$smdw# re wu^ls - libris.ro...t i io t2 74 76 t8 20 22 24 25 cupril n] sn otja autj@rui-uu 26ee...
TRANSCRIPT
ouer) eddld p 6ulI/vlBH ^l
lwa nc qunordw;te+de?e 2:xel
quwg ecpsa? ft uol;ea ocero e? ,i,e4,en1l?uewel nraea e? aracn?erl
WU^LS ruWBil$MT
$smdw# re
&G
ITYHSUYtt{ hlll
tI
IO
t274
76
t8
20
22
24
25
CUPRIl N] S
N OTJA AUTJ@RUI-UU 26
eE XNJSE-A0{0NIA,,Pulz@},lt!lE-Rll0 28
GE@GRAFllElt',? 30
32
RUs!lA;Geografia
Rusia: scurtI istorie
Ameninlarea ghelii
Boglliile Rusiei
34
g6
€HUD,llA: 38
Geografia 40
Formarea lIrii 41
De ce este atit de important Tibetul? 42
Stepini pe mare
Crearea flotei 44
SUA:Geografia
De la o coastl la alta
Mlregul Mississippi
O superputere globali
€AN]AEA:Geografia
EUR@FA:Geografia
Avantajele geografiei
Revolulia industrial[
Clivajul Nord-Sud
Rezboi si pace
AFRl]EA:Geografia
Dezavantalele geo gr.i'., .
implrtirea contir.ie: -:..- -.
Afrrca azi
46
48
50
- tt'",. ;\1,
lratltlt tr =i=.=
tef,er loqzEr nou ullsuurSoec
:vDIn Duw
IeUErSoeEeillllo-\o-Id :EIIIZEIB OL
euuelo erlrir !-rnl!8r] O B9
rqr:3oag
:vN[[v1 YS luawY gg
plelnsul auntilu o :rruodef 59
PlEZrt\tP euntllti o :?33JoJ t9ru r1u-r3oag
,
rrl]ulqzaP EerEtrN 09
rzgerSoag
:NVTIS[:XV.'d n6 vn@N[ 8g
nr8au FrnV 95
-roYi-rPq PeftrglPol'{ iSegu-r3oag
:tfit[3@Tn[W -lnrrNalu@ E's
9L
'v tL
ugerSoeg
:Ylrvun-snv EIL
a;III
'pJEoluoluJ eu eJ Eeurnl ui roJ n? aJ?J eletuerulue,Le 16 ria8eleiug gs a8unlu
ria.t'rnplugtupd E p)rzA tgu;8oa8 ria8alaiur El?p :tuuuodut euutupr rgu:8oaB lnrizds.rtyzrleat rolseJ? rpgod u1'riunru alsad rup.rnqz ES alIUJad au uEIJo? plrodsuz-r1 leun1
ur pldurgrul os of, Eeer ?l riztoauoc eugurEr uelnd'rn1n1eu.re1ul IlIrolEC[ 'agurSoa8
ap ewrrprr a]arerr?g erlurp atred o ur6gdap ps ptnlt eu zrSolouqol Izltsx gr tdarp g
'rnuoJl p8unl !,-ep eItlEZrIrArJ lunlole nE aJ?l uI inpour lzjuangur nE eluol'a]ErntEU
elasrnsal ri zurrlc 16 Ic '- griuntu 16 a.rzo1p8.rnc aladt - EzeeluoJ InJaITeJ IELUnu nu rug
'rn1ni-rauoc r a;rrrlrz;d nrluad
qdu ep elrJnsrnJ ?l InseJlz ep n?s p.rzoluorur al eruf, eszolunul aprniuei ap aruapuedep
'rgr-r8oe8 rar.rdo.rd elu eJeruozrrd tuns apunrieu'easapr 'pc aunds ralnd rE-S 'au?eJo
rA rrnl.ra6ap'riunru'llrrng ap aleuorirpuor Iroeun luns ttiauaruo .ropiplruntuo: rS
Jo]rreprT'rolaura,Ln8 apunridg 'eurq mu e;adu es IS El aIFUI rzru runrSer ur nrt8n;ar
es rr{fallrts Jollrnglr} IIJo}IJnpuoJ PUEJ'ptu.ln u1 durl tpur nf lsoJ ? IUnl IeJ ?]
