapele esențiale rezultatele

finale. S-au prezentat sarcinile viitoare, modalitatea de realizare propusă și s-au agreeat atribuțiile și

nivelul de participare pentru îndeplinirea acestora.

e) Conferința pentru promovarea și validarea rezultatului final - Ședința de Consiliu local

pentru aprobarea strategiei

Conferința contribuie esențial la realizarea dezideratului de planificare participativă, informare

și diseminare asupra rezultatelor și intențiilor-angajamentelor Primarului oraşului Buziaş privind

priorităţile administrative angajate faţă de cetăţenii oraşului pe termen scurt, mediu şi lung. Conferința

poate fi organizată simultan cu sedința Consiliului Local a orașului Buziaș căreia i se supune spre

16

analiză și aprobare Strategia de Dezvoltare a orașului Buziaș. Ședința se va organiza în sistem deschis

astfel încât să permită actorilor locali interesați participarea și formularea unor eventuale propuneri de

completare/îmbunătățire a documentelor de planificare strategică.

Pentru elaborarea strategiei s-au utilizat:

metoda observaţiei directe,

sondajul de opinie,

cercetarea documentară a situaţiei statistice a oraşului,

cercetarea documentelor europene, a strategiilor de nivel naţional, regional şi

european,

cercetarea programelor de finanţare destinate dezvoltării locale şi regionale,

consultările în cadrul grupurilor de lucru şi a întâlnirilor bi-laterale.

17

CAP III – ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN

CONTEXT NAȚIONAL, REGIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

3.1. DOMENIUL SPAȚIAL – TERITORIU – DEZVOLTARE URBANĂ

3.1.1. Poziție geo-politică

Orașul – stațiune Buziaș (în maghiară Buziásfürdő, în germană Busiasch) este un oraș în județul

Timiș, Banat, România și cuprinde, din anul 1968, localitățile componente Buziaș (reședința) ,Silagiu,

și satul Bacova ca sat aparținător și se află la 35,5 km de municipiul Timișoara și 24,5 de km de

municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-

Buziaș-Lugoj. Față de granițele României Buziașul se află la 79,3 km de Vama Stamora Moravița

(granița cu Serbia) și la 115 km de vama Cenad (granița cu Ungaria). Buziașul este situat în partea de

sud-vest a țării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu și este străbătut de

cursul inferior al pârâului Valea Sălciei.

Orașul Buziaș are o suprafață de 104 kmp și se învecinează la nord cu comuna Racovița, la est

cu comuna Darova, si comuna Boldur la vest cu comunele Chevereșu Mare și Nițchidorf, iar la sud cu

județul Caraș Severin. Orașul Buziaş este situat în zona de terase ale Timișului la o altitudine medie de

128 m.

Istoric

18

Așezarea din Depresiunea Buziașului este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub

denumirea de Ahibis. Atestarea documentară este din secolele XIV – XV.

Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat

blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Redescoperirea zăcământului

hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol

deosebit de important în evoluţia aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat,

totodată înființându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută

în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele

tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se

adună”.

Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către

balneologul român Gheorghe Ciocârlan. În 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele

stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balneară. Tratamentul se va

realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau

anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli

ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară a fost fundamentată de medici în anul 1838.

Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane: “au fost căutate în

antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative. Resturile de clădiri, părţi din conducte

de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se

întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.” Buziaşul a fost între 22-26

august 1886 gazda Congresului al XIII-lea al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania cu

participarea unor specialişti din Asia şi Europa.

Inaugurarea în anul 1896 a căii ferate Timișoara – Buziaș cu o lungime de 31 km, introducerea

în 1897 a iluminatului cu lămpi de petrol, amenajarea strazilor, modernizarea Băii feruginoase – Baia

19

nr. 2 (46 de cabine și 2 bazine în 1898) au contribuit, alături de valoarea apelor minerale, la intrarea

Buziașului în rândul stațiunilor cunoscute pe plan european.

Modernizarea stațiunii (ce începe să se contureze separat de oraș) – prin construirea vilelor

Locomotiva (actuala Vila nr. 6), Garofița (actuala Vila nr. 7), Bujor (actuala Vila nr. 8), a ștrandului cu

un volum de 500 mc de apă minerală, introducerea iluminatului electric în 1923, amenajarea

instalațiilor pentru cura internă și cea externă, precum și înființarea unui tren care făcea legătura între

Gara Buziaș și stațiune – a însemnat și creșterea numărului de curanți la 3.000 pe an. În anul1911

stațiunea Buziaș este declarată ofical stațiune balneoclimaterică.

Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiza chimică a apelor minerale a fost

realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în țara noastră asupra acestui tip de ape cu

conținut ridicat de dioxid de carbon (1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. În contextul acestor

considerente se poate aprecia că „descoperirea științifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaș a

avut loc în anul 1805, an cu care începe și cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ

hidromineral carbogazos din vestul țării.

Primul sezon estival la Buziaş a fost inaugurat în anul 1811, după ce profesorul universitar

Andreas Winteri a testat calitatea apelor şi a descoperit că, pe lângă gazele de carbon, izvoarele conţin

calciu, sodiu şi fier. Ştrandul a fost inaugurat în 1874 şi este primul ştrand european cu apă minerală.

Acesta a devenit un loc preferat de locuitorii Timişoarei din perioada austro-ungară. Ştrandul, care se

află în parc, a fost folosit cu succes şi în perioada interbelică.

20

Apa din bazin vine dintr-un foraj de 120 de metri adâncime şi este identică cu cea care curge în

fântânile din staţiune, este apă minerală de băut care vine la o temperatură de 13 grade Celsius din puţ.

În bazin, temperatura se ridică la 18-22 de grade Celsius. Apa rece, foarte bogată în fier, are efecte

relaxante. Bazinul este standard, are peste tot 1,8 metri adîncime, iar apa este în continuu recirculată.

Apa curge în bazin din aceeaşi ţeavă din care curgea şi la inaugurarea lui. Pentru că apa curge tot

timpul, bazinul a căpătat culoarea roşiatică din cauza fierului din apă. Ştrandul are 27 de metri lungime

şi zece metri lăţime şi se află în parcul Buziaşului. Are o capacitate de aproximativ 800 de locuri. Un

prim proces de modernizare a ştrandului a fost făcut de cei de la Tratament Balnear Buziaş, în anul

2006, după zece ani de conservare și apoi a fost redeschis în anul 2014 în urma închirierii unui

investitor privat din Buziaș.

Apele minerale de la Buziaş sunt unice în Europa, fiind carbogazoase, feriginoase, clorurate,

magneziene, calcice, sodice şi bicarbonate. Sunt benefice pentru afecţiuni cardiovasculare, reumatisme

degenerative, afecţiuni post-traumatice, neurologice periferice şi a celor digestive şi hepato-biliare.

Specialiştii spun că o simplă baie are efecte benefice în cazul bolnavilor care au nevoie de recuperare

după ce au suferit accidente vascular-celebrale sau diferite traumatisme.

Buziașul - principala stațiune a județului Timiș, care datorită apelor sale figurează în marile

enciclopedii ale lumii, precum cele ale savanților italieni M. Messini și C.G. Lollo “Aque minerali del

mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de știință francez A. Morette, s-a impus in secolul XX pe

plan național și în străinatate.

Între 1903-1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a

apei minerale, iar în 1909 apa minerală era comercializată sub numele Muschong Phönix. Fabrica a

devenit funcțională în 1907, avea o suprafață de 700mp și o capacitate de îmbuteliere de 1 mil de sticle

pe an și 1000 kg de bioxid de carbon. În fabrică lucrau 36 de muncitori, iar apa era distribuită gratuit

muncitorilor din metalurgie. Apa minerală Buziaș a fost premiată la concursurile internaționale,

câștigand 8 medalii, dintre care una de aur la concursul de la Bratislava din anul 1920. Din păcate,

fabrica în care se îmbutelia apa extrasă din izvoarele Buziașului a fost închisă în iarna anului 2014 și

speranțele de a fi redeschisă sunt minime.

21

În septembrie 1898, împăratul Franz Josef şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand, au

vizitat Buziaşul, ceea ce a condus la creșterea notorietății stațiunii și a numărului de turiști.

22

După Unirea Banatului cu România, Buziaşul își menține statutul de stațiune balneară de

tratament cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea

economică se diversifică, sunt create mici unităţi ale industriei ușoare și alimentare. Crește atât

populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune, A

fost introdusă încălzirea centrală, apa caldă și rece în vilele existente iar în anii 70 au fost construite noi

hoteluri: Parc (100 de locuri), UNCAP (200 de locuri) și Silagiu (64 de locuri), cantina restaurant a

Întreprinderii Balneare Buziaș cu o capacitate de 500 de locuri, braseria cu terasă Gradina Bănățeană,

Aviabarul, braseria Cazino, Supermagazinul și Complexul de deservire din centrul orașului. În aceeași

perioadă a fost înființată, amenajată și dotată Policlinca balneară, s-a diversificat tratamentul balnear

prin introducerea mofetei, a fizioterapiei, termoterapiei și a aerosolilor, s-au reamenajat vechile buvete

și s-au construit altele noi pentru cura internă.

Fiecare localitate are un specific, o personalitate inconfundabilă, Buziașul definindu-se și prin

Parcul stațiunii. Parcul din Buziaș are vechimea principalelor parcuri din Timișoara și din țară, anume

la începutul secolului al XIX-lea și se întinde pe o suprafață de 27 ha. Istoria parcului și dezvoltarea sa

sunt strîns legate de istoria descoperirii apelor minerale. Prima sistematizare a parcului a fost făcută în

anul 1857, în 1895 este plantată partea superioară nord-estică a parcului cu puieți de pin negru din

pepiniera proprie, astăzi părăsită. Un eveniment deosebit în istoria parcului este înființarea serelor între

1912-1914, care vor furniza plante ornamentale iar în sezonul rece, adăpost pentru marele număr de

palmieri – decor exotic în sezonul cald. După 1989 s-a intrat într-o perioadă de regres și de neglijare a

parcului ceea ce a dus la sălbăticirea acestuia.

23

În anul 1875, la cererea împăratului Franz Joseph a fost construită în parc colonada ca principal

element de decor și de o deosebită utilitate practică, făcând legătura între băi, pavilioane, izvoare,

cazino și bazar. Acesta și-a dorit să îi ofere soției sale un cadru de poveste. Împărăteasa Sissi,

îndrăgostită de natură, vizita adesea Buziașul, tocmai pentru a se plimba prin parc, prin colonada ornată

cu dantelă din lemn. Această colonadă acoperită impresionează prin lungime, 500 m, rămânând până în

prezent unicat în Europa. Una din atracțiile acestui acoperiș îl reprezintă stilul arhitectural bizantin, cu

sculpturi în lemn ce dau impresia unei uriașe dantelării. Colonada înconjoara parcul, făcând legătura

între Izvorul Josif, Hotel Phoenix, bazar, Izvorul Mihai și Cazino.Alte două colonade asemănătoare se

găsesc în Europa la Karlovy Vary și Baden-Baden.

Colonada avea rol de a-i proteja de ploaie, soare ori ninsoare pe cei care doreau să facă o

promenadă în jurul parcului, mai ales că aerosolii de aici oferă efecte curative unice în Europa, pentru

cei ce suferă de astenie sau nevroze. Pentru ca tratamentul să aiba efectul scontat, se începea cu 20 de

pași pe minut, pe partea laterală, apoi, în ritm mai accelerat, cu 40, pana la 60 de pași pe minut, pe

mijlocul colonadei. Aerul puternic ionizat negativ, datorită emanațiilor de la sonde, explică efectul

benefic al plimbărilor pe sub colonadă.

Un simbol al Banatului Imperial Colonada este în curs de a-și recăpăta strălucirea de odinioară,

fiind într-un proces de reabilitare după ce, timp de aproape trei decenii a fost lăsat în paragină.

Proprietarii au renunțat la procesul de revendicare, așa că autoritățile locale investeasc în reabilitare

pentru ca acest monument istoric să intre în circuitul turistic.

24

Clima

Staţiunea Buziaş are o climă cu influenţă sub-mediteraneană, este climatul câmpiei de vest a

României, vânt cald şi uscat primăvara. Staţiunea Buzias este așezată într-o regiune de tranziție între

zona de deal și câmpie piemontană, clima caracterizându-se printr-un regim climatic temperat-

continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental și cel mediteraneean. Media

temperaturilor anuale este între - 2 Celsius şi 21,5 Celsius. Climatul de câmpie cu ierni blânde și veri

plăcute face din stațiunea Buziaș un loc primitor, atât pentru cei care doresc să urmeze un tratament cât

și pentru cei care vor doar să se odihnească.

Precipitațiile medii anuale variază între 600-650mm, maximele înregistrându-se în lunile iunie

și noiembrie. Stratul de zăpadă atinge grosimi între 0,9 cm (noiembrie) și 18,0cm în ianuarie.

Umiditatea relativă are valori anuale de 75,7% și datorită evaporării apei încărcate de CO2, umiditatea

absolută este mai redusă în timpul dimineții și mai mare în timpul zilei. Nebulozitatea medie anuală

măsoară valori de 5,6 zecimi și este mai ridicată iarna. Vânturile dominante în anotimpurile reci sunt

cele care vin din sud și care aduc aer cald, ceea ce face ca toamna și iarna să aibă un caracter mai blând.

Schimbările climatice din ultimii ani cu precipitaţii abundente în perioade scurte de timp au

generate inundaţii neaşteptate în Buziaş, şi în special în zona parcului unde reţeaua de colectare a

apelor pluviale a fost depăşită de volumul de apă meteorică.

Vegetația

Ca urmare a condițiilor de relief, climă, sol, în raza orașului Buziaș vegetația este cea de stepă și

silvostepă cu areale izolate de păduri.

Un loc deosebit în peisajul orașului Buziaș îl ocupă parcul care, prin așezarea avantajoasă a

stațiunii (est-vest, de-a lungul văii pârâului Salcia) se bucură de condiții naturale favorabile, cu un

pronunțat caracter microstațional, care permit dezvoltarea unei flore bogate și particulare, cu specii

ornamentale care provin de pe întregul mapamond. În parc sunt prezente: rășinoase (brad, tuia, pin),

foioase (platan, tei, alun turcesc, arțar, mesteacăn, plop, stejar, ulm, salcie), precum și flori (lalea,

gladiola, primula, panseaua, clopoțeii de grădină, garoafa, bujorul, zambila).

Cea mai largă extindere în zona orașului Buziaș o constituie suprafața agricolă pe care se

cultivă porumb, grâu și floarea soarelui. Părților colinare și subcolinare din jurul Silagiului și

25

Buziașului le corespunde o vegetație arboricolă formată din păduri de foioase: stejar, gorun, carpen,

frasin și mai puțin răspândiți: teii, plopul tremurător, cireșul păsăresc, mărul pădureț și alte specii.

Existența acestor păduri din timpuri îndepărtate o demonstrează astăzi stejarul secular din Silagiu, din

Valea Măgironi, cu un diametru de bază de 1,80 m, având o vârstă estimată de peste 500 de ani, fiind

menționat ca obiectiv turistic într-o hartă turistică a județului Timiș, publicată la Editura Sport- Turism

din anul 1985.

Arbuștii frecvenți ai acestor păduri sunt: păducelul, lemnul câinesc, arțarul tătărăsc, alunul,

porumbarul, măceșul, cornul, socul.

O suprafață importantă ocupă vița de vie pe versantul nordic al dealului Silagiu, care are o

altitudine maximă de 324 m. Sunt plantați și pomi fructiferi dar pe suprafețe reduse. Regiunea viticolă

din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului.

Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Între 1840

- 1850 s-au stabilit câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Tradiția viticolă este

însă mai veche. Sigismund Ormos deținea la 1825, 4 lanțe de vie și o casă, pe care le-a vândut în 1857.

În însemnările sale, el vorbește despre perioadele când mergea împreună cu localnicii la munca viei.

În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarca,

Majarca, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, un atac de filoxera a distrus toată vița de

vie. Timp de 7 ani terenurile afectate ramân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta

se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri

nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel,

Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșet și chiar Budapesta.

Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața

cultivată cu viță de vie a crescut, localnicii au început să se specializeze în domeniu, astfel încât fiecare

familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au

fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune.

În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat

un mic combinat. Acesta nu a supraviețuit perioadei de tranzitie. Tradiția viticolă s-a păstrat și azi, pe

dealul Silagiului fiind aproximativ 700 de hectare de teren, din care 500 de hectare sunt deja cultivate

cu viță de vie de corelat aflată acum într-un plin proces de reînnoire, prin realizarea unor investiții cu

fonduri europene sau private.

26

Fauna

Fauna din jurul stațiunii este variată, după formele de relief existente. Cele 2 trupuri de pădure

(Silagiu și Dumbrava) au o fauna variată, existând aici o zonă de interferență între fauna ce coboară din

Munții Semenicului, fauna de stepă și silvostepă și fauna proprie:

mamifere: veverița, iepurele, căprioara, lupul (doar în trecere), vulpea, mistrețul, pisica

sălbatică, viezurele, hârciogul, popândăul. În trecut, în Parcul dendrologic trăiau numeroase

veveriţe, care deveniseră mascote ale Parcului , însă acum pot fi văzute din ce în ce mai rar. În

ultimii ani Primăria orașului împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea Zonei Buziaș fac

eforturi pentru a repopula parcul cu veverițe și organizează Festivalul Veverițelor, care în anul

2016 a avut a doua ediție.

păsări: mierla, pițigoiul, potârnichea, prepelița, ciocănitoarea, gaița, fazanul, pitulicea, graurul,

turturica, gâsca și rața sălbatică, uliul sau buha

Lacurile din apropierea Buziașului sunt populate cu crap, porcușor, caras și roșioară.

Hidrografie și hidrogeologie

Pârâul Salcia, lung de 9 km, în lungul căruia se desfășoară stațiunea, izvorăște din zona pădurii

Dumbrava, fiind afluent pe stânga al pârâului Șurgani. În zona Buziașului pârâul Salcia primește o serie

de afluenți, ca pâraiele Pârporii, Silagiului și Strâmba. În aparență ape neînsemnate, în perioadele

ploioase acestea au produs inundații, ca cele din anii 1926 și 1966 ceea ce a dus la întocmirea unui

program de amenajare hidrografică a zonei.

Astfel s-au creat în apropiere:

lacul de acumulare de pe valea Salcia, cu un baraj înalt de 11,20 m și lung de 360 m. Oglinda

lacului atinge în perioadele ploioase cca 20 ha, iar în restul anului cca 1ha. Lacul se află la o

distanță de aproximativ 2 km de stațiune și este accesibil pe DJ 592 Buziaș - Lugoj

lacul de acumulare de pe valea Silagiului, cu un baraj de 11,50 m înălțime și lng de 410 m.

Oglinda lacului atinge în perioadele ploioase cca 26 ha, iar în restul anului cca 1 ha. Lacul se

află la o distanță de aproximativ 3 km de stațiune și este accesibil pe DJ 572 Buziaș - Silagiu.

27

Din punct de vedere geologic, zona Buziașului este alcătuită din formațiuni aparținând cristalinului,

pliocenului și cuaternarului. În aceste formațiuni sunt prezente 3 straturi de ape minerale:

stratul freatic, situat la adâncimea de 6-10 m. Sursele ce captau apele din stratul freatic sunt în

prezent abandonate.

primul strat de adâncime, situat între 17-70 m, conținând ape carbogazoase cu caracter

ascensional și care erau folosite pentru îmbuteliere

stratul artezian, imediat deasupra contactului sedimentar cristalin și care cantonează apele cele

mai mineralizate și mai bogate în CO2, fiind captat inițial de 4 surse (sondele nr. 1, 2, 3, și 4).

Apele minerale captate din acest strat sunt cele folosite în prezent pentru cura balneară și sunt

printre primele cele mai valoroase ape carbogazoase din țară.

3.1.2. Infrastructura de circulație și transport

Conectivitatea oraşului este foarte importantă din perspectiva mobilităţii cetăţenilor şi a

mărfurilor. Deplasările forţei de muncă la şi de la locul de muncă , deplasările din timpul liber -la

cumpărături ,la medic, pentru relaxare etc., generează fluxuri înspre şi dinspre oraş. Totodată relaţiile

dintre unităţile economice generează fluxuri de mărfuri şi persoane în interiorul localităţilor şi între

localităţi.

Infrastructura de transport rutier

Din perspectiva conectivităţii rutiere internaţionale a oraşului, acesta este conectat la autostrada

A1 (34,6 km) prin DJ 592 şi prin DJ 572 (24,9 km) având astfel acces la Coridorul IV de transport pan

european. Prin autostrada A1 se asigură legătura cu ţările europene. Realizarea descărcării de pe

autostrada A1 de la Topolovăţ va reduce distanţa pînă la A1 cu cca 10km.

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

DJ 592 - 12,18 km care traversează localităţile Bacova si Buziaş (distanța între Buziaș și

Bacova - 5 km)

DJ 572 – 13,79 km care traversează localităţile Buziaş şi Silagiu (Distanța între Buziaș și

Silagiu - 6 km)

DC 160 – 3,4 km

DC 163 – 4,2 km

Infrastructura de transport aerian

Buziaşul nu are aeroport dar este conectat prin DJ 592 şi DJ572 - autostrada A1 la Aeroportul

Internaţional Timişoara. Există însă un aerodrom pentru aviaţia utilitară în proximitatea oraşului.

Harta conectivității

28

29

Reţeaua de drumuri publice aflate în administrarea oraşului

Drumurile publice aflate în administrarea oraşului totalizează 42047 ml din care 23877 ml sunt

asfaltate, respectiv 56,78 % din total.Diferenţa de 18177 ml sunt străzi pietruite , majoritatea lor fiind în

Bacova şi Silagiu.

Din perspectiva lucrărilor de reparaţii şi lucrărilor de întreţinere a acestora, Buziaşul are un

efort financiar major raportat la veniturile actuale ale localităţii. Teoretic, traficul greu este deviat din

oraș datorită finalizării Centurii Nord –Vest de ocolire a orașului Buziaș - realizată prin Programul

Operațional Regional 2007 – 2013 și care are lungimea de 4,3 km. Practic nu tot traficul greu este

deviat, deoarece nu există un drum de legătură între centură şi zona de activităţi industriale unde

funcţionează unitatea de producţie industrială a SIMEEA SIBIU SRL (din grupul SIEMENS ) – unul

dintre cel mai mare angajator din zonă (peste 100 de angajaţi). Dublarea capacităţii fabricii existente va

genera cca 150 noi locuri de muncă dar totodată va creşte tranzitul de mărfuri prin oraş cu maşini de

tonaj greu.

Totodată zona de servicii medicale din fostul spital (Unitatea de Primiri Urgenţe şi Centrul de

Permanenţă Buziaş) nu este conectată direct la centură iar timpul de intervenţie al salvării în Bacova,

Silagiu şi comunele periurbane este mai lung. Realizarea acestui drum de legătură care ar conecta zona

de servicii medicale şi zona industrială la centură ar acorda o şansă la viaţă în plus bolnavilor în fază

acută dar totodată ar reduce poluarea şi emisiile de CO2 în oraş (prin devierea camioanelor de mare

tonaj care deservesc Siemens-ul). De asemenea, nu există un drum de legătură directă între viile şi

cramele din Dealul Silagiului şi oraş, drum care ar facilita dezvoltarea turismului în zonă.

Aleile şi trotoarele aferente drumurilor locale au fost parţial modernizate în ultimii cinci ani, dar

nu sunt refăcute în totalitate. Se impune refacerea acestora, modernizarea şi realizarea de noi alei

pietonale, drumuri de promenadă şi trotoare. Din perspectiva dezvoltării de noi zone industriale,

rezidenţiale,de agrement se impune

și planificarea dezvoltării reţelei de drumuri care să asigure conectivitatea acestora cu zonele urbane

actuale.

30

Infrastructura de transport feroviar

Buziașul are o gară feroviară care datează de la deschiderea căii ferate între Timișoara și

Buziaș, care a avut loc în anul 1896, în anul 1948 fiind naționalizată și trecută în patrimoniul CFR. În

anul 1907, Mushong, proprietarul stațiunii Buziaș, a construit o fabrică de îmbuteliat apa minerală, și a

fondat Compania Privată de Cale ferată Buziaș Parcul Băilor care, cu capital privat și a construit calea

ferată standard care făcea legătura între Buziaș gară, fabrica de îmbuteliat apa minerală și stațiunea

Buziaș Băi. Aceasta linie a fost exploatată de Societate între anii 1908 și 1948. În anul 1973 ultimul

tren de călători circulă pe calea ferată între Buziaș - Buziaș Băi iar după această dată, linia a fost

folosită numai în scopuri industriale, transportul călătorilor spre și dinspre gară fiind preluat de

autobuze. În prezent nu se asigură transportul de la gară a călătorilor cu autobuze sau alt mijloc de

transport. Șina de cale ferată dintre Buziaş şi gară a fost desființată. În anul 1996 Timișoara și Buziaș

au sărbătorit centenarul căii ferate care leagă cele două comunități. În prezenţa oaspeților sosiți cu

trenul Nostalgia, a fost montată o placă de marmură aniversară și a fost editată o ștampilă poștală

aniversară.

În ceea ce privește transportul feroviar, zilnic, în Gara Buziaș (conform Mersului Trenurilor)

opresc:

11 trenuri personale (Timișoara – Lugoj, Lugoj – Buziaș)

4 accelerate (Timișoara – București, Timișoara – Iași și retur)

4 trenuri rapid (Timișoara – Sibiu și retur de 2 ori pe zi)

Conform PATJ vol V, în anul 2011prin Buziaş au fost expediați 18.090 călători

Satul Bacova, deși are o haltă în care opresc trenuri regionale, nu dispune de o clădire pentru

servicii specifice de gară (clădirea fostei gări a fost vîndută) și nici de chioșc pentru vânzarea de bilete.

Comuna Silagiu nu are legături feroviare.

Transport local

În momentul realizării analizei nu exista nici o formă de transport local gestionată de

Administraţia Publică Locală sau de entităţi private. Transportul turiştilor de la gară la hoteluri,la

bazele de tratament sau la centrele medicale din zonă se realizează cu 2 taxi-uri private sau prin efortul

hotelurilor care asigură transportul turiştilor (dacă aceştia îşi anunţă din timp ora sosirii).

De asemenea, forţa de muncă întâmpină o problemă de mobilitate majoră deoarece nu există

transport local şi sînt puţine posibilităţi de transport intermodal (din Buziaş, Bacova sau Silagiu la gară

sau de la aerorportul cel mai apropiat).

În domeniul transportului în comun, rutier de călători, între Tmişoara şi Buziaş, firma

SuperImposer operează 4 curse pe zi, pe traseele Timişoara - Hitiaş - Racoviţa prin Bacova şi Buziaş.

Din păcate, duminica nu operează nici o cursă, ceea ce nu încurajează turismul de week-end. De

asemeni, Silagiu nu este inclus în programul operatorului SuperImposer.

În Buziaş, autobuzele se opresc la Biserica Ortodoxă. Staţia de autobuze nu este amenajată şi nu

există un program afişat al autobuzelor. În Bacova autobuzele se opresc la Biserica Catolică într-o

staţie neamenjată şi fără un orar al curselor afişat.

