Ia Saciltl tiu SqectacleE

CammenLaires sur ld saciiti du spectucleO fdirions Gallimerd - 1992

O EST-Sanuel Tastet Edlleur'2001pentfu versiunee mmaneasci

rsB\ 93-8346 03-7

J -.-

GI]Y DEBORD

Societat e a sP e ct acoluluia

Comentailila societ at ea sP e ctacolului

Traducere;i note deCiprian N'lihali

tiRadu Stoenescu

PrelaF d.'Rxdu Sloenescu

E'

lrrr:' , ..A

.-.A, _7,' I -ri., ,.

1a

L Separarea desivir;iti

"Dar, frc$le, tinpul de an... pulerd luoalui eistent hrtd'ginea, ofiginalului - copia, realitiitlii - relt ezmtqrea, esenlei-apote !a; cdci sfi.ni Wtru el este fiur ai iltnia, ptohn esleinsd. adevinJl, Mai mult, slnletia qqte in ocbii lui in aceea$imhurd in carc clesue$te adeudruL $i spore$te iluzi^, in lSa/e/ inc* cel mai inalt grad 'allr.7l,ei penhl eleste $i cel (iaiinakgrad alsfinlcniei.,

Feuerbach, PreacLrvintare la cditia a doua aE vntei cre$linisltului I

1

Toati viafa societililorin care domnesc condiliile modemede produclie se preziotd ca o imentil acumulare de spscr4.o/e'?.

I Ludwig Fcuerbrch, Eserld clqllnlfl ului, tn(|. rom. de letcDriShicifi Rxdu Stoiciiti, E(lirum $din[|rci, Bucur$ti, 1961, p. 21.

? Debord il famfiarcad aici pe Med, care i$i deichide Cap,lad esl'tel:

"Avu{ia socie!4ilor in care domneite modul de p..iucle mpitalhteparc ca o uda'i in8rimidire de midud, (1ol l, cartca 1, secluner l. crp.I, in K,rl Mar,( $i Friedrich Engels, Ore,e, !ol. 23, Edium Politidi, Bu.curqiti, 1966, p.49).

abuHighlight

Tot ceca ce cra triit in mod dlrcct s I indefifiat ittr-a] reprc-zentate.

2

.

Itrr,t 1. ..i \-r lilr\,.1t .1. (.Jr-,t\i,11,t, r.rt.t.L/t,, F,.ll,',t tn,Lt.. .. in.Jti,. 1., ,. , .i,ir,r

mai poate Ii rcs l)ilita. Realinte2 fuetii in consklcrare 177 ,trr1I.tlqlnl .. - a tlt.t.|tl.ot,. .,uri,,.

-. r..rlr,Jl ln-

lu.|1, tllJ\, F ,t,n.r.t,. .t,,uTrtnD,Ji s.r,r,rh..,r,_rrrJl. ., lc1 . ,mi.( ip.,\,p,r,.J\ )i..r n In, .m.r.

ginri ilutonomizate, in care mincinosui s a lllirtit pe el iltsuii.Spectacolul h gcnenl, ca invcrsjune conc.ctij a |ic(ii. esfcmifcarex autl)nooli a nevjului

.3Spectitcolul sc prezinti in xcclei timp c:t societafca insiifi,

car o pzrte ir ei fi ca lr.V/1 ne L de u ititj.e. Ctt parLe t st)ct,ctetu, cl este prin crcelenli se(orul (ere c(ntcentreazi ori(cp|iIire fiorice (onltiind. Datoriti laptuluici atest settor esterelaT?/, el eslc si bcul prilirii i$clete fi al filsei constilnte, krunificffer pe.rrc ohijlptuiefte nu e iltcel,a decrir un linbaiollcial ll scplralrei gcnenliTit te

Iqe r'. 'rUF.t .t,t..,rr ,t.m,t i1i ,, t,l

I I I trc leA J C, ,r ,n I fllll, ! tf dr InrJg tr

5Spectrcdulnu porLtc l,lin{elcs cil gices J ultej lumia\r(lcaii.

.a proaius xltcitni(.ilol de diluzxlc mxsi(i a imagjnilor. El esten.r J.L o . U .ltan.ihdtunl- (\r ri, .i1t,, r.J, ..,,rr- !r llc.tL,,rt, r. tLjI .,.-.,,,,ie,t,nt10

6

Spectxcolul, lurr in totalitatease, estc rczultatlrlfi) in lLcclafitimp, proiecrul moduluialc pmduc(ie oiistent Elnu este un su'pliment rl lLrmii reale, un o.namcnl adaugx! ei. Elcste miezulircalismului $(ierilii rc e. sub toate lbrmele sale specilice,inlomieliesau propagandi, publicitatc sau consum diret rle dilcrtismcnt, sle.rrcolul .onstituie ,?o/e/&/ aciual al rielii do-mlnerte la ni\clsocial. Elcstc d'lrmxlex omniprezend x rlegeriidej,:l fLicule in productie, precLrm ii consLrmul siiu corespunzitor lorma si continurul spcctacolului deopotrili su nt jusrificar ca absoluri I c( )nd i(iik)r fi scopurilor sisremului e{srcn tSpectacolul cstc, dc ascnlcie

, pftzenttt pen dtlerLh x xtes-

rci iuslificiri. pdn fuptulci ocupd pirlee pdncipalii din limpultriit in elirrx producfci moalernc.

se|arxdx frce plLrre e. iusiiidin unrratca iumii, din pl".t\isulsocial global carc s'a scirdat h reallt2le fi in ifixgine. Pr,Lcticas([i21i, in fulx cireil se alf]rmi speclacolul autonom. cstc fi to'. rrr.J !' 11.Jr!... .frrrrl..l

'.1. lul. D.-r' ,i.iur.r.,r'cse produce in 2ceisd otalit2k o mutilca/i piini inff aolo in(]irrhce cr spcctacolul si se mxnileste cx propdulsiu scop. Lim-bajul spcctacolului se constituie alin.!e,xre de prfiluclci dominentc, scmnc (are sunt rotodrti si finalitetea ultimi a eces-teiproductij.

IJ

Nu sc poatc conrufune in mod absrract spealecolul acti-\,ltitii socixle elecdvet o xsemcnca dcdublarc csle ea insisi dedublati. Spcctacolul care in\,e$exzi rellul este, le rindul lLli,le mente produs.In acelesitilnp,.calitalca trritiicsle i ,xchticlccti\, dc conrenplxrex spectaaolulLri, preluiraLin sinc ordnca

rl

spectaculzii fi ederend h ca in mod necondilionxt. Reeutalcaobiectivil c prezent.i de arnbele pirli. Fiecxrc noliune e\felllx,ltinu are cx temei decit recerca in opuslrl siu: reelitalea eparcin spcctacol, in r,reiie ce spechcolulcste real Aceesti elienxrercciprcci esle esenia $i supofiul sarcietilii e\istente

9in lumet rcaltnmLe rdstu,r?dtd adevifltuleste un momenl

al lalsului.

10

Conceptulde spectecol unificd si e{plici o rnare diyersitalede fenomene aparcnte. Dive[itxtel ]orticonrastele dintre elesunt aparenlele acestei aperenle social oanizate, cxre trebulesi lie ea insilL recunoscuti in adevirul siu general. Defini! inpropriii slii termeni, spectec ol\)l cste art1-narea rlarcn\ei $i

^f\tmerea fiecireivieii omenesti. rdicisociale, ca simpli aparen[i.Dar cftice ce intri in conuct cu adcvirul spectacolului ildez\i,lJie ca llind negarea vizibili a !ie!ii, ca o negare a vieliicarc d dew it rizibiid.

11

Pentru a descrie spectacolul, lormaree ii funclille sale,fo4ele c e incearcii si-l distrugi, trebuie si fxcem o distjncliezrtificiali inrrc nilte elemente inseparabile. Aral1rn,/ spectacolul, se vorbe$te intr-o anumitd misuri chiar limbajul spec-tacularului, prin acceacisetrccein spaliul metodologic al aceleisocietili ctue se e\primd in speclacol DxI spectacolul nu cnimic altce\a dccet ssntrl pmcticii totxle a unei lormaliunieconomicesociale, p/og? nul viu de lucru Esle momenrul is-roric ciruia ii apa(inem.

17

t2Spectrcolul se infilifeaTd ca o enomri pozitjvilalc indis-

cutebild fi inaccesibili. El spune doar atit: .Ceea ce ap2re eslebun, ceeacc esre bun aparo'. Atiiudinca pe care o prctinde dinprillcipiu este eceasli xcaeptere pasi!i, pe carc a lioblinul_o,de alttel, prin maniera sa de a apiirea firi replici, prinmonopolul siu asupra aLparenFi

l3Cancrcrul lundzmental tautologic al spectxcolului decurye

.n..'-np .. Irp, ., mrl ,, e,e .r ( \L '. indclJ'i lml',olL

.J..irrimpcr.rt p..rvralrr m,del'nc L r\lP !oarLic ' lr. nJ

apunc niciodari. El acoperi toatd sup hle pin ntului, scdldindu se le ncsiiirlit in propda iglorie.

14

Sociemteecare se intemeiazipe industria modeni nu estein mod intlmplitor sau supedcial unxspectaculff:i, ca este fun-dxmcntal o socictate {Dectdculistd. ln spectecol, imegine aeconomici dominenle, scopul nu e nilnic, dezloltarea e torul.\lL. J,. .. n-

' rJ.j .: I L lg,r . (, jl h el rr5L'l

t5Ca indispenszbili podoabi compusi din obiectc prcduse

acum, ca expuncrc generali a mlonaldlii sistemului !i ca sector economic alensel, cale modeleazi in rnod dircct o multi_tudine crescindd de imagini-obiccte, spectacolul este Prl,?clpala ploductie a saticlit\ii

^ctrale.16

\p.,r,O,Ul' rJ(ne.leU O,-( rinm,r\Ur,ln,'rleerur''mia l'a aseNLt dele complet. Elnu esie altce!'a decel economia

13

denohrindu sc penrru el irlsliti. I cfleclat e lidelii e pro(luciicidclucruri li obiecti\,arc infideli a prociucirorilor.

1l?rime laz,i a dominztiei economiei asupra vielii socialc

anrenase. in definirea o cirei rexliziri l ontului, o e\,klenti(le,Atederc a \,r\ a fl in d dtrea Fdza actuale, a ocupirii t(xale a.ii..i.e r,jr , t .rt||riLL m,..re

'.e,.,.r,mi(.i..o -duce lx o alunecxfe gcncrallrxti ..lLi a drca in a pdtea. singu!:itsursi, de acum,

,a prestigiului imedier fi a funclici ultime a

odciruina ilvea, In ecelasi dnp, oricc rcaliterc indi\,i.luxil adeven it socixli si direcr dependcnt:lde purerex $cixlii, modelatie , .)uJr l. It, Lrd,

' 4, pve. |.( fL - t, -rp-j

18A.:olo unalc lumez rezlise trenslormih simplelmagini. elc

aler,in fiinle rexle $i ntoti\'"[i eliciente :lle unui compofiamenthipnotic Spectxcolul ca re ntl\nli de a l:ace 1)izibilA. ptin .l\lu\teme.lialii specielizatc. lumea care nu mai c direcr sesizebili,giseftc in tuoalfiresc in viz sinllul omenesc prililesixt, alacumxhddeti afost pil)iilrlrl; simlulcel mrd rbstlact$icelnui u$ordeni! ir,r'.ir(\p alelpt ., ,l,{ru,tc'-e Fi / r r.. (r, ii

actuale. Dar sleclacolul nu poere fi idendficatcu simpla pdvire,niciatunciclnd eceasta e coDtbinatilcu asculnea. Eleste cccece scapi acrivititii oemenilor, reexaminidi ti corcct:lrii faptelorlor El este (ontrariul dieloglllui. Pretlrtindeni uncle oiistdreprezentare in(lepel1dcnd, spectilcolLll se rcconsthuje.

19Spcctecolui es le mo,stenh ot,,tl lrt,nat slAbiciunilo|- pta\cc-

tului fihsoi]c occldental, care 2 fost o complrthensiune a xctivitifii doniinati dc categorii]e ,.r:r1,/ $icare se intemeiezi, de

11

$emenea) pc neincctxt, dcsliiLlrarc x raurnllll lii tehnicceaecte, niscute clin aceasli glndirc. Spectacolul nu reelizciuililosofie, ci fikrsofirzi (prllosroprlse) realitalee Vialr concreti

'Lruturor s x degrad,Ll, dcvenin(lun unive$ rpea,'ltl' '

t)filosolla, .x purere e gendirii scprxte $i c2 gindire e pute

di separate, n-a lost niciodati capzbild si depilexscii pdn eeinsrili rcologia. Spectacol,.rl estc reconslructix m, reritli a iluzicireligioese Tehnio spcctaculad n-a dsipil norii religioli in c cox;cnii ili situxseri Propriile pL[cd ruptc de el. (i doff le xr.B tlir'.'rrl".r',r2. p,rlnJnrLa'.'.'rJ ''lli \

".r'(dn 'rrjmjr r.r. r or'.rr oln j 'i 'r( ir.b ; l.-r r-rr.. alur;..,.Jri,

.hl.pu\r'..rn\ire.. _...r,rc;'.-r.rb-i',r l,'.Ji'u'siu amigilor. Specucolul eslc reelizarea tehnlci I cxilirii puredloru;ane intr-un dincolo, sciziune,L dcsilir$it:i in illeriorulomului.

21

Pc miisur; ce necesitxlea e socialmenlc visllti, visulde\{nenecesxr. Spectecolul eslc visul urlil a! socielilii nlodcrneincitu$atc,ire nu e, in ccle.lin urmi. dccit expresiz dojnieisele de a Llotmi. Spectxaolule pxzniculxceslui somnL

L Ah17ic la Freud .DeDr(e de a fi un tioor de tulbuLare I somnu_hri. r,isuleste Drorcctor ;l sonrnulu!. pe cllc ilxpirri impoldla x ceea...rer,:lil;r,.ni. ,lf FJ. i'rrn.rn.r.r l.- Ln r,./.i .l I ',1''. r. ''i3,r ':r."' ir'i o

n, rr.rmanJ,, ,-,.. ,,t, ' - r,lr, ., ru, .r , . . .rr. I.jn! r r

-. )rsn. rn t'p.,t\t-rt, "r 1r'ntlir;1r'.'\ d

. ihit-4zo P tt" po.n,a"r - q ; ,t"tn " rrd n ". r,1hnrlliu Erlirum DklacticisiPedlrgogicii, Buorrcili. 1980, p. 111)

It

22FeptLrl ci puterea prectici e societdtii modcme s,e rupt de

eccrsn si fi a consruit un imperiu indcpendent in spectacol,nu porte fi expliaat Lie(it printrun alt lapt, $j xnunte ci xcestciplilctici pLlternice ii lipsel in (ondnu e cocziunex, (iminandin conxadiclic cu sine insa$i.

