statele benelux

Download Statele Benelux

Post on 17-Dec-2015

23 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

asd asd

TRANSCRIPT

Statele Benelux

Rdulescu George-Cosmin Facultatea de Drept Simion Brnutiu,Administratie public,An IIPresentation slide for courses, classes, lectures et al. 1Benelux Benelux este o uniune economic n Europa de Vest, compus din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (Olanda) si Luxemburg. Numele este format din nceputul numelui fiecrei ri componente i a fost creat iniial pentru Uniunea Vmilor Benelux, ns este folosit n prezent ntr-un mod ceva mai generic. Tratatul consemnnd Uniunea Vamal a Beneluxului a fost semnat la Londra in 1944, de guvernele celor trei ri, aflate atunci n exil n Marea Britanie. A intrat n funciune n 1947 i i-a ncetat existena n 1960, cnd a fost nlocuit de entitatea denumit Uniunea Economic a Beneluxului. A fost precedat de, nc existenta, Uniune Economic Belgia-Luxemburg, fondat n 1925 Beneluxul a contribuit la fondarea Uniunii Europene, prin crearea iniial a unor organizaii premergtoare acesteia, CECO n 1951 i Comunitatea Europeana n 1957. Toate cele trei ri Benelux au fost membre fondatoare a acestor organizaii, mpreun cu Germania, Italia si Franta.

Beginning course details and/or books/materials needed for a class/project.2Institutiile BeneluxParlamentul Benelux ofer guvernele sfaturi cu privire la cooperarea economic i transfrontaliere . Recomandrile sale se pot referi , de asemenea, alte probleme n cazul n care interese comune sau evenimente actuale impun acest lucru .Parlamentul Benelux lucreaz mpreun cu organizaiile supraregionale i supranaionale , cum ar fi Consiliul Interregional Parlamentar , Consiliul Nordic ( Danemarca , Suedia , Finlanda , Norvegia i Islanda ) , Adunrii Baltice ( Letonia , Lituania , Estonia ) i rile grupului de la Viegrad ( Polonia , Ungaria , Republica Ceh i Slovacia ) . Parlamentul Benelux este , de asemenea, crearea de legturi cu grupuri de ri care doresc s formeze o cooperare reciproc de-a lungul liniilor de sistemul Benelux . De exemplu , Parlamentul Benelux are contacte cu landului german Renania de Nord - Westfalia i cu organizaii din ri africane , rile Anzi i rile de la Marea Neagr .Parlamentul Benelux pstreaz , de asemenea, cele 3 guvernele informai cu privire la opiniile care se mic n adunrile parlamentare din care provin membrii si .compoziie

Parlamentul Benelux are 49 de membri .Belgia:7 membri din Camera Reprezentanilor : www.dekamer.be3 membri din Senat : www.senaat.be5 membri din partea Parlamentului flamand : www.vlaamsparlement.be2 membri din Parlement de la Communaut franaise : www.pcf.be2 membri din wallon Parlement : www.parlement.wallonie.be1 membru din Parlamentul de la Bruxelles : www.parlbruparl.irisnet.be1 membru dinParlament der Deutschsprachigen Gemeinschaft:www.dgparlament.beOlanda :12 membri din Camera a statelor General al doilea : www.parlement.nl9 membri din Camera nti a statelor General : www.parlement.nlLuxemburg:7 membri din Camera Deputailor : www.chd.lu

Introductory notes.3Comitetul de Minitri

Deciziile Comitetului de Minitri trebuie s fie ratificat de parlamentele naionale . Comitetul de Minitri este format din 3 minitri ai afacerilor externe . Comitetul stabilete prioritile de cooperare i decide bugetul . Comitetul se ntrunete cel puin o dat pe an .Secretariatul General

Secretariatul General ( www.benelux.be ) este braul administrativ al cooperrii Benelux . Acesta este responsabil pentru sprijinul Comitetului de Minitri i este ncrcat cu funcia de registru la Curtea de Justiie din Benelux .

Curtea de Justiie

Curtea de Justiie ( www.courbeneluxhof.be ) are 9 judectori i 6 deputai din cele 3 ri . Acesta expune normele juridice comune , pot prezenta probleme de duntoare Curtii de Justitie a Uniunii Europene i prin urmare, promoveaz interpretarea i aplicarea uniform a normelor juridice comune . Jurisdicia sa este obligatorie .

Objectives for instruction and expected results and/or skills developed from learning. 4PopulatieRegiunea Benelux are o populaie total de aproximativ 28.365.937 i ocup o suprafa de aproximativ 74.640 km patrati.Astfel, Benelux are o densitate a populaiei de 380 /km (983/sq km).

Relative vocabulary list. 5Drepturile cetenilor i ale statelor membreToi cetenii i rezidenii statelor Benelux au aceleai condiii de: a) libertatea de circulaie, edere b) libertatea de a desfura o activitate comercial sau de munc, inclusiv prestarea de serviciic) tranzaciile de capitald) condiii de munce) prestaii de asigurri sociale (sntate i asisten social) f) impozitele i taxele de orice felg) exercitarea de drepturi civile, precum i protecia juridic i judiciar a persoanei lor, drepturile i interesele individuale.

