sf. chiril al ierusalimului 5 cateheze mistagogice

5/11/2018 Sf. Chiril Al Ierusalimului 5 cateheze mistagogice

1/13

CATEHEZE MISTAGOGICECATRE CEl DE CURAND LUMINATJ- l

CATEHEZA I MISTAGOGICACitire din Intala Epistola sobomiceasca a lui Petru de la

cuvintele: "rip treji, privegheap", pana la sfarsltul epistolei-1. De multe ori dorearn. adevaratl sl dorltl fii ai BisericiL

sa va vorbesc despre aceste duhovnicestl sl cerestl taine.Dar pentru ca stlam bine ca dam mai multa incredere ve-derii decal auzului. am asteptat timpul de acum pentru casa va pot conduce eu mai multa usurinta Inaceasta livadamai luminoasa sl mai bine mirositoare a raiulul, 0data ceati trait voi inslva cele ce va voi spune. De altfel. acum atlajuns in stare sa va impartasltl cu prea DumnezeiestlleTaine, dupa ce atl fost invrednlcltl de dumnezeiescul I;)idevlata facatorul Botez. Asadar, pentru ca trebuie sa va Intin-dem masa invataturllor mai desavarsite. haide sa va inva-tam bine pe acestea, ca sa va puteti da seama de cele ces-au facut cu voi in acea seara a Botezului.

2. Mai Intai atl intrat in pridvorul baptisteriului. Atl fostasezatl cu fata la apus si ati ascultat lepadarile: apoi vi.s-aporuncit sa lntlndetl mana sl v-ati lepadat de Satana, ca sicum era de fata.

Trebuie sa stlti ca in istoria Vechiului Testament a fostpreinchipuit acest lucru. Cand Faraon. tiranul eel aspru slfoarte crud, impila neamul celliber si ales al evreilor, Dum-nezeu a trimis pe Moise sa-l scoata din robia cea rea a egip-tenllor-'. Pragurile usilor de la case au fost unse cu sangelemielului. ca sa nu se atlnga nimicitorul de casele care aveau

1. "Cei de curand Iuminatl" = cei de curand botezati.2. [ Petru5, 8.3. les. 3, 1-[ O .

CATEHEZE MISTAGOG[CE (I) 343s~mnul sangelui+, Poporul evrellor: a fost eliberatin chipmmunat. Dar cu toate ca au fost eliberatl. dusmanul I-a ur-marit si a vazut cum marea S-a despartlt in chip minunatpentru ei; dusmanul n-a tinutsearna de asta.rst inalntandpe urrnele lor, s-a trezit dintr-o data sub apa, inecandu-sein Marea ROl;)ie5. .

3. lntoarce-te acum de la intamplartle din Vechiul Tes-tament la cele ce s-au facut in Noul Testament! lntoarce-tede la preinchipuire la adevarl Acolo. Moise a fost trimis deDumnezeu in Egipt; aiel, Hristos a fost trimis de Tatal inlume. Acolo, ca sa scoata pe poporul impilat din Egipt;aici,Itristos. ca sa izbaveasca pe eel chinultl in lume de pacat.Acolo, sangele mielului Incleparta pe nimicitor; aiel, san-geleMielului celui nevlnovat, al lui Iisus ftrlstosv. punepef~ga_pedemoni: Tir~nulacela a alungat acel 'vechi poporpan a la mare; 1 ; ) 1 pe tine acest demon Indraznet, neruslnatsi ~izvo.ditoral raului te urrnareste chiar pan a la apa ceamantuitoare. Acela s-a inecat in mare; sl acesta plere in apacea mantuitoare.

4. Tu auzi ca tl se porunceste sa rostesti, cu mana In-t~nsa inspre demon, ca 1 ; ) 1 curn ar fi de fata: UNa tepea detine, Satano!". Vreau sa va spun pentru care prlcina atl fostasezatl cu fata spre apus. Pentru ca e lucru de trebuinta.Apusul este locul intunericului din lumea aceasta. Satan aeste intuneric, I;)iin IntunericIsi are puterea sa; pentruaceasta privind in chipsimbolic spre apus, va Iepadati deacel stapanltor intunecat sl intunecos. Ce-a spus fiecare dinvoi pe cand statea cu fata la apus? UNa Jepad de tine,Satano, de tine, raul si prea crudul tiranl Nu rna mai tern deputerea tal A nimlcit-o Iiristos; EI a luat sangele $i trupuImeu pentru ca prin sangele sl trupul meu sa surpe prinmoarte moartea. ca sa nu mai fiu pururea supus robiei. Na

4. les, 12,3-13.5. Ies, 14, 4-28.6. [ Petru L [9.


2/13

344 SFANTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUIJepadde tine, vicleanule ~iprea siretule sarpel MaIeped detine, cel ce esti cu adevarat ispititor, care sub chip de prle-tenie ai savarsit toata nelegiuirea, pricinuind caderea stra-mosllor nostri. Matepea de tine, seteno, facatorul sl lucra-torulorlcarei rautatil",

5. Apoi ai fost invatat sa spui a doua formula: "$i detoate lucrurile tale". Lucrurile Satanei sunt feluritele pacatede care trebuie sa te lepezi. intocmai ca sl cel care scapade toate armele unui tiran 0data ce a scapat de tiran. Asa-dar, orice fel de pacat este numarat Intre lucrurile diavolu-lui. In afara de aceasta. afla ca tot ceea ce spul, dar mai cusearna in acel ceas prea lnfricosat, se scrie in cartile luiDumnezeu. Iar daca vei faceceva potrivnic acestora. vei fiosandit ca un calcator delege. Leapada-te deci de lucrurilelui Satan, adica de toate faptele sl gandurlle savarsite im-potriva dreptei ratluni.

6. Apoi spui: "$ide toata trufia lui". Trufia diavolului stain: patima pentru teatru. cursele de cal. pentru vanatoaresl pentru orice desertaciune de acest fel. Sfantul se roagalui Dumnezeu sa fie Izbavit de acestea si zice: "intoarceochii mel ca sa nu vada ciesestsciunee", Nuindragi teatrul,unde vezi desfranarile pline de hule ~ide toata nerusinareamascarlcilor sl a jocurilor nebunestiale desfranatilor, Nicinu iubi patima celor care, pentru a-si desfata ticalosul lorpantece. se dedau vanatoril fiarelor salbatice, ~i el. carevaneaza pentru a-sl desfata pantecele cu mancarurl - dar,ca sa vorbesc drept, care lupta pentru pantece, dumnezeul10rS,punandu-si in primejdie propria lor viata - , ajung eiinsisl hrana fiarelor variate. Fugi sl de cursele de cal. prlve-llste nebuneasca. ce doboara sufletele. Toate acestea for-meaza trufia diavolului.

7. Tot in trufia diavolului se nurnara sl primejdiile su-fletesti legate de sarbatorile Idolesti. fie ca sunt pricinuite7. Ps.118,37.8. Filipeni 3, 19.

