sf panouri herculane

S.C. PROJECT EXPERT SRL BUCURESTI J40/6390/2005

C.U.I. RO 17450565

Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare, Localitatea

Baile Herculane, judetul Caras-Severin

Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.

Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare, Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND

Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei

solare, Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin

PROIECTANT GENERAL BENEFICIAR S.C. S.C.A. PROJECT EXPERT SRL CONSILIUL LOCAL BAILE HERCULANE,

JUDETUL CARAS SEVERIN PROIECTANT DE SPECIALITATE SC V.P. PROIECT SRL


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


CAPITOLUL A – Piese scrise

1. Date generale

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii; 1.2. Amplasamentul; 1.3. Titularul investiţiei; 1.4. Beneficiarul investiţiei; 1.5. Elaboratorul studiului.

2. Informaţii generale privind proiectul

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului; 2.2. Descrierea investiţiei; a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat; b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică; 3. Date tehnice ale investiţiei: a) Zona şi amplasamentul; b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; c) Situaţia ocupărilor definitive de teren; d) Studii de teren: - studii topografice; - studiu geotehnic; e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii; f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului;

4.Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

3. Costurile estimative ale investitiei

3.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general; 3.2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

4. Analiza cost-beneficiu

4.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor; 4.2. Analiza opţiunilor; 4.3. Analiza financiară; 4.4. Analiza economică; 4.5. Analiza de senzitivitate; 4.6. Analiza de risc.

5. Sursele de finanţare a investiţiei

6. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8. Avize şi acorduri de principiu

9. Anexe


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


CAPITOLUL B – Piese desenate

1.plan de amplasare în zonă (l :25000 -1:5000); 2.plan general (1: 2000 - 1:500); 3.planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului; 4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


STUDIU DE FEZABILITATE

Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei

solare, Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin

CAPITOLUL A – Piese scrise

1. Date generale

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:


1.2. Amplasamentul:

Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin

1.3. Titularul investiţiei:

Consiliul Local Baile Herculane, judetul Caras-Severin;

Adresa: Orasul Baile Herculane, Str. Mihai Eminescu nr. 10, judetul Caras-Severin Telefon: 0255 560 775 Fax: 0255 560 775 Email: primaria.baile-herculane.ro

1.4. Beneficiarul investiţiei:

Consiliul Local Baile Herculane, judetul Caras-Severin;

Adresa: Orasul Baile Herculane, Str. Mihai Eminescu nr. 10, judetul Caras-Severin Telefon: 0255 560 775 Fax: 0255 560 775 Email: primaria.baile-herculane.ro

1.5. Elaboratorul studiului:

Proiectant General: SC S.C.A. PROJECT EXPERT S.R.L. Bucuresti, Strada Alesd Nr.3, Bl. N23, Sc. 4, Et. 3, Ap.53, Sector 6 J40/6390/06.04.2005 ; C.U.I. RO 17450565

Proiectant de specialitate: SC VP PROIECT S.R.L. Bacau, Strada 9 Mai, Nr.78, Bl. 78, Sc. B, Et. 10, Ap.37, J04/222/2007 ; C.U.I. RO 20959985


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


2. Informaţii generale privind proiectul

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Baile Herculane este un oraş în judeţul Caraş-Severin, Banat, România. Are o populaţie de 6.019 locuitori. Este situat pe Valea Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră ce leagă vestul ţării de Bucureşti — DN 6 (E70) şi calea ferată internaţională Bucureşti — Timişoara — Moraviţa, este accesibilă şi pe calea fluvială a Dunării, fie dinspre est: Sulina — Galaţi — Drobeta Turnu-Severin — Orşova, fie dinspre vest: Viena — Budapesta — Belgrad — Orşova. Aeroporturile cele mai apropiate se află la Caransebeş şi Timişoara (aeroport internaţional).

Staţiunea este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanţa de graniţa cu judeţul Mehedinţi şi doar 25 de km de frontiera cu Serbia.

Staţiune milenară menţionată sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam‖.

Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influenţe submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale şi hipertermale (38-60°C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziţii chimice:

sulfuroase, clorurate, calcice, sodice; clorurate, sodice, calcice; oligominerale.

Posibilităţi de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase şi sărate,în vane şi bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu ape minerale, instalaţii de hidrotermoterapie (şi saună), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren. Din staţiune se pot face excursii la ruinele băilor romane, Peştera Hoţilor(Grota Haiducilor), Grota cu Aburi, Crucea alba, şi altele. Situatia actuala este urmatoarea: - terenul pe care se realizeaza investitia este liber de orice sarcini; - exista legislatie favorabila in domeniul protectiei mediului si sunt asigurate surse de finantare speciale pentru astfel de investitii; - Institutiile care urmeaza a beneficia de aceasta investitie se afla in localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin; - in momentul de fata iluminatul public cat si cladirile administrative ale localitatii Baile Herculane sunt conectate la reteaua electrica existenta in zona; - au aparut sisteme moderne eficiente ce inglobeaza tehnoiogii avansate pentru astfel de investitii; 2.2. Descrierea investiţiei

a) Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei Necesitatea investitiei rezulta din: - necesitatea obtinerii unor preturi de exploatare cat mai scazute si fara o sensibilitate mare la variatiile de pret ale combustibililor folositi in mod traditional; - economisirea combustibililor traditionali;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Cara%C5%9F-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cerna,_Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/DN_6

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moravi%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drobeta_Turnu-Severin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Viena

http://ro.wikipedia.org/wiki/Budapesta

http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgrad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Caransebe%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Izvor_termal


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


- reducerea efectelor negative ale sistemelor clasice asupra mediului inconjurator; Romania a fost prima tara din Estul Europei care a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabila si Eficienta Energiei.Omenirea incearca sa exploateze noile surse regenerabile de energie: energia solara, energia eoliana si energia geotermala, iar implementarea acestor forme de energii constituie unul dintre obiectivele mentionate de Comunitatea Economica Europeana (CEE) privind protejarea combustibililor clasici;

Energia captata din sistemul solar este gratuita, capacitatea de preluare a radiatiei solare fiind de 95 la suta, iar consumul anual de combustibili clasici se reduce cu 40 la suta la nivelul comunei;

Utilizarea panourilor cu celule fotovoltaice are numeroase avantaje economice si ecologice; Oportunitatea investitiei: In momentul de fata s-a creat un cadru legislativ si organizatoric la nivel european, national, regional si local favorabil realizarii unor astfel de investitii. Exista fonduri guvernamentele destinate unor astfel de investitii:Sprijin financiar acordat pentru proiectele de investiţii în valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi în cadrul Axei 4 a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Operaţiunea: “Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie”. Operaţiunea are următoarele obiective:

reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili) şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare,

protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante şi combaterea schimbărilor climatice,

diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de energie electrică/termică,

crearea a noi locuri de muncă în diferite zone ale ţării prin realizarea/ modernizarea capacităţilor de producere a energiei din surse neconvenţionale,

crearea posibilităţii de introducere în circuitul economic a unor zone izolate, care va conduce, de asemenea, la creşterea numărului de locuri de muncă,

implicarea mai activă a mediului de afaceri (companiilor private din ţară şi din străinătate), precum şi a autorităţilor publice locale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.

Pentru a participa la Program, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:

a) sa nu inregistreze obligatii de plata restante la bugetul general consolidat; b) sa detina contributia proprie in vederea implementarii proiectului; in cazul asociatiilor de proprietari/locatari se va mentiona contributia formata din cota aprobata de catre unitatea administrativ-teritoriala si cota asociatiei de proprietari/locatari;


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


c) sa aiba in administrare sau in proprietate imobilul pe care urmeaza sa se implementeze proiectul ori a incheiat un contrat de mandat, in cazul unitatilor administrativ-teritoriale care solicita finantare pentru asociatiile de proprietari/locatari. Consiliul local se incadreaza in conditiile de eligibilitate prevazute in program.

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

Potentialul Romaniei in domeniul producerii de energie verde este 12 % energie solara. Zonele cu acest potential sunt in Delta Dunarii, in Dobrogea si Campia de Sud. Localitatea Baile Herculane, Judetul Caras-Severin se incadreaza in zonele cu potential solar mare.

Harta reprezintă suma anuală de iradiere la nivel mondial pe suprafaţă orizontală şi optim înclinat, potenţialul de energie solară kWh de energie electrică [/] kWp generate de un sistem kWp 1 pe an, cu modulele fotovoltaice montate la o înclinare optimă şi asumarea raportului de performanţă sistem de 0,75.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


Schema reţelei de panouri fotovoltaice, prin concepţia de proiectare se lasa posibilitatea eşalonării investiţiei pentru o execuţie etapizată.

