standardizarea asrsroo 2015 web.pdf · • definitivarea unui model de arhitectură de referinţă...

Aprilie 2015 • www.asro.ro ASROASRO

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

ORA E „INTELIGENTE“Rolul standardizării

Ś

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

EVENIMENT ............................................................................................................1Conferinţa Noi perspective în legislaţia în construcţii ...................................... 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ .......................................................................... 2ORAŞE „INTELIGENTE“ – Rolul standardizării. .......................................................... 2

ABC-UL STANDARDIZĂRII ................................................................................. 4Ce sunt comitetele tehnice? ............................................................................................. 4

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE ...................................................................... 6Noutăţi legislative apărute în luna martie 2015 ................................................... 6

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ .................................................................... 8Combaterea mucegaiului .................................................................................................. 8

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ ........................................................10Avântul externalizării ...........................................................................................................10

Construiţi temeinic! ..............................................................................................................16

Maşini de gătit pentru o lume mai bună! ...............................................................20

Barclays mizează pe durabilitate ..................................................................................24

Reuniunea ISO de la Singapore ................................................................................... 28

Sănătatea şi securitatea ocupaţională ......................................................................30

Cuprins

STANDARDIZAREA | aprilie 2015 1

EVENIMENT

Denumit „New Perspectives in Construction Law”, evenimentul a reprezentat, potrivit organizatori-lor, prima conferinţă ştiinţifică de drept al con-

strucţiilor din România, oferind oportunitatea reunirii cu cei mai importanţi profesionişti din întreaga lume. Confe-rinţa a fost concepută pentru a prilejui dezbateri şi work-shop-uri pe teme de interes în ceea ce priveşte legislaţia în construcţii, aplicabilă profesioniştilor din sector, urmă-rind să aducă o serie de clarificări asupra pieţei româneşti de profil, aflată în permanentă dezvoltare. Timp de trei zile, cei interesaţi au avut posibilitatea să par-ticipe la şase sesiuni de lucru în cadrul cărora s-au discu-tat diverse subiecte, precum particularităţile contractului de antrepriză, rezolvarea alternativă a disputelor, legislaţia din sectorul energetic şi cel al infrastructurii etc. Conferinţa a reunit importanţi vorbitori internationali – Richard Bailey, preşedinte al Societăţii Britanice de Drept al Construcţiilor, Monika Chao-Duivis, secretar general permanent al Societăţii Europene de Drept al Construcţi-ilor, Virginie Colaiuta, copreşedinte al subcomitetului de rezolvare a litigiilor din cadrul International Bar Associ-ation şi Matthew Bell, preşedinte al Subcomitetului aca-demic al Society of Construction Law Australia, cărora li s-au alăturat profesionişti români din mediul academic şi din domeniul dreptului în construcţii.Asociaţia de Standardizare din România a fost repre-zentată, în cadrul acestui eveniment, de doamna Iuliana Chilea, director al Direcţiei Standardizare la ASRO, care a susţinut lucrarea „Legătura între legislaţia şi standardi-

zarea în construcţii”. Ea a adus în discuţie legătura indiso-lubilă între legislaţia şi standardizarea în domeniul con-strucţiilor, reglementările tehnice (normative, specificaţii, coduri etc.) cuprinzând numeroase referinţe la standarde europene.În promovarea politicilor publice, MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), în ca-litate de autoritate de reglementare, emite reglementările tehnice în domeniu, ce au un caracter obligatoriu şi aduc anumite completări referitoare la aspecte care nu sunt precizate în standarde. Pentru avizarea proiectelor de reglementare tehnică este necesar avizul ASRO, care reprezintă o analiză a proiectu-lui de reglementare din punct de vedere al standardizării. În 2014 ASRO a emis un număr de 30 avize, în acest sens fiind amintite: „Normativ pentru evaluarea in situ a rezis-tenţei betonului din construcţiile existente. Exemple de aplicare, indicativ NP 137”, „Ghid privind recepţia lucrărilor de montaj şi finisare a sistemelor de plăci din gips-carton”, „Ghid privind proiectarea geotehnică, indicativ GP 129”.La nivel european, standardele armonizate din domeniul construcţiilor intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind stabilirea unor condiţii armonizate pentru co-mercializarea produselor pentru construcţii şi abrogarea Directivei 89/106/CEE a Consiliului. Standardele armoni-zate în construcţii precizează nivelul optim al principale-lor caracteristici de calitate şi de siguranţă ale produselor, metodele de analiză şi încercări, modalităţile de efectuare a recepţiei calitative a loturilor de mărfuri, condiţiile de ambalare, transport, depozitare etc.Standardele armonizate permit eliminarea barierelor din calea comerţului internaţional şi facilitează cooperarea in-ternaţională pentru că produsele sunt verificate o singură dată şi pot circula liber peste tot, pe orice piaţă din lume. În acest moment 581 standarde armonizate au fost adop-tate la nivel naţional. Dintre acestea, a fost elaborată în cadrul comitetelor tehnice ASRO corespunzătoare, versi-unea română pentru 577 standarde armonizate.

Versiunea română a acestor standarde poate fi achiziţionată de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abona-mente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucu-reşti, telefon: 021 316 77 23, fax: 021 317 25 14; 021 312 94 88.

Conferinţa NOI PERSPECTIVE ÎN LEGISLAŢIA ÎN CONSTRUCŢII

Cristina Chirea, expert standardizare, Direcţia Standardizare, ASRO

Asociaţia Romană de Drept al Construcţiilor (Romanian Society of Construction Law – RSCL) a organizat în perioada 19-21 martie 2015, la sediul Camerei de Comerţ şi Indus-trie a României (CCIR) din Bucureşti, prima conferinţă anuală pe subiecte de interes pentru domeniul legislaţiei în construcţii.

2

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

ORAŞE „INTELIGENTE“ – Rolul standardizăriiEugenia Aghinii, expert principal standardizare, ASRO

Conceptul „Smart Cities“ se referă la integrarea tehnologiilor noi în mod special ICT (Information and Communication Technologies) cu energia, transportul şi zonele ur-banizate, în vederea creşterii bunăstării locuitorilor oraşelor şi metropolelor. În acest concept sunt cuprinse aspecte referitoare la eficienţa energetică a clădirilor, modali-tăţi de transport curat (nepoluant), reţele electrice „inteligente“ şi surse regenerabile de energie, toate privite ca elemente ale infrastructurii zonelor urbanizate în vederea unei utilizări optime. Ca urmare a acestei abordări, oraşele şi metropolele îşi pot re-duce semnificativ poluarea mediului ambiant şi emisiile de dioxid de carbon (efectul gazelor de seră) (de exemplu, la nivel european se prognozează o reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 40% până în anul 2020, prin producerea şi utilizarea durabilă a energiei).

Acest concept este corelat cu conceptul „Smart Grid“, fiind considerat o consecinţă a dezvoltării reţelelor elec-trice „inteligente“ şi a fost promovat la nivelul standardi-zării internaţionale de către IEC.

Smart Cities şi standardizarea internaţională la nivel IEC

Pentru a răspunde complexităţii tematicilor de standar-dizare referitoare la Smart Cities, SMB (Standardization Management Board) IEC a creat grupul SEG 1, intitulat „Systems Evaluation Group - Smart Cities“, ca parte a unui mod de abordare sistemică (concept denumit de IEC „system approach“), similar abordării tematicilor de stan-dardizare Smart Grid. SEG 1 este un grup care reuneşte toate organizaţiile din afara IEC inclusiv forumuri, con-sorţii, considerate părţi interesate de tematicile Smart Ci-ties şi experţii IEC din comitetele tehnice relevante pentru acest domeniu.

Structură SEG 1: Acest grup are un convenor (orga-a. nizator), un secretariat asigurat de SUA, 7 Grupuri de Lucru (Working Groups) aprobate la ultima reuniune a grupului care a avut loc în luna februarie 2014 şi 3 Task Groups (TG)(Grupuri de Acţiune).Misiunea SEG 1:b.

identificarea tuturor sistemelor electrotehnice care •constituie infrastructura electrică a unui oraş şi sta-bilirea cazurilor generale de aplicare (use cases);definitivarea unui model de arhitectură de referinţă •care să răspundă complexităţii tematicilor de stan-dardizare specifice Smart Cities;o foaie de parcurs pentru standardizare (standar-•dization roadmap) având ca scop identificarea standardelor existente aplicabile acestui domeniu,


inclusiv analiza elementelor neacoperite (gap ana-lysis) din standardele existente, pentru a răspunde cerinţelor „Smart Cities“;o colecţie de termeni şi definiţii specifice acestui •domeniu;o schiţare (maping) a activităţilor în strânsă cola-•borare cu ISO şi alte organizaţii de standardizare, inclusiv forumuri, consorţii.

Toate aceste acţiuni sunt stabilite atât în cadrul IEC,cât şi în cooperare cu alte organizaţii cum ar fi: ISO (de exem-plu, Joint Techical Committee ISO/IEC JTC 1, Tehnologia informaţiei), ITU-T (Uniunea Internaţională de Teleco-municaţii), iar la nivel european, Grupul de Coordonare CEN-CENELEC-ETSI/SSCC - CG (Smart and Sustaina-ble Cities and Communities - Coordination Group).SEG 1 fost constituit pentru o perioadă limitată (cel mult doi ani), nu are rol de a publica standarde internaţionale, ci numai de elabora un document de tip foaie de parcurs (roadmap) pe care să-l prezinte SMB, împreună cu reco-mandarea dacă acest SEG va fi sau nu va fi transformat într-un Systems Committee pentru Smart Cities (SyC este o structură complexă care reuneşte mai multe TC/SC convenţionale şi alte organizaţii din afara IEC; are rol de a elabora şi publica standardele de sistem), termenul propus pentru aceste recomandări – prima jumătate a anului 2015.Între timp se află în curs de elaborare de către IEC MSB (Market Strategy Board) o Carte Albă a Smart Cities.

