sociolbuc - unibuc.ro · gospodaria munceste de obicei ca unitate totala fata de celelalte dar nu...
TRANSCRIPT
MORFOLOGIA VIETH ECONOMICE A SATULUI DRAGUS ' ' '
n
· Fundamentul vietii economice a satului Dragu~ este gospodiiria. Gospodaria este comunitatea de lucru afamiliei. , Gospodaria se deosebe~te sociologice~te de o intreprindere capitalista
prin aceea ca: · 1) E o comunitate de viata, nu o asociatie contractuala. Rarele clemente contractuale; 2) Morfologia ~i criteriologia ei sunt tradifionale, ·ci un rationale; 3) Economice~te, gospodiiria se mai deosebe~te de o intreprindere capita
lista prin aceea cii nu include nici unul din elementele intreprinderii capitaliste. In vreme ce intreprinderea lucreaza in vederea unui venit net, dobandit
prin compensarea cu profit a rezultatelor vanziirii bunurilor produse pentru schimb fata de cheltuielile de productie, capital, materie prima, munca, gospodiiria lucreaza in vederea satisfacerii nevoilor celor ce traiesc in ea. . Aceea ce o caracterizeaza este deci desavar~ita ei independen~a mtentionala fata de schimb ~i subordonarea ei nevoilor de viata ale gospodarului.
In consecinta, categoriile fundamentale ale acestui fel de intreprindere: a) salariu, b) renta, c) profit, d) ~i chiar pret curent siint necunoscute.
Dimpotriva, gospodiiria poseda clemente proprii, caracteristice. Elementele esentiale ale gospodiiriei sunt: a) Grupul familial, b) Pamintul, c) Casa cu acareturile ~i zestrea ei, sau gospodiiria propriu-zisa. Fiecare din aceste clemente are o morfologie speciala si sta 1n1N l
interde~endenta legata organic de rostul insu~i al conlunitalii de,lucru. 1° In Grupul familial distingem: 1) Tat l, 2 Mnmn, ) pili, iar tt l l'
copii a) Feciorii, b) Fetele, c) Feciorul I mh , 111 01'1 Tutu-mar , s 111
Mama-mare, Nora, Giner 1 , A lopt'Mll ll I
2.0 ~n c a c priv ey1 pr m 11 111 / tllJI q 1 111 11111\ll lu>l 11 • 1,1 lit p • turl I I
li t
Exista dependenta intre munca familiei ~i piimant. 30 Gospodaria propriu-zisa: cuprinde ~i ea 2 elemente distincte: a) Curtea ~i ' b) Casa.
1 0) Curtea cu: a)Livada b) Griidina c) Curtea propriu-zisa d) Sopronul e) Feldera f) Sopoteiul cu instrumentele respective.
20) Casa cu: a) Tinda b) Vatra c) Odaia ~i d) Podul.
Problematica criteriologiei economnice a Dragusului '
(Vezi fi~ele speciale)
1) Criteriul distribuirii muncilor fn an ~i pe piimfmturi e tradifiOII rt l ~ Jl l atama de o experienta colectiva, de~i ,mai cetesc ~ide prin car~i" . Aey t, 1 111
natul etc... · 2) Criteriul distribuirii bucatelor, spre a subveni nevoilor f millt , It·
intuitiv, insa produsul unei lungi experiente (probabil colective) - id fuza.
Nu exista o problematica economica a distributiei in cadrul gos1 d I istribu~ia are un caracter de juris dictio2 paterna, uneori compJ I' n I'
mentata. Copilul ce-~i lua singur oul. · l Caci nici nu exista o adevarata circulafie de bunuri in gospod r ll ~ Cele doua laturi economice sunt: 1) Producfia ~i 2) Consumatia.
Nevoia de pamint
(Yezi fieya sp •i£tl .: C'ot·n 1 ll llll <I Ni)l' f llplul ci\ r blur rezt•rvr1 ( u),
I ll
SOCIOLBUC
Reacfia e fnsii eminamente colectivistii. Ea nu duce Ia maximum de folos individual de tras din fiece bucata, nici
Ia o amenajare rationala ~i dozata a muncilor dupa categoria de pamant. Ci la o distribu?e egalitara a ~anselor prin comasare si la o repartitie
traditionala a muncilor. ' '
Ideea de ca~tig e aproape necunoscuta. Interesanta este conceptia lor despre Bolta, care da bani fara dobanda, ca
o adevarata societate de ajutor mutual a satului. a) Cumperi - fara sa plate~ti. b) Tii - fara do banda. Co~sumul apare, astfel, mai curand ca un fond vecinal pe intreg satul,
decat ca o ,afacere". . Cand se discuta de banca- ce da cu camata- ~i de consum, toti opozantu
stngau: ,Dar nu e tot aia. Banca ia peqente ~i Balta nu". Ca~tig este rodul muncii indisolubillegat de munca respectiva. Lucru foarte interesant este ca chiar atunci cand unii din cei ce au fost in
America concep perfect de bine ,speculatia" - ei nu o vad decat ca un mijloc de a fixa ,,munca" disponibila, iar nu de a realiza ca~tig. ·
Diviziunea muncei in sanul gospodariei
Gospodaria munceste de obicei ca unitate totala fata de celelalte dar nu fara nici o diferentiere l~untrica. ' '
a) Pe virste si' sexe, rolurile se schimba - In ~asa , ' -In curte,
b) In unele cazuri sunt convertibile. - .La camp.
