MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

STANDARDULeducaţional de instruire

prin rezidenţial la specializarea

ANESTEZIOLOGIE – REANIMATOLOGIE

CHIŞINĂU – 2008

CONFIRM APROB

Ministrul Sănătăţii Rector USMF “Nicolae Testemiţanu”Republicii Moldova Academician A.Ş. R.M. ______________Larisa Catrinici _________________ Ion Ababii

„_____” _______________ 2008 „_____” _______________ 2008

Standardul educational a fost discutat şi aprobat la:

şedinţa Consiliului Metodic Central Postuniversitar din „30 ” octombrie 2008 proces-verbal nr.____

Preşedintele Consiliului Metodic Central Postuniversitar, prorector activitate curativă şi instruire postuniversitară, dr.hab. în med., profesor universitar______________________ Vladimir Hotineanu

şedinţa Comisiei Republicane Ştiinţifico - Metodice de Profil„Anesteziologie şi Reanimatologie”

din „ 24” aprilie 2008 , proces verbal nr. 1

Preşedintele Comisiei conferenţiar universitar___________________ Serghei Şandru

şedinţa comună a catedrelor Anesteziologie şi Reanimatologie Nr.1 şi catedrei Anesteziologie şi Reanimatologie Nr. 2

din „ 26” martie 2008 , proces verbal nr. 3 Preşedinte şedinţeiprofesor universitar______________________ Victor Cojocaru

Standardul educational a fost elaborat de colectivul de autori :

Cojocaru Victor, dr. hab. În med, profesor universitar; Cazacu Gheorghe, dr. în med., conferenţiar universitar; Gurschi Nicolai, dr. în med., conferenţiar universitar; Cornogolub Alexandru, dr.în med., conferenţiar universitar; Borş Mihail, dr. în med., conferenţiar universitar.Rusu Petru, dr. în med., conferenţiar universitarŞtefaneţ Igor, dr.în med., conferenţiar universitarGuţan Vergil, dr. în med., asistent universitarCotelnic Anatol, dr. în med., asistent universitar

STANDARDUL DE FORMARE PROFESIONALA

Generalităţi

Competenţa profesională, calitatea şi securitatea asistenţei medicale, compararea

rezultatelor şi performanţelor, perfecţionarea medicinii ca ştiinţă şi practică, trebuiesc

percepute, actualmente, doar prin prisma unui sistem de referinţă unificat.

Crearea acestui sistem de referinţă, unitatea funcţională al căruia este standardul, este un

proces laborios şi plin de responsabilitate. Standardizarea, ca orice proces, are atât părţi

pozitive, cât şi negative. Considerarea factorilor sociali şi materiali în elaborarea

standardelor, fezabilitatea concepţiei şi mecanismelor de aplicare, reduc la o cotă

infimă laturile negative ale standardizării, în consecinţă, câştigă toţi - pacienţii,

personalul medical, adminidtrativ, iar în cele din urmă - şi statul.

In prezent, în Republica Moldova educaţia şi instruirea practică în specialitatea

Anesteziologie şi Reanimatologie este reglementată la nivel naţional de către Ministerul

Sănătăţii, USMF „N. Testemiţanu" şi Societatea Anesteziologie şi Reanimatologie din

Republica Moldova. Fiind o ştiinţă foarte complexă, în tangenţă cu majoritatea

specialităţilor bio-medicale, Anesteziologia şi Reanimatologia impune medicului

specialist atingerea mai multor competenţe - gnoseologică, prognostică, praxiologică,

managerială, evaluativă, in conformitate cu cadrul normativ, special elaborat. Pe lîngă

cerinţele faţă de calităţile profesionale ale medicului anesteziolog-reanimatolog, cadrul

normativ le stabileşte atât pe cele faţă de formarea şi atestarea absolventului

rezidenţialului, cât şi responsabilitatea USMF „N Testemiţanu" pentru calitatea pregătirii

specialiştilor.