31

În anotimpul cald ,o parte din forţa de muncă se deplasează cu bicicletele între localităţile oraşului

(firmele din Buziaş polarizează forţă de muncă din Bacova, Silagiu şi comunele periurbane). Lipsa

pistelor de bicicletă între aceste localităţi şi în localităţile oraşului nu conferă siguranţă acestei

modalităţi de deplasare.

În anotimpul rece forţa de muncă călătoreşte cu maşinile proprietate personală, de obicei grupându-se

pe acelaşi mijloc de transport mai mulţi cetăţeni. Orele ne-sincrone de plecare-sosire în acest sistem

privat generează întârzieri la locul de muncă şi respectiv se creează probleme agenţilor economici care

susţin dezvoltarea oraşului şi de care oraşul are nevoie.

Se impune soluţionarea transportului local atât al cetăţenilor cât şi al turiştilor. De asemeni transportul

dintre oraş şi comunele periurbane care sunt polarizate de oraş pentru servicii medicale sau acces la

locul de muncă este important să fie soluţionat.

3.1.3. Rețele tehnico-edilitare, energetice și de telecomunicații

Rețeaua de alimentare cu apă există în Buziaș și Bacova și este gestionată de operatorul

regional Aquatim. În Buziaș rețeaua de alimentare cu apă are lungimea 21,33 km, un număr de 1373

branșamente, din care 1240 casnici, 98 agenți economici și 36 de instituții și acoperă în proporție de

100% străzile Buziașului. În Bacova rețeaua de alimentare cu apă are lungimea 11,32 km, un număr de

435 branșamente, din care 424 casnici, 7 agenți economici și 4 de instituții. Comuna Silagiu nu are

rețea de alimentare cu apă.

Rețeaua de canalizare în orașul Buziaș însumează 21,32 km, 1027 de racorduri din care 925

casnici, 76 agenți economici și 26 de instituții și acoperă 96% din străzile orașului. În Silagiu și Bacova

nu există canalizare, gospodăriile având săpate fose septice artizanale.

Aquatim a inclus în Master planul regional de apă-canal proiectele Buziașului și a celor două

localități Bacova și Silagiu pentru a fi realizate până în 2020.

Proiectele cu finanțare planificată din fonduri UE conform master planului :

Înființare sistem de distribuție apă în localitatea Silagiu cu interconectarea la rețeaua de apă a a

orașului Buziaș, beneficiar Aquatim , valoarea investiției 4.255.286 lei din bugetul Aquatim.

Reabilitare stație tratare apă potabilă pentru oraşul Buziaș, stație amplasată pe raza localității

Hitiaș, comuna Racovița.

Înlocuire conductă aducțiune apă potabilă uzată până în Buziaș, în lungime de 7 km.

Reabilitare rețea alimentare cu apă potabilă la Buziaș, în lungime de 5,5 km.

Reabilitare rețea de canalizare menajeră la Buziaș, în lungime de 2,1 km.

Înființare/reabilitare rețea canalizare în localitatea Bacova în lungime de 11 km.

Reabilitare/modernizare conductă refulare de la Bacova care pompează în stația Buziaș, în

lungime de 4,7 km.

Sistemul de colectare al apelor pluviale este separativ în localitatea Buziaș iar starea precară tehnică

a acestuia în anumite zone conduce la inundații în zona Parcului și zonele periferice zona de vest nord

vest ale orașului. Sistemul de colectare al apelor pluviale din Bacova generează inundaţii în perioada

ploilor abundente. Se impune luarea unor măsuri pentru creşterea rezilienţei oraşului, respectiv

creşterea capacităţii de apărare a oraşului împotriva efectelor schimbărilor climatice.

Alte rețele:

32

Pe curpinsul teritoriului orașului Buziaș există reţele de electricitate, gaz, telefonie fixă, cablu

TV şi telefonie mobilă.

Iluminatul public există în toate cele 3 localități componente, reţeaua acoperind cca 97% din

necesarul actual. Iluminatul public este în sistem clasic, fiind mare consumator de energie ceea ce

genereză costuri mari pentru Administraţia Locală. Reţeaua de iluminat stradal nu este extinsă în

zonele noi ale localităţilor.

Operatorul local de furnizare a gazului este TIMGAZ SA Buziaș care este o societate

comercială pe acțiuni cu capital majoritar privat, având ca obiect principal de activitate distribuția și

furnizarea gazelor naturale și prestarea de servicii – lucrări de instalații tehnico-sanitare, cu accent pe

cele aferente domeniului gazelor naturale. Liberalizarea pieţei atît în domeniul energiei electrice cît şi

în domeniul furnizorilor de gaze naturale

creează premizele reducerii costurilor cu energia prin selectarea companiei furnizoare care oferă preţuri

competitive.

În orașul Buziaș nu există un sistem centralizat de furnizare a agentului termic și nici

termocentrale de cartier. Încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor administrative sau economice se realizează

cu combustibil solid (lemn) sau prin centrale termice pe gaz, prin contracte individuale şi directe cu

furnizorul de gaz.

Utilizarea energiilor neconvenţionale este de dorit, la nivelul localităţii fiind doar cîteva

investiţii private în domeniu (unele realizate prin programul Casa Verde derulat prin Agenţia Naţională

de Mediu). Utilizarea energiilor neconvenţionale pentru iluminatul public de asemenea ar reduce

cheltuielile cu energia electrică, iar implementarea soluţiilor de producere a agentului termic cu energie

solară în unităţile adiministraţiei locale ar reduce cheltuielile anuale de întreţinere a acestora,

disponbilizând fonduri pentru alte activităţi ale Primăriei.

Din punct de vedere al producţiei de energie în sistem neconvenţional, menţionăm faptul că

primul parc fotovoltaic din vestul ţării a fost inaugurat în Buziaş, în anul 2012. Investiţia totală

efectuată a fost de două milioane de euro. Suprafaţa totală acoperită este de 19.000 metri pătraţi, aici

fiind instalate 3800 de panouri fotovoltaice. Capacitatea centralei este de 1 megawatt, , energia

electrică ajungând la consumatori graţie unui contract încheiat cu Repower Furnizare Energie România.

Constructim a ales ca amplasament zona oraşului Buziaş deoarece terenul necesar se afla deja în

proprietatea companiei şi întrunea toate condiţiile tehnice necesare, fiind pe deplin compatibil cu o

astfel de iniţiativă. Plecând de la aceste elemente, compania a decis să investească într-un proiect cu

puternic caracter ecologic – lumina solară constituie o veritabilă sursă inepuizabilă de energie verde,

disponibilă pe scară largă, care, în ciuda costurilor de producţie mai ridicate, implică mult mai puţine

riscuri decât energia nucleară.

33

3.1.4. Mediul urban/spaţii publice

După revoluţie, oraşul s-a confruntat cu transformărilor specifice democratice. Litigiile cu

privire la dreptul de proprietate asupra clădirilor, parcului sau terenurilor, derulate prin instanţă pe

parcursul a multor ani au generat o lipsă de intervenţie sau o intervenţie minimă a administratorilor

actuali asupra acestor proprietăţi.

Parcuri și păduri

Suprafaţa verde totală a Buziaşului este de 35,16 ha din care parcul reprezintă 71,55 %

respectiv 25,16 ha. Pădurea parc Buziaș, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie protejată

mixtă și are o suprafață de 25,16 ha. În parcul emblematic al oraşului aspectul general este neplăcut, iar

prezenţa câinilor comunitari completează tabloul dezolant. Clădirile din parc, pe vremuri de referinţă

pentru turism, nu sunt funcţionale şi se află într-o stare avansată de degradare.

Având în vedere lipsa de intervenţie a administratorului asupra acestor clădiri, declarate

monumente istorice de tip A, administraţia locală poate utiliza dreptul conferit de legea 422/ 2001

pentru a le expropria, iar apoi să acceseze fonduri europene sau naţionale pentru a consolida şi renova

aceste clădiri, redându-le astfel circuitului turistic naţional şi internaţional.

Izvoarele, atât Izvorul Fenix de lângă complexul hotelier cât și izvoarele din parc, cu o

arhitectură specifică perioadelor trecute, dar neîntreţinute, nu favorizează turismul iar mobilierul urban

pe alocuri înnoit nu salvează ansamblul de la imaginea de oraş învechit.

34

Centrul civic al Buziaşului este pe drumul judeţean care străbate oraşul iar traficul de pe drumul

judeţean nu încurajează dezvoltarea acestuia ca agora punct sau alee pietonal - turistică. Lipseşte o zonă

de agora a oraşului unde cetăţenii să se întâlnească, lipseşte o alee pietonală cu magazine de

suveniruri/restaurante/terase specifică unei staţiuni turistice. O soluţie propusă de participanţii la

sondajul de opinie vizează închiderea traficului prin centru şi devierea pe rute ocolitoare.

Posibilităţile de agrement sunt puține, nu există pistele de biciclete – mersul cu bicicleta prin

parc este interzis iar în zona centrală, locurile de parcare pentru evenimentele organizate sunt limitate,

aceastea nefiind suficiente îndeosebi în perioadele de organizare ale festivalurilor.

Locurile de joacă pentru copii din Buziaş, Bacova şi Silagiu au o dotare minimalistă, din plastic

care creează o imagine contrastantă cu dominanta verde a staţiunii. În parcul din Buziaș s-au amplasat

complexe de joacă, precum şi echipamente de joacă reprezentate de clasicele cumpene, leagăne,

figurine pe arc, leagăne de tipul cuib de pasăre, etc. Din păcate, pe lângă leagănele din parc stau câini

comunitari, care constituie un pericol pentru copiii care se joacă acolo.

Pădurea/parcul Lighet a fost plantată și amenajată în anul 1895, în prezent fiind reîmpădurită în

mod natural, aspectul general fiind neatractiv impracticabilă pentru turism şi fără posibilităţi de

agrement. Deși autoritățile locale fac eforturi pentru a menține pădurea curată, aceasta continuă să fie

un loc în care se aruncă gunoaie, care sunt împrăștiate de câinii comunitari pe o raza mare.

35

Piaţa agroalimentară

Buziașul dispune în centru de o piață agroalimentară care funcționează în zilele de miercuri și

sâmbătă, dar care este neacoperită și nu are spații suficiente de expunere pentru producători. În același

areal are loc și un târg mixt bisăptămânal (miercuri și sâmbătă). Tîrgul de animale care funcţiona

periodic în piaţa centrală, este în curs de a se organiza într-o nouă locaţie, pe drumul dinspre Silagiu,

vis-a-vis de statia de curent .

Zonificarea teritoriului

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului elaborat de Consiliul Județean Timiș în anul

2013, Buziașul este considerat a deveni “pol de echilibru zonal de interes regional cu funcțiune

turistică”.Orașul Buziaș, împreună cu localitatea componentă Silagiu și satul aparținător Bacova se

întinde pe o suprafață de 10.798,66 ha.

Intravilanul orașului este de 625,91 ha, din care:

326,49 ha orașul Buziaș

184,21 ha Silagiu

115.21 ha Bacova

36

Oraşul nu are astăzi o planificare teritorială completă. Nu există Plan de Urbanism General cu o

zonificare aferentă a teritoriului. Cu toate acestea, în Buziaş zona rezidenţială principală este separată

de zona turistică prin drumul judeţean ce străbate localitatea.

În conformitate cu rezultatele Recensământului populației și gospodăriilor din România, efectuat în

anul 2011, în orașul Buziaș (inclusiv Silagiu și Bacova) se află:

1.998 clădiri din care 1983 sunt clădiri în care se află locuințe

2.842 locuințe din care 2.836 sunt locuințe convenționale

2.273 gospodării ale populației

Numărul mediu de persoane/o gospodărie: 2,86

Din punct de vedere spaţial, oraşul şi cele două localităţi sunt înconjurate de terenuri declarate

păşuni. Datorită legislaţiei în domeniu, schimbarea destinaţiei terenurilor declarate păşuni este dificilă,

iar acest fapt îngreunează dezvoltarea radială şi/sau concentrică a localităţii.

Apariţia în peisajul Buziaşului de construcţii cu o notă arhitecturală distinctă şi neadecvată tradiţiei

oraşului, generează nevoia elaborării unui regulament de urbanism local prin care să se limiteze dorinţa

proprietarilor de construcţii noi de a ”importa” stiluri arhitectonice caracteristice unor alte ţări.

Totodată conservarea patrimoniului local impune utilizarea în activitatea de urbanism a unor seturi de

reguli locale care să păstreze personalitatea oraşului.

Patrimoniu arhitectural

Buziașul beneficiază de un patrimoniu arhitectural valoros dar în avansată stare de degradare:

băile, colonada, cazinoul, izvoarele din parc. Clădirile ridicate în sec. XIX sunt în stil clasicizant, cu

decorații pe fațade și în interior. Cele ridicate în sec.XX au caracteristici Seccession. Colonada

acoperită este o copie a colonadei cadânelor din seraiul sultanal, având sculptate în lemn motive

orientale. Pavilioanele deschise cu izvoare de apă minerală au forma unor chioșcuri orientale, frumos

împodobite cu motive sculptate în lemn și piatră. Starea de conservare este mediocră, spre degradare.

În lista Monumentelor istorice din Județul Timiș, elaborată de către Direcția pentru cultură și

patrimoniu cultural național al județului Timiș în anul 2010, orașul Buziaș apare la numărul TM-11-a-

A-06 1 9 1 cu:

37

Ansamblul de arhitectură balneară "Zona cu parcul", colonada, Hotelul "Grand" şi cazinoul.

Clădirile menţionate anterior sunt monumente istorice dar aflate în proprietatea SCTB Buziaş

SA, cu acţionar majoritar SIF Transilvania.

Hotelul "Bazar", este în proprietate privată (Rister Marrianne, proprietar german) și este

închiriat pentru activități hoteliere și restaurant. În prezent este în curs de renovare.

Din anul 2016, Administraţia Locală, în cazuri specific precizate în lege, poate renova fațadele

clădirilor istorice chiar dacă acestea nu sunt în proprietatea Administraţiei Locale. Totodată în caz de

vânzare a acestora, Administraţia Locală are drept de preemţiune conform Legii pentru protejarea

monumentelor istorice nr 422 din 18 iulie 2001 actualizată. •

De asemenea, pot fi integrate în patrimoniul arhitectural de tip B :

Clădirea fostului spital în care funcţionează UPU

Clădirea Internatului Liceului Teoretic Buziaş - proprietar orașul Buziaș

Monumente ale eroilor și opere comemorative ridicate în memoria ostașilor români și străini:

o Monumentul Eroilor căzuți în Primul și Al Doilea Război Mondial - Buziaș - două,

Bacova - unul.

3.1.5. Culte

În Buziaş există următoarele lăcașe de cult:

Biserica ortodoxă română cu hramul "Sfantului Petru și Pavel" Buziaș (1834-1839);

Biserica ortodoxă română cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Buziaș (1995);

Biserica ortodoxă română Bacova (1889);

Biserica ortodoxă română Silagiu (1872);

Biserica romano-catolică Buziaș (1873-1874);

Biserica romano-catolică Bacova (1889); turnul bisericii are o înălțime de 56 m și este este

probabil cea mai înaltă biserică sătească din România. Patronul bisericii esre sfântul Johann de

Nepomuk și este construită în stil gotic. Este a doua biserică a satului de la întemeiere.

Biserica greco-catolică Buziaș;

Biserica greco-catolică Silagiu;

Biserica reformată Buziaș (2001);

Biserici baptiste: Buziaș, Bacova și Silagiu;

Biserici penticostale: Buziaș și Silagiu.

Biserica Martorii lui Iehova la Bacova

38

3.2. DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Ca structură adminstrativ teritorială, conform Legii 315/2001, orașul Buziaș este localitate de

rangul III. Conform noii organigrame a Primăriei, aceasta are un număr de 76 posturi din care 25 de

posturi sunt alocate personalului contractual, respectiv asistenţi personali ai persoanelor cu handicap.

Numărul consilierilor locali este de 15.

Primăria funcţionează într-o clădire administrativă amplasată în Centrul Civic al oraşului, clădire care

are nevoi de reabilitare şi modernizare şi totodată de creşterea a eficienţei energetice. Dotarea tehnică a

Primăriei este de nivel mediu, există o reţea de calculatoare dar, în special pentru urbanism este nevoie

de tehnică specială. Este necesară o actualizare a tehnicii de calcul şi achiziţia de noi soft-uri.

Orașul Buziaș este înfrățit cu orașul Mindszent din Ungaria iar la nivel național și județean a

dezvoltat asocieri cu:

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);

Asociaţia Oraşelor din România;

Protocol de colaborare cu Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România (ANSTR).

În Buziaș există un număr de 5 asociații active care desfășoară activități de promovare a zonei și de

organizare de evenimente în colaborare cu Primăria Buziaș sau cu alți actori implicați în dezvoltarea

orașului.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Banat al județului Timiș are în Buziaș o stație de pompieri.

Inspectoratul Județean de Poliție prin Poliția orașului Buziaș are în arondare și Postul de Poliție

Nițchidorf.

În Buziaș există un Birou de Evidență a Populației, Oficiu poștal și un sediu al Trezoreriei, precum

și un Birou notarial ( ractic un Notar din Lugoj care deserveşte periodic şi Buziaşul).

Nu există Judecătorie, Tribunal sau Parchet. A existat mai demult Judecătorie în clădirea care astăzi

este internatul Liceului teoretic. Proprietatea clădirii este a primăriei Buziaș .Clădirea este într-o stare

degradată, iar la demisol are un spațiu de detenție de pe vremea când funcționa ca Judecătorie.

Conform sondajului de opinie realizat pe parcursul elaborării strategiei, respondeţii la sondaj au

menţionat nevoia de creştere a siguranţei cetăţenilor. Totodată, pe parcursul evenimentelor desfăşurate

în Buziaş, s-a conturat nevoia acută de a fi gestionată corespunzător ordinea publică. De aceea se

constată nevoia de înfiinţare a Poliţiei Locale care, prin lege poate fi organizată în subordinea

Administraţiei locale.

3.3. DOMENIUL SOCIAL – EDUCAȚIE – CULTURĂ

3.3.1. Populația și forța de muncă:

39

Conform Institutului Naţional de Statistică populaţia oraşului Buziaş era la data de 1 ianuarie

2016 de 8.358 de persoane, în scădere cu 2,66% faţă de anul 2010, cînd populaţia era de 8.586

persoane.

Relevantă pentru evoluţia populaţiei este analiza pe grupe de vârstă care arată o creştere

semnificativă a populaţiei peste 55 de ani şi o scădere a numărului de persoane tinere în grupa de vîrstă

20-24 ani cu 27,54% .

Densitatea populaţiei pe km pătrat este de 80,06 locuitori /km2, inferioară mediei naţionale de 90,1

locuitori/km2.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația stabilă (rezidentă) în Buziaș era:

în orașului Buziaș 7.023 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când

se înregistraseră 7.772 de locuitori, din care 4.023 bărbați și 4.324 femei.

în Silagiu sunt 777 de locuitori, în scădere cu 13% față de recensămîntul din 2002,

în Bacova s-a consemnat o scădere a populaţiei cu 3%, având în acest moment 1.500 locuitori.

Structura pe etnii a populației la momentul recensământului se prezenta în felul următor:

Majoritatea locuitorilor sunt români (83,21%).

Principalele minorități sunt cele de

o romi (2,98%),

o maghiari (2,95%)

o germani (2,15%).

o pentru 7,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută

Din punct de vedere confesional:

majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%),

dar există și minorități de romano-catolici (6,59%) și

penticostali (4,6%).

Pentru 7,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

40

Conform Institutului Național de Statistică, plecările din orașul Buziaș se mențin la valori ridicate,

mulți locuitori plecând în căutarea unor condiții de viață și de muncă mai bune, fie în Timișoara, fie în

străinătate, cu caracter definitiv sau sezonier. Migraţia sezonieră afectează un număr mare de familii,

numărul acestora fiind foarte greu de precizat, deoarece aceştia nu îşi declară veniturile obţinute în

străinătate, chiar dacă lucrează pe bază de contract.

Numărul total al plecărilor cu domiciliul se referă la persoanele care pleacă din localitate şi fac

dovada că au asigurată locuinţa în altă localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiaşi localităţi

nu sunt incluse. Aceste date includ migraţia internaţională. Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Din interviurile realizate la nivel local, a rezultat că sunt multe persoane de vârstă adultă care

lucrează în străinătate câteva luni pe an , au rezidenţa în Buziaş şi, cu veniturile obţinute în străinătate

reuşesc să se gospodărească în restul anului. Practic aceştia lucrează sezonier în alte ţări, veniturile

obţinute depăşind veniturile anuale potenţial obţinute din munca în România corespunzător nivelului

mediu de pregătire pe care îl au.

Din perspectiva sporului natural al populaţiei, Buziaşul este caracterizat de un indicator

constant negativ în ultimii 5 ani. Diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi a decedaţilor este constant

negativă.Scăderea natalităţii este corolară scăderii populaţiei din grupele de vârstă tânără, iar creşterea

numărului de decese este normală la o populaţie îmbătrânită (conform tabel anterior ).

41

Din punct de vedere al asistenţei sociale, la data realizării analizei, Primăria Buziaş acorda mai

multe tipuri de ajutoare sociale conform legii :

Ajutorul social sub forma venitului minim garantat este reglementat prin Legea 416/2001

modificată și completată prin Legea 276/2010 - pentru acesta sunt 29 de dosare în analiza

Primăriei

Alocația pentru susținerea familiei este destinată familiilor care au în creștere și îngrijire copii

în vârstă de până la 18 ani și este reglementată prin Legea 277/2010. În Buziaş sunt 34 de

dosare în procesare.

Ajutorul pentru încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri sau cu gaze naturale este

reglementat de OUG 70/2011 și HG 920/2011 -72 de dosare în procesare

Alocaţii de stat pentru copii - 81 de dosare depuse

Indemnizaţii pentru creşterea copilului âînă la vârsta de 2 ani

Indemnizaţii pentru persoanele cu handicap grav

Asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav - 17 dosare

Tichete pentru grădiniţă se acordă unui număr de 10 copii

De asemenea, în Buziaş figurau la data studiului 151 de şomeri înregistraţi în evidenele AJOFM

Timiş ceea ce reprezintă 1,81 % din totalul populaţiei oraşului. Nivelul scăzut al acestui indicator nu

reflectă situaţia reală a celor din Buziaş fără un loc de muncă deoarece cei plecaţi la lucru în străinătate

pentru perioade de timp de câteva luni pe an, nu se regăsesc în această statistică.

3.3.2. Sănătate:

În Buziaș există două policlinici, una dintre acestea funcționând în spațiul Primăriei. Cabinetele

medicale din Policlinici, fiind semnatare de contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Timiş, înafară de

42

prestarea serviciilor medicale, investesc în infrastructura aferentă activităţii lor (aceste cheltuieli fiind

deductibile pentru centre medicale).

Alte servicii pentru sănătate:

Cabinete medicale: 10 în Buziaş, 1 în Bacova şi 1 în Silagiu;

Cabinete stomatologice: 3 în Buziaş;

Farmacii umane: 2 în Buziaş şi 1 în Bacova;

Cabinet sanitar-veterinar: 1 în Buziaş;

Farmacii sanitar-veterinare: 3 în Buziaş.

În Buziaș nu există un Spital funcțional și nici maternitate. A existat un spital, dar s-a închis

datorită faptului că nu îndeplinea condițiile Uniunii Europene de amenajare și dotare. Spitalul deservea

și comunele din proximitatea Buziașului. În clădirea fostului spital funcționează o unitate UPU (Unitate

Primiri Urgențe) care aparține de Spitalul Județean Timiș și un Centru de Permanență Medicală care

ocupă clădirea în procent de 50%. Restul clădirii este gestionat de Policlinica Profilaxis din Timișoara

care a deschis la Buziaș o sucursală.

Centrul Medical "Cristian Şerban" de Evaluare, Terapie, Educație Medicală Specifică și

Recuperare, din Buziaş, este o instituție unică în România, prin profilul ei, înființată anume pentru

copii şi tineri cu diabet zaharat și hemofilie, cărora, în timp, li s-au adăugat și alte categorii de bolnavi

(cu: obezitate, dislipidemii, alte boli ale sângelui, în afară de hemofilie, boli cronice, precum și pacienți

care au nevoie de recuperare fizică). El a fost construit și dat în funcțiune, între anii 1992 și 1997, de

Fundația ,,Cristian Șerban", întemeiată de către familia de medici și profesori universitari Viorel şi

Margit Şerban, din Timișoara, în memoria fiului lor, Cristian.

Centrul este un spital public (nu unul privat), fiind introdus, chiar de la început, în sistemul medical

de stat, ceea ce înseamnă că, pentru pacienți, totul este gratuit. El are o capacitate de 50 de locuri,

repartizate în secția de diabet zaharat (25 de locuri) și trei compartimente: hematologie (5 locuri),

recuperare fizică medicală (5 locuri ) și cronici (15 locuri) și este încadrat cu o echipă terapeutică

experimentată, complexă, compusă din medici specialiști de diabet, nutriție și boli metabolice, pediatri,

hematolog, nutriționist, psiholog, educatori, kinetoterapet, fizioterapeut și asistenți medicali calificați.

Bolnavii beneficiază de condiții de spitalizare foarte bune: cazare în camere cu două paturi

(majoritatea), alimentație dietetică, științific întocmită, posibilități de recuperare, de activitate fizică, de

recreere etc. Centrul funcționează tot timpul anului, în serii cu durată de 10-14 zile, pentru copii și

tineri cu vârsta până la 44 de ani

3.3.3. Asistență socială:

Centrul Educativ Buziaş a fost dat în folosinţă în iulie 2004 şi este destinat resocializării persoanelor

ce au săvârșit fapte penale în perioada minoratului şi cărora li s-a aplicat măsura educativă a internării

într-un centru educativ. Centrul Educativ Buziaş are ca scop principal asigurarea educaţiei şi asistenţei

minorilor și tinerilor în vederea dezvoltării unor deprinderi şi atitudini necesare reintegrării sociale.

Centrul este format din 19 pavilioane destinate:

cazării persoanelor internate (8 pavilioane de cazare),

activităţilor de şcolarizare, calificare,

sală de mese şi bucătărie, bibliotecă, cluburi, săli şi terenuri de sport,

un pavilion pentru cazarea părinţilor care vin în vizită,

clădiri administrative şi alte spaţii utilitare.

43

Capacitatea totală a centrului este de 184 de locuri. Cele patru pavilioane de cazare sunt tip duplex,

fiecare având cinci camere cu trei sau patru locuri, grup sanitar propriu, asigurând un spaţiu de viaţă tip

familial, în care individualitatea şi intimitatea minorilor sunt respectate.

Primăria nu are locuințe sociale. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare

pentru ajutoare sociale) în Buziaș este de 39.

În Bacova se află:

Centrul de integrare socio-profesională pentru adulţii fără adăpost care are în vedere

reintegrarea persoanelor fără adăpost provenite din cadrul Azilului de Noapte ,,Pater Jordan”

din Timişoara

Azilul Bacova care funcţionează ca secţie a fundaţiei ,Uniunea Adam Muller-Guttenbrunn din

Timişoara, fiind un centru de bătrâni care funcţionează de mai bine de 15 ani

Centrul de zi pentru copii aparţine fundaţiei Caritas este creat la iniţiativa şi sub coordonarea

preotului Pater Berno, fiind destinat copiilor defavorizaţi.

