UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

MEDICINA VETERINARA

ION IONESCU DE LA BRADIASI

PROIECT

LA

MARKETING

INDRUMATOR: STUDENTA: VISAN RAMONA Prof.dr.AUREL CHIRAN FACULTATEA: AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: M.D.R.I.E.A.

ANUL:IV Gr.337

2001/2002

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: lapte si produse din lapte (lapte integral i cascaval, telemea de vaca si smantana), a localitatii IASI, judetul IASICUPRINS

1.Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice

2.Scurta prezentare a localitatii Iai judetul Iai

3.Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse alimentare

4.Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E

4.3.Normele consumului optim.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare dinlocalitatea Iasi judetul Iasi

6. Populatia localitatii Iasi judetul Iasi si structura populatiei

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi si a cheltuielilor anuale de achizitionare

7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din localitatea Iasi judetul Iasi pentru principalele produse agroalimentare

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor produse agroalimentare

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in localitatea Iasi judetul Iasi

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi judetul Iasi.

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si serviciilor

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Iasi judetul Iasi si eficienta economica

10. Concluzii si propuneri

11. Bibliografie.

1. Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice

In cadrul unei anumite piete de desfacere, fiecare dintre ofertanti (vanzatori) si solicitanti (cumparatori pentru un anumit produs) se afla intr-o relatie mai mult sau mai putin stransa cu toti ceilalti ofertanti, respectiv solicitanti, de pe aceasi piata. Apare deci, necesitatea unor procese de investigare a pietelor produselor agroalimentere cu scop de a afla: care sunt perspectivele vanzarii unui produs sau a unui grup de produse cum sa aiba succes cu un produs.

Studiile de piata au ca obiectiv si pornirea de la cunoasterea pietei pentru a elabora programele de vanzare. Marketingul dispune de numeroase tehnici si procedee pentru elaborarea studiilor de piata. Mecanismul elaborarii studiilor de piata incepe mai intai cu informarea generala privind productia, resursele consumate in cadrul economiei sectorului studiat.

Un rol important in sfera studiului de piata il are marimea ofertei, cererea de marfuri, efectuat in functie de distribuirea produselor si in final de cererile actuale. Studiile privind evaluarea pietei potentiale includ in realizarea proiectului urmatarele informatii:

informatii asupra situatiei economice generale ( venitul national, posibilitatea de comunicare cu piata, consumul total si individual pentru principalele categorii de produse agroalimentare);

Informatii asupra preturilor;

Informatii asupra ofertei si consumului de produse proprii (productia interna, importul si exportul pentru principalele produse agricole, forme de prezentare a produselor pe piata).

Consecintele constau in imbunatatirea calitatii produselor, a conditiilor de prezantare, cunoasterea perioadelor in care pot fi valorificate in cele mai avantajoase conditii, posibilitatea de a spori oferta sau de a castiga noi piete de desfacere, preturile ce se pot obtine, structura pietelor locale.

Aprovizionarea cu produse agroalimentare se realizeaza intr-o proportie insemnata eliminand retelele de desfacere en detail. Pentru comercializarea produselor agroalimentare si agricole este necesar sa se cunoasca:

nevoile consumatorului;

caracteristicile agentilor economici care participa la schimbul si transferul produselor agricole;

tehnica comerciala.

Cunoasterea aprovizionarii pietelor cu principalele produse agroalimentare se refera in special la studierea produselor cu cea mai buna sansa de vanzare la consum sau la reteaua de distribuire, la informatiile economice si conjungtura ce poate influienta asupra cuantumului ofertei si cererei interne si internationale ( care este in functie de variatiile politice, monetare, demografice si sociale.