vp, ep ultz ulr6 rqrrepu un alsg 'arunl u8za.rlug urp opjqrar:os ri z:rtrTod 'alewoqzgt
tziuangur v'aJls?ou .ropier.r. z;dnse ]cudrur un tnAE E tulpJl aJ?J uI InJol EUnBeploluIC
&,,[e[cvuD@eD
vNwveSNI ED v
-II
))t) t lTlil'J^
J
tri i
IE'b
o= c
ffi;*C - , .upratit[ de 17 milioane de kilometri pi.tragi, Rusia este cea mai mare 1ar5.
.-.:- -:me. Este de 70 de ori mai mare decit Marea Britanie si de doui. ori mai::-..,-:e decat SUA, are 11 fusuri orare qi se invecineazd.cul,4 firL
''.-< -'j-'.
sv\Lrak
r.',7,'t.i Ba\t\ca
.,.hsh**aMi,Ln+ransk
Sa'tl+-? e+orsburcl
Muntir\,tra
1
EI,I?OTA ASIA
nnlagtinaVasiuqan
,a,:?,,s
i',zn ailV-Lea aL Rusiei
ii530-15841, cunoscut
;i ca lvan cel Groaznic,
a cucerit muLte teritorii,
nrSr'ind suprafafa tIrii.E: a construit 9r catedrata
oin Piata Rosie.
_-?;:\A
I^,4OSCOVA
t
_1-,_
Volga, cetmailungftuviu din Europa
[3 530 km] este foarte
importantl pentru Rusia
Aproape.lumbtate din ceLe
mai marl orage a[e Rusiei
s-au dezvoltat
pe cursuI ei
nnuntiiCaucaz
Marea; C a<pica
; ' =i::IlJ* N
Rusia este at6t de mareincA ansportuL oamen .or,
aLa[i ntelorsialmJrfuriloreste o probLemS. Ca sE
parcurgi cei 9 258 km de la
V[adivostok [a Moscova cu
TranssiberianuI iti trebuie
9ase n0plr 9r .sapte zrte.
MuntiiAltai
a1,RKv\AENISTAKAZA#STAN
a =
--
f,
c#l i
a-t loI
Cf\rVtanqVtelsl
lt
-( -- ffi
lnup?r0
c )1 3 I7C VT)LO? -ev
r\
]rqxraulll^ lluollJal rsa:u tiolo.rd talnrl
:::.i rzzrd Jp rrrIJ-J ,,ln+Jlj,\" ersrauzdl1s !s I?JJaJUI n? IoISntI IuolqlnPuof,'IJLlolsl
.: :rr'-. n.rluld,lrlour'lsn8ur Ietr Inroprrol lgrap rtrqdt ep narB rrru alsa lututr:d:jrru:rur lrsrc:y lzzlcl Jp orIal o nf, puzuerues'a1iaB:11 as urdug:'IcIUo]od u ts,
:::! r1 :g qt1u1t:: at{ Jlttu Jp ri gm1r1 o ad riunu ap lz:utg'lsdiul lopllo-r Inrtn
' : ::lroTod lzxJsla^r,rt arr:'ruzcdorn-4-pro5g zrdur3 Jpurtul es EIs^nU Jp lsa^ E'l
vl6n) ])d51nNn)d
r?ruoJufU?JYW
a 7 orsoAld-v-l A
NIMSW(
V N r fir*.,\,+
o(1xa
,(\ -d
)\tt")w d
fiy r.rafl
rr\J?q\S
podxa ap rd podurap rJn!eur puelJodsueJ]
pJou urp alade ad elnlJrl
]od ala^PU'ag6ado1
as eieaq0 puer'ere71
\
& *-'{
u?Juhl
/DlfLilu,
. .- -::ri] a: cluq u1 'r:olrn:o1 ap
:r -- ;iop a,ru) raurq3 ? ?er qns
j - -) fuItl.) llJop alxu mu
: .:.r r,s,rd'lir,.Jtrdns r:3
2^':1-31 l)Vn il LV)