În Buziaș este un azil de batrâni privat – Amurgul.

3.3.3. Învățământ, formare profesională, cercetare:

Conform Institutului Naţional de Statistică, ponderea nivelului de pregătire al locuitorilor orașului

Buziaș în total populaţie conform studiilor absolvite este următorul:

gimnaziale 32%,

liceale 25%;

cei cu studii primare, 33%, se încadrează în grupa de vârstă de peste 60 de ani, în special foşti

membri ai cooperativelor agricole dinainte de 1989

studii superioare 10 %

Infrastructura pentru asigurarea serviciilor de învățământ constă din:

Grădiniţe cu program normal: Buziaş, Bacova şi Silagiu.

Şcoli cu clasele I-VIII în Buziaş şi Bacova;

Școală cu clasele I-IV în Silagiu, în comună sunt puțini copii care merg la această școală, care

nu dispune de grup sanitar

Liceu cu clasele I-XII, Liceul Teoretic în Buziaș

La solicitarea locuitorilor una dintre grădiniţele din Buziaş a transformat o grupă în grădiniţă cu

program prelungit.

Din punct de vedere administrativ, clădirile în care funcţionează acestea necesită intervenţii pentru

modernizare/reabilitare. Pentru şcolile din Bacova şi Silagiu, este imperios necesară realizarea

grupurilor sanitare , iar creşterea eficienţei energetice pentru tot ansamblu de clădiri administrative se

impune cu necesitate.

În anul 1974 s-a construit localul liceului pe strada Principală Nr.19A. Liceul deține 4 clădiri, 3

folosite pentru săli de clasă și un local pentru internat cu 100 de locuri. În anul școlar 2000-2001 şi-a

schimbat denumirea în Liceu Teoretic cu clasele I-XII. În cadrul Liceului există un Centru de

Documentare şi Informare pentru activităţi de seminarii, conferinţe și simpozioane.

În ceea ce privește formarea profesională, în Buziaş nu există şcoli profesionale şi nici liceu tehnologic.

44

Grupul de lucru pentru dezvoltare economică a Buziaşului a identificat nevoia de formare

profesională în turism, respectiv în pregătire medie electrotehnică pentru firmele din zonă. Există

cerere din partea firmelor pentru implementarea învăţămîntului dual în domeniul electrotehnic. De

asemenea, nevoia de creştere a incluziunii sociale impune realizarea de cursuri specifice şi programe

speciale atât pentru etnia romă din localitate cât şi pentru categoriile marginalizate.

În domeniul perfecţionării profesionale, nu sunt vizibile programe locale de formare şi perfecţionare a

antreprenoriatului (având în vedere rata mare de închidere a firmelor înfiinţate în Buziaş).

3.3.4. Cultură și mass-media:

Patrimoniul cultural și i-material al orașului Buziaș constă din:

Casa de Cultură Buziaș, situată în centrul orașului, organizează în colaborare cu Primăria sau

alte asociații de cultură județene, evenimente cultural artistice (Lada cu zestre, Ruga orașului

Buziaș, Joc și cântec la izvoare, etc) și dispune de o sală de spectacole și un Teatru de vară. Sala

de spectacole necesită lucrări de renovare şi lucări specifice pentru creşterea eficienţei

energetice.

Cămine culturale în Bacova și Silagiu, unde se desfăşoară activităţi sociale locale de

amploare, nu dispun de grupuri sanitare, iar cel din Silagiu necesită lucrări de modernizare

majore.

Muzeul Balnear Buziaș: primul muzeu balnear din Romania se înfiinţează în 27 septembrie

1987 din iniţiativa intreprinderii Balneoclimaterice Buziaş şi a Consiliului Popular Buziaş, cu

concursul d-lui muzeograf prof. Florin Medeleţ de la Muzeul Banatului din Timişoara.

Actualmente aparţine Societaţii Comerciale de Tratament Balnear Buziaş S.A. Muzeul are

specific balnear scoţând în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş în

afecţiunile cardiovasculare, circulatorii şi hipertensiune arterială. Conţine o colecţie de

documente (fotomontaje) cu scop educativ, care ilustreaza istoricul staţiunii, vase din neolitic şi

ceramică tracică, obiecte de mobilier din sec. al XIX-lea şi obiecte sanitare ce au fost folosite in

stabilimentele balneare. Sursa: http://www.muzeulbanatului.ro/. Din păcate, acesta

necesită lucări de renovare importante şi nu este deschis decât la solicitare ceea ce nu

favorizează turismul individual - dominant din oraş.

Expoziţia de artă populară (colecția de etnografie) Iuliana Folea Troceanu, din Buziaş.

Piesele provin din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea,

însumând aproape 500 de creații artistice tradiționale caracteristice localiăților din zona Buziaș.

Colecţia poate fi văzută în casa păstrată intactă după moartea Iulianei Folea Troceanu, în urmă

cu 30 de ani. Aceste obiecte de patrimoniu nu au fost până acum promovate, nu există în Buziaş

plăcuţe care să indice drumul spre punctul muzeal sau panouri informative. În plus, acesta nici

nu are o siglă la intrare, ci doar o pancartă în geam, care poate fi uşor trecută cu vederea.

Biblioteca orășenească Buziaș a fost înființată în anul 1952 prin fuziunea fostei biblioteci

comunale cu cea a unității balneare. În holul bibliotecii există o expoziție de fotografii și de

artefacte referitoare la istoria Buziașului și o încăpere în care se află păpușile și decorurile

folosite de fostul Teatru de Papuși care își are originile la începutul sec. XIX.

În Buziaș există câțiva operatori de televiziune prin cablu și Internet care pun la dispoziția

localnicilor aceste servicii. În anul 2008 a fost introdusă televiziunea prin cablu și în Silagiu și Bacova

și Internet în unitățile școlare și în casele cetățenilor.

Există pagini de Facebook și un website buzieseanul.ro care conțin informații actualizate despre

activitatea oraşului Buziaş, inclusiv Bacova sau Silagiu. Există o foaie locală “Cronica Buzieşană“, cu

apariţie lunară editată de Primăria Buziaş.

45

3.4. DOMENIUL ECONOMIE

3.4.1. Analiza firmelor active

Economia oraşului se bazează astăzi pe o mare diversitate de forme de organizare, de la persoane fizice

autorizate, societăţi agricole, cabinete medicale, întreprineri individuale, la societăţi comerciale de tip

SA sau SRL.

Analizând firmele active care şi-au raportat activitatea prin bilanţul depus la DGFPS Timiş la

31.12.2015, au rezultat următoarele:

După 1989 în Buziaş -inclusiv Silagiu şi Bacova au fost înregistraţi peste 1.000 de agenţi

economici dar astăzi o mare parte dintre aceştia sunt inactivi (cifra de afaceri zero pe 2015).

Practic, dintre societăţile comerciale înfiinţate în ultimii 25 de ani, cca 125 funcţionau la nivelul

anului 2015. Rata de mortalitate mare a firmelor înfiinţate în Buziaş poate avea cauze multiple:

creşterea concurenţei în toate domeniile de activitate, lipsa de experienţă antreprenorială a

investitorilor, capital insuficient, condiţii de finanţare dificile pe piaţă, insuficiente informaţii de

afaceri, etc.

La 31.12.2015 erau active şi prezentau un bilanţ cu cifra de afaceri mai mare ca zero un număr

de 125 societăţi comerciale care totalizau un număr de 806 angajaţi. Dintre acestea78 de firme

respectiv 62,4 % au înregistrat profit în 2015 iar 47 de firme respectiv 37,6 % au închis anul

financiar 2015 cu pierderi.

Este de menţionat faptul că, contribuabilii mari şi mijlocii nu se regăsesc în această listă şi ne

referim la secţia de producţia a SIMEEA SIBIU SRL (care aparţine grupului Siemens) secţie de

producţie cu cca 100 de angajaţi (în august 2016 ) dar care raportează la Sibiu rezultatul

economic; de asemenea JORIS IDE SRL (fost MEGAPROFIL) nu figurează în evidenţele

locale deoarece este subsidiară a unei companii multinaţionale şi raportează centralizat pe sediul

din România rezultatul economic. În domeniul comerţului, magazinul PROFI ROM FOOD nu

se regăseşte cu indicatorii financiari în acest studiu, deoarece raportează centralizat rezultatul

economic.

În acestă situaţie sunt incluse doar societăţile comerciale înmatriculate la Oficiul Registrului

Comerţului. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale nu sînt incluse, rezultatul

economic produs de acestea nu poate influenţa covârşitor statistica prezentată.

46

Din perspectiva ponderii principalelor ramuri economice în cifra de afaceri a oraşului, putem

observa faptul că domină comerţul cu peste 31% din veniturile obţinute în 2015, urmat de agricultură

cu 23% , construcţii 22% , industria 15%, turismul cu 6% şi respectiv serviciile cu 3%.

Acest procent poate fi sensibil modificat în plus în contextul în care cele două firme mari

SIMEEA SIBIU SRL secția Buziaş, JORIS IDE SRL şi PROFI ROM FOOD SRL Timişoara punct de

lucru Buziaş nu au cifra de afaceri cuprinsă în acest grafic.

Densitatea antreprenorială în Buziaș este de 14,96 firme active la mia de locuitori și este

inferioară mediei Regiunii Vest de 23,3 firme active la mia de locuitori (2015). Având în vedere

numărul total de firme active din Regiunea Vest de 48.302, ponderea oraşului Buziaş reprezintă 0,26%

din firmele active în Regiunea Vest a României.

Conform Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, la data de 1.09.2016 numărul de locuri de

muncă în localitatea Buziaş era de 1.040. Repartiţia pe ramuri economice a acestora se prezenta astfel:

47

3.4.2. Industria

După 1989, firmele existente în Buziaş au trecut prin procesul de privatizare. Staţiunea de

Tratament Balnear Buziaş trecând în proprietatea Societăţii de Investiţii Financiare Transilvania şi

continuând obiectul de activitate tradiţional. De asemenea, emblematică pentru oraş, fabrica de ape

minerale APEMIN Buziaş a fost cumpărată de un acţionar privat şi a continuat să funcţioneze până

când nevoile mari de investiţii în retehnologizare au determinat închiderea ei. Reluarea activităţii

fabricii este menţionată ca importantă de majoritatea repondenţilor la sondajul de opinie, dar, fiind

proprietate privată, decizia de a continua activitatea nu aparţine administraţiei publice.

Din punct de vedere al industriei prelucrătoare, în domeniul industriei uşoare, la Buziaş

funcţionează firma INDUSTRIA DE INCALȚĂMINTE SOARA BUZIAȘ S.R.L. producător de

încălţăminte, fiind totodată şi cel mai mare angajator local (258 angajaţi la 31.12.2015).

Firma SIMEEA SIBIU SRL prin secţia de la Buziaş continua tradiţia locală de producţie a

motoarelor electrice a fostei fabrici Electromotor, având astăzi peste 100 de angajaţi.

Firma Joris Ide (fostă Megaprofil ) produce materiale de construcţii pentru acoperişuri ,

respectiv învelitori de tablă, producţia fiind în majoritatea ei destinată exportului.

Industria este şi principalul generator de exporturi, principalele produse exportate provenind de

la cele trei fabrici menţionate.

3.4.3. Agricultura

Fragmentarea suprafeţelor agricole prin restituirea proprietăţilor după revoluţia din 1989, a

creeat o sincopă în dezvoltarea agriculturii. Totuşi aceasta s-a dezvoltat sistematic, conturându-se ca

ramuri importante cultura cerealelor, viticultura şi creşterea animalelor. Largi suprafeţe de teren sunt în

continuare cultivate cu cereale iar prezenţa investitorilor alsacieni în zonă, respectiv Alsacia Farm SRL,

care lucrează o suprafaţă de peste 5.000 de ha de teren din Buziaş şi localităţile învecinate şi are

48

dotarea tehnica necesară, a condus la creşterea cantităţilor recoltate la ha. De asemenea şi alte firme au

activităţi în domeniu, de exemplu Armis Agri SRL, ARMIS FITO SRL, AF 76 AGRI SRL, etc.

În domeniul creşterii animalelor, SC BANAT OVINEX SRL este cea mai mare firma pentru

creșterea animalelor cu un rol deosebit în exportul de animale vii din zonă (peste 100.000 capete de

animale exportate anual). În domeniul creşterii animalelor, crescătorii de animale s-au reunit într-o

asociaţie de profil care a şi concesionat suprafeţe importante din păşunile oraşului. Pentru creşterea

animalelor, suprafeţele de păşunat sunt foarte importante, de aceea este imperios necesar să se realizeze

un echilibru între dezvoltarea urbană armonioasă şi dezvoltarea agriculturii prin creşterea animalelor.

În proprietatea privată a Primăriei Buziaş sunt 774,92 ha de păşune , acestea fiind concesionate

crescătorilor de animale. Este de menţionat de asemenea prezenţa în Bacova a Smithfield Ferme SRL

printr-o unitate de creştere suine cu o capacitate de cca 10.000 capete/an.

În august 2016 structura terenurilor agricole după forma de proprietate se prezintă astfel:

Viticultura

Cele 849 de ha de vie aflate în proprietate privată sunt fragmentate, cramele din Silagiu lucrând

doar o parte dintre acestea.

Conform datelor primite de la Primăria Buziaş, suprafaţa terenurilor arabile din Buziaş, în

funcţie de tipul proprietate se prezintă astfel :

49

Se observă faptul că, din totalul suprafeţei arabile de 5.383 ha, doar 3 % respectiv 142 ha sunt

în proprietate publică, diferenţa covârşitoare de 97% respectiv 5.241 ha fiind în proprietate privată.

Conform USAMVB Timişoara, în centrul viticol Buziaş-Silagiu, indicele de aptitudine

oenologică a avut o valoare multianuală de 4.744,72. Aceste valori îl recomandă pentru cultivarea

soiurilor de viţă de vie pentru vinuri roșii de calitate, cu denumire de origine controlată.

Centrul viticol Silagiu are ca principală direcţie de producţie vinurile albe şi aromate de calitate

superioară (predomină soiurile Riesling Italian, Sauvignon şi Muscat Ottonel.). Se produc însă şi vinuri

roşii de calitate superioară din soiurile: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot şi Burgund.

Sortimentul soiurilor pentru masă este limitat la cele cu epocile de maturare III şi IV.

Datorită favorabilităţii oenoclimatice, centrul viticol Silagiu a fost admis la producerea de

vinuri de calitate cu denumire de origine controlată – cules la maturitate deplină (DOC – CMD) şi

vinuri cu denumire de origine controlată – cules târziu (DOC – CT), categoriile sec, demisec şi

demidulce (sursa : USAMVB Timişoara).

Pe lîngă cele patru crame din Dealul Silagiului, există şi diferiţi mici producători care dezvoltă

viticultura pe suprafeţe mici, suprafeţe redobândite în proprietate după Revoluţia din 1989.

3.4.4. Construcțiile

Sectorul construcţiilor din Buziaş este reprezentat de câteva firme, cea mai mare firmă fiind

Werk MB Construct SRL cu 56 de angajaţi. Numărul de angajaţi total din construcţii fiind de 78

conform situaţiilor firmelor active la 31.12.2015.

3.4.5. Comerțul

Un număr de 43 de firme sunt active în domeniul comerţului, cu o cifră de afaceri totală pe anul

2015 de 44.018.126 lei, cifră care situează comerţul pe primul loc între ramurile economice dezvoltate

în Buziaş, cu o pondere de 31% în totalul cifrei de afaceri a oraşului. Comerţul se desfăşoară în

magazine nespecializate în marea lor majoritate, dar există şi magazine specializate de exemplu piese

auto sau farmacii veterinare şi umane.

50

Numărul de angajaţi în comerţ este de 150, reprezentînd 19% din forţa de muncă angajată în

Buziaş.

În Buziaș există un supermarket Profi și mai multe magazine universale mici. În Bacova și

Silagiu există magazine mici cu mărfuri alimentare și nealimentare, precum și baruri, deschise de

localnici.

3.4.6. Serviciile

Gama serviciilor este diversificată, de la servicii de comunicaţii la asigurări sunt acoperite

servicile de bază pentru firme şi populaţie. Ponderea sectorului în total cifră de afaceri este de 3% şi

7% din totalul forţei de muncă. Sectorul are potential de creştere din perspectiva dezvoltării turismului.

3.5. DOMENIUL MEDIU

Zona Buziașului are ca factori de favorabilitate apele minerale carbogazoase și emanațiile

gazoase mofetice.

Conform datelor expuse în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Timiș (PATJ) elaborat

în anul 2013, Vol. 6 Gospodărirea Apelor și Echiparea edilitară, captarea de apă subterană în Buziaș

este făcută de operatorul Aquatim, are un debit exploatat de 15, 82 l/sec, are instituite zonele de

protecție cu regim sever sau de restricție și are stabilit perimetrul hidrogeologic. Pe cursul de apă

Salcia, care străbate Buziașul sunt realizae consolidări de mal pe o distanță de 500 m.

În apropiere de Buziaș, pe drumul județean care leagă Buziașul de Lugoj, se află pădurea

Dumbrava, care, conform HCJ nr.19/2005 și Legii nr.5/2000 este arie naturală protejată și se întinde pe

o suprafață de 310 ha.

Pădurea Dumbrava este o rezervație forestieră, în cuprinsul căreia se întâlnesc 5 tipuri naturale de

pădure, de productivitate superioară și mijlocie, încadrate în 3 tipuri de habitate forestiere din Romania:

R 4140 - Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) și tei argintiu (Tilia

tomentosa) cu Lychis coronaria - valoare conservativă mare

R 4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis - valoare

conservativă moderată

R 4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și garnita (Q. frainetto) cu Crocus

flavus - valoare conservativă moderată

Toate aceste trei tipuri de habitate au ca și corespondent, în Natura 2000, tipul de habitat 91M0 -

Pannonian - Balkanic turkey oak - sessile oak forest.

În timpul sezoanelor cu precipitații abundente, pe unele suprafețe depresionare ale rezervatiei apare

fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generează mlaștini și condiții grele de regenerare a arboretului,

chiar și uscarea semintisului existent.

Conform Primăriei Buziaş, INS în anul 2014, suprafața intravilană și a spațiilor verzi în Buziaș se

prezintă astfel:

371 ha în zona urbană

35,16 ha spațiu verde

Suprafața fondului funciar după modul de folosință 2016 ( sursa : Primăria Buziaş ):

51

Grupe de proprietary PROPRIETATE

PUBLICĂ -

TOTAL

PROPRIETATE

PRIVATĂ -

TOTAL

TOTAL

Terenuri arabile 142 5241 5383

Pășuni 13 1398 1411

Fânețe 4 304 308

Vii 0 849 849

Livezi 0 41 41

Terenuri agricole total 159 7833 7992

Păduri și alte terenuri forestiere 1538 167 1705

Terenuri cu ape și ape cu stuf 21 20 41

Căi de comunicație și căi ferate 88 242 330

Terenuri ocupate cu construcții și curți 178 299 477

Terenuri degradate și neproductive 1 48 49

Terenuri neagricole total 1826 776 2602

TOTAL 1985 8609 10594

În Buziaș se află un observator seismologic care face parte din reţeaua seismică naţională,

furnizand date despre seismicitatea zonei Banloc. În anul 1983, centrul de Fizica Pământului București

prin planul de dezvoltare a Microrețelei Banat a deschis la Buziaș o stație de mare amplificare, care a

emis primele cataloage sistematice pentru Banat. În prezent, Staţia seismică este echipată cu un senzor

de bandă largă și asigură detectarea inclusiv a microseismelor, cu magnitudinea mai mica de 1.0 pe

scara Richter.

3.5.1. Calitatea aerului

Deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului, calitatea aerului din Buziaş este influenţată atît

de condiţiile naturale – suprafaţa verde a oraşului de 35,16 ha dar și de eliberarea în atmosferă a

noxelor provenite din desfăşurarea activităţilor economice, de traficul rutier şi de emisiile în atmosferă

provenite de la sistemele de încălzire.

În Buziaş sunt identificate trei surse potenţiale de poluare care pot contribui la calitatea aerului:

Traficul rutier în creştere, şi în special traficul greu, de mărfuri

Emisiile în atmosferă provenite de la sistemele de încălzire

Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului: activităţile agricole, prin tehnologiile

aplicate, produc efecte asupra calităţii solurilor, mai ales în situaţia fertilizărilor unilaterale (prin

crearea de carenţe de elemente nutritive în sol), precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone

cu potenţial de erodabilitate a solului (terenuri în pantă). Folosirea, în culturile agricole, cu

prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice, fizice pentru

reducerea pierderilor produse de boli, dăunători şi buruieni, poate avea efecte negative, asupra

solului şi a altor factori de mediu. Folosirea neraţională a îngrăşămintelor minerale, în special

cu azot şi fosfor, a provocat poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. Concentrarea

animalelor în mari complexe zootehnice provoacă, de asemenea, pagube mediului, dar şi

agriculturii, prin deversarea pe sol, în râuri şi lacuri a dejecţiilor rezultate, ducând la poluarea

acestora, dar şi a apei freatice.

În Buziaş, conform sondajului de opinie realizat în rândul cetăţenilor, ferma zootehnică Bacova

contribuie la poluarea aerului în special în perioada aplicării dejecţiilor animaliere pe terenurile

52

agricole. Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş care a emis avizul de mediu pentru

extinderea fermei,situaţia se prezintă astfel (extras):

“Stocarea dejectiilor:

Dejecțiile rezultate în urma activităţii desfășurate în fermă se stochează în patru rezervoare supraterane

tip Premastore, în volum V= 4 x 10 000 m3/buc (existente). Bazinele asigură stocarea dejecțiilor pe

perioada de interdicție pentru aplicarea acestora pe terenuri agricole. Dejecțiile se vor utiliza ca

fertilizant organic cu respectarea Codului de bune practici agricole. Ca măsură suplimentară de

reducere a mirosurilor se vor utiliza aditivi pentru tratarea dejecțiilor.

Eliminarea mortalităților

Eliminarea mortalităților se face prin incinerare în două incineratoare tip Derwent (existente) cu

capacitate 1.000 kg șarjă (50 kg/h) fiecare, amplasate pe platforma betonată la capătul halelor

existente. Incinerarorul trebuie să respecte Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului

European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind

subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de

abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală).

Descrierea rezumativă a impactului inclusiv al impactului cumulat cu activitatea existentă:

impactul asupra populației – redus, proiectul este amplasat la o distanță de aproximativ

1,755 km față de extravilanul localității Bacova.

impactul asupra sănătății umane - fără impact negativ asupra sănătății umane;

impactul asupra faunei şi florei – nu are un impact asupra florei, proiectul nepresupunând

decopertări de sol decât în zona de realizare a halelor;

impactul asupra solului - există surse de poluanti pentru sol şi subsol în zona depozitării

deșeurilor și în zona stocării dejecțiilor;

impactul asupra calității şi regimului cantitativ al apei – impactul asupra apei este cel

generat de scurgerile care pot apărea de la depozitarea dejecțiilor și de la bazinele

vidanjabile de la filtru sanitar și camera de necropsie (existente).

impactul asupra calității aerului este cel generat de halele de producție ale căror guri de

ventilație și alte deschideri pot fi considerate un sistem de surse punctiforme;”

Concluziile raportului privind evaluarea impactului asupra mediului al extinderii fermei Bacova

arată că, din punct de vedere al factorilor de mediu aer, apa şi sol, activitatea fermei din Bacova nu

reprezinta o sursă semnificativă de poluare, dacă se respectă condițiile impuse.

3.5.2. Colectarea și depozitarea deșeurilor

În general, deşeurile municipale se numără printre obiectivele recunoscute ca fiind cele mai mari

generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact și risc

determinate de deșeurile municipale, în ordinea în care sunt percepute de populație, sunt:

modificări de peisaj și disconfort vizual,

poluarea aerului,

poluarea apelor de suprafață – în cazul eliminării necontrolate și ilegale a deșeurilor în

apropierea râurilor (pe malul acestora),

poluarea pânzei freatice – prin infiltrații de substanțe dăunătoare rezultate din reacțiile chimice

ce au loc în depozitele ilegale, mai ales la temperaturi ridicateț

53

modificări ale fertilității solurilor și a compozitiei biocenozelor pe terenurile învecinate, în cazul

depozitării neautorizate direct pe pământ.

Utilizatorii serviciilor de salubrizare din oraş au diferite nevoi:

să circule pe străzi curate

să se plimbe și să se recreeze în parcuri curate, respectiv în spaţii publice curate

să nu fie nevoiți să respire aer infestat din cauza depozitărilor ilegale de deșeuri

Oraşul Buziaş este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş delegând

astfel serviciul public de colectare – transport deșeuri. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri

Timiş s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de competenţă a unităţilor

administrativteritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de

interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilităţi publice aferente Serviciului. Membrii acesteia sunt Consiliul Judeţean Timiş şi toate Consiliile

Locale din judeţ (2 municipii, 8 oraşe şi 89 de comune). Fiecare asociat prin reprezentantul său, are un

vot egal în Adunarea generală a Asociaţiei.

Cele mai importante obiective ale Asociaţiei sunt:

reprezintă interfaţa în discuţiile cu autorităţile administraţiei publice;

este un partener activ în aceste discuţii pentru a coordona politicile şi acţiunile de interes

general;

încheie contractul/contractele de delegare cu operatorii, în numele şi pe seama unităţilor

administrativ-teritoriale membre implicate;

monitorizează execuţia contractului/contractelor de delegare şi informează membrii săi despre

acestea;

urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor asumate de operatori;

aplică penalităţile contractuale conform mandatului primit şi cu prevederile contractuale.

În Buziaş nu se colectează selectiv deşeurile iar printre problemele ridicate de agenţii economici din

grupul de lucru Dezvoltare Economică al oraşului, s-a menţionat necesitatea soluţionării depozitului de

materiale de construcţii şi identificarea unei soluţii pentru deşeurile vegetale.

Curăţenia oraşului nu este doar în sarcina Primăriei şi a ADID . Este în sarcina fiecărui cetăţean sau

vizitator. Pentru ca aceştia să păstreze curăţenia, este necesar să existe spaţiile de depozitare potrivite,

coşuri de gunoi, elemente de signalectica specifice.

Schimbările climatice generate de emisiile de CO2 în atmosferă sunt în atenţia nu doar a

instituţiilor europene dar şi a oraşului Buziaş. Inundaţiile din Buziaş datorate precipitaţiilor abundente

în perioade scurte de timp determină necesitatea intervenţiei inclusiv locale pentru reducerea emisiilor

de CO2.

3.6. DOMENIUL TURISM

Cu o contribuţie de 6% la cifra de afaceri a oraşului dar cu 16% din forţa de muncă angajată,

turismul contribuie activ la viaţa economică a oraşului dar este mult sub potenţialul real al zonei

demonstrat inclusiv de mărturiile istorice prezentate anterior.

Revitalizarea acestuia domeniu ar putea contribui la creşterea directă atât a sectorului turistic în

sine cât şi a altor ramuri economice prin corolaritatea pe orizontală a comerţului,a serviciilor şi a

agriculturii (prin dezvoltarea viticulturii).