Cu toată aparenţa cuprinderii tuturor posibilităţilor, standardul educaţional nu este o

instrucţiune pentru o situaţie concretă. In caz contrar, el ar fi fost absolutizat, iar acest fapt

duce, cu siguranţă, la degenerarea sistemului medical. El este un sistem de referinţă, ce

impune conştientizarea acţiunilor, creşterea peformanţei şi menţinerea calităţii unui medic

specialist.

2. Standardul de formare profesională.

2.1. Cadrul normativ

2.1.1. Specialitatea: 17.01 Medicină generală

2.1.2. Specializarea: 14.00.37 Anesteziologie-Reanimatologie

2.1.3. Titlul: Medic anesteziolog-reanimatolog.

2.1.4. Durata studiilor: Patru ani

2.1.5. Posibilităţi de angajare:

a). Medic anesteziolog-reanimatolog

* în secţiile de anesteziologie-reanimatologie

* de anesteziologie

* de terapie intensivă

* de toxicologie

* de stomatologie

* cabinetele de oxigenare hiperbarică

* cabinetele de tratament al durerii

* în echipele specializate (reanimobil) a serviciului de Urgenţă

* în secţiile terapie intensivă din instituţiile curativ-profilactice în domeniul:

ftiziopulmonologie, oncologie, cardiologie, boli infecţioase, chirurgie

cardiovasculară, neurologie (în instituţii medico-sanitare publice raionale,

municipale, şi republicane pentru maturi şi copii).

b). Profesor pe disciplina anesteziologie-reanimatologie la colegiile medicale şi

USMF "N. Testemiţanu".

c). Cercetător ştiinţific în instituţiile de cercetări ştiinţifice de profil chirurgical şi

nonchirurgical

d). Medic anesteziolog-reanimatolog în instituţiile medicale private

2.1.6. Posibilităţi de continuare a studiilor: doctorantura şi secundariatul

clinic pe specialitate (admiterea în bază de concurs).

2.2. Sistemul de acces: La specializarea anesteziologie-reanimatologie pot fi

admişi absolvenţii facultăţilor medicină generală a universităţilor de medicină, înmatricularea

- în baza susţinerii probelor de concurs.

2.3. Standard de formare profesională 2.3.1. Competenţa gnoseologică

Medicul anesteziolog - reanimatolog trebue să posede următoarele cunoştinţe,

dexterităţi şi abilităţi:

Glosar:

Dată clinică - informaţie prelucrată, obţinută prin observarea directă a bolnavilor,

care serveşte pentru rezolvarea

unei probleme.

Competenţă praxiologică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a executa

acţiuni eficiente, dobîndită

printr-o practică îndelungată.

Competenţă gnoseologică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a cunoaşte

realitatea şi de a ajunge la

adevăr.

Competenţă clinică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a achiziţiona şi a

utiliza datele clinice, pentru a

soluţiona problemele puse, în baza cunoştinţelor posedate din domeniu.

Competenţă prognostică - capacitatea şi priceperea unei persoane de a prevedea

desfăşurarea în timp a unui

fenomen, proces, bazat e studiul circumstanţelor care îi determină apariţia şi

evoluţia.

Competenţă managerială - capacitatea şi priceperea unei persoane de a traduce în

practică cunoştinţele şi

acţiunile despre ansamblul activităţilor de organizare, de coducere şi gestiune.

Competenţă evaluativă - capacitatea şi priceperea unei persoane de a estima,

aprecia valoarea şi importanţa

fenomenelor, proceselor, obiectelor, datelor în temeiul cunoaşterii adinei a

problemei în discuţie.

A. Cunoştinţe generale:

Istoricul şi perspectivele dezvoltării anesteziologiei şi reanimatologiei;

legislaţia privind ocrotirea sănătăţii, documentele normative privind organizarea

şi activitatea sistemului asistenţei medicale şi instituţiilor medicale din republică;

- organizarea asistenţei anesteziologice - reanimatologice din republică;

- organizarea asistenţei medicale în condiţii de campanie, în cazuri de calamităţi,

cataclisme şi distrugeri în masă;

- organizarea asistenţei medicale din republică, a instituţiilor medico-

profilactice, subdiviziunilor şi interacţiunea lor funcţională;

- economica în sistemul ocrotirii sănătăţii publice;