Proiectul va utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate la legislaţia UE. Aceste materiale sunt conforme cu prevederile HG nr. 766/1997 şi a Legii 10/1995. Documentaţia tehnică respectă P.U.G–urile localităţilor aprobate, terenul pe care urmează a se execută lucrarea fiind inclus în proprietate publică. Avantajele scenariului recomandat :

- panourile fotovoltaice solare utilizeaza o resursa naturala nepoluanta practic inepuizabila. - cel mai scazut cost de intretinere si exploatare datorita utilizari unui combustibil gratuit si nelimitat; - sistemele alternative fac obiectul unor finantari speciale; - principalele lui beneficii tehnice sunt legate de faptul ca este un proiect inovativ


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


dezvoltat cu cele mai avansate tehnologii; - utilizarea panourilor fotovoltaice in locul combustibililor lichizi si gazosi duce la reducerea substantiala a emisiilor de CO2 si NOX; - panourile solare fotovoltaice reprezinta o tehnologie moderna si nepoluanta care a fost implementata cu succes in tarile occidentale. - ofera avantajul eliminarii sensibilitatii la variatia preturilor combustibililor fosili, gaz, electricitate; - Energia captata de un sistem solar este gratuita, capacitatea de preluare a radiatiei solare fiind de 95 la suta; - apar venituri suplimentare datorita certificatelor verzi primite pentru realizarea de energie verde. c.Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică Avantajele centralelor fotovoltaice racordate la retea sunt generate de lipsa acumulatoarelor din aceste sisteme. In acest caz stocarea energiei neconsumate se realizeaza in reteaua electrica, care joaca rolul unui acumulator cu capacitatea de stocare "infinita". Componentele esentiale ale centralelor fotovoltaice racordate le retea sunt urmatoarele:

Modulele fotovoltaice Cabluri si conectica Invertoare sincrone

Avantajele regimului "racordat in retea" in comparatie cu sistemele autonome sunt urmatoarele:

exploatarea integrala a energiei fotovoltaice furnizate de panouri, stocarea fiind de capacitate infinita in retea; economie de cca. 40% din investitie (lipsa baterii) mentenanta minima (bateriile sunt cele care cer cea mai mare atentie) durata de viata prelungita a sistemului energie pura datorita eliminarii reciclarii bateriilor

Incadrarea constructiei in clase si categorii de importanta:

Incadrarea s-a facut in conformitate cu normativul P100-2006 . In conformitate cu capitolul 3.1. din normativul P100-2006 amplasamentul studiat se incadreaza in zona "C" din punctul de vedere al zonarii teritorului Romaniei dupa coeficientul ag, cu valoarea acceleratiei ag=0.12 g(componenta orizontala a miscarii terenului-accelaratia terenului pentru proiectare) si valoarea Tc=0,7 s(perioada de colt a spectrului de raspuns elastic pentru componenta orizontala a terenului). Clasa de importanta: Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiaza in functie de clasa de importanta si de expunere la cutremur din care acestea fac parte.Importanta constructiei depinde de consecintele prabusirii asupra vietii oamenilor, de importanta lor pentru siguranta publica si protectia civila in perioada de imediat dupa cutremur, si de consecintele sociale si economice ale prabusirii sau avarieirii grave.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


Clasa de importanta pentru constructia analizata este -"lll"-importanta normala cu valoarea coeficientului ¥=1. Categoria de importanta a constructiei dupa H.G.R.766/1997-anexa 3 este "C". Descrierea solutiei

Investitia consta in montarea de panouri solare fotovoltaice , cuplate la un invertor, cu toate accesoriile incluse (cabluri electrice) si contor electric pentru a masura cantitatea de energie produsa si livrata in retea . Sistemul folosit va fi cel de panouri solare fotovoltaice . Panourile solare fotovoltaice sunt folosite la transformarea energiei solare in energie electrica. Cu alte cuvinte asigura necesarul de energie pentru functionarea iluminatului public cat si a cladirilor social-administrative. Acestea au performante superioare cu aproximativ 30% fata de cele conventionale si durata de viata ceva mai lunga. Investitia in ansamblul ei presupune urmatoarele elemente:

1. Panouri fotovoltaice de 230 Wp in numar de 3504 bucati; 2. Invertoare de 11,04 kWp 73 bucati. 3. Suprafata necesara de montare a panourilor este de aproximativ 2,10 ha panourile fiind

orientate daca se poate perfect spre sud . 4. Cele 3504 bucati panouri sunt curinse in 73 de grupuri de cate 48 panouri fotovoltaice cu o

putere instalata totala de 11,04 kWp. 5. Fiecare grup de 48 panouri se conecteaza prin intermediul unui invertor la un regulator si la

reteaua publica de alimentare cu energie electrica. 6. Din reteaua publica sunt alimentate cladirile social administrative si iluminatul public al

localitatii Baile Herculane .De la acest sistem fotovoltaic de 805,92 kWp se obtine annual aproximativ 778.518,72 kWh.

7. Din analiza consumurilor de energie electrica din anii 2008 si 2009 s-a constatat ca consumul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminat public din localitatea Baile Herculane a fost de 803.234,0 kWh respectiv 771.510,0 kWh

8. Prin realizarea investitiei prezentate se acopera necesarul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminatul public din localitate.

9. CABINA OPERATOR ,are dimensiuni 9x5 m = 45 mp avad destinatia depozitarii materialelor de intretinere si a pieselor de schimb si punct de lucru operator ,personal paza ,grupuri sanitare.

Grup sanitar S=1.60 mp Camera operator S = 6.40 mp Depozitare material S = 32 mp Hol S= 5 mp Caracteristicile cladirii sunt: Regimul de inaltime parter Structura din pereti sandwich Fundatia a fost proiectata in varianta fundatii continue Conform STAS 6054 adincimea minima de inghet este de -0.90 m de la CTN. Inaltimea la coama este de +3.20 m.

10. Stâlp iluminat stradal solar cu lampă sodiu joasă tensiune 55W in numar de 32 . 11. Amenajare teren in incinta si imprejmuire teren pe o lungime de 1075,40 ml. Principiul de functionare al acestor panouri solare


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara) direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic. Celulele fotovoltaice permit transformarea directa a radiatiei solare in energie electrica , exploatand asa numitul "efect fotovoltaic" care se bazeaza pe proprietatea anumitor metale conductoare tratate corespunzator (printre acestea siliciul, element foarte raspandit in natura) de a genera direct energia electrica atunci cand sunt atinse de radiatia solara. O celula fotovoltaica expusa la radiatia solara se comporta ca un generator de curent cu o curba caracterictica tensiune/curent care depinde in principal de intensitatea radiatiei solare, de temperatura si de suprafata. Aceasta are in general o forma patrata cu o suprafata de circa 100-250 cm2 si se comporta ca o bacterie minuscula , producand, in conditii tipice de expunere la soare o putere care reprezinta , in stadiul actual altehnologiei 20 % din radiatia solara. In functie de procesul lor de productie, se disting urmatoarele tipuri de cellule fotovoltaice: • Cu siliciu monocristalin ; • Cu siliciu policristalin ; • Cu siliciu amorf;

Monocristalele se obţin sub formă de baghetă sau vergea, prin turnarea siliciului pur. Aceste baghete se taie ulterior în plăci foarte subţiri care se utilizează la fabricaţia celulelor fotovoltaice.

Acest proces tehnologic asigură cel mai ridicat nivel de eficienţă a conversiei fotoelectrice, dar este şi cel mai costisitor.

Policristalele se obţin în urma unui proces de producţie mai puţin ieftin, constând din turnarea siliciului lichid în blocuri, care ulterior sunt tăiate în plăci subţiri. În procesul de solidificare, se formează cristale de diferite dimensiuni şi forme, iar la marginea acestor cristale apar şi unele defecte de structură. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin această metodă sunt mai puţin eficiente.

Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film extrem de subţire de siliciu pe o suprafaţă de sticlă, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. În acest caz, solidificarea atomilor nu se realizează într-o structură cristalină ci sub forma unei reţele atomice cu dispunere neregulată, denumită structură amorfă. În această reţea atomică apar şi numeroase defecte, care diminuează performanţele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de siliciu, obţinut prin această metodă este mai mică de1μm. Pentru comparaţie grosimea unui fir de păr uman este de 50…100μm.