23lx brra spectxcolului se afli cea mxi yc(he specialiTruc so-

cialii, specializerea puteii. Specracolul esre xstlcl o acriritelcspecializatd c e vorbeste in numele tutuaor cel(nlaltc El ereprezent ea diplonllricli a socieritii iciuhiz.lre in lala ei insiti,in,,, .,rLcJ,t1 r,i.dr,L\.-tcit.rer7t.,r.Lc(..p( m.timo-dcm eici estc sl ceea ae e nul arhdc.

21Spectacohi este disclfsUl ncinfetupt pc care ordinea ac-

tual:i il line dcspre sinc, ntonohgul sdu elogios. Este eutu-portretul purcrii irl cpoca xdminisririi rotalc a cord4iilor .leexistcnti Aprcnla fetjiistti de puri obiectiyirare in rel.lrjlle..r, rd. llJn nrt.l! /r,Jr

' irJ' orilrr(. iirnr .,,;mr ni ri

intrc clase o a doua nlturi pare si domine mediul nosttu, culegile salc fitlale Dar spectxcolulnu e pro(lusul necesar aldez-l( rtirii tehnice considerate cao dezyoharc rdlrml, Societxterspectacolului este, dinpotriyi, loma care if i aicge propriul siuconlinut tehnl(. Daci spectlcolul, intelcs in sensul lcstrins de"mijloxcedc conluni(.arc in miLsi,, cffe sunt manifesuret sa su-perficial:i cea nl2i coplefit( )xrc, poate dea impresil ci in\,ecle&iintreagl socictate sub lorma unei simple instrumentii, accas-m din urmi nu arc totuli nimic neutru in ea, ffilxl tocmii insttrmentxrce crre con!,jne celnuilline autonisdirij sxle totale.Dacii nc\'oile sotiale ale epocii in cire se dazlold asemene,

'r6

l0hnici nu pol fi satisficule decit pdn mijlocircx lor. daci ad-'n,nt.tf..1.Jdir\te 5J..(.jll. \J'li'r'nfrJil 1.lPOJ-nrrlnU\.tJilli pot eleclua deciit prin intermediul zcestei puleri de co-rnunicarc instenlance, e penfu ci o ddcl de .comunicxle' cslccscntixlmenlc unilaterald, aslfel incil (oncenlrarea sxinsermni acumularca in meinile xdministr,ttiei sistemului cxistcnt a miiloacclor czre ii permil rcaliz2lea acestei adninistririLleterminxte SciTilnlea gencfalizatd x spectlcolului este insepx_ftbili .ie sratrl modem, adici dc fomu gcnerali a sciziunii insocieratc, prcdus xl divizlunii muncii sociale $i orgxn aldomi-naliei de clasd.

2iJ'ep47r4l4 este alfa li omcga speclacolului. Instilulionaliaree

diviziunii sociirLle il muncii, constituirea chselor, diduserinilitcre unei pdme contemplid sacrc, ordinea nfi.i clr c e seinconjoeri, inci .le la apxilie, odce putcre Sxcrul a iustificalrinduirea cosmici fi onlologici cc corespundea intercselorstaplnilor, ela e\plicat tia inlrumuselat acolo rrndc societatclnu erat ih sl6re so facti Odce pulel c separald a fost dc(i spec-taculari, i adeziuncx tuturor la o asenlcnez imagine fl{i nllinsemnn decel rccunoasterfl comuni 1 unei prelungili ima_ginare penrru siriicie activitilii socixle rcale, inci puternic;esimFti ce o condille unilaii. Spcctacolul nodern expdmi,dimpolri!'i, ceex c socie lxlet poate sd facd, dxt in

^ce sli cx

presic/arruJ&l se opLlnc in mod absolutposlD/r/r? SPecta-colul este consen?rca inconslicnlei in schimbarca practicd acondililor de cxistenlil El este propriul siu produs Fi cel cxrefie impLls rcguliler cl esle un pseudosacru Spectacolul arati, ep,r ( -./p pJl''...1', rrJ,lezrtr|i,,lu^u' .l i'';'1. rrincreiterea produclivitilii cu aiulorul perlccfonini neincetatc xdiviziunii muncii pani h o pxrcclaizxre aficsturilor, dominxtc

de ni;carea indepcndenti rLnlatinilor$i lucr:ind pcntru o pi.ltitol maj extinsi.ln cuNulaccstei mi|ciri. in cxre fofte]e c e s,aLlpulut dezvoltr sepxrindu 5e nu s,a! /.eglii-1l incd, au dispijrutodcc lll de comuniute tioricc sens aritic

26Odxtii cu separarcx generxliTati dintre muncitor $i ptu-

Llusul siu. se picrde odce puncl de ledere Llniter asupm l(tilitirii dcsftfutere, odcc comunicdrc personali direcli inreploduciitod. Urmiind pl ogrcsul acumulirii produselor separarc.rJl rcnraJr' lL,L.ulutl,t,lu,r''.'ri'.rr,.,,,,,n Jni.JrF..devin atributul o(clusi\, ll conducerii sistemlllui. Reusit,r sisleniului cconomic scpa n\iei este plxtletarizat.eat hmii

21Prln insisi leullu producliei sepzote cll praxluctie a sept

mtLrlui, erpcrienta ftrndarnenrali legatil in societilile p mid\de o activrtzte principali esre pe cale si se depleseze, la p(ruldez\ohirii sistemului, inspre nemuncii ti inactiyinte. Dar aceasdinectilitate nu eslc cu nimic elibcrati de tctivltatex produciloefe: ea alcpinde de accasta; este supunere nelinittitii $j ad-miltti\d la necesititile s,ih rezukatele prodncfci, fiind de l:rp!,un produs al rationdililii sele. Nu poate erjsulibeftatc in afar.tactivitiii, ier in crdrul specrlcolului orice tcrivitatc e negarii. torata cum lrtivitxtea reali a lost inregrei mobilizati penrru edifi-,

.lr,l ,, (.lUl rrlu l. L\,'l( , ,, lr drd e ih( t.( ,r rnJr, ti ,crcflerex timpului liber, nu inseamni nicidecunl eliberarc inmunci sau eljberare a unei lurni modelate prin aceestii mut)cii\ini, J ,r,rai.Ie L/urp.r'J 1mI..'.JrJ \epoJtrt(ga. rrsupunerca la rezuhatul siu.

rS

2E

Sistenrul eaoroniic intcDreixr pe \zolarc esle a Praaluclie cb'auLuLi a izaliitii. Izolxreir inlemei'.lzi lehni(2, itu paoccsultehni(izolexzilir rendulsiu.Dclalut(xnobil latclevizor, loalcbunLtlile selecliolxdte dc cilre sislcmul spectacular sunl liffmc penttu consolidxree continui I conclitiilor ale izolxre a.muldmilor insingutalc, Specncolul ili regiisestc lot m,Li con-crct propiilc sale PresuPoTi(ii.

2t)Origiiea spcctrcoluluisc xfl:i in pierderca ulitiliilumii, i2r

e.\pansiLxlex uri2f i a spectecolului modern exprimi totililatcaacestei picrdcri rbstracti2L oricirei munai specili(c ciL $iabsra(fu generalil a pmduclici dc ansxnblu sc raduc pedcctin spcctecol. al cirui ,@../ canuet ale dfi este la]n\ it xbslttc\ia.in spectacol, o prrte r lumii.\" l-+r"zr7| in lala hrnlii$iii tstesupcrioxd. Spectxcollrl nu estc alecit limbxiul comun al accs_lei seperiri. Cee2 ce unctie spectillodi nu este decii un mportircye$ibilcu ccntrul insusi carc le menlinc iTolarea Spealacolulrcunestc scparitul. dar il rerneslc cLl sepdql.

30Alicnarea specutorului in profilul obiectului conten)plxl

i't. e.r., .rrtel, _czrrl rr.r pol _:( 'x.,r.li\ l.r.l 'n_contticnte) se e)ipdmiidtfe| clr cii! conlelnpld mai muh, cu xtit.t"F\'cnJ furtn 'J,rr ,r'erlJ-nJ'_L"'J.erL,L ' r', i:imdginile dominante de ne\,oii, clr atit ifiinElcge miipulirr proprir cxistenli li propria dorinli. Exteft)ftelea spectxcolulLliinlapor cu omul acti! se manilesti prin aceee ci propriile sxlegcstlrd nu nlxi sunl zle lui, ci xle ahuia, care ile reprczinti.

r9

De aceea, spectxtorulnu se simrc niciierl acrsi, cicispectacolule pletutindenir

3lMuncitotul nu sc produce pe sine, el produce o putere ln-

depcndenti: JTrcceszl acestci producfii, abundenla ei, se inrorclt prorJ,,tcdtor ca abundenlii .t deposeddii. intreg timpul 9ispxlul lumii sxle ii clcvin sr,?ilre odati cu acumuialea produselor sale alienate. Spectacolul este harta acestei noi lumi.heffi cxre ii acoperi cll precizie terltoriul. Tocmzi fofiele carcnc-au sdipat ni r" irr;llledz, in toari puterca lor.

32Spectacolulin cicteiccorespunde unei labriciriconcrete

x alienirii. Expansiunea economicd insezmni, in principal,cxpansiunea xcestci proaluclii industriale precise. Ceea cesporestc odat:i cu economia funclionin.l pentru ca ins:i$i, nupoxte fidecat elienerea, care se afladeja in nucleulsiu original.

Aluzie la trlalri: ".

.instr'.iinarea nuncitorului in obiecrul siu iiigise$e expresh in ulmituarele: cu cel muncirc l pmduce mai mut, curdt are de consurnet mai pulinr .u ci producc mai mulre r"lori, cu at,rmaili$il de v?loarc Sidemnir,rte deline elinsusiicu ciit e m2ibine formet produsLrlsiu,cu adt maidefomer e muncilorLrlicu dir maicivilizareol r.,r..'. r, r lr. 1.'b,ror F. i I r,ir^11, J,. n.ipL..I r,,este firunca sa, cu xtiir miri neputincios derine muncitoruli cu clt mai in-genioasri Ge?irren:r) devire munca lui. cu rtit mai mare devinc sidrixsliritual ke,y/or) e munciiorului ii schvia luilili de naruri,ll,ldrr-sai\ele eavq icalilasolice Pdmul manusclis. c:tp. ,,Munce instiiinari,,I rCII, p 64,tnd rom de \rasile Dem. Zamllrcscu, Editum lolitici, Bu.uretti, 198i)

I Aluzie le l,lxrx: "...obi.arul pnr.lus de munci, produsulei, ise opune

cA t:c\^ sttiiin, ca a larld tudepentlenfi de p"o(l(irob (ltlanltoiseLeecanonicclibsolie p 62J.

i0

33Onulseparat de produsul siu produce el insuli cu o lor1i

din ce in ce mai nare tozte delaliile lumii iui, scpadndu-se astlcl din ce in ce mai mult de lumee sa Cu cat viala e mai muhprodusul siu, cu atat el e mai sep4mt de propda sa vialii.

31Spectacolul esre.dplldful ajuns le un asemenex grad de acu

mulare incit dcYine imagine

II. Marfa ca spectacol

'Cdci Naia nu poatu rt inleleasd in esenla sa dutenticddecAt ut a categolie unh)e\dlA a existe lel sacidle totatLeI)adr in atcest context rcificdred apirlnd. i|llat)artltL catneLcial dobdnde;Le o selnlificalie decisiua dfut pelllru eLoluictc)biectiL'i a sacie lli, cit ti penLru aLiLudine7 aanenibl .filldde ea, penmt supunerca co$tiinlei lor 1.1 lblnlele in caleatcealst(i rcificarc se e$1iltlti.. Aceasrd supunefe se dc-cefiueaza $i datoitd |i:tptului cii adafi cu sparilea rdlian-alizdtii ti mecqnizLirii ProcesuLui de i tarch. .tctiLitatedtllu cilo1",tlui iti pierde c1raclerul u de aclil)ihLe, penlru..tde

"'eni o.ttitu.line contemplxivi)

l]rkics lstaie ti col$tiinfi de clasi

35in acersri miscare esentialli a spectacolului, ce consti in e

relua in sinc tot cc e\ist,r ii acti,vlJ]].tea umtni in stare JluiLlapentru il lposed, in starecoeguleta, sub lormr unorlucruri de-\nite Veloare cxclus\'td prin jtnularea negaliL,d a \.tloriitdite, recunoAtem vechiulnostru dlrsmen, celcale $je al:it debinc sidee impresia,lx pdme \dere,2 ce!'x trivialsi de h sine

52

inieles, cind, dc fxpt, el estc rtit de complex fi atat dc plin desubtilitili nletal]zice ,r4rl4 .

36Princlpiul letisismlllui mirlii, doninzlia socictilii de cilre

"lucrud suprxsensibile defi sensibilc,, este celcare se implinclte

in mod al'rsolut in spectecol, arokr unde lumer sensibili einlocuiti cu o scle.Fe de imaginiexisdlnd deasuprxei, selecliecarc poete li totlrfi recunoscllti c1l sensibilul pdn ercclenli

31Lumea dcopori\,i prczenti si allscnti pe carc spectacolul

nLod,d/dLr. jL_ed-,'l,l^mir.1.l,,1,P.,r'.'..larilr. . ed-r pL, filr\1.i4aal,t,tt''tp ;' -ni-.rl'.'. !iienti.j)NindepiirLaruneme lor unul de altul li de produsullor global.

3sSdidere2 caltitii obieclelor pc cxre ]e elogiazi, xlll de cvi

dentii la toete nivcludle limbaiului specllcular. fi2 conduilelorpe car-e le regleazi, nu tace dccet si exprime insusirile funda-mcntale xle producliei leele carc inlituri realitatea: forma-rllarfie intrutotul egxlitxlex cu sinc. aategorie cantitxtilLrlui. Ea dez_volti canthativul fi nu sc po2te de7,\'olte declit in cl.

rAluzic li \{xla "h prinu ledere o rmdi l)arc ufl lumr simplu.

ben:i Annlne eirmti insi cri nude esle un Luc foffte complicxt, plilde subrilitiri melr0zicc si dc ciuditenii tcolorice' fa'ari ldful. I t, 4 ,ClL

ctcrul de letis rl mirlii ii mistcruL siu,. in rrol .il , p 85).