- principiile activităţii instituţiilor medicale şi personalului medical în condiţiile

asistenţei medicale prin asigurări;

- responsabilitatea pentru erorile (greşelile) şi accidentele medicale în

anesteziologie - reanimatologie;

infracţiunile profesionale ale lucrătorilor medicali şi codul penal al Republicii

Moldova;

- drepturile şi libertăţile omului, protecţia socială a pacienţilor şi personalului

medical; drepturile şi responsabilităţile profesionale ale medicului anesteziolog-

reanimatolog; stressul şi riscul profesional, intoxiacaţia anestezică profesională;

- organizarea şi structura secţiei, clinicei şi grupului de anesteziologie-

reanimatologie din instituţiile medicale din republică;

- utilarea cu echipament şi instrumentariu specializat a sălilor de operaţie, secţiei

(saloanelor)de terapie intensivă, laboratorului expres, sălii de reanimare şi

tehnica securităţii în muncacu utilajul;

- normele igienice şi sanitare ale activităţii sălilor de operaţie, secţiei de terapie

intensivă şi reanimare;

- metodele de prelucrare şi dezinfecţie ale utilajului şi instrumentariul

anesteziologie -reanimatologie;

- principiile de construcţie şi funcţie a echipamentului anesteziologie-

reanimatologie;

- documentaţia de evidenţă şi observaţie din anesteziologie - reanimatologie şi

metodelestatistice de analiză;

- etica, aspectele juridice şi deontologia medicală în anesteziologie-

reanimatologie;

- etica, aspectele juridice şi deontologia medicală în transplantul de organe;

- standardele monitoringului în anestezie, terapie intensivă şi reanimare; limba de

stat şi limbi moderne;

- metodologia cercetărilor ştiinţifice;

- comentarea şi analiza articolelor ştiinţifice din literatura de specialitate;

- prelucrarea rezultatelor cercetărilor clinice şi ştiinţifice şi oformarea articolului

ştiinţific;

- tehnologiile moderne în anesteziologie- reanimatologie şi informatica medicală;

B. Cunoştinţe de specialitate

- anatomia topografică, fiziologia clinică şi patologică, diagnosticul clinic şi de

laborator, morfopatologia, farmacologia clinică, cardiologia, pulmonologia,

neurologia, hematologia, transfuziologia, tehnologiile informaţionale în clinică;

- argumentarea clinică şi farmacologică a preparatelor medicamentoase în

anestezie şi terapie intensivă;

- metodele contemporane de cercetare ale pacientului, pregătirea pentru

anestezie şi intervenţie chirurgicală, premedicaţia;

- clasificarea stării clinice a pacientului chirurgical şi aprecierea riscului

anestezico -chirurgical;

- obiectivizarea gravităţii stării pacientului, sistema de scoruri;

- metodele contemporane de anestezie în diferite domenii chirurgicale la

pacienţi cu şi fără patologii concomitente;

- aparatele contemporane de anestezie, perfuzie intravasculară, intratisulară,

intratecală continuă, ventilatoare pulmonare cu modalităţi şi tehnici moderne

- monitoarele funcţiilor vitale ale organismului, instrumentariului anesteziologie-

reanimatologie;

- standardele monitoringului intraanestezic şi în perioada de trezire a pacientului;

- metodele de ventilaţie pulmonară cu şi fără intubaţie traheală;

- metodele de anestezie şi analgezic locoregională;

- metodele de anestezie cu substanţe volatile, intravenoase şi combinaţiile lor;

- tratamentul durerii acute, cronice şi postoperatorii;

- hipotonia dirijată;

- hipotermia dirijată;

- anestezia în chirurgia abdominală;

- anestezia în chirurgia toracică;

- anestezia în chirurgia vasculară;

- anestezia în neurochirurgie;

- anestezia în chirurgia orală şi stomatologică;

- anestezia în obstetrică şi ginecologie;

- anestezia în traumatologie şi ortopedie;

- anestezia în urologie;

- anestezia în chirurgia cardiacă;

- anestezia în chirurgia oro-maxilo-facială;