Fiecare celula solara constituie dispozitivul principal care sta la baza fiecarui modul fotovoltaic. Un modul fotovoltaic este format dintr-un sistem de celule conectate intre ele astfel incat sa furnizeze o putere electrica intre 50 si 300 W. Pentru a creste puterea electrica trebuie conectate mai multe module formand astfel un camp fotovoltaic.

Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor exigente: - rezistenta si stabilitate; - siguranta in exploatare; - siguranta la foc; - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; - izolare termica, hidrofuga si economie de energie; - protectie impotriva zgomotului.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 24/2010 Faza : S.F.


Obligatiile prevazute la capitolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

Din punct de vedere al exigentelor esentiale prevazute in Legea 10 privind calitatea in constructii investitia se descrie astfel: 1. rezistenta si stabilitate Constructia este una relativ noua executata pe baza unui proiect tehnic. Structura este una pe cadre din beton armat. Constructia se prezinta in stare foarte buna. 2. siguranta in exploatare

Constructia respecta normele de proiectare din momentul realizarii cu privire la siguranta in exploatare.Au fost rezolvate si se vor rezolva in mod favorabil: inaitime libera de nivel corespunzatoare, rezolvarea corespunzatoare a pragurilor si trecerilor, dimensiuni corespunzatoare(latimi si inaltimi) ale trecerilor intre camere, parapeti la geamuri de inaitime corecta, modul de deschidere al usilor, materiale de finisaje corespunzatoare, inaltimi si latimi de trepte corespunzatoare, balustrade de protectie prevazute, obiecte de mobilier, termice, si sanitare prinse corespunzator; istalatie electrica si obiecte realizate corespunzator si izolate astfel incat sa se evite posibilitatea de accidente prin electrocutare, etc. Intretinerea panourilor solare se va face de catre personal calificat si asigurat corespunzator. 3. Siguranta la foc

Constructia a fost realizata utilizand ca principaie elemente de constructie materiale rezistente la incendiu: beton, caramida, tencuieli din mortar, etc. Instalatia montata va respecta prevederile in viguare cu privire la siguranta la foc. Se vor folosi materiale cu rezistenta la foc. 4.Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Constructia respecta normele de proiectare si executie cu privire la igiena si sanatatea oamenilor. Constructia sa realizat cu materiale nepoluante. Toate materialele reziduale rezultate din lucrari au fost preluate de catre o firma de specialitate. Dupa finalizarea integrala a lucrarilor se vor realiza lucrari de refacere a mediului inconjurator. Realizarea investitiei are un aport pozitiv asupra mediului inconjurator reprezentand o solutie ecologica si nepoluanta de incalzire a apei menajere si a spatiilor. 5. Izolare termica, hidrofuga si economie de energie Constructia este noua si izolata corespunzator.

6. protectie impotriva zgomotului. Investitia nu genereaza poluare sonora nivelul maxim inregistrat pe parcursul exploatarii fiind sub 35 dBa. Investitia in ansamblul ei presupune urmatoarele elemente:

1. Panouri fotovoltaice de 230 Wp in numar de 3504 bucati; 2. Invertoare de 11,04 kWp 73 bucati. 3. Suprafata necesara de montare a panourilor este de aproximativ 2,10 ha panourile fiind orientate daca

se poate perfect spre sud . 4. Cele 3504 bucati panouri sunt curinse in 73 de grupuri de cate 48 panouri fotovoltaice cu o putere

instalata totala de 11,04 kWp. 5. Fiecare grup de 48 panouri se conecteaza prin intermediul unui invertor la un regulator si la reteaua

publica de alimentare cu energie electrica.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


6. Din reteaua publica sunt alimentate cladirile social administrative si iluminatul public al localitatii Baile Herculane .De la acest sistem fotovoltaic de 805,92 kWp se obtine annual aproximativ 778.518,72 kWh.

7. Din analiza consumurilor de energie electrica din anii 2008 si 2009 s-a constatat ca consumul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminat public din localitatea Baile Herculane a fost de 803.234,0 kWh respectiv 771.510,0 kWh

8. Prin realizarea investitiei prezentate se acopera necesarul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminatul public din localitate.

9. CABINA OPERATOR ,are dimensiuni 9x5 m = 45 mp avad destinatia depozitarii materialelor de intretinere si a pieselor de schimb si punct de lucru operator ,personal paza ,grupuri sanitare.


10. Stâlp iluminat stradal solar cu lampă sodiu joasă tensiune 55W in numar de 32 . 11. Amenajare teren in incinta si imprejmuire teren pe o lungime de 1075,40 ml. 3. Date tehnice ale investiţiei a) Zona şi amplasamentul: Orasul Baile Herculane, judeţul Caras-Severin. Statiunea Baile Herculane este situata in sud-vestul tarii, la extremitatea vestica a Carpatiilor Meridionali, in judetul Caras-Severin, pe ambele maluri ale raului Cerna, aproape de locul unde acesta se intalneste cu raul Belareca. Ea se afla la intretaierea paralelei nordice 44º52’ cu meridianul estic 23º30’, pe aceeasi paralela cu Nisa si Venetia. Fata de nivelul Marii Negre, statiunea se gaseste la o altitudine de 168m, fiind ascunsa intr-o vale ingusta, foarte pitoreasca, pe care toti cei ce au descris-o au numit-o "romantica". Aceasta vale, orientata NV-SV, este strabatuta de apa Cernei, rau zglobiu de munte cu apa limpede, tumultoasa si rece. Statiunea Baile Herculane este strajuita de Muntii Mehedinti spre est si Muntii Godeanu si Muntii Cernei spre vest. Localitatile cele mai apropiate sunt: comuna Mehadia la 11km si comuna Topoleţ la 13km. Peste culmea Muntilor Cernei se afla satele Valea Bolvaşniţa si Bogâltin. Culmea Muntilor Mehedinti desparte statiunea de satele oltenesti din plaiurile Mehedintilor: Podeni, Gornenţi, Costeşti, Prejna, Isverna. Pe Cerna in sus pot fi zarite casute risipite prin poieni sau aninate pe cleanturi care apartin comunei Cornereva. O grupare de case se gaseste la 36km, in catunul Cerna-Sat. In amonte de acesta se afla barajul Valea lui Iovan, apartinand sistemului energetic Cerna-Motru-Tismana. b) Statul juridic al terenului care urmează să fie ocupat: Terenul pe care urmează să se realizeze investiţia aparţine domeniului public al orasului Baile Herculane, judeţul Caras-Severin, conform plan de situatie anexat. c) Situaţia ocupărilor definitive de teren:


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


Terenul este ocupat de catre constructia panourilor fotovoltaice ,camerei tehnice, parcare si spatiu verde.Terenul este in extravilanul Localitatii Baile Herculane. d) Studii de teren: - Studii topografie Au cuprins zona din localitatea Baile Herculane pe care se realizează investiţia şi racordul acesteia la drumul existent. În partea desenata sunt prezentate planşele cu descrierea punctelor şi inventarul de coordonate. - Studiu geotehnic va fi ataşat la prezenta documentaţie e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectului de investiţii specifice domeniului de activitate: Investitia in ansamblul ei presupune urmatoarele elemente:

Panouri fotovoltaice de 230 Wp in numar de 3504 bucati; Invertoare de 11,04 kWp 73 bucati. Suprafata necesara de montare a panourilor este de aproximativ 2,10 ha panourile fiind orientate

daca se poate perfect spre sud . Cele 3504 bucati panouri sunt curinse in 73 de grupuri de cate 48 panouri fotovoltaice cu o putere

instalata totala de 11,04 kWp. Fiecare grup de 48 panouri se conecteaza prin intermediul unui invertor la un regulator si la

reteaua publica de alimentare cu energie electrica. Din reteaua publica sunt alimentate cladirile social administrative si iluminatul public al localitatii

Baile Herculane .De la acest sistem fotovoltaic de 805,92 kWp se obtine annual aproximativ 778.518,72 kWh.

Din analiza consumurilor de energie electrica din anii 2008 si 2009 s-a constatat ca consumul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminat public din localitatea Baile Herculane a fost de 803.234,0 kWh respectiv 771.510,0 kWh

Prin realizarea investitiei prezentate se acopera necesarul de energie electrica pentru cladirile social administrative si iluminatul public din localitate.

CABINA OPERATOR ,are dimensiuni 9x5 m = 45 mp avad destinatia depozitarii materialelor de intretinere si a pieselor de schimb si punct de lucru operator ,personal paza ,grupuri sanitare.