CATEHEZE MISTAGOGICE (1) 345de carne sau paine sau de alte mancaruri pangarlte prininvocarea demonilor celor cu totul necuratl. Caci, dupacum painea sl vinul EuharistieL inainte de invocarea Stin-tei Treitni, sunt simpla paine si yin, dar, dupa Invocate.painea ajunge trup al lui Itrlstos. iar vinul. sange alIulftrlstos. in acelasi chip mancarurile din trufia lui Satansunt, prin natura lor, simple mancaruri. dar se spurca prininvocarea demonilor.

8. Dupa acestea spui: "$i de toett: slujirea tar. Slujireadiavolului este rugaciunea facuta in templele idolilor ~i,oa-te slujbele ce se fac in cinstea idolilor neinsufletlti: aprinde-rea facllilor sl tamaierea la izvoare sau la rauri, In adevar,unii oameni, rnselati de vise sau de demoni, se duc la raurisau la izvoare cu gandul caau sagaseasca acolo tama-"dulrea bolilor trupestl, Slujiri ale diavolului sunt ~i alte obi-ceiuri asemenea acestora. Nu te indeletnici deci cu aces-tea! Tot slujiri ale diavolului sunt si: ghicirea facuta cu aju-torul zborurilor pasarilor. ghicirea viltorului, prevestlrile. ta-lismanele, lnscrlptllle pe placi de metal, vrajltorlile, alte in-selatorll ~i toate cate sunt la fel cu acestea. Fugi de ele!Daca vei cadea in acestea, dupa ce te-al Iepadat de Satanast dupa ce te-al impreunat cu Itristos. vei fi ispitit mal amarde tiran; mai inainte nu te asuprea asa de tare, pentru caerai al lui, si-ti facea mai usoara amara robie; acum lnsaeste foarte inversunat impotriva tao Prin urrnare. asa estllipsit sl de rtrlstos. sl esti chinuit si de Satana. N-ai auzit cene lstoriseste Vechiul Testament despre Lot ~idespre fetelelui? N-a fost mantuit el sl cu fetele lui pentru ca au fugit inmunte? Femeia lui Insa s-a prefacut in stalp de sare", fiindfacuta de rusine pentru vecie pentru ca a mai pastrat insufletuI ei dorintele cele rele. de a se intoarce la vlata ei tre-cuta. Ai grija deci de tine insuti, nu te mai intoarce la celepe care le-al lepadatl 0data ce ai pus mana pe plug 10, nu

9. Fae. 19, 15-30.10. Luea 9, 62.


3/13

346 SFANTULCHIRILAL IERUSALIMULUIte mai Intoarce din nou la saratura acestei vietl] Dimpo-triva, fugi in muntet I.la Iisus flrlstos. la piatra cea netaiatade mana12, care a umplut toata lumea.

9. Asadar, dupa ce te-al lepadat de Satana sidupa ce airupt cu totul orice Iegatura cu el I?ivechile Invoieli cu la-dul13, tl se deschide raiul lui Dumnezeu, pe care l-a sadltDumnezeu spre rasarltt+. din care a fost izgonit stramosulnostru din pricina calcaril porunclll>, Acest lucru ai lnchi-puit tu cand te-al intors cu fata de la apus spre rasarlt, careeste tlnutul luminii. Atunci ti s-a poruncit sa spui: 'Cred inTatal si in Piul $i in Sfantul Duhsi in botezul pocaintei". De-spre acestea ti-am vorbit pe larg, cum a dat harul lui Dum-nezeu, in catehezele de mai Inainte.

10.0data ce ai fost intarit prin aceste cuvinte. vegheazalCacl 'potrivnicui nostru, diavolul, dupa cum s-a citit de cu-rand, umbte recninci ca un leu, cautand pe cine sa inghita"16.In timpul de dinainte de botez moartea ne tnghitea. caclavea putere; dar in timpul bali sfintei renasteri "Dumnezeua srers toata laerima de la toata fata"17.Nu vei mai plange,pentru ca ai dezbracat pe omul cel vechj18; dlmpotriva. veisarbatori. pentru ca ai imbracat haina mantuirll U'. pe Iisusttrtstos-v.

11. Acestea s-au savarsit in pridvor, Iar daca va vreaDumnezeu, in catehezele mistagogice viltoare. cand vomintra in Sfanta Sflntelor, vom talcui cele ce se savarsescacolo. Lui Dumnezeu Tatal slava. puterea sl marirea. Im-preuna cu Fiul I?icu Sfantul Duh, in vecii vecilor..Amin.

11. Fac. 19, 17.12. Daniel 2, 34-35.13. Isaia 28, 15.14. Fac. 2,8.15. Fac. 3, 23-24.16. I Petru 5, 8.17. Isaia 25, 8.18. Col. 3,9.19. Isaia 61,10.20. Rom. 13, 14.

CATEHEZA A II-A MISTAGOGICADESPRE BOTEZ

Citire din Epistola catre Romani de las "AUnu $titicatbticap in lfristos Iisus ne-am botezet; intru moartea Lui ne-ambotezei?', pana la: 'peniruce nu sunted sub Lege., ci subhar"l "

1. Catehezele mistagogice si invataturile mai nol care vise dau in fiecare zi ne sunt de folos. pentru ca ne vestescInvataturi pe care nu le-arn cunoscut inca; dar mai cu sea-rna va sunt de folos voua. care v-atl innoit de la cele vechila cele noi. Pentru aceasta va este necesar sa continuamcele spuse in cateheza de ieri. ca sa cunoastetl talculrilecelor ce s-au savarsit cu voi in launtrul baptisteriului.

2. lndata ce-ati lntrat. v-ati dezbracat de haine. Aceastainseamna ca "v-eii aezbmcetde omul cel vectii. dimpreuneeu toate faptele lui"2. Dupa ce v-atl dezbracat, ati ramasgoi. imitand si in aceasta pe rtristos Care gol a fost rastlg-nit pe cruce: prin goliciunea Sa Domnul "a ciezbrecei dom-nlile si stapaniile"3 sl asa a biruit cu indrazneala pe cruce.Nu se cade ca de acum inalnte sa mai purtati acea vechehaina. pentru cain madularele voastre se incuibasera pu-terile cele potrivnice. Cand spun asta nu rna gandesc la hai-nele ce le purtatl. ci la omul cel vechl. cel stricat prin pof-tele inselaciunii+. Sa nu se intample cumva ca sufletuI careI-adezbracat 0data sa se imbrace din nou cu en Dlmpotri-va. sa spuna ca sl mireasa lui tlristos din Cantarea canta-

I.Rom. 6, 3-14.2. Col. 3, 9.3. Col. 2, 15.4. Efes. 4, 22.


4/13

348 SFANTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUIrilor: "M-amdezbrecet de haina mea; cum rna voi mai im-brece cu ea?"5. Ce lucru minunatt Stati goi inaintea tuturor,s t nu va ruslnatll lntr-adevar, sunteti ca si Adam eel dintaizidlt, care era gol in ral. si nu serusina", .

