Situaia copiilor n conflict cu legea, n special a celor care ajung n nchisoare, reprezint o preocupare major pentru Moldova

Situaia copiilor n conflict cu legea, n special a celor care ajung n nchisoare, reprezint o preocupare major pentru Moldova. Specialitii au demonstrat c pn i deteniile de scurt durat a copiilor influeneaz negativ dezvoltarea lor de mai departe. Aflarea n detenie i stigmatizeaz, i ndeprteaz de familie i de comunitate i le restrng oportunitile pentru educaie. n plus, studiile arat c doar foarte puini copii care petrec civa ani la nchisoare adopt un nou mod de viaa atunci cnd ajung la libertate.

n Moldova, infraciunile comise de copii reprezint 6 la sut din numrul total al infraciunilor nregistrate. Majoritatea poart un caracter economic. Cei mai muli dintre adolescenii care ncalc legea sunt biei cu vrste cuprinse ntre 16-17 ani. nainte de plasarea n detenie, majoritatea lor a abandonat coala, o parte a fost fr adpost sau a fugit de acas. Muli dintre ei au fost victime ale abuzului sau neglijrii prinilor, unii au fost abandonai.n Moldova exist 4 izolatoare de detenie preventiv n care sunt deinui copiii: Chiinu, Bli, Cahul i Rezina. Ele sunt izolatoare destinate maturilor, iar copiii stau n celule separate. n august 2008, n aceste izolatoare erau deinui 40 de copii. Dintre ei, cca 80% erau analfabei sau nu posedau cunotine elementare de matematic, chimie, biologie, istorie etc. Alternativele la detenien cadrul reformei sistemului de justiie juvenil au nceput s fie aplicate i primele alternative la detenie, cum ar fi: medierea, probaiunea i munca n folosul comunitii. Pentru acestea se opteaz n cazul infraciunilor uoare i mai puin grave, atunci cnd detenia poate fi evitat.

Medierea este o modalitate de soluionare a conflictului utilizat pe larg n cazul minorilor acuzai de crime non-violente. Victima i infractorul convin la o nelegere prin intermediul unui mediator, fr a ajunge n instana de judecat.Munca n folosul comunitii presupune ca infractorul s presteze servicii comunitii, evitnd n schimb nchisoarea. Probaiunea. n cadrul Ministerului Justiiei a fost creat n ianuarie 2007 Direcia Probaiune unde consilierii de probaiune administreaz cazurile copiilor condamnai la pedepse alternative deteniei. Eroismul popular isi gaseste omagiul patetic in scena cand, dupa victorie, domnul ingenuncheaza, cu inima innegurata de mahnire, in cinstea ostenilor cazuti (printre care si Manole si Simion Jder, ca si batranul Caliman), vorbind celor din preajma din inima.Inca o data puterea de evocare sadoveniana se sprijina pe auditie. Se stie ca s-au scris pagini despre simfonia vantului in proza lui Sadoveanu. Universul sau e in proportie coplesitoare sonor si ne face sa vibram mai ales prin muzicalitatea frazei. George Calinescu compara sugestiv opera lui Sadoveanu cu o harfa eoliana, in care toate gandurile, privelistile, figurile sunt puse pe portativ, inca pana si virgulele canta. Paul Georgescu o numeste un urias coral, asemenea muzicii lui Johan Sebastian Bach. Pana si titlul ultimului capitol al epopeii, cap. XV, e impregnat de lirismul textelor vechi: Genune pe genune o cheama.

Capodopera a evocarii istorice sadoveniene, prin fuziunea desavarsita dintre epos si lirism, Fratii Jderi e o epopee ce preamareste acele virtuti morale care constituie zestrea esentiala a poporului roman, definindu-l intr-o imagine unica. Epopeea Fratii Jderi se deschide cu spectacolul de la hram, simbol al vitalitatii si intelepciunii unui popor, al vointei de a dura, si se sfarseste cu victoria de la Podul-Inalt, simbol al eroismului national, comentata de monahul cronicar Nicodim, privind maretia si dramatismul evenimentului. Toata viata feudala romaneasca din aceasta epopee traieste din arta povestitorului si din existenta relatata a eroilor. Epopeea este un roman al romanelor, al unui scriitor care studiaza genial viata feudala romaneasca, intr-un limbaj arhaic, solemn, liric, ceremonios, intemeind romanul istoric romanesc modern, monumental. Mihai Sadoveanu e un Tolstoi al nostru. Totul in spatiul lumii sadoveniene e fixat in tipare precise, viata decurge ritualic. Vorbirea, gesticulatia au ceva ceremonios, sacerdotal. Niciodata oamenii lui Sadoveanu nu vorbesc fara stil. Rostirile lor mentin, in orice imprejurari, anumite formule odinioara canonice devenite pitoresti prin iesirea din uz si cu atat mai savuroase, cu cat inadecvarea lor din punctul de vedere al cititorului de azi, la indicii referentiali si la intentia autorului, e mai stridenta. (Dumitru Micu

Aprecieri criticeE greu de precizat la Sadoveanu unde sfrete naraiunea i de unde ncepe descripia, ntre o modalitate de comunicare i cealalt fiind un echilibru desvrit. Pe ct de mare povestitor, pe att de vibrant poet al naturii, incomparabilul artist privete lumea magistral a clasicilor, cnd cu prospeimea de senzaii a romanticilor, ridicndu-se de la emoia clipei la percepia infinitului...( Const. Ciopraga, Nu putem s nu amintim i de rolul covritor pe care-l are natura n opera povestitorului moldovean...ca s-i ciopleasc grinda, lemnarul n-o aeaz deasupra capului, ci o fixeaz sub picioare, pe pmnt, aa c cioplirea nu e numai rezultatul muncii lui musculare, ci al gravitaiei universale i al pmntului ntreg. La fel, rezonana operei povestitorului este crescut prin convergena ntregii naturi. La niciunul dintre povestitorii notri legtura dintre natur i om i condiionarea lor reciproc nu ajunge la o fuziune att de intim...Mihail Sadoveanu e poate cel mai mare poet al naturii romneti... (E. LovinescuOpera lui M. Sadoveanu e o iter uria cu mii de strune, toate acordate cu grij, timp de o via de om. Toate gndurile, privelitile, figurile sunt puse pe portativ, virgulele cnt i ele, punctele ateapt risipirea ecourilor. Eroii se mnie i se suduie fr erori de gramatic, se jelesc ca alii pe glasurile canonice.( G. Clinescu, ,