Stâlp iluminat stradal solar cu lampă sodiu joasă tensiune 55W in numar de 32 . Amenajare teren in incinta si imprejmuire teren pe o lungime de 1075,40 ml. Variantele constructive de realizare a investiţiei cu recomandarea variantei optime pentru


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


aprobare; Dacă se face o analiză a fiecărui obiect din cadrul acestui studiu de fezabilitate se poate spune la care dintre ele ar exista alternative optime. Pentru panourile fotovoltaice au fost analizate mai multe tipuri de materiale: In functie de procesul lor de productie, se disting urmatoarele tipuri de celule fotovoltaice: În funcţie de natura cristalină a materialului semiconductor utilizat la fabricarea acestora (de regulă siliciul, , se disting trei tipuri de celule fotovoltaice: - monocristaline; - policristaline; - amorfe. Monocristalele se obţin sub formă de baghetă sau vergea, prin turnarea siliciului pur. Aceste baghete se taie ulterior în plăci foarte subţiri care se utilizează la fabricaţia celulelor fotovoltaice. Acest proces tehnologic asigură cel mai ridicat nivel de eficienţă a conversiei fotoelectrice, dar este şi cel mai costisitor. Policristalele se obţin în urma unui proces de producţie mai puţin ieftin, constând din turnarea siliciului lichid în blocuri, care ulterior sunt tăiate în plăci subţiri. În procesul de solidificare, se formează cristale de diferite dimensiuni şi forme, iar la marginea acestor cristale apar şi unele defecte de structură. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin această metodă sunt mai puţin eficiente. Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film extrem de subţire de siliciu pe o suprafaţă de sticlă, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. În acest caz, solidificarea atomilor nu se realizează într-o structură cristalină ci sub forma unei reţele atomice cu dispunere neregulată, denumită structură amorfă. În această reţea atomică apar şi numeroase defecte, care diminuează performanţele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de siliciu, obţinut prin această metodă este mai mică de1μm. Pentru comparaţie grosimea unui fir de păr uman este de 50…100μm. Costurile de fabricaţie ale silicului amorf sunt foarte reduse, datortă cantităţii extrem de reduse de material utilizat, dar eficienţa celulelor fotovoltaice care utilizează siliciu amorf este mult mai redusă decât a celor care utilizează structuri cristaline de material. Datorită costului redus, celulelefotovoltaice cu siliciu amorf se utilizează preponderent la fabricarea echipamentelor cu putere redusă, cum sunt ceasurile sau, calculatoare de buzunar. În tabelul alăturat sunt prezentate performanţele celor trei tipuri de celule fotovoltaice din punct de vedere al conversiei energiei radiaţiei solare în energie electrică. Performanţele diferitelor tipuri de celule fotovoltaice

Material Eficienţă în condiţii de laborator

Eficienţă în condiţii de producţie în serie

Siliciu monocristalin 24 % 14…17 %

Siliciu policristalin 18 % 13…15 %

Siliciu amorf 13 % 5…7 %

În continuare sunt prezentate câteva dintre fenomenele care limitează creşterea eficienţei

celulelor fotovoltaice: O parte semnificativă din fotonii care alcătuiesc radiaţia solară, au un nivel energetic

insuficient pentru a determina trecerea electronilor de pe stratul de valenţă pe cel de conducţie; Energia fotonilor cu nivel energetic prea scăzut, se transformă în căldură şi nu în energie electrică;


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


Apar pierderi optice datorate reflexiei radiaţiei solare, pe suprafaţa celulelor fotovoltaice; Apar pierderi datorate rezistenţei electrice a materialului semiconductor sau cablurilor

electrice de legătură; Defectele de structură a materialelor din care este realizată celula fotovoltaică înrăutăţesc

performanţele acestora. Eficienţele maxime teoretice, ale conversiei fotovoltaice care pot fi atinse în condiţii optime,

pentru diferite tipuri de materiale semiconductoare, împreună cu valoarea ―barierei energetice‖ adică diferenţa dintre nivelul energetic al benzii de conducţie şi al benzii de valenţă.

Eficienţa teoretică şi nivelul ―barierei energetice‖, pentru diferite materiale semiconductoare Se observă că de exemplu pentru Si monocristalin, valoarea efcienţei teoretice este de cca.28%, dar valorile acestui parametru sunt situate pentru toate materialele sub 30%. In urma analizei efectuate se va alege un panou fotovoltaic cu policristale. f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum: I) Necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării

Alimentarea cu energie electrică pentru funcţionarea instalaţiilor din cadrul obiectului ―Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare, Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin ― se va asigura din reţeaua publică a localităţii, solutia fiind stabilita de Compania de Electricitate de care apartine .

Tablourile electrice de comandă şi control vor fi amplasate în interiorul obiectivului. II) Solutii tehnice de asigurare cu utilitati Racord alimentare cu apa – realizarea unui put forat (H= 80 ml )in vederea alimentarii cu apa a grupului sanitar al cladirii ―CABINA OPERATOR‖ Racord canalizare menajera – realizarea unei fose septice vitanjabile V= 20 mc Retele electrice exterioare – realizarea racordului electric intre regulatorul electric pentru contorizare si SEN(Sistemul Electric National) cu un cablu ACYABY in lungime de 1,5 km. g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului:

Tehnologia fotovoltaica de obtinere a energiei electrice reprezinta si pentru România o majora optiune în rezolvarea atât a problemei energetice cât si a celor generale de mediu.

Dezvoltarea utilizarii în România a acestui tip de surse decurge din prevederile Directivei europene 2001/77/CE cât si din obiectivul tintei strategice a României respectiv "ponderea energiei electrice produse din aceste sursele regenerabile în totalul consumului brut de


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


energie electrica trebuie sa fie la nivelul anului 2010 de 33%, la nivelul anului 2015 de 35% si la nivelul anului 2020 de 38%" - conform HG nr. 958/2005.

Pentru realizarea tintei ca 33% din energia consumata pe teritoriul României în anul 2010 sa fie―verde‖ în strategia energetica na_ionala este prevazuta urmatoarea structura: 65% _ biomasa (exemplu lemn); 17% _ energie eoliana; 12% _ energie solara; angajamentul României fata de U.E. este de a avea o capacitate instalata pâna în anul 2010 de minim 1,5 MW; 4% _ sa provina din microhidrocentrale; 2% _ energie geotermala.

Dezvoltarea sistemului fotovoltaic în tara noastra este fundamentata pe faptul ca România dispune de un potential energetic solar de circa 1 100 kWh/m2-an (cantitatea medie de energie provenita din radiatia solara incidenta în plan orizontal) determinat de amplasamentul geografic si conditii climatice favorabile. Zone geografice precum Câmpia Româna, Câmpia de Vest, Banat si o parte din Podisurile Transilvaniei si Moldovei, Dobrogea, litoralul românesc al Marii Negre si Delta Dunarii prezinta un interes deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare prin utilizarea de PV, acestea putând constitui adevarate parcuri fotovoltaice de diverse dimensiuni constructive si de amplasament si cu o mare varietate de caracteristici functionale electrice.

Deoarece durata medie de viata a modulelor fotovoltaice (PV) depaseste 20 de ani s-ar parea ca este prematura pentru moment abordarea subiectului privind managementul si reciclarea deseurilor de module fotovoltaice (DPV). Sistemele fotovoltaice au patruns din ce în ce mai puternic pe piata energetica, cu efecte pozitive pentru mediu, deoarece functionarea lor nu genereaza zgomot si nici gaze cu efect de sera; aceste avantaje determina o dezvoltare a industriei PV si impun ca aceasta sa urmeze o abordare mai activa în ceea ce priveste pastrarea conditiilor de siguranta si de protectie a mediului. Cum însa în ultimii ani 10 s-a înregistrat în toata lumea un adevarat boom privind utilizarea PV, tot mai multi experti în domeniu au început sa fie preocupati de aspectele privind costurile ecologice, tehnice, tehnologice si nu în ultimul rând financiare pentru mentenanta si reciclarea acestor produse la sfârsitul duratei lor de viata. Având în vedere durata de utilizare a PV (25–30 de ani) se prefigureaza, într-un viitor apropiat,începutul iesirii din uz a primelor sisteme fotovoltaice puse în functiune la nivelul anilor 1990 si aparitia astfel a unui nou tip de deseuri; evolutia volumului de DPV va fi în raport direct cu evolutia înregistrata în perioada 1990-2008 de punerile în functiune a centralelor si parcurilor fotovoltaice, a aplicatiilor de mici dimensiuni ale acestor surse neconventionale.