3. Apoi, asa dezbracati. ati fost unsi cu untdelemn sfln-tit din crestetul capului pana la picioare. Astfel ati ajuns par-tasl masllnului celui bun, ai lui Iisus Hristos. AUfost taiatldin maslinul eel salbatlc. ati fost altoitl in rnaslinul celbunsi atl ajuns partasi graslmii adevaratului maslin. Untdelem-nul sflntlt era simbolul particlparii la ungerea lui flrlstosj':el pune pe fuga orice urrna a lucraril celei potrivnice. Cacidupa cum suflarile sflntilor si invocarea numelui lui Dum-nezeu, ca o. flacara foarte puternlca. ard $i alunga pe de-moni. tot asa sl acest untdelemn sflntit. prin invocarea luiDumnezeu sl prin rugaciune. capata atat de mare putere.incat nu numai ca sl printr-o ardere curateste toate urmelepacatelor.vdar alunga sl toate puterile cele nevazute alevicleanului.

4. Dupa aceasta atl fost condusl la sfanta collmvitra adumnezelescului botez. dupa cum sl Hristos a fost dus depe cruce lamorrnantul care era alaturi. Fiecare din voi a fostintrebat de crede in numele Tatalui sl al Fiului $i al Sfan-tului Duh. AU marturlslt mantuitoarea marturislre si v-atlcufunda! de trei ori in apa sl v-atl scos afara din apa tot detrei ori. In chip simbolic atl aratat prin asta ingroparea ceade trei zile a lui Hristos. Caci dupa cum Mantuitorul nostrua stat trei zile sl trei nopti in pantecele pamantului't. tot asa1;)ivoi prin intala scoatere din apa atl aratat prima zi a lui~ri~tos in inima pamantului. iar prin cufundarea in apa atlIndicat noaptea. Dupa cum cel care e in noapte nu vededeloc, iar eel care e in zi este in lumina, tot astfel in timpul

5. cant. 5, 4.6. Fac.2, 25.7. Rom. II, 17,24.8. Matei 12, 40.

CATEHEZE MISTAGOGICE (II) 349cufundarii in apa eratl ca in noapte si nu vedeatl nirnlc: intimpul scoaterii din apa, insa. atl ajuns din nou ca in zi. inaceeasi clipa atl sl murit. dar v-ati sl nascut. iar acea man-tuitoare apa v-a fost 1;)1mormant, si mamarCuvlntele lui So-lomon spuse cu privire la alte lucruri vi.s-ar potrivi sl voua.EI spunea: "Vreme estese te tiesti si vreme este sa mori"9;despre voi insa se poate spunecontrariul: vreme este samori sl vreme este sa te nasti. lntr-un singur timp s-au sa-varsit sl rnoartea. sl nasterea. nasterea voastra a avut loc 0data cu moartea voastra,

5. Ce lucru strain sl minunatl Am inviat; cu toate can-ammurit cu adevarat. n-am fost mgropatl cu adevarat st nicin-am fost rastigniti cu adevarat. lmitarea este chipul acelo-ra, iar mantuirea. adevarata. Hristos a fost rastignlt cu ade-varat, a fost ingropat cu adevarat st a inviat cu adevarat. Petoate acestea ni le-a daruit spre a castlga cu adevarat man-tuirea, cu toateca n-am participat la patimile Lui decat prinasemanare. Cat este de covarsltoareiublrea Sa de oameni!Hristos a primit in preacuratele Lui maini sl plcioare cuie sia suferit cu adevarat. iar mie Imi daruleste. fara sasufar,fara sa rna doara. mantuirea prin participarea la durerea Sa.

6. Nimeni sa nu creada ca Botezul da numai iertareapacatelor, dupa cum era botezul lui loan, adica 'boiezul po-ceinte! intru iertarea peceietoi'. dimpotriva,Botezul da siharul infierii. Maimult inca, noi stim bine ca dupa cum bo-tezul este curatitor de pacate sl pricinuitorul darului Sfan-tului Duh. tot asa este 1;)intitipul patimilor lui Hristos. Pen-tru aceasta Pavel spune mai sus, strlgand: "Au nu $titi catoti cati in tttistos iisus ne-am botezei, intru moartea Luine-am botezat? tie-em ingropat itnpreutui cu El in moarteptin boiez') o Pavel spunea aceste cuvinte irnpotriva celorce socoteau ca botezul este pricinuitor numai al iertaril pa-

9. Eccl. 3, 2.10. Rom. 6, 3-4.


5/13

350 SFANTULCHIRILAL IERUSALIMULUI

catelor I?ial inflerii. dar ca aeela care se boteaza nu parti-clpa prin asernanare la adevaratele patimiale lui Hristos.7. Pentru ea sa cunoastem ca toate cite a suferit Hristos

pentr~ noi ~I?ipentru mantuirea noastra le-a patimlt in chipreal. si nu III aparenta, I?ica noiparticipam Ia Patimile LuLP~vel.strigafoarte Iamurit: "Cacidaca am fost saditi impreu-na pnn asemanarea mottii LuL atunci vom fi parta.~i~i in-vierii Lui"11. Bine a spus: "saditi impreutuil'. Pentru ca aiel.pe ?~lgota, a fost sadlta Vita eea adevarata, iar noi, prinparticlparea la Botezul mortli. am fast sadlt! impreuna euEI. Indreapta-tl mintea eu multa atentie la euvintele apos-tolulull N-a spus: caci daca am fost saditi impreuna prinmoarte, ci: 'ptin asernanarea rnottii'. Moartea lui Hristos a~ost reala. reala a fost sl despartirea sufletului de trup; realamgroparea. Trupul Lui eel sfant in giulgiu eurat a fost infa-suratl-'. s! toate eele petrecute eu el au fost reale. Cele ees-~u fae~t eu_voi: insa, sunt 0asemanare a mortli si a patl-mllor LUI;mantuirea voastra nu-l asemanare.vcl realitate..8. I?an?u-va aeeste invataturl. atat cat trebuie, va rogsa

Ie ~l~,et~~Illte pentru ca ~ieu. nevrednicul, sa spun despreVOl: Va iubesc pentru .ca totdeauna va eciuceti aminte demine si tineti precieniite pe care vi te-em dat"13. Puterniceste Dumnezeu, Care va infatlseaza ca pe niste Inviatl dinmortl l+, sa va dea voua putere sa umblati intru innoireavletil 15, ca a Lui este slava si puterea, aeum sl in veci. Amin.

I I. Rom. 6,5.12. Matei 27, 59.13. ICor. 1L2.14. Rom. 6, 13.15. Rom. 6, 4.