Smart Cities şi standardizarea europeană

Recunoaşterea legăturii distincte dintre conceptul Smart Cities şi standardizarea europeană s-a materializat prin organizarea unui seminar intitulat „Smart Cities and Energy“ în anul 2012 şi, ca urmare a acestui seminar, CEN şi CENELEC au decis constituirea unui grup de coor-donare intitulat „Smart and sustainable cities and com-munities - Coordination Group (SSCC – CG)“. În aprilie 2014 prin acordul CEN/CENELEC/ETSI Joint Presidents’ Group, a fost aprobată cererea ETSI de a participa la acest grup, fiind interesată de aspectele ICT. SSCC-CG va ra-porta direct consiliilor tehnice CEN, CENELEC şi ETSI.

Structura SSCC-CG:a. secretariat asigurat de AFNOR;•preşedinte : dl Jean-Félix, Managing Director of •Syntec Ingénierie, şi vicepreşedinte al EFCA (Eu-ropean Federation of Engineering Consultancy As-sociations);membrii, care includ reprezentanţi ai:•comitetelor tehnice CEN, CENELEC şi ETSI rele-•vante pentru domeniu;organismelor consultative şi de coordonare CEN •şi CENELEC (de exemplu, CEN/CENELEC Sector Forum Energy Management, SFEM, CEN Strategic Advisory Board on Environment SABE) ;Centrului de Management CEN-CENELEC;•Secretariatului ETSI şi reprezentanţi ETSI nomina-•lizaţi de Consiliul ETSI;

organizaţiilor partenere ale CEN şi CENELEC; •membrilor CEN şi CENELEC interesaţi de acest •domeniu;organizaţiilor reprezentative ale oraşelor şi comu-•nităţilor.observatori, care includ reprezentanţi ai ISO (re-•spectiv, comitetul tehnic ISO/TC 268 „Sustainable development in communities“), IEC, ITU, ai Direc-toratului General al Comisiei Europene şi ai secre-tariatului EFTA.

Pentru desfăşurarea activităţii, SSCC-CG s-au constituit trei Task Groups (TG)(Grupuri de Acţiune):

TG 1 „Mapping of relevant International, european •and national standardization initiatives“ (condus de AFNOR);TG 2 „Mapping of stakeholders and interested par-•ties in Europe“ (condus de AFNOR);TG 3 „Mapping of topics and issues to be dealt with •under the scope SSCC-CG2“ (condus de BSI).Rezultatele activităţii celor trei grupuri şi recoman-•dările pentru acţiunile viitoare, în mod special dacă va fi necesară constituirea unor comitete tehnice pentru activităţile de standardizare vor fi cuprinse într-un raport pe care-l va elabora SSCC_CG.

Misiunea SSCC-CG. b. SSCC-CG acţionează pe trei niveluri:

coordonarea strategică: SSCC-CG va asigura ca ac-•tivităţile de standardizare să fie complementare şi să fie evitat paralelismul cu cele existente la nivel naţional, european (TC CEN şi CENELEC) şi in-ternaţional (ISO/IEC/ITU) din acest domeniu (de exemplu, Smart Metering, Smart Grids, vehicule electrice);coordonarea tehnică: SSCC-CG va asigura o impli-•care corectă a comitetelor tehnice CEN, CENELEC şi ETSI, constituind o platformă pentru discuţii între factorii interesaţi şi experţii tehnici. Acesta îşi propune să armonizeze principiile generale şi terminologia referitoare la „Smart and Sustainable Cities and Communities“ şi face propuneri către consiliile tehnice ale CEN, CENELEC şi consiliul ETSI.identificarea, mobilizarea, susţinerea şi încurajarea •tuturor părţilor interesate şi implicate la nivel eu-ropean privind angajarea şi asumarea obligaţiilor acestora faţă de obiectivele propuse. În acest sens, va fi realizată o platformă electronică a părţilor in-teresate şi implicate la nivelul organizaţiilor repre-zentative ale oraşelor şi comunităţilor.

SSCC-CG şi-a finalizat sarcinile până la sfârşitul anului 2014, iar raportul final CEN-CENELEC-ETSI a fost apro-bat de Consiliile Tehnice ale organizaţiilor europene la începutul anului 2015. Acesta conţine o analiză detaliată şi recomandări privind standardizarea europeană (core-lată cu iniţiativele la nivelul organizaţiilor internaţionale ISO, IEC, ITU) pe tematici dedicate „oraşelor inteligente şi dezvoltării durabile a comunităţilor”.

4

ABC-UL STANDARDIZĂRII

Comitetele tehnice se înfiinţează în scopul elaborării şi revizuirii standardelor şi a celorlalte documente de stan-dardizare din domenii de activitate specifice. Factorii in-teresaţi de standardizarea unui domeniu de activitate pot face parte din comitetele tehnice de interes, pentru par-ticiparea directă la elaborarea prescripţiilor şi cerinţelor din standardele pe care le vor aplica ulterior. În funcţie de interesul urmărit, membrii comitetelor tehnice pot fi: producători, consumatori, cadre din mediul universitar şi cercetare, reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai or-ganizaţiilor neguvernamentale. Organizarea comitetelor tehnice are la bază reprezentarea corespunzătoare a tu-turor factorilor de interes care participă la activitatea de standardizare.Atât la nivel internaţional, cât şi european, Directivele ISO/IEC, precum şi Regulamentele Interne CEN/CENE-LEC stabilesc, pentru comitetele tehnice de standardizare, metodologia de înfiinţare, desfiinţare, coordonare a acti-vităţii, componenţa şi activitatea desfăşurată de acestea. Această metodologie a fost preluată de organismul naţi-onal de standardizare, prin standardele metodologice din seria SR 10000 şi procedurile ASRO. În acest sens, art. 4 din OG nr. 39/1998 privind activi-tatea de standardizare naţională din România, stabileşte regulile de bază ale activităţii de standardizare naţi-onală, reguli determinate de obiectivele comitetelor teh-nice naţionale şi misiunea organismului naţional de stan-dardizare din România, şi anume:

a) îmbunătăţirea calităţii vieţii;b) obţinerea unei economii globale de materiale, energie şi efort uman;c) protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, a mediului înconjurător şi apărarea intereselor consuma-torilor;d) protecţia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor şi serviciilor adaptat necesităţilor şi verificat corespunzător;e) recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor româneşti;f ) promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi teh-

nologiei, ţinând seama de gradul de dezvoltare al econo-miei;g) stabilirea unui sistem unitar de cerinţe pentru certifica-rea conformităţii;h) înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului in-ternaţional;i) reprezentarea intereselor economiei naţionale în activi-tăţile de standardizare internaţionale şi europene.

Activitatea de standardizare naţională se desfăşoară în cadrul comitetelor tehnice naţionale de standardizare, organizate pe domenii de activitate. Acestea sunt astfel organizate încât să reflecte domeniile în care funcţionează comitetele tehnice la nivel internaţional şi european. Or-ganizarea comitetelor tehnice naţionale „în oglindă” cu cele europene/internaţionale reprezintă modalitatea prin care activitatea europeană şi internaţională de standardi-zare se transpune la nivel naţional în mod coerent. Lista comitetelor tehnice naţionale, constituite în cadrul ASRO, în „oglindă” cu comitetele europene şi respectiv interna-ţionale, este disponibilă pe site-ul ASRO www.asro.ro/standardizare. Orice persoană fizică sau juridică, specialist sau practician dintr-un anumit domeniu, care are dorinţa şi interesul să participe la activitatea de standardizare şi se obligă să res-pecte regulamentele organismelor europene şi internaţi-onale şi standardele metodologice naţionale de standar-dizare, poate să devină membru într-un comitet tehnic. Există şi unele cerinţe formale, suplimentare, stabilite de fiecare organism de standardizare în parte. Cei care vor să devină membri ai comitetelor tehnice naţionale trebuie să aibă acces la Internet, să aibă cunoştinţe de operare a calculatorului, să cunoască cel puţin o limba de circulaţie internaţională şi să plătească taxa anuală de membru în comitetul tehnic.

Ce sunt comitetele tehnice?Jeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Organismele de standardizare coordonează activitatea de standardizare şi asigură in-frastructura necesară desfăşurării acesteia la nivel naţional, regional şi internaţional. Analiza, dezbaterea şi consensul asupra problemelor de ordin tehnic, precum şi ela-borarea propriu-zisă a standardelor se desfăşoară în cadrul unor colective de experţi, denumite comitete tehnice (CT), organizate şi administrate de organismele de stan-dardizare.


Ştiaţi că……?ŞI STANDARDELE ROMÂNE CARE STABILESC METODOLOGIA DE STANDARDIZARE SUNT ELA-BORATE TOT ÎNTR-UN COMITET TEHNIC?

Comitetul tehnic român ASRO/CT 0 - Principiile şi meto-dologia standardizării este comitetul care se ocupă cu elaborarea standardelor privind metodologia de standardi-zare şi adoptarea standardelor europene sau internaţionale care se referă la activitatea de standardizare.Patrimoniul ASRO/CT 0 este format din 10 standarde (8 standarde naţionale şi 2 standarde europene adoptate ca standarde române), şi anume:

SR 10000-10:2004, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 10: Adoptarea standardelor europene pentru telecomu-nicaţii ca standarde române;

SR 10000-3:2004, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 3: Structura şi modul de lucru ale comitetelor tehnice;

SR 10000-4:2012, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 4: Forma de prezentare a standardelor române;

SR 10000-6:2004, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 6: Reguli de redactare a standardelor;

SR 10000-8:2006, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 8: Adoptarea standardelor internaţionale şi a altor do-cumente internaţionale (altele decât standardele internaţio-nale) ca standarde române;

SR 10000-9:2007, Principiile şi metodologia standardizării. Partea 9: Adoptarea şi redactarea documentelor europene ca standarde române;

SR 13542:2009, Procesul de standardizare în organizaţie. Linii directoare pentru implementarea sa;

SR 13543:2009, Procesul de standardizare în organizaţie. In-ventarul şi descrierea instrumentelor;

SR EN 45020:2007, Standardizarea şi activităţi conexe. Voca-bular general;

SR GHID CEN/CLC 17:2012, Ghid de redactare a standardelor, luând în considerare necesităţile microîntreprinderilor şi ale în-treprinderilor mici şi mijlocii (IMM)

Ştiaţi că ……?LA NIVEL NAŢIONAL SUNT 165 DE COMITETE TEHNICE ACTIVE?