Scurta prezentare a localitaii Iasi

judeul Iasi

Localitatea Iasi, constituit din cartierele: Alexandru, Dacia, Pacurari, Galata, Nicolina, Copou, Tudor Vladimirescu, Podu Rosu, Tatarasi, care impreuna confera localitatii o deosebita valoare economica si sociala, asezand-o pe scara ierarhica a localitatilor romanesti la un nivel superior. In spatiul administrativ a acestei localitati s-au dezvoltat si evoluat in timp atat activitati productive (agricole, industriale ), cat si comerciale si de procesare a celor dintai. Aceste activitati au atras dupa sine dezvoltarea transporturilor si turismului.

Localitatea Iasi este situat n zona de podi a judeului, fcnd parte din podiul Moldovei, intre judetele Suceava, Botosani, Vaslui, Neamt si la est de Republica Moldova.

Teritoriul localitatii este strabtut de rurile Nicolina, Bahlui si marginit la est de raul Prut, aceasta pozitie asigurndu-i zonei studiate conditii prielnice pentru practicarea activitatilor productive din sectorul agricol.

Din punct de vedere pedogeografic teritoriul judetului apartine provinciei moldo-sarmatice, care se caracterizeaza prin interferenta tipurilor de sol est europene cu cele central europene. Distributia factorilor pedoclimatici au favorizat aparitia unei game variate de soluri zonale: cernoziomuri tipice si levigate, soluri argiloiluviale, cenusii, soluri intrazonale, hidromorfe si halomorfe.

Relieful este opera comuna a factorilor eterni, care au actionat selectiv. Morfologia lui pune in evidenta prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri si alta mai joasa cu aspect de campie colinara.

Temperatura aerului se caracterizeaza printr-o medie anuala de 9o si amplitudinea anuala a mediilor lunare de 24-25oC. Mediile lunii ianuarie 3.5 4.2oC, ale lunii iulie 19.9-21oC. Numarul mediu anual al zilelor cu cer senin 106.7, cer noros 114.4, durata de stralucire a soarelui 2051 ore/an.

Aspectul general al reliefului a determinat unele diferente intre deal si platourile inalte din vest si sud, cu temperaturi medii anuale sub 9o si precipitatii peste 550 mm.

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat n strns legtur cu cadrul natural i resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pmntului arabil, creterea animalelor i valorificarea produselor animaliere.

Condiiile cadrului natural i premisele economice permit dezvoltarea n continuare i modernizarea edilitar a cartierelor componente care compun localitatea Iasi.

Din perspectiva potenialului economic, stadiul actual al dezvoltrii localitatii Iasi este relevat prin: activitile comerciale, agricole, industriale, turism i construcii de locuine .

Iasul este pe locul 2 dupa Bucuresti din punct de vedere al numarului de studenti, dar este primul centru universitar din tara. Prima Academie, Academia Vasiliana a fost infiintata in 1640. Acum in Iasi exista 12 universitati, trei dintre ele fiind cele mai vechi din tara: Universitatea Al.I. Cuza, Universitatea Tehnica Gh. Asachi si Academia de Arta George Enescu. In Iasi exista 3 teatre, 16 muzee si case memoriale, inclusiv cea mai veche casa memoriala din tara Bojdeuca lui I. Creanga, Centrul Cultural Francez, German si Chilian care au fost infiintate incepand cu perioada 1484-1493, Consulatele german, polonez si austriac, Biblioteca Americana si cea Britanica sporesc mostenirea culturala a orasului.

Orasul este ca un amfiteatru natural ce se intinde pe 7 coline asemenea Romei. Atunci cand vorbesti despre Iasi te gandesti inevitabil la nivelul inalt de cultura la rolul sau importanta in cercetare, la mostenirea sa culturala si arhitectonica bogata. Orasul este considerat ca fiind capitala spirituala a Romaniei.

Consideraii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare

La baza procesului de transformare a naturii, care confera omului calitatea de creator stau nevoile, pe care el le are atat ca individ, cat si ca membru al societatii. Tendinta permanenta si normala pe care omul o are de a-si acoperi, cat mai bine si deplin nevoile, stimuleaza intreaga s-a creativitate, in determinarea comportamentului atat in societate cat si fata de natura.