CATEHEZA AIII-A MISTAGOGICADESPRE UNGEREA CU SFANrUL MIR

Citire din Intaia Eplstola sobornlceasca a lui- loan: '$ivoi aveti ungere de la Dumnezeu ~i~titi toate', pana la: 'sanu ne rusinem de Ella veniree Lui')

1. Dupa ee atl fost botezatl in Hristos sl v-atl imbracateu ttrlstos-. ati ajuns asemenea Fiului lui Dumnezeuv. Dum-nezeu ne-a randuit mai dinainte spre inflere+ sl ne-a facutasemenea trupului slavei lui Itristos>. 0 data ce-atl ajunspartasi ai lui rtrlstos". negresit suntetl numltl unsi". Desprevoi spune Dumnezeu: 'tiu ve atingeti de unsii neue. ~i atlajuns unsi pentru ca atl primitantitipulSfantulul Duh. Toa-te eele facute eu voi s-au facut in chip figurat. pentru ca sun-teti chip al lui Hristos. ~i Hristos a intrat in raul Iordanulul;a impartaslt apele eu buna mireasma a Dumnezeirii sl a ie-sit din ele; sl S-a pogorat peste EISfantul Duh in deplinata-tea flintel Sale, odihnlndu-Se Cel asemenea peste Cel ase-menea. ~i voua de asemenea, dupa ee ati leslt din collmvi-tra sfintelor ape, vi Seadat ungerea, antitipul Aeeluia prinCare a fost uns rlristos. Aeesta este Sfantul Duh, despreCare si fericitul Isala. in profetiaIui, spunea in nurnele

1. I loan 2, 20-28.2. Gal. 3, 27.3. Rom. 8, 29.4. Efes. 1,5.5. Filipeni 3, 21.6. Evr. 3, 14.7. XPtO'1:0t = unsi. Hristos = uns.8. Ps. 14, 15.


6/13

352 SFANTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUI

Domnului: 'Duhul Domnului esie peste Mine, peniru ca ElM-auns: M-a trimis sa binevesiesc serscilor".

2. Hristos n-a fost uns de oameni eu undelemn sau eumir material. ci Tatal, Care L-ahotarat mai dinainte Mantui-tor al intregii lumi. L-auns prin Sfantul Duh. dupa cum zicePetru: 'Pelisus celdin tiezeret: pe Care L-a uns Dumnezeupiin Duhul Sf{mt"lO. lar profetul David striga zicand: "TronulTau, Dumnezeule, in veaeuI veaeului; toiagul impereiie!Tale esie toiag de dreptate. Iubii-ei dreptatea si ai uret ne-dreptatea; pentru aeeasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeule:Dumnezeul Tau eu untdelemnul bucutiei mai mult deeat peparta$ii tsrn. ~i dupa cum Hristos a fost rastignit. a fostingropat ..;;ia inviat in realitate. lar voi in timpul botezuluisuntetl lnvrednlcltl sa fltl rastlgnitl. ingropatl si invlatl Im-preuna eu ELintru asemanare. tot astfel sl eu privire la un-gerea eu Sfantul Mir. Hristos a fost uns eu untdelemnul spi-ritual al bucurlel. adlca eu Duhul Sfant. Care este numit unt-delemnul bucurlei, pentru ca EI este prieinuitorul bueurieiduhovnicesti: iar voi atl fost unsi eu mir si atl ajuns partasiai lui Hristos.

3. Sanu-tl inehipui ca Mirul acela este simplu mir. Cacidupa cum palnea Euharlstlel. dupa invoearea SfantuluiDuh. nu mai este slmpla paine, ci trup aIIui rlristos. tot asasl aeest Sfant Mir, dupa Invocare. nu este simplu mlr. nicinu s-ar putea spune ca este mir obisnuit. dimpotrlva. esteun dar allui Hristos si al Sfantului Duh sl lucreaza prin pre-zenta Dumnezeirii Lui. in chip simbolie se unge cu el frun-tea ..;;ieelelalte organe ale simturilor, Trupul se unge eu mirvazut. dar se sflnteste sufIetul prin Sfantul sl de viata faca-torul Duh.

4. Mai intal af fost unsi pe frunte. ea sa flt! sloboziti deruslnea pe care primul om calcator de porunca 0purta pre-

9. Isaia 61, I; Luca 4, 18.10. Fapte 10, 38.I I. Ps.44, 8-9.

CATEHEZE MISTAGOGICE (III) 353

tutindeni ..;;ieasa priviti ea in ogllnda. eu fata descoperita,slava Domnulut+-. Apoiatl fost unsi Ia urechl. ea sadoban-dlti auz in stare saaseulte tainele dumnezelesti. despreast-fel de ureehi zicea Isaia: "Domnulml-e adaugat mie ureeheca sa aud"I.3, iar Domnul Iisus in Evanghelie ziee: 'Cel careare urecbi de euzit: sa auda"l4. Apoi atl fost unsiIa nari. easa spunetl dupa ee atl primit dumnezeieseul Mir: "Prinirecei ce se meniuiesc suniem lui Dumnezeu buna mireesmea lui ttristos'!, Dupa aeeasta pe piept. ca sa puteti sta Im-potriva uneltiriIor diavolulul. imbracand platosa dreptatll 16.Caci dupa cum rtrlstos. dupa Botez $i dupa pogorarea Sfan-tului Duh, S-adus sl S-aluptat cu potrivnlcul. tot asasl voi,dupa ee atl fost botezati ..;;iatl fost unsi eu Sfantul Mir, irn-bracatl flind eu toata armura Sfantului Duh: statl impotrlvaputerii eelei potrivnice sl 0biruitl zicand: "Toeie le pot intiristos, Care rna intereste: 17.

5. Dupa ee atl fost invrednlcitl eu ungerea eu SfantulMir, va numltl crestlnl. aeum renasterea voastra este eon-flrrnata sl de numele ee-l purtati. lntr-adevar, lnalnte de a fiinvrednlcltl de aeest hac propriu vorblnd, nu eratl vrednicide aeest nurne. ci eratl inca pe eale de a ajunge crestlni,

6. va este de trebulnta sa stltl ca simbolul aeestei un-geri se afla in VeehiuI Testament. Cand Moise, impllnlnd po-runea lui Durnnezeu. l-a facut pe fratele sau arhiereu. maiintai l-a spalat in apa. apoi f-a uns!", ~i a fost numit hristos(uns)19din pricina ungerii preinchipuitoare. Tot asa sl Solo-mon, canda fost facut irnparat. dupa ees-aspalat in Ghihon.

12." Cor.3, 18.13. Isaia 50, 5.14. Matei II, 15.15." Cor.2,15.16. Efes. 6, IL 14.17. FiIipeni 4, 13.18. Lev. 8, 1-36.19. Lev. 4, 5.


7/13

354 SFANTULCHIRILAL IERUSALIMULUIarhiereul l-a uns20. Acestla au fost unsi in chip preinchipul-tor21. Voi insa n-ati fost unsi in chip preinchlpultor. ci ade-varat. pentru ca ati fost unsl cu adevarat de Sfantul Ouh.lnceputul mantuirii voastre este Iiristos. Iiristos este cu ade-varat plamadeala->. iar voi framantatura->. lar daca plama-deala este sfanta.: este clar ca se transmite sflntenia sl fra-mantaturli. ,7. Fazlti neintinata aceasta ungere! Daca va ramane invol. va va invata toate dupa cum de curand ati auzit ca aspus fericitul loan, care ne-a dat muIte invataturl despreaceasta ungere. Aceasta sfanta ungere este aparare duhov-niceasca a trupului sl mantuire sufletului. Fericitul lsaiadin timpurile vechi a profetit-o. el spunea: "$i va face Dom-nul tuturor neamurilor in muntele acesta - Biserica estenumita munte sl in alta parte, ca atunci cand zice: "Cava fiin zilele cele mai depe urrna eiete: muniele Domnului'er>ospe; la care vor bea vin, vor bea cu veselie. se vor ungecumir"25. ~i ca sa te incredlntezi. asculta ce spune despreacest Mir tainic: "Dape toate acestea neamutilor. cad sfa-tul Domnului estepeste toate neemutile'V'. Asadar, 0datace atl fost unsi cu acest SfantMir, pastrati-l in voi neintlnatsl neprihanit. sasporitl prin fapte bune si sa ajungetl bine-placuti lncepatorulul mantuiril voastre. rtristos Ilsus. Caruiaslava in vecii vecilor. Amin.