']

abuHighlight

19Aceisti dezYohere ce exclude calitetilul este slrpusd ca

insiisi. ca fi alcTvoltarc, proccsului (alitrtiv: spectxcolul seorniRci rccmiri feprLrl ci el a depisiL p"igt)l pt opt'iei sale qbundenlelaccasta nu e adcvirat, la nir,el local, clecrit in cltem puncte, clareste inrutotul edevirat la sceri unil,erselii, care este refcdnfaodginelii a mirfii, rcfednlii pe care mis(rrea sr practici,unillclind Pimantul ca piad moncliali, a vcdficat-o

,i0Dezvoltarea fo(elor de produclie i fost i\to|ia reald

i conTtientd .xte x.onstruit si a modil'lcar cond4iile dc e)iistenli ale grupudlor umene cx $i rondilii de supravieluire $i deextindere x acestor condiliir bez a economici a ruuror acilnrilorl,u ..,r rlmrrI r.(l( -'TJl.rn 11',rLl rlrr e, , ,r]nmrr T .-tLrrale, constituirea unur surylus al supra\,icluirii. Producfa denidui. cxre implici schimbul de lroduse dilbire intre pro-ducirori independenli, a pLrtur si rindni multi vrcmc afii'zanali, ar"ind o lunqie economici marginali, in care lde\'itulsiu candll1tir rimine inci mascat. Cu toetc accstca, acolo unaleagisit conditiile sociale ale merelui comer! iixle xcumulirii de,,p Jl .ri.

". .i-.

.nrrn. rl 'rnrr.arorld,r\u flrUoro_'Lr.lnlcaga ccononic a dc!,enit atunci ceea ce mada se dovedisea li de-a lungul acestei cuccnri: un ploccs dc dc^,oltare canti.rr , n ..rr' r.r,l.,ii{ r neit .

' Jri J,,l.reriir,.1 ,mi, e

.Lo lo .r mr li. deJrum'e, L,r rtur'cpJ'l mJl r',-11(d, rlin nunci marfi, in sdlaridt, rjrnge in mod cumlrlxtiv la ofiundenld in carc problcma pdmi e supravic[uidi cste, liriindoleli. rezolvrLti, dardc e$a milnied incAt ea tlebuie reconsr-derxri merelr si pusi de liecere datd la un nircl supcrior.Crelterea e(rnoDici elibereezi societiiile de presiunea nitu-rali carc lc obliga la lupta imcdiati pcntru supravieluire, dar

il

aclrm cle nu s-au mai elibe nl de eltbetarc'lrllat tndEerulenlttmidi s-e s\tinlj le ansamblul economiei xsupm cireie domnefteL,or"r rrn.l rt.: .Jmc., JJI n l_. r\l"ln, rL^ ll . rlr"hrm./r(on\)mr-. l\(ud" rJlL'J ln,'.lle'rrLl rr''n elPr\';'_-alienal cere acesteix si rimani h neslli$it in JrJlid el' sluihi,',rre, 1, I 1J lLLe, /lJ ' l.l .lrJ(l:'rledrl; p_n!J.'l','i'rculcfle si conccntreze toale elbrturile fi proicctele socialmente licite. Abundenll mirftrdkrr, adici x rxporrudll)r depialj:, nu mai poate li decit supquieluired spolit/i

11

Dominalia olirfiis a e\elcrLat mxi ifiaiinll-Lln mod mescalasupra economiei care, ca bazi nlateiali a vielii sociale,rrm.nea t', r",.b'rrrtr.i.. nclnli'rr',. -'. _.n'JnJi L - [. _lni.:rr(( nJp otL:i Ln.\,J i [n.'.i( rl.il , ( m rL"'rrcreti rimlne rari sau minodlad, dominala alxrend a b:ululuise impune ca cmisarul investit cu putcd deplinc 5i vorbelte innumele unei puteri nccunosculc. Odzti cu relolulia inLlustri_xli, (u aLiviziunea mznllfactuderi e mllncii ti cu productiemasiri pcntru piala mondield, marla apare in mod clcctiv ca oputcre cffe virc sI oa?rpe realmente viala sociali. Tot ztunciareloc Si na$terex economiei polldce ca idinli dominanti li ca$tiin$ a dominetici.

12

Spectacolul este momenlul in care nlada x iliLlns 5l; oc?rpein totalitdle

',rix\e socixld. Nu numai cd raponul cu mzrfa de\inevizibil. dar nu se mai veale nimic in ahrx lui:tot ce sc \ede estclumea sr. Produclia economici modemi ifi mireite dictaturacxtensir fi intensiv. in locudle nai pulin industdaliTale, doml-nala sa e deja prezenti prin cateva nifuri-vedctiSi sub lormadominaiei imperialiste e zonclol eflalc in frunlea dezvohdrii

producdvltiitii in lcestc zone avanslle, spaliul social este inladlt dc_o suprepunere continud de struturi geologice alcmifuai. In nrilmentul (elci de-x

"aloua rc\o1ulii indusrriele,,.r.urnul:h,nrr ,l..rn fcr r.L r o.l,I tr,L. i (..I'ir'rdp,l'lU,r: Jlf.,

".1_lnt,patd u,,tn,atrlitttttt n.net,t,cierilise translbrni la ni\el global,in Ml-fA tunLli,

^l circ\ c(jr

tlebuic sii se conlinue. Pentru arceaste, ene(csar ci nufh totaldsi lelinil in mod lragmentar la indi\,ll ul itgmcntxr, xbsolut sc-prll"Jt de fofielc dc producicce aclione;Eici un inrreg. Aicrre-buie deri s,i se specialiTcze, lx r:indul sl1u. li Stiinla speci LliziLrlia domina{ieir estfcl, ea se firioileazi in sociologie, lsi,hotehnici, cibcmcticil, seniologre etc . reghiltd la aul(rreglarciltutllror nivelel0r pr ocesulLli.

13Dll(:i in faz:r primitivi x ilcuntuliirii cxpitxlinc rconomia

politiciinU rede in2rulelar dccit rrrz./furl/ l, care trebuic sipdmexscii minimul indispcnsabil pentru conseNxrea fofleisr edc lnunri, lirii a-l considem vreded oin timlul sdu iiber, inumanitatca so,, xccand pozilie dc idei I clasci dominfite sedstoamideindati ce grxdul dc undenuatins in pr()du(tiadenrirlLrri recl2nli un pllts dc coleborxre din panel muncitorului.Iaestx, spiilat brusc dc dlsprelul axre-i este clxr ariitrt de

Aluzie hMxrx,.Se intelege dck sine.ifc fdcrar a.ticr pcomul|are, ncdispunind ficide cepilil, itci d renrri iunct i, rrjiefre cx.lusivdin rnuncil. fianurrc din "o nnLndi unilaremli. abstftr.ti. e.ononj a'J[ r'or..'- l. , -..r r,....r , .E

,.1.,,.. ,. r I l .r.l.r ,,,. r rrl ..'. 11r

'r '

,r.,'ri ," r . r.r -t I r. -i;r,. .1, r r ., l.r r.., . r... ,r --. r'r.,11.,u ,

"l--,o,t..t,t, ..t ,pot.t td_. t.,. .,.. i ,_.

i6

rrrlxUlitiitile alc orgxnizare li supravcghere il prodllc[iei, se('(lc, in alam olelor de prcgrum, trilal zilnic,l'le fidoxraperent.(Li) fcrsozni irnport2nti, cu o polltcle zelollsli, subdcghiTarearlnrsumrtorului A(ll'n:\andnisnt tn1] fii arc giia de timpullil)rf si urnanitatL'll, muncitorului, pentru simplul motir ci1,,n,, r'tl.r.t':. . !,lt( . t/. ,'r.- ,,mir' F'e.[Pi ,,/

.,.ntut,l.p pali:-, l'...1. i'1.,-rr:.'e.rde.J',.r r, r,-Ii,, x alrprilis tolalitlte2 exinenlei Lrntane.

41Specncolul este un pemanent zbor i]l oprului penttu x im_

punc identilicarca bunudlor cu mifudle fi x salislacliei cusupovicluirea sforind conlolm fropriilor salc legi Dar daci' ri,rr"' r'_e. ,n .-^ li e,c\,r ,,'l-\Jie '.r. ur(,' 'nrereu, eccr5u se detoreazi$lAptttltli ci ea contine t ercu bt\ine pliLatliunea Drci nu exisdniciun Llincaro el supravicluiriisporitc, nici un punct in (are xr putee si-Si illceteze creslerea)c penrru ci ee insifi nu este dinaolo de pdl'aliunc, ci doxrpri\{!junc devenitii mai bogeli.

15(l(l,riii aLr eutometiz el. cate cstc sectolul cel rnai avans2i

rl indust|ici moderne si, in acelxli timp, modclul in care serezumi pefect p|a(ticxsx, rebuiccalufiex mirii sd dq]4exsciecei]iti contmdictier inslrumentxlea lehnici ce sufrimi in nlodobiecti! munca trelluie si aibi in vedere, it egald misuri.pistatct t uncii ct7,ldtfa fi cx unic loc dc nxtlere e mirliiPenttu ce automatiaree, seLl oricc alti lormi maipulin extlemiide crcftcre r productivit,ilii mlrncii, sd nu xibi c2 ele( diminuarex eLativi a limpului de munci $ciallnenlc ncceslr lxscrm socictitii, se impunc crexrexde noilocud de nluncli. Scc'torul telJiar. scl_\,icii]e, sunt o ifiensi retee de linii dc liont ,le

unei inregiamate dc disribuire ti.le elogierc a mirlurilorxctu2ler mobilizarede lofie inlo(uitoarece descoperi oportun, inlecdcitaltea insitia ncvoilor reletile lx ,icmcnea miduri. necesii:ltcx unei aLari orgmiziri a ntuncii din spetele frrntului.

16Vaioarex de schimb nu s-a putut forma dccat ca agent el\,e

bliirle intrebuinlare, dr victoda doblindid cu propriile aflnca .rcat conditjjle dominelici sale eutonome Mobilizlind oricetrebuinti umani fi aczplrlnd monopolulsatistlcerii sele, ea ashttit pin d dltljq h"buritd. Procesul de schimb s-a idenrili-cxt cu toate trcbuinlele posibile li le,a rcdus dlrpi voia sr. Valoarca de schimb este condodefttl lzlorii de intrebuintare, caresflr$e$te pdn a duce riizbojul pe prcpfia socoteali.

11kcasti constanti a economiei capitaliste, care cste r_arila.ed

lendenliald a Mlorii de intrcbuinlarc , dezyohi o nt)oi.lotrr|i,

dc priuliune in intcriorul supravieluirii sporite, in cere sementine totufi vcchea penurie, pentN cd ee obligi pe mercamaioritale a oamenilor, in calintea lor de mun(itori saleria!, si_rnr'llr lJ , oI Iin ..'ir lrnn,rr ? L'o1' lui .iu,i p( rL,,ficcare ftie ci rebuic si i se supuni sau sd moari. Realitzteaecestui fanta], laptul ci trebulnla, in lorma sa cea mai eleDen-uri (mnncatul, locuitul), nu mei exrsti decat incirusatri inbogitie iluzodc a supravjeluirii sporitc, este biza rcali a ac-ceptirii iluziej ingene&lin conslrmulde mirfuri modc.ne. Con-sumxtorul real dcvine consumator de iluzii. Merfa este aceiL\tiiluzic clecdy reali, iar spcctecolul mxnifestarca sa gcnerali.

i8

18Vabarex de j^ntlebuinFre. cuprinsi odiniorui inlplicil in

rtloarea dc schimb, lreblric si fie proclemat,i acum in modcxplicit 1'n realitatex inversala a spectilcollllui, tocnai pentru cdrcxlitxtea se electivi este ercdati de economia de pialislrprude^,oltari si pcntru ci o liaF lalsi are nevoie dc o pseudo-justificare.

49Specucolul este cealalti laF x banului: echivalcntul general

abstmatal tutllrormirfurilorr. Dardacibanuladominats{)cie_lxtca in calit2rea sa dc reprezentarc x cchivalenlei cenlmlc, adicia caracterului schimbabil al numeroeselor bunud 2 cirorintrebuinlare nu putex Ii comparati, spectacolul cste complemen'.tl .au modc_1 J(^^lld', rn , a1 .ur ..rr,rrer lumii l'rrrr xldre

in bloc, ca o echivalengi generald cu aeea ce fisamblul societiliipoate si fie fi si faci. Spectacolul este banul pe cffe do4?-ilpl?'-,irr, cici in el rotallratca trebuinlelor s'a schimbat deja cont[totalltilii reprezentirilor abstracte. Spectilcolul nu e numaise1itotrJl pseudaintrcbuirliril, el este deja in snre pseudoin-tcbuintxre a vielii.

50Rezuhatul concentrxt al munciisociale, in momentulebun_

denlei eannanice. devine aparcnl ii supLlne ofice realitateafarenlei) cale cste 2clrm un produs alxp2renlei. Capitalulnumai este centrul inviTibil cxre diriieazi modul de produclie,ecumularex sa il elalcaTi in mate dimensiunile sale sub lormi

'Referire la Man sile xmlizx luir ti)mrcibrnidin Caprr.r/rl, Car(enI, seciunea l. cap. 2, .Procesul schimbului,.

;9

de obiccte sensibilc. 'Ioari inlinderea societifi cste pofiretuiIui.

51Victorja economiei au()nomc trebuic si fie in acelafi tlmp

pieEania sa Fo4clcpe cale le,a dezldntuit suprimi ,eaeJlrdi?,/econonicd. bxza imuabili a vechilor socictiti C:ind oinlocuieste cu nccesitatex dezvoldrji econolnice infinite. ea nup

':tc de, -r ', rnlo ' .a.. : ..I i.',. ( rer rr\,,ilnr um,rnp pr.m,rl(sufiar rccunosclrte cu o hbdcarc neinuetuptlidc pseudone\,oi,cre sc reduc la unica pseudone\oie ,r menlinerii dominatieisale. Der economia autononi se separii pcntru totdeauna dcnc\,oia profundd tocmai in mdsura in cxre ea iesc djn m.Dn,*lcr?,/r1so.rr1 cllre .icpindea de ea firi s-o $tie n]bt ceea ce estcrontdent se uzeazi. Ceea ce cste inconstient r:imAne ilultembil.Dar. odxti elibctat, nu ca.lc fi el in tuini?,, (Freud).

52In momentul in .are societatea des(oped ci depinde dc

economie, econonliaL estc, de hpt, cea cere depinde dc ca.Aceasti puterc subteranil, cc spodse plni la a se manilesta su,veran, li-e pierdut li ee putcrea. Acarlo unde se a|a sinele cco-nomic tleblric saapxrie&lr. Subie.tulnu se poate ividecat dinsocietate, meiexact din luptxsa interni. losibila s, oiislcnli ale-pinde de rczuharelc luflci de clas:l czre se dovedelre a fl pro-dusulli producdrotul inlcmeiedi economice a isroriei.

r Parafru:re x celcbrei f0lmule Inrudiene din,Ne&e /bk?./er yo,-"lesLmge md{eP$chaa dh,se (l93ll, rot}tr,lrrsollL} wcrdcn,, xcoloundc r ldsr sinclc, trcbuie sI fic (s:i devinril eut.