Sunt ~sa imprejurari in care gospodaria se desface in unitati muncind pe cont propnu. ,
(/potezii de verificat: ori de cate ori munca totala la pamant nu ajunge familiei.)
Astfel: 1) lucrulla Sas, facut doar de unii din membrii gospodariei, ar caracter de munca Iaturalnica; 2) la fel: darea unei meserii; 3) servitori la ora~.
Diviziunea muncii in sanul familiei
l/H
Femeia tese si coase. 1) Cand f~ilia ~e inmulte~te 2) Cind pamantul nu ajunge
a) Se da copilulla meserie b) Unii din membrii familiei 1~i elibereaza timp eyi fac munca laturalul (la joagar, la vecini).
Sunt aci inceputuri de diviziune sociala a muncii extrafamilial , L
cuprind germeni de disolutie a economiei gospodareeyti.
Diviziunea muncii in sat
E mai raspandita. . Agricultura: Ea nu exista mai deloc. Exista o asociere de mundi lt 11 . Hrana: Sarea se cumpara: Dependenta de piata. Tot restul hranei un 1111
rostit il capata: 1) din agriculturii- a) cartofi, b) porumb, c) fasole, d) e) grau, f) ovaz; .2) din curte- a) lapte, b) oua, c) fructe, d) carne; stanii - brinza.
lmbriiciimintea: in gospodarie- fara legatura cu piata; femeia ~ s Draguey pantalonii eyi camaeya.
~ Rekelul, cureaua, eyerpar eyi opincile le face cojocarul. Ghetele ~i 1
- le cumpara de la oraey. Se observa insa navala motivelor de at3., adaugate, venind din incii/zitul: Se ard coceni din gospodarie; dependenta de It
lemnele din padure. l/uminatul: Gazul se cumpara. Dependenta de piata. Constructia casei si a surelor: Cine o face? Familia sau sp '1
1
, ' '
Bardasii? C~nstrucfia gardurilor: Se face in gospodarie, cu lernne din p d 11 •
lnteriorul: a) Mobilierul: .
a) paturi, b) masa, c) scaunul, d) geamurile, e) ueyile, f) spalatoare, g) leagan etc.
b) Scoartele ~i toate panzeturile se fac in sat.
lnstrumentele de muncii: Elementele de fier se cumpara. Elementele de lemn s f fu Elementele de 1 mn s r I I
(nt rd pendcntu u pe1d
spodarie pentru un lt . p ·ialieyti pentru maeyini .
II
SOCIOLBUC
r·
societatea capitalista aceea ce leaga gospodariile intre ele este ,piata". Or, aci mai ca nu este pia!a, in adevaratul sens al cuvantului. '
1) 0 incadrare naturala: a) cosmologica b) biologica c) psihologica d) istorica.
2) 0 incadrare artificiala: a) juridica b) politica c) culturala.
Int~rdependen!a gospodarillor autonome e dictata de: 1) Imprejuriiri cosmice: a) vecinatatea, b) distribuirea locurilor pe teren.
Aceste~ ~i ele determinate biologice?te de catre spi!a de neam; · ?) Imprejurari istorice ~i psihologice.
Imprejurarue istorice sunt cele ce provin din evolu!ia acestui sat: 1° Rama~i!e din disocierea unei vechi comunita!i rurale:
a) Obiceiul, azi eterogon, al cultivaru pe 3 tarlale, din care nu a ramas colectiva decit obligatia rotatiunii; b) practica culesului simultan al porumbului;
2° Existenta actuala a unor composesiuni sau grupuri de munca interesand viata intregului sat, organizate artificial pe cale juridico-politica: a) apa, b) pa~unea, c) padurea, d) topilele, e) pazitul porcilor, t) stana etc;
3° Existenta unor imprejurari comune care cer o reactie comuna satului intreg: a) administratia. '
Grupuri intermediare legand intre ele g~spodiiriile intregi: a) Veciniitatea
Grupuri legand anumifi,membri ai gospodiiriilor:
a) copiii: grupurile de joaca, scoala; b) fliiciiii: grupurile de flacai 'cu vatafii lor; c) femeile: ~ezatorile; · d) biirbafii: carciuma; e) unele grupuri din familie cu altele: tovarasiile de munca la Sas
' ' nuntiJe (incuscririle); t) unele gospodani cu altele: ma~ina de treierat.
Toti !atanii la un loc: biserica.
Ce repercusiune are fi ar .
Dependenta gospodariilor de piata
Se vede din marfurile ce cumpara. Ea e redusa. 1) Agricultura: gunoiul artificial (cand e lipsi\). 2) Hrana: 3) Imbracaminte: a) incaltaminte, b) palaru. Caracter economic au ~ezatorilor la femei: asocierea de munca justificata de mono toni, n Ill 11
individuale ~i de sporul muncii asociate. Tovara~iile de munca la Sas. Incuscririle. Ma~ina de treierat.
SOCIOLBUC