.-vry1,'
*\r'3.r9- el eued apelsrJoau I 3"0?- ap
JnI u a eJn]eJaduraJ
euJe :[.,r.]nl ale asPJo
aseoJn6.r] eu alal u p
lnun alsa Islnlel
u lselLU s
llnpecj ap ieururop alsa
lnJa lal.rer ercs3 3]s3
eurlS alelndod qeis iursluou0lnu.raJixl s e.roq s'alaze0 r6 lnlorlad LUnlaJd
0leJnleu asrnsoJ ul
aleooq lsac
lsuuroYJ?Ailiunw \nJ lur.l0 lnwdJ+Yl "r
.\'^ \''
+- .0'o
*t
-<
EaIEil5m/
a
nv1/
(.
fl
RUS!l A: seumuA usr@RlrEi .-- , r^ii rr fbst mereu la fel de intins'i. Cea mai mare !ar[ din lume a fost,la inceput, un
:., : ;:..rp de triburi. in timp, tara a crescut, extinzindu-se in toate direcliile 9i cucerindu-si
,--:,ri. Pentru conduci.torii Rusiei, stepele din vest au fost mereu motiv de ingrijorare,
-t:.-:.ire Ce pe acolo tara putea fi atacati.
1 ]: ::::,rl .il L\ Lea, mai multe triburi s-au unit intr-o federatie
r :rri:: R:::.: hjeveanl, strdmoaga Rusiei de azi. S-au stabilit in ora;u1
{::' :: r: :::--rreiurimile 1ui, pe teritoriul actualei Ucraine.
I -: .::.r mongolilor a shbit Rusia Kieveani, iar centrul de putere s a mut21t
' -: :: \Irrelc Cnezat al N'Ioscovei, crre estc Nloscova de azi. Aici re1iefu1 era
- :::r ::im.rre, greu de apirat.
5 in 1547,Ivan cel Groaznic a
:;r'eait primul 1ar (impirat) al Rusiei.
Ita.::. si-a &t seama c[ Rusia avea
-el-oie de un sistem mai bun de apirare
De a.-eea a inceput sd foloseasciL
:.-^-d ca apirare, cucerind teritoriile
=rlejlate ca si extindl suprafafa
R-;.rei
2 Dc a Jungul anilor, riz-boinici mongoli venili cilare lL f,rr..]:
din sud gi cst, incercind s'i si extindl imperiul. In cele diri url..r
in secolul al XIII-lee, au cucclit Rusie Kieycani.
4 Nu existau nici munli si nici dcserturi care sI stca in crlc..
atacatorilor. De-a 1ungu1 istoriei, mulli conducitori rusi si .tLr : : -
ea La rcrt Jc I[o:curr -a eli-tc munti.
6- in secolul urmitor, Rusia s-a extins spre esg dincolo.Je or=C L:-- - -*qr-
iar spre sud pinl 1a Marea Caspicl. intre Rusia si du--.manii d, a:::= s='- --.c-naturale: era greu si o ttla-deze cineva dinspre mare 5i de pele rur- L :."-s-;r
cucereasci Rusia, orice armatl invadatoare ar fi uebuit si aaoPee u.c, :-o.t=:3;r:mare. Liniile de aprovizionare ar fi devenit foarte lugi, incir hran: 9 =-::-::u r:ajuns greu la trupe.
