sesiunea națională de comunicări ştiinţifice...

INGINERIA – profesia viitorului Rezumate SNCSS BACĂU-2017

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU,

FACULTATEA DE INGINERIE

Sesiunea națională de comunicări ştiinţifice studenţeşti

„INGINERIA – PROFESIA VIITORULUI”,

ediția I SNCSS BACĂU- 2017

EDITURA ”ALMA MATER” BACĂU

2017

Asociația „De Sprijin Academica”


2


3

INVITAȚI

AUTORITĂȚI PUBLICE LOCALE

Maricica Coșa, Prefect al județului Bacău

Valentin Ivancea, Subprefect al județului Bacău

Sorin Brașoveanu, Președinte al Consiliului Județean Bacău

Cosmin Necula, Primar al Municipiului Bacău

AUTORITĂȚI PUBLICE ȘI REPREZENTANȚI AI SOCIETĂȚII CIVILE LA NIVEL

NAȚIONAL

Alexandru Cumpănașu, Președinte CNMR

Ion Anghel, Preşedinte Asociația Ambasadorilor şi Diplomaților de Carieră din România

Olimpiodor Antonescu, Preşedinte Asociația Clubul Generalilor

Adrian Badea, Președinte Academia Oamenilor de Știință din România

Virgil Balaceanu, Asociatia Ofiterilor în Rezerva din Romania (A.O.R.R.)

Raluca Bârsaian, Vicepreşedinte CNMR

Sorin Mihai Cimpeanu, Președinte Consiliul Național al Rectorilor

Iulian Cristache, Preşedinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Dumitru Coarna, Preşedinte Federația Sindicatelor Naționale ale Politiştilor şi Personalului Contractual

Mihai Daraban, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României

Constantin Degeratu, Vicepreședinte pentru Politici de Apărare - CNMR

Eduard Dumitrașcu, Preşedinte