60

53Conitiinla doinlei li dorinie conltiinlei se identificd in

laest proiect care, in lormn sa negaiivi, urmircslc xbarlireilclasclor, adicd posesix directi de citre nlLlncilori 2 tuturormomenrelor actilitili lor. Corr?rl&l siu este societxtea spec't&ollrlui, in carc mada se contemph pc sine intr-olume pe cerel creat-o e2 insdsi.

lll. Unitate fi diviziune in apa|enqi

"A nouA ti Lie F)lenicii se ded4rfufi in lafi pe liottulilosaliei, ii171t1tl conceplek,

"unul .e diNizedz1 in doi , s "da.hcioneazi in unul,. Acea-th tlezbatete este o lupti itLh-e ceicdrc sunt Penml i cpi cdtL su.Dt inlpotnla didlecticii nale-tidliste. a luptii iltLt" doua conttpli despre 11 1e: concepla ptt-letav ii couceptid bulghezri Cei cafe flir!tu cA atnuLse di,l)izeazd irL Lloi', ene legea lundantutalii a lucwilot sttnt tlepafled

.lialecLicii t dteidliste;cei care vsli cA lqea funddinentulA d fuciulihr erte dai fuioneazli ht unub sunt h4Dbi-ld dialecticii i)l.tteidLbte CeLe dc)uti l)iirti au h.&Mt a linie dedematxaLie netii inh" eLe. idr aryunelltele k)r su dialieh olopltse. AceasLd paleinicA ruicctii pe lhn idealagt lupb declLtsd asculitii 5i canlle:id ce se lbarh iL AbM si itl lulne.,

l rap elu I to;u.lil, p ek\n,2l seprembdc 1964

51Spe.la(olLrl, Aemeni socictiitii nodemc, este dropori!:i

unit fi divjzet. Ce li 2ccrsm, el ifi construleftc unitatea pcLle7binzrc. Dar connildicfia, ituncicendtpfue in spectxcol, estc

62

h randul ei contrnzisi printFo risturnllre a sensului sdu, astielincdr diviziuner infilliarie unirari, in tinp cc unitatea infiliiltie d ,izati.

55Lupta puterilor constituile penru conducerea xceluiaii sis-

tem socio-economic se dcrulerzi sub forma confadic[ici o1']ci e, contndiclie xperlinind, dc lapt, unitiliircale; xceasn etilla scari mondiali, cit iiin interiotul liecirei rlaiiuni.

56Faisele lupte spectacularc dinrc fomele d\,21e ,le puterii

sepamtc sunt tircale in acelx$i dmp, prin eceexcd cxprinlli dez-( rtarea inegxld fi conflictualii x sistcmullri, interesele reletiv con-tredictodi alc clasclor sau de subdiviziunilor de clasc carc rccunosc sistemul$i iFidcfrncsc proprix pxfiicipare leputerea lui.i.a felcum dczr'oltarea economiei celei mai avansatc irselmniconftuntxrez anumilor prioriliti cu ahclc, gestionxrea totalilaria economici dc citrc o b )cr2lie de stat, Fi condilia f.irilor situarc in slere coloniziiriisau x semicolonizirii, suntdelinile pdnpadculadtiiale org2rlizirii prcducliei Ti puterii. Accslc dive$eofozilii pot si se manifesre in cxdrul spectxcolului. conlormunor critcrii cu tolul dilerite, sub lbrma unor societili absollrtdistincte. Dar, du pi critcr iul realililii electi\t 2 sectoerclor per-ticulare. adevirulp ticulxrititii lor rezidiir sistcmul uriyersxlcxre le coniner in miscarca unici ce a licur din planedspaliulsiu, capi!alismul.

57Societatee pLrrtitoarc a spccte(olulul nu domini regiunil

subdcr/ohrtc numxl pir hegemonia sa economici. Ea ledamind cat societale q slect.tcolLtlui - kola unde bMt mxlctla\i

63

abuHighlight

lipsefle incli, $cierrtex modcrnti a invxdat deja specucuiersp,rdul social al fiecir Lri continent. Ex defineste lrcglam ul u neiclase conduci()are li veghcazi ia constituirea sa. llit oferi re-rcluti(nrxrilof locali lxlscle modele de reyolulie in eceexsirra r:crd rn nre r' , Jl..r, 1,.( J,,l r .r.il, ' ,ir, , | ,S pectxcolul specilic el puterii llfocratiae, cxre deline contr(rlrlasupra unom din linle indusldalc, lacc pxrtc dul spectecolulloml, cx pselrdonegarc gcncrah a sx. darsi ce sprijin xlsiu Dxc,slecrdcolul, prirltin alj\'e$ele sxle mrimre lo(ale. scoatc in cvi,denti sfecixliz,id toralitale ele discursului !j ele xdminist|nlieiso(ialc, ircestee din urmi aiung si sc conlbirc, la ni\elulfLrnclionirii globalc a sisict'lt)lt:ti,inu-a dil.iziune t otLdidlA dsu'cinilar specldcuhrc

5BDiyiziuner sxrclnilor spcctaculxre, cire pistrexzii generxli'

txteaodinii existenre, pistrefiin pdncipal polul dominentaldezroltiii s e. &idicine spectacoluluise afli in solulecolromieidevenit:i dundenti si dirl eceasta cresc ixrtclc cc tind in cclcdin urmii si domine piaB spccnculard, in ciude berierelor pro-teqionistc ideologico{olitienesti ele vreunui spc(tacol local cupretentii lrurrrhi('c.

59Milcatcx dc bal/Mlizale clre, dinaolo de diveftiunilc scli

pitoere rle spectxcolului, alomini la scxai monaliald societitteemodcmai, o lacc de asemenex si in liecxre din pun(ele in careconsumLrl liirgjt de mifud a mukiplicat in eparenti rolurile siobiectele (lc alcs. Supl"r.ieluirile religiei ii xle f:Lmiliei cererdmene lbrmx p ncipali a mottcniii puterii de clasd

- si deci

ale reprcsiunii morale pe czre ele o eslgud fot inlra in conbinalie clr ailarurei redundiLnti a plicedi din ace,/J_ld lumc,

61

lume care nu este produsi decat ca pseudoplicele care con'scnd in ea represiunea. Acceptirii timpe a ceea ce existii i selx)ate xdiuga revolta pur sp".ctacularir eceastx keduce simpluliipt ci insatisfaclix insiii a de\enit marf: .leindati ce ebundenlacconomicie lost capabili s:i-$i cxdndi produclin pani la ni!'elulprclucririi unei asemenel mxterii pdme.

60Concentrind in sine imaginea unui rol posibil, ve.leta,

feprezentarea spectaculari a omului viu concentreazi decixceasti banalitate. Condiiia dc vcdetii inseamni specializarea inh-abe aParcnh, obiectnl idenrificirii cu !'ii1la apxrenti lfui pro-lunzime, cerc trcbuic si (ompenseze fragmentarer sFcializililorfr.,Jr-, r.,e. e r', lri'rP \eJFrPlP e\r_J penrrLr J.masina riouridilerite de sdluri de \,jafi si dc stilud de comprehensiune a so.ietifii, libere si se menifesre le ni\,elg1oral. Ele inruchipcazirezuhatul inacccsibil al /riin cll sociale, mlmlind suhproduseleh.,rd T.'r,'i.,rrP,uIr,tlrin mllJnerJr..let reunorpo"i''isuperioare ei li carc dc'vin s(t)pri de selc: lutercd i ft,lcdnla,decizia fi consumul cere se afli le inceputul si la sfli$irui unuiproces nccontcstat. lntr-un c,u, putefea guvemamentdi ene aexc,lre se personalizeazi in pseudovedetrll in cell1alt, vedeta con'sumului c plebiscitati ca pseudoputere asupo a ceex ce e tdit.Dar, tot a.:e cum activitiiile lederei nu sunr cu adclimtglobale,ele nu sunt nici \'edxte

61Agentul spectacolului pus in scenicavcdeti cstc contrariul

indir'jdului, dusmanul individului, la fel de elident in el insufi,ciit Fi pentru ceilelli. Funclionind in spectacolca modelde iden'tificare, el a renuntat la oaice calitzte autonomi, ca si se iden-tifice cu legca generali a supuneriila mersul lucrurikrr. Vedeta

6i

consumului, fiind in exterior reprezentxre a diferitlor tipuri depersonalitate, prezintd pe fiecare din aceste tipuri ca avand inegalimisurd acces ia toralitrtea consumului li giJlndu,si astfelfericirea in el. Vedeta deciziei rrebuie si posede stocul completdin ceea ce a losr admjs drept calitili umane. kfel, diveryenleleoflciale dintre ele sunt anulate prin aseminarea oficjeli, care estepresupozifra e\celenlei lor in toate domeniile. Hru$ciov de-venise general cx si decidi in birilia de la Kursk, nu pe cim-pul de luptd, ci la a douizecea el aniversare, pe cand em dejastip:in alstatului. Kennedy rimiisese un omtor chiarti penrupronunlarex proprjului neuolog, deoarece Theodol e Sornsencondnua in acel momcnt si redacteze discursurile pentru suc-cesorul siu, intr-un stilcare contasc atat de muh in jmpunereaoer'^nilir;lii r(lL Ji'pJrur Oamenii romtr,b I tn rare

'e per-sonillci sistemul sunt bine cunosculi canefiindceea ce sunt;eiau devenitoameni madcobodndu-se sub nivelul I ealitilii celeim,ri r"a"unre vleli lrdivi,lLrl(. iJr.hla o )rle ori, lne.

62Falsa elegere din abundentx spectacularii, ,legere ce rezidi

in jurtapunerea de specacole concurenliale fi solidare ca fi injurmpunerea rolurilor (semnificare Si jucare indeosebi de cireobiecte), exclusi\e fi inseparr'bile in acelaFi timp, se dezvolti inlupra din e caliti$ fantomatice destinate se stfuneascA adcziu-nel la tdvialitatea cantimdvi. ,{stfel renasc false opozili arhzice,regionill.-e .dJ r',r\:me oesrin.tre \i [Jn,ffgLrt /( '.1 \ufeio-dtate ontologjci exceplionali lulgaritatea pozilllor ierarhice inconsum. Astfelse rccompune interminxbila serie de inftuntdriderizorii, mobilizlind un interes subludic, de h competiliilespordve pin; la ceie electorale. Acolo Lrnde s.a instaumt con-sumul abundenr, apare in pdm,planul rolurilor in$elitoare oopoTilie spectaculad principali intre tineri $i adultjr cici njciieri

nu exisri aduh stipen pe vialx sa, iar dnerefea, simbol alschimbirii, nu e nicidecum propriet2tea acestor oameni, tinenxcum, ci 2 sislemului economic, semn al dinamismului capitx_lismuhri. Sunt lrcrul'l care domini si cale sunt tinere. cxre seinliluri si se inlocuiesc unele pe alteie.

63in spatele opoziiiilor speclitcrl2l e se ascrnde unitalea mi

zeTlei Daci lorme dilerse xle aceleiasi allendri se i'nlrunti submd- a a (3erii tola lL . ,r.el.ir

'c Jdrore,r/a JfrulLli' r' ('e 'e In.smuiJ/; pe.o1L12ali, lii (a,- refLll,rl( ln fun( lis Je l)e. L' ill esudiului specific al mizeriei pe czre o dezminle $i o menlne,\ocltacolul c\ -i itr-u I ,rmt conipuran \JL in r_u l'rmarilra-za. in rmbel. (i,/Lri, el nu e de, J' ,, lnJglnL JF Jnifi' Jlefe;iciri inconiuoti de dezolre si orozre, in miezul liniftrt alnenorocirli.

()4

Spectacularul concentmt xpa$ne esentialmente capitzlis'mului birocratic, defi e1 poate fi impofiat cx tehnici a putedislatale in cconomiile mixte mai inapoiate, sau in anumhe mo_mentc de cdai ale captnlismulul evansxt. Propdetetea biro-cratici este intr-adevfu concentrati prin aceea ci birocratul in'dividualnu inreline mponud cu posesiunea economiei globaleJe, ir D-in llermeotJl r onunitJl,l oiro. rJl .. 'i ' J rt -br- rla, e.l( , nnunililr. il rhra Jr r ex5,r, pr.oL.lra J( marfun. n

"'

puln dezvohatii, xpare li ea sub o lormi concentmtir mada pecare birocm[a o deline este munca social; tolalii, iarceea ce earevinde societilii cste supra\rie[uirca sa in bioc Dictaturaeconomiei birocotice nu poate lisa maselor explo,ilxte nici unspa[Lr nolabilde alegere, penlru ci atrebuitsi a]eegd totulprinea ins4i $i pentru ci odce zlegere e{terioad, Iie ci pd\fte

alimentaiia sau muzica, inseamni deia zlegerea .listrugerii selecomplcre. Ee trebuie sii lie insqiri de o liolenld permanenti.Imaginea impusi a binelui. in specracolul siu. insume^zi rctalitrteaa ceez ce existi in mod otci?Ll sisc concentrexzi de obi-cciintr-un singurom, c e este gerantul coeziunii sale totaliureFiecare trebuie si se idcntillce in rnod magic cu aceastivedctiabsoiuti slu si disptri. Caici c lorba de sdpanul non-con-sumului siu li de imaginca eroicli 2 unui sens accepmbil pentru c'xploaterex absolutd cere este. de fept, xcumularea primi-lii,i accelcaat:i prin teloare. Daci fiecare chinez trebuie sicunoasci invilitu le lui Mao $isi se idenrlfice astlel cu Mao, epenttu ci ir poale si fie nitnic altce\a_ Acalo lnde dominitpectacLrlarul conccnret dornini fi mililia

65Spectacularui difuz insolcfte ebunclenp dc mirfuri, dez

voltarea nestinghcdt:l a caprralismului modem Aici, flccaremzrli luati in perte e jllstificatd in numele amplorii producrieitolalititii oblectelor, penttu carc spectacolul este un catelogapologetic. Afirnuli ir econciliabile se inghesuie pe scene spec,tecolului unifica! el economiei abundente, tot aia cum alifcrilemirluri\ederi i$i susin simultan proiectelc contxdictorii dedmenajare x societitii. incele spectacolul autornobilelor vizcxz do . ircLl,ri. o(rre, r; , rr' J5LruBe\p.nil..r/r'r '1 rimp, especucolul orafului insusi are neyoie de cerdere-muzeu. Deci'a i.[.. u. !]cir ornblemJ,., c rrebJit,i,f,rn,1J ao4,r,xr-lui de alnatnbLu, estc imediat lelsificati, deoerece consuna-rorulrealnu poate s:i ajungi in mod direcr decatlao succesilrnede ftagmeflte ale xcesteifericid comerciale, fragmente din carede fiecare dati calirarea presupLlsi a ansamblului estebineinteles absentri.