Comitetele tehnice sunt în permanentă schimbare, în func-ţie de interesul naţional manifestat; pot fi înfiinţate comi-tete tehnice noi într-un domeniu sau altul, după cum unele comitete existente pot fi suspendate sau chiar desfiinţate. Numerele lor nu se transmit de la un comitet la altul. Printre comitetele tehnice cele mai recente se numără:

ASRO/CT 386 – Homeopatie, ASRO/CT 388 – Facturare electronică, ASRO/CT 389– Comitetul consumatorului.

Ştiaţi că ……?ÎN ROMÂNIA, COMITETELE TEHNICE NAŢIONALE DE STANDARDIZARE SUNT ÎNFIINŢATE LA SOLI-CITAREA FACTORILOR INTERESAŢI DIN MEDIUL PUBLIC ŞI PRIVAT?

De exemplu, ASRO/CT 383 – Managementul inovării, a fost înfiinţat la data de 11.04.2012, la solicitarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS. Chiar în ace-laşi an, comitetul tehnic astfel înfiinţat a elaborat patru stan-darde referitoare la managementul inovării:

SR 13547-1:2012, Model de dezvoltare a afacerii prin inovare. Partea 1: Managementul inovării. Principii generale şi linii di-rectoare;

SR 13547-2:2012, Model de dezvoltare a afacerii prin inovare. Partea 2: Managementul proprietăţii intelectuale. Principii ge-nerale şi linii directoare;

SR 13547-3:2012, Model de dezvoltare a afacerii prin inovare. Partea 3: Transfer tehnologic. Principii generale şi linii direc-toare;

SR 13547-4:2012, Model de dezvoltare a afacerii prin inovare. Partea 4: Evaluarea capabilităţii de inovare şi a performanţei managementului inovării.

6

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna martie 2015.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994, privind armonizarea legislativă şi administrativă a statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agre-ment, publicată în JOUE C 87/1, din 13.03.2015.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, privind siguranţa jucăriilor, publicată în JOUE C 87/9, din 13.03.2015.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul (UE) 2015/326 al Comisiei din 2 martie 2015, de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), în ceea ce priveşte hidrocarburile aromatice policiclice şi ftalaţii, publicat în JOUE L 58/43, din 03.03.2015.

1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015, de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE şi 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Re-gulamentul privind paşapoartele ecvideelor), publicat în JOUE L 59/1 din 03.03.2015.

1.2.3 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/389, al Comisiei din 5 martie 2015, de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului, privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun, publicat în JOUE L 65/11, din 10.03.2015.

1.2.4 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/502 al Comisiei din 24 martie 2015, privind autorizarea prepa-ratului de Saccharomyces cerevisiae NCYC R404, ca aditiv pentru hrana vacilor de lapte (titular al autorizaţiei Micro Bio-System Ltd), publicat în JOUE L 79/57, din 25.03.2015.

1.2.5 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/504 al Comisiei din 11 martie 2015, de punere în aplicare a

Noutăţi legislative apărute în luna martie 2015Mihaela Vorovenci, jurist ASRO


Regulamentului (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind cerinţele administrative pentru omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehicule agricole şi forestiere, publicat în JOUE L 85/1, din 28.03.2015.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 2359/2014 din 26/11/2014, pentru apro-barea reglementării tehnice „Ghid privind reabilitarea conductelor pentru transportul apei. Indicativ GP 127-2014”, publi-cat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 2, din 05/01/2015.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 339/2015, din 03/03/2015, privind apro-barea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 170, din 11/03/2015.

2.3 Lista Ministerului Afacerilor Externe din 11/03/2015, cuprinzând produsele militare supuse regimului de con-trol al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, din 11.03.2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 174, din 13/03/2015.

2.4 Lege nr. 50/2015 din 19/03/2015 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 189, din 20/03/2015.

2.5 Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 308/2015, din 17/03/2015 privind controlul prin verificare periodică a dispozi-tivelor medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 194, din 24/03/2015.

2.6 Hotărâre nr. 206/2015 din 25/03/2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 208, din 30/03/2015.

8

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Cum şi din ce motive apare o calificare în cadrul unei în-treprinderi? Întreprinderile care asigurau curăţenia nu ur-mau un mod de operare sau nişte etape precise în dome-niul tratării mucegaiului: ele erau preocupate de protecţia celor care ocupă imobilele sau locuinţele şi a mediului. Persoanele care oferă imobile spre închiriere (proprietarii), cei care le gestionează (locatarii) duceau lipsă de personal calificat. Doctorul Fabien Squinazi, director al Laborato-rului de igienă al oraşului Paris, este cel care a contribuit la apariţia acestei calificări. La cererea medicilor, adesea în urma stabilirii unui diagnostic de boală respiratorie pro-vocată de prezenţa mucegaiului, LHVP realizează de mai mulţi ani audituri la domiciliul persoanelor particulare”, afirmă Alain Gandolfini, preşedinte al Qualipropre. Con-statarea LHVP confirmă studiile Observatorului calităţii aerului de interior sau ale Ministerului Ecologiei. Cifrele sunt îngrijorătoare: 40% dintre locuinţe prezintă probleme de umiditate, 5 % sunt puternic contaminate, iar 70% dintre locuinţele contaminate nu prezintă semne vizibile. De aceea, el mizează pe Qualipropre pentru a construi un demers care să pună în valoare activitatea bine desfăşurată de către un profesionist. Foarte adesea, mucegaiul este ascuns sub tapet, iar la creşe, grădiniţe şi

şcoli, sub desenele făcute de copii. Fenomenul se agra-vează din mai multe motive: factorii de umiditate sunt le-gaţi de comportamentul locuitorilor şi sunt agravaţi de o lipsă a aerisirii şi de o izolaţie perfectă”, precizează Fabien Squinazi. Când se hotărăsc să cureţe ei înşişi încăperile, locatarii se expun unei dispersii periculoase pentru sănă-tatea lor a sporilor mucegaiului, care sunt foarte alergici. „Suprafeţele mici mucegăite pot fi curăţate de locatari cu un produs detergent şi dezinfectate cu clor, apoi trebuie uscate la căldură şi trebuie aerisită încăperea. Pentru ce-lelalte suprafeţe, se impune apelul la specialişti”, adaugă Fabien Squinazi.

Valoare adăugată pentru prestatorii de servicii

„Criteriile de calificare se bazează pe tehnică (mijloace, produse, echipamente de protecţie individuală (EPI) şi proceduri de intervenţie). Calitatea, prevenirea şi secu-ritatea (supravegherea reglementării, identificarea riscu-lui) şi formarea, care privesc tot personalul, fac obiectul unor criterii de apreciere”, afirmă Jean-Pierre Duquesne, membru al comitetului de conducere al Qualipropre. Qualipropre a lucrat cu Institutul naţional de igienă şi de curăţare în medii industriale, „ramura armată tehnologic” a Federaţiei Întreprinderilor de Prestare a Serviciilor de Curăţenie. „Trebuia să nu se piardă din vedere un prin-cipiu simplu: întreprinderea care solicită o calificare nu este medic. Qualipropre a ales trei module: stabilirea unui protocol pentru a trata mucegaiul, protejând persoanele şi mediul, pentru operatori, crearea şi monitorizarea echi-pelor care intervin pe teren şi realizarea unui deviz, a unei evaluări. Activitatea INHNI este fundamentală în ceea ce priveşte alegerea şi utilizarea EPI, controlarea trasabilităţii deşeurilor şi utilizarea bactericidelor”, afirmă Alain Gan-dolfini.

Mucegaiul, riscurile şi patologiile pe care le generează

Mucegaiul este format din ciuperci microscopice care nu aparţin nici regnului vegetal, nici celui animal. Acestea se dezvoltă pe substanţe organice inerte. Ele sunt for-mate dintr-un micelium, care emite spori dispersaţi în

Combaterea mucegaiuluiJean-Claude Tourneur

Rod al colaborării dintre Qualipropre (abrevierea termenului qualité – calitate – şi cu-vântul propre – curat), Laboratorul de igienă al oraşului Paris (LHVP) şi INHNI (Institutul naţional de igienă şi curăţare în medii industriale), calificarea „curăţarea şi decontami-narea suprafeţelor contaminate de mucegai” reprezintă o oportunitate de care trebuie să beneficieze întreprinderile care asigură curăţenia şi serviciile asociate. Gestionată de Qualipropre, care se bazează pe standardul NF X 50-091, această nouă dispoziţie permite analiza unui adevărat flagel care afectează igiena publică.