20. III Regi 1,39,45;21. I Cor. 10,11.22.I Cor. 15,23.23. I Cor. 5,7.24. Isaia 2,2.25.Isaia 25,6-7.26. Isaia 25,7.

CATEHEZA A N-A MISTAGOGICADESPRE TRUPUL $1 SANGELE LUI HRISTOSC~tiredin lntala Epistola catre Corinteni a lui Pavel:'cad

eu am ptimit de la Domnul ceea ce v-am predat $i voua"1$i celelalte I~_1. Estede aj~ns numai invatatura fericitului Pavel cuprin-~a I ? ace~te cuvmte casa va incredinteze despre dumneze-~e$tIle t~ne prin care atl fost invrednlcitl sa ajungeti uniti~,nt~-unmgur trup si sange cu Iiristos. Pavelde curand striga:~a Domnul nostru Usus titistos. in noaptea in care a fostv~ndut~.lu~n_daine si rnuliurnlnd, a trent-a si a dei-o uceni-c1lc:rSmzlcand: Lueii, menceii, acesta este trupul Meu. $ilu_andpaharul $i multumina, a zis: Lueii, beti, acesta estesangele Meu"2. Deci cine va indraznl sa se, indoiasca deasta:?0~ata ce In~u$i .Oomnul a spus: ''Acesta este trupulMeu. Cme se va Indoi vreodata sa spuna ca nu este san-g~le LuL0data ce EI Insusi a lntarit si a spus: ''AcestaestesangeleMeu'?

2. Alta data Iiristos in Cana GaliIeii a prefacut la uns~mn3 al Sau apa in vin+. Nueste oare vrednica de credinta$1prefacerea vinului in sange? A fost chematla 0 nuntaIurneasca, $i a savarsit aceasta minune de nespus. Oare nucu mult ~ai mult se va marturisi ca a daruit nuntasilorespre desfatare trupul sl sangele Lui?

I.I Cor. 11,23.2. I Cor. I I, 23-25.3. Pentru traducere vezi nota 4, col. 1097din MG.4. loan 2, 1-10.5. Matei I I, 15;Luca 5,34. '


8/13

356 SFANTUL CHIRIL AL IERUSALlMULUI

3. Pentru aceea suntem pedeplin incredlntatl ca ne im-partasim cu trupul si cu sangele lui liristos. in chipul painiiti se da trupul, iar in chipul vinului tl se del sangele ca saajungi prin impartasirea cu trupul I;>icu sangele lui rtristosunit intr-un singur trup sl sange cuEl.Astfel ajungem I;>ipur-tatori de Ilristos. pentru ca trupul el sangele Lui se impar-tasesc madularelor noastre. Astfel. dupa cuvintele fericitu-lui Petru, ajungem partasi firii dumnezeiesti". 4. Alta data ttrlstos. vorbind ludellor, Ie spunea: "Dacanu yeti rnanca trupuJ Meu ~i nu Yeti bea sangeJeMeu, nuyeti avea viata intru voi'", ludeii insa. pentru ca n-au intelesin chip duhovnicesc cele spuse. s-au departat de El, soco-tind ca-l indeamna sa manance trupul Lui.

5. in Vechiul Testament erau painlle punerii inainte: daracelea. pentru ca apartineau Vechiului Testament, au luatsfarslt. In Noul Testament avempaine cereasca sl pahar almantulril, care sflntesc sufletul I;>itrupul. Caci dupa cumpainea este pentrutrup. tot asa sl Cuvantul este potrivit su-fletului.6. Nute uita deci la palnesi la yin ca la paine sl la yinobisnuite. Ele, potrivit hotararii Stapanului. sunt trup sl san-ge al lui liristos. Chiar daca slmtirea te lndeamna sa gan-desti asa. totusl credinta sa-ti dea certitudinea faptului, Sanu judeci taina dupa gustare. ct. neindolelnic. incredintea-za-te prin credlnta ca ai fost invrednicit de trupul sl sangelelui liristos.

7. David ltl talcuieste puterea tainei prin cuvintele:"Oatit-aiinaintea mea rnasa. impotriva ceiot cema necejescpe mine'". Cuvintele lui David au aceasta talcuire: "lnalntede a veni Tu, Doamne. demonii au gatit oamenilor masaspurcata. pangarita si plina de putere draceasca. dar dupace ai venit, Stapane. gatit-ai inaintea mea masa", Cand

6. II Petru I, 4.7. loan 6, 53.8. Ps. 22, 6.

CATEHEZE MISTAGOGICE (IV) 357omul spune lui Dumnezeu' "0 -t't . - .altceva - -. _ . a1-al mamtea mea mese'; cmseamna decat masa cea talnlca st " _ I ecare Dumnezeu ne-a atlt-o "i. '" 1 ; > 1 sp~ntuala, pebuna dreptate caci 9 mpotnva demomlor? ~i pe. ' masa aceeane fac - .pe cand aceasta ne face part . I' ea partasl demonilor,untdeJemn capul meu'v . asr Ul Dumnezeu. "Uns-aicuuntdelemn, din pricina ~~:ti~ IU~scapuJ tau, pe frunte, cuspre a avea in tine urrna ..Ul ~u~nezeu, pe care 0 ai.":)i pahar J T.- _ pecetli, sfinttrea lui Dumnezeu 10u au este adapandu-m - . .aceste cuvinte paharul d a ca un putemicrt i, Vezi inluat Iisus in mainl. amUlt::~e ~are.~~ vorbit, pe care l-aMeu care se varsa pentru m lt~ a ZIS: 'Acesta este sangele8 Pent . u 1spre terteren pacatelor"12_. ru aceasta 1 ; > 1 Solomon I .cand spune in Ecclesiast. "Vin . ~ c:ces~har se rerera.nea ta - painea cea d he . 0s: mananca c.u veselie pet-u ovmceasca' ". "mantuitoare sl datatoare de f " I ,~1J~O este 0chemarevinut tau"l.3 . I enctra - ~l bea cu inime butui- vmu cel duhovnicesc ".verse pe capul tflu"14 . _ - ~l untdeJemn sa se- 'si hainele tale sa- r:,. - vezr ca arata I;>iungerea cea talnloa. 11epururea elbe! - -rtului faptele tale" 16 1- . t d I ca au placut Dom,. nam e e a te .tale erau "de~ertaciunea d _. ~pr~pla de har, fapteledezbracat de halnele celee~::iCJ~mlor. 1 : . 0 ~ata ce te-alalbe, duhovnice~ti, trebuie sa fll 1 ; > 1 te-al ll~nbracat cu celeNegrel;>itnu vrem prin t IIpururea Imbracar in alb.. aces e cuvmte saportl necontenit haine alb . _ ~punem ca tu sacu hainele cele cu adevar:' CI ca se_cu~me sa te imbracicesti. ca sa sp . - _~albe, stralucttoars- I;>iduhovnl,

UI rmpreuna cu fericitul Isata. "Sa- se b. ucure9. Ps. 22, 6.IO. Ies. 28, 32.I I. Ps. 22, 6.12. Matei 26, 28.13. Eccl. 9, 7.14. Eccl. 9, 8.15. Eccl. 9,8.16. Eccl. 9, 7.17. Eccl. 1,2.