6E

66Fiecxre marfi dercrmineti lu pli pcn!ru ea insisi, nefiind ca

l,rl:'.i e re, ur.,'.i |e, elelrll( ri ; . inf ';.c,-1p.r1r f , -lurindcni ca iicum ariisingurx. Spectacolul devine atunci cln-Lcclll epic al acestei inftuntiri, pe carc nu lrr mai puleaincheia,.,trrp. ri,iUlU llt. ipe. a, 'Jl rJ 'irr.r fL uJment .lJflne.elor c;.lJriler p.r.'L rrl.l,,r ir;,carr, lul io.rb-.llc(are mlufi, urmendu fi pasiunea, rcalizeezi de fept fiidsistie.c\{ mai elc\'al: devenirea-lume a midii carc este h egaldnliisuri $i devenirea-marft a lumii. Asfel, pdnlr un .tl,"rll. a/Mliunli colnerciale, pafiLrldT?/ midi sc uzerui lupllind, intimp ce forma-mddi tinde citrc rcalizxrea sa lbsolula.

6;Satisfaclia pe care nadx ibundcnli nu mzi e capabili s .)

lr., rerl'1.reli.lrrJ-ed., rrenuiP., [!,Jl:.1_e, r_noagerea yrlorii sale ca mafi, adici in intrcbuinlalea rrr,fi su'licicntisie$i, ier in cazul consunutorului in pasiunea religioasilenttu libertetca suverxni a mdffii. Vdurile de entuziasm pen-rtu un produs oferir, suslinutli relxnsalpfln toate mijloxcele dcinlormare, se plopagii astlel cu anverguri IIn film di na;tcrcunui nou sdl dc imbdciimi[le, o rcvisti lansei]iz.i clubud cere,h rlndul lor, lanseazi panoplii di\erse. 6algetul cxprimi fop-tul ci, in momenrul in cxre mase mirludlor xluneci inspruaberile, abeontu I insufi .le! inc o nufi speciali. in brclocurilepublicitare, de exemplu, nu vendute, ciolerile caalou odxti cuobiectclc \akrro$e vindule, sxu care pro\,in din schimbLlri din

rllu/ie hveNrnle cu cxrc se des.hide lneida:"E].r xrne.int s,ipcbirbxrul,/ Cel care, de pe phiuriLe Troiei,,iEl (cl dinlli. I'eni nlmt dcsoarlii Pc tirmuni lavinici, in lrelix, fPrblnbVcrgilus \{im, rre]'rl, trudrom de Teodlr liaum Centul intii, llditura Drcix, Clu].1919, p 11)

69

sfere lor specifici, se poate recunoqte manilestarea unui aban-don misric fa[i de fanscendenla midi. Celcere colecloneazibrelocuri, ce'au fost labricate rocmai penru a l'i coleclionate,tcumule zd irululgenlele,rd,y'l, un semn glorios al prezenleisale reale printre fideli. Omlrlreificat alileazi.lo\ada intimitillisale cu merfa. Ca $i-n manilestirilc e{altziilor ori ele celor salva!nirxculos din uemea vechiului feti$ism religios, letiiismulmirni aiunge la clipe dc excita[ie feNent]i. Singura trebuinF care.c nr' drp'rm; rn l ene rrebuinh [und,-( lJl; . .Lnunerii.

68Firi indoiali, pseudonevoia impusi r'n consumul modem nu

poate fl opusi nici unei neroi sau dorinle autentice care si nufie ee insisi modelari de societate si de istoda ei. Dar maffaabundcnti intenine 2ici ca ruptLlri xbsoluti a unei dzvoltiriorganice a ne\oilorsociale Acumularea sa mecanicd di naftelet)nti atlificial helinitat, in l4a ciruia dorinp vie se vededezarmad. Puterea cumulativi a unui artiffciel independeDtenrencazi pretutindeni.rti lilical ea uielii sociate.

69in imaginee unificirii reusite a societalii prin consum, di'

\izitJnetrcalde tlo qi Ardlr, pani la urmitoarea neimplinirein consumabil. Fiecereprodus panicular, cele trebuie si rcple'zinte spemnle unei scurlituri fulgeritoare penfu a ajunge insfir;it la pimnnul figiduit al consumului toml, este prezentatla rdndul siu in mod ceremonlos ca singuladtate decisivi. Dar,ca $i-n cazul difuziunii instantanee a modei prenumelor apare0tari\lJlrur' ( le, rre .e !or purlt rotj ind r r/ii Jc :i(eee)i \.irsta.obiectul de la care se etcapti o putere singulari n-a putut fi prc-pus devoliunii maselor decit penlru ci a fost reprodus intr-unnumirsuficien! de marc de exemplare pentru afi consumat in

70

mod masiv. Caracterul prestlgios al acesNi produs oarecare ntlor^,rne Je,ir din rptul .i a lo:t pl.r.rL peniru u , lip: in ' en-ir"l rl(ln.or rrle, m mFlPr reretl al lnJlllitii produ' ti(i. Obic'tul care era prestiSios in spectacol devine \ulgar din momen_tulin care intri in posesia unui consumator Fi simultan atuturor. elor,alli. E. i;i .tre.eal in\i or(J liziu 'ire'ia e'enl'a'e' cdre0ro' , re, fil('( , din 'ni/eria pr.ou'er.l ule lnlre linf in'; un'rll

obrr, I poafld dejr L'lillureJ 'l'emulul 'i e\ileala Je a firecunoscut.

70

Imposlura satilfacfei trebuie si se denunF pe sine inlocuin-du'se, urnind schimbarea produselor$icea a con.liiiilor gene-'Jre al( prodJ(lPi. Cer.,e a 'u'tlnut LL rca lri lr'rre ne'ru)inarc po.rbrla propri, erti L.ebule 'i 'e 'rhlmbc odati iu blra 'aioeLu(olul e\re absolul dogmeli , dar in a'rlari timl el nupoateaiunge reelmente la nici o dogmisolidi Nimic nu stipeioc peniru il; e starea sa ffreascl ii lotu$i cEl mai contrari incli'naiei sale.

1

t-2

Unitatea ireali pe care o proclami spectacolul este masca di.vizilrnii de cle$ pe care se intemeiezi unitatea reali a moduluidel ro,h-. 1ie,.oruli,r aeer,cob.g;pndu.aro.ii.;lrfl i, ipela ediflcarealumii esteFiceea ce ii indepifterui de ea Ceea ce-iaprople pe oamerii eliberali de limitidle locale fi nationale esteli ceee ce,i indepifieazi unii de allii. Ceea ce obligi la apro-fundxrea raionalului este il ceea ce alimentexzi inijonalul er-ploadril iemrhice Si al represiunii. Ceea ce constiruje putereasbstracii asocierilii consti iein egtli mi$rd $inan libetldteasa concreti.

IV. Proletariatul ca subiect ii ca reprezentare

oreplul egal al tuturcrld bunurile ti pldce le ^cesteilumi, dish1,$ered oliciirei autalititi, negarca oricdni ab'

stdcol l ot6l, iatii, (ldci se coboafi la fidAcina lucwilot ,raliunea de a fi a tusul"cliei de ld 18 m.trtie $i legea re'dulabilel qsacieli carc t".t.fumizal o dmwni.,

Ancbeta Pdrlalnentdrdasuqru insurccliei din l8 nartie

l3\lt', tre. rc, a .r'. .Jpn-J, L, .Lliln'P e\i.'errc gJ\erre"/A

societatea odati cu vicloria burgheziei in economie fi, 1^n modmanifest, dllpi tEnspunerea polltici a acestei victorii. Dez_r,oharea forlelor de produclic a dus lx niruirca vechilor rapor'turi de produciie, orice ordine stzlici dc\,enind desueti. Totceea ce era ebsolu! de\ine isloric.

-1ANncali ffind in islode ii trebuindsi panicipe La tra\"liulli

la luplele care o conslituie, oamenii se Yid nel'oili sd'si

_rl

f"N-atet ni]t1ic al naslfl deadt titnl)ul, ale care se bucLo-albctlldi Lrclia a.orc 'alt dektc un lddpost.,

119Timpul pscudociclic nu cstc, Lle fipl, decdt tleghizarea

consumubilh t timpulLli merfi ei prodllcliei. El conlinc camc'teristicilc csentizle ele accstllix: unitili omogene inlerschimbrbile 5i suprimarca climensiunii cditative. Dar, fiinrl subpro-dusulaccstui tinlp destirlat inapoierii viclii cotkliene conclr3lefi menlinerii accstei i0llpoicri, el trebuie si fic incircllt cupscud(raloriziri fi si xpxri ca o suiti de momente lals indi-!i.Imlizatc

150Timpul pseuclociclic estc cel xl consumului suprevieluirii

cconomice modemc, suprz\,ielLlire sporiti, in celc viala coti_dixni rimioc pri\ati de dcciTie fi supusi, nu ordinii naturalcca odinirnri, cr pscudonaturii dezvohate in munca xlienati;ecest d mp r egisefte dcci, in ntotluL ceL nwi fitesc ,'rechitl titmciclic ce regle suprxL\ie(uirex socictililot preindusldnle. TimpulpseLldocicli. se spdjinii pc dm4ilele mtumle zle timpului ci(lic $i crecaTd, in xcela$i tirrlp, noi combinalii omol( )xge: ziux $inoaptca, munca $i rcpausul siptimiinal, repetilie vacanlelor.

151

Timpul pseudociclic este unlitrlp carcefi)slha slotl 4t (leciih-e industlie.'l|fipti .arc ipi ar e l]eza in proclucfilr de mirfuricstc el insusi o maril consumabili, ce reunefte tol ccea ce de-osebea inainte, in perioada de des[inurc e vechii sociel4iur ,xre. r,d_a pr'\/r;. \ rrld P, o r- !; \iJln po ii, J. inl PArlm_pLrl consumabil ai societdlii moderne aiunge si Iie tmlel ca mar, t- lrim- l(r .rr n,,ile Droo, .( Ji\et'ift.dle. e'('.( l-'Jn oepiala, ca utilizilri ale dDpului socialmentc oryanizate oun Pfl)dus carc existi deia sub o formi czre_lface aPt pentru consum

VI Timpul spectaculrr

Ilahh$ar Greciln, Cd1l..)r?r1

ti7Timpul productiei. dmpul nralfi, cste o ecumuhre irfiniti

deintervileerhilalentc Estexbsmc(ixrimpului ircversibil,elecirui segmcntc rebuje si-fi do!edcasci pe oonomefu egxli-txtee lorstrict cantitativi Acest dmp este, in mad rediutei sxafec!i!,i, ccea ce eleste sub xspe.tu I silu s.bllrrdrll Doarpdnlceasti dominalic sociali a dmpului mafd (impul este totul,omul nu cstc ninlicteleste cel mult carapacee dnuului,, (rlirzstia fltasaliei) Esre timpul dclalorizer, jnversiunea compleri atimlLrluiaa ti

"climp ale alezrrrltare umanii,.

1'l'finrpulgene lal non-dczloldrii umtnc e\ist,i fi sub es-

peatul c( )nplemcntir al ur'tui LinU consLulwbil, c.fle se intoxtrcciitrc!ia|l] cotidilni r societiiiii. pomind de lxrccxsrd producliedelernltntli, tir, rn tinp pseudociclic .

ll8 129

abuHighlight

poale tot(xlxtds:i delini,la (indullui, metcria primrlpcntru unxh prod]s, \A.tpitaluq .

^ 1i2In sectorul siiu cel mei atansat, cxpitalisnul con.entmt seodent*r.iispre vlnzarc, de blocud dc trlnp.conplct echifere,,ficcare dirtrc clc aonstituind o stnguri narli unificrti, care Iintegrilt un allumh numdrde miifud ali\'e$e. in ecest felpoetesi ilpxri, in e(onomie in e\fansiune x

156Ceea ce c mercu nou in proccsul producliei de lucruri nu

se regiscltc in consum, cx exlinsii rc'vcnirc a aceluiesi. penttuLimunca ntoaati condnui $i domine munca vie. in timpulsircucular trccutul domini prezenlul.

157

.

Un alr aspecr xl clefi(ien{ei !,jc(ii istorice gcner. e esre i faptul ci \iala indiliduali nu are incii isode. pseudoc\.,eoimcntc]c(:l L .e :u((rll . . 1 lrrzi, Lrc in llHm,rri/tr(J:.nri t, LIJ-i n-:ru1o,r r itc(l(,ircc(iLxt?.rnr tni,,rm,l rlc.pr clc: mai muh,ri ic riui(c\c in inflrliJ inl,x uiriil

'rprffipitar(. h fiel"rc rml)ulsrimavniriei.po u, ulare pede:rlti p.rne, cct-.r,ca.o.r rr:iitrnm, d rcrl nu,re ni, i,) l(.g;rLm

' u lif t-u irF\cl}iljil,,friirlr.!

Jeii(ir ii{.alla rn opo4tre dir Li (u nlmulps(.uoo.iclic alj,ub-pruJusulur consumrhil al ;(1-5tui tinlp. O xsenlenea trjire indi.viduJi r vic i, olid ienc .eoarire rimiine :l-i limbrt. ["J ,,r]Jcp..fid acces cridc le p()pdulsiu recut, care nu este consemnatniciieri. Fi nu se comunici. rjminind neintclc"si Si uinrj inPll,filUl fxl.ci nteft

'ni \fr(ra,ulrr'c r non-nremoral,ilulur.

158CJ organruresociJli act urji :l f[DliTici iltorieisi memoriei,

a abandonului isroriei care se cll(lelte pe remeiul rjmpului is,Iorl' . \pc(Tir,r,lL cnclAlsa io\ iinllt d tt,tU,ulul

159Pcniru J JdJ, ( nunr ir.,.ii lJ (tJtutLr' Lle roLlu, ir,,I )i (, jn-

:.umar,,ri "lihui" ri rirnpului.rn.r-l). r nnJrlrJ prcrlJbiia J Fuil e\.-

ploptietea dolefihl .t th,rptlri 1or. Rer.enire, specracular-j admpului n-x dcvenh posihili dec:it (xlari cu n(casrd primi de-posedare a producitorului.

t?