54

3.6.1. Servicii de bază în turism

Din perspectiva capacităţilor de cazare, conform Institutului national de Stastica, Buziaşul oferă 840 de

locuri de cazare, majoritatea în hoteluri aparţinând Societății Comerciale de Tratament Balnear Buziaș

SA (STCB SA), respectiv 612 locuri de cazare

Hotelul Phoenix**** dispune de 43 camere de tip double și single, 2 apartamente - 94 locuri

de cazare. Restaurantul hotelului are o capacitate de până la 80 de persoane, iar sala de

conferințe 300 de locuri.

Complexul Hotelier Parc*** dispune de 136 de camere (109 camere twin și 27 camere cu pat

matrimonial) și 4 apartamente – 282 locuri de cazare. Restaurantul complexului are o capacitate

de 290 de locuri.

Complexul hotelier Timiș ** - 236 locuri de cazare

Hotelul Silvana** aparține de Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

TBRCM S.A. și dispune de 204 locuri în 104 camere duble. Restaurantul hotelului are o capacitate de

180-22 locuri, iar sala de conferințe 150 de locuri.

Pensiunea Lux**** din Cadrul Centrului Medical Cristian Șerban - situată în vecinătatea parcului

dispune de 10 camere duble și 2 single – 22 locuri. Restaurantul pensiunii are o capacitate de 24 de

locuri și o sală de conferințe.

Pensiunea Paradis*** este situată la marginea staţiunii balneare Buziaş, la 1,5 km de centrul oraşului

și oferă 14 camere duble – 28 locuri de cazare. Restaurantul pensiunii are 50 de locuri.

Pensiunea CARP** aparține de Casei de Ajutor Reciproc al Pensionarilor și dispune de 16 camere

duble – 32 locuri de cazare și de o sală de mese.

Cu un număr maxim de înnoptări pe an de 25.500, capacitatea de cazare a oraşului Buziaş este

mică comparativ cu alte staţiuni din România. Gradul de ocupare al capacităţilor este în medie de 30%,

iar variaţia gradului de ocupare pe luni arată sezonalitatea turismului în Buziaş. Practic sezonul începe

în luna aprilie şi în luna octombrie se închide, numărul de turişti scăzând semnificativ în sezonul rece.

Din perspectiva dezvoltării turismului, este important să se acorde atenţie acestei sezonalităţi pentru a

creşte gradul de ocupare al hotelurilor în perioada de iarnă prin dezvoltarea facilităţilor de petrecere a

timpului liber în perioadele reci, identificarea şi realizarea unor investiţii care să favorizeze sporturile

individuale de iarnă, organizarea de evenimente culturale şi sau sportive care pot conduce la creşterea

gradului de ocupare în extrasezon.

De asemenea, având în vedere faptul că majoritatea turiştilor din Staţiune sunt veniţi prin

intermediul Caselor de Pensii respectiv cu bilete de tratament, iar alocarea acestor bilete se realizează

începând cu luna ianuarie pentru anul în curs, primele bilete acordate sunt de obicei pentru a doua parte

a lunii februarie. Rezultă faptul că în primele două luni ale anului, turismul poate creşte în Buziaş dacă

se adresează unui grup ţintă suplimentar faţă de cel actual, respectiv persoane în tratament sosite prin

Casele de Pensii.

Pentru turismul de grup, manifestările şi cantonamentele sportive pot fi foarte

importante.Desigur pentru aceasta sunt necesare tipuri specifice de infrastructură sportivă. Diferite

Cluburi şi Asociaţii Sportive au fost turiştii Staţiunii dar prezenţa lor în continuare este influenţată de

necesitatea unei infrastructuri sportive corespunzătoare.

55

Sursa : Institutul Naţional de Statistică

Înafară de restaurantele hotelurilor mai sus menționate, în Buziaș se află o serie de restaurante și

terase care oferă turiștilor și localnicilor posibilitatea de a-și petrece timpul liber și a se bucura de

preparate și băuturi diverse. Cele mai vizibile și apreciate, prezente și pe Facebook cu comentarii foarte

bune sunt:

Restaurant-cafenea Belvedere, investiție privată, cu o gama largă de preparate, pizza, paste,

fructe de mare, salate, desrturi. Restaurantul organizează și evenimente.

Terasa La Aeroport, investiție privată, care deține o terasă de vară cu capacitatea de 100 de

locuri și pentru sezonul rece un bar cu 24 de locuri

Grădina bănățeană restaurant braserie, aparține SCTB Buziaș SA și are o capacitate de peste

90 de locuri

Pizza Diana – restaurant pizzerie

Pizza pe vatră la Pamfi – pizzerie cu cuptor pe vatră și livrare la domiciliu

În oraş există o singură cofetărie care în luna august - lună de vârf -nu are capacitatea necesară

satisfacerii cererii, dar în restul anului nu are vânzări suficiente pentru a justifica o eventuală dezvoltare

a capacităţii.

3.6.2. Posibilităţi de agrement

Posibilităţile de agrement în Buziaş sunt limitate. Marcat de o istorie frumoasă, Parcul staţiunii

este principalul pol de atracţie al turiştilor sosiţi în vacanţă. Turiștii se pot plimba prin parcul stațiunii

cu arbori seculari (platanul), care este furnizorul unuia dintre factorii naturali de cură (aeroionizarea

este similară cu cea a unei stațiuni de la munte de la 1000 m altitudine), aleea centrală a parcului fiind

numită și "Aleea Ionilor Negativi". Dacă din punct de vedere dendrologic acesta este conservat, din

punct de vedere al construcţiilor din Parc, acestea sunt într-o stare avansată de degradare şi

nefuncţionale în acest moment.

56

Conform observaţiei directe şi sondajului de opinie efectuat, aspectul general al Parcului este

neatractiv. Deși Primăria efectuează permanent lucrări de reamenjare, curățare a aleilor și toaletare a

copacilor din parc, acesta are un aspect neîngrijit, la care contribuie și ruinele fostelor vile, băi,

restaurante, lăsate în paragină și aflate într-un stadiu înaintat de degradare. Aleile şi mobilierul urban

sunt întreţinute, dar nemodernizate. La fiecare ploaie puternică parcul se inundă datorită unui sistem de

canalizare al apelor fluviale vechi, colmatat şi nefuncţional.

Specifică Parcului şi cu o notă distinctivă, Colonada - cea mai lungă alee de promenadă

acoperită din Europa (500m), este degradată dar este inclusă deja în programul de modernizare al

Primăriei.

Tot în parc se află și singurul ștrand cu apă minerală din România, aparținând SCTB SA, care a

fost închiriat unui investitor privat și care a făcut unele amenajări ca ștrandul să fie funcțional, dar din

păcate, din cauza condițiilor de vreme nefavorabile și a lipsei de clientelă, este mai mult închis.

Locurile de joacă pentru copii sunt amenajate în sistem clasic - minimal cu un tobogan de

plastic şi cîteva elemente de mobilier de calitate slabă.

În afară de Parcul dendrologic, o posibilitate de agrement este piscina acoperită de la hotelul

Parc.

Din punct de vedere al spaţialităţii, posibilităţile de agrement sunt concentrate în Parc şi în jurul

acestuia. Nu există discoteci sau cluburi de noapte, aquaparc, parc de aventură pentru copii sau locuri

amenajate pentru admirat panorama. Pentru turistul care vizitează staţiunea Buziaş, opțiunile sunt

limitate de aceea se recomandă dezvoltarea posibilităţilor de agrement în oraş în manieră spaţială.

În Buziaș există 2 muzee:

Muzeul Stațiunii Buziaș, dar care este deschis doar sâmbătă și duminică între orele 14-17 sau la

solicitarea de grupuri sau delegații

Expoziţia de artă populară (colecția de etnografie) Iuliana Folea Troceanu, dar pentru a vizita

acest muzeu trebuie mai întâi sunat la Casa de Cultură. În plus, acesta nici nu are o siglă la

intrare, ci doar o pancartă în geam, care poate fi uşor trecută cu vederea.

În Buziaş există puţine element de signalectică turistică, respectiv indicatoare care să indice drumul

spre obiectivele turistice, iar cele existente necesită actualizarea datelor şi chiar schimbarea lor datorită

aspectului degradat.

57

Înafara orașului Buziaș, pe dealul Silagiului, există patru crame private unde se pot face degustări

de vinuri.

Pentru turişti, posibilitatea de distracţie include şi petrecerea timpului prin participarea la

evenimente culturale, sportive şi manifestări specifice de tineret. Primăria Buziaș, împreună cu

Consiliul Local și în colaborare cu diverse instituții de cultură, organizații sau fundații, organizează pe

parcursul anului o serie de festivaluri sau manifestări cultural-artistice care cresc atractivitatea orașului

și atrag mii de vizitatori din Timișoara sau din județul Timiș sau Caraș Severin. Dintre acestea

amintim:

Festivalului „Joc şi cântec la izvoare” se desfăşoară la Teatrul de Vară al Casei de Cultură și

conține pe lângă concerte de muzică populară și parada portului popular. Festivalul s-a aflat în

anul 2016 la a III-a ediție fiind organizat în luna mai.

Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, la care sunt prezenți sute de artişti timişeni, cântăreţi

de muzică populară, dansatori, recitatori în grai sau maeştri ai artei culinare tradiţionale

bănăţene. Festivalul s-a aflat în anul 2016 la a X-a ediție și a fost organizat în luna iunie.

Festivalul veverițelor în cadrul căruia se organizează concursul de mâncat sarmale - concursul

gastronomic „Cele mai gustoase sarmale”, concerte de muzică populară cu peste 45 de solişti

bănăţeni şi cu 20 de ansambluri artistice din Timiş şi Caraş-Severin, muzică uşoară. Programul

artistic este coordonat de Casa de Cultură din Buziaş, iar festivalului organizat de Asociaţia

pentru dezvoltarea zonei Buziaş în colaborare cu Primăria oraşului Buziaş, se află la a II-a ediție

și are loc la sfârșitul lunii iunie.

Zilele avionului, sunt organizate de Asociaţia pentru dezvoltarea zonei Buziaş în colaborare cu

Primăria oraşului Buziaş și terasa La Aeroport. În program sunt cuprinse expoziție de pictură,

concerte de muzică folk și rock, demonstrație aviatică a Școlii de aviație Aero West din Buziaș,

demonstrații de arte marțiale, balet, zumba, kangoo jumping, etc. Zilele avionului se află în

2016 la a II-a ediție și se organizează în luna iulie.

Festivalul Papricașului și al Vinului se organizează în parcul oraşului, zona Cazinoului. Cele

mai gustoase și diverse rețete de papricaș se pregătesc în peste 50 de ceaune. În anul 2015 a

existat un stand special al Asociației Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, în care a

fost preparat un papricaş la cazan de peste 1.000 de litri. În cele 2 zile de festival, vizitatprii

sunt așteptați cu surprize şi demonstraţii de artă culinară și spectacole folclorice de ținută. În

anul 2016 acest festival se află la a VIII-a ediţie și se organizează în luna octombrie de

Asociația pentru dezvoltarea zonei Buziaș și Clusterul de turism Banat, în colaborare cu

Consiliul Local Buziaș.

Ruga (negeia) este sărbătoarea întregii comunități rurale sau urbane. Această sărbătoare

corespunde, pentru fiecare comunitate în parte, datei sfințirii bisericii locale. Ruga în Buziaș

este sărbătorită în 8 septembrie de Sânta Maria mică, în Silagiu în 21 mai de înălțarea domnului

și în Bacova în 20 iulie de Sf. Ilie.

În ceea ce privește infrastructura pentru evenimente și spectacole în aer liber, practic nu există o

dotare specifică pentru spectacole în aer liber şi nici o locaţie bine definită dotată cu infrastructură de

suport. Pentru evenimentele organizate, în Buziaș s-au utilizat locaţii din Parc, unde au fost aduse bănci

şi scaune nespecifice. Scena de lângă Cazino este mică iar pentru majoritatea evenimentelor s-a

închiriat o scenă de la diverşi furnizori. Având în vedere necesitatea organizării periodice de

spectacole, se impune existenţa unei scene în infrastructura parcului.

Deși Casa de Cultură deține un Teatru de vară modernizat, acesta nu este folosit decât ocazional și

dispune de un număr de locuri limitat. Nu există un amfiteatru în aer liber pentru manifestări de

amploare care să polarizeze turistul de week-end din Timişoara şi Lugoj.

58

3.6.3. Shopping – zona comercială

În fiecare oraş turistic există o zonă comercială unde turiştii pot achiziţiona produse locale

specifice sau mici suveniruri pentru cei de acasă. În Buziaş comerţul clasic se desfăşoară în mai multe

tipuri de unităţi: magazine de tip ABC în care poţi găsi de la pâine - la haine orice produs, tonete

stradale din termopan şi un magazin de tip supermarket – magazinul Profi. Nu există magazine de

suveniruri specifice oraşului, nu există o zonă comercială cu aspect identitar oraşului pe o alee de

promenadă (specifică oraşelor turistice).

În Buziaș nu există o zonificare a teritoriului prin PUG care să confere spaţialitate şi să creeze

noi puncte de interes în oraş.Conectivitatea punctelor de interes se poate asigura prin sisteme de

transport local specifice turismului – ricșe, tuk-tuk, titicar, trăsuri cu cai, etc .

3.6.4. Transport local pentru cetăţeni sau pentru turişti nu există. Singura posibilitate de transport este

dată de două taximetre care fac legătura dintre gară şi hoteluri.

Posibilităţi de parcare: parcările existente sunt mici şi insuficiente pentru turiştii de week-end

şi pentru cei care participă la evenimente în staţiune. Cu ocazia evenimentelor, se parchează haotic, pe

spaţiul verde iar traficul devine greu de gestionat. Devine imperios necesar din perspectiva dezvoltării

turismului, realizarea de spaţii de parcare noi.

3.6.5. Baze sportive şi de agrement:

Pentru cei care doresc să practice activităţi sportive, în Buziaș există:

Sala de sport Victoria, renovată și modernizată, în care se organizează competiții sportive de

baschet și handbal sau cursuri de arte marțiale sau aerobic/zumba. În holul de la intrare sunt 2

mese pentru tenis de masă.

Stadionul Tineretului Buziaş, unde se organizează și meciuri amicale de fotbal și turnee

pentru juniori. Stadionul are tribunele distruse și nu are instalație de nocturnă. Pe acest stadion

se antrenează și evoluează echipa de fotbal AS Buziaș, care în sezonul 2015-2016 evoluează în

Liga V, seria III.

Terenul de sport din incinta parcului, cu intrare gratuită, are gazon artificial și instalație de

nocturnă

În cadrul Centrului Educativ Buziaş există un teren de sport cu gazon sintetic, echipat pentru

minifotbal.

59

În Buziaș există o sală privată de culturism și fitness dar care este la limita pragului de

rentabilitate datorită cheltuielilor mari și a numărului mic de clienți. Sală de fitness există și în cadrul

Complexului hotelier Parc.

Ca alternativă de petrecere a timpului liber, pentru cei aventuroși, SC Aero West SRL, o companie

de aviație utilitară oferă, pe lângă serviciile în domeniul agriculturii și în cel al transportului aerian și

posibilități de petrecere a timpului liber, prin diverse salturi cu parașuta, închiriere de aeronave sau

școala de aviație.

În mai 2016, Asociația Rotary Club Buziaș a organizat prima ediție a Maratonului Inimii - concurs

de alergare care se desfășoară sub deviza „Fii campionul sănătății tale!”. Concursul a avut ca obiectiv

promovarea principiilor unei vieți sănătoase, în aer liber și a unui stil de viață activ. Traseele au fost

parcurse atât în orașul Buzias, pe șosea, cât și pe drumurile neasfaltate din zona viticolă Dealul

Silagiului. Maratonul Inimii a avut trei curse: una de trail running (23 km), adică de alergare pe teren

variat (inclusiv off-road), alta de alergare pe șosea (10 km) și cursa populară de alergare pe șosea (2

km). Acest maraton a deschis drumul pentru organizarea în zonă de competiții de alergare, dealul

Silagiului fiind foarte potrivit pentru genul acesta de acțiuni.

Buziaș nu deţinea la momentul analizei facilităţi de petrecere a timpului liber de genul: aquaparc,

sală de bowling, piste de biciclete, teren de minigolf, sală de tir sportiv sau tir cu arcul în aer liber,

tiroliană, pistă de karturi, bob pe iarbă, care ar putea face obiectul unor investiţii private sau în

parteneriat public privat.

În concluzie, oraşul Buziaş nu are suficiente posibilităţi de agrement, iar cele care există, necesită

intervenţii masive prin renovare/reabilitare/modernizare.

Un aspect important care influenţează turismul în Buziaș este prezenţa câinilor fără stăpân în

oraş, care se regăsesc peste tot în parc și la locul de joacă pentru copii. Aceasta poate părea o problemă

aparent minoră dar poate influenţa decizia turistului de a beneficia de plimbări în aer liber în staţiune şi

de a reveni în staţiune. Primăria a iniţiat deja demersuri pentru managementul populaţiei canine

abandonate din oraş.

3.6.6. Tratament balnear

Pentru tratarea diferitelor afecţiuni, există 2 baze de tratament: în cadrul Compexului hotelier

Parc şi la hotel Silvana. Bazele de tratament sunt deschise în timpul săptămânii şi închise în week-end.

Pentru turismul de week end acestea nu sunt disponibile.

60

Practic, în staţiune predomină turismul medical cu specificitatea turismului de tratament (pentru

persoanele care au deja boli diagnosticate). Acestea sunt persoane cu vârsta de peste 45 de ani, în

general pensionari care vin prin intermediul Casei de Pensii şi a biletelor de tratament. Acest tip de

turişti au venituri reduse, de obicei au diferite diete – de tip diabetic sau pentru hipertensivi - şi servesc

mesele la restaurantul hotelurilor unde sunt cazaţi conform biletelor de tratament pe care le au.

Consumul lor în restaurantele din stațiune este nesemnificativ.

Experienţa unei vacanţe într-o destinaţie balneară implică în mod cert existenţa unui produs

turistic complex, cu multiple servicii în componenţă (cazare, masă, transport, agrement, servicii

specifice şi auxiliare etc.), indiferent de tipul ,,nevoii” de sănătate. Prin urmare, pentru animarea și

dinamizarea stațiunii, în Buziaș este necesară diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de

sănătate, cum ar fi turismul de wellness sau de vacanță activă pentru familii.

Turismul de wellness (turism celor care doresc să prevină îmbolnăvirea şi pentru aceasta

optează pentru vacanţa activă şi pentru Spa-uri, revitalizare și relaxare) nu este suficient dezvoltat.

Centrele Spa cu ape minerale, aflate în trendul europeann, ar putea fi dezvoltate în sistem privat sau în

parteneriate.

Pentru conceptul de vacanţă activă pentru întreaga familie există un potenţial semnificativ care

nu este exploatat suficient din punct de vedere turistic.

Oferta turistică și de tratament a Buziașului este preluată la nivel național de o serie de agenții

de turism.

3.7.ANALIZA ORAȘULUI BUZIAȘ ÎN CONTEXTUL REGIONAL ȘI INTERNAȚIONAL ȘI

PERSPECTIVE

3.7.1. Amenințări și oportunități în contextul geo-economic național și internațional

Cu o poziţie geo-strategică favorabilă, Buziaşul, în context regional, este una dintre cele cîteva

staţiuni balneoclimaterice ale Regiunii vest.

Proximitatea celor două oraşe Timişsoara şi Lugoj îi conferă o serie de oportunităţi pentru

dezvoltarea turismului. Dinamica pozitivă din punct de vedere economic a regiunii Vest arată o

putere de cumpărare superioară mediei pe ţară, respectiv o capacitate mai mare de resurse

financiare alocate pentru consum şi petrecerea timpului liber.

Venitul mediu din Timişoara, superior venitului mediu pe ţară, confirmă această oportunitate.

Totodată proximitatea faţă de Ungaria unde serviciile turistice sunt mult mai dezvoltate,

poziţionează Buziaşul într-o competiţie cu staţiunile şi localităţile turistice din Ungaria unde,

conform statisticilor, peste 1 milion de români anual îşi petrec cîteva zile de concediu.

Ameninţarea competiţiei vecine poatee fi transformată în oportunitate prin investiţii masive în

regenerarea urbană şi în servvicii turistice.

3.7.2. Tendințe în turismul internațional și cel din România

Pentru a determina potențialul turistic al orașului Buziaș și a oferi suport pentru furnizorii de

servicii turistice în realizarea politicilor pe termen lung este necesar să analizăm tendințele cele mai

recente în turismul european (în ideea de a promova Buziașul la nivel european) și național. Am luat în

considerare doar acele tendințe care pot influența dezvoltarea turistică a Buziașului.

61

Tendințele la nivel european sunt cele identificate de Comisia Europeană de Turism, Grupul

european de acţiune Turism-Călătorii, iar cele în turismul românesc sunt preluate de la Autoritatea

Națională de Turism și de pe diverse site-uri specializate în turism.

Tendință: Numărul persoanelor înaintate în vârstă creşte în ritm rapid. Seniorii vor fi mai

sănătoşi şi vor avea venituri disponibile mai mari ca în trecut. Mulţi dintre ei se vor bucura de scheme

de pensionare înainte de a atinge vârsta de pensionare. Ţinând seama de acest aspect, numărul turiştilor

seniori experimentaţi va creşte mai rapid decât dezvoltarea cererii turistice în general.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

1. Creşterea cererii pentru calitate, convenienţă şi siguranţă – în Buziaș: este necesară creșterea

calității serviciilor (vezi comentariile și impresiile turiștilor pe site-urile de rezervări sau pe

Facebook) și aducerea acestora la standarde europene, diversificarea magazinelor și a mărfurilor

care pot fi cumpărate de către turiști și găsirea unor soluții pentru îndepărtarea din zonele

turistice a câinilor comunitari.

2. Creşterea cererii pentru un transport facil – în Buziaș: asigurarea transportului pentru turiștii

care vin cu trenul/avionul, implementarea unui sistem de transport în cadrul stațiunii (de tip

mini-car).

3. Creşterea cererii pentru facilităţi de relaxare şi divertisment (ex: cursuri de golf) – în Buziaș:

creearea de spații de relaxare și organizarea de spectacole și alte evenimnte culturale.

4. Creşterea cererii pentru produse dedicate (antiîmbătrânire) – în Buziaș se pot înființa centre de

tratament specializate pe prevenirea îmbătrânirii sau cure anti- antiîmbătrânire.

5. Creşterea cererii pentru luni mai puţin obişnuite (toamna, primăvara) - în Buziaș: dinamizarea

activităților turistice pe timp de iarnă și în extra-sezon

6. În marketing, va trebui insistat mai puţin pe vârstă şi mai mult pe confort

Tendință: Conştiinţa nevoii de sănătate va creşte în continuare. Deşi acest lucru nu va influenţa

volumul cererii, cu siguranţă va influenţa procesul de luare a deciziilor referitor la destinaţiile turistice

şi la comportamentul în perioada vacanţelor.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

1. Destinaţii percepute ca „mai puţin sănătoase” vor fi mai rapid evitate decât în trecut.

Buziașul are un nivel foarte scăzut al poluării, prin urmare se poate poziționa ca “destinație

sănătoasă”.

2. Cererea numai pentru vacanţe exotice va descreşte în continuare. Buziașul poate profita prin

atragerea turiștilor din România, Ungaria sau Serbia pentru petrecerea unei vacanțe în

proximitate.

3. Bugetul mediu alocat de gospodăriile europene pentru sănătate și pentru tratamente de

prevenire a bolilor, continuă să crească, ceea ce se traduce, între altele, prin dezvoltarea

curelor scurte libere - cure de o durată între 3 şi 10 zile şi nesubvenţionate. În Buziaș bazele

de tratament pot să-și diversifice oferta oferind cure inclusiv de weekend și la prețuri

accesibile, ținând seama de faptul că genul acesta de clientelă nu beneficiază de subvenții de

la stat.

4. Un lucru important în turismul anului 2016 se referă la nevoia crescândă a angajaţilor

stresaţi de a se relaxa în timpul unor vacanţe de tip wellness, care ar putea să cunoască o

creştere de 50% faţă de vacanţele clasice. Oamenii conştientizează importanţa concediilor în

care trebuie să-şi reîncarce cu adevărat bateriile pentru a face faţă ritmului de viaţă

extenuant, considerând că astfel acest lucru face parte din echilibrarea vieţii personale şi

profesionale. Sectorul Wellness - destindere, relaxare, prevenție și revitalizare – adică ceea

62

ce nu face obiectul prescripțieie medicale nu dă dreptul la rambursare de către asigurările de

sănătate. În Buziaș acest sector se poate dezvolta în cadrul bazelor de tratament existente

sau prin construcția unor baze noi, prin introducerea de noi terapii, cum ar fi vinoterapie (cu

vinuri locale), cure anti-fumat, cure de slăbire, sau dezvoltarea centrelor de tratament

alternativ, de relaxare psihologica, yoga, etc.

5. Vacanţele active vor creşte în popularitate şi similar va creşte preferenţial cererea pentru

facilităţi corespunzătoare acestui tip de vacanţe. În Buziaș și pe dealurile Silagiului în

special, existăo serie de drumuri neasfaltate care, cu investiții minime se pot transforma în

trasee pentru mersul pe jos, Nordic Walking sau biciclete.

Tendință: Experienţa de călătorie - consumatorii din ce în ce mai sofisticaţi sunt din ce în ce mai

conştienţi în ceea ce priveşte nevoile şi drepturile lor. Pentru turism, acest lucru rezultă în creşterea

atitudinii critice faţă de calitate şi faţă de raportul preţ-calitate.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

1. Modalităţi alternative de a petrece timpul şi a cheltui banii vor intra în competiţie cu efectuarea

vacanţelor şi, în cadrul efectuării vacanţelor, competiţia se va da pentru destinaţii şi servicii.

Buziașul se poate poziționa în oferirea de vacanțe alternative tipurilor clasice de vacanță sau pe

atragerea turiștilor din orașele mari din zona (Timișoara, Reșița, Arad sau Lugoj) prin crearea

de produse turistice inovative.

2. Destinaţii care nu oferă standarde de calitate acceptabile vor avea de suferit mai intens şi pe o

perioadă mai mare de timp în viitor. În Buziaș este imperativ necesară creșterea calității

produselor turistice și a serviciilor oferite.

3. Mai multe comportamente mixte: o vacanţă simplă, următoarea luxoasă, anul acesta vacanţă

lungă, anul viitor vacanţe scurte. Buziașul poate să atragă turiștii amatori de vacanțe scurte.

4. Fidelitatea faţă de anumite destinaţii va continua să descrească. Buziașul se poate pregăti pentru

a atrage clienți ai altor stațiuni balneare prin introducerea de produse turistice inovative.

5. Existenţa turiştilor mai experimentaţi va duce la creşterea unei atitudini mai critice faţă de

artificial în favoarea autenticităţii – în special cu referire la satisfacţia emoţională şi nevoia de

personalizare. Prin lucrări de renovare a unor clădiri și re-aranjare a parcului, Buziașul se poate

poziționa ca „stațiune nostalgică“ prin organizarea de activități cu costume și obiceiuri din

epoca de succes a stațiunii.