Pentru Europa, de exemplu, se anticipeaza ca daca în anul 2010 vor rezulta 290 tone DPV, în anul 2040 acestea vor depasi 33 500 tone. În aceasta perspectiva, la nivelul Uniunii Europene, se înregistraza preocupari pentru directionarea modului de solutionare a managementului DPV în contextul general al tratarii problematicilor deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Se previzioneaza sisteme si programe axate pe directivele europene privind voluntariatul, sistemul „take-back‖, reciclarea si eco-design-ul în conformitate cu cerintele privind reducerea cantitatii de deseuri, evitarea pe cât posibil a deseurilor periculoase, etc.

Rezulta astfel tot mai evidenta necesitatea implicarii responsabile a producatorilor si importanta participarii constiente a tuturor utilizatorilor în rezolvarea eficienta, din punct de vedere economicofinanciar si al asigurarii cerintelor dezvoltarii durabile, a managementului DPV, cu respectarea principiului comunitar „poluatorul plateste‖.

Scopul este ca, implicând costuri minime, sa se obtina rezultate maxime privind functionarea sistemului „take-back‖, economisirea energiei si a resurselor, refolosirea si reciclarea componentelor cu Si si a altor materiale.

Desi industria PV nu pare a se confrunta cu aceasta problema pe o scara larga înainte de anul 2020, unele mari companii producatoare de PV, singure sau consiliate de institute /laboratoare de cercetare, au început programe de tratare a DPV, de initiere a unor tehnologii de procesare a acestora, de recuperare si reciclare a materialelor sau / si componentelor; de asemenea au preocupari tot mai sustinute privind selectiamaterialelor utilizate si modul de


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


proiectare/reproiectare a produselor lor în vederea facilitarii tehnologiilor de dezmembrare, recuperare si reciclare. PREZENTARE GENERALA A DOMENIULUI MODULELOR FOTOVOLTAICE

Pentru crearea unui climat economic favorabil dezvoltarii surselor de energie regenerabile, implicit energie solara în România s-au realizat pâna în prezent urmatoarele actiuni: - introducerea sistemului CERTIFICATELOR VERZI – primul instrument de stimulare a producatorilor deenergii "curate"; prin acesta toti furnizorii de energie electrica trebuie sa achizitioneze o cota obligatorie de energie electrica provenita din surse regenerabile, pe care sa o furnizeze consumatorilor; un certificat verde echivaleaza cu 1 MWh de energie curata, iar pentru el, producatorul primeste, alaturi de pretul energiei electrice stabilit de piata, un pret suplimentar, stabilit pe o piata paralela, unde sunt tranzactionate beneficiile aduse mediului (suma suplimentara ce poate fi primita de un producator pentru un certificat verde este de 24 ...42 €); cota obligatorie de energie verde pe care orice furnizor a trebuit sa o achizitioneze de la producatori a fost în anul 2006 de 2,20% din totalul energiei electrice contractate; cota s-a triplat în anul 2009; - promulgarea Ordinului nr. 565 / 08.05.2009 al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (cunoscut uzual sub numele „casa verde”) pentru aprobarea ghidului de finantare a programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, geotermala si eoliana ori alte sisteme care conduc la îmbunata_irea calita_ii aerului, apei si solului, prin care se acorda o finantare nerambursabila din fondul pentru mediu în cuantum de 80 % din cheltuielile eligibile; beneficiarii programului sunt unitati adimistrativ-teritoriale; chiar daca acest act normativ nu se refera la sisteme fotovoltaice de producere a energiei electrice reprezinta primul pas al procesului de utilizare pe scara larga a energiei solare pentru producerea altor forme de energie cu utilizare locala, industriala, colectiva.

În promovarea sistemelor pe baza de PV trebuie amintit faptul ca nu produc gaze cu efect de sera si nu sunt poluante. Cu toate ca durata de viata a acestor produse este relativ mare, de circa 25 ani, nu trebuie omis faptul ca tehnologia fotovoltaica este însotita, pe lânga aspectele functionale pozitive si de problematicile aferente fazei terminale a PV - reciclarea si managementul deseurilor. STRATEGIA DE ABORDARE A MANAGEMENTULUI DESEURILOR MODULELOR FOTOVOLTAICE

Dupa cum este cunoscut un sistem fotovoltaic de producere a energiei electrice este alcatuit din componente diverse, cele mai importante fiind: - PV propriu-zise (denumite în practica uzuala si „panouri solare‖); - ansamblul de invertori; - sistemul de baterii de acumulatori, în principal apartinând tehnologiei Pb-acid; - sistemul de suporti pentru montarea PV; - cablurile si alte acccesorii necesare functionarii unei astfel de centrale/statii/parc de producere curent electric.

Din aceasta enumerare rezulta complexitatea funcional-constructiva a unui astfel de sistem; cantitativ dimensiunea este proportionala cu puterea statiei / parcului fotovoltaic.

Analiza managementului DPV se fundamenteaza pe premiza ca, din punct de vedere tehnologic si functional, PV sunt produse electrotehnice/electrice si prin urmare urmeaza a se conforma prevederilor legale specifice atât în ceea ce privesete fabrica_ia cât si procesarea deseurilor.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


Dupa cum este cunoscut, referitor la fabricatia produselor/echipamentelor electrice, electronice (EEE) si recuperarea, reciclarea si managementul deseurilor (DEEE) acestor produse /echipamente exista la nivelul Uniunii Europene o serie de directive, preluate si în legisla_ia româneasca, ale caror cerinte sunt deja aplicabile majoritatii componentelor sistemului fotovoltaic enumerate mai-sus; cele mai representative directive europene în domeniu sunt: - DE 2002/96/EC privind gestiunea deseurile de echipamente electrice si electronice, cunoscuta uzual ca directiva DEEE; - DE 2002/95/EC privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase în echipamentele electrice si electronice, cunoscuta uzual ca directiva RoHS; - DE 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva Europeana 93/86/EC privind etichetarea bateriilor; - DE 98/101/EEC care aliniaza Directiva 91/157/EEC la progresul tehnic; - DE 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive; - DE 91/689/EEC privind deseurile periculoase; - DE 99/31/EC privind depozitarea deseurilor; - DE 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor; - Decizia 2000/532/CE, amendata de Decizia 2001/119 privind lista deseurilor; - Regulamentul 259/93/EEC privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri. Se precizeaza ca legislatia UE privind deseurile a fost preluata în legislatia din România.

Ca urmare lucrarea se concentreaza pe managementul deseurilor de PV, apreciindu-se ca problematica celorlalte componente electrice/electronice este bine si complet solutionata de documentele mentionate.

Înca din aceasta faza se pleaca de la premiza ca strategia de abordare a managmentului DPV trebuie sa se subordoneze celor 3 principii ce fundamenteaza în UE si managementul deseurilor altor produse/echipamente, si anume: - PREVENIREA - factorul cheie al strategiei; daca se poate reduce cantitatea de deseuri generate si reduce continutul periculos al acestora prin reducerea substanelor periculoase în produse, atunci dispunerea devine mai simpla; prevenirea este determinata de îmbunatatirea/ perfectionarea tehnologiilor PV astfel ca sa se fabric produse cu durate de viata cât mai mari, proiectarea si fabricatia sa elimine etapele/materialele toxice; prevenirea înseamna si educatia consumatorilor pentru a utiliza produse „ecologice‖, de calitate ce asigura durate de utilizare mai mari si sa respecte cerintele de utilizare/întretinere pentru a exploata la maximum echipamentele achizitionate; - RECICLAREA si REUTILIZAREA: în cazul în care producerea de DPV nu poate fi prevenita, este recomandabila recuperarea a cât mai multor materiale si preferabil, reciclarea acestora; toate cele 27 state membre UE trebuie sa implementeze toate directivele europene privind deseurile, pe masura perfectionarii prevederilor legislatiei si în concordanta cu progresul tehnic si tehnologic de proiectare a produselor si procesare a deseurilor; asigurarea reciclarii/reutilizarii necesita înca din etapa de proiectare utilzarea unor tehnologii de fabricatie ce faciliteaza dezmembrarea; - ÎMBUNATATIREA DISPUNERII FINALE si MONITORIZAREA: în cazul în care nu se poate realiza reciclarea sau reutilizarea tuturor componentelor DPV acestea se incinereaza, sau în ultima instanta se depun la „groapa de gunoi‖ în conditii de securitate extrema din punct de vedere a prevenirii prejudiciilor ecologice. GENERALITATI PRIVIND PERSPECTIVA DESEURILOR PANOURILOR FOTOVOLTAICE ÎN ROMÂNIA

Deocamdata în România realizarea de centrale si parcuri fotovoltaice este la început; mult mai diversificata este utilizarea PV pentru asigurarea alimentarii autonome a unor consumatori de tipul: consumatori casnici/ sociali (blocuri, locuinte individuale, pensiuni, hoteluri etc.) situati în


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


zone izolate (departe de retelele de electrificare), relee/statii meteo, de televiziune, sisteme de comunicatii, iluminat stradal etc. Avantajul major este acela ca PV asigura alimentarea în zone izolate si pot constitui solutii de rezerva/avarie când cade reteaua.