160Partex ircducdbil biol(Eica cc r,rmirc prezeotii in mun(i, arll

ir (lcpendentrx de ciclLrl flatural el veghci fis{)r.nului, cit $i irlrvi(lent2 timfu[ri i|cve$il)il indiviLlurl al uzu.ii unci vieti, dcvinclnrr$i simplu rl.-.elr,r? din punctuldc vedere xl pfi)duc(iei m)-(lcmel astfcl, acesre elementc sunt rcglijate in prlxlamirilc ofi-.i, c , e nifddi productiei $i ale trofcck)I c.rnsun]xhile carc su ntrmduccrca x(ccribili ir ac(stei neinccute victo|ii. lnrobilizutli i[r'enrrul falsiliurt al milcir ii lunii salc, ()n$tiirlr spectat(yJre numai cunoafle, in vielx sa, o tlecerc cltre implinirea Fi dtrefl)a[ea sa. Cine a renunpt si !iche]tuia,ici vialx nu mairebuiesii-$i mdfiuriscirs(i mo,l[cx. Publicitxtea zsigur:dlor pc viaF lxsis:i se creddii ci cfti vinolilt daci nmri f;iri si fi llsigural reglareasistemului dupi rcemtd pierdere cconomiciii publicitater luiutleticttt ual of deatb insiste chixr asupil cxprcidtii sale de apistm penrru acest el'cnimenl dt mri m]uhe clin aparctlelevictii. lar pe tot restulftonNlui dc bombardaoente publicitarccsle inlezis ir mod ca['goric si imbitdnesti. Al fi \,o$a dc aprotcja, pentru fiecale. un .(]lpital de lincrc(e, carc. utili/atIlirxlde o nnnicd mediocri, nu po te totufi enlitc prelenlii lx,',rbinJ i rn,irerlir.rlr.l.rlJoi r iumJ i. ivc L.r

'i , r,r rr.rfl.txiului financilrr. Aceesd $enti sociirli a mo4iieitc ideotic.i (uxbsenta socixll a vielii.

161Timpulcste alienar ca /eceid,?i, cum ar;tx llclcl, mediulin

carc subieclul se aexlizeazil piczinclu.se, devine lhul pentru adc\'ni adcyirul lui insu$i. Dar contfa Lrl siLr cstc tocmai nlie-nxrer domiDrnri, sule tii dc prcduciilotul unui// ?zer?r.s/,?ir,.lt1 lcexsti alienoft sp(t/[r/ri. societxtea care separi de la{dicini subiectul de actilitatex pc cxre i-o susrrage, il sepa.iml. r.ir ,1. fr,1, irl .:lu.imp. P.,:.ts I Jr'.]:it. r-r.r

'cr-.

Dl

Jien,r(i sociirli] c c x intcMs sit bio(et posibilitirile si dscudlcxlrenttu a, rn n0rP.

t62Sub rririle/e lprrcntc calc se anuleivi si sc recoml)un la

suprllf:Lm i-ivoli I tinpului pscudociclic (nncmplar. /e,r,?zrrliltfu xlepocilse illi intotllcauna inceelce cstc orientat di citrcnccesitxtcil c\,identi si sccrclia re(rlutiei.

163Bux naturalil x dmpului, (latul selNibil xl s( urycrii lui,.le ne

um.lni si socielil existiinLl/en r., or?. Sulta limitatil t practiliiumme, munu in dtleite stxLlii, cstc lea c1]re I untani4t piinli',rcrLm. drr l fi dczumauizxt timpul, c, timp titli( ti tlnlp separat 1reve$il)ilJ productiei econom i(c. Ptuiettul revolutioner elJTr

' .r' Jr . J.- rl r ( \. ii'. 't.rq'.rL.r . r -.'r

'| ..'r '1,.i,'. ,'t ..^ .t'..0 r r'np ri.tr r,rr Irr^nlr |l-,1, r titnl r. I !",..i,n,i uJ

tl.[,4,l. ttttt.,tt], L,c ,r g.rmu, rr'e.r, ,,r r. .rl" rnmcdiul Liml)Lrlui, a comuntsmului, cere suprimi (ot cccit cecxisti in(lependent.lc rn.lirizi,,

t61Lr-.-r -,ri L J r. .ml. [....1.nI rrh r.,|u....r

lc,,,n.1ie11.r'.-r,, ull nir tn I d rc.rlr.

r Ahll c L M:ra: .Rcionir constiin(ei .o.nri Lrurnri in :r h{re lumcld. '

i, r,,ir I \,.1..r,in a"i crpli., propdile x.riuni Dclizr noxJtl1i \,0 li dc.i refonn:rronsliinteiIu priIl dogrne,.iI)i. anilir l{]nsriinrei nnn it(.. obscuri siesj,Uc ra sc nrxnilcsdi in rcligie o in poliriril. Semlerler ur.i(1, de mulrrimp, lun pordil lisul lLnui Lrcru dc crrc i. fi de aiLrrs sit deini()nttlenri penrru r I posedr rcxln]|.ntc t.\oisaare aitrc Atu)Ll k.Ee.seprenrbic 18ll)

lJr

VII. Amenajxrea leritoriului

, lar cel care cucetirul o celaLe abislluila a lt-;li in liher'1-tt-. p-a J^t,ux,', ttpbl,P.,t' dr'1'te's 11- t'l'''t'"t enJu,atec,,,cL,i r4tp cd,e .- t ui pt' du\ c d',; 1. ' ut !": t ;tllat.leduwl o justit'i.care it ideLtLuL libetLtlii Si in in ituliile ei LleDtult con; tuite, pe curc nici tt-ecerett LilnpulLti oricdl Llel,t,l,Itt,,yt ,i ,ti, t,t,tpL-t ".a", IaiIt ttt tlt' IP p'J' 'lDt'1- dinn)tt,ntt;ea

-Jttt?nllar ot;.D d- nc( 'i oie ' ,i't"t d' ltta.1dcA tu-i Lei irtpfi$liLl pe lacuitoti sdu ddcii nu Le L)ei Luaorice posbilimte .le 6cliune, ei nu L'ar Lita ici idealul liber'liilii si nici institt4iile ei '\

Mxchiavelli, /"i,'?(]'2ele

16iProduclia capitalisti 2 unificat sp2liul, care nrr mei esle li

mitat dc societili extcriorrc Acexsti Llnil'lcxre cste Lln froccs '

deoDotrivi extensi\'$i intcnsiv de r4rdlE l,".lx lelcum e tre;buiisd rupi toate bariercle regionde fi legxlc, precum ii toxte

L Niccokr I'Lchixvelh. Air.rpele, ttuducer in lin$a ron nri de NinaFxqon, Edirum ldintijlci. Bu.ureiiti, 1960 p 23

13i

abuHighlight

rcstriclrle coryorxtive xle E!ului Mcdiu carc rnentroeru arili,?1ea prodlrclici afuzxnille, xcunularex mifudl() p(xlusc insede pentru sl)xtiul xbst|act alpieteie trebu it si destrime liau-r',rh -r.i

' i.rr-lu 'rl,,r. \.,.:r iI'rr

' i- j-r /.r''

cste ardleri gre, cu (lne a doboriit talxte /idurile chinezestir.

166SlLqiul libet dllLtdtlii este nn)Llificxt fi ricons!-uit in llc(xrc

ron F1'. ,rt ,tL , !lL1(r ut m,ri 1 pt't, . U p.i ..J.i. j1 ,it. t,lse apropria din ce in ce mai nluh dc nrcnotonia irnobili.

t6lAcellsri socictate cere suprimi distzn geoi+lflci letmseezi

ir iflcr'^rJl .' tr . . rla. r J .ulk i(:c.p,,'d, ular.168

Subpro.lus al circul.Uei nirfirilor, cir(Lrlatia umxnil con'sidemd c1l un consun. tudsmul se reduce fundxmentxl lx libefiatca de a merge si vezi ceea i:c a dcvcnit banal. Arcnajareae, onnrn, i r r.,.(nr,rrir,r. J:[crir. ., uri..,,.c1 r,,rr r c, irr.igxtilll\x ealJio^dlenlei lor A.ccafi mo(lcmiTerc cerc i tetrescilit(xlei dimcnsiunei dmpului, i x retns a.un si retlitatcaspeli!iui

169Socieleteil cre m(xlclcazi irnrcg nrediul siu inconjuritor

iie elabort o telinici specidi pentru a llrc[l asuprx bazcir Alnzie le rexLul lt)i l,I^n din ilantexul PLtnill hti a.,t,,xl

tr,.i. Ir .c, I.rt,r:.. |lr.r tF],..er r,,e{lolxr:ri Ioirre TidLrrilc chincz.sti. . !r (nrrringe t()xte nir(iullile sjr-ii"r .",,,,11. u.l, r. , ., ii \,.t1,lnn{f rulint. eir isi creezl o hmc(lupirhrtn si rseninrrce ei,, (ClpI, i]l ?ol.l/., p. il0).

136

con(rctc e rcestui ensemblu (lc sarrini, teritardul siu iltsu$i.l]$lnisDlrl cstc accasd lualre in posesic a mcdiuliri nzturr fiumm de citre crpirrlismul care, dezyoldrdll sc logic ce sidominxtie xbsoluti, poete si rfebuie xcum si ltieci lotaliteteaspxlirhi cx pe prcpiuLsiiu decaL

ll0Necesimtex capitelisti selislicuti in urhxnism, ca si incle-

menirc li/bild a vietii, folte fi inlclcxsi - folosind remeni\pleltpnt,.rl,r( r,,mir;rr,r..Lr.' l;,r .J,n ! .Lr.i..t.r,spaiuluD $upra

"2gitntei delenid in succesiunel timlullli,,

111

Dici toxte fo(clc tchnice ele economiei capiteliste febuieinlclcsc cl1 prod ucinal sep2mii, in cMul rfbznismului x\em dc,elxce cu echipxrea bazci kn generile, cu tritarer solullli care con-,rr .,i..i.r.ur- ii.o'..rr-l,r . i. :a..parat,:?.

1t2Lirllanisnlul este implinilc, mode i I sxlltinii ncintael'Lrpte

(rrc salvcazii pulerea de clllsi Dcnlincrca omizirii muncito-' br pe crre conditiilc u|bxne de pfit'nctie ii atiu asefi inni(xlprilnejdios la un loc. Lupia ncinrerupd cxre I rebuit siilc dusii impotri\':r tuturor ffpectelor lcestci losibillt:iti deilltilnirc itigisefte iu ud)xnism drmpul sliu de actiune pdl,ilcgrlt. Stfidznil tutur'or (clor alled li putele, de la cxp(idenleleItcvoluici fl-aoceze incolce. de e spori nr riloacele de ntentinercir ordinii stmdele.ulmlncrTii, in cele din urmi, cu dcslirnterea'| ,.ii. u.lr..J -'tl,,J,rliLr..'1',i,,,r. ir ',,,1, n.rn

(lisrxntii. izolarq popult trci s-a do\,edir e liun mijloc dcconrrolfrult mai ellcece', constxri LeNis \{umlord in Ora(rrl /ea /rr-q//1 ryoTiel, desciind o uhrmc de-lcum cu sens unic, Der

13r-

miicrree generallii de izohe. c e este esenh insifi x urbanis-nului, mxi !rchuic si conlinii o reintegrare conu'olad a munci-torilor, dupii necesitilile plmiflcabile :rle producgiei ;i alc ron-sumulul. lntegmrex in sislem trcbuic si rccupcrcze incliviziiiT.aleti ci indi\|ti izoldLi it pr"rrd. tizinele fi cxsele de cuhur;.

.1. l, rt,.r bl., ui r rnr 1( i.l l,ni/ . fr rLrebuintele rcestei pseudaraolectlvititi care I insolelre l]e individul izoht pini in."rrr famili.tlii \)til\7atcx gcnux)i1.xtd xrc.(cptoerclor mesiriului specuculer fxce ca izolarea lui si fie p{)l)ulirtide imrgini donrinantc, imagini.xre-sl (Loblindescdeplineputere numai gretie lcesrej izi)liri.

1;.1P.r,t r,p1 1.1 l.r.a ,, l_rr ur'-r .r .-i'J"'.P i.rr'..rr

in toate epocile inredoxle satisfxcerii .laselor dominantc, estedireat desrinxri Ji.i?zralLr. tr{izcda lomreli si cxtllxlcrce gigan-ticdaaccnci 0oiexperienle de hxbitxt frolin amlindou'i Llin c2mcterul siu /c,7L&;. implicat atiit dc destinatla sa cit si derondiliile nroderne de constrr(:ie- Decizia dutoiildrA, cercilnerx]eiri.i xbsrrult tedtodul in tcdtodu xl allsrllciei, se itfliin mod eyide[t in centftr] xcestor conditii mi)deme de conslructie. A(ceali arhitecturi apxre pretLrtindeni ecolo undeir .'oir lu.r'iJli,/'..rr:'rl,'. rr.r ,,r.rt, Jrr ,.r'rr;l,rr .r '.teren rdecalt noului gcn dc cristcntil sociali ce trelluie irn-plentatacolo. Praguldepisitin crefrerea plrtedi materhle r so'r I tinrt,-.1/i.,/ . nJl:Ci, 1.r\rr..rJ,P.cilr re'.Unrenletein urbenism cu ot lltiitil cladtatec1l fi in cllestlLrnile legttede tmamentul termonuclcar oriin cclc dc netalitete, unde s-e-ir.dpj.rpo blr .JUt -'n."m, tlit J,.rJr..

1l+l\,lomentul rfiual cste dei, ccl al rutodisrllgcrii rnediului

LrLl)xn. lxpkrzix oreselor in detrinenlul serelor (umplulc culll]]se ir)lomlc dc reziduu u$ane, lleNis \'lunlft)rd) esle ncIr jlocit guveflutidc impcrxti|eleconsumului. I)r.rxnlrlxuto-nobilului, pro.llrs fil(n il primci fuze i ebundcnlei midli. s'a

i rsofit in tc[itorilr de dominiLti2 alutonriTii, (j:lle dislociilcchi]e.r.r\.:.nl .r,..i' '.r.r.t (,.lr ir mri .,rrtr-.rt. i

iLtclasitimp, N)lncntclc de reorgrniTxre ncimplinilii tt lesutu-Ltli ud]in se poledzexzi trecircr in ]urul laclor.uzine dc dis_rr{rr,i, r\Jt '.'f ,a.1 tt.,t',,11 Jfa.' .!'f.t\, lii Jttlrren lirm si pc un n)clu dclzr*lr7gi xccslc lemple rie connunuluigribit sunt xnlrcnxte ii ele in mifc:lrel cerlr'ilugi. aec climini pc miisu ce deyin, la indullor, ccnlrc secundercrupnincircate, fenlru cii xr.l pLvocil o rcrom0ullerc patidi:r xglolieratici. Dar orylnizxrca lchlici e consumului nu cslcrlccllt pdmul Ape.l al disoluliei gencftlc rxre x lilr.ll istlel cea |rl sal se consutne Pe sine il.\usi.