Pentru tratarea suprafeţelor mari care au fost contami-nate de mucegai, se impune apelul la serviciile unor pro-fesionişti


aer, ape sau alţi vectori precum obiectele sau… indivizii. Există zeci de mii de tipuri de mucegai şi 60 de specii în habitatul umed. Principalele trei genuri sunt Aspergillus, Cladosporium şi Penicillnium. Mucegaiul face parte din mediul natural, el este prezent în pământ, sol şi în sub-stanţa organică în stare de descompunere. Sporii unor mucegaiuri izolaţi în aerul exterior se pot regăsi în aerul de interior, prin transfer. „Există un risc sanitar potenţial când mucegaiurile se dezvoltă în interiorul încăperilor, pe suprafeţe umede precum tapetul, în camerele de toaletă, în spatele mobilelor sau sub acoperitoarele de sol textile. Este cazul birourilor, al locuinţelor, creşelor, şcolilor sau al spaţiilor de petrecere a timpului liber, al încăperilor în care se depozitează arhivele, în bucătării şi restaurante. Riscul legat de expunerea la mucegai în mediile de in-terior mucegăite depinde de sensibilitatea individuală a ocupanţilor, de timpul petrecut în încăperile contaminate, de speciile prezente şi de suprafaţa zonelor contaminate. Efectele lor asupra sănătăţii sunt de mai multe tipuri. Pa-tologiile infecţioase, efectele toxice, iritările mucoaselor respiratorii şi alergiile sunt cele mai frecvente.

REPERE

Qualipropre: standardul NF X 50-091 şi acreditarea COFRAC

Creat în 1996, Qualipropre face parte dintre organis-mele de calificare a întreprinderilor (OQE). Funcţiona-rea sa în trei colegii i-a permis să participe la lucrările de standardizare care au condus la elaborarea standardului NF X 50-091, care stabileşte cerinţele pe care trebuie să le respecte organismele de calificare a întreprinderilor, pen-tru a asigura transparenţa şi imparţialitatea funcţionării lor. Codul Pieţelor Publice, apărut în urma decretului de la 1 august 2014, recunoaşte certificatele de calificare, ca dovadă a competenţei unui solicitant (articolul 45-1 şi 2). Qualipropre a fost cel de-al treilea organism care a depus, la sfârşitul lunii octombrie 2014, dosarul său de acreditare la Comitetul Francez de Acreditare (COFRAC).

LHVP

Laboratorul de igienă al oraşului Paris are peste o sută de ani de la înfiinţare şi este, începând din 1977, un serviciu al Primăriei Parisului, specializat în protecţia mediului. Acesta posedă mai multe competenţe ştiinţifice pentru a studia calitatea mediilor din zona urbană (aer ambiant, aer al mediilor de interior, ape, suprafeţe şi alimente). El con-tribuie la evaluarea expunerii populaţiei sau a persoanelor bolnave la agenţi microbiologici şi fizico-chimici într-un demers de evaluare a riscurilor sanitare. LHVP este cer-tificat în conformitate cu standardul ISO 9001 pentru re-alizarea anchetelor, a prelevării de probe, a analizelor şi a studiilor referitoare la evaluarea riscurilor sanitare legate de mediu şi este acreditat de COFRAC pentru programele 100-1, GTA 23 şi 97. El este agreat de Ministerul Sănătăţii pentru controlul sanitar al piscinelor (prelevări şi măsu-rări pe locaţie).

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 351, februarie 2015

Mucegaiul poate genera boli respiratorii şi alergii 40% din locuinţe prezintă probleme de umiditate, 5% fi-ind puternic contaminate, iar 70% din locuinţele conta-minate nu prezintă semne vizibile

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Externalizarea este o decizie strategică pentru întreprindere. Ea permite îmbunătăţirea eficienţei, reducerea costurilor, accelerarea ritmului de fabricare a produselor şi concentrarea pe specificul activităţii. Cu ajutorul unui standard ISO, viitorul este promiţător.

Avântul externalizării


Perspectivă care îi sperie pe mulţi, externalizarea constituie un nou model adoptat în întreaga lume în sectorul privat, ca şi în cel public, cu multiple avantaje. Ea permite unei or-

ganizaţii să îşi realizeze obiectivele operaţionale, să îşi sporească valoarea adăugată, să îşi utilizeze resursele în mod raţional şi să atenueze riscurile. Cu alte cuvinte, utilizarea serviciilor externe – pentru anumite segmente sau pentru managementul unor sisteme întregi – per-mite organizaţiei care externalizează o funcţie (clientul) să se concentreze pe competenţele sale de bază. Contrar concepţiei potrivit căreia organizaţia vrea să facă economii profitând de o mână de lucru mai ieftină în străinătate (cazul delocalizării), ea se poate realiza cu prestatori de servicii din ţară sau din străinătate. Externalizarea permite clientului să aibă acces la o expertiză şi la un nivel de productivitate pe care nu le posedă pe plan intern. Când prestatorul de servicii poate rezolva problema lipsei de competenţă sau a unor capacităţi de producţie insuficiente (fapt care este frecvent în informatică), externalizarea este o soluţie de succes pentru ambele părţi. Statisticile în acest domeniu sunt relevante. Cabinetul de audit şi de consultanţă Deloitte a publicat recent o anchetă cu privire la externalizare şi internalizare în lume (2014 Outsourcing and Insourcing Survey), care abordează aspecte diferite: implicaţii politice, reglementare, destinaţii geografice, tehnologii şi management al furnizorilor. Platforma de cursuri online udemy.com a publicat, de exemplu, cifre edificatoare, care arată că, în 2013, 43% din sectorul IT era externalizat şi, în inter-val de un an, acest procent a crescut la 60%. Deloitte prevede, de altfel, că această tendinţă va continua, cu un coeficient de creş-tere de 12-26% în domeniul tuturor funcţiilor analizate.

Economii la scară largă

„Părintele” externalizării rămâne economistul David Ricardo, care a lansat la începutul secolului XIX principiul „avantajului comparativ”, dar abia în 1989, societatea Eastman Kodak a luat măsura – pe atunci revoluţionară – de a-şi externaliza sistemele informaţionale. Până atunci, modelul ideal era cel al marii întreprinderi bine in-tegrate, care îşi gestiona şi îşi controla direct activele. Or, marile societăţi, cu structurile lor greoaie, s-au confruntat cu incapaci-tatea de a face faţă concurenţei mondiale. Diversificarea a deve-nit atunci lozinca pentru a-şi lărgi domeniul de activitate şi a face economii la scară largă. Această evoluţie a condus numeroase grupuri mari să îşi schimbe strategia, pentru a se concentra pe activităţile şi pe competenţele lor esenţiale şi să aleagă ce este primordial şi ce este secundar pentru dezvoltarea lor.

Externalizare: pro şi contra

Dacă externalizarea poate părea „panaceul” pentru întreprinde-rile preocupate să îşi reducă cât mai mult cheltuielile generale şi să păstreze un număr minim de salariaţi, trebuie menţionat că există şi dificultăţi care trebuie evitate. Au fost desfăşurate nume-roase studii pentru a examina argumentele pro şi contra externa-lizării. Booz Allen Hamilton, lider în domeniul managementului şi al tehnologiei, a publicat în 2014 un raport care întocmeşte un bilanţ discutat al externalizării clasice. Raportul subliniază, totuşi, că această practică „permite, în general, să se facă econo-mii întrucât prestatorul extern are acces la o mână de lucru mai ieftină şi mai flexibilă şi la tehnologii mai recente şi mai eficiente.

Problemele cu care s-au confruntat organizaţiile ţin

de insuficienţa, sau mai bine zis de lipsa unor bune

practici de conducere

12

Organizaţiile afirmă că îşi reduc astfel costurile cu 15% datorită externalizării. Datamark Incorporated, care asigură servicii de management al conţinutului pentru întreprinderi clasate printre primele 500 de întreprinderi americane cele mai performante (Fortune 500) este de acord cu această afirmaţie. În Cartea sa albă din 2014, întreprinderea a analizat pe un eşantion reprezen-tativ de întreprinderi costurile pe un an şi pe trei ani, asociate cu externalizarea unor segmente ale proceselor lor. Datamark a constatat astfel o economie de costuri de 31% pe un an şi de 33% pe trei ani. Aceste cifre reprezintă incontestabil o reducere con-siderabilă a cheltuielilor pentru unele întreprinderi şi îndeamnă altele să urmeze acest model economic atractiv.

Cum poate fi de folos ISO?

Domnul Adrian Quayle, preşedinte al comitetului de proiect ISO/CP 259, Externalizare, şi doamna Gargy Keeni, de la Tata Consultancy Services, au acordat un interviu revistei ISO Focus. Domnul Quayle consideră că era evident faptul că standardi-zarea trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se intereseze de această practică economică. ISO/PC 259 a fost creat ca răspuns la numeroasele metodologii ivite odată cu apariţia externalizării. În urma unui studiu desfăşurat în Europa de organismul olandez de standardizare (NEN), s-a făcut o propunere pentru elaborarea unui standard internaţional ISO în acest sector. Factorii din domeniul externalizării doreau să se poată baza pe un vocabular comun aplicabil tuturor domeniilor de activitate, inclusiv cu privire la noţiuni-tip de externalizare, pentru o înţele-gere mai bună a acestui domeniu de către toate părţile interesate implicate în managementul ciclului său de viaţă. Acest demers a condus la redactarea şi publicarea ISO 37500:2014, Linii directoare referitoare la externalizare, ai căror autori sunt spe-cialişti ai practicilor de identificare a surselor şi de externalizare pentru piaţa mondială. O atenţie deosebită a fost acordată re-dactării unui standard generic, care se aplică tuturor sectoarelor, astfel încât să poată fi apoi completat şi adaptat unor necesităţi sectoriale specifice.