9/13


suiletul meu de Domn ul, ca rn-a imbrecai eu haina rnantuf-1 . 't"18rii si eu vesmeniul vese leI m-a aeopen . ~ _.9. 0 data ee ai aflat si ai fost incredintat ea pamea ee

se vede nu este paine, ehiar daca 0slmtim paine.la gu~t,ci trup allui Hristos; ca vinul ee se vede. nu .este Vl~, ehl~rdaca gustul asa ne spune. ci sange al lUIHnst~~; ea ?~vlda spus de mult in psalmi despre aeestea: "Pamea rnnna

". 1 '''19 candomului 0tnieresie: sl 'vinul veselesie rrurna omu ~l ~, .te impartasestl eu painea eea d~h~vniceasea, intareste-tiinima si veseleste-tl fata sufletului tau. . ~ .. ~Sa dea Dumnezeu sa ai fata deseopenta, eu constilntacurata sa privesti ca In ogllnda slava Domnului si sa pa~e~tidin slava in slava20, In Itristos Usus Domnul nostru. Carmacinstea. puterea si slava. in vecii veeilor. Amin.

18. Isaia 61, 10.19. Ps. 103, 16, 17.20. II Cor. 3, 18.

CATEHEZA A V-A MISTAGOGICADESPRE ZIDIREA DUHOVNICEAScA

Citire din lntala Eplstola sobomiceasca a lui Petru: "Pen-tru aceea, lepadand toammuaierie. toam viclenia $igrmreade rau"l, I? i celelalte.

1. Cu ajutorul iubirii de oameni a lui Dumnezeu, la adu-narlle de mai inainte atl auzit in chip indestulator desprebotez. despre ungerea eu Sfantul Mirst despre nnpartasireaeu Trupul si Sangele lui Hristos. Aeum este neeesar sa mer-gem mai departe. Astazi vom pune eununa pe zidirea du-hovniceasca a folosului vostru.

2. Atl vazut pe diaeon ca Ie da preotului Iiturghisitor sleelorlalti'preoti care stau injurul altarulullui Dumnezeu sase spele. Negrel?itIe da sa se spele nu pentru ca ar avea cum-va vreo murdarie trupeasca. Nu din pricina asta! Cacl n-amintra in biseriea vreodata avand vreo rnurdarie trupeasca.Spalarea arata ca trebuie sa va curatiti de toate pacatele slfanldelegile. ~i pentru ca mainile sunt simbolul faptelornoastre, este lamurit ca prin spalarea mainilor faeem aluziela curatla sl neprihanirea faptelor noastre. N-ai auzit pe fe-ricltul David, ca ne-a facut cunoscuta aceasta taina prin cu-vintele: "Spala-voi intru eele nevinovate meinile mele si voiineonjura jertfeJnicul Tau, Doemne/x? Prin urrnare, spala-rea malnllor lnsearnna ca suntem curati de pacate.

3. Apoi diaeonul striga: "Prlmitl-va unul pe altul si sa nesarutam unul pe altul'. Sa nu-ti inehipui ca sarutarea ace as-ta este 0sarutare obisnuita, din aeelea ce-si dau prietenii

1. I Petru2, I.2. Ps. 25, 6.


10/13

360 SFANTUL CHIRIL AL IERUSALlMULUI

pe strada sau in plata, Sarutarea aeeasta nu este la fel euaeelea. Sarutarea aeeasta uneste sufletele unele eu altelesi indeparteaza din ele oriee vrajmasle. Sarutarea aeeastaeste deci semn al unlrii sufletelor sl al izgonirii oricarel vra]-masll, Pentru aeeasta tlristos spune: "De-ti vei aduee darultau la altar si aeolo iti vei educe aminte ca fratele tau areeeva impotriva te. lasa darul tau la altar $i mergi mai intelde te impeca eutreieie tau, $ieiunci, veninci,adu darul tau"3.Sarutarea estedeci impacare: pentru aeeastae sfanta. in altaparte fericitul Pavel striga zicand: "imbrati$ati-va unul peeltul eusiuutere sfanta"4; iar Petru: 'Cuseruieree dragostei"5.

4. Dupa aeeastapreotulliturghisitor striga: "Susinimile!".in adevar, in aceI ceas infricosator trebuie sa avem inimasus, catre Dumnezeu, sl nu indreptata in jos. spre pamantsl spre luerurile pamantesti. Prin urmare preotul liturghisi-tor porunceste eu tarie sa Iepadam in eeasul aeela toate gri-jile eele lumestl. toata grija ce-o avem de easanoastra sl saavem inima la eer, spre Dumnezeu eel iubitor de oameni.Apoi voi raspundetl: "Avem catre Domnul". Prin aceste cu-vinte marturlsim ca ne involm eu eele spuse de preotul Ii-turghisitor. Nimeni sa nu stea In biserica in asa chip incateu gura sa spuna: "Avemcatre Domnul", iar eumintea sa ra-mana la grijile eele Iumesti. Totdeauna trebuie sane gan-dim numai la Dumnezeu. Daca luerul aeesta nu este eu pu-tinta sa-l facem In tot timpul din prieina slabiciunll noastreomenesti. eel putin In eeasul aeesta sa ne dam silinta sa-limplinim.

5. Apoi preotul liturghisitor spune: "Samulturnim Dorn-nului'. lntr-adevar. suntem datori sa multumlm pentru cane-a ehemat la un har atat de mare, desi eram nevrednici,pentru ca S-airnpacat eu noi desi-l eram vrajmaslv. pentru

3. Matei 5, 23-24.4. I Cor. 16, 20.5. I Petru5, 14.6. Rom. 5, 10.

CATEHEZE MISTAGOGICE (V) 361ca am fost lnvrednlcitide lnflerea Duhului?. Apoi voi spu-neti: "Cuvrednicie 1;)ieu dreptate". Prin faptul camultumlrn.noi facem un lueru vrednic 1;)idrept. Dumnezeu, In schlmb.n-a facut numai ee era drept. ci eeva mai presus de drep-tate, cand ne-a facut atata bine sl ne-a Invrednicit de atateabunatati,6. Dupa aceasta faeem pomenire de eer, de pamant $ide mare; de soare si de luna; de stele $i de toata zidlrea.cu-getatoare st necugetatoare. vazuta si nevazuta: de jngeri,de arhangheli, de puteri, de domnli. de incepatoril. de sta-panii. de tronuri, de heruvimii eei eu multe fete". spunandeu tarie euvintele lui David: "Mariti pe Domnul eu mine=,Faeem pomenire sl de seraflml. pe care, in Duhul Stant, l-avazut Isaia, stand Injurul tronului lui Dumnezeu: "cu ciouearipi is! ecopereIeie, eu aJteaoue, picioerele. ier eu douezboere $i spun: "Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot!"IO.Rostim aceasta Iauda lui Dumnezeu. predata noua de sera-fimi, pentru easa fim partasl cantarilostlrilor eelor mai pre-sus de lume.