MareaCa',,ytcd
)
ta
Ja
Oceanul Arctrc
'riunur alsrxa Es o]of,u zc r:op ru-r3 pc pqzgord
::.u u1 $ ze '1n 1$ 'ae4sa,r rairuzr8 vamtgdz ap rirdn:oe:d gcur guns rSnr rr:ap1
?uadomg-proN zldugC ordsurp uo zatgle ap qlElEtu lsoJ z r:uj 1grn4u1'a:odz o-s arzc njunur arsnpur'tsa,r-pns 16 lsaa urp rr.rolr:a1 lnp-rard e (psng
zriz:apag'rzplse) zrsng'1epsy'aluapuadapur alels ]rya ap nz ra ejuauodtuoc
urp ayrlgndar rd tzrul.rJsep B-s ElBarAoS EaunTuIl (XX m]n]oros ]nlr6JVJs erds'11urnl ep ppi arru.ralnd reru ole) or]urp zun tsoJ V'lnuulsruzS;y nc
uer8 z1'ppaua3 zrsy ug pugd ucn::y urp 16 8ng pg: z1 qugd trgrf,?d Inuue)OEI ep Eapurlu1 aS 'lsg ap 16 pp.4ua3 edo.rng urp uli al]nur rcur lT]alus-alzls
q pulturoJsuBrl 16 pugdnro'ziuangur ppuqxa r5-ps lznuquoc e F)rtar os
Bounrun (516I uJ prpuotrAJ Togzqg ?elroq F-ep rnle: p;ri:uls VdnA ZL
ylrrlar as IS lrnqerl nE'eLUxoJ cp Ii1uq11,rza:urly 1rirp1os,!urrr ep
;.r:rd u1 'liurtslp JJ?ru EI ap azauorzrtotdz as ps riro,l:u lnzli\ nE s l?p
'1 \olsoJ.{ 11 sunlr nr rrzatruerg'uoalodrlq ntr e]un5 uJ !zeJu?{ ewur:x
ap rjrpe.rur lsoj n? pu?tr'ZIBI u! 1:1Frl r(rae:r trsolo; nr rrin6 OL
otlolar rolltu rpu xurn u! ltx8unp tso,1 t .rzp ,6191 16
i- - r\olsoI,{ wdnro E qzeuolod ulru:y qur::dolnq pJoN rrdur3-i: -:jt'lsa,t a;dsurp rrsn6 Jzepulur !s 1?llelur nr: r:yi ot1n11 O
glirrla: es IS prx;n E] luyd lils nr r rorirunur rri taurrq zsdrl ri lurrr'nou urq'!Jual\os eleu;r lalduro: a8unul tnlnd n1l u lr:
'nra,r lndurrt ur :rapurrJrns urrcl rrulr un wsu?l nr rrirualq ]srrrj nr:adtu1 1ntsr,:
oslnfolur trr: r: r:r:Lrg lnrnl ur ulrzrue8ro r:rlqnda; ap arirrapal o (ylrler roq
?Junrull ltp?,\Lrr r rlr:rlua.) pLrtr 'Ii6I ur ri 1elduglu1 e-s n.r:n1 rsrlaty ll
'rjug:1ur lsoJ nr'f;uiln urp rlr.r uI lrrntu nu re aJlurp rjlmu 1r;:rrr
'rrurar 1ndur1 ad euorzlrordr .t:rnJ nE-s nu rrzopans roluru6lp ?rlr.t[r rrT
FpEl nu ?S ?tr slslxuru? PLrrloLLro '- )ltrtl(irJJ purBn]]srp'sEilJl lol E-s RSru
?l?urx(aJeru ap tgte 1tr:i o ,rlur'lrp rrsn5 lxpr^ur r rrpens ,B0l,I uI 6
-l11 ) )-I
'radorng :3r
r:a1nd elrruur arlurp xun IJ-J1sp true/\Jp r sng 1nr:adul.uruolsg rs zruolal ,eruln1r1
'lrulrrln pur,rrrnl 'rlt,cllrl ruunJ,\l rl pugd tsa,r u1 l?r,lgrl?d Inu?atrO rl lugd lsa rn
LInLU rlrllr r\ SUTI.\J X S uel-IIL\X I? FIOIaS ur Ef,SXsJil ?S lxnurluot ? llrsnE L
a
)tL(avli
J
TSNI'A?N
)ttnv d
A&ilEN]lI N]TAREA 6FilE,J