Nevoia este considerata de economistii clasici baza teoriei economice, iar consumul este finalizarea si scopul productiei. Omul fara nevoie este o fiinta fara sens si fara scop, iar nevoia este o stare psihica, un atribut al omului subectiv si astfel,teoria economica isi are originea in stiintele psihologice.

Piata este sfera economica in care productia marfa apare sub forma de oferta, iar nevoia de consum sub forma de marfuri.Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii.

Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel:

-- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligaii i aspiraii

-- nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelalte, dup A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Cererea de produse agricole este determinata de nevoia de cumparare si este generata de urmatorii factori:

procesul de urbanizare;

factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei si structura acesteia;

consumul alimentar actual;

micsorarea nivelului de calorii.

Este important sa se cunoasca raportul intre consum si cererea de bunuri a populatiei. Pot fi redate restrictii din care reiese ca cerintele populatiei pentru produse agroalimentare nu se suprapun nevoilor. Aceasta se refera la : posibilitatea economica de satisfacere a nevoilor de consum de catre oferta de produse agricole, care in anumite perioade poate fi limitata, nevoile de consum dispun si de alte posibilitati de satisfacere decat cele oferite pe piata. (Ex. Consumul alimentar al populatiei rurale), venitul consumatorilor care frecvent limiteaza nevoile la dimensiuni sub nivelul trebuintelor.

4. Norme de consum

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania. Produsele alimentare naturale cum sunt: carnea, laptele, zarzavat si fructele contin in proportii mari lipide , vitamine, glucide, saruri minerale, apa.

Ex.: Laptele este singurul aliment care contine toate principiile nutritive, in cantitatea s-a proportii echilibrate, necesare hranirii omului. Continutul in elemente nutritive variaza cu specia de la care provine.

In afara de aportului proteic, laptele si branzeturile reprezinta sursa cea mai importanta de calciu. Cantitatea de calciu din lapte de vaca variaza in jurul a 125 mg%, iar cea din branzeturi poate varia de la 150-160 mg% pentru cea de vaca si 900-1200 mg% la cea de oaie.

Laptele mai este bogat si in vitamina A (32.36) , iar valoarea calorica pentru laptele integral este de 65-70 cal./100 g.. Branzeturile pot ajunge la 300-400 cal./100 g.

Cercetatorii stiintelor biologice si medicale aduc astazi date referitoare la indepartarea factorilor negativi care inhiba alimentatia rationala, ea presupune respectarea unor cerinte, in care scopul este acela de a se cunoaste:

nevoile nutritive ale organismului

compozitia alimentelor si proprietati nutritive

transformarile pe care le sufera alimentele prin prelucrarea culinara si industriala si influientele pe care le au aceste transformari asupra digestiei si nutritiei

Evaluarea si comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum. Cercetarile nutritionistilor in domeniul nevoilor de consum au evidentiat existenta unui prag critic al cheltuieilor cu alimentatia, care constituie limita minima pentru o alimentatie normala.

Astfel normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania.

Prin aceasta a fost posibil aparitia unor bugete de consum , aceste bugete se refera la o familie normala de 2 persoame adulte si doi copii si cuprind principalele posturi de consum, produse alimentare si servicii.

Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum.

S-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase 0,250 kg/lun*pers.

Cartof 4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lun*pers

Carne de porc 0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,0 kg*lun*pers

Carne de oaie 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat 0,900 kg/lun*pers.

000Lapte btut + iaurt 0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac 0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn 0,350 kg/lun*pers.

Ou 15 buc./lun*pers.

Ulei 1 litru/lun*pers.

Zahr 1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,5 kg/lun*pers.

Cacaval 0,4 kg/lun*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel.

Cereale total n echivalent fin 70 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof 71 kg/an*pers

Legume 82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

Cascaval 11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a acestora joac un rol esenial.

Aceste norme cuprind:

Cereale total n echivalent fin 130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ou 250 kg/an*pers.