Instituiile comune i Tratatul de cooperare prevede, de asemenea, ca fiind o organizaie interguvernamental care cere ca parlamentele naionale sa voteze sau sa aprobe o legislaia comun i au puteri largi s ratifice i reformeze tratatele Benelux. De asemenea, sistemul judiciar din statele membre alege i numeste judectorii de la Curtea de Arbitraj.

A list of procedures and steps, or a lecture slide with media.6Dezvoltarea economicTratatele Benelux din 1947 reunesc resursele de fier i a resursele de crbune ale celor trei state. Principalul succesului economic a fost producia de crbune i oel. Acesta a crescut n urmtoarii ani i promovat de recuperare de dup rzboi. Ea a mbriat conversiei industriale a sectoarelor de producie grele i uoare de dup rzboi. Acesta a permis, de asemenea, dezvoltarea unei industrii chimice i farmaceutice.Ratele potale i de transport sunt standardizate, i aa sunt servicii bancare, ntre statele membre. n anul 1940 o moned comun a fost creat, Benelux florin / florijn (B)

Rennoirea acordului

Tratatul dintre rile Benelux de instituire a Uniunii Economice Benelux a durat o perioad de 50 de ani. In ultimii ani i cu att mai mult de la crearea Uniunii Europene , cooperarea Benelux sa concentrat pe dezvoltarea altor domenii de activitate ntr-un context internaional n continu schimbare .

La sfritul celor 50 de ani , guvernele celor trei ri Benelux a decis s rennoiasc contractul , lund n considerare noile aspecte ale Benelux - cooperare - cum ar fi securitatea - i noua structur de guvernul federal al Belgiei . Tratatul de instituire iniial , urma s expire n 2010 , insa a fost nlocuit cu un nou cadru legal ( denumit Tratatul de revizuire a Tratatului de instituire a Uniunii Economice Benelux ) , care a fost semnat la 17 iunie 2008 .

Noul tratat nu are nici o limit de timp stabilit i numele Uniunii Economice Benelux schimbat la Uniunea Benelux pentru a reflecta sfera larg asupra Uniunii .Principalele obiective ale tratatului sunt continuarea i extinderea cooperrii ntre cele trei membre de state ntr-un context european mai larg . Tratatul rennoit prevede n mod explicit idea ca rile Benelux vor coopera cu alte state membre ale Uniunii Europene sau cu structuri de cooperare regional . Noua cooperare Benelux se concentreaz pe trei teme principale : piaa intern i uniunea economic , durabilitate , justiie i afaceri interne . Numrul de structuri din tratat rennoit a fost redus i astfel, simplificate . Cinci instituii Benelux raman : Comitetul Benelux de Minitri , Consiliul Benelux , Parlamentul Benelux , Curtea de Justiie Benelux ,Benelux Secretariatul General . Pe lng aceste cinci instituii , Organizaia Benelux de proprietate intelectual este , de asemenea, prezent n acest tratat.Drepturile cetenilor i al statelor membreECONOMIA TARILOR BENELUXOlandaStat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic, antreneaza 1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul important al companiilor transnationale Philips, Shell si Unilever. Se disting concentrarile industriale Amsterdam - Haarlem - Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga - Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda (electronica, autovehicule, textile). Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu 5% lw PNB si are ca specific prod. animaliera (peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator mondial de lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de zahar, iar floricultura este foarte dezvoltata. In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile transportate pe mare incarcate si descarcate in tarile U.E trec prin porturile olandeze. Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar balanta comerciala, cea de plati si servicii sunt excedentare.BelgiaTara cu o puternica dezvoltare economica dispune de unele resurse de subsol si roci de constructie, industria apelind in mare masura la importuri de materii prime si combustibil. Energia nucleara asigura cca. 2/3 din productia de energie electrica, iar industria este foarte diversificata, odinioara predominind siderurgia si textilele. Prelucrarea diamantelor este o specialitate la nivel mondial a orasului Antwerp. Agricultura este dominata de cresterea animalelor, in special porcine si bovine. Se cultiva cereale, sfecla-de-zahar si legume. Belgia dispune de o densa retea de cai de comunicatie(feroviare, rutiere, fluviale). Comertul exterior este foarte activ, exportul echivalind cu 56% din PIB, iar balanta comerciala s-a echilibrat in ultimii ani. Principali parteneri sunt tarile din U.E. LuxemburgTara cu economie dezvoltata bazata pe operatiuni bancare, sector in ascensiune, si pe industrie, in special cea siderurgica. Aceasta din urma utilizind materie prima numai din import, desi a scazut in ultimii ani, ramine in contiunare importanta (ocupa loc 1 la productia siderurgica/locuitor pe glob). Agricultura este axata pe productia animaliera. Balanta comerciala multa vreme excedentara, are in prezent un sold negativ. Principalii parteneri comerciali sun