Spirit de colaborare

Doamna Keeni, care şi-a adus o contribuţie importantă la elabo-rarea noului standard, afirmă: „Luarea în calcul a punctelor de vedere ale tuturor părţilor interesate din sectorul public şi din cel privat a constituit o provocare”, recunoaşte ea, subliniind spiritul de colaborare de care ambele au dat dovadă pentru a face să co-incidă opinii divergente cu privire la cerinţe complexe, de tipul: trebuia să se înscrie inovaţia şi îmbunătăţirea continuă în ciclul de viaţă, sau trebuia să prevaleze obligaţia de a respecta angaja-mentele contractuale? Domnul Quayle a pus accentul pe alt aspect: „Alături de sta-bilirea proceselor comune şi a celor mai bune practici, echipa a acordat un loc central conducerii întrucât experienţa arată că numeroase probleme ţin de insuficienţa sau de lipsa unor bune practici în acest domeniu”. ISO 37500 abordează problema flexibilităţii în acordurile de ex-ternalizare pentru a răspunde evoluţiei necesităţilor întreprin-derii. Riscurile de externalizare sunt şi ele tratate pentru a se garanta relaţii de colaborare reciproc avantajoase. La redactarea standardului au fost invitaţi să participe factorii din domeniul ex-ternalizării din toate sectoarele. Deşi ISO 37500 nu vizează unul

ISO 37500 abordează problema flexibilităţii în acordurile de externalizare


Acest model nou oferă multiple avantaje

14

anume şi abordează externalizarea pentru organisme de toate dimensiu-nile, experienţele reunite de experţii proveniţi din toate domeniile – mai ales din sectorul fabricaţiei şi al serviciilor care se bazează pe tehnologia informaţiei, au fost preţioase pentru a pune la punct textul. Fără îndoială că, pe măsură ce standardul va câştiga în popularitate şi în vizibilitate, mai multe sectoare vor putea contribui cu cunoştinţe la revizuirea sa.

Un viitor promiţător

Inexistent în urmă cu 25 de ani, sectorul externalizării reprezintă astăzi o piaţă mondială de mai multe miliarde de dolari. Era clar că ISO trebuia mai devreme sau mai târziu să se ocupe îndeaproape de el. În anii viitori, tendinţa de externalizare pentru avantajele pe care le pre-zintă în ceea ce priveşte economiile la scară largă, rentabilitatea financi-ară, flexibilitatea şi productivitatea mare se va accentua. Dovada o consti-tuie creşterea vertiginoasă a externalizării în toate segmentele societăţii. Externalizarea, care, la origine, privea doar serviciile secundare, a câşti-gat funcţii-cheie, întreprinderile „descărcându-se” de segmente întregii ale lanţului lor valoric. Ce ne rezervă viitorul? Pe măsură ce ea capătă o amploare exponenţială în lumea întreagă, vor apărea în mod inevitabil probleme necunoscute până acum. ISO va fi la curent cu evoluţia şi cu tendinţele lor pentru a oferi soluţii standardizare ce vor ajuta toate părţile interesate să le evite sau să le soluţioneze.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 108, ianuarie-februarie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardi-zare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abona-ment anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

15

Totul despre externalizareDeşi este o problemă de actualitate, externalizarea este, totuşi, controversată. Această practică adoptată de întreprinderi cu intenţiile lăudabile de a-şi spori veniturile şi de a obţine un avantaj concurenţial, suscită uneori o anumită neîncredere. Este acuzată de mai multe inconveniente: scăderea calităţii produselor şi a serviciilor, nerespectarea termenelor de execuţie, nemulţumirea clienţilor – fără a-i uita pe salariaţi, care se tem că îşi vor pierde locurile de muncă. Or, în realitate, totul depinde de eficienţa managementului procesului. ISO 37500, primul standard internaţional care tratează acest subiect, va contribui la succesul demersului. Publicat în 2014, el îşi propune să armonizeze comunicarea şi să ajute toate persoanele implicate să înţeleagă mai bine interesul operaţiei. Peter Bannink, şef de proiect pentru ISO 37500, oferă aici lămuriri cu privire la această problemă.

Care a fost avantajul major al externalizării?

Ce anume a motivat crearea ISO/CP 259?

Ce domenii de expertiză au fost mobilizate?

Cum aţi procedat pentru a apropia interesele divergente?

Care sunt soluţiile pe care le aduce standardul?

Este posibil să se îmbunătăţească imaginea externalizării?

Datorită progreselor tehnologice înregistrate în ul-timii ani, externalizarea serviciilor a permis apariţia unui nou domeniu de activitate.

Diferite probleme fundamentale – mondializarea, lipsa unui limbaj comun în acest domeniu, la nivel internaţional – au motivat crearea acestui comitet de proiect. Trebuiau nuan-ţate unele idei preconcepute privind externalizarea: se insista pe reducerea costurilor şi se neglija valoarea adăugată, lipsea conducerea, existau puţine eforturi pentru stabilirea de relaţii durabile.

Cea mai largă gamă a părţilor interesate pentru atingerea unui consens solid. Experţii din toate sectoarele – fonduri de pensii, servicii financiare, administraţie, informatică, consul-tanţă, ambalaje şi energie – au participat astfel la redactarea standardului.

Care interese divergente? Într-o comunitate mondială nu există fron-tiere. Întreprinderile trebuie să caute procese eficiente de producţie şi competenţe în lumea întreagă. Nu am elaborat un document politic, am stabilit un consens al experţilor.

Conducerea externalizării se află în centrul modelului ciclului de viaţă al externalizării. Ea nu se limitează la coordonarea procese-lor, ci implică şi stabilirea de relaţii corespunzătoare şi crearea de procese eficace de decizie între clienţi şi furnizori.

De ce? Din cauza pierderii unor locuri de muncă? Este o soluţie tranzi-torie. Aspirăm cu toţii la prosperitate şi la reuşită. Introducerea standar-delor fiabile şi a liberului schimb aduce beneficii tuturor cetăţenilor lumii noastre mondializate. Externalizarea nu este un flagel, ci un mijloc de a repartiza mai echilibrat bogăţia în lume. Chiar dacă uneori consecinţele pot fi dureroase la nivelul individului, suntem obligaţi să evoluăm.

STANDARDIZAREA | aprilie 2015

16

Construiţitemeinic!

Într-o economie mondială în plină expansiune, cu o demo-grafie galopantă, necesitatea de a realiza infrastructuri du-rabile a devenit o provocare

majoră a epocii noastre. Două conferinţe ISO cu privire la in-

frastructură, care au avut loc re-cent la Londra şi la Singapore,

au permis abordarea acestei probleme.


Pentru a susţine dezvoltarea economică şi a ne păs-tra calitatea vieţii, avem nevoie de reţele rutiere şi feroviare de calitate, de apă, de surse durabile de

energie, de şcoli şi de spitale mai spaţioase – pe scurt, de o infrastructură mai bună. Această infrastructură, care reprezintă 4 miliarde de dolari americani pe an, este con-siderată de acum înainte unul dintre catalizatorii reviri-mentului economic. Drept dovadă, investiţiile consimţite în acest sector primordial au fost menţinute, în ciuda reducerilor bugetare impuse de austeritate. Numeroase coduri şi regulamente sectoriale servesc la reglementa-rea acestei industrii tentaculare. Totuşi, întrucât sunt tot atâtea standarde câte ţări, o asemenea situaţie a devenit o sursă de confuzie. Momentul nu putea fi mai bine ales pentru a uniformiza această situaţie haotică. Iată motivul pentru care, în octombrie 2014, ISO a găzduit două confe-rinţe, una la Londra şi cealaltă la Singapore, organizate de BSI şi, respectiv, de SPRING – membre ale ISO în aceste regiuni. Jacques Lair, preşedinte al comitetelor tehnice pentru amenajarea durabilă (ISO/TC 268) şi dezvoltare durabilă în construcţii şi lucrări de inginerie civilă (ISO/TC 59/SC 17) este unul dintre experţii care au participat la ambele reuniuni. În interviul care urmează, el ne oferă câteva lămuriri cu privire la acest domeniu de activitate, căruia i-a consacrat întreaga sa carieră.

ISO Focus: Jumătate din populaţia lumii trăieşte as-tăzi în mediul urban. Ce provocări presupune acest lucru pentru serviciile de infrastructură? Cum au abordat aceste probleme conferinţele organizate re-cent pe această temă la Londra şi la Singapore?

Jacques Lair: Conferinţele ţinute la Londra şi la Singa-pore au adus răspunsuri prin exemplul metropolelor care au elaborat proiecte de amenajare pe tema infrastructuri-lor. Totuşi, după părerea mea, dimensiunea urbanistică nu a fost luată suficient în calcul. În mod deliberat, hotărârea luată se bazează pe conceptul de oraş mare, care a optat pentru creşterea densităţii populaţiei, nu pe extinderea lui. Cum stau lucrurile în realitate? Putem admite că această opţiune este universală în condiţiile în care este suficient să vizitezi oraşele nord-americane pentru a constata că, pe kilometri întregi în jurul centrelor oraşelor se dezvoltă cartiere rezidenţiale care se îndepărtează tot mai mult de infrastructurile descrise în cadrul acestei conferinţe? Este acesta un răspuns adecvat la aşteptările locuitorilor? Este acesta un răspuns bun de luat în seamă în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă? Oricare ar fi practicile de conducere, răspunsurile la aspiraţiile utilizatorilor vor trebui luate în calcul într-un mod sau altul. Fără a neglija, totuşi, diferen-ţele culturale şi obiceiurile de viaţă ale cetăţenilor. După

18

părerea mea, infrastructurile inteligente se aplică astăzi la un preţ suportabil şi ele sunt implementate în cartiere puternic urbanizate şi cu densitate mare.

ISO Focus: În sectorul infrastructurilor şi al trans-porturilor, diferitele industrii cunosc actualmente schimbări profunde şi trebuie să facă faţă unor pro-vocări multiple. Aţi putea să ne spuneţi mai multe cu privire la acest subiect?