7. Apol. dupa ee ne-arn sflntlt prin aceste imne duhov-nlcestl. rugam pe Iubitorul de oameni Dumnezeu sa trimitaDuhul eel Stant peste eele puse inalnte. spre a face paineatrup al lui Hristos, iar vinul. sange al lui Hristos. In adevaraeelea de care S-aatlns Sfantul Duh s-au sfintit sl s-au pre-facut.

8. Apoi. dupa savarsirea jertfel duhovnicesti. slujba eeafara de sange, rugarn. asupra aeestei jertfe de ispasire. peDumnezeu: pentru paeeade obste aBisericilor, pentru bunaranduiala a lumii. pentru conducatori. pentru ostasl si eeicare ne .ajuta in Iupte. pentru eei care sunt bolnavi, pentru

7. Rom. 8, 15.8. lezechiel 10, I, 21.9. Ps.33,3.lO. lsaia 6, 2-3.


11/13


eel care se trudesc, ~Lin general. noi toti ne rugam sl adu-cern aceasta jertfa pentru toti care au nevoie de ajutor.9. Apoi facem pomenire sl de cei mai inainte adorrnlti.mai lntai de patriarhi. de profeti. de apostoli. de mucenicl.pentru ca Dumnezeu, prin rugaciunlle ~i mijlocirile lor, saprimeasca cererea noastra; apoi ne rugam sl pentru eel maiinainte adormlti sflntl parinti si episcopi ~L scurt vorbind.pentru totl cei adormitl inainte de noi. Credem ca vor do-bandl eel mai mare folos sufletele pentru care facem ruga-ciune la jertfa .sfanta sl prea infricosatoare ce este pusainalnte.

1O. ~i vreau sa va conving printr-un exemplu. Cunoscpe multi care spun asa:

- Ce-i foloseste sufletului care paraseste lumea aceas-ta, cu pacate sau fara pacate. daca este pomenit in timpulrugaciunll de la jertfa cea fara de sange?

- Sa ne inchipuim ca un imparat a surghiunit pe ceicare i-au gresit: prietenii celor surghlunitl au impletit 0 cu-nuna sl i-au dat-o lmparatului spre a se indura de cei pe-depsitl. Credeti, oare. ca imparatul nu Ie va usura pedeap-sa? Tot asa si noi: desi suntem pacatosi. totusl intotdeau-na aducem rugaciunl lui Dumnezeu pentru cei adorrnlti:nu-I impletim cununa. ci-I oferim pe rlristos. Care a fostjunghiat pentru pacatele noastre. spre a imblanzl pe Iublto-rul de oameni Dumnezeu atat fata de el. cat sl fata de noi.

11. Apoi. dupa acestea. zicem rugaciunea aceea pe carea dat-o Mantuitorul ucenicilor Lui11. Cu constiinta curatanumim pe Dumnezeu Tata si zicem: 'Teiii! nostru Care estiin ceruti". Cat este de mare iubirea de oameni a lui Dum-nezeu! Celor care s-au departat de Elsl au ajuns in cele maimari rautati. le-a daruit atata iertare de pacate si impar-taslre de har, lncat le-a mgadult sa-L numeasca Tata: "Tatalnostru Care esti in ceruri". Prin "ceruri'. pot sa se inteleaga

11. Matei6, 5-13.

CATEHEZE MISTAGOGICE (V) 363

si cei care poarta chipul celui cerescl-'. in care Iocuieste siumbla Dumnezeu-P.12. "Sflnteasca-senumele Tau".Chiar de-ospunern. chiarde n-o spunem. numele lui Dumnezeu este prin fire sfant.Cu toate ca numele Lui este pangarit in cei pacatosi. potri-vit celor scrise: "Dinpricina voestre numele Meu este hulitpururea intre neemuri+", totusl ne rugam ca~sa~se sfinteas:ca in noi numele lui Dumnezeu. Nu inseamna ca numel~ lUIDumnezeu vine.de la nesflntenie la sflntenie. ci ne rugamsa se faca sfant in noi, care ne sflntlm ~ifacem Iucruri vred-nice de sflntenie. ~13. "Vie imparatia Tar. Numai un suflet curat poa~e saspuna cu indrazneala: "Vie imparatia Ta~".


12/13

364 SFANTUL ClilRIL AL IERUSALIMULUI

Cuvantul "astazi" inseamna: in fiecare zl. dupa cum spunesl Pavel: "pima eeputem sa zicem: Astazi"17.

16. "~i ne iette noua greselete noestre. preeum ~i noiiertem gre~itilor nostri: lntr-adevar, avemmulte pacate, Pa-catuim sl cu cuvantul si cu gandul si facem multe faptevrednice deosanda, Cad, dupa cuvintele lui loan, "daeavomspune ca nu avem pecet, miniim'U', Prin aceste cuvinte dinRugaciunea Dornneasca. facem un soi de Invoiala cu Dum-nezeu. rugandu-L sa ne ierte pacatele. dupa cum ~i noi ier-tam greselile celor ce ne-au gresit. Asadar, gandlndu-ne ceprimim in schimbul Iertarii noastre. sa nu mai asteptam.nid sa nu mai zabovim de a ierta pe altii. Oreselile pe careIe fac altll fata de noi sunt mid, neinsernnate sl usor de tre-cut cu vederea; dar gresalele ce Ie facem noi fata de Dum-nezeu sunt mari sl numai marea Lui iubire de oameni poa-te sa le ierte. Ai grija deci ca nu cumva, din pricina unor pa-cate mid sl neinsernnate. pe care Ie-au facut altil fata detine, sa-tl zavorasti tie insutl iertarea de la Durnnezeu. aunor pacate foarte grele.

17. "~i nu ne duce pe noi in ispita, Doemne". Oare prinaceste cuvinte ne invata Domnul ca noi sa ne rugam ca sanu fim ispltltl deloc? Cum atunci se spune in alta parte, inScriptura: 'Berbeiu! neispitit nu este pus 1aineereare"19?;:>iiarasi: "Sasocotiti drept mare bucurie. Iretll mel, eand ea-deti in mu1te Ieluri de ispite"20. Oare nu cumva cuvintele:'Tiune duee in ispita" au sensul de "anu fiafundat in Ispita"?In adevar, s-a asernanat ispita cu un torent greu de trecut.Cei care nu seafunda in ispite, caniste inotatori foarte buni,nu sunt deloc taratl de torent. Cei care nu sunt buni inota-tori, de cad in lspite. se afunda, De pilda. Iuda a cazut inispita iubirii de arginti: n-atrecut peste ea, cl. afundandu-se.