).-,, |-rr-rgul coastei de nord a Rusiei, apa din-.:-.-e porruri ingheatl des iarna, blocind navele.',--.,-Jir-ostok, cel mai mare port rusesc cu iesire laOrerrnul Pacific, poate s[ rlmin[ blocat din cauza
..',.e 1or inghetate cdteva luni pe an. Tiaficul maritim este
-:szi tbarte important: ca sa fie o putere globah., Rusia are
:.ievoie ca flota ei sI se deplaseze in voie.In plus, iesirea
ll mare are avantaje comerciale: este mult mai ieftin sItransporti mirfuri pe apa decit pe uscat sau cu avionul.Drr-r acest motiv, Rusia mereu a vrut si detin[ un portin sud, unde apele nu ingheatl, ca s[-si asigure iegirea larrCe '.1o pe tot parcursul anului.
!r mesn! fr
!ru
T-F\r[TTll ]1
a
TU
'ar8eN ru!trN aTE
r olode E,I air6ar nJ lrod FrnBuTS aJ? epun reae[IT]J tBdnJo ?
nU'iodols?^as uJ efep Era ar?l retou Floln[B nC'a]?uorsue]
u trualap nu zrsn5 n) oIITie]aJ aJ?r nJluod lloru 'puuado:ng
aunruO ntr r:npro)B azouures "s
lnJA ? zurc:en'7197 u1'rzq
zrsng r{ uuTzJJIl aJ}uI rJ?ru za:d runrsuat l?}sxe ru nu drurl
:u; rzuorioury e puuaurzluzry'rqu"]}V Tnuuerg uI olote aP
. ;-rzralrpar1I ?eftW uI arart tod elal?u apun ap 16 qtzpororu
iraq8ul nu zde apun'g:8EaN zar?tr 1 z1 a:t6ar n: :zrg:od
-iIJ-TI JlSa plOdOrSZ'ta5 'UaeUrrJC zUZaUrZ:Cn ZTnSUrUad u]
-:c.ol:-z.\aS ?l llou uIP auud o lnuri u-r6 zrsng '.IuB Ijlntr^l
Effilr a
mffim
(D
i ,,-{ 1, !t :,L
i'. - l>-: l
tt
Y
BOGATII ULE RUSII EI]U
Rusia are unele avantaje geografice: este bogatl in resurse nafurale, de pilda
in petrol gi gaze. Chiar daci viaga in Siberia 9i Orientul Indepdrtat al lariie dificih, aceste regiuni sunt o adevfuatd comoari, clci contin majoritatea
zaclmintelor rusesti de petrol si gaze. Rusia este un mare produciltor de gaze
naturale, fiind pe locul al doilea in lume, dupe SUA. Cu o imensl retea de
conducte, Rusia asigurl mai bine de un sfert din necesarul de petrol 9i gaze al
Europei, ceea ce ii aduce bogl1ie gi putere.
.,Y
&o
+RAZOOIUIRECE
Dupi ccl de-:1 Doilea Rizboi Nlondial, Rusia
(pe etunci lJniunea Sor ictica) tinea sub control
aproape intreaga Eur.opi de Est, Iiind o mare
putere. Sinqurul ei rir"al adevirat erau SUA
.{dopr:.r ur n ,u -i.lem politic numit comuni.m,
respins dc multe eLte !nri, gi opozilia aceasta a
dus 1a Rlzboiul Rece dintre SUA gi Europa de
Vcst, pe de o perte, si Llniunea Sovietici, pe de
:rlte partc Cele doui tabere s-au dugminit si s-au
temut mcreu de un atac, degi pini la urmi intre
qlc rru ,, lzbucnit niciun r:izboi propriu zi..