Jacques Lair: Infrastructurile şi transporturile (vezi Fi-gura) sunt sectoare care constituie pentru întreprinderile industriale o oportunitate de activitate cu atât mai im-portantă cu cât este vorba despre piaţa internă sau de cea internaţională, iar marja de inovare este mare pe termen scurt, mediu şi lung. Totuşi, trebuie să adaptăm noţiunea de infrastructură şi de oraşe inteligente la mediul social şi economic al ţărilor sau al regiunilor avute în vedere. Răspunsurile la aşteptările sociale ale utilizatorilor sau la necesităţile oraşelor vor fi total diferite în funcţie de ni-velurile de evoluţie, de practicile de conducere, obiceiuri, cerinţele filozofice şi religioase şi de contextul cultural al unora şi al altora. Standardele viitoare vor trebui redactate astfel încât utilizatorii lor să le poată adapta ţinând seama de aceşti parametri diferiţi.

ISO Focus: Care sunt noile provocări pentru viitorul infrastructurilor, în mod deosebit pentru întreprin-derile de construcţii şi utilizatorii infrastructurilor? Cum pot ajuta standardele internaţionale?

Iată în câteva cuvinte ce cuprinde acest subiect:

Transporturile:• transport individual, transport în comun, căi rutiere, pietonale, piste pentru biciclişti, căi ferate, tramvai sau metrou.Apă: • de la apa potabilă la cea uzată, inclusiv recu-perarea, distribuţia şi tratarea apelor uzate.Energie:• energie sub toate formele, producerea sa, utilizarea şi bilanţul său de funcţionare, inclusiv efectele anexe şi colaterale (producerea de gaze cu efect de seră, poluare de toate tipurile) şi analiza întregului ciclu.Comunicaţii:• toate mijloacele de comunicare, in-clusiv noile tehnologii de informare şi comunicare.Deşeuri: • colectarea, selectarea şi tratarea deşeurilor.

Infrastructura

Infrastructur

Tran

spor

turi

Apă

Ener

gie

Com

unic

are

Deş

euri

În termeni simpli, infrastructura reprezintă „coloana vertebrală” a unei colectivităţi. Dacă astăzi aţi putut să beţi un pahar de apă, să vă conduceţi automobilul personal sau să luaţi autobuzul, toate acestea se datorează existenţei infrastructurii.

Jacques Lair, preşedinte al două comitete tehnice ISO cu privire la infrastructură


Jacques Lair: În primul rând, această evoluţie poate şi trebuie să furnizeze o nouă dezvoltare sectorului construcţiilor şi amenajării teritoriale; valoarea adăugată de aceste activităţi trebuie să aducă avantaje întreprinderilor şi acestea trebuie să profite de oportunităţi. Aceste pieţe sunt desigur de dimensiune internaţională; cele mai mari companii se vor confrunta cu concurenţa omoloagelor lor din alte state. Stan-dardele internaţionale vor juca un rol considerabil în prescrierea, răspunsul la con-sultări şi exploatarea acestor infrastructuri, dar şi în ceea ce priveşte diseminarea experienţelor şi a celor mai bune practici. Ele ar trebui, de asemenea, să deschidă porţile acestor pieţe care – să nu uităm – nu se limitează la proiectare şi construire, ci se extind şi la mentenanţă, la exploatarea acestor reţele şi la sfârşitul vieţii lor. Pe de altă parte, prezentarea machetei digitale (BIM) deschide oportunităţi noi pentru întreprinderile noastre, pentru proiectanţii şi arhitecţii noştri, această abordare ra-ţională trebuind să includă încă de la început toţi factorii de reuşită şi să faciliteze opţiunile şi deciziile.

ISO Focus: În calitate de preşedinte al două comitete ale ISO – ISO/TC 59/ SC 17, Dezvoltare durabilă în construcţii şi lucrări de inginerie civilă, şi ISO/TC 268, Amenajare durabilă, care sunt pentru dumneavoastră priorităţile esenţiale?

Jacques Lair: Este evident că, pentru mine, prin activitatea pe care o desfăşoară, cele două comitete sunt strâns legate. Dezvoltarea durabilă în cadrul comunităţilor nu este de conceput fără dezvoltarea durabilă a construcţiilor sau a infrastructurilor. Până acum, cele două comitete funcţionează în mod similar şi elaborează standarde internaţionale care, prin caracterul lor deschis, ar trebui să permită o implementare uşoară în toate statele. Statele participante sunt tot mai multe şi mai diversificate, de la cele mai mari până la cele mai mici, reprezentând o diversitate de contexte econo-mice, politice şi culturale.

ISO Focus: În plan personal, ce vă interesează cel mai mult în acest sector în care lucraţi de mai mulţi ani? Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, aţi face diferit unele lucruri?

Jacques Lair: Este mult timp de când am debutat în domeniul construcţiilor. I-am consacrat întreaga mea viaţă profesională, iar acum, la pensie, încerc să-mi aduc o modestă contribuţie la o activitate care mă motivează în mod deosebit: standardiza-rea internaţională. În timpul perioadei mele active, ce anume am descoperit care m-a pasionat? Actul de a construi rămâne acelaşi, dar fiecare construcţie, fie că este vorba despre o clădire sau o lucrare de inginerie civilă, rămâne unică. Realizăm în fiecare zi prototipuri în funcţie de locaţie, de tehnici, de perioade. Chiar dacă multora aceste lucrări li se par identice, pentru noi, constructorii, ele rămân total diferite. Întrucât am construit mult în Franţa şi în străinătate, astăzi evaluez importanţa standardizării: practicarea unui limbaj comun, utilizarea unui sistem de texte, de moduri de calcul coerente care asigură schimburi comerciale şi industriale echilibrate şi oportunităţi pentru toţi. Desigur, dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face-o fără ezitare, dar utilizând toate instrumentele actuale; această viaţă nouă mi s-ar părea şi mai pasionantă.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 108, ianuarie-februarie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abo-namente: [email protected]

Vor trebui să fie luate în calcul

răspunsurile la aspiraţiile utilizatorilor

20

Aproximativ 3 miliarde de persoane gătesc regulat pe focuri deschise sau pe sobe rudimentare care afectează atât sănă-tatea lor, cât şi a celor din jur. Pentru a sensibiliza cu privire la riscurile poluării aerului de interior şi a pune în evidenţă importanţa utilizării maşinilor de gătit şi a combustibililor „curaţi”, în protejarea sănătăţii oamenilor, Global Alliance for Clean Cookstoves a organizat un schimb de opinii pe Twit-ter pe 21 octombrie 2014, cu o lună înainte de summit-ul cu privire la maşinile de gătit. Experţii ISO/TC 285, Maşini de gătit, care elaborează standarde în acest domeniu, au parti-cipat la discuţie. Prezentăm câteva selecţiuni din cele spuse cu această ocazie.

Maşini de gătit pentru o lume

mai bună!


ISO @iso standardsDispozitivele de gătit „curate” pot îmbu-nătăţi în mare măsură condiţiile de viaţă, în mod deosebit pe cele ale femeilor din statele în curs de dezvoltare.

GlobalMoms @globalmomschallMamele ar putea să se ocupe mai bine de alimentaţia familiilor lor, ar putea să lucreze şi să se instruiască. Ar exista mai puţine ar-suri şi boli respiratorii.

WorldLungFoundation @WorldLungFnd10 milioane de decese se datorează bolilor pulmonare – la cei mai săraci şi mai vulne-rabili. Focurile pe care îşi gătesc hrana sunt primele vinovate. 3 miliarde de persoane sunt în pericol!

Shot@Life @ShotAtLifeNumeroşi copii respiră emanaţiile toxice ale focurilor deschise pe care se găteşte şi prezintă grave infecţii respiratorii, precum pneumonia.

GirlUp @GirlUpFemeile şi fetele irosesc cinci ore pe zi pentru a căuta şi căra combustibili, timp pe care ar putea să-l consacre studiului.

US EPA Research @EPAresearchDispozitivele de gătit mai „curate” salvează vieţi şi protejează mediul.

Clean Cookstoves @cookstovesUtilizarea lemnului şi a cărbunilor pentru gătirea hranei contribuie la despădurire. Dispozitivele de gătit „curate” protejează pădurile noastre.

Climasphere @climasphereFocurile pentru gătirea hranei degajează poluanţi toxici precum negrul de fum şi metanul, care au un impact major asupra climei. Dispozitivele de gătit „curate” con-tribuie la reducerea acestor emisii.

Climasphere @climasphereO energie curată şi durabilă în cămine – o temă importantă în discuţiile purtate la nivel mondial cu privire la energie. Maşinile de gătit cu combustibili „curaţi” fac parte din soluţie.

Radha Muthiat @RadhaStovesEfectele maşinilor de gătit care poluează aerul mai puţin şi care consumă cantităţi reduse de energie contribuie la realizarea a numeroase alte obiective internaţionale.

De ce acordă organizaţia dumneavoastră o asemenea importanţă utilizării maşinilor de gătit şi combustibililor „curaţi”?

22

GlobalMoms Challenge@globalmomschallTrebuie să găsim soluţii de gătit care să respecte tradiţiile culinare ale familiilor din aceste zone! Participarea comunită-ţilor este indispensabilă.

+SocialGood @plus_socialgoodAm dori o colaborare sectorială susţi-nută cu privire la soluţiile referitoare la energie, cum ar maşinile de gătit „cu-rate”. De exemplu, summit-ul SE4ALL

WorldLungFoundation@WorldLungFndÎntre 1985 şi 2007, au fost desfăşurate doar 44 de cercetări cu privire la polu-area aerului de interior şi bolile respira-torii cronice în contextul dezvoltării.

Shot@Life @ShotAtLifeCele mai bune moduri de a proteja co-piii împotriva pneumoniei sunt vaccinu-rile şi maşinile de gătit.

Girl Up @GirlUpCăutarea combustibililor pune în pe-ricol viaţa fetelor. Cu maşinile de gătit cu funcţionare pe bază de combustibili „curaţi”, fetele vor fi scutite de acest efort.

Clean Cookstoves @cookstovesO veste excelentă! Există soluţii de gă-tit „curate”, accesibile şi durabile. Ele câştigă teren.