În ceea ce priveste priveste centralele functionale si intentiile de realizare, pe baza informatiilor de care dispunem, se structureaza urmatoarele tipuri de astfel de instalatii: - centrale mici cu puterea de 250 – 500 W în locuri izolate; - centrale cu putere instalata de 1 ... 5 kW pentru case izolate, consumatori mici; - aplicatii în cladiri publice si comerciale cu puterea de 10 – 100 kW; - centrale cu putere instalata de cca. 1 ... 10 MW conectate la retea pentru comune, localitati medii (exemplu: Topoloveni, Comuna Cornu - Jud. Prahova, Comuna Vârvoru de Jos - Judet Dolj, Consiliul Judetean Arges – pentru alimentarea localitatilor izolate din Jude_ul Arges etc); - centrale / parcuri fotovoltaice judetene cu putere instalata de 3 -100 MW (parcul judetean Timis din localitatea Covaci - cca. 35MW; parc judetean Alba din localitatea Pianu de Jos – cca. 1 MW).

În conditiile în care în 5 % (15 municipii si orase) dintre cele 314 municipii si orase exitente în România s-ar instala centrale fotovoltaice însumând cel putin 1 MW per oras / municipiu, iar în fiecare din 0,5 % (14 comune ) dintre cele 2824 comune s-ar instala centrale fotovoltaice însumând cel putin 3 kW per comuna rezulta un necesar PV de peste 15 MW. Din Statisticile întocmite de Electrica S.A. privind casele neelectrificate rezulta ca sunt 60 000 – 80000 case neelectrificate (variatia este data de miscarea populatiei oras / sat, constructia de noi locuinte). Din aprecierile noastre 20% din aceste case se pot alimenta cu energie din surse regenerabile inclusiv fotovoltaice. Rezulta astfel o piata de cel putin 5 MW/an în urmatorii 5 ani numai pentru aceasta categorie de utilizatori, ceea ce înseamna un minim national de 25 MW; considerând ca pentru realizarea acestor sisteme se utilizeaza numai module fotovoltaice de 200 W va rezulta un numar de 125 000 PV; daca se adauga PV ce alcatuiesc cele 4 mari centrale fotovoltaice existente si considerând ca jumatate dintre modulele folosite în toate aceste aplicatii sunt de doar 100 W rezulta peste 185 000 PV, ceea ce reprezinta o cantitate impresionanta de deseuri.

În ceea ce priveste tipurile de deseuri PV se estimeaza ca într-o prima faza acestea vor fi majoritar de tip Si cristalin; deoarece tehnologia de fabricatie a PV a avut în timp o evolutie rapida, în mai putin de 10 ani trecându-se la alte noi tehnologii: Si amorf; CIS si CIGS (CuInSe(S), Cu In GaSe(S)); CdTe; Si amorf / Si cristalin în strat subtire – tandem; Siliciu cristalin în strat subtire, este de asteptat ca treptat structura DPV sa se diversifice prin includerea, în ponderi progresive si diferentiate, si a acestor tipuri.

Dupa cum s-a mentionat anterior, pregatirea managementului DPV a fost abordat si a început sa fie tratat cu seriozitate si responsabilitate în diverse tari europene (Germania, Spania, Italia, Franta) în care unele dintre sistemele fotovoltaice puse în functiune începând de la nivelul anilor 1990 este de asteptat ca în curând sa genereze, daca nu au generat deja, primele deseuri.

Experienta acestor tari în solutionarea problemelor de gestionare a DPV deseuri trebuie cunoscuta si însusita si în tara noastra.

În consecinta, s-a apreciat ca utila o informare minimala în ceea ce priveste problemele ce vor apare odata cu DPV si mai ales pozitia si modul de solutionare a acestora, de gestionare a acestor deseuri în conditii de eficienta economica si de reducere la minimum a impactului asupra mediului.

ASPECTE PRIVIND TRATAREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE LA TERMINAREA DURATEI DE UTILIZARE

Opinia generala a specialistilor este ca, înca din faza de conceptie/fabricatie trebuie avute în vedere urmatoarele aspecte: - realizarea de produse cu durata de viata cât mai mare, pâna la 30 de ani;


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


- asigurarea unor tehnologii de dezasamblare cât mai simple, ieftine si eficiente în raport cu etapele de recuperare si reciclare.

Problemele importante privind reciclarea si managementul PV decurg din recuperarea materialelor valoroase si solutionarea riscurilor de poluare a mediului.

Analiza privind managementul acestor relativ noi tipuri de deseuri se face având în vedere specificul constructiv – tehnologic : - PV cu Si cristalin (c-PVSi) sunt formate din celule care contin Si de înalta puritate, ceea ce le face abordabile pentru reciclare sub forma de celule sau caseta, daca se dezvolta tehnologii nedistructive; - tehnologie de recuperare a celulelor fotovoltaice si utilizarea lor pentru fabricarea de PV prin aplicarea unui nou start EVA (etilen vinil acetat) si unui nou start Tedlar (fluorura de poliviniliden (PVF) sau -(CH2CHF)n-) pe spate; - dezmembrarea mecanica a fiecarui PV în principalele componente constructiv – func_ionale; - separarea celulelor din matricea de EVA (etilen vinil acetat) prin imersarea timp de 25 h în HNO3; - tehnologie de separare a materialelor plastice si componentelor func_ionale (cutia de jonc_iune); - la PV în straturi subtiri de tip Si amorf (a-PVSi), recuperarea Si poate fi neglijata având în vedere cantitatea mica de material recuperabil; - tehnologii de colectare a sticlei (geam monostrat securizat termic de sticla silico-calco-sodica, cu rezistenta marita la grindina si încercare la presiunea zapezii, conform SR EN 12150-1:2002) si de reutilizare a acesteia; - tehnologie de recuperare a ramei de Al si a celorlalte componente metalice; reciclarea acestui component pare a fi cea mai accesibila; - tehnologii de procesare prin rafinare si/sau alte tehnologii adecvate componentelor metalice si reutilizarea metalelor / aliajelor astfel obtinute; - la managementul PV pe baza de CdTe (PVCdTe) si CuInSe2 (PVCIS) trebuie avute în vedere atât riscurile asupra mediului cât si economisirea resurselor naturale, deoarece con_in materiale toxice si rare. - tehnologie de farâmitare a PCVT prin spargere, formata din operatii de tip mecanic; - tehnologie formata din procedee hidrometalurgice de separare a Te de Cd si celelelalte metale si recuperarea Te datorita valorii sale; - tehnologie de recuperare a Cd pentru reutilizare bazata pe procedee de electrodepunere; se pot obtine folii de Cd de puritate 99,5 %; - tehnologii electrolitice complexe sau de distilare la temperatura ridicata (în jur de 850 0C) pentru procesarea si separarea Cu, Se metalic, Cd, Zn, etc. - tehnologii de reciclare a sticlei din toate tipurile de PV; - din punct de vedere a costurilor implicate dezideratul este ca tehnologiile elaborate sa implice costuri cât mai scazute iar indicii de reciclare sa fie comparabili cu ai altor tipuri de deseuri, în primul rând deseurile de echipamente electrice.

PVSi obtinute cu celule recuperate se supun unui numar minimal de încercari din SR EN 61215:2006 / SR EN 61646:2009 si anume: - examinare vizuala; - încercarea de izolatie; - performanta la STC.

Pentru a garanta respectarea calitatii mediului, industria mondiala a PV s-a angrenat într-un proces proactiv, pe termen lung, care implica o strategie în ceea ce priveste abordarea ciclului de viata al produselor „de la fabricatie pâna la epuizare‖; reciclarea deseurilor din productie si a DPV


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


este o parte a acestei strategii; aceasta viziune se înscrie în optiunea generala privind reciclarea ce se manifesta în toate domeniile industriale.

CONCLUZII Desi pare prematura tratarea DPV trebuie sa constituie înca de acum, si în România, o

preocupare pentru toti factorii implicati în circuitul de fabricatie – comercializare – utilizare a PV. Managementul DPV poate fi apreciat ca foarte asemanator cu managementul DEEE, astfel

ca unele dintre prevederile directivelor europene corespunzatoare DEEE trebuie avute în vedere la procesarea DPV.