6. Preferinţa crescută pentru mobilitate va stimula închirierea de vehicole. Buziașul se poate

poziționa ca „oraș verde“, prin înființarea de centre de închiriere biciclete electrice, Segway,

trotinete electrice, etc.

7. Datorită măsurilor de relaxare fiscală, multi români o să aloce mai mulți bani pentru călătorii și

o să existe în continuare o creștere pentru city break, dar și regiunile rurale devin tot mai

populare. Turiștii se pot bucura de experiente autentice în timp ce își descoperă originile și

tradițiile, participând la festivaluri, învățând meșteșugurile locale sau participând la un tur

culinar de descoperire a specialităților zonale. Buziașul are o tradiție în organizarea unor astfel

de festivaluri și își poate îmbunătăți oferta prin introducerea componentei de meșteșuguri.

Tendință: Stilul de viaţă în societatea occidentală se schimbă gradual, la fel și în România. Pentru

turism, acest lucru influenţează percepţia turistului referitoare la nevoile şi comportamentul personal.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

1. Deoarece statusul este mai puţin important ca înainte, comportamentul de agrement devine mai

personalizat, ducând la creşterea cererii pentru unităţi de cazare mai mici (mici hoteluri de

63

familie şi ferme turistice). Buziașul trebuie să încurajeze locuitorii, în special cei din Silagiu sau

Bacova sa-și transforme casele în agro-pensiuni, ca modalitate de suplimentare a veniturilor.

2. Spontaneitatea segmentului de turişti maturi va cunoaşte anul acesta un plus de energie. Cu cât

rutina acaparează mai mult viaţa de zi cu zi, cu atât oamenii simt nevoia să evadeze în locuri

care să-i surprindă şi să aibă parte de aventuri de neuitat, care să-i facă să se simtă din nou tineri

şi interesanţi. Aceştia vor dori experienţe turistice tot mai autentice, competitive şi care îi vor

provoca în moduri neaşteptate. Prin urmare, va creşte segmentul turiştilor ajunşi la o vârstă la

care au parte şi de o anumită relaxare financiară, fiind dispuşi să renunţe la vacanţele planificate

în detaliu sau plictisitoare, în care se mulţumesc să stea la plajă sau să lenevească. Prin

proximiteta față de Timișoara, Buziașul este avantajat din acest punct de vedere. Organizarea de

competiții sportive de masă (biciclism, alergare, fotbal, etc.) poate atrage genul acesta de

clientelă turistică.

3. Furnizorii vor beneficia mai mult dacă vor putea să creeze noi produse turistice, concepte şi

servicii care să-i diferenţieze de competitori prin valoarea adăugată

4. Creşterea specializării furnizorilor din turism în relaţie cu hobby-uri şi interese specifice va

deveni mai importantă şi va fi mai des combinată cu efectuarea vacanţelor. În Buziaș se pot

atrage doritorii de zboruri cu avionul ușor, salturi cu parașuta (prin Aero West), bicicliști sau

alergători, se pot organiza festivaluri cu muzică moderna, se pot ameneja trasee de motocross,

ateliere de tras cu arcul, terenuri de badminton, etc.

5. Preferinţa crescută pentru „ancore” solide ca posesiuni sigure într-o lume nesigură va stimula

dorinţa de a poseda case de vacanţă, în zone aflate în apropierea unor mici aeroporturi

regionale. Buziașul, Silagiu și Bacova pot atrage doritori de case de vacanță prin oferirea de

terenuri sau case existente.

6. Tendinţa de „înapoi la origini” rezultă în preferinţe pentru vacanţe mai simple: de la hotel la

bungalow, de la rulotă la cort. În Buziaș se poate identifica o zonă în care să poată fi amenajat

un camping pentru genul acesta de turiști.

Tendință: Tehnologia informaţiei - utilizarea internetului şi folosirea lui pentru informare şi

cumpărarea de servicii şi produse turistice va continua să crească. Pentru turism, rolul internetului –

inclusiv noi mijloace de prezentări vizuale – va continua să crească şi se va dovedi de cea mai mare

importanţă în viitor.

Consecinţe pentru sectorul turistic:

1. Disponibilitatea informaţiilor turistice referitoare la destinaţii şi produse şi apariţia motoarelor

de căutare din ce în ce mai sofisticate pentru analiza acestor informaţii va duce la posibilitatea

de a compara, influenţând astfel competiţia între operatorii de turism. Este necesară existența

unei platforme Internet care să conțină toate informațiile actualizate referitoare la oferta

turistică.

2. Turiştii experimentaţi îşi vor compune modular, singuri, vacanţele prin rezervări directe. Prin

platforma de Internet sațiunea Buziaș poate să fie promovată unitar ușurând în felul acesta

munca de căutare a turistului potențial.

3. Rolul agenţilor de turism va scădea pe măsură ce pachetele complete de călătorie se cumpără

direct pe internet. Oferta turistică a Buziașului este preluată în acest moment, la nivel național,

de o serie de agenții de turism. Rolul acestora este în continuare important pentru Buziaș, ținând

seama de media de vârstă, înaintată, a turiștilor, care preferă să lucreze prin agenții.

4. Internetul va transforma rolul clasic al Organizaţiilor Naţionale de Turism şi a ministerelor de

turism cu o viteză crescută şi va creea un nou rol în e-marketing, incluzând aplicarea

Managementului Relaţiilor cu Clienţii (MRC) şi a marketingului destinaţiei. Marketingul

destinaţiei va creşte în importanţă ca sursă de stimulare a vizitelor website-urilor. Este necesar

ca factorii implicați în tursim din Buziaș să fie în contact cu Autoritatea Națională pentru

64

Turism, deoarece această organizație lucrează intens în aceste luni la implementarea

conceptului de Organizații de Management al destinațiilor.

5. Disponibilitatea informaţiilor complete referitoare la produsele furnizorilor, fie prin site-ul

destinaţiei, fie prin link-uri, va deveni foarte importantă ca şi condiţie de bază pentru succesul

website-urilor. Vezi punctul 1 și 4.

În Buziaș principala formă de turism practicată este turismul social de sănătate, care include

tratamentele balneare gratuite oferite de stat pensionarilor sau adulților cu dizabilități. Turismul de

sănătate cu accent pe prevenție este legat cu turismul activ unde domină activitățile sportive precum

ciclismul și hiking-ul. Prin urmare, pentru animarea și dinamizarea stațiunii, în Buziaș este necesară

diversificarea tipurilor de turism asociate turismului de sănătate, cum ar fi turismul de wellness sau de

vacanță activă pentru familii și tineri.

Tendințe în ceea ce privește familiile:

cuplurile care obișnuiau să călătorescă de mai multe ori pe an, după ce fac un copil, iau o pauză

de la călătorii. Buziașul poate să atragă familiile cu copii mici din regiune, care mai degrabă fac

o mini-vacanță aproape de casă.

cuplurile care au copii între 3-16 ani sunt atrase de hoteluri și pensiuni care oferă gratuități sau

diverse facilități (loc de joacă, meniuri speciale, etc.) pentru copii. Buziașul, în ideea de scădea

media de vârstă a turiștilor care vizitează stațiunea trebuie să încurajeze furnizorii de servicii

hoteliere în această direcție.

părinții tineri sunt în prezent foarte activi, entuziasmați să petreacă timp în aer liber, mari

amatori de turism activ. Turismul activ are impact redus și este ecologic. În Buziaș se poate

atrage genul acest de turiști prin minime investiții (trasee de biciclism sau alergare, campinguri,

etc.)

Tendințe în ceea ce privește tinerii – aici trebuie să vorbim despre turiștii din generaţia

Milennialls, persoane între 18-30 de ani care:

nu caută experienţele sau hotelurile preferate de părinţii lor.

mulți dintre ei sunt angajați în corporațiile din Timișoara, au un venit mediu ridicat,

le plac sporturile, excursiile intense și sejururile scurte și sunt mult mai concentrați pe

experienţele trăite.

Pentru aceşti turişti, lipsa infrastructurii nu mai este un impediment, ci, dimpotrivă, o atracţie, ei

căutând destinaţii izolate de cotidianul aglomerărilor urbane. Aceşti turişti însă sunt şi cei mai conectați

la surse de informare digitale, cer wi-fi gratuit și de înaltă calitate și se așteaptă să participe la activități

mai degrabă decât să fie spectatori. Construcția unui parc de aventură, de exemplu ar răspunde unei

astfel de nevoi.

65

CAP IV: ANALIZA SWOT – POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A ZONEI BUZIAȘ COROLAR AL ANALIZEI SWOT

PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE

DOMENIUL SPATIAL –TERITORIU –DEZVOLTARE URBANĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Poziţie geo-

politică,

istorie

Localizare în zona de cooperare

transfrontalieră România Serbia şi România

Ungaria

79,3 km până la Vama Stamora Moraviţa,

graniţa cu Serbia

115 km până la Vama Cenad, graniţa cu

Ungaria

Proximitatea Timişorii (35,5 km) – ca pol

de creştere sinergic pentru Regiunea Vest și

viitoare zonă de dezvoltare metropolitană

Arad-Timisoara

Proximitatea oraşului Lugoj (25,4 km) ca

micro-pol urban de dezvoltare economică

Condiţii georgrafice (climatice, hidro-

geologice, pedologice) foarte favorabile

dezvoltării turistice, dezvoltării viticulturii,

dezvoltării economice

Existenţa apelor minerale acvifere ca

resursă de subsol

Istorie şi tradiţii bogate favorabile

turismului

Slabă exploatare a resurselor naturale de

subsol în domeniul turismului

Lipsă PUG

Lipsa strategie de marketing și promovare a

locației Buziaș pentru investiții de capital,

servicii și activități complementare în

domeniul turismului

Infrastructura

de circulaţie şi

transport

Conectivitate la autostrada A1 (34,6 km )

prin DJ 592 şi prin DJ 572 drumuri

modernizate

Prin A1 conectivitate la Coridorul IV de

transport Conectivitate la transport aerian – prin DJ

592 la municipiul Timisoara principalul pol

de dezvoltare din vestul Romaniei şi

Aeroportul Internaţional Timişoara

(maxim 45 minute)

Teritoriul este accesibilizat de două drumuri

judeţene DJ 592 care traversează localităţile

Bacova și Buziaş şi DJ 572 care traversează

localităţile Buziaş şi Silagiu

Existenţa centurii ocolitoare a oraşului

Buziaş care deviază traficul greu în afara

oraşului

Există legătură feroviară între Buziaş şi

Străzile din Buziaş sunt asfaltate în procent

de 56,78 %, respectiv dintr-un total de

42.047 ml sunt asfaltaţi doar 23.877 ml.

Străzi neasfaltate de 18.170 m.

Şanţuri şi podeţe în Bacova

necorespunzătoare şi care favorizează

inundarea zonei

Alei şi trotuare nemodernizate în proporţie

mare

Nu există transport local în şi între

localităţile oraşului Buziaş

La Bacova nu există o clădire cu funcţie de

Gară

Lipsa fondurilor necesare pentru

dezvoltarea infrastructurii de circulație

66

Bacova şi Timişoara care asigură un timp de

conectare de cca 1 oră cu municipiul

Timisoara

Reţele tehnico-

edilitare,

energetice şi de

telecomunicaţii

În localitatile Buziaş și Bacova există

reţeaua de alimentare cu apă (gestionată de

operatorul regional Aquatim)

Existenţa pe curpinsul teritoriului a reţelelor

de electricitate, gaz, telefonie fixă, cablu TV

şi telefonie mobilă care au capacitate în

excedent față de cererea curenta

Existenţa sistemului de iluminat public în

Buziaş, Bacova şi Silagiu

În localitatea Silagiu nu există reţea de

alimentare cu apă şi nici de canalizare

Sistemul de colectare al apelor pluviale este

separativ în localitatea Buziaș iar starea

tehnică a acestuia în anumite zone conduce

la inundații în zona Parcului și zonele

periferice ale orașului .

Sistemul de colectare al apelor pluviale din

Bacova generează inundaţii în perioada

ploilor abundente.

Nu există sistem centralizat de furnizare a

agentului termic şi nici microcentrale de

cartier.

Iluminatul public este în sistem clasic,

respectiv este mare consumator de energie

ceea ce genereză costuri mari pentru

Administraţia Locală.

Reţeaua de iluminat stradal nu este extinsă

în zonele noi ale localităţilor.

Nu sunt utilizate sursele alternative de

energie pentru iluminatul public şi nici

implementate sistemele inteligente

(economice) pentru iluminat public

Patrimoniu

Existenţa infrastructurii şcolare pentru

asigurarea serviciilor de învăţămînt

preşcolar, primar şi gimnazial

Existenţa structurilor pentru asigurarea

serviciilor de învăţămînt liceal – 1 liceu

(Liceul Teoretic Buziaş ) şi proximitatea

faţă de învăţămîntul universitar Timişoara

Existenţa pe curpinsul teritoriului a 2 clădiri

cu destinaţia de Cămin Cultural (Bacova şi

Silagiu) şi a unei clădiri cu destinaţia Casă

de Cultură Buziaş.

Existenţa în Buziaş a unei clădiri pentru

intervenţii in situaţii de urgenţă gestionată

de ISU Banat (cladire PSI ) –de clarificat cu

Primaria

Existența unei clădiri cu destinația Muzeu şi

a unei clădiri cu destinţia Bibliotecă

Existenţa unei clădiri cu destinaţia sediu a

Poliției Buziaş

Existenţa Pieţei Agroalimentare (clădire şi

spaţiu descoperit destinat pieţei)

Existenţa unui patrimoniu architectural

valoros

Bisericile catolice şi ortoxe din Buziaş,

Şcoala I -IV din Silagiu nu are grup sanitar

Căminul Cultural din Silagiu necesită

lucrări de renovare-modernizare (nu are

grup sanitar, nu are apă curentă, necesită

lucrări de renovare la acoperiş)

Căminul Cultural din Bacova nu are grup

sanitar

În piaţa agro-alimentară funcţionează un

segment non-food neamenajat.

Piaţa nu este acoperită şi nu are spaţii

suficiente de expunere pentru producători.

Nu există un spaţiu corespunzător destinat

producătorilor locali.

Starea clădirilor administraţiei:

Sediul Primăriei nemodernizat, cu spaţiu

insuficient desfăşurării activităţii specifice

Infrastructura şcolară şi liceală

nemodernizată, cu pierderi mari de energie

pe timpul anotimpului rece - geamuri,

acoperişuri

Blocurile de locuinţe nu sunt izolate termic,

ceea ce conduce la pierderi mari de energie

Patrimoniu arhitectural valoros dar în

avansată stare de degradare – Baia 1, Baia

67

Bacova, Silagiu

(7 biserici pe distanţa de 1 km ) favorabile

dezvoltării turismului ecumenic

Administraţia Locală dispune de clădirile şi

resursele umane necesare în care să îşi

defăsoare activitatea

Parcul Buziaș – obiectiv de patrimoniu de

interes national

2, Colonada, Cazinoul, izvoarele din Parc

Existenţa în intravilan a terenurilor cu

destinaţie specială (militară, centre

reeducare, etc.)

Existenţa în extravilanul de proximitate al

oraşului Buziaş, a Bacovei şi Silagiului a

păşunilor, care limitează dezvoltarea

concentrică a oraşului

Infrastructură

instituţională

Existenţa majorităţii Instituţiilor Publice de

interes local

Lipsă infrastructura de afaceri: parcuri

industriale, zone industriale, incubatoare de

afaceri, centre de afaceri

Lipsă instiuţii de interes public: Judecătorie,

Lipsă Spital

Lipsă Poliție Locală

DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Administraţia Locală dispune de clădirile şi

resursele umane necesare în care să îşi

defăsoare activitatea.

De asemeni nu are datorii financiare către

terţi.

Primaria dispune de tehnica de calcul dar se

întîmpină dificultăţi în colectarea taxelor şi

impozitelor

Slabe resurse financiare pentru dezvoltare

Nu are în patrimoniu clădirile din Parcul

Staţiunii pentru a putea interveni prin

construcţie asupra lor

Informatizarea administraţiei.

Nu există un sistem electronic adecvat

evidenţei şi comunicării eficiente cu

contribuabilii în vederea colectării complete

şi corecte a taxelor şi impozitelor locale;

Programe informatice inadecvate si vechi

utilizate la toate nivelele

Comunicarea în interior şi în exterior a

Primăriei se realizează într-o proproţie

foarte mică cu mijloace de comunicare

moderne.

Nu există o aplicaţie în sistem GISS pentru

Urbanism

Nu exista un program de sprijin (facilități)

pentru dezvoltarea ofertei de servicii de

cazare și masă adresate turiștilor și

vizitatorilor în sistem familial/de

micropensiune (ex: scutirea pe o perioada

de 3-5 ani de taxele și impozitele locale

pentru noile investiții din localitate, care

respectă un set de criterii și standard de

calitate a serviciilor)

Spații publice Parcul stațiunii are potențial mare de Puţine posibilităţi de agrement pentru

68

modernizare și dezvoltare a ofertei de

agrement și petrecere a timpului pentru

turiști și cetățenii orașului

turismul de wellness şi turismul de

agrement

Parcul stațiunii este nemodernizat și nu mai

reprezintă o atracție în sine pentru vizitatori

și turiști

Lipsă alee pietonală cu restaurant, terase,

agora în centrul civic al oraşului

Insuficienta echipare a spaţiului public cu

dotări complementare: spaţii de joacă pentru

copii, spaţii verzi corespunzător amenajate

Piaţa oraşului neacooperită, fără spaţii

destinate producătorilor locali

Spaţii de parcare insuficiente

Parcări şi toalete publice insuficiente pentru

evenimentele de amploare organizate

DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-SĂNĂTATE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Populaţia şi

forţa de muncă

Repopularea Bacovei după emigrarea

cetăţenilor de etnie germană

Nivel minim de conflicte sociale şi în

special între etnii

Infracţionalitate redusă

Disponibilitatea forţei de muncă tinere de a

reveni în localitate dacă vor exista locuri de

muncă

Ponderea majoră a populaţiei din grupa de

vârstă adultă

Îmbătrânirea populaţiei prin migrarea-

emigrarea populaţiei tinere spre zone

dezvoltate economic

Nivelul de instruire este mediu, 10% din

populaţie având studii superioare

Spor natural al populaţiei constant negativ

Lipsa de locuri de muncă pe perioadă

nedeterminată şi bine plătite

Tendinţa de creştere a şomajului

Învăţămînt,

formare

profesională,

cercetare

Există 7 clădiri funcţionale pentru procesul

de învăţămînt

Există un Centru de Documentare şi

Informare în cadrul Liceului din localitate

pentru activităţi de seminarii, conferinţe

simpozioane

Absenţa învăţământului dual

Absenţa claselor de profil profesional

necesare economiei (turismului, serviciilor,

electrotehnica)

Absenţa centrelor de cercetare

Abandon şcolar

Sănătate şi

asistenţă socială

Există 2 policlinici în care fncţionează

cabinete medicale private dar care nu

acoperă toate specializările medicale

Există o Unitate de Primiri Urgenţe la

Buziaş care aparţine de Spitalul Judeţean

Timişoara

Există un centru medical privat de sănătate

Fundaţia Cristian Şerban pentru Ajutorarea

Copiilor Bolnavi

Dotările de sănătate existente nu acoperă

necesităţile oraşului şi ale zonei

Absenţa unui spital local care să polarizeze

microregiunea Secţia UPU funcţionează în

clădirea fostului Spital care este

neamenajată, are nevoie de lucrări de

renovare - modernizare specifice

69

Locuire

Rată mica de ocupare a locuinţelor existente

2,86 %, ceea ce creează condiţii pentru

transformarea spaţiului excendentar în spaţii

de cazare pentru turişti

Existenţa excedentului de spaţii de locuit în

gospodăriile private

Disponibilitate pentru locuire

nediversificată: pondere mică a locuinţelor

sub tutela administraţiei publice locale

Lipsa zone rezidenţiale pentru tineri

Clădiri nou construite în stil architectonic

contrastant cu caracterul de staţiune

balneară al localităţii.

Nu există un regulament de urbanism local

care să reglementeze inclusiv aspectul

clădirilor .

Cultură şi mass

media

Timisoara a obținut titlul de Capitală

culturală europeană pentru anul 2021

Nu există un acord/program comun pentru

susținerea și dezvoltarea ofertei culturale a

Timișoarei alături de centrele urbane

culturale din judetul Timiș (statutul de

capitală culturală a municipiului Timiș este

o oportunitate unică extraordinară atât

pentru Timișoara cât și pentru localitățile și

orașele invecinate, integrate în program sau

care valorifică prin oferta proprie acest

statut)

DOMENIUL ECONOMIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Structura diversificată a economiei (nu este

o zonă mono-industrială sau predominantă

într-un sector) care asigură sustenabilitate şi

flexibilitate în dezvoltarea economică

Zonă cu tradiţie în turismul balnear, în

industria constructoare de maşini şi

încălţăminte, în domeniul culturii viţei de

vie şi a producerii vinurilor şi în creşterea

animalelor

Produse locale: vin, miere, struguri, produse

lactate,

Interes în creştere pentru produse locale

tradiţionale

Condiţii pedo climatice pentru dezvoltarea

agriculturii şi în special pentru cultura mare,

zootehnie şi viticultură

Existenţa resurselor naturale pentru

dezvoltarea turismului

Existenţa patrimoniului arhitectural şi

cultural material şi imaterial favorabil

dezvoltării turismului

Istoric bogat în domeniul turismului balnear

Peste 850 de firme, pfa, întreprinderi

individuale înregistrate în perioada 1990-

2015 neradiate dar inactive (cu cifra de

afaceri zero).

Rata de mortalitate mare a firmelor care au

investit în Buziaş

Resurse financiare insuficiente, investiții

limitate ale antreprenorilor locali

Utilități deficitare

Legături de afaceri dintre sectoarele

economice prezente în teritoriu la nivel

minim

Lipsa de informaţie la nivel local cu privire

la oportunităţile de dezvoltare prin fonduri

naţionale sau europene

Lipsa structurii de sprijin a afacerilor

(incubatoare, parcuri tehnologice, zone

industriale, centre de consiliere)

Slaba dezvoltare a turismului şi agro

turismului

Lipsă resurse umane specializate în

domeniul turismului

Resurse umane nespecializate suficient în

antreprenoriat

70

DOMENIUL MEDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Apa – aer- sol Calitatea aerului – recunoaștere (brand

consacrat “Aleea ionilor negativi”) pentru

calitatea curativă a aerului combinată cu

efectele curative a tratamentului balnear

Existenţa Parcurilor dendrologice

Existenţa apelor minerale din stratul acvifer

freatic recunoscute pentru calitatea

terapeutică

Poluarea aerului redusă

Nu există poluare industrială semnificativă

Nu există sisteme de monitorizare a calităţii

aerului

Poluare periodică de la fermele

agrozootehnice din zonă datorate împăştierii

îngrăşămintelor de provenienţă dejecţii

animaliere în teritoriul agricol

Lipsă perdea forestieră de protecţie a

zonelor rezidenţiale împotriva poluării

datorate acestora

Parcuri neamenajate în Buziaş şi Bacova

(Parcul Lighet Buziaş şi Parcul Central din

Bacova )

Posibilităţi reduse de agreement în interiorul

zonelor verzi sau în imediata apropiere

Insuficientă exploatare a apelor minerale

acvifere

Parcul din Bacova este neamenajat, nu are

mobilier urban, loc de joacă pentru copii și

o scenă pentru manifestări locale

Parcul din Buziaş: nerenovat, impropriu

tursmului şi inundabil

Deșeuri Aderarea la ADID pentru gestionarea

deşeurilor prin asociaţie

Emisii de CO2 în creştere datorită traficului

rutier

Emisii de CO2 datorită traficului şi utilizării

sistemelor clasice de încălzire

Eficienţă energetică slabă a clădirilor

publice şi a blocurilor de locuinţe (clădiri

neizolate termic)

DOMENIUL TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Cazare şi masă Există capacităţi de cazare de tipul 3 stele, 4

stele şi 2 stele

Există restaurante și terase cu produse și

servicii de calitate

Slab dezvoltat sectorul privat în domeniul

pensiunilor turistice care să ofere cazare

pentru grupuri țintă diferențiate, respectiv

pentru cei cu venituri reduse, cei cu venituri

medii si venituri mari

Calitatea serviciilor de cazare și masă este

încă sub media ofertei din spațiul național și

UE

Resurse umane necalificate în servicii

turistice

Nu există o strategie de marketing și

promovare a ofertei turistice a stațiunii

Buziaș pentru grupurile tintă vizate

Nu există un brand turistic al stațiunii

71

Buziaș

Resurse financiare insuficiente pentru

dezvoltarea turismului

Posibilităţi de

sport şi

agrement

Petrecere a

timpului liber

Existenţa parcului dendrologic Buziaş

Existenţa terenurilor de fotbal din Parc şi

din limita Buziaşului

Sala de sport a oraşului renovată, terenul de

sport din parc renovat

Existenţa săli de fitness, piscină acoperită

Organizarea de evenimente culturale și

sportive în evoluție pozitivă

Există puţine posibilităţi de agreement şi

petrecere a timpului liber

Număr insuficient de produse turistice

Parcul este amenajat partial dar în

ansamblu, aspectul este neatractiv

Izvoarele din parc nu sunt modernizate

Aleile neamenajate

Nu există piste de biciclete

Clădirile din parc sunt degradate şi

nefuncţionale

Nu există suficiente locuri de parcare

amenajate

Terenul de fotbal are tribunele distruse, nu

are instalașie de nocturnă și nu este acoperit

Nu există amenajări-dotări pentru sporturi

individuale

Nu există marcaje – alei, dotări pentru

sporturi de echipă.