Care sunt progresele care vor fi obţinute folosind maşini de gătit şi combustibili „curaţi”?


WorldLungFoundation @WorldLungFndÎncurajarea adoptării maşinilor de gătit pe mediile sociale – evidenţiind proprie-tăţile lor benefice pentru sănătate, nivelul de viaţă al familiilor şi tradiţiile culinare locale.

Climasphere @climasphereContinuaţi tot aşa! Studiile arată că o adoptare generalizată a maşinilor de gătit cu funcţionare pe bază de biomasă ar putea reduce emisiile de CO2 cu un sfert, chiar cu jumătate!

GirlUp @GirlUpFetele trebuie să acceadă mai uşor la maşinile de gătit! Cu maşini de gătit eficace, care utilizează mai puţin combustibil, ele vor avea mai mult timp pe care să-l folosească în scopuri personale!

UNA – USA @unausaPutem să-i înştiinţăm pe cei aleşi că persoane din regiunea lor sunt interesate de maşinile de gătit şi vrem să vedem SUA unindu-şi forţele cu ONU pentru soluţionarea problemei.

ProjectGaia @project_gaiaEste important să facem cunoscute avantajele maşinilor de gătit şi contribuţia lor la reducerea emisiilor de gaze toxice.

Ce putem face pentru generalizarea utilizării maşinilor de gătit şi a combustibililor „curaţi”?

Envirofit Intl @EnvirofitŞcolile din Kenya, care acordă 300 de mese copiilor, consacră 50% din bugetul lor de cantină (3 300 de dolari americani) pentru cumpărarea combustibilului.

DigitalUnion @TheDigitalUnionExpunerea la emanaţiile toxice degajate de gătirea hranei ucide peste 4 milioane de persoane în fiecare an.

Envirofit Intl @EnvirofitFemeile emancipate au de 2,7 ori mai multe şanse de a deveni vânzătoare con-vinse de maşini de gătit.

Radha Muthiah @RadhastovesZeci de întreprinderi noi au produs maşini de gătit în 2013, fapt care a creat locuri de muncă şi a evidenţiat caracterul promiţător al acestei pieţe.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 108, ianuarie-februarie 2015, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Ştiaţi că…?

24

Barclays mizează

Prin rolul lor de intermediari în economie, băncile ocupă o poziţie unică în domeniul dezvoltării du-rabile. Or, după cum a constatat grupul de servicii bancare şi financiare Barclays, o politică de mediu sănătoasă este propice şi pentru afaceri.


Actualele preocupări de mediu modifică peisajul în care operează băncile. Până acum, acest sector nu a fost niciodată perceput ca având un impact de

mediu semnificativ. Datorită unor proceduri de aprobare a creditelor eficace, băncile pot evalua riscurile asociate proiectelor pe care ele le finanţează şi pot pune un preţ pe aceste riscuri. Tocmai prin intermediul acestei dife-renţieri a preţurilor, băncile pot favoriza dezvoltarea du-rabilă. Ele pot dezvolta, de asemenea, produse mai bine orientate cum ar fi fondurile de investiţii etice şi de me-diu. Dacă adăugaţi la aceasta marea lor marjă de manevră pentru a-şi îmbunătăţi propria lor performanţă de mediu, veţi înţelege cu uşurinţă de ce băncile participă la solu-ţia pentru crearea unei lumi mai durabile. Grupul bancar britanic multinaţional Barclays a deschis calea, angajând-se să convertească sectorul „la verde” şi luând o serie de măsuri pentru a identifica, ierarhiza şi gestiona riscurile sale de mediu. În acest scop, el şi-a evaluat riguros perfor-manţa de mediu pe baza familiei de standarde ISO 14001, care s-a îmbogăţit de curând prin publicarea recentă a ISO 14031, destinat a ajuta întreprinderile să profite la maximum de pe urma sistemelor lor de management de mediu, cuantificându-şi performanţa în acest domeniu. Bazat pe un model simplu, care oferă o abordare axată pe cele mai bune practici în domeniul durabilităţii, ISO 14031 identifică trei indicatori-cheie de performanţă (ICP), care pun accentul pe trei aspecte: indicatori de performanţă a managementului (IPM), indicatori de performanţă opera-ţională (IPO) şi indicatori de stare a mediului (ISM), (a se vedea „Performanţa dă roade”). Pentru informaţii supli-mentare, i-am cerut Emmei Page, director al echipei de management de mediu de la Barclays CRES, să ne spună cum a procedat banca, care are o viziune pe termen lung.

Evaluarea performanţei de mediu

Evaluarea performanţei de mediu (EPM) face apel la indi-catori-cheie de performanţă (ICP) cu scopul de a compara performanţa de mediu trecută şi prezentă a unei organi-zaţii, în raport cu obiectivele sale de mediu pentru ca ea să le poată identifica tendinţele, oportunităţile strategice şi riscurile. Acest proces, care se bazează pe un standard central – ISO 14031 – a fost proiectat pentru a fi „un in-strument curent de management” care să se integreze per-fect în activitatea dumneavoastră, indiferent de dimensi-unea sau de structura sa. Unul din principalele atuuri ale EPM este faptul că această evaluare ţine seama de diferite tipuri de indicatori şi de modul lor de îmbinare între ei şi cu aspectele distincte ale organizaţiei. Această apropiere de diferiţii indicatori-cheie de performanţă (ICP) permită să se „spargă” abordarea compartimentată cu care ne con-fruntăm ca practicieni când încercăm să ne distanţăm de informaţii şi să stabilim comparaţii semnificative cu per-formanţa anterioară, cu cele mai bune practici recunos-cute şi cu omologii noştri din sectorul bancar.

„Mai mult” pentru bancă

Dacă banca nu este sectorul care poluează cel mai mult mediul, având în vedere procesele sale operaţionale di-recte (managementul sucursalelor şi al imobilelor cu birouri), operaţiile bancare care se referă la finanţarea proiectelor şi dezvoltarea altor industrii acoperă riscuri de mediu mult mai grave. Cu alte cuvinte, impacturile de mediu cele mai importante ale Barclays rezultă din acti-vităţile sale de împrumuturi şi de investiţii. Şi aici intră în joc indicatorii de stare a mediului (ISM) pentru a ajuta

pe durabilitate

26

la gestionarea impacturilor de mediu locale într-un mod coerent şi pozitiv în lumea întreagă, favorizând investiţiile judicioase în operaţii şi tehnologii durabile.

Metoda Barclays

Grupul Barclays intervine în toate sucursalele şi locaţiile sale din lume pentru a îmbunătăţi lucrurile. Un exemplu al utilizării de către noi a indicatorilor de performanţă a managementului (IPM) este introducerea de categorii de mediu pentru parcul nostru imobiliar, pentru a promova luarea unor decizii eficace la nivelul managementului şi a urmări efectele acestora asupra mediului. Alţi indica-tori se referă la criteriile minime de performanţă în ceea ce priveşte ameninţările potenţiale pentru biodiversitate, resursele naturale şi mijloacele de subzistenţă ale popula-ţiilor rurale, mai ales în Africa de Est, care ne ajută să sta-bilim parametrii de acordare a creditelor. Toţi parametrii de performanţă a mediului sunt incluşi în politicile noas-tre de evaluare a împrumuturilor şi a finanţărilor, unde adeziunea la cadrul de management al riscului (Principiile Ecuatorului şi Obligaţiile verzi) facilitează luarea decizii-lor de împrumuturi acordate întreprinderilor. De aseme-nea, grupul Barclays este perfect conştient de amprenta de mediu a proceselor sale operaţionale şi a stabilit in-dicatori riguroşi de performanţă operaţională (IPO) pen-tru a măsura consumul său de electricitate şi de apă, a-şi

îmbunătăţi managementul deşeurilor şi reciclarea aces-tora şi, bineînţeles, a-şi reduce „amprenta de carbon”. În acest scop, consacrăm mijloace umane şi financiare im-portante pentru proiectarea şi construirea de birouri cu-rate, identificarea şi urmărirea iniţiativelor de reducere a emisiilor şi diseminarea de bune practici în întreaga lume. De asemenea, pentru a ne gestiona mai bine impacturile indirecte, colaborăm strâns cu furnizorii noştri prin in-termediul codului nostru de conducere, care îşi propune să-i încurajeze să reducă impactul de mediu al produse-lor şi serviciilor lor. În sfârşit, Barclays a stabilit un grup de lucru în domeniul mediului pentru a-şi controla mai bine indicatorii de stare a mediului (ISM). În scopul di-rijării capitalurilor către proiecte economice durabile pe plan de mediu şi social, acest grup s-a concentrat pe mai multe domenii-cheie, mai ales pe accelerarea dezvoltării de produse şi servicii de mediu. Toţi aceşti indicatori de performanţă se sprijină pe iniţiative şi indici de dezvoltare durabilă precum Carbon Disclosure Project, Dow Jones Sustainability Index şi FTSE 4 Good Index, care îi sporesc credibilitatea.