- anestezia în chirurgia oro-rinolaringiană;

- anestezia la copii;

- anestezia în chirurgia ambulatorie;

- anestezia la bătrâni;

- anestezia în chirurgia de urgenţă;

- anestezia la pacienţi cu patologii concomitente şi grad avansat de risc

anestezico-chirurgical;

- anestezia şi terapia intensivă în transplantul de organ;

- indicaţiile şi tehnicile traheostomiei în anestezie;

- anestezia în condiţii de staţionar, policlinică, companie, transportare şi

calamităţi;

- metodele speciale de ventilaţie pulmonară în anestezie: prin jet, cu frecvenţe

înalte, cu două ventilatoare, a unui pulmon, fără ermetizarea conturului

respirator^ cu presiune diversă în conturul respirator;

- terapia de perfuzie-transfuzie în anestezie şi intervenţie chirurgicală;

diagnosticul şi tratamentul dereglărilor funcţiilor vitale în cadrul anesteziei şi

intervenţiei chirurgicale;

- moartea subită în anestezie;

- prevenirea complicaţiilor postanestezice-postoperatorii;

- sevrajul de ventilator şi detubarea pacientului;

indicaţiile pentru transferarea pacientului în secţia de terapie intensivă;

- metodele contemporane de cercetare şi explorare ale sistemelor vitale şi

monitoringul în terapia intensivă;

- metodele contemporane de terapie intensivă şi reanimare ale stărilor critice la

adulţi şi copii;

- terapia intensivă afecţiunilor aparatului respirator: bronhopneumopatia

obstructivă, astmul bronşic, edemul pulmonar, detresa respiratorie a adultului,

pneumohidrotoracele,embolismul pulmonar, pneumonia severă;

- metodele şi tehnicile contemporane de ventilaţie pilmonară controlată şi asistată;

- monitoringul în cadrul ventilaţiei pulmonare controlate şi asistate; sevrajul de

ventilator;

- tratamentul sindromului bronhoobstructiv cu ajutorul bronhoscopiei;

- îngrijirea pacientului cu traheostomă;

- terapia intensivă a insuficienţei cardiace, infarctul miocardic, dereglărilor de

ritm, crizei hipertonice, anginei pectorale; şocului cardigen;

- terapia intensivă a infecţiei chirurgicale generalizate, peritoniei, stării septice,

disfuncţiilor severe gastrointestinale; pancreatitei severe;

- terapia antibacteriană modernă; nutriţia enterală, parenterală şi mixtă;

- diagnosticul şi terapia intensivă a şocului septic;

- terapia intensivă a politraumatismelui grav, a şocului traumatic şi hemoragiei

severe;

- terapia intensivă a traumatismului toracic;

- terapia intensivă a traumatismului cranio-cerebral grav, accidentelor vasculare

cerebrale;

- terapia intensivă a afecţiunilor provocate de agenţi fizici (electrocutarea,

hipertermia, hipotermia); terapia intensivă a arsurilor grave;

- terapia intensivă a complicaţiilor hemotransfuzionale;

- terapia intensivă a dereglărilor sistemului de coagulare-anticoagulare;

- terapia intensivă a infecţiilor severe la copii;

- terapia intensivă a insuficienţei renale acute;

- terapia intensivă a insuficienţei hepatice şi sindromului hepato-renal;

- terapia intensivă a tulburărilor endocrinice severe (diabetul saharat,

hipoglicemia, feocromocitomul, insuficienţa suprarenală, adrenalo-hipofizare);

terapia intensivă a hipertermiei maligne;

- terapia intensivă a hipotermiei, hipertermiei maligne şi critici convalsive la copii;

- terapia intensivă a intoxicaţiilor exogene acute, şocului exotic;

- metodele contemporane de detoxicare;

- terapia intensivă a stărilor alergice grave şi şocului anafilactic;

- terapia intensivă a distrucţiei multiple de organe;

- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală (resuscitarea primară, secundară,

criteriile de oprire a resuscitaţii, perioada postresuscitare, condiţiile de

colectare a organelor pentru transplantare);

