Simţire

În seri de vară-albastre, voi merge pe poteciPrintre ţepoase grâne, strivind otava verde,Şi tipărindu-mi paşii în firele ei reci,Îmi voi lăsa-n vânt părul – uşor să mi-l dezmierde.

Voi merge în tăcere, şi fără nici un gând,Dar îmi va creşte-n suflet iubirea nesfârşită;Ca un nomad umbla-voi, departe, străbătândPrea fericit, Natura, ca lângă o iubită.