Nu există dotări-amenajări centre pentru

sporturi de iarnă (de exemplu pationar)

Signalectică minimală a punctelor de

atracţie turistică sau agrement

Lipsă amfiteatru pentru spectacole în aer

liber,

Nu sunt încă organizate mari evenimente -

festivaluri cultural artistice care să

contribuie la reinventarea brandului Buziaș

Posibilităţi de

tratament

Există două baze de tratament pentru

afecţiuni la hotelurile Parc şi Silvana

Există o unitate UPU a Spitalului Judeţean

Timişoara

Nu există posibilităţi de tratament în

weekend pentru turiştii de weekend

Clădirea în care funcţionează UPU necesită

renovare

OPRTUNITĂȚI – RISCURI

DOMENIUL SPAȚIAL –TERITORIU –DEZVOLTARE URBANĂ

OPORTUNITĂȚI RISCURI Poziţie geo-

politică

Localizarea în zona de cooperare

transfrontalieră cu Iugoslavia și Ungaria,

parte a comunității UE, la o distanță de cca

700 km de 13 capitale europene;

Conditii geografice (climatice, hidro-

geologice, pedologice) foarte favorabile

Efectele schimbărilor climatice globale şi

regionale

Instabilitate politică și de securitate

Efectele de destabilizare socio-economică

ale migrației

72

dezvoltării turismului

Includerea orasului Buziaș în viitoarea Zona

de Dezvoltare Metropolitan Comuna Arad-

Timisoara și respectiv programele de

dezvoltare ale zonei de cooperare

metropolitană

Infrastructura

de circulaţie şi

transport

Conectivitate cu Coridorul 4 de circulaţie

paneuropean ,

Conectivitate de transport rutier, aerian,

feroviar

Creșterea mobilității forței de muncă

corelată cu reducerea timpilor de deplasare

între orasul Buziaș și municipiile Timișoara

și Lugoj

Integrarea orașului Buzișs în viitorul

program ITI pentru dezvoltarea

metropolitană comună Arad-Timișoara

Modernizarea drumului DJ572 care

traversează oraşul şi asigură legătura cu

autostrada A1 prin POR (axa Caraș Severin-

Timiş- Arad ) prin proiectele cu finanțare

POR 2014+2020 promovate de CJ CS cu

susținerea CJTimiș

Alocarea arbitrară a fondurilor

guvernamentale pentru dezvoltarea

infrastructurii de circulație

Omiterea integrării orașului Buziaș în

viitoarea zonă de dezvoltare metropolitană

comună Arad-Timișoara

Reţele tehnico-

edilitare,

energetice şi de

telecomunicaţii

Dezvoltarea rețelei tehnico edilitare în

cadrul etapei a II-a a Masterplanului pentru

modernizare și extindere rețea de apă și

canalizare și stații de epurare, gestionat de

operatorul regional AQUATIM și ADI Apă,

canalizare Timiș

Programe şi resurse financiare

guvernamentale limitate pentru soluţionarea

problemelor de infrastructură

Patrimoniu

Posibilitatea legală a

exproprierii/achiziţionării clădirilor de

patrimoniu din Parcul dendrologic în

vederea asigurarii condițiilor legale pentru

intervenții de renovare/reabilitare a lor şi

includerii în circuitul turistic

Posibilitatea de a atrage resurse financiare

europene pentru renovarea monumentelor

istorice

Proces accelerat de degradare a

patrimoniului istoric din centrul orașului;

Proceduri de durată pentru reglementarea

proprietății, proiectare/autorizare şi

neîncadrarea în termenele de depunere a

proiectelor

Existența în intravilan a terenurilor cu

destinație specială (militară, penitenciar)

DOMENIUL MODERNIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

OPORTUNITĂŢI RISCURI Accesarea programelor pentru modernizarea

serviciilor administrației publice locale

Fonduri UE și guvernamentale limitate,

acordarea finanțărilor în sistem

competitiv

Elaborarea și aprobarea documentelor de

planificare strategică pentru dezvoltarea

orașului Buziaș

Întârzierea validării Strategiei Buziaș

care poate afecta aprobarea proiectelor

depuse pe diferite programe de finanțare

UE care conditionează existența unei

73

strategii și a unui program de dezvoltare

locală

Elaborarea și aprobarea unui program (schemă

de minimis) de susținere a afacerilor private

care vizează dezvoltarea ofertei locale de

servicii turistice (scutirea de la plata impzitelor

și taxelor pe o perioadă de dezvoltare-

consolidare a afacerii)

Mediu politic, juridic și fiscal

imprevizibil

Interes redus la nivelul autorităților

centrale pentru reabilitarea stațiunii

Buziaș

DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE–CULTURĂ-SĂNĂTATE

OPORTUNITĂŢI RISCURI Populaţia şi

forţa de muncă

Programe guvernamentale pentru finanţarea

afacerilor forţei de muncă din oraş dacă revine

din străinătate

Grad ridicat de toleranță, nivel redus de

conflicte sociale între cetățeni

Atragerea de forță de muncă din alte

zone/regiuni

Descreşterea demografică (spor natural

negativ al populaţiei)

Îmbătrânirea populaţiei

Creșterea migrației pentru joburi mai

bine plătite în spațiul UE

Creșterea nivelului de conflicte sociale în

ipoteza creșterii migrației spre oraș

Învăţămînt,

formare

profesională,

cercetare

Existenţa diferitelor programe de finanţare

pentru activităţi în domeniu (POCU)

Adaptarea curiculei școlare la nevoile de

recrutare a forței de muncă a agenților

economici

Creșterea dificultăților de sistem privind

accesarea și valorificarea finanțărilor UE

Sănătate şi

asistenţă socială

Programe de finanţare pentru acest domeniu

(POR 8.1)

Stabilirea priorităților de modernizare a

serviciilor de sănătate

Fonduri UE și Guvernamentale

limitate/insuficiente pentru soluționarea

problemelor din sistemul public de

sănătate și servicii sociale

Locuire

Creșterea ofertei de locuire pentru forța de

muncă atrasă (programul ANL)

Percepție externă nefavorabilă pentru

atragerea de forță de muncă în oras (lipsa

de perspectivă pentru locuri de muncă

bine remunerate)

Cultură şi mass

media

Integrarea ofertei culturale, turistice și de

agreement a orașului Buziaș în cadrul

programului Timișoara capitală culturală

europeană 2021

Dezvoltarea unui program propriu pentru

punerea în valoare a orașului Buziaș în raport

cu statutul de capitală culturală europeană

dobândit de municipiul Timișoara

Valorificarea programelor UE, guvernamentale

și judetene pentru punerea în valoare a ofertei

culturale locale prin organizarea de evenimente

culturale

Fonduri UE și Guvernamentale

limitate/insuficiente pentru punerea în

valoare a ofertei culturale

DOMENIUL ECONOMIE

74

OPORTUNITĂŢI RISCURI Interes în creştere pentru produse locale

tradiţionale

Programele UE naționale adresate sectorului

IMM

Integrarea orașului Buziaș în viitoarea zonă de

cooperare metropolitană Arad-Timișoara şi

programele de dezvoltare economică și

dezvoltarea ofertei turistice și de agrement al

zonei

Recesiunea economică globală

Creșterea instabilității geo-economice şi

a securitătii în regiune

Ratarea integrarii orașului Buziaș în

viitoarea zonă de cooperare

metropolitană Arad-Timișoara

Implementarea unui program de sustinere a

inițiativei private pe domeniile strategice ale

economiei orașului dublat de un program

eficient de marketing și promovare

Rata de mortalitate mare a firmelor din

Buziaş, număr mare de firme inactive

DOMENIUL MEDIU

OPORTUNITĂŢI RISCURI Apă – aer – sol Imposibilitatea de a cunoaște nivelul de

poluare datorită lipsei unei unităţi de

monitorizare a calităţii

aerului/apei/solului

Schimbări climatice datorate emisiilor de

Co2 din atmosferă care generează

inundaţii în oraş

Creșterea evenimentelor și intensificarea

riscurilor de hazard pentru dezastre

naturale

Deșeuri Promovarea în cadrul Adi Deșeuri Timiș a unui

nou proiect cu finanțare UE pentru completarea

sistemului de management județean al

deșeurilor

Sistemul județean de management al

deșeurilor nu are implementată o

soluție/unitate de depozitare deşeuri de

construcţii

Implementarea unui sistem motivațional la

nivelul cetățeanului pentru utilizarea eficientă a

sistemului județean de management al

deșeurilor

Bariere de mentalitate la nivelul

populației pentru valorificarea superioară

a sistemului județean de management al

deșeurilor

DOMENIUL TURISM

OPORTUNITĂŢI RISCURI Servicii de bază -

cazare şi masă

Există capacitate de cazare neutilizată ca

resursă pentru dezvoltarea turismului

Exista potențial de dezvoltare și personalizare a

capacităților de cazare la nivelul ofertei de

cazare-pensiune de mică capacitate

Există în regiune și euroregiune oferte

calitativ superioare

Lipsa unei legislații care să sprijine

investițiile în turism și dezvoltare

Neînțelegerea de către proprietarii de

75

Există oportunitatea organizării unui dispecerat

pentru plasarea turiștilor în unitățile de cazare

organizate la scară redusă (nivel familial-mici

pensiuni)

case care se pot transforma în mini-

pensiuni, a ce înseamnă servicii turistice

și administrarea unei astfel de unități de

cazare, ceea ce poate creea rezistență la

implementare

Sport şi

agrement

Există baze sportive şi terenuri de sport

renovate

Există posibilitatea de a accesa programe de

finaţare pentru dezvoltarea posibilităţilor de

agrement

Interes crescut din partea angajaților firmelor

multinaționale din Timișoara (foarte mulți

familiști cu copii) pentru turismul activ, sportiv

și de aventură

Concurenţa staţiunilor balneare din

regiunea vest şi din zona transfrontalieră

Pierderea pieței potențiale datorită

întârzierii față de concurență

Lipsa de claritate în ceea ce privește

proprietarii unor drumuri neamenajate

(vezi drumurile de pe dealul Silagiului)

Posibilităţi de

tratament

Cele două baze de tratament din staţiune pot fi

extinse sau pot oferi modaltăți noi, moderne de

tratament

Statiunea Buziaș poate valorifica/reinventa

brandul istoric și poate promova oferta de

tratament/recuperare, combinată cu oferta de

agreement, în cadrul unei strategii şi campanii

de marketing și promovare a stațiunii.

Dificultatea depășirii diferenței dintre

ofertele de gen din mediul concurențial

euro-regional şi calitatea ofertei curente

în termen de infrastructură, calitate și

diversitate a serviciilor oferite

76

CAP V – VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BUZIAȘ

”BUZIAȘ –Perla Banatului

eco-staţiune balneară de interes naţional, oraş

turistic inteligent şi modern, întinerit şi prosper,

marcat de istorie şi tradiții, cu o înaltă calitate a

vieţii şi atractiv pentru locuit, muncă, turism şi

afaceri.”

77

CAP VI – DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI OBIECTIVE 2030

DOMENIUL REGENERARE URBANĂ

DIRECȚII

STRATEGICE

OBIECTIVE MĂSURI/PROIECTE

DS1 -

Valorificarea

poziţiei geo-

politice

Dezvoltarea oraşului ca pol de echilibru

zonal de interes regional cu funcțiune

turistică aparţinând/integrată Zonei

Metropolitane Timişoara - Arad (ZMCAT)

Semnarea acordului de asociere a

primăriilor municipiilor Arad și

Timișoara alături de UAT-urile

asociate în ZMCAT

Dezvoltarea ofertei turistice și

culturale a orașului Buziaș –

componentă a ofertei ZMCAT și a

municipiului Timișoara capitală

culturală europeană 2021

Creşterea conectivităţii cu ZMCAT

prin participarea la proiecte comune

Polarizarea comunităţii rurale din

proximitatea oraşului în vederea creării

sinergiilor de dezvoltare specifice

Crearea şi menţinerea conectivităţii

intrinsece prin participarea în cadrul

GAL la proiecte comune de dezvoltare

Pista de biciclete Timişoara-Moşniţa-

Bacova-Buziaş

DS 2 -

Infrastructura de

circulaţie şi

transport

Asigurarea accesibilităţii sustenabile a

oraşului Buziaş

Asigurarea conectivităţii oraşului cu

localităţile aparţinătoare şi localităţile

periurbane

Asigurarea conectivităţii la coridoarele

europene de transport, drumuri

naţionale, europene şi reţeaua de

autostrăzi

Asigurarea conectivităţii cu nodurile

intermodale - gări, autogări,

aeroporturi

Modernizarea Drumului Vinului dintre

Buziaş şi Silagiu

Proiectarea şi execuţia bretelelor de

legătură dintre centura oraşului şi

punctele de interes respectiv firmele

Strabag, Simeea Sibiu, Unitatea de

Primiri Urgenţe

Integrarea Silagiului în programul de

transport public sau privat de călători

Înfiinţarea serviciului public de transport

local Înfiinţarea sistemului de transport

local cetăţeni şi în special pentru forţa

de muncă

Înfiinţarea sistemului de transport

local pentru turişti cu mijloace

specifice - titicar, etc.

78

Construcţia staţiilor de aşteptare

moderne pentru călători pentru rutele

de transport rutier existente; dotarea

acestora cu sisteme electronice de

informare şi panouri publicitare

(pentru închiriere )

Crearea rutelor de transport pentru

transport cu mijloace alternative şi în

special ne-motorizate

Conectarea sistemului de transport din

Buziaş cu sistemul de transport

intermodal Timişoara

Piste pentru biciclete Timişoara –

Bacova - Buziaş, Buziaş - Silagiu

Piste pentru biciclete în interiorul

localităţilor oraşului

Modernizarea căilor de acces de la

Biserici la cimitirele din Buziaş,

Bacova și Silagiu

Modernizarea infrastructurii pentru

transportul în comun şi dezvoltarea

infrastructurii locale pentru turism şi

sprijinirea activităţilor agricole

Reabilitarea/modernizarea căilor de

transport local existente şi a

elementelor conexe de infrastructură

Marcaj şi signalectică adecvată

dezvoltării turismului

Reabilitare de străzi, trotuare, şanţuri

și podeţe în Buziaş, Bacova şi Silagiu

Crearea/reabilitarea aleilor pietonale,

pistelor pentru bicicliști, reabilitarea

trotuarelor

Realizarea de marcaje pentru traseele

turistice, traseele tematice

Îmbunătăţirea signalecticii existente

Stabilirea sistemului de taxare pentru

spaţiile publicitare outdoor în Buziaş,

Bacova şi Silagiu

Sprijinirea activităţii firmelor prin

îmbunătăţirea accesibilităţii la obiectivele

economice

Construcţia drumurilor de acces

agricol către fermele din Buziaș,

Bacova și Silagiu

Modernizarea/construirea

infrastructurii rutiere publice de acces

la obiectivele de interes economic

79

DS 3 -

Modernizarea,

reabilitarea,

extinderea

reţelelor tehnico-

edilitare,

energetice şi de

telecomunicaţii

pentru asigurarea

accesului la

utilităţi publice în

condiţii de echitate

pentru toate

persoanele fizice și

juridice rezidente

Construcţia/extinderea/modernizarea/reabili

tarea reţelei de apă canal Extindere reţea de apă şi canalizare

Buziaş

Înființare sistem de distribuție apă în

localitatea Silagiu cu interconectarea

la rețeaua de apă a a orașului

Reabilitare stație tratare apă potabilă

pentru oraşul Buziaș

Reabilitare rețea alimentare cu apă

potabilă la Buziaș

Reabilitare rețea de canalizare

menajeră la Buziaș

Înființare/reabilitare rețea canalizare în

localitatea Bacova

Reabilitare/modernizare conductă

refulare de la Bacova

Reabilitarea reţelei de colectare a

apelor pluviale Buziaş

Introducerea/extinderea reţelei de

alimentare cu gaz a oraşului Introducerea reţelei de gaze naturale în

localitatea Silagiu

Introducerea reţelei de gaze naturale în

localitatea Bacova

Extinderea reţelei de gaze naturale în

noile zone rezidenţiale/industriale

Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei

de iluminat public stradal Modernizare şi extindere iluminat

public Silagiu

Modernizare şi extindere iluminat

public Bacova

Modernizare în vederea creşterii

eficienţei energetice a reţelelor de

iluminat public stradal din Buziaş,

Bacova şi Silagiu; utilizarea surselor

de energie alternativă

Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei

de iluminat public în spaţiile publice Extinderea/modernizarea reţelei de

iluminat public în Parcurile din

Buziaş, Bacova, Silagiu. Păstrarea

stilului architectural istoric al

corpurilor de iluminat

Modernizarea reţelei de iluminat

public în pieţe şi la locurile de joacă

pentru copii

Păstrarea stilului architectural istoric

al corpurilor de iluminat

Asigurarea accesului cetăţenilor la internet

WiFi în spaţiile publice Asigurarea accesului cetăţenilor la

internet WiFi în spaţiile publice şi pe

traseele turistice din Buziaş, Bacova şi

Silagiu

80

DS 4 – Calitatea

mediului urban

Îmbunătățirea planificării dezvoltării urbane

a calității spaţiilor publice şi a mediului de

viaţă al locuitorilor

Realizarea Planului de Urbanism

General al orașului Buziaș care să

satisfacă nevoiele arhitecturale fără să

pericliteze zonele de interes turistic

Elaborarea Regulamentului Local de

Urbanism

Zonificarea teritoriului în vederea

dezvoltării coerente a oraşului şi a

accesului la utilităţi

Crearea de Zone Rezidenţiale pentru

tineri până la 35 de ani

Conservarea/protejarea/modernizarea/restau

rarea infrastructurii verzi și albastre și a

zonelor naturale

Reabilitare şi amenajare spaţii verzi

Buziaş

Modernizarea spaţiilor verzi din

Bacova şi Silagiu

Achiziţionarea de utilaje specifice şi

întreţinerea canalelor

Crearea de zone de alimentaţie

publică/terase cu parcări şi utilităţi

illuminate artistic, reînviind stilul

arhitectonic al perioadei interbelice

Renovarea/modernizarea locurilor existente

de joacă pentru copii.bCrearea de noi locuri

de joacă

Realizarea parcului de aventură pentru

copii Tarzan Parc

Modernizarea locurilor de joacă din

Silagiu şi Bacova

Modernizarea locurilor de joacă din

Buziaş şi conservarea naturii prin

utilizarea materialelor naturale

Renovarea/modernizarea Pieţelor

Modernizarea Pieţei Agro-alimentare

Buziaş

Înfiinţarea Târgului de animale în

afara Pieţei agro-alimentare

Asigurarea spaţiilor de parcare din

piața Buziaş

Asigurarea spaţiilor de parcare din Buziaş,

Bacova şi Silagiu Asigurarea spațiilor de parcare în

Buziaș, Bacova şi Silagiu

Construcţia de noi locuri de parcare

pentru acces la obiectivele turistice

Crearea de noi locuri de parcare

pentru acces la Instituţiile Publice şi la

spaţii de interes public: şcoli,

grădiniţe, biserici, staţii de autobuze,

unităţi de prestare a serviciilor

medicale/sociale

81

Creşterea fondului locativ al oraşului Acordarea în regim de urgenţă a

avizelor şi autorizaţiilor necesare

realizării investiţiilor în spaţii de locuit

Realizarea a cel puţin o zonă

rezidenţială pentru tineri conform legii

15/2003 Identificarea şi atribuirea

locurilor de casă pentru tineri

Reconversia funcțională și/sau reutilizarea

unor

terenuri și suprafețe abandonate și

neutilizate din

interiorul orașului și transformarea lor în

zone de

agrement și petrecere a timpului liber pentru

comunitate.

Demolarea clădirilor situate pe

terenurile supuse intervențiilor;

Realizarea de alei pietonale, piste

pentru bicicliști, creare trotuare;

Amenajare spații verzi (defrișarea

vegetației existente; modelarea

terenului; montarea elementelor

constructive de tipul alei, foișoare,

pergole, grilaje etc.)

Plantarea/gazonarea suprafețelor,

inclusiv plantare arbori;

Crearea de facilități pentru recreere pe

terenurile amenajate (ex. zone special

pentru sport, locuri de joacă pentru

copii, etc.);

Achizitionarea și montarea

elementelor constructive de tipul alei,

foișoare, pergole, grilaje, grupuri

sanitare, spații pentru

întreținere/vestiare, scene;

Instalare Wi-Fi în spațiile publice;

Sisteme de supraveghere video a

spațiilor amenajate prin proiect;

Dotarea cu mobilier urban (bănci,

coșuri de gunoi, etc); modernizarea

străzilor urbane adiacente terenurilor

supuse intervențiilor, inclusiv

înlocuirea și/sau racordarea la utilități

DS 5 -

Conservarea,

protejarea și

valorificarea

patrimoniului

cultural și a

identității

culturale

Restaurarea, consolidarea, protecția și

conservarea monumentelor istorice Dotări interioare (instalaţii,

echipamente şi dotări pentru

asigurarea condiţiilor de climatizare,

siguranţă la foc, antiefracţie);

Dotări pentru expunerea şi protecţia

patrimoniului cultural mobil şi imobil;

Exproprierea pentru cauză de utilitate

publică a monumentelor istorice din Buziaş

conform legii 422/2001 republicată;

Exproprierea clădirilor din Parcul

central Buziaş aflate în prorietatea

STCB

Întreţinerea, conservarea, consolidarea,

restaurarea şi punerea în valoare prin

mijloace adecvate a monumentelor istorice

expropriate

Consolidarea/renovarea clădirilor

expropriate din Parcul Central Buziaş

Renovarea /modernizarea muzeelor din Reabilitare Muzeului Iulia Folea

82

Buziaş Troceanu şi introducerea lui în

circuitul turistic

Renovarea /modernizarea clădirilor din

Patrimoniul Buziaşului Renovarea/modernizarea clădirilor din

patrimoniul Buziaşului în care se

desfăşoară activităţi medicale

Reabilitare şi dotare sediu

administrativ Primărie Buziaş

Consolidare şi restaurare a Colonadei

din oraşul Buziaş - investiţie în

continuare

Reabilitare şi dotare Casă de cultură,

Teatru de vară şi Bibliotecă

Reabilitare Cămin Cultural Silagiu

Reabilitare Cămin Cultural Bacova

DOMENIUL ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

DS 6 –

Perfecționarea

continuă a

resurselor umane

din sistemul public

Perfecţionarea resurselor umane din

Primăria Buziaş şi instituţiile Publice

Locale pentru creșterea performanței

administraţiei locale în slujba comunităţii ca

atitudine, comunicare, respect şi

profesionalism

Elaborarea unei strategii de

management al resursei umane și a

unui program de perfecționare

continuă

Promovarea și

implementarea/participarea la proiecte

europene în calitate de partener sau

lider de proiect pentru:

o Dezvoltarea de sisteme și

instrumente de management

o Creșterea calității

reglementărilor

o Simplificarea procedurilor

administrative și

o reducerea birocrației pentru

cetățeni și mediul de afaceri

o Dezvoltarea abilităților și

cunoștințelor personalului din

autoritățile și instituțiile

publice locale

83

Creșterea performanței managementului

financiar şi administrativ al oraşului și

modernizarea sistemului de colectare a

taxelor și impozitelor locale

Atragerea de surse financiare

rambursabile şi nerambursabile pentru

dezvoltarea oraşului prin promovarea

și implementarea de proiecte cu

finanțare nerambursabilă UE;

Creşterea utilizǎrii sistemelor de e-

guvernare în oraşul Buziaş prin

aplicarea sistemului de e-guvernare

pentru plata taxelor şi impoziteleor

locale, pentru eliberarea de adeverinţe

şi alte documente eliberate de

Primărie;

Elaborarea și implementarea unui

program de reducere a taxelor şi

impozitelor pentru cei care investesc

în construcţii pentru agrement (pentru

petrecerea timpului liber de către

cetățeni şi turişti)

Elaborarea şi implementarea unui

program de facilităţi pentru înfiinţarea

şi dezvoltarea de noi firme.

Creșterea capacităților primăriei pentru

implementarea, monitorizarea şi

actualizarea periodică a Strategiei de

Dezvoltare Locale

Organizarea aparatului executiv pentru

asigurarea implementarii programului

strategic de dezvoltare

Proiectarea și implementarea unui

sistem propriu pentru monitorizarea

SDL și actualizarea SDL

DS 7 – Dezvoltare

instituțională

Întărirea capacității de cooperare

interinstituțională și de

promovare/valorificare și gestiune a

parteneriatelor

Realizarea de acţiuni şi proiecte

comune în parteneriat

Valorificarea platformei de cooperare

partenerială prin Programul Dunărea,

programele transfrontaliere, alte

programe.internaţionale

Dezvoltarea de noi parteneriate cu

UAT –uri din cadrul Uniunii

Europene, cu ţările non-UE riverane

Dunării, cu ţările vecine;

Dezvoltarea parteneriatelor

microregionale, regionale şi naţionale

Participarea la programe de schimburi

de experienţă cu localităţile înfrăţite

Dezvoltarea relaţiilor în cadrul

ZMCAT

Organizarea de evenimente sportive,

culturale, educative cu participarea

localităţilor înfrăţite

Aplicarea de proiecte comune în

cadrul GAL

Dezvoltarea de Parteneriate Public

Private pe domenii de interes pentru

84

cetăţenii oraşului

DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-SĂNĂTATE-CULTE

DS 8 -

Îmbunătățirea

factorilor de

influență

demografică

Creşterea demografică a oraşului

Reducerea migraţiei din localitate

Acordarea de facilităţi agenţilor

economici care creează noi locuri de

muncă

Crearea condiţiilor de locuit pentru

tineri

Construcţia/transformarea unor spaţii

existente în blocuri de garsoniere

pentru tineri

Stimularea creşterii gradului de ocupare a

persoanelor peste 50 de ani Elaborarea şi implementarea

programului

“50 plus - în vacanţă la bunici “ pentru

creşterea angajabilităţii persoanelor peste

50 de ani

DS 9 - Sănătate şi

asistenţă socială

Creşterea calităţii serviciilor medicale în

oraşul Buziaş

Atragerea şi menţinerea medicilor tineri în

localitate

Renovarea/modernizarea/reabilitarea

clădirii în care a funcţionat spitalul

Dezvoltarea de parteneriate public-

private pentru operaţionalizarea

spitalului

Înfiinţarea unui centru de recuperare

cardio-vasculară Buziaş

Identificarea şi acordarea de locuinţe

pentru medici

Realizarea unui centru de cercetare

medicală pentru calitatea curativă a

apelor minerale – în colaborare cu

institute de cercetare, facultăţi şi

asociaţii de profil

Creșterea calității și a gradului de acoperire

cu servicii sociale Realizarea unui centru social fără

componenta rezidențială destinat

persoanelor vârstnice, respectiv

persoanelor de peste 65 ani.