C. Tehnici şi manopere

1. Examinarea pacienţilor în secţia ATI şi reanimare.

2. Examinarea pacienţilor programaţi pentru intervenţii chirurgicale planice.

3. Examinarea pacienţilor programaţi pentru intervenţii chirurgicale urgente.

4. Determinarea riscului anestezic

5. Completarea fisei de observare clinică în secţia ATI şi Reanimare.

6. Pregătirea locului de lucru al anesteziologului.

7. Regulile de expluatare a aparatajului pentru anestezie.

8. Completarea fişei de observaţie.

9. Efectuarea manevrei triple (după Safar).

10. Aplicarea manevrei Djecson.

11. Principii de utilizare a cămilei orofaringiene.

12. Principii de utilizare a măştii faciale.

13. Efectuarea lavajului orofaringian.

14. Efectuarea sanării traheii cu cateterul.

15. Respiraţia artificială prin metodele simple ("gură în gură", "gură în nas"

16. Respiraţia artificială prin metoda" mască-sacul Ambu"

17. Funcţia şi cateterizarea venei periferice

18. Funcţia şi cateterizarea venei subclavie

19. Măsurarea presiunii venoase centrale

20. Regulile de expluatare şi conectarea cilindrilor cu gaze

21. Părţile componente esenţiale ale aparatajului pentru anestezie

22. Asamblarea conturului de respiraţie reversiv

23. Asamblarea conturului de respiraţie nereversiv

24. Părţile componente ale laringoscopului.

25. Principii de selectare şi utilizare a sondelor de intubare.

26. Laringoscopie directă orotraheală.

27. Tehnica efectuării respiraţiei artificiale cu masca.

28. Calculul volumului probabil de amestec gazos necesar pentru anestezie.

29. Masajul indirect al cordului

30. Administrarea intracardiacă a preparatelor medicamentoase în cazul

efectuării resuscitării

31. Monitorizarea activităţii cardiace (cu ajutorul cardiomonitoarelor)

32. Lavajul gastric prin sonda groasa

33. Aplicarea clisterelor evacuatoare

34. Cateterizarea vezicii urinare cu cateterul moale şi dur.

35. Aprecierea clinică a stadiilor anesteziei

36. Anestezia inhalatorie cu protoxid de azot

37. Anestezia inhalatorii cu ftorotan

38. Anestezia intravenoasă totală cu respiraţie spontană

39. Anestezia intravenoasă totală cu respiraţie mecanică continuă

40. Regulile şi tehnica de administrare a hemotransfuziei.

41. Construcţia şi folosirea fibrolaringoscopului

42. Tehnica intubaţiei nazotraheale

43. Tehnica intubaţiei endobronhiale

44. Funcţia şi cateterizarea venei jugulare

45. Funcţia şi cateterizarea venei femurale

46. Dezobstrucţia oro- şi nazofaringiană

47. Ventilaţia mecanică a pulmonilor: cu aparatele manuale; cu aparatele

pentru ventilaţie mecanică continuă.