Intre produsele agroalimentare un loc important il ocupa laptele si produsele din lapte, astfel la nivelul arealului prezentat consumul minim este de 5.52 l/loc.*luna.

In mediul urban se consuma 4.17 l/loc.*luna lapte integral; branzeturi + smantana1.04 kg.loc.*luna

In mediul rural se consuma 6.74 l/loc.*luna lapte integral; smantana + branzeturi1.09 kg./loc.*luna

Evolutia consumului de lapte si branzeturi in arealul prezentat, in anii 1996-1998 se prezinta astfel:

Pentru lapte integral

1996 (1114 mii hl.

1997 ( 196 mii hl.

1998 ( 77 mii hl.

Pentru branzeturi

1996 ( 1849 t.

1997 ( 1391 t.

1998 ( 1034 t.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare

din localitatea Iasi, judeul Iasi.

Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse agroalimentare n special este o form de matrializare a nevoilor de consum. n are noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populaiei rurale

promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaiei pe ar i la 64,7% din totalul populaiei judeului Suceava. Aceast diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcolice, autoconsumul repreyint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rural sau urban);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);

puterea de comprare;

condiiile socio-economice a zonei;

volumul, structura i calitatea produelor; etc.

Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv, determinand astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a inregistrat modificri semnificative.

Pentru a se putea nelege situaia real de pe piaa arealului studiat, trebuie prezentat ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumprate din consumul total.

Astfel n localitatea Iasi ,jud. Iasi ponderea produselor cumprate destinate consumului alimentar este prezentat n tabelul urmtor:

Situatia produselor cumprate n Romania comparativ

cu localitatea Iasi

Tabelul 1

Nr.

Crt.Specificare1991199219931994

RomaniaIasiRomaniaIasiRomaniaIasiRomaniaIasi

3-Lapte

Cascaval90,69079,581.264,961.464,065.2

98.797.693.196.390.995.489.090.3

Din datele prezentate anterior se observ ,c aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: lapte i produse din lapte n Romania au cunoscut o fluctuaie continu, n timp ce n localitatea Iasi aceasta a fost aproximativ aceiasi cu variatii mici comparativ cu consumul la nivel national. Aceste fluctuatii se datoreaza conditiilor din zona, atat a celor legate de existenta terenurilor agricole in proprietatea locuitorilor localitatii Iasi cat si nivelului mentalitatii, aceasta din urma se refera la faptul ca: mumca un e o rusine ci o evolutie

6.Populaia localitii Iasi i structura acesteia

Recesamantul arata ca numarul populatiei a judetului Iasi a cunoscut o continua crestere datorata in special sporului natural. Natalitatea a avut usoare fluctuatii, in mediul rural are valoare mai mare (24.25%o), pe cand in mediul urban aceasta inregistreaza valori mai mici.

In ultimii ani s-a intensificat migratia (definitiva, periodica), dar in special cea pedulara.. Migratia definitiva a crescut foarte mult si acest fapt se datoreaza de existenta a numai 6 comune cu sold migrator + Tomesti, Podu Iloaiei, Raducaneni, Tiganesti, Valea Seaca si Baltati.

Judetul Iasi are o retea de orase foarte redusa. Aceasta explica si orientarea actuala a fluxurilor migratoare aproape in exclusivitate spre municipiul Iasi.

Miscarea pendulara (diurna) se desfasora in special pe caile ferate: Iasi Pascani, Iasi Harlau, Iasi Dorohoi si spre S dinspre Vaslui. Numeroasele curse de autobuze aduc zilnic, in special saptamanal un numar mare de muncitori ( in constructii).

n arealul prezantat numrul popupaii la 1 iulie - 2001 era de 348705 persoane, cu acest numr de locuitori localitatea Iasi ocup locul 4 ntre celelante localitai a tarii.

Structura populaiei:

Dup sex ntalnim:

167115 pers. masculin (brbai)

181590 pers. feminin (femei)

Dup grupa de varst la nivelul intregului judet pentru populatia urbana:

0-14 ani ( 60341 pers.