Desi în faza incipienta exista tehnologii specifice pentru procesarea diverselor tipuri de DPV care ceeaza premizele realizarii unui procent semnificativ de recuperare si reciclare.

În conformitate cu prevederile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului completată şi modificată cu Legea 265/2006 (care abrogă Legea 137/1995) şi Ordinul 860/2002 Anexa nr. I, lucrările (execuţie şi exploatare) la care se referă proiectul „ALIMENTARE Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia

energiei solare, Localitatea Baile Herculane, judetul Caras-Severin” : nu au impact semnificativ asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului datorat realizării proiectului a avut la bază date privind situaţia existentă. Impactul a fost analizat pe parcursul a două perioade: - perioada de execuţie, avându-se în vedere volumul de lucrări estimat, şi - perioada de exploatare.

Impactul asupra fiecărui factor de mediu este evaluat în funcţie de magnitudinea, durata şi aria de apariţie. A fost evaluat impactul asupra factorilor de mediu importanţi şi anume: ape de suprafaţă şi subterane, sol şi subsol, aer, biodiversitate, peisaj, mediul socio-economic, condiţii culturale şi etnice, etc. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Prin construcţiile aferente sistemului de alimentare cu apă se va produce un impact pozitiv prin reducerea cantităţilor de apă consumate şi prin colectarea apelor uzate.

De asemenea, apar diverse probleme care vor afecta starea mediului în perioada de execuţie a lucrărilor la infrastructura de apă datorate:

- unor manipulării şi utilizării necorespunzătoare a materialelor de construcţii; - se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului; - manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de materiale sau a utilajelor în apropierea cursurilor de apă pot conduce la producerea unor deversări accidentale în acestea; - praf şi zgomot produse de lucrările de demolare şi de construcţie; - eliminarea deşeurilor provenite din construcţii; - riscul de a nu gospodări adecvat apele uzate, scurgerile de apă şi pierderile de materiale periculoase rezultate din activitatea de construcţie; - riscul de a nu gestiona adecvat deşeurile rezultate din activităţile de exploatarea conductelor de apă.

Evaluarea impactului asupra mediului ia în considerare următoarele:

a) lucrările din perioada execuţiei conductelor; b) amplasarea şi termenul de funcţionare a panourilor; c) eventualele pierderi;


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


În cadrul lucrărilor, măsurile privind protecţia mediului se realizează în două etape şi anume:

protecţia mediului pe durata execuţiei lucrărilor, care urmăreşte şi asigură evitarea utilizării de materiale greu mirositoare, producătoare de fum sau praf, în cantităţi care să depăşească limitele normelor legale, protecţia cadrului natural şi refacerea acestuia după încheierea lucrărilor;

protecţia mediului în exploatare, care urmăreşte şi asigură evitarea producerii de influenţe negative asupra mediului.

Lucrările de terasamente se execută cu umectarea superficială a straturilor, pentru evitarea antrenării în aer a particulelor prăfoase, iar utilajele folosite pentru această categorie de lucrări vor funcţiona la parametri tehnologici, astfel încât pe toată durata execuţiei cât şi în timpul exploatării, nu apar poluanţi ai aerului peste limitele admise.

La funcţionarea panourilor fotovoltaice nu se produc zgomote de natură să polueze fonic, în acest sens nefiind necesară luarea unor măsuri speciale. Astfel lucrarea se încadrează în condiţiile prevăzute de STAS 6156 – 84 privind nivelul de zgomot.

Impactul imediat asupra mediului va fi limitat. Efecte adverse posibile asupra mediului sunt prezentate mai jos, în funcţie de gravitatea impactului acestora: ● praf şi zgomot produse de lucrările de construcţie; ● eliminarea deşeurilor provenite din construcţii; ● riscul de a nu gospodări adecvat apele uzate, scurgerile de apă şi pierderile de materiale periculoase rezultate din activitatea de construcţie; ● riscul de a nu gestiona adecvat deşeurile rezultate din activităţile de exploatare. Zonele de protecţie

Lucrările de utilitate publică indicate pe planuri , parcelele care vor fi ocupate de aceste obiective, asupra acestora se instituie servitute de utilitate publică.

Alegerea materialelor de construcţie şi a metodelor de construcţie Au fost selectate produse şi servicii sigure din punct de vedere al protecţiei mediului. Trebuie să fie

acordată prioritate produselor care răspund standardelor recunoscute pe plan internaţional şi naţional. În mod normal, trebuie alese materiale şi metode testate în loc de tehnici noi şi necunoscute. Şantierele de construcţie trebuie să fie îngrădite pentru a preveni accesul publicului şi vor fi impuse măsuri generale de siguranţă. Inconvenienţele temporare cauzate de lucrările de construcţie trebuie să fie minimizate prin planificare şi colaborare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. În zonele intens populate, activităţile care produc zgomot sau vibraţii trebuie să fie strict realizate în timpul zilei.

Măsurile de diminuare a impactului În perioada de construcţie

Măsurile de eliminare/diminuare a impactului se referă strict la respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanţilor şi modalităţile de alimentare a utilajelor, semnalizarea şantierului, instruirea personalului etc. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Se consideră că proiectul produce un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, constituind în ansamblu o măsură de protecţie a factorilor de mediu: sol, apă, aer, populaţie etc. Prognoza asupra calităţii vieţii / standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


Se poate aprecia că prin realizarea acestui proiect se va produce un impact pozitiv asupra

aşezărilor umane. Se va determina creşterea confortului edilitar al localităţii, protecţia calităţii mediului, precum şi dezvoltarea activităţilor agro-industriale specifice zonei.

4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei

4.Durata de realizare a investiţiei se poate calcula în funcţie de valoarea totală raportată la capacitatea de producţie a unui ofertant şi de capacitatea beneficiarului de a asigura finanţarea. În cazul de faţă având o valoare totală de ………… Ron fara TVA şi ţinând cont de capacităţile medii de producţie ale firmelor de construcţii se poate estima o durată de realizare a investiţiei de 9 luni. Etapele principale, privind realizarea unui obiectiv de investiţii, sunt: - Obţinerea Certificatului de Urbanism; - Atribuirea lucrării de proiectare pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate; - Obţinerea avizelor indicate în Certificatul de Urbanism; - Aprobarea Studiul de Fezabilitate prin Hotărâre a Consiliului Local; - Verificarea eligibilităţii Studiului de Fezabilitate prin depunerea acestuia, împreună cu cerere de finanţare, la finantator - Stabilirea exactă a contribuţiei financiare din partea comunităţii locale şi a sumelor nerambursabile atribuite prin program; - Atribuirea contractului de achiziţie publică pentru fazele următoare de proiectare (PT+DE) şi asistenţă tehnică; - Avizarea tehnico-economică a proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie; - Întocmirea ordinului de începere pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj; - Pregătirea personalului pentru exploatarea şi întreţinerea obiectelor din cadrul obiectivului de investiţii; - Organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor; - Organizarea recepţiei după expirarea perioadei de garanţie de la terminarea lucrărilor. Graficul de realizare a investiţiei Durata de execuţie este de 9 luni calendaristice. Graficul activitatilor este prezentat detaliat in Anexa 1

Costurile estimative ale investitiei

4.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general.

Valoarea totală a investiţiei este de ………………. Ron fara TVA, aşa cum este evidenţiat în devizul general şi devizele pe obiecte.

Costul total al obiectului de investiţii propus este prezentat conform noii structuri a Devizului general şi cuprinde cheltuieli cu asigurarea utilităţilor, cheltuieli de proiectare şi inginerie, obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, consultanţa şi asistenţa tehnică, cheltuieli directe de construcţie şi alte cheltuieli precum cele pentru organizarea şantierului, taxe legale, cheltuieli diverse şi neprevăzute, cheltuieli pentru probe tehnologice:

DEVIZUL GENERAL conform HG nr. 28/2008 privind cheltuielile necesare realizării „ Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare, Localitatea Baile

Herculane, judetul Caras-Severin ” precum si costurile pentru fiecare dintre obiectele propuse prin proiectul de investiţii sunt redate în continuare în cadrul Devizelor pe obiecte reprezinta Anexa 2 la prezenta documentatie.