Dupa dcstrimarea Uniunii Sor.ieticc, in
1991, tirilc est-europene s-au indeplrtat de
Rusie }{ulte ar'r-rseseri de sulerit de pe urma
rcgimurilor sovieticc si acum voiau si aibi relalii
nrxi stri.nse cu Occidentul. Astizi, Rusia sc
rerrr. in continurre ci fo;tii dulmani . ar putea
epropia dc granilele ei Una dintre metodele prin
care coltinui si-gi influenteze vecinii este si le
viindi petrol 9i gaze narurale 1a pre;uri scizute.
Marea
Nordului
AN'r r^
PROCENTUL OE GAZENATURALE rMPoRrArE Marea MediterarraDtN RuSlA (2o1s)
coNouctA oe oaz
Tirile mai apropiate geografic de Rusia tind si depindl intr-o mai mare misurl de
petrolul 9i gazele naturale rusesti. Rusia se poate folosi de acest lucru ca sI se impuni
in lata lor, fiindcl statele care au relalii bune cu ea importl energie la preturi mai mici
De exemplu, Finlanda pliteste un tarif mai mic decit tlrile ba-1tice (Estonia, Letonia
si Liruania).
TALrA
u{tatwtl!!!Itilrtiiri
In general,tirile care depir: j. R-:: r::::- -' .neceiarul deenergie :u l:i', -, :. --: .-- .- -.a.tfel risci.ale fieinrrcr-n:, =:: .: . - :..Letonia, Slovacia. Finlanda.i E:::::.: -: -: ::: - ,-
din necesarul siu de qaze narJ:,L. :::: :.,- :t0
'rJnJ?]E elrqrsod
ep ezelelotd o gs erEJ epJnlEU eJerJ?g Elsrxe nu guzadorng-pJoN trdtug3 ed rzr 'ErrJEt
pieeg8ul r-rnlrod eloun ntuzeorrJlar ue^I ml ?eruarl od 16 ec ecgz:8oe8 dflprgrp r$eelace nc
Etunryuor es BrsnU'esrnsor u1 preSoq otse ElEp JBII{C 'leJ ul uVuIIJ a}uptrodurl lJnrf,nl elaun
'- rrSolouqe] rA airuzrS'arzu.rann8 ep euro; - rnlndurll p8unl E-ep ]BquILIrs nz-s olpu r6eq
vI?an I
qL6uap r?Ju\N
V
'a:yr:3oaE a1r:nsnnhcu uriqdap
1s r:1nfu alrod au rr8olouqal'1a1tsy vrutnlr.J ri
xruo]od ul nlduaxa ap'TNC atrnpuor rS r:n1rod
Jllntu wru lsaTulsuotr as luaurtuof, ad 'er8raua
ap !,rlleura]p xs^,rns o redolng Lla-ro t nj].uJd
st1ua17y lnuaat6 s7:ad
:1u7u{suo-r7 ltut s'7 SSg
o-tluj
lUn!
'(ategar{rrt ap:uzu ezz?)
TNC uI elzurroJsrrB.q amgul a1ezu8'atzuodsuer) g z
sp alurzul'gc r?runN'urm5 rnp alar ed rpru ap rgrz
ezezeg)s ps Tnqa.q rzrx Ju nu'vns up an8 zuodun
r' :r auadorna all:pi pce6 'radomg eIBn g Ealnd re arer
'spmluu azzS ap alzlguzc a.reur o:npo:d arruIl alar4s
ldt H3t1 31V>nIVN alazv e
rsna_
TLVLdOLWI TTV|
T =0)3d
t*
\
ri-