Integrarea socială a categoriilor sociale

marginalizate Elaborarea şi implementarea de

proiecte locale pentru integrarea

romilor

Îmbunătăţirea infrastructurii cultelor

religioase și îmbunătățirea organizării

Cimitirelor din Buziaş, Bacova şi Silagiu

Construirea unei Mânăstiri în Dealul

Viilor

Finalizarea construcţiei Bisericii

Ortodoxe Buziaş

Crearea Biroului de Administrare a

Cimitirelor, clarificarea proprietăţilor,

aprobarea sistemului de taxe

DS 10 -

Modernizarea

condiţiilor de

locuire ale

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale

populaţiei Elaborarea şi implementarea unui

program de sprijin pentru construcţia

de grupuri sanitare proprii în fiecare

locuinţă

85

populaţiei Managementul populaţiei canine din

oraş

DS 11 - Cultură şi

mass media

Conservarea patrimoniului material şi i-

material Renovarea/extinderea/modernizarea

Căminelor-Caselor de Cultură din

Buziaş, Bacova şi Silagiu

DS 12 -

Îmbunătățirea

infrastructurii de

educație

Modernizarea și/sau reabilitarea

infrastructurii şcolare pentru asigurarea

condiţiilor performante şi moderne de

studiu pentru copiii oraşului

Reabilitare Liceul Teoretic Buziaş

Reabilitare şi dotare gradiniţă Buziaş

Reabilitare şcoală şi grădiniţă din

localitatea Silagiu

Reabilitare şcoală şi grădiniţe din

localitatea Bacova

Înfiinţare Şcolii Profesionale de

Turism în locaţia căminului Liceului

Teoretic

DOMENIUL ECONOMIE

DS 13 –

Dezvoltare

antreprenoriat –

crearea de locuri

de muncă

Sprijinirea dezvoltării afacerilor existente

pentru pentru crearea de noi locuri de

muncă și creșterea veniturilor la bugetul

local

Crearea sistemului de “Undă verde

pentru investiţii” în vederea reducerii

timpilor de aşteptare pentru

autorizarea lucrărilor de investiţii ale

firmelor

Concesionarea/închirierea/vânzarea

spaţiilor /terenurilor/clădirilor aflate în

proprietatea Primăriei, la solicitarea

agenţilor economici şi pentru

desfăşurarea de activităţi economice

Elaborarea și aprobarea unor facilități

fiscale (schema de minimis) pentru

susținerea și dezvoltarea locurilor de

muncă în firme

Sprijinirea dezvoltării economiei orașului

prin susținerea înființării de noi afaceri și

creşterea gradului de informare al

cetăţenilor oraşului cu privire la noi

oportunităţi de afaceri şi de finanţare a

acestora

Realizarea unei construcţii moderne

cu zone speciale alocate promovării

micilor producători locali şi spaţii de

expunere pentru târguri micro-

regionale (ex. târgul de miere, târgul

de struguri –must , etc )

Elaborarea și aprobarea unor facilități

fiscale (schema de minimis) pentru

sprijinirea înființării de noi afaceri în

domeniile prioritare pentru

dezvoltarea economiei orașului

Identificarea şi

concesionarea/închirierea/vânzarea de

terenuri/clădiri în vederea dezvoltării

de noi afaceri

Elaborarea şi implementarea unui

program de informare şi consiliere a

86

cetăţenilor oraşului cu privire la

posibilităţile de înfiinţare/dezvoltare/

finanţare de noi afaceri

Îmbunătățirea performanței economice a

tuturor firmelor şi facilitarea restructurării şi

modernizării fermelor, în special în vederea

creşterii participării şi orientării către piaţă,

cât şi a diversificării agricole

Elaborarea unui program de facilităţi

fiscale locale pentru firmele start-up şi

/sau care creează noi locuri de muncă

Construirea și/sau sprijin pentru

construirea unui centru local pentru

achiziție, stocare și desfacere produse

agricole

Dezvoltarea infrastructurii de susținere a

afacerilor prin crearea de zone industriale,

incubatoare de afaceri, zone comerciale, etc

Crearea a cel puţin două unităţi de

infrastructură de susținere a afacerilor

până în 2030 de tip parc/zonă

industrială și incubator de afaceri -

Crearea zonei industriale Bacova

Proiectarea şi execuţia zonei Agora

Buziaş (sau Corso Buziaş ) ca zonă

pietonală, comercială şi pentru

alimentaţie publică

Crearea de noi zone comerciale -

realizarea zonei comerciale pentru

micii producători

Închirierea/vânzarea/concesionarea

spaţiilor şi terenurilor pentru activităţi

economice

Identificarea spaţiilor şi terenurilor

neutilizate ale Primăriei şi alocarea lor

pentru desfășurarea de activităţi

economice

DS 14 - Calitatea

educaţiei şi a forţei

de muncă

Formarea şi perfecţionarea profesională Formarea profesională a potenţialilor

investitori locali prin cursuri de

antreprenoriat

Formarea şi reconversia profesională a

forţei de muncă

Introducerea învăţământului dual

Crearea claselor de profil tehnic în

cadrul Liceului Buziaş şi/sau

înfiinţarea Şcolii Profesionale cu acest

profil

DS 15 - Brandul

de oraș și

marketingul

ofertei pentru

afaceri și turism

Construirea brandului orașului Buzias,

marketingul şi promovarea orașului pentru

afaceri

Proiectarea și implementarea

brandului de oraș

Elaborarea şi implementarea unui

program de marketing al oraşului

pentru afaceri și turism

DOMENIUL REZILIENŢĂ, PROTECŢIA MEDIULUI, ENERGIE

87

DS 16 - Creşterea

calităţii sistemului

Apă – aer - sol

Creșterea calității aerului

Elaborarea şi implementarea unui

program de reducere a emisiilor

poluante (CO2, noxe trafic rutier, etc)

în atmosferă în colaborare cu APM

Timiş şi IPJ Timiş

Monitorizarea calităţii aerului prin

implementarea unui sistem de

monitorizarea a calităţii aerului în

Buziaş, Bacova şi Silagiu

Elaborarea şi implementarea unui

program de monitorizare şi reducere a

emisiilor poluante din depozitul de

deşeuri menajere Buziaş

Diminuarea poluării solului cu nitraţi şi

nitriţi

Conform Directivei „Nitraţi” a UE

Monitorizarea poluării cu nitraţi şi

nitriţi în zonele agricole

Cooperarea cu APM Timiş şi Garda

de Mediu în cadrul programului

MADR de aplicare a directive

Conştientizarea agricultorilor privind

utilizarea raţională a îngrăşămintelor

organice şi minerale şi a Codului de

Bune Practice Agricole.

Reducerea poluării apelor Reabilitare stație tratare apă potabilă a

oraşului Buziaș pentru epurarea

corespunzătoare a apei uzate din

mediul urban

Elaborarea şi implementarea unui

program în colaborare cu Universităţi

şi instituţii/agenţii de specialitate

pentru monitorizarea și controlul

calității apei

DS 17 –

Reziliență/schimb

ări climatice

Dezvoltarea sistemului de protecţie la

inundaţii

Reducerea riscurilor de inundaţii în

localităţile Buziaş, Bacova şi Silagiu

prin realizarea de investiţii în

domeniul gospodăririi apelor pluviale

Campanie de informare si

constientizarea cetăţenilor cu privire la

riscurile de inundatie şi a

posibilităţilor de apărare

Dotarea ISU Buziaş si ABA Banat cu

echipamente pentru intervenție în

situații de inundații

Creşterea capacităţii de apărare a oraşului

împotriva calamităţilor naturale

Conștientizarea cetăţenilor cu privire

la riscurile locale şi a posibilităţilor de

apărare

Convenirea și implementarea unui

program/proiecte şcolare de

mediatizare în colaborare cu ISU

Banat

Îmbunătăţirea dotării ISU Buziaş

88

Renovarea /modernizarea/clădirii în

care funcţionează ISU Buziaş

Dotarea ISU Buziaş cu maşini şi

echipamente moderne

DS 18 -

Managementul și

valorificarea

deșeurilor

Implementarea sistemului de management

al deseurilor și reducerea cantităţii de

deşeuri urbane nereciclabile

Implementarea programului județean

de colectare selectivă a deşeurilor

Reducerea canităţii de deşeuri

vegetale arse sau depozitate

neconform prin înfiinţarea unui sistem

de colectare şi procesare a deşeurilor

vegetale

Reducerea cantităţii de deşeuri de

materiale de construcţii depozitate

neconform prin implementarea în

colaborare cu ADID a programului în

Buziaş Bacova şi Silagiu

Achiziţionarea de concasoare prin

ADID şi distribuţia sorturilor rezultate

pentru pavarea drumurilor agricole

Conştientizarea cetăţenilor oraşului cu

privire la importanţa colectării

selective a deşeurilor

Elaborarea şi implementarea de

programe de conştientizare în

colaborare cu unităţile şcolare

DS 19 - Energie -

Sprijinirea

tranziției către o

economie cu emisii

scăzute de carbon

Îmbunătățirea/creșterea eficienţei energetice

în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi

sisteme de iluminat public şi utilizarea

sistemelor alternative de producere a

energiei electrice

îmbunătățirea izolației termice a

anvelopei clădirii, (pereți exteriori,

ferestre, tâmplărie, planșeu peste

ultimul nivel, planșeu peste

subsol), șarpantelor și

învelitoarelor, inclusiv măsuri de

consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea

instalațiilor pentru prepararea și

transportul agentului termic pentru

încălzire și a apei calde menajere,

a sistemelor de ventilare și

climatizare, inclusiv sisteme de

răcire pasivă, precum și

achiziționarea și instalarea

echipamentelor aferente și

racordarea la sistemele de încălzire

centralizată, după caz;

utilizarea surselor regenerabile de

energie pentru asigurarea

necesarului de energie termică

pentru încălzire și prepararea apei

calde de consum;

89

implementarea sistemelor de

management energetic avândca

scop imbunătățirea eficienței

energetice și monitorizarea

consumurilor de energie

achiziționarea și instalarea

sistemelor inteligente pentru

gestionarea energiei electrice;

înlocuirea corpurilor de iluminat

fluorescent și incandescent cu

corpuri de iluminat cu eficiență

energetică ridicată și durată mare

de viață;

orice alte activități care conduc la

îndeplinirea realizării obiectivelor

proiectului (înlocuirea lifturilor,

înlocuirea circuitelor electrice -

scări, subsol, lucrări de

demontare/montare a instalațiilor

și echipamentelor montate, lucrări

de reparații la fațade etc.);

realizarea unei strategii pentru

reducerea emisiilor de CO2

DOMENIUL DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI

DS 20 -

Dezvoltarea

serviciilor de bază

în turism

Sprijinirea dezvoltării și modernizării

serviciilor de cazare și masă Identificarea proprietarilor de

case/gospodării din Buziaș sau rurale,

interesați să ofere servicii de cazare și

masă turiștilor

Elaborarea unui pachet de facilităţi

acordate firmelor care investesc în

construcţia de noi capacităţi de cazare

şi masă

Organizarea de programe de instruire

pentru proprietarii interesați în

dezvoltarea serviciilor turistice

Elaborarea unui cod turistic al orașului

Buziaș standarde minimale pentru

servicii de cazare și masă pe categorii

Promovarea ofertei de servicii turistice

a orașului pe site-ul primăriei și

materialele de promovare ale acesteia

Diversificarea ofertei de cazare prin

alocarea unui teren pentru închiriere

agenţilor economici pentru realizarea

unui camping modern

90

Promovarea și implementarea unui

proiect de investiție pentru realizarea

unui sat de vacanţă în Buziaş şi/sau

Silagiu

Restaurarea/dezvoltarea/modernizarea/reabi

litarea/crearea facilităților publice și/sau

private de agrement și petrecere a timpului

pentru diversificarea și îmbunătățirea ofertei

turistice a orașului

Dezvoltarea, modernizarea Parcului

Central din Buziaş prin promovarea

unui proiect pe POR 2014-2020

Finalizarea renovării Colonadei

Realizarea unui parc de aventură

tematic pentru copii și adulți - “Tarzan

Parc “

Realizarea unui Parc Acvactic AQUA

PARC cu ape minerale

Renovarea Bisericilor din Buziaş,

Bacova şi Silagiu

Construcţia drumului de legătură

dintre Buziaş şi viile din Silagiu

(Drumul Vinului) cu pistă de biciclete

Construcţia pe Dealul Silagiului a unui

amfiteatru pentru spectacole în aer

liber cu spaţii comerciale, spaţii pentru

servirea mesei, vestiare pentru artişti,

scenă, sonorizare, dotare tehnică

Îmbunătăţirea dotării pentru

evenimente de masă (scenă, mobilier,

sonorizare Amfiteatru - Teatru de vară

pentru spectacole în aer liber, etc.)

Acordarea de facilităţi agenţilor

economici care investesc în noi

posibilităţi de agrement prin proictarea

și aprobarea unui sistem preferențial

de impozite şi taxe

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul

balnear în staţiunea Buziaş

infrastructură rutieră,

rețele de captare și transport ape

minerale şi ape minerale uzate

Parcul Central Buziaş ,

modernizare și creare baze de

tratament

Crearea şi extinderea infrastructurii de

agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente

Amenajarea obiectivelor turistice

naturale de utilitate publică precum şi

crearea/ modernizarea infrastructurilor

conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea de infrastructuri publice

91

la scară mică pentru valorificarea

atracțiilor turistice

Activități de marketing și promovare

turistică ale obiectivului finanțat

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul

școlar și voluntariat Construirea unei tabere ecologice

pentru copii și adolescenți, dotată cu

biciclete pentru mișcare în aer liber

Înființarea unui Centru de Voluntariat

care să deruleze proiecte și schimburi

de experiență naționale și

internaționale pe teme ecologice și de

mediu

DS 21 – Sport și

agrement

Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii

sportive pentru atragerea de competiţii

sportive şi sesiuni de pregătire sportivă în

Buziaş

Amenajarea drumurilor și potecilor

existente între Buziaș și Silagiu pentru

organizarea de competiții de alergare

pe teren accidentat (maratoane, semi-

maratoane, crosuri), în colaborarea cu

Alergotura din Timișoara

Dezvoltarea şi modernizarea bazei

sportive, prin construcția de vestiare,

dușuri, sală de forță. Dotarea bazei cu

instalație de nocturnă, mașină de tuns

gazonul, utilaj de marcat, porți,

fanioane, etc.

Organizarea de competiții anuale sau

bi-anuale de sporturi de echipă și

individuale

Realizarea unui patinoar artificial

Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de

drumuri neamenajate de pe Dealul

Silagiului și pădurea Dumbrava pentru

agrement și mișcare în aer liber

Amenajarea drumurilor și potecilor

existente între Buziaș și Silagiu pentru

practicarea drumețiilor pe jos, cu

bicicleta sau cu Nordic Walking

Realizarea de circuite semnalizate, în

funcție de gradul de dificultate, cu

plecare/sosire din Buziaș, pe Dealul

Silagiului, Pădurea Dumbrava și

localitățile adiacente (Căpăt, Racovița,

Hitiaș, Sârbova, Bacova).

Amenajarea de locuri de odihnă,

picknick și alimentare cu apă a

drumeților

Dezvoltarea posibilităţii de agrement

conexe infrastructurii albastre Înfiinţare unei zone de agrement

pentru pescuitul sportiv şi crearea de

noi posibilităţi de cazare riverane

infrastructurii albastre

Crearea și dezvoltarea de noi produse

turistice în acord cu tendințele interne și Conceperea și realizarea programului

„În vacanță la bunici” în Silagiu,

92

internaționale în turism pentru familiile din orașele mari care

nu au bunici la țară

Planificarea și organizarea unui

eveniment anual de mobilitate sportivă

pentru biciclete, motociclete, mașini

de teren, ATV

Construcția și dotarea unui centru

ecvestru, realizarea și promovarea

circuitelor ecvestre

Implementarea unui sistem de

închiriere biciclete și triciclete

electrice pentru copii, persoane în

vârstă și cu dizabilități

Organizarea zilelor „Buziașul de

altădată sau Călătorie în timp la

Buziaș” (titluri orientative), cu

manifestări culturale și paradă a

costumelor din epoca de bunăstare a

stațiunii, cu personaje ale vremii

(Muschong, Franz Josef, Sissi, etc.) și

mini-reprezentații teatrale sau bal

mascat

Organizarea și derularea unui Festival

de artă stradală/murală în colaborare

cu organizatorii FISART din

Timișoara, pentru reîmprospătarea

imaginii orașului, în special a

clădirilor vechi sau paraginite

Reintroducerea Cazinoului în circuitul

turistic

Organizarea de festivaluri pentru

tineret (rock, rave, electric, Sabotage,

etc.)

DS 22 – Marketing

turistic

Creşterea numărului de turişti şi vizitatori în

Buziaş -Dezvoltarea și promovarea

brandului turistic al stațiunii Buziaș

Elaborarea și promovarea strategiei de

marketing turistic al orașului

Conceperea și diseminarea unui

Buletin informativ electronic de tip

newsletter

Elaborarea și producerea de materiale

de promovare - hărți, broșuri, ghiduri

turistice, etc.

Re-branding-ul Buziașului pentru

turismul de conferințe, training și

educație non-formală

Îmbunătăţirea signalecticii turistice

din Buziaş Bacova şi Silagiu

Creşterea numărului mediu de salariaţi în

staţiunea turistică Buziaş

Sporirea accesibilității oraşului Buziaş și

dezvoltarea resurselor naturale și culturale

Crearea şi extinderea infrastructurii de

agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente

Înscrierea orașului Buziaș în

93

specifice (Investiţii în infrastructura de

turism)

Organizația regională de Management

a Destinațiilor (OMD), înființată cu

sprijinul ANT pentru accelerarea

dezvoltării turistice

Creșterea atractivității pentru turism

sustenabil Amenajarea obiectivelor turistice

naturale de utilitate publică precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor

conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea de infrastructuri publice

la scară mică pentru valorificarea

atracțiilor turistice

Activități de marketing și promovare

turistică a obiectivelor de investiţii

94

CAP VII – PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2016-2020 – AXE PRIORITARE ȘI

DOMENII DE INTERVENȚIE

DOMENIUL REGENERARE URBANĂ

DIRECȚII

STRATEGICE

OBIECTIVE MĂSURI/PROIECTE

DS1 -

Valorificarea

poziţiei geo-

politice

Dezvoltarea oraşului ca pol de echilibru

zonal de interes regional cu funcțiune

turistică aparţinând/integrată Zonei

Metropolitane Timişoara - Arad (ZMCAT)

Semnarea acordului de asociere a

primăriilor municipiilor Arad și

Timișoara alături de UAT-urile

asociate în ZMCAT

Dezvoltarea ofertei turistice și

culturale a orașului Buziaș –

componentă a ofertei ZMCAT și a

municipiului Timișoara capitală

culturală europeană 2021

Creşterea conectivităţii cu ZMCAT

prin participarea la proiecte comune

Polarizarea comunităţii rurale din

proximitatea oraşului în vederea creării

sinergiilor de dezvoltare specifice

Crearea şi menţinerea conectivităţii

intrinsece prin participarea în cadrul

GAL la proiecte comune de dezvoltare

DS 2 -

Infrastructura de

circulaţie şi

transport

Asigurarea accesibilităţii sustenabile a

oraşului Buziaş

Asigurarea conectivităţii oraşului cu

localităţile aparţinătoare şi localităţile

periurbane

Asigurarea conectivităţii la coridoarele

europene de transport, drumuri

naţionale, europene şi reţeaua de

autostrăzi

Asigurarea conectivităţii cu nodurile

intermodale - gări, autogări,

aeroporturi

Modernizarea Drumului Vinului dintre

Buziaş şi Silagiu

Proiectarea şi execuţia bretelelor de

legătură dintre centura oraşului şi

punctele de interes respectiv firmele

Strabag, Simeea Sibiu, Unitatea de

Primiri Urgenţe

Integrarea Silagiului în programul de

transport public sau privat de călători

Înfiinţarea serviciului public de transport

local Înfiinţarea sistemului de transport

local cetăţeni şi în special pentru forţa

de muncă

Înfiinţarea sistemului de transport

local pentru turişti cu mijloace

95

specifice - titicar, etc.

Construcţia staţiilor de aşteptare

moderne pentru călători pentru rutele

de transport rutier existente; dotarea

acestora cu sisteme electronice de

informare şi panouri publicitare

(pentru închiriere )

Piste pentru biciclete Timişoara –

Bacova - Buziaş, Buziaş - Silagiu

Piste pentru biciclete în interiorul

localităţilor oraşului

Modernizarea infrastructurii pentru

transportul în comun şi dezvoltarea

infrastructurii locale pentru turism şi

sprijinirea activităţilor agricole

Reabilitarea/modernizarea căilor de

transport local existente şi a

elementelor conexe de infrastructură

Marcaj şi signalectică adecvată

dezvoltării turismului

Reabilitare de străzi, trotuare, şanţuri

și podeţe în Buziaş, Bacova şi Silagiu

Crearea/reabilitarea aleilor pietonale,

pistelor pentru bicicliști, reabilitarea

trotuarelor

Realizarea de marcaje pentru traseele

turistice, traseele tematice

Stabilirea sistemului de taxare pentru

spaţiile publicitare outdoor în Buziaş,

Bacova şi Silagiu

Sprijinirea activităţii firmelor prin

îmbunătăţirea accesibilităţii la obiectivele

economice

Construcţia drumurilor de acces

agricol către fermele din Buziaș,

Bacova și Silagiu

Modernizarea/construirea

infrastructurii rutiere publice de acces

la obiectivele de interes economic

DS 3 -

Modernizarea,

reabilitarea,

extinderea

reţelelor tehnico-

edilitare,

energetice şi de

telecomunicaţii

pentru asigurarea

accesului la

utilităţi publice în

condiţii de echitate

pentru toate

persoanele fizice și

juridice rezidente

Construcţia/extinderea/modernizarea/reabili

tarea reţelei de apă canal Extindere reţea de apă şi canalizare

Buziaş

Înființare sistem de distribuție apă în

localitatea Silagiu cu interconectarea

la rețeaua de apă a a orașului

Reabilitare stație tratare apă potabilă

pentru oraşul Buziaș

Reabilitare rețea alimentare cu apă

potabilă la Buziaș

Reabilitare rețea de canalizare

menajeră la Buziaș

Înființare/reabilitare rețea canalizare în

localitatea Bacova

Reabilitare/modernizare conductă

refulare de la Bacova

Reabilitarea reţelei de colectare a

96

apelor pluviale Buziaş

Introducerea/extinderea reţelei de

alimentare cu gaz a oraşului Extinderea reţelei de gaze naturale în

noile zone rezidenţiale/industriale

Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei

de iluminat public stradal Modernizare şi extindere iluminat

public Silagiu

Modernizare şi extindere iluminat

public Bacova

Modernizare în vederea creşterii

eficienţei energetice a reţelelor de

iluminat public stradal din Buziaş,

Bacova şi Silagiu; utilizarea surselor

de energie alternativă

Dezvoltarea/extinderea/modernizarea reţelei

de iluminat public în spaţiile publice Extinderea/modernizarea reţelei de

iluminat public în Parcurile din

Buziaş, Bacova, Silagiu. Păstrarea

stilului architectural istoric al

corpurilor de iluminat

Modernizarea reţelei de iluminat

public în pieţe şi la locurile de joacă

pentru copii

Asigurarea accesului cetăţenilor la internet

WiFi în spaţiile publice Asigurarea accesului cetăţenilor la

internet WiFi în spaţiile publice şi pe

traseele turistice din Buziaş, Bacova şi

Silagiu

DS 4 – Calitatea

mediului urban

Îmbunătățirea planificării dezvoltării urbane

a calității spaţiilor publice şi a mediului de

viaţă al locuitorilor

Realizarea Planului de Urbanism

General al orașului Buziaș care să

satisfacă nevoiele arhitecturale fără să

pericliteze zonele de interes turistic

Elaborarea Regulamentului Local de

Urbanism

Crearea de Zone Rezidenţiale pentru

tineri până la 35 de ani

97

Conservarea/protejarea/modernizarea/restau

rarea infrastructurii verzi și albastre și a

zonelor naturale

Reabilitare şi amenajare spaţii verzi

Buziaş

Modernizarea spaţiilor verzi din

Bacova şi Silagiu

Achiziţionarea de utilaje specifice şi

întreţinerea canalelor şi malurilor

infratructurii albastre şi verzi

Crearea de zone de alimentaţie

publică/terase cu parcări şi utilităţi

illuminate artistic, reînviind stilul

arhitectonic al perioadei interbelice

Renovarea/modernizarea locurilor existente

de joacă pentru copii.Crearea de noi locuri

de joacă

Modernizarea locurilor de joacă din

Silagiu şi Bacova

Modernizarea locurilor de joacă din

Buziaş şi conservarea naturii prin

utilizarea materialelor naturale

Renovarea/modernizarea Pieţelor

Înfiinţarea Târgului de animale în

afara Pieţei agro-alimentare

Asigurarea spaţiilor de parcare din

piața Buziaş

Asigurarea spaţiilor de parcare din Buziaş,

Bacova şi Silagiu Asigurarea spațiilor de parcare în

Buziaș, Bacova şi Silagiu

Construcţia de noi locuri de parcare

pentru acces la obiectivele turistice

Crearea de noi locuri de parcare

pentru acces la Instituţiile Publice şi la

spaţii de interes public: şcoli,

grădiniţe, biserici, staţii de autobuze,

unităţi de prestare a serviciilor

medicale/sociale

Creşterea fondului locativ al oraşului Acordarea în regim de urgenţă a

avizelor şi autorizaţiilor necesare

realizării investiţiilor în spaţii de locuit

Realizarea a cel puţin o zonă

rezidenţială pentru tineri conform legii

15/2003 Identificarea şi atribuirea

locurilor de casă pentru tineri

98

Reconversia funcțională și/sau reutilizarea

unor

terenuri și suprafețe abandonate și

neutilizate din

interiorul orașului și transformarea lor în

zone de

agrement și petrecere a timpului liber pentru

comunitate.

Demolarea clădirilor situate pe

terenurile supuse intervențiilor;

Realizarea de alei pietonale, piste

pentru bicicliști, creare trotuare;

Amenajare spații verzi (defrișarea

vegetației existente; modelarea

terenului; montarea elementelor

constructive de tipul alei, foișoare,

pergole, grilaje etc.)

Plantarea/gazonarea suprafețelor,

inclusiv plantare arbori;

Crearea de facilități pentru recreere pe

terenurile amenajate (ex. zone special

pentru sport, locuri de joacă pentru

copii, etc.);

Achizitionarea și montarea

elementelor constructive de tipul alei,

foișoare, pergole, grilaje, grupuri

sanitare, spații pentru

întreținere/vestiare, scene;

Instalare Wi-Fi în spațiile publice;

Sisteme de supraveghere video a

spațiilor amenajate prin proiect;

Dotarea cu mobilier urban (bănci,

coșuri de gunoi, etc); modernizarea

străzilor urbane adiacente terenurilor

supuse intervențiilor, inclusiv

înlocuirea și/sau racordarea la utilități

DS 5 -

Conservarea,

protejarea și

valorificarea

patrimoniului

cultural și a

identității

culturale

Restaurarea, consolidarea, protecția și

conservarea monumentelor istorice Dotări interioare (instalaţii,

echipamente şi dotări pentru

asigurarea condiţiilor de climatizare,

siguranţă la foc, antiefracţie);

Dotări pentru expunerea şi protecţia

patrimoniului cultural mobil şi imobil;

Exproprierea pentru cauză de utilitate

publică a monumentelor istorice din Buziaş

conform legii 422/2001 republicată;

Exproprierea clădirilor din Parcul

central Buziaş aflate în prorietatea

STCB

Întreţinerea, conservarea, consolidarea,

restaurarea şi punerea în valoare prin

mijloace adecvate a monumentelor istorice

expropriate

Consolidarea/renovarea clădirilor

expropriate din Parcul Central Buziaş

Renovarea /modernizarea muzeelor din

Buziaş Reabilitare Muzeului Iulia Folea

Troceanu şi introducerea lui în

circuitul turistic

Renovarea /modernizarea clădirilor din

Patrimoniul Buziaşului Renovarea/modernizarea clădirilor din

patrimoniul Buziaşului în care se

desfăşoară activităţi medicale

Reabilitare şi dotare sediu

99

administrativ Primărie Buziaş

Consolidare şi restaurare a Colonadei

din oraşul Buziaş - investiţie în

continuare

Reabilitare şi dotare Casă de cultură,

Teatru de vară şi Bibliotecă

Reabilitare Cămin Cultural Silagiu

Reabilitare Cămin Cultural Bacova

DOMENIUL ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

DS 6 –

Perfecționarea

continuă a

resurselor umane

din sistemul public

Perfecţionarea resurselor umane din

Primăria Buziaş şi instituţiile Publice

Locale pentru creșterea performanței

administraţiei locale în slujba comunităţii ca

atitudine, comunicare, respect şi

profesionalism

Elaborarea unei strategii de

management al resursei umane și a

unui program de perfecționare

continuă

Promovarea și

implementarea/participarea la proiecte

europene în calitate de partener sau

lider de proiect pentru:

o Dezvoltarea de sisteme și

instrumente de management

o Creșterea calității

reglementărilor

o Simplificarea procedurilor

administrative și

o reducerea birocrației pentru

cetățeni și mediul de afaceri

o Dezvoltarea abilităților și

cunoștințelor personalului din

autoritățile și instituțiile

publice locale

Creșterea performanței managementului

financiar şi administrativ al oraşului și

modernizarea sistemului de colectare a

taxelor și impozitelor locale

Atragerea de surse financiare

rambursabile şi nerambursabile pentru

dezvoltarea oraşului prin promovarea

și implementarea de proiecte cu

finanțare nerambursabilă UE;

Creşterea utilizǎrii sistemelor de e-

guvernare în oraşul Buziaş prin

aplicarea sistemului de e-guvernare

pentru plata taxelor şi impoziteleor

locale, pentru eliberarea de adeverinţe

şi alte documente eliberate de

Primărie;

Elaborarea și implementarea unui

program de reducere a taxelor şi

impozitelor pentru cei care investesc

în construcţii pentru agrement (pentru

petrecerea timpului liber de către

100

cetățeni şi turişti)

Elaborarea şi implementarea unui

program de facilităţi pentru înfiinţarea

şi dezvoltarea de noi firme.