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


4.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei;

Pentru a descrie valoarea totală a investiţiei pe categorii de activităţi ce compun proiectul propus, s-a realizat un tabel care cuprinde eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei. Graficul este prezentat detaliat in Anexa 3

4.3.Analiza cost-beneficiu

Analiza cost beneficiu s-a realizat conform instructiunilor Anexei 4 la Ghidul Solicitantului si reprezinta Anexa 4 la prezentul studiu de Fezabilitate

5.Surse de finantare a investitiei

Consiliul Local al orasului Baile Herculane, judetul Caras Severin intentioneaza sa depuna Cererea de Finantare si toate documentele necesare pentru obtinerea de fonduri europene nerambursabile prin Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice‖ (POS CCE)- Axa Prioritară 4 (AP4) „Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice‖, Domeniul Major de Intervenţie (DMI) 2 „Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi‖, Operaţiunea: ―Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie‖

Sursele de finantare luate in considerare :

Finantare POS – CCE : ……………. Ron.

Contributia beneficiarului la cheltuielile eligibile (in cuantum de 2%) : ………… Ron

Contributia beneficiarului la cheltuielile neeligibile : ………….. Ron

Valoarea TVA-ului aferent investitiei : …………. Ron

6.Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

6.1. Numar de locuri de munca creeate in faza de executie

Numar de locuri de munca creeate in faza de executie sunt determinate dupa finalizarea procedurilor de licitatie asupra obiectivului „Centrala fotovoltaica pentru producerea energiei electrice din conversia energiei solare, Localitatea Baile Herculane, judetul

Caras-Severin” In perioada de implementare estimam un numar de 52 de muncitori si 3 sefi santier care vor coordona activitatea.

6.2. Numar de locuri de munca creeate in faza de operare

Pentru Centrala fotovoltaica se va angaja un număr de 7 persoane dintre care 1 electromecanic şi 6 agenti de paza care vor lucra in ture de 12 ore cu 24 ore (1 agent de paza pe tura ), pentru supravegherea panouri fotovoltaice , întreţinere traseu şi intervenţie.

7.Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

În cadrul acestui capitol se vor detalia indicatori tehnico-economici ai investiţiei precum: valoarea totală a investiţiei eşalonată pe luni şi ani de realizare a proiectului, durata de realizare a proiectului exprimată în luni, capacităţi prezentate în unităţi fizice şi valorice şi alţi indicatori


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.Acestea sunt prezentate in prezenta documentatie.

7.1.Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (lei)

Mii lei ( cu TVA ) Mii euro ( cu TVA )

1) Valoarea totala a investitiei : ..

din care constructii montaj .

curs valutar: 1 euro = 4.1305 lei

7.2 Esalonarea investitiei (INV/C+M) :

Esalonarea investitiei Mii lei ( cu TVA ) Mii euro ( cu TVA )

AN I

INV

C+M

7.3. Durata de realizare (luni) :

Durata de realizare a investitiei este de 9 luni.

7.4. Capacitati (in unitati fizice si valorice) :

Panouri Fotovoltaice (buc) 3504

Invertori (buc) 73

Gard imprjmuire (ml) 1075.40

Stalpi iluminat 32.00

8. Avize şi acorduri de principiu

1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei; 2.certificatul de urbanism; 3.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.); 4.acordul de mediu; 5.alte avize şi acorduri de principiu specifice.

Standarde, normative, legislaţie utilizate în proiectare şi execuţie

ACTE NORMATIVE AVUTE ÎN VEDERE

A) GENERALE


C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


Normativul C56 – 06 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (BC 1-2/86)

Regulament Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii. (B.C 5-6-7/1993)

NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturale;

Normativul C 300-1994 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora (B.C. 9/94)

Normativul P 130-99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor (BC 2/2000)

Hotărâre 272/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii

Hotărâre 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

Hotărâre 766/1997 Regulamente privind calitatea în construcţii

Hotărâre 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică - abrogă H.G. 101/1995

Legea 10/1995 Calitatea în construcţii

Legea 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Hotărârea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

Ordin 462/01.06.1993 Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, modificat cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător

Legea 50/1991 Repub. 2007

Autorizarea executării lucrărilor de construcţii (republicată cu modificări şi completări ulterioare)

Ordin 1430/2005 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Ordonanţa de urgenţă

195/2005 Privind protecţiei mediului (cu modificări ulterioare) aprobată cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 – abrogă Legea 137/1995

Ordinul 860/2002 publicat 2003

Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu

Ordin 31/N/1995 M.L.P.A.T.

Privind Instrucţiuni privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a construcţiilor

P 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (B.C. 1-2/1986).

P 130-188 Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor şi supravegherea curentă a stării tehnice a acestora (B.C. 4/1988).

B) CONDUCTE ŞI ACCESORII

Nr.crt. Indicativ Titlu

1. NP I 7-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 100 v c.a. şi 1500 v c.c.

2. I 43-89 Instrucţiuni tehnice privind autorizarea întreprinderilor care execută, verifică şi predau la beneficiari instalaţii electrice, de automatizare,

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/np-i7-02.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/np-i7-02.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/i43-89.html



C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


încălzire şi ventilaţie, în zone cu pericol de explozie

3. NP 061 - 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

4. NP 062-02 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal

5. I 18/1-01 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie

6. GP 052-00 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 v c.a. şi 1500 v c.c.

7. I 20-00 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului

8. PE 135-91 Instrucţiuni privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-110 kv

9. PE 134/2-96 Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea sub 1 kv

10. PE 104-93 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 v

11. PE 101-85 Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tensiuni peste 1kv.

12. PE 107-95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice

13. PE 116-94 Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice

c) TERASAMENTE - STAS 4580-86 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Terasamente. Prescripţii generale (M-SRS-77). - STAS 9850-89 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor. - SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. - STAS 6054-77 Terenul de fundare. Adâncimea de îngheţ. d) BETOANE - SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. - STAS 1789 - 88 Construcţii de beton. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor. - SR EN 12390-6:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la întindere prin despicare a epruvetelor. - SR EN 12390-8:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub presiune. - STAS 3518 - 68 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ - dezgheţ. - STAS 6102 - 86 Betoane pentru construcţii hidrotehnice. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate (M- SR 10 - 88). - SR EN 197 – 1:2002 Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.. - SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton.


mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/np061-02.html



mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/i18-1-01.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/i18-1-01.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/gp052-00.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/gp052-00.html


mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/pe135-91.html


mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/pe134-2-96.html

mk:@MSITStore:D:/Ingineresti/12.NORMATIVE%201/ELECTRICE/BETOANE.CHM::/pe134-2-96.html








C.U.I. RO 17450565



Pr. nr. 23/2010 Faza : S.F.


- SR EN 1008:2003 Apă de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton - STAS 438 / 1 - 89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. - NE 012-1999 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. - C 11 - 74 Instrucţiuni tehnice pentru alcătuirea şi folosirea panourilor din placaj pentru cofraje (B.C. 4 - 75). Bibliografie /1/ Kazuhiko KATO, Dr. - Recycling and Waste Managementof Photovoltaic Cell Module, ECP Newsletter 2001-05 /2/ SHARP Corporation - Research and Development on Recycling Technology of Photovoltaic Power Systems,Iunie 8, 2004 /3/ G.J.M. Phylipsen, E.A. Alsema - Environmental life-cycle assessment of multicrystalline silicon solar cell modules, Netherlands Agency for Energy and the Environment,NOVEM, Report no. 95057, Sept. 1995 /4/ E.A. Alsema - Environmental Aspects of Solar Cell Modules Summary Report, Netherlands Agency for Energy and the Environment,NOVEM, Report no. 96074, ISBN 90-73958-17-2, Aug. 1996 /5/ R. Schäffler - PV-Cycle: Overview Thin Film, The 3- rd Int. PV-Industry Workshop on Thin Films, 22/23 Nov 2007 /6/ Drinkard Jr., William F., Long, Mark O., Goozner, Robert E. - Recycling of CIS photovoltaic waste – Patent SUA 5779877 /7/Vasilis Fthenakis, Paul Duby, Wenming Wang, s.a - RECYCLING OF CdTe PHOTOVOLTAIC MODULES: RECOVERY OF CADMIUM AND TELLURIUM, 2007 /8/ Ken Zweibel - PV Module Recycling in the US, NREL, martie 2004 /9/ DePhillips M.P., Moskowitz P.D. – A VIEW OF INCENTIVES, STRATEGIES, AND MODEL TEHNOLOGIES FOR RECYCLING PHOTOVOLTAIC MODULES, Brookhaven National Laboratory, martie 2004 /10/ Fthenakis V.,Duby P., WangW. s.a.- RECYCLING OF CdTe PHOTOVOLTAIC MODULES: RECOVERY

Întocmit,

Ing. Popa Vlad

sf panouri herculane

Documents