48. Oxigenoterapia prin utilizarea sistemelor simple de inhalare a oxigenului

49. Catetrizarea transcutană a traheii

50. Tehnica conicotomiei si conicostomie cu acul Diufo.

51. Determinarea parametrilor ventilării mecanice a plaminilor după nomo-

grama Redford

52. Tehnica tamponamentului nazal anterior

53. Tehnica tamponamentului nazal posterior

54. Electrocardiografia

55. Defibrilarea inimii

56. Electrocardioversia

57. Metodele de titrare şi administrare a stupefiantelor

58. Nutriţia enterală prin sonda nazogastrală

59. Stimularea medicamentoasă a motoricii intestinale

60. Blocaj intercostal

61. Blocajul nn. ischiadic şi femural

62. Blocajul plexului brahial după Kulencampf

63. Blocajul n. brahial prin acces subaxilar

64. Funcţia lombară cu scop diagnostic şi curativ

65. Funcţia şi cateterizarea spaţiul epidural

66. Tehnica infuzie-transfuziei masive cu diureză forţată

67. Complexul de resuscitarea cardiorespiratorie-cerebrală.

68. Tehnica nutriţiei parenterale

69. Anestezia generală inhalatorie cu ftorotan şi protoxid de azot

70. Amestecul azeotrop şi metoda anesteziei

71. Neuroleptanestezia cu respiraţie spontană

72. Neuroleptanestezia cu ventilaţie mecanică

73. Ataranestezia cu respiraţie spontană

74. Ataranestezia cu ventilaţie mecanică

75. Anestezia generală cu Ketamină

76. Anestezia generala cu Sombrevină

77. Blocada ganglionară

78. Profilaxia aspiraţiei pulmonare

79. Intubaţia gastrică cu sonda Blakmore

80. Intubaţia nazogastrică.

81. Funcţia arterei radiale.

82. Funcţia arterei femurale.

83. Şuntarea arterio-venoasă în regiunea antebraţului.

84. Metodica hemocarboperfuziei

85. Terapia cu cuant.

86. Asigurarea asistenţei la operaţia de cataterizare a duetului limfatic

şi colectarea limfei.

87. Anestezia generala cu elemente de blocadă ganglionară

88. Hipotermia craniocerebrală

89. Funcţia şi cateterizarea aa. carotis ext. şi int.

90. Anestezia epidurală prelungită

91. Anestezia generală combinată

92. Tehnica exsanguinotransfuziei

93. Resuscitarea în neonatologie

2.3.2. Competenţa prognostică

Medicul anesteziolog-reanimatolog necesită pregătire pentru a efectua:

• Prognozarea evoluţiei patologiei la pacienţii de profil chirurgical şi nonchirurgical,

inclusiv la cei cu stări cu evoluţie critică.

• Orientarea pacientului la etapa de tratament în secţiile anestezie-reanimare,

inclusiv şi asigurarea reabilitării medicale şi sociale a pacientutlui

• Prognozarea evoluţiei morbidităţii şi complicaţiilor la diferite grupuri de pacienţi

• Prelucrarea, analiza şi sistematizarea informaţiei privitor la actualităţile şi

modernizării metodelor de diagnostic şi tratament în domeniul anesteziologie-

reanimatologie.

2.3.3. Competenţa praxiologică

Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să posede:

• Calităţi prevăzute de etica şi deontologia medicală şi de legislaţia profesională în

vigoare;

• Deprinderi profesionale de:

- Diagnostic şi evaluare clinico-biologică şi instrumentală a stării pacientului;

- Utilizare a metodelor de dirijare, susţinere, protezare şi monitorizare a funcţiilor

vitale afectate, inclusiv intraanestezic;

- Utilizare a tehnologiilor informaţionale în activitatea profesională şi de formare;

- Utilizarea tehnicii medicale

Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie apt pentru rezolvarea problemelor ce

ţin de:

- Diagnosticul, conduita şi profilaxia stărilor critice de origine chirurgicală şi

medicală sau pericolului atingerii acestor stări, in condiţiile prezenţei sau absenţei co-

morbidităţii;

- Evaluarea condiţiei pacientului, riscului anestezic şi alegerea tehnicii anestezice;

- Reabilitarea postoperatorie

- Activitatea consultativă şi cooperarea cu medicii de altă specialitate;

- întocmirea documentaţiei medicale

- Instruire şi cercetare

2.3.4. Competenţa managerială

Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie pregătit pentru a:

* Dirija acivitatea instituţiei medico-sanitare publice sau subdiviziunii medicale,

* Dirija personalul subaltern şi a crea un mediu favorabil de activitate în colectiv

* Monitoriza activitatea instituţiei sau subdiviziunii medicale

* Automonitoriza activitatea profesională

* Organiza şi dirija activitatea medicilor-specialişti de profil implicaţi în procesul de

diagnostic şi tratament al pacienţilor de profil

* Participa la activităţile societăţii, avînd scopul de a ameliora starea sănătăţii publice.