Creșterea capacităților primăriei pentru

implementarea, monitorizarea şi

actualizarea periodică a Strategiei de

Dezvoltare Locale

Organizarea aparatului executiv pentru

asigurarea implementarii programului

strategic de dezvoltare

Proiectarea și implementarea unui

sistem propriu pentru monitorizarea

SDL și actualizarea SDL

DS 7 – Dezvoltare

instituțională

Întărirea capacității de cooperare

interinstituțională și de

promovare/valorificare și gestiune a

parteneriatelor

Realizarea de acţiuni şi proiecte

comune în parteneriat

Valorificarea platformei de cooperare

partenerială prin Programul Dunărea,

programele transfrontaliere, alte

programe.internaţionale

Dezvoltarea de noi parteneriate cu

UAT –uri din cadrul Uniunii

Europene, cu ţările non-UE riverane

Dunării, cu ţările vecine;

Dezvoltarea parteneriatelor

microregionale, regionale şi naţionale

Participarea la programe de schimburi

de experienţă cu localităţile înfrăţite

Dezvoltarea relaţiilor în cadrul

ZMCAT

Organizarea de evenimente sportive,

culturale, educative cu participarea

localităţilor înfrăţite

Aplicarea de proiecte comune în

cadrul GAL

Dezvoltarea de Parteneriate Public

Private pe domenii de interes pentru

cetăţenii oraşului

DOMENIU SOCIAL-EDUCAŢIE –CULTURĂ-SĂNĂTATE-CULTE

101

DS 8 -

Îmbunătățirea

factorilor de

influență

demografică

Creşterea demografică a oraşului

Reducerea migraţiei din localitate

Acordarea de facilităţi agenţilor

economici care creează noi locuri de

muncă

Crearea condiţiilor de locuit pentru

tineri

Construcţia/transformarea unor spaţii

existente în blocuri de garsoniere

pentru tineri

Stimularea creşterii gradului de ocupare a

persoanelor peste 50 de ani Elaborarea şi implementarea

programului

“50 plus - în vacanţă la bunici “ pentru

creşterea angajabilităţii persoanelor peste

50 de ani

DS 9 - Sănătate şi

asistenţă socială

Creşterea calităţii serviciilor medicale în

oraşul Buziaş

Atragerea şi menţinerea medicilor tineri în

localitate

Renovarea/modernizarea/reabilitarea

clădirii în care a funcţionat spitalul

Dezvoltarea de parteneriate public-

private pentru operaţionalizarea

spitalului

Înfiinţarea unui centru de recuperare

cardio-vasculară Buziaş

Identificarea şi acordarea de locuinţe

pentru medici

Realizarea unui centru de cercetare

medicală pentru calitatea curativă a

apelor minerale – în colaborare cu

institute de cercetare, facultăţi şi

asociaţii de profil

Creșterea calității și a gradului de acoperire

cu servicii sociale Realizarea unui centru social fără

componenta rezidențială destinat

persoanelor vârstnice, respectiv

persoanelor de peste 65 ani.

Integrarea socială a categoriilor sociale

marginalizate Elaborarea şi implementarea de

proiecte locale pentru integrarea

romilor

Îmbunătăţirea infrastructurii cultelor

religioase și îmbunătățirea organizării

Cimitirelor din Buziaş, Bacova şi Silagiu

Construirea unei Mânăstiri în Dealul

Viilor

Finalizarea construcţiei Bisericii

Ortodoxe Buziaş

Crearea Biroului de Administrare a

Cimitirelor, clarificarea proprietăţilor,

aprobarea sistemului de taxe

DS 10 -

Modernizarea

condiţiilor de

locuire ale

populaţiei

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale

populaţiei Elaborarea şi implementarea unui

program de sprijin pentru construcţia

de grupuri sanitare proprii în fiecare

locuinţă

Managementul populaţiei canine din

oraş

DS 11 - Cultură şi

mass media

Conservarea patrimoniului material şi i-

material Renovarea/extinderea/modernizarea

Căminelor-Caselor de Cultură din

102

Buziaş, Bacova şi Silagiu

DS 12 -

Îmbunătățirea

infrastructurii de

educație

Modernizarea și/sau reabilitarea

infrastructurii şcolare pentru asigurarea

condiţiilor performante şi moderne de

studiu pentru copiii oraşului

Reabilitare Liceul Teoretic Buziaş

Reabilitare şi dotare gradiniţă Buziaş

Reabilitare şcoală şi grădiniţă din

localitatea Silagiu

Reabilitare şcoală şi grădiniţe din

localitatea Bacova

Înfiinţare Şcolii Profesionale de

Turism în locaţia căminului Liceului

Teoretic

DOMENIUL ECONOMIE

DS 13 –

Dezvoltare

antreprenoriat –

crearea de locuri

de muncă

Sprijinirea dezvoltării afacerilor existente

pentru pentru crearea de noi locuri de

muncă și creșterea veniturilor la bugetul

local

Crearea sistemului de “Undă verde

pentru investiţii” în vederea reducerii

timpilor de aşteptare pentru

autorizarea lucrărilor de investiţii ale

firmelor

Concesionarea/închirierea/vânzarea

spaţiilor /terenurilor/clădirilor aflate în

proprietatea Primăriei, la solicitarea

agenţilor economici şi pentru

desfăşurarea de activităţi economice

Elaborarea și aprobarea unor facilități

fiscale (schema de minimis) pentru

susținerea și dezvoltarea locurilor de

muncă în firme

Sprijinirea dezvoltării economiei orașului

prin susținerea înființării de noi afaceri și

creşterea gradului de informare al

cetăţenilor oraşului cu privire la noi

oportunităţi de afaceri şi de finanţare a

acestora

Realizarea unei construcţii moderne

cu zone speciale alocate promovării

micilor producători locali şi spaţii de

expunere pentru târguri micro-

regionale (ex. târgul de miere, târgul

de struguri –must , etc )

Elaborarea și aprobarea unor facilități

fiscale (schema de minimis) pentru

sprijinirea înființării de noi afaceri în

domeniile prioritare pentru

dezvoltarea economiei orașului

Identificarea şi

concesionarea/închirierea/vânzarea de

terenuri/clădiri în vederea dezvoltării

de noi afaceri

Elaborarea şi implementarea unui

program de informare şi consiliere a

cetăţenilor oraşului cu privire la

posibilităţile de înfiinţare/dezvoltare/

finanţare de noi afaceri

Îmbunătățirea performanței economice a

tuturor firmelor şi facilitarea restructurării şi

modernizării fermelor, în special în vederea

Elaborarea unui program de facilităţi

fiscale locale pentru firmele start-up şi

/sau care creează noi locuri de muncă

103

creşterii participării şi orientării către piaţă,

cât şi a diversificării agricole Construirea și/sau sprijin pentru

construirea unui centru local pentru

achiziție, stocare și desfacere produse

agricole

Dezvoltarea infrastructurii de susținere a

afacerilor prin crearea de zone industriale,

incubatoare de afaceri, zone comerciale, etc

Crearea a cel puţin două unităţi de

infrastructură de susținere a afacerilor

până în 2030 de tip parc/zonă

industrială și incubator de afaceri -

Crearea zonei industriale Bacova

Proiectarea şi execuţia zonei Agora

Buziaş (sau Corso Buziaş ) ca zonă

pietonală, comercială şi pentru

alimentaţie publică

Crearea de noi zone comerciale -

realizarea zonei comerciale pentru

micii producători

Închirierea/vânzarea/concesionarea

spaţiilor şi terenurilor pentru activităţi

economice

Identificarea spaţiilor şi terenurilor

neutilizate ale Primăriei şi alocarea lor

pentru desfășurarea de activităţi

economice

DS 14 - Calitatea

educaţiei şi a forţei

de muncă

Formarea şi perfecţionarea profesională Formarea profesională a potenţialilor

investitori locali prin cursuri de

antreprenoriat

Formarea şi reconversia profesională a

forţei de muncă

Introducerea învăţământului dual

Crearea claselor de profil tehnic în

cadrul Liceului Buziaş şi/sau

înfiinţarea Şcolii Profesionale cu acest

profil

DS 15 - Brandul

de oraș și

marketingul

ofertei pentru

afaceri și turism

Construirea brandului orașului Buzias,

marketingul şi promovarea orașului pentru

afaceri

Proiectarea și implementarea

brandului de oraș

Elaborarea şi implementarea unui

program de marketing al oraşului

pentru afaceri și turism

DOMENIUL REZILIENŢĂ, PROTECŢIA MEDIULUI, ENERGIE

104

DS 16 - Creşterea

calităţii sistemului

Apă – aer - sol

Creșterea calității aerului

Elaborarea şi implementarea unui

program de reducere a emisiilor

poluante (CO2, noxe trafic rutier, etc)

în atmosferă în colaborare cu APM

Timiş şi IPJ Timiş

Elaborarea şi implementarea unui

program de monitorizare şi reducere a

emisiilor poluante din depozitul de

deşeuri menajere Buziaş

Diminuarea poluării solului cu nitraţi şi

nitriţi Conform Directivei „Nitraţi” a UE

Conştientizarea agricultorilor privind

utilizarea raţională a îngrăşămintelor

organice şi minerale şi a Codului de

Bune Practice Agricole.

Reducerea poluării apelor Reabilitare stație tratare apă potabilă a

oraşului Buziaș pentru epurarea

corespunzătoare a apei uzate din

mediul urban

DS 17 –

Reziliență/schimb

ări climatice

Dezvoltarea sistemului de protecţie la

inundaţii

Campanie de informare si

constientizarea cetăţenilor cu privire la

riscurile de inundatie şi a

posibilităţilor de apărare

Dotarea ISU Buziaş si ABA Banat cu

echipamente pentru intervenție în

situații de inundații

Creşterea capacităţii de apărare a oraşului

împotriva calamităţilor naturale

Conștientizarea cetăţenilor cu privire

la riscurile locale şi a posibilităţilor de

apărare

Convenirea și implementarea unui

program/proiecte şcolare de

mediatizare în colaborare cu ISU

Banat

Renovarea /modernizarea/clădirii în

care funcţionează ISU Buziaş

DS 18 -

Managementul și

valorificarea

deșeurilor

Implementarea sistemului de management

al deseurilor și reducerea cantităţii de

deşeuri urbane nereciclabile

Promovarea economiei circulare

Implementarea programului județean

de colectare selectivă a deşeurilor

Reducerea canităţii de deşeuri

vegetale arse sau depozitate

neconform prin înfiinţarea unui sistem

de colectare şi procesare a deşeurilor

vegetale

Reducerea cantităţii de deşeuri de

materiale de construcţii depozitate

neconform prin implementarea în

colaborare cu ADID a programului în

Buziaş Bacova şi Silagiu

105

Achiziţionarea de concasoare prin

ADID şi distribuţia sorturilor rezultate

pentru pavarea drumurilor agricole

Conştientizarea cetăţenilor oraşului cu

privire la importanţa colectării

selective a deşeurilor

Elaborarea şi implementarea de

programe de conştientizare în

colaborare cu unităţile şcolare

DS 19 - Energie -

Sprijinirea

tranziției către o

economie cu emisii

scăzute de carbon

Îmbunătățirea/creșterea eficienţei energetice

în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi

sisteme de iluminat public şi utilizarea

sistemelor alternative de producere a

energiei electrice

îmbunătățirea izolației termice a

anvelopei clădirii, (pereți exteriori,

ferestre, tâmplărie, planșeu peste

ultimul nivel, planșeu peste

subsol), șarpantelor și

învelitoarelor, inclusiv măsuri de

consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea

instalațiilor pentru prepararea și

transportul agentului termic pentru

încălzire și a apei calde menajere,

a sistemelor de ventilare și

climatizare, inclusiv sisteme de

răcire pasivă, precum și

achiziționarea și instalarea

echipamentelor aferente și

racordarea la sistemele de încălzire

centralizată, după caz;

utilizarea surselor regenerabile de

energie pentru asigurarea

necesarului de energie termică

pentru încălzire și prepararea apei

calde de consum;

implementarea sistemelor de

management energetic avândc a

scop imbunătățirea eficienței

energetice și monitorizarea

consumurilor de energie

achiziționarea și instalarea

sistemelor inteligente pentru

gestionarea energiei electrice;

înlocuirea corpurilor de iluminat

fluorescent și incandescent cu

corpuri de iluminat cu eficiență

energetică ridicată și durată mare

de viață;

orice alte activități care conduc la

îndeplinirea realizării obiectivelor

106

proiectului (înlocuirea lifturilor,

înlocuirea circuitelor electrice -

scări, subsol, lucrări de

demontare/montare a instalațiilor

și echipamentelor montate, lucrări

de reparații la fațade etc.);

realizarea de strategii pentru

eficiență energetică ; strategii de

reducere a CO2

DOMENIUL DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI

DS 20 -

Dezvoltarea

serviciilor de bază

în turism

Sprijinirea dezvoltării și modernizării

serviciilor de cazare și masă Identificarea proprietarilor de

case/gospodării din Buziaș sau rurale,

interesați să ofere servicii de cazare și

masă turiștilor

Elaborarea unui pachet de facilităţi

acordate firmelor care investesc în

construcţia de noi capacităţi de cazare

şi masă

Organizarea de programe de instruire

pentru proprietarii interesați în

dezvoltarea serviciilor turistice

Elaborarea unui cod turistic al orașului

Buziaș standarde minimale pentru

servicii de cazare și masă pe categorii

Promovarea ofertei de servicii turistice

a orașului pe site-ul primăriei și

materialele de promovare ale acesteia

Diversificarea ofertei de cazare prin

alocarea unui teren pentru închiriere

agenţilor economici pentru realizarea

unui camping modern

Promovarea și implementarea unui

proiect de investiție pentru realizarea

unui sat de vacanţă în Buziaş şi/sau

Silagiu

Restaurarea/dezvoltarea/modernizarea/reabi

litarea/crearea facilităților publice și/sau

private de agrement și petrecere a timpului

pentru diversificarea și îmbunătățirea ofertei

turistice a orașului

Dezvoltarea, modernizarea Parcului

Central din Buziaş prin promovarea

unui proiect pe POR 2014-2020

Finalizarea renovării Colonadei

Realizarea unui parc de aventură

tematic pentru copii și adulți - “Tarzan

Parc “

Realizarea unui Parc Acvactic AQUA

PARC cu ape minerale

Renovarea Bisericilor din Buziaş,

Bacova şi Silagiu

107

Construcţia drumului de legătură

dintre Buziaş şi viile din Silagiu

(Drumul Vinului) cu pistă de biciclete

Construcţia pe Dealul Silagiului a unui

amfiteatru pentru spectacole în aer

liber cu spaţii comerciale, spaţii pentru

servirea mesei, vestiare pentru artişti,

scenă, sonorizare, dotare tehnică

Îmbunătăţirea dotării pentru

evenimente de masă (scenă, mobilier,

sonorizare Amfiteatru - Teatru de vară

pentru spectacole în aer liber, etc.)

Acordarea de facilităţi agenţilor

economici care investesc în noi

posibilităţi de agrement prin proictarea

și aprobarea unui sistem preferențial

de impozite şi taxe

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul

balnear în staţiunea Buziaş infrastructură rutieră,

rețele de captare și transport ape

minerale şi ape minerale uzate

Parcul Central Buziaş ,

modernizare și creare baze de

tratament

Crearea şi extinderea infrastructurii de

agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente

Amenajarea obiectivelor turistice

naturale de utilitate publică precum şi

crearea/ modernizarea infrastructurilor

conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea de infrastructuri publice

la scară mică pentru valorificarea

atracțiilor turistice

Activități de marketing și promovare

turistică ale obiectivului finanțat

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul

școlar și voluntariat Construirea unei tabere ecologice

pentru copii și adolescenți, dotată cu

biciclete pentru mișcare în aer liber

Înființarea unui Centru de Voluntariat

care să deruleze proiecte și schimburi

de experiență naționale și

internaționale pe teme ecologice și de

mediu

DS 21 – Sport și

agrement

Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii

sportive pentru atragerea de competiţii

sportive şi sesiuni de pregătire sportivă în

Buziaş

Amenajarea drumurilor și potecilor

existente între Buziaș și Silagiu pentru

organizarea de competiții de alergare

pe teren accidentat (maratoane, semi-

maratoane, crosuri), în colaborarea cu

108

Alergotura din Timișoara

Dezvoltarea şi modernizarea bazei

sportive, prin construcția de vestiare,

dușuri, sală de forță. Dotarea bazei cu

instalație de nocturnă, mașină de tuns

gazonul, utilaj de marcat, porți,

fanioane, etc.

Organizarea de competiții anuale sau

bi-anuale de sporturi de echipă și

individuale

Realizarea unui patinoar artificial

Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de

drumuri neamenajate de pe Dealul

Silagiului și pădurea Dumbrava pentru

agrement și mișcare în aer liber

Amenajarea drumurilor și potecilor

existente între Buziaș și Silagiu pentru

practicarea drumețiilor pe jos, cu

bicicleta sau cu Nordic Walking

Realizarea de circuite semnalizate, în

funcție de gradul de dificultate, cu

plecare/sosire din Buziaș, pe Dealul

Silagiului, Pădurea Dumbrava și

localitățile adiacente (Căpăt, Racovița,

Hitiaș, Sârbova, Bacova).

Amenajarea de locuri de odihnă,

picknick și alimentare cu apă a

drumeților

Dezvoltarea posibilităţii de agrement

conexe infrastructurii albastre Înfiinţare unei zone de agrement

pentru pescuitul sportiv şi crearea de

noi posibilităţi de cazare riverane

infrastructurii albastre

Crearea și dezvoltarea de noi produse

turistice în acord cu tendințele interne și

internaționale în turism

Conceperea și realizarea programului

„În vacanță la bunici” în Silagiu,

pentru familiile din orașele mari care

nu au bunici la țară

Planificarea și organizarea unui

eveniment anual de mobilitate sportivă

pentru biciclete, motociclete, mașini

de teren, ATV

Construcția și dotarea unui centru

ecvestru, realizarea și promovarea

circuitelor ecvestre

Implementarea unui sistem de

închiriere biciclete și triciclete

electrice pentru copii, persoane în

vârstă și cu dizabilități

Organizarea zilelor „Buziașul de

altădată sau Călătorie în timp la

Buziaș” (titluri orientative), cu

manifestări culturale și paradă a

costumelor din epoca de bunăstare a

109

stațiunii, cu personaje ale vremii

(Muschong, Franz Josef, Sissi, etc.) și

mini-reprezentații teatrale sau bal

mascat

Organizarea și derularea unui Festival

de artă stradală/murală în colaborare

cu organizatorii FISART din

Timișoara, pentru reîmprospătarea

imaginii orașului, în special a

clădirilor vechi sau paraginite

Reintroducerea Cazinoului în circuitul

turistic

Organizarea de festivaluri pentru

tineret (rock, rave, electric, Sabotage,

etc.)

DS 22 – Marketing

turistic

Creşterea numărului de turişti şi vizitatori în

Buziaş -Dezvoltarea și promovarea

brandului turistic al stațiunii Buziaș

Elaborarea și promovarea strategiei de

marketing turistic al orașului

Conceperea și diseminarea unui

Buletin informativ electronic de tip

newsletter

Elaborarea și producerea de materiale

de promovare - hărți, broșuri, ghiduri

turistice, etc.

Re-branding-ul Buziașului pentru

turismul de conferințe, training și

educație non-formală

Îmbunătăţirea signalecticii turistice

din Buziaş Bacova şi Silagiu

Creşterea numărului mediu de salariaţi în

staţiunea turistică Buziaş

Sporirea accesibilității oraşului Buziaş și

dezvoltarea resurselor naturale și culturale

specifice (Investiţii în infrastructura de

turism)

Crearea şi extinderea infrastructurii de

agrement, inclusiv a utilităţilor

aferente

Înscrierea orașului Buziaș în

Organizația regională de Management

a Destinațiilor (OMD), înființată cu

sprijinul ANT pentru accelerarea

dezvoltării turistice

Creșterea atractivității pentru turism

sustenabil Amenajarea obiectivelor turistice

naturale de utilitate publică precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor

conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea de infrastructuri publice

la scară mică pentru valorificarea

atracțiilor turistice

Activități de marketing și promovare

turistică a obiectivelor de investiţii

110

111

CAP VIII – PLANUL DE ACȚIUNE PE TERMEN MEDIU 2016-2020 Planul de acţiune pe termen mediu se va elabora de către grpul local de lucru în funcţie de resursele

financiare proprii şi atrase ale Prirmăriei Buziaş şi actorilor locali implicaţi odată cu aprobarea

bugetelor anuale şi va consta într-un extras/detaliere din programul strategic 2016-2020.

CAP IX – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PE TERMEN MEDIU 2016-2020-2030 LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII A ORAŞULUI BUZIAŞ Nr.

crt

DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII LOCALITATEA

BUZIAS-BU

BACOVA-BA

SILAGIU-SI

FINANTARE

Fonduriproprii-

FP

Fonduriatrase -

FA

1 Reabilitare străzi, trotuare, şanţuri si podeţe BU

2 Reabilitare şi extindere reţele de iluminat public

(stradal şi parc)

BU

3 Reabilitare Liceul Teoretic Buziaş BU

4 Extindere reţea de apă şi canalizare Oraş Buziaş BU

5 Reabilitare şi dotare gradiniţă Buziaş BU

6 Reabilitare şi dotare sediu administrativ Primărie

Oraş Buziaş

BU FA

7 Reabilitare clădire istorică “Spital orăşănesc Buziaş

Cod LMI TM-II-m-B-21091”

BU FA

8 Consolidare şi restaurare a Colonadei din Oraşul

Buziaş- investiţie în continuare

BU

9 Reabilitare şi dotare Casă de cultură, Teatru de vară

şi Bibliotecă

BU FA

10 Dezvoltarea şi modernizarea bazei sportive BU

11 Reabilitare şi amenajare spaţi verzi Oraş Buziaş BU

12 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă pentru

tineri

BU

13 Reabilitare muzeu Iulia Folea Troceanu şi punerea

lui în circuitul turistic

BU

14 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear

în staţiunea Buziaş POR 2014-2020

POR 2014-2020 AXA 7.1- Scurtă descriere a

investiţiei

- -crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor

pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor;

- -crearea/reabilitarea/modernizarea/amenajarea

spaţiilor verzi şi dotarea cu mobilier urban(spre ex.

foişoare,fantani arteziene, bănci);

- -construirea/modernizarea locurilor de recreare şi

popas;

BU FA

112

- -crearea de facilități pentru recreare/agreement pe

terenuri amenajate;

- -instalare Wi-Fi în spațiile publice;

- -reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere

adicenete parcului, inclusiv utilităţile din corpul

drumului;

- -dezvoltarea iluminatului public;

-marcajul pentru traseele turistice, traseele tematice

15 Drumul Vinului FA

16 Construirea unei Manăstirii în Dealul Vii

17 Infiinţarea unui centru de recuperare cardio-

vasculară Buziaş POR 2014-2020 AXA 5.1

FA

18 Amfiteatru- Teatru de vară pentru spectacole în aer

liber

19 Zonă de agrement –Piscicol si Cazare(cabănuţe)

18 Aqua Parc

19 Reabilitare drumuri, podeţe, şanţuri şi trotuare

localitatea Silagiu

SI

20 Reabilitare Cămin Cultural Silagiu SI

21

Execuţie reţea de alimentare cu apă şi canalizare

localitatea Silagiu

SI

22 Introducerea reţelei de gaze natural în localitatea

Silagiu

SI

23 Reabilitare şcolă şi grădiniţă din localitatea Silagiu SI

24 Modernizare şi extindere iluminat public Silagiu SI

25 Realizarea unui parc pentru copii SI

26 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă pentru

tineri

SI

27 Dezvoltarea şi modernizarea bazei sportive SI

28 Reabilitare drumuri, podeţe, şanţuri şi trotuare

localitatea Bacova

BA

29 Reabilitare Cămin Cultural Bacova BA

30 Execuţie reţea de cananalizare localitarea Bacova BA

31 Introducerea reţelei de gaze natural în localitatea

Bacova

BA

32 Reabilitare şcolii şi grădiniţe din localitatea Bacova BA

33 Modernizare şi extindere iluminat public Bacova BA

34 Modernizare Parc localitatea Bacova BA

35 Identificarea şi atribuirea locurilor de casă pentru

tineri

BA

36 Dezvoltarea şi modernizarea bazei sportive BA

37 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării

inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse

regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în

clădirile publice, și în sectorul locuințelor,

Operațiunea A-Clădiri rezidenţiale în cadrul

Programului Operaţional Regional

Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării

BU FA

113

inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse

regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în

clădirile publice, și în sectorul locuințelor,

Operațiunea B-Clădiri Publice în cadrul

Programului Operaţional Regional (POR) 2014-

2020.

114

Bibliografie :

1.Studiu : MASTER PLANUL ENERGETIC AL JUDEȚULUI TIMIȘ , elaborat de AMET in

colaborare cu Consiliul Judetean Timis , www.amet.ro

2.Institutul National de Statistica – baza de date TEMPO , 2010, 2014,2015,2016

3.Planul de Amenajare al teritoriului judeţului Timiş volumele I;II;III;IV;V;VI;VII;VIII;IX;X

al Consiliului Judeţean Timiş

4.Primăria Buziaş – statistici pe departamente

5.Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş-statistici

6.Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş – evoluţia forţei de muncă în Buziaş

7.Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest

8.Cadrul Strategic de Referinţă pentru Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală a Uniunii Europene

9.Baza de date INTRASTAT ŞI EUROSTAT

10 Baza de date TEMPO ONLINE a Institutului Naţional de Statistică

11.Strategia de Dezvoltare Economico Socială a Judeţului Timiş, ADETIM-Consiliul Judeţean Timiş

12.Programul Operaţional Regional 2014-2020

13.Strategia de Dezvoltare a Uniunii Europene 2014-2020

14. Strategia de dezvoltare durabilă România Serbia

15.Strategia de cooperare transfrontalieră România Ungaria

16.Alte documente de planificare strategică şi teritorială ale României şi Uniunii Europene