15-59 ani ( 292975 pers.

60 i peste ( 52438 pers.

Dupa categoria sociala:

gradinite 7683 pers.

elevi 64132 pers.

studenti 50346 pers.

someri 46218 pers

salariati 120624 pers.

7. Proiectarea cantitilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populaiei din localitatea Iasi, judeul

Iasi i a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (cascaval, lapte integral), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel:

Pentru lapte, aprovizionarea se face prin se face prin colectare de la diferite persoane aflate in comunele apropiate municipiului.

Pentru cascaval, aprovizionarea se efectueaza prin intermediul pietei, acest produs rezulta prin procesarea laptelui dupa o reteta complexa care nu confera locuitorilor posibilitatea de a obtine produsul.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare are valori mari deoarece acestea sunt alimente de baza, fara de care ratia nutritiva a consumatorilor ar fi decalata.

7.1. Calculul cererii de consum mediu i anual a populaiei din localitatea Iasi pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori.

Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important este nivelul marimii venitului consumatorilor.

Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori:

Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie de venit;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in functie de venit;

Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in functie de venit;

Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana;

Pretul mediu unitar al produsului cumparat.

Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1. 7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziionarea principalelor

produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul veniturilor cat si de marimea familiei.

Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un membru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.

Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi ani consecutivi.

Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt calculati si prezentati in anexa 2.

8.Calculul dimensiunilor pieei efective i potentiale la principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 n localitatea Iasi judeul Iasi

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de calcul: D = N*X, unde:

N reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv;

X reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta data.

Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:

Intensive;

Extensive.

Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in toata lumea, cu denumire individualizata; en gros si en detail, acestea au ca punct de sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul marfii.

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul pietei. Cascavalul se aprovizioneaza en gros sau en detail de la S.C. Lactis S.A., si din orasele de profil ( Vatra Dornei, Suceava). Aprovizionarea din orasele invecinate se face cu un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este foarte mare.

Referitor la lapte integral aprovizionarea se in cea mai mare parte prin intermediul pietei, dar si prin autoconsum (pentru locuitorii care detin suprafete agricole in mediul rural).

9.1. Furnizorii de mrfuri i prestatorii de servicii

Furnizori de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati atat de persoane fizice cat si de persoane juridice:

S.C.Lactis S.A.

Fabrici specializate pentru prelucrarea laptelui din zonele rurale

S.C.Rarau. S.R.L

S.C. Prodavim S.R.L.

S.C.Agroprod S.R.L.

S.C Oke. S R L

S.C. Delis S.R.L.9.2. Magazinele i punctele de vanzare en detail din localitatea Iasi

Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul localitatii. Vanzarea produselor lactate se prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.

Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare.

9.3. Distana dintre localitile de aprovizionare i

furnizorii de bunuri i servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Iasi.

Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se prezinta astfel:

Iasi-Vatra Dornei 350 km.

Iasi- Suceava 149 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a

localitii Iasi i eficient economic

Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii sau modele;

Criteriulmaximin(Wald)

Criteriul rationalitatii sau ratiunii insuficiente(Bayes- Laplace)

Criteriul minimax

Criteriul probabilitatilor de realizare date (Hurwicz)

Referitor la lapte si cascaval in procesul de aprovizionare, cele doua variante ( autoconsum si piata) se confrunta intre ele ocupand locuri diferite, astfel:

Pentru lapte integral autoconsumul este 23%, iar satisfacerea prin intermediul pietei 77%; Pentru cascavalul autoconsumul 0%, iar satisfacerea prin intermediul pietei 100%.

Concluzii i propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive, acestea se refera la existenta in zona atat a o serie de obiective turistice cat si pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin aparitia mai multor centre de colectare si de prelucrare a laptelui, diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketing agroalimentar teorie si practica;

2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing;

3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 Piata produselor agricole si agroalimentare;

4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 Marketing agrar;

5. Gheorghe Macoei- 1999, -Fundamentele gandirii economice;

6. Internet.