1t5Istan-ix economiai, dcTxoltttii j^n ilucgine in jurulopoTiliei

or'rl sxr, i ,juns h un stxdiu a] succesului in carc sunt anulali(lcopomvii ambii termcni. PazllzrT llclualii a dez\oitilfii istodcet0rxle, in proil tLl L supu 0erij erclusive h miicl rca independenlx eaonomiei. fxce din numentulin cl.c i(ep si displlri ol4ul:is2tulnu uf moment de ,/epdf," x sciziullii kn , ciLlnulde dis-trugerc simlrheni. Umm redproci 2 orilflllLli fix saluhli. pro(hrs xl slibiciunii miscirii isloricc pdn cere rcelilatex u$aniiexislenti ar trebui si ilc defi$iti, rcsc ill cvidenF in a.estilnlesrec ecleatic el clenlentekn' krr clesctltltpr.tsc, ce cueclc_|, c:r' .,,,. .' r l. 'r .r. Ju r i.rli, r

tlll 119

1r6lstoria unilersali s-2 niscut in orxie il x devenit majod 1'n

momentul d(orici dccisive a olaFului asupra satului. tr[aftaonsided drcpt unuldintre cele maimeri merite rc\olulionareale burgheziei fxptul ci

"a supus satulom$ului,,, al cirui.rrel reface liber Dxt d^ciistaix orrLluiui este istodl libe.tifii, ex a fost$i cee 2 tiraniei, r administratici statale care conrolerii satul$ior4ul deopotriYi. Ie fel) ora$ul n-x purur si fie dedir rerenulluprei pentru libeftetea istoricii si nu posesie ei. Oraful estenediul istariei penttu ai eleste, in acelfii timp, concentreleilourerii ! ! u'e. r,rr( la, r 1, ^ L,il.r ;, r Jnca ino'i, ,r 'i . on\l"a'atrecutului. Tendinta acrllelide lchidare 2 ora$ului nu lace decidecit si exprime intn ) alti nunied inlirzicrca unci subodoniria econoniei laE de constiinla istorici, a unei uniffciri a socie-tdtii recucerindu-fi puteilc care s-au desprins de ea.

117

"Satul dcmonstreazd tocmei feptulcontmr, izolarea $i sepa-ntea, (Lleologid gemlan ). Urbanismul carc .listruge omfelereconsdtuic unp.re?.do.r/ra, in care s-au pierdut etAt rapoftudlenaturale ele vechiului sxt, citiiimpofiudle sociale dirccte si di,rect pusc in discule ale orefului istoric. Noile conditii de habi-mt $i control s pectacular rccrceazd o noui lirinime lalsi in ac-tuzlul teritoriu amena,at): risipiree in spzliu fi mentdjtateelim'ta t- . atc , . rn0rrr r''rt '1t J(,ur, Jr'rimcJ .r' '11'(.prrrJj,,, iurr indcpendenr. ,i.,r .p J['_raF,, purF_e ].rnri, rcrexto2le, redevin insuiiri ale producitodlor mi$carea uneillrmipe careo falld(i ci in$ifi rinrinnnd lor adt de strdini putedi lorde inlelegere pe dit era 5i ritmul natural al muncii lor pentrusocielatca agrard. Der cend eceasti ldrinime, care constituiabxze de nezdtuncinat a .despotismuliri oricntal,,, si a ciircifur I nrr,re ir.,r'i 'r" lamr ' r r'r- /J i ,r blro, r.rli, ,r. re,rp.tre .

-

140

produs al condiliilor de dezroltare a birocmliei statale modeme,r4rrirrz s2 2 trebuit si fie ecum /.trori.JAr,l&lr, li intreiinutiiignonnla natuoli 2 cedat locul spectacolului olganizat xl erorii"omfele noi,, ele pseudolidnimii tehnologice mlLrchMa clarin tercn rupturacu timpulistoriL pe cere s'au consthuit;devizal,,r , l,-tea l. {:, IL 'r \J rnt .nrl e r 'J:rl : n'ni, .. r,cl r,/t'd intAnplat cetia ueoddrli,. Este evident c, loqele arJerlel/\/o7i.e i'ncep si'fi c()mpuni propriullor peisejei(clusi! detodtiliLptului ci istorie cffe trebuia elibered in .)l!fe n a lost inciclibenti.

178Istoriecele ameninld eccrsti lume crepusculadesle fi fo(x

(xrc pofie supunc spa[iultimpului riit. Revolu!2 proleudl crte

^censtd criticd. a geagrafie, u,r4ne pdn czre indivizii fi comu-

niritile trebuic si construiasci locudle ti evenimentele cale sicorespundi eproprierii, nu nunrxiz munciilor, ci$iaistoriei lortotale. in acest spaliu rnilcitor el jocului, ii al verialiilor liberxlese ale regulilor iocului, autonomiz locului poate si Iieregisitl,liri a inrocluce din nou o lc3are exclusivi de piment,$i si reabiliteze prin aceasta realitatea cdlitodei ii a vieliiinle]easi cx o cdlitode al cirei sens deplin se llfli i'n ea insili.

179Cca mai mare idee revolulionari despre urbanism nu esle

cx insisi urbanistici, tehnologicd sau estetici, ci esledeciTiader reconstrui integrxl teritoriul dupi nevoile puterii C.rnsiliilormuncitoreldj ale ,/l.idlar, antistatdle i! NolelxfiNrl\)i, e diJlogului executoriu. Iar putcrea Consiliilor, cerc nu poate fi efec_tivi deciit trxnslomiind lotalitatea condifilorexistente, nu-lsi uputelasuma o misiune mai u$oari daci vrex sd fie recunoscutil\ sd se recunatttcd pe sine in lumea ei.

141

,Wrn -Ai aue in leajuts pe ttt.1t'ede.loM.Dlutie lDliticit.nol, canutLpata ii ace:lor gen ani? l ietenc. c] ealeli ce doriti. .ALu d cAnLljklec Gal 6ni.t duPA isLol id sLt ppze ii. sLi nu nispuneti cd irLLt"dgt:1 sd irtoie e faltilcati li cti L,i6ld sa publicAdthtalLi nu rep] azinli stal eat palA at pal\1t tlu|. Ciliti orice zi.u"uell;i t'iiLelicotlt rLge cinuse t ai ten in:i siLxlil deacoldcu lltitrc (A catztlutTu it)t)iedicA pe nitltut[ si tennine cucelebt atea libe iLii $i liticitii tlLtliondLe .le cdl" ne buclrii . ,

RLtge,,\c]i$u'e ciitte lld,iy. mlrti l81J

It0CLrltrLft ene sLtu gcnenli a (Lrnoqltcdl fi t rrfrezenriribr

.',,r, rrti.i.r,rir lr.-i.r '

...rm,(ii cir cste eceisti putere rle gencftliTarc cxistind drdre, ca di-liziLrne x muncii intclccturle si munci intelectuxli x diviziuniiCultur,r s-xruptde uni tell s(fietilii nirului ,,alLnrciali0d putereaLle unificxre disparcdin \iali omului, iltr conffilltile i\ipicfillcleiafi inlcreadLLner lor vre ii ctpiti e,Jlo11ot11\c... \ (Dikrcnta dintrcsirleneb lul licbte i.;.lpllirzg). (ii;rlglinrlu 5i imlcpcmlcnp, orl-Llr'r .. ( ," ,. i lln.,r'r 'l' .1,"m't,, ( , , C'.

)12

iltclati tirnp li declinul indefende0fei salc. lstoda care crccaTilutonomia rclathi a cuhuriifi iluziile i.leologice dcspre xceasti.rJ" m...e.pr'rr. J.'re l.Ll l"lrlrr:rq. ''.re'u,r.flmerc a cuhudi poete li inflcasrL cx is()dx de^'illLidi insuficienFisatlc, c'J un maI! ciilre eutosuprimxrca sa Cuhllra estu] kxrlllaliutirii unlti:liipierdute. In accasti ciutere a unildlii, (rrltun caslcri sepxritil estc oblig?ti sai se nege pc sine.

lE1Lupta alintre redlde $i irx)\'x!ie, care eslc prirlcifiul dez'

vohirii interne a cultuii sociedlilor istorire, nu poxlc fi (ontinuati de(:it prin lictoria permanend a inoulci. lnolaliil ill(nhlrd nu este totufisustinuli deciit dc milarea istorici tolxlicrre, luiind .unottrnli dc rouli tex se, dndc si fi defi$ersdll,r,,fni. p Lpu, l'. Ll.r'-e.. r'.r1d. Jlr?'Ll -m.-".r -, i,separalii

182,$,intul cunol;dnlelor sociedlii, in (are comprchcnsiuner h-

oi L f r"rrle ,l r.ILr'r.,JoJJ r.l ( " o,dno il;ireveNibili, exprimeri in alistrilgcrca lLriDumnezeu. Darace ti.

. .lir ( fl-n.l J nr . i.i,, ri t r,re. ol ts .l rn:. .n, i

(ritici inllnite Acokr unLle nici o rcguli (le conduile nlr se maipoatc menine. ilecaac ??zz1td1 xl cultudi o fece si inainlcTccitle dispruiia se Asemeni lilosoficic e ii-2 ciiligel dcpliru seeutonomie, orice disclflini devenitii euillnomi trebuic siiclueze, n)ai intii (a pretentie ale cxPlic2re carerentii x totalhiliisocinlc, ixr in celedrn urmichi cx instrumcntare p2rcelffi utilizxbili iniunrrul pmfdilor sele fuontiere Lipsa de MliulLlLildlea cuhudi sepante estc clcmentul care o (ondxmni le ditpxriie, cici vicloria nlionalului csic deix prezenli in fl crlc)iigenli.

\'lll Nrq.rLr,r . , nsu rr rl r ru rL r.r

il

abuHighlight

183Cuhure s-x niscut din istorie carc a distrus modul (le Iilltli

alvechiilunrii, dfi. cl1 sferi scpeotii, ea nu cstc declt inteligenla.i

',rnL ri ,rLr , r,l-il:r .L r-rr.r, l,.niJr l . -j ir.arcl,r4al t,tuti, i. l-- ..r, ,ir. r unei ir- I , u I.r,..rf, .i ., .1..

181Sllfthul isroriei ('l]ltuii se nanilcst:l pdn doui aspcctc

",Li of.i.,t. J,o.r.ir ,,],. rr....t., t,,tr.J,r ori..iz.,r:roentinerii sale u obiect mort, in contcmpl ea speclaculxrd.Pfima din xcestc mgcii fi a lcg desdnul de critica socj i. iirLrceal ti de apirffer putcrii de c]isi

1U5Fiecxre (lin cele doui aspccre ale sf:!lituhli culrurii existi

intr-un mod unitt, ati! i| tomlitatea formelor cut( )ltilllclor catfi in cex a fi)rmcbr reprezenti lor sensibile in ccca ce en arlain sensul ccl nlai generxl in primulcaz, se opun lcumularcadecunostinle logmentare care de\in inudlizabilc (deoarece.lp, o-bdi-ea cond(iibr e\istente trebuie, in ccle din urmi, vi /.ar7rrlela prcpriile sdle culloltlnte) $l teoria pra{isului calre estedefinitoaree exclusilii a edevirului acestor cunoijtintc, liindsinglrril cille dclne seLretul folosirii kI.. in aldoirea crz, se opunaubdistrugerea cdtici a vechiului l)rral cor?&, alsocictilii sirecompunerea sx artifici2li in spectacolul comerciel, reprezentlrea iluzorie a netrditLllLli.

186liezind conunjtatea socictiilii mitului, socictatea rebuie si

pr.JLl;'rro,rrF .l''inrLr unL' t-b,..trlmelt,-Jn.f.n,in clipe in cxre sciziunel comuniritij ina(ive poate fi depiliriprin accesulle reah comunitate istorici. Din lnomentulin care

f,i4

\e constrtuie ii afiii independcnli in sensul modetn, detr$ndu-sc .le universulsiu rcligios prim fi dcltnin(l fro.lucuerndi\illuelii de opcrc sepxrlte, mx, (3 fosl linbilj comun 1l,n.,U1i "'.rr'e .c'.1,r..11 rr'.1 .1,t, fi, n\"'r 'r'L'(knnini isLoria rctxlititii cuhurii scpamte Aiflnerca sa inde-lr1' ('tl ,\r' l - .ur r .1.1. rrh-' ..r

l8li-r1

' ,.' tn,.riul .r .ri,.r ..-1,r,'d ,r.( r\'.1...

,,,oJl- :,tt' Iri.,Jr... (. .-',mp,.r, m,ill' 1.l.rnr.'ilr,or.f _.''.r,l,r'r.rlJ.r1,t16,l |q1"t. r.(.'r"')'rr\'

1) mi hptu l (ar un limbai (r)mun trebuic sii fie regisil nuinconduzix unilatcrali lllle, i0 cazlrl rficj din socictalea istorici,sosco illtotLleduna p] eq tAl:l/r, vorbind 4lt(rz despre ccca (cx ft)st triir liiri un dixlog real si admilind aceasd dcficienli xfictii, d1r ci e] rcbuic si fie regisil ilt p(Lxis, c2[e feuncstc in\i0e icriviratca directi $i limbalul ei Este lorba dc a irosedx inrnod cfecti\, comunitatc,l dixloglrlui $ijocul cu timpul cerc aufoti rcpreze tate ptin opem poetico xfiislici.