17. Evr. 3, 13.rs . I loan LB.19. Int. Sir. 34,10.20. lacov I, 2.

CATEHEZE MISTAGOGICE (V) 365

s-a lnecat ~i trupeste, st sufleteste-J . Petru a cazut ~i eI inispita tagadulrll lui rlrlstos: dar, cu toate caa cazut, totusi nus-a afundat. ci, trecand cu vitejie, a fost izbavit de ispita22.Asculta. larasi. in alta parte, ceata tuturor sflntilor rnultu-mind ca a fost izbavlta de ispita: 'Pusu-ne-ei 1aincercere.Dumnezeule: eu foe ne-ei Iemurit pe noL preeum se lemu-teste argintul; ptinsu-ne-ei pe noi in curse. ai pus.necezutipe umerul nostru; ei ridicat oameni pe eapetele noastre.Am trecut ptin foe si ptin apa ~i ite-ei seos 1aodihna"2.3;$ivezi apoi ca sunt plini de indrazneala ca au trecut fara sase inece? "~i ne-ei seos",spun ei, 'le ociitme". Venirea lor laodihna inseamna lzbavirea din isplta.

18. 'Ci ne izbave~te de cei-victeenr, Daca textul: "Nuneduee pe noi in lspite: ar fi avut sensul de a nu fi Ispitit. Dom-nul n-ar fi spus: "0ne izbeveste de eel vicleen". "Cel-vlclean"este diavolul potrivnlc: ne rugam deci caDornnulsa ne Izba-veasca de diavol.

Apoi. dupa terminarea rugaciunll, spui: ''Amin''. Prin acestcuvant: ''Amin'', care insearnna. asa sa fie, pecetluiestl celeceai spus in rugaclunea pe careamprlmit-o dela Dumnezeu.

19. Dupa acestea. preotul liturghisitor spune: "Sflntele.sflntilor". Cele ce stau inainte sunt "sflnte" pentru ca au pri-mit pogorarea Sfantului .Duh. 'Sflnti" sunteti ~i voi. pentruca atl fost invrednicltl de Duhul Sfant.

Apoi spuneti: 'Unul Sfant Unul Domn Usus tiristos: Cuadevarat Unul singur este sfant. Cel care este prin fire sfant:sl noi suntem sflnti. dar nu prin fire, ci prin particlpare. prinnevolnta si prin rugaciune,

20. Dupa aceea auzitl psaltul care, cu dumnezeiascacantare. va indeamna sa va impartasltl cu Sfintele Taine slzice: "Oustet! si vecieti ca bun este Domnul'ei, Nu lngaduit!

21. Matei 27, 5-B; Fapte I, 16-20.22. Matei26, 72-75; Marcu 14, 70-72; Luca 22, 5B-62; loan 13,3B;IB,25-27.23. Ps. 65, 9-1I.24. Ps.33, B.24. Ps. 33, B.


13/13


gatlejului celui trupesc sajudece cele gustate, ci credlnteicelei neindolelnlcel Noi gustam, dar nu suntem chemati sagustam paine sl yin, ci Trupul si Sangele lui Hristos.

21. Cand te apropii deci sa te nnpartasesti. nu te apro-pia cu palmele intinse. nici cu degetele rasflrate: dlmpotri-va. fa mana stanga tron mainli drepte, ca una ce are sa pri-rneasca pe Imparatul, Fa"ti caul?.palma, sl primeste Trupullui Ilristos, raspunzand: "Amlnl".Dupa ce-ti vei sflntl cumul-ta grija ochii prin atingerea de Sfantul Trup, impartaseste-te,avand grija sa nu pierzi ceva din eI. Caci daca vei pierdeceva, este casicum ti-ai pierde unul dinpropriiIe tale madu-lare. Spune-mi: Daca cineva tl-ar da cateva bucatele de aur;nu le-al tine cu toata grija, ferindu-te sa nu pierzi ceva dinele. I?isa te pagubesti? Oare nu vei cauta cu mult mai multsl cu mai multa grija sa nu-tl cada vreo faramitura din ceeace este mai de pret decat aurul sl pietrele pretioase?

22. Apol. dupa ce te-al impartasit cu Trupul lui Ilristos.apropie-te sl de potirul Sangelui. Numai intinde malnlle. cipleaca-te. si cu rugaclune si evlavle. rosteste: "Amin"; sfln-teste-te impartasindu-te din Sangele lui Hristos. ~i pe candsunt inca umede buzele tale, du degetele la gura sl cu ume-zeala buzelor sflnteste-ti ochli. fruntea sl celelalte slmturi.Apoi, asteptand rugaciunea. multumesteJut Dumnezeu,Care te-a invrednicit de atat demarl Taine.

23. Fastrati. decl. aceste predaniineintinate sl paziti-vasanu va potlcnlti. Sanu va despartitl de lmpartaslre. Canucumva. din pricina Intinaciunll pacatelor, sa va llpsiti deaceste sflntite st duhovnicestl Taine. Iar 'Dumnezeul paciisa vastlnteesce:pe voi desavar$it, sitot trupul $i sufletul stduhul vostru sa se pezeesce farade prihen intru venireaDomnului nostru lisus ffristos"25, Caruia. cinstea si pu-terea. Impreuna cuTatal si cu Sfantul DUh,acum sl purureasi in vecii vecilor. Amin.

25. I Tes.5, 23.

ALTE SCRIERIOMILIE

LA SLABANOGULDE LA scALDATOAREAVITEZDA1. Oriunde Se arata Iisus, acolo este sl mantuirea. .De

vede vames sezand la varna, Il face apostoI I?ievanghelist 1.De este ingropat cu mortli, Ii lnvie pe cei morti-. Orbilor ledaruieste vederea-. celor muti. gralrea: surzllor, auzul+i.Co-linda scaldatorlle: dar nu ca sa.le vada. ci ca sa vindece pebolnavi.

2. in Ierusalim era scaldatoarea oilor: avea cinci prid-voare>, Patru erau imprejurul scaldatorli. iar al cinciIea,lamijloc, st in acesta zaceau multime de bolnavi. Mare eranecredlnta iudeilor. Doctorul si tamaduitorul sufletelor sl altrupurilor daruia vindecare cu multa socoteala: mai intalvindeca boala cea de rnulta vreme, ca sa slobozeasca mairepede de dureri. Slabanogul ce se gasea atunci la scalda-toarea oilor nu zacea de0zi saudouasi nici de 0luna saude un an, ci de treizeci si opt de anlv, Pentru ca era bolnavde multa vreme, era cunoscut de totl: asa ca putea sa searate .tuturor lucrarea tamadultorului, caci slabanogul eracunoscut de toti din pricina bolii indelungate. Marele Doc"tor ~i"a aratat puterea. dar ea n-a fost prlmita de cei carepriveau cu ochi rai faptele Lui.

1. Marcu, 2. 14; Luca 5.27-29.2. Matei 27. 52-53.3. Matei 9. 27-30; 1L5; 12,22; 15.30; 20. 30-34; 2L 14; Marcu

8.22-26; 10.46-52; Luca. 4. 18; 7, 21-22; loan 9. 1-41.4. Matei9. 32-34; 1L5; 12, 22; 15. 30-31; Marcu.7. 32-37; 9, 17-27.5. loan 5. 2.6. loan 5, 5.

sf. chiril al ierusalimului 5 cateheze mistagogice

Documents