Compararea merelor cu perele

Evaluarea performanţei de mediu (EPM) se află în cen-trul abordării strategice a Barclays. Dar atunci, cum se situează iniţiativele noastre în domeniul durabilităţii

Barclays face eforturi şi investiţii considerabile în ceea ce priveşte proiectarea şi realizarea locaţiilor sale.


comparativ cu cele ale altor întreprinderi din domeniu? Iată o întrebare delicată! A compara IPM în întregul sec-tor nu este un lucru uşor, ţinând seama de caracterul ete-rogen al practicilor de măsurare care diferă de la o insti-tuţie financiară la alta. Organizaţiile pot astfel să utilizeze diferite criterii de măsurare pentru a evalua şi/sau a stan-dardiza informaţiile. Aceste „anomalii” pot compromite transparenţa şi pot împiedica părţile interesate sau acţio-narii să evalueze performanţa pe o bază comparabilă. S-ar câştiga mult dintr-o armonizare a criteriilor, care se poate realiza adoptând standardul ISO 14031. În lipsa unui set de criterii IPM recunoscute oficial, aplicate transversal în întregul sector, organizaţiile riscă să treacă pe lângă ade-văratul interes al managementului de mediu. Avem ne-voie de o abordare uniformă, fără de care o întreprindere nu se poate face remarcată evidenţiind performanţa sa de mediu şi durabilitatea sa.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 108, ianuarie-februarie 2015, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

Performanţa dă roadeStandardul ISO 14031, venit recent să spo-rească familia de standarde ISO 14001 cu privire la managementul mediului, ajută or-ganizaţiile de toate dimensiunile să-şi eva-lueze performanţa de mediu în cadrul unui program mai larg de dezvoltare durabilă. El face apel la trei indicatori de măsurare pentru a compara performanţa de mediu anterioară cu cea prezentă a unei organizaţii.

Indicatorii de performanţă a mana-•gementului (IPM), care furnizează in-formaţii cu privire la activităţile de ma-nagement care îşi propune a influenţa performanţa de mediu a unei organizaţii (strategii de întreprindere);

Indicatori de performanţă operaţi-•onală (IPO), care furnizează informaţii cu privire la performanţa de mediu a procesului operaţional al unei organiza-ţii (impacturi legate de fabricare sau de consumul de produse şi servicii);

Indicatorii de stare a mediului (ISM), •care furnizează informaţii cu privire la contextul local, regional, naţional sau mondial al mediului (o referinţă de bază pentru evaluarea mediului în timp).

De asemenea, standardele ghidează între-prinderile în procesul crucial pe care-l pre-zintă alegerea indicatorilor adecvaţi prin intermediul unor exemple-tip. O abordare concretă şi înţeleaptă pentru un viitor mai durabil.

Acoperişul clădirii Alsa Towers la Johannesbourg (Africa de Sud), în care Barclays posedă birouri, este acoperit cu panouri solare.

28

Reuniunea ISO de la Singapore

Membrii ISO din regiunea asiatică s-au reunit la Singapore, la mijlocul lunii noiembrie 2014, pentru un schimb de idei cu privire la activităţile de marketing, comunicare şi tehnologia informaţiei.


Manifestarea, care a reunit 80 de membri şi dife-riţi vorbitori externi, şi-a propus să ajute orga-nismele naţionale de standardizare din regiune

să-şi facă cunoscute activităţile lor, să îmbunătăţească ni-velul vânzărilor de standarde naţionale şi internaţionale şi să promoveze adoptarea lor.

Subliniată în mai multe rânduri în alocuţiunile de deschi-dere, puternica dezvoltare înregistrată în Asia în ultimii ani indică neîndoielnic faptul că această regiune repre-zintă o piaţă promiţătoare pentru standarde.

Potrivit unei anchete desfăşurate în 2014 de cabinetul McKinsey Global, unul dintre cele nouă obstacole din ca-lea comerţului în ţările ANASE provine din lipsa de armo-nizare a standardelor şi a reglementărilor. În plus, după cum a explicat distribuitorul internaţional de standarde IHS, întreprinderile asiatice au cu atât mai multă nevoie de standarde cu cât cota lor creşte în lanţul valoric. Repre-zentantul IHS, Matt Sweeney, a subliniat în prezentarea sa că, „cu cât o întreprindere ocupă o poziţie fruntaşă în lanţul valoric, cu atât erorile o costă mai scump. Pentru a le evita, soluţia constă în utilizarea standardelor”.

După fixarea contextului, continuarea manifestării a fost consacrată evidenţierii avantajelor concrete ale aplicării standardelor în regiune. Diferiţii membrii au făcut cu-noscute dificultăţile lor cu privire la subiect. Adam Singe-more, care a reprezentat Standards Australia (membru al ISO pentru Australia) a afirmat că, în stabilirea de relaţii cu principalele părţi interesate, este important înainte de orice, să se transmită un mesaj simplu. Trebuie să ştii să porţi un dialog, fie că interlocutorul este o persoană apro-piată sau o personalitate oficială, să fii atent la pertinenţa mesajului pe care îl adresezi publicului vizat şi să fii concis pentru a evita pierderea de timp.

Făcându-se ecoul acestui apel la simplitate, Standards Malaysia a evocat exerciţiul de valorificare a imaginii standardizării, realizat recent în Malaiezia, sprijinit de un nou slogan: „Acceptat în Malaiezia, recunoscut în lumea întreagă”. Campania lansată cu ocazia Zilei Mondiale a Standardizării de personalităţi din acest domeniu, care reia sloganul „Împreună protejăm cetăţenii lumii!”, arată modul de a face înţeles marelui public rolul standardelor. Membru al ISO pentru China, SAC a indicat modul în care, folosind ISOlutions Webstore, ea facilitează accesul la standardele ISO pentru întreprinderile din ţară. Această soluţie permite membrilor ISO să vândă conţinuturi ISO online pe propriile lor pieţe. SAC a tradus platforma pen-tru ca întreprinderile chineze să poată comanda mai uşor standarde.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la ISOlutions, a se contacta [email protected]. JSA, reprezentând Japonia, a semnalat crearea unui nou serviciu de marketing care traversează toate activităţile organizaţiei, stabilind legături mai solide cu părţile interesate. SPRING, care reprezintă Singapore la ISO, a evidenţiat numeroasele campanii de sensibilizare organizate în toate mijloacele de comunicare şi difuzare a informaţiilor şi sponsorizarea unei serii de reportaje şi de manifestări împreună cu industria, cu pri-vire la infrastructuri, construcţii şi oraşe.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 108, ianuarie-februarie 2015, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

30

Sănătatea şi securitatea ocupaţionalăA început procesul de votare la proiectul de standard ISO 45001, care stabileşte cerin-ţele referitoare la sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Actualmente, ISO 45001 este în stadiul de proiect de comitet, când are loc prima fază de consultare cu privire la text, în timpul căreia statele (membri ai ISO) care au ales să participe la elaborarea standardului, dispun de o perioadă de două luni pentru a-şi stabili poziţia naţională faţă de proiect şi a-şi formula observaţiile cu privire la acesta.

De ce este nevoie de un standard ISO?

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, peste 2,34 de milioane de persoane şi-au pierdut viaţa în 2013, în urma unor accidente sau boli legate de locul de muncă. 2 milioane dintre aceste decese au fost provocate de boli profesionale şi 21 000 s-au datorat unor accidente de muncă. Aceste cifre ar putea scădea dacă s-ar implementa un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în mă-sură să prevină riscurile de accidente şi de boli profesionale. Aceasta ar contribui, în plus, la instaurarea unui climat pozitiv în cadrul organizaţiilor în momentul în care salariaţii ar vedea că se ţine seama de necesităţile şi de securitatea lor, evitând litigiile costisitoare şi reducând, eventual, costul asigurărilor. ISO 45001 stabileşte cerinţele referitoare la implementarea unui sistem şi a unei structuri pentru protecţia salariaţilor şi reducerea riscurilor la care sunt expuşi. Elaborarea unui standard ISO în acest domeniu oferă numeroase alte avantaje:

ISO reuneşte numeroşi experţi internaţionali. Peste 70 de state sunt implicate în elaborarea ISO 45001 în calitate de •participanţi sau de observatori prin intermediul membrilor lor ISO.Numeroase întreprinderi şi organizaţii implementează deja standarde pentru sisteme de management ISO. Este deci •mult mai uşor pentru ele să includă în acestea un instrument în domeniul sănătăţii şi securităţii operaţionale. Cum aspectele legate de securitatea şi protecţia mediului sunt, în general, încredinţate uneia şi aceleiaşi persoane în •întreprinderile mici, comitetul însărcinat cu elaborarea standardului ISO 45001 veghează ca acesta să fie uşor de inte-grat cu ISO 14001.Având în vedere notorietatea standardelor ISO în lumea întreagă, ISO 45001 va fi şi mai larg adoptat de către organizaţii. •

ISO 45001 este elaborat de comitetul de proiect ISO/PC 283, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţio-nale, al cărui secretariat este actualmente deţinut de membrul ISO pentru Marea Britanie – BSI.

Cinci sfaturi pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii salariaţilor dumneavoastră

Identificaţi toate procesele şi activităţile la locul dumneavoastră de muncă.•Verificaţi cu ajutorul salariaţilor dumneavoastră acele activităţi ale organizaţiei care prezintă eventuale riscuri impor-•tante sau care pot cauza pagube.

Situaţiile/procesele care reprezintă un pericol sunt mai ales munca prestată la înălţime, piesele mobile ale maşinilor, echi-pamentele electrice, produsele chimice, activităţile de construcţie şi operaţiile agricole.

Reduceţi riscurile care pot provoca răniri grave (accidente sau boli de lungă durată), eliminând pericolele, modificând •procesele de lucru, protejând salariaţii etc.

Printre aceste riscuri, menţionăm mai ales manipularea obiectelor grele, expunerea îndelungată la radiaţii, zgomote, vibra-ţii, ecrane ale monitoarelor şi produse chimice.

Verificaţi dacă măsurile pe care le-aţi aplicat pentru protejarea salariaţilor dau rezultatele scontate şi dacă sunt respec-•tate reglementările.Îmbunătăţiţi şi securizaţi permanent tot ce este • posibil.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO/2015

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea – format electronic;•Buletinului Standardizării – format electronic;•InfoStandard – monopost fără actualizare;•

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 977

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 59 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 176Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 311Număr de documente de standardizare în vigoare: 13 864

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 14 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 71Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 750 din 63 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismul de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2015Editura Standardizarea 2015

standardizarea asrsroo 2015 web.pdf · • definitivarea unui model de arhitectură de referinţă...

Documents