188

Ciind xfiiLdevenrd independenti ifi rcprezinti lumea sa inrLrlod tipiroerc, insexmni ci un moment el rlelii a imbltllnitsicii elnu se lesi intincdt.u Nfeldc clrbi. El se lxsi doar cnocat in amintirc. tr{iletia artci nu incepe si rpari dccit odld ct1dcriderex lietii

189'l impul isruia cilre jnladcaz,i til s-a erp nat nui inlir chiff

in sferxxltei, odatii cu rar'oarl. Baro(ulcste i]m uneilumicareir-r picrdut centtul: uldnra o ine mitici recunoscuti de IvLllN,lediu. in cosnx)s fi in cirmuirea fimlnle$cii unilatei

Crettinlitlitii Fi fank)ma unui Imperiu - s-x pr,ibusit A,rdschitnbdii rteb,Jlc slporfle in ea pdncifiul eli]mer pe (ere-ldescopcr-i in iume. Ea a ales, spunc llugenio d'Ors, a,iara ins.himbul etelllitilii,. Tcfirul fi siirbircarea, sifiitoarex teetmli,sunt monentele donlirante ele leellzairiibaroce, in care nici oe\l r.i..a. t,,r,0,,ifi.:r.,rp.,.J.en, l,rjt pr.n. p,, rrcaledecorulunuiioc construit,la oc1)nstructie cxre i(rbuje si fiepentru ce insili centrul de unificarcr jar acest ccntru este ,?-cc, e,7, inscrisi ca un echilibru emenintxt in dezordinea alinamic;a inrcgului. impofianta, une(ni axcesili, xcorded conceptu luideb oc in alczbeterile estctice contemporane. e\pdntcon$tientizarca imposibilltilii ultui cl:Lsicism aflisric: cftn.tu ile depuscin laloaree unuiclesicisnt oria unui neoclrsicism nomati! n-xufbst, dc trei secole incoace, decat sumare construcdi afilficialc\orbind limbajulexredor al slarului, (.cl al m.xierhici absolureszu xl burgheziei levolulionare drapxte in stil rcman. De lx ro,nuntism l1t cubism, a\m dc-a lace, in cclc dit) urm,i, (u o artimereu mai in.lividudizad I negalici, urmlnd cu$ulgeneralalL,rro. Jlur ' ,1ltotl,lL \(.4nltr td I il,r I ll i^ rrr- .i nelrr..r l(* r\,rr "a,r,(.r\' ..fl'.,t,.. Di,p.,i|,.. t1 i..or,r,,J((" eHrr.i ( .,. ,ni,Jt., .'cn- . tr.\.te.t. .(.l\itt,.Jb,ux s( )ciali semiindcpcndenri in condiriile pqialllldice in carcmxi rihu ultimele z stocretii, exprimi ti laprul ci societerexcrpitalisticste pdnla in cale avem dc,a lice cu o putere de clasi'.rr! .e dp d'io,it ,, u'i,c,rlit,..,,ntol.ti,.r rr , ..retinridicinare i putediin sinDh gestiune a econom rei semnificidcopofrili picrdeleal otitirt)i conhd omenest. Ansamblulbaroc, r:e rcprezirxi el insu$i o unitatc delnult pic(llltil pentrua,"./r irlrstici, sc regiseste oatecuD in 6o,?srrl?r1 rclual al to-nlitifii tl ccu tului lltistic C unoxftct ca $i tecunoa$terez istoricirTr\." T\ a rc..'ult .,n.r.utrlrrr u\le,ll\:r r't -^,rdiirli, o relaliviTcazii inrFo dezordire glollali care dai naFrere.le

riindulsiu. unui edificiu baroc la un nivcl mliinah, edillciu incxre t|cbuie si se conlundc p()duclix insili e unei xrrc llaroce$i toate resurgenlele sxlc A-atelc tuturor cililizaliilor ti tuturorepocihr pol fi. penttu inlliia rnrli, cunrxcuLc;i:rdmisc impre_uni. Dercnind posibili. notla

".oleclie dc suveniruri" din islorie artei semnid(i deopotti\ii s{dttittll lul ii onei-il| .(e^sti.rr t- . mU ..l,,r.' lr,l nl, i O,,,lnrll l .'''"fll'" l'l n li ".(lo\i ,r,j.l..rLr,',n nl!( '. ri.rl(Jl rip'fittFlrl.r nr'ur.x(lnrise, deollrece nici unul dintle ele ru md sulcd din cauzxf,i. ,u ' nnJ r h- 'rlc.r r 1i' rre 1 I ll ' llr l:! l'rP,, rJrlr, '1' lirr. or

'

1,' '(ttttit retttd,,t'dli90

Im, ir cpocr alispadlei selc, (x miscrrc negllivi (e duccnr,rlepa rJep.-r-rr;.,ttn",,'',ie r(*"ri' r,'JrFi'u.r

nu este j^ncd t0:iti, eslc in xcelxsi timp exprcsh puri, schinl]iriiimposibile. Cu cet cxigenla sa este maigrxndioasii, cu allit vcr.tJo..:r.,r",ll'/,I?e.'c-,,l.li t(,|i,. \,'..r'l . .rfld '\lF rrfftod neccsif (le drangardd $i r, esfe Alxngarda sx esle dispati2 sa.

191

Dadaismul li suplxLrealisnul su nl cclc doui cultnte care aumarcat sflrsitul arlci modemc. Ele sunl. alefi doar relrli!confticnt, contcmponnc cll Ltltinlul mare l1sah mi$cdrii re_lolutionxrc ploleurc;i efcula(estei nlixiri, carc le il inrhisdin nou in cimpul ldslic (iruia ii p()clxnlescd ciducitatex,cste tutiunca fundamentzli a imobilizildi lor' Dadrismul .sisuprarcelismul sunt in lcclafi tinlp Legxte li opuse istanic ln,'.1''r,li.,/ le.'J'1

"1'l"tlir'11 'lll'. t" rp'.'_r'e' rr'

consec!'cnti Si mai dicald a 2porlului sliu, sc lace simlili ili-slrficienta interni e cdticii lor, dezlolmlii in mod unilrLteral de

lll

citre fiecirre. D2alaismul r \\i sti supt.ine alLt.fdli s-o rcd,zeze. in timp ce supmrc..lisx\ul x \ttlt sd realizeze atta ldririo irp,rr?e. PoTila.ritici claborati inxe tinp dc jll&rilibrLrlla alcmonstralt (i suprinlarca $i reilizerex afici sunt espectc in,sefxlrbile ele uneir fr aceleirli lepdsit.i & d|tei

192Consu mul spcctacu lar carc conseffi !r(hca cukuri congc-

latli, inclusi! repetifia rcruperxti e man ilestirik)r salc ncgittive,dc\,lne h mod e\plicit in scctorul siiu cultufll cee, ae er2 delain ^

"J ir pli, rr r'JJi'1..'..r lil: \o.,dnttat,.Lt ,,t,at,t1t)t;tl,ll&lrl. Distrugcrea ex[emi a limbxju]ui poxtc fi de-.1 dreprLrlrecunos(utii atcicx ovaloere pozitivi olicidil, cici e \lrrbe ale axfi o reconcilicrc cu stluex domilunti n lucrudlor, in care oiceconllrni(are este llucuros ploalametd ca absenti AdclitLrl cri-tic alacesrei dislNged, c2 \,i2lli rcali i poezleitiaxltei nlodeme,esle bineinteles esauns, deoerece spcctacolul, cxrt,lrc lLlnclillde d fhce uilati btolid i1z cr1fti,?i. eplicli in pseudonouteteamijlorcebr szle modcmiste si?lcgia insisi cxre I const[uie $ipc cl in pr()lunTime dsrilI, se poate da drept nouii o scoxli defieo]irelxtud c e afirmii ci pur sisimplu contempli scrisuldedragul scisului. De ahfel, alituri.le simfla proclamere I iu,musetii suficiente 2 dispariliei comunicabilulul, tendinla cea milimodcrni e culturii speftecularc

- Si cel mri xtasat:i de pitrti,.r 'el'.r.r\'.ri.rA.1il iigr erJlr.' !'Jr:i- ir.' ,1J. rr-,,,rrl,rrr:lrr1 t,.Jr'J... .-LlU uTrrr.,ht l(.orrr..i,. .^plex pornind de l,L elemcnte descompusc. Iar este e \,izibil nteirles in i0cenaldlc de integflrc a ldmifi(ehr xfiistice sxu al_ br'.. ti., ,. cri, n..l r irn Lrij.I.rn. \.(-.rJ r, .t.(- irr 'f.-ducercl, r^n pl:Lnul pseud0cu lturii specmculare, aacelLriproie(tgeneni al (apitalismului dezyolttt cxre !nnirelte sii surfdndinluncitorLll izolxl (a xpersonxlitatc llire integfltai in grup,,

1{t

tcndinta descrisi, dc xhfel, de sociol{)gix americani lecentlllRiesmen, vtlre etc.) A\cm de r lace prctulindeni cu acclaliI 'oir" rJl .Iii ?','rrr,,i./it lotn tot ttt'tttit?.

I9JCulruft tmnslormelii ir integjtne in mafi Lebuiesi dc'rini

simnfx vedetll Isocietitii specta(ulele. Clxrk Kc.r. Llnuldinfeideobgii cci mxi in\ciilrnati i aceslci lcndinte, i-l cilculal.i pro'(csul complcx de produccrc, Llistribuirc fi .onsumarc,l.rrolrr,icl., inghlte anual299;.lill produsul n2lional in StxteleL nitc;elpreconizcxzi ci in adouajuftitale I a(cstui serol culI_..tr,1U'r\.ti a\ I U .r r,l1,,'rn,rr .,,'l"lPJ(,,r. ^,..

iLsr cun lost autonobilul in primrL si junrillale ficiile lerxtclil sliiNitul seaolu[ri trccr.rt

t91Ansamblul (unoltinlelor cxre conlinuii si se dezvoltc

lcrualmcnle c'l ii gindirc x spectecolului trebuie si justiflce osujetate liri iustiflciri $i si sc (onsthuie in sliinti genemli alxlsciconitiinle. Iix csre in intlegmrc condilionalii dc fuptulcilnu poate !i ni(i nu vre3 si'si giindetLscil propda sx bezi matcieh in sisleniul speclacuhr

19)Glindircx org2niziirii sociale r xplrenleicstc ex insrlqi oclll

ltti dc suhcav.unicarco generalizati Pc lare o ap, d. Ea nu idecri lx originea tutlxor lucrudlan din lunlea sa se rfli aonllictulSpccialittii puterii spc(ltcolu[ri, pulcrc xbsoluLii in intciorul sis-temuluisiu allimbriului ldii r-isfuns, mnt otalmenle defomlide.xpcdente k)r I disprelului !i x rcufitci lui. cici ciifivid.lis-prelul conlimut pin cuno llslctcat onlllui denn de tlb1rcl, aNtccstc rcxlmente spcctxrorul.

196

inglindjler sfecixlizxti e sistcmului spectrcul se opefeazio noud impdrtire I sarcinilor, pe misuri ce perlectionareainsiiii j zcestui sistem pune noi problener pe de o plfie, .ri'ticat sfectacular.i a speclacolrlrl cstc intrcpdnsai dc citr! so'cjol(Xia moderni .l]re strrdiilzi separilliir (u elutorul erclusi\, alinslnrmcntclor conccptuirlc $imxtcdalc alc scpxnticiipc clc akipxrle. dpaLogiti speclacaLului se constrtuie in gindire ancgindirii,in uitL v cerlifcrrri a pm(ticii istoricc, in di\'c$clcdiscipline din c,lre j'$i extnge se\ele stnictuftlismlrl. Totu$i.lalsadispcrarc a crilicii ncdialcclicc si lelsul optiDism al purci pu-L .. rt-trr .i.te n' Lr r.n. .Jent[e . 'iS,n ] _e r u'.r

197Sociologia carc a inccpur sil puni in disculic, mai inrii in

Stxrele Lnite, condifile .le existenti create de ictuili dez'\ r(. !l(> J '('u'ir 'r,lurL,,n rI'r.'.1.'.tt(("lir.L.rLcunoa$te in nicr un lel ade!1ituI p()priulu i siu obiect, deoxrecenu dcscopcrii ill clacce criticd cc iicstc, dc lapt, irnancntii. Ast'Je. r r .r t.rr, tr t" ._ er 'F ,,rm'.r : J.r, .L.. .,, . '.,

'bti r . .F 1,ti.

jinri dccat pc morald, pc bunulsimt, pc apclu.ilidnicio aluziclil misud etc O fiemener mmieri de 1c ticr, dxt fiind ai nucuroastc ncgarivulce sc afli in miezul lumii sele. nlr fece declit.J n'i.re.r

"pr.,,1."r.,'ii JIL' JTJra, ..rf ..r rS.riIJrerrpirca (ii o dcnnicaz.i ingroTitor la supralali. ca un lcl dc pro'lifer.Lre p irzitari irilionilii Aceasri buni\oinli in.ljgnati care,chiar fia$a, nu rculeftc sri condamnc dcdit consecinplc cxtc-rioere ele sistemului, se crede criticii, uitind insi carzcterulcscnlialmenlc.rrologcra al prcsupozililor f i mcrcdci salc.

19lJ

Cei caredcnuntixbsurdiuteasau pericoleleittalennrului la. 1 . ir *, ie rre- ;o.rrrlcrr, . r,,,t o.'' t' rrU'.tu l-' e'e' c:tr'i.ilr l1 nrm,l. r.t'r^nrlrJl . 'nun,i,c c'' ,1.rrr,i 1c.ccunoscitori pe fidelii gardicni imlionxli liiri dc c e puterearcesteirationalitili s-ff nirui.llooNtin', de eiemplu, cele des-.de inr/M81,?e4 consunul de miirlud din spectxcolul amed-.rn, nu dnge niciodati conceptuldc spcclacol, deoerecc c con\'r \''rl'iJre...\J " JL,r

",,

Jri [/r. r,,,]'..\dAedr vri..r|rivatisau no{iunex de.marlii (insliti,. Elnu inrclcge ci mxrlxinsifi a licur legile r ciror aplicarc

"cinstiti, trebuic si creezexrirt rexliutea disrinctii l Iiefii privatc, drt ti posibila sx rc-,J,1.fr, Llreri.._,rprir,,,r..r .. -., .lJ. im,rtrr'

199Boonitin (Lc\cde excesele ullei lumi.are ne-e dercnit sriini

(x pe nifte ercesc striine lumii noaslrc. Dnr btLza "nornuli, rl

vietii sociale, lx clre el sc rclcr; implicit ,tLrnci cind descriedo-minxlia supcd'lcixla l imeginilor in tcmeni de jude(ati psiho-logicifi morali, cx flind produsul rcxtflvagantelor noastre pre_,1rl nu lre ni o(r'1'l"..,ni,ilnr,rflLJ','nl linelo',\lIilnu porte inlelege toati profunzimea unei socictili ,L imaglnii,deoerecc viaF omenezsci desprc c e varrbefte se situea2i, pen'ttu el, undcYa in trecul, inclusiv in lrccLl l rcsemnirii relisioase|nbt)AruL acestc\ societili nu este nimic xhce\,2 decilt cg.lrer?atcesteisociedti.

r Dxnieljosr.ph Boorstin, istoic si cscist ameri.xn contcmpoirn,ru l()l xl unor hrcr.iri fr.-cum: H isk\ ol AttLeicdnr r tt lt dge A guideto pseulla ercnts in Anerica

20t)Sociologir care se crcde in sure si izoleze din ansamblul

!ie[ii socie]e o ralionelttlte inalusriiLli functiondnd il) mo(lxparlc, pollle nrcrye p:ini lxil izoladin miserca indL6rialiglobali tehnicile de rep|ixlucere li de tmnsnitere. l"jtlcl poatcBooNtin si giseasci dt ept cxllzil a situxtiei pe (ilrc odescrie ncicricrtx ciocn ire, cu tl)tulintlirrplitoare, dintre un pler emplcxiperat tchnic de Llifuzarc a imiginilor si o prex putemici ircli-

t\',,. ,at,irpi,,. r,Jn....11"1,,. t,,.,nr.rrr, r .. i.consecintii, spectxc( ru I s,ar detora laptuluici omulmodcrn arfi pfja spectetor. lloorstin nu inlclege ci l)roliftl.area

"pseudocycnimenteloc prehbricxtc, pe cxle o (lcnunti. dccL[ge dinsimflul fupt cii oentcnii, ill rellhxtce llu.si\,ii il vietiisocrale &-tualc, nu t icsc er insisi el,cnimente. Deoarc(c istorie insisi bin-hue pdn societitex modemi ca ostafic, se consffLlicsc fseudoisrodi la toxte nilclurile c{)nsllmului vieiii, pcntru e prote]rcchilibrulftagil el tctuxlulrlti,llp i gbetLtt.

20rAllmxrca srebilitilii dellniti