2.3.5. Competenţa de evaluare a activităţii profesionale

Medicul anesteziolog-reanimatolog trebuie să fie pregătit pentru a:

Utiliza metodele moderne de autoevaluare a activităţii profesionale

Utilizarea rezultatelor autoevaluării pentru proiectarea în continuare a

activităţiiprofesionale

Utiliza rezultatele autoevaluării activităţii profesionale ca indicator pentru

determinarea necesităţilor de perfecţionare.

2.4. Strategii de evaluare

Evaluarea competenţelor profesionale se realizează prin Examen de Stat (testare, examen

practic, examen teoretic).

3. Standard curricular

3.1. Sistemul disciplinelor academice

Sistemul disciplinelor academice este format din:

- Discipline de specialitate de bază (SB): Anesteziologie-Reanimatologie,

Anesteziologie-Reanimatologie în pediatrie, Anesteziologie-Reanimatologie

în obstetrică - stagii 164 săptămîni (92,2 % din durata totală a stagiilor).

- Discipline speciale conexe: Toxicologie, Cardiologie clinică şi

electrocardiografie, Farmacologie clinică, Neurologie, Morfopatologie, Anatomie

topografică şi chirurgie operatorie, Diagnostic clinic şi de laborator, Tehnologii

informaţionale în clinică, Hematologie - transfuziologie - stagii 16 săptămîni (8,8 % din

durata totală a stagiilor).

- Discipline opţionale: Boli infecţioase, Alergologie clinică, Hepatologie

clinică, Nefrologie clinică, Sănătate publică şi management, Geriatrie,

Nutriţie, Bioetică, Imunologie.

Pregătirea teoretică:

- Prelegeri, cu reflectarea problemelor actuale în domeniul specialităţii, la

disciplinele de bază - 200 ore.

- Prelegeri, cu reflectarea problemelor actuale în domeniul specialităţii, la

disciplinele conexe - 100 ore.

Pregătirea practică: seminare:

- pentru disciplinele de bază - 439 ore.

- pentru disciplinele conexe - 92 ore.

lucrări practice:

- pentru disciplinele de bază - 2310 ore.

- pentru disciplinele conexe - 202 ore.

Alte forme didactice - prezentarea şi discutarea pacienţilor la vizitele profesorilor,

asistenţilor şi şefilor de secţii, participarea la conferinţele matinale a clinicii, pregătirea şi

discutarea referatelor, participarea la şedinţele Societăţii de specialitate, participarea la

anestezii.

Numărul total de ore didactice - 3343.

Stagii pentru 4 ani de studii - 180 săptămîni, din care:

164 săptămîni stagii în clinicile chirurgicale şi nonchirurgicale specializate pentru

disciplinele de bază, care vor include participarea la anestezii şi pregătirea pacienţilor

pentru anestezie, examenul clinic şi paraclinic al pacienţilor cu prezentarea şi

argumentarea rezultatelor, participarea la vizitele pacienţilor în secţiile de profil.

16 săptămîni stagii la catedrele şi în clinicile ce asigură studiile la ciclurile conexe -

lucrul sub conducerea, controlul şi în colaborare cu personalul catedrelor respective şi a

medicilor-specialişti, vizita şi discutarea pacienţilor, examenul clinic şi paraclinic,

diagnosticul şi tratamentul.

Durata activităţii rezidentului în clinică - nu mai puţin de 36 ore/săptămînă, inclusiv 18

ore didactice (ore curs, seminare, prezentarea pacienţilor şi argumentarea conduitei de

diagnostic şi tratament, participarea la conferinţe şi vizite matinale, managementul

pacientului în perioada perianestezică şi argumenarea respectivă etc.)

Gărzi - nu mai puţin de 4 lunar.

3.2. Obiectivele de formare în cadrul disciplinelor

3.2.1. Obiectivele de formare în cadrul disciplinelor de specialitate de bază:

• la nivel de cunoaştere

- fiziologia clinică şi mecanismele fiziopatologice de dereglare ale funcţiilor

sistemelor vitale ale organismului la maturi şi copii;

- manifestările clinice ale stărilor patologice cu evoluţie critică, examenul şi

analiza clinică, monitoringul funcţiilor vitale ale organismului;

sistemele şi scorurile de apreciere şi prognozare ale gravităţii şi evoluţiei stării

pacientului, inclusiv a riscului anestezico-chirurgical;

- teoriile, mecanismele şi metodele moderne de anestezie-analgezie,

inclusiv al echipamentului anestezic la maturi şi copii;

- reabilitarea postanestezică-postchirurgicală a pacientului;

- complicaţiile anesteziei, prevenirea şi combaterea lor;

- principiile şi metodele moderne de terapie intensivă şi îngrijire ale

pacienţilor cu stări patologice cu evoluţie critică de profil medical şi chirurgical;

- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală primară şi secundară şi conduita

în perioada postresuscitară;

- tratamentul dureri acute şi cronice;

- complexul integrat al examenului clinic, paraclinic şi monitoringul în

anestezie şi terapie intensivă;

- costul şi eficienţa în anestezie-terapie intensivă;

• la nivel de aplicare şi integrare:

- actul anestezie integral la pacienţii chirurgicali, tratamentul durerii acute şi

cronice;

- terapia intensivă şi îngrijirea pacienţilor cu stări patologice cu evoluţie critică;

- resuscitarea cardio-pulmonară şi cerebrală;

- consultul pacienţilor împreună cu medicii specialişti din alte domenii ale

medicinei

3.3. Strategii de evaluare

Evaluarea competenţelor profesionale se realizează prin examene de promovare

după fiecare an de studii la anesteziologie-reanimatologie şi colocviu diferenţiat la

Disciplinele speciale conexe: Toxicologie, Cardiologie clinică şi electrocardiografie,

Farmacologie clinică, Neurologie, Morfopatologie, Anatomie topografică şi chirurgie

operatorie, Diagnostic clinic şi de laborator, Tehnologii informaţionale în clinică,

Hematologie - transfuziologie. La disciplinele opţionale evaluarea se realizează prin

calificativul admis/respins.

4. Norme de asigurare şi monitorizare a procesului educaţional

4.1. Asigurarea cu cadre didactico-ştiinţifice.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" asigură

procesul de studii postuniversitare cu pesonal didactic - profesori universitari, doctori

habilitaţi şi doctori conferenţiari în raportul profesor / rezident =1/5.

Asigurarea didactico-materială se realizează de catedrele participante la

pregătirea postuniversitară a rezidenţilor la secialitatea anesteziologie-reanimatologie.

Bazele clinice şi baza tehnico-materială a catedrelor şi clinicilor care asigură

procesul de instruire a studenţilor vor fi utilizate şi pentru pregătirea medicilor

anesteziologi-reanimatologi. La bazele clinice raportul rezident / pacient = l / 3-5.

4.2. Termenii de realizare a procesului de studii

* Durata stagiilor de practică - 180 săptămîni.

* Durata orelor didactice timp de 4 ani - 2768;

* Activitate clinică – 2662 ore conform programului, inclusiv fiecare rezident

acumulează suplimentar încă 400 ore / an Activitate Clinică prin activitate în gărzi,

conferinţe practico-ştiinţifice, simpozioane etc.

* Durata sesiunilor - atestarea (examen de promovare) după fiecare din 4 ani de

studii - cîte l săptămînă.

* Durata vacanţelor - concediu de 30 zile după fiecare an de studii conform unui

grafic coordonat de catedră.

4.3. Evaluarea finală

Examenul de licenţă se realizează prin 3 probe: testare la calculator şi grilă,

examen practic şi examen teoretic oral. Materialele pentru examen (întrebări, teste,

bilete etc.) vor conţine întrebări din toate disciplinele prevăzute de planul de studii

proporţional timpului acordat pentru studierea lor. La Examenul de Licenţă se admit

persoanele care au îndeplinit integral programele conform planului de studii.

Absolvenţilor, care au susţinut cu succes Examenul de Licenţă, li se acordă

titlul de medic anesteziolog-reanimatolog.

5. Implementarea şi gestionarea standardului educaţional

Catedrele şi alte subdiviziuni ale Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie

"N. Testemiţanu", care perticipă la pregătirea medicilor anesteziologi-reanimatologi,

în activitatea lor didactică se conduc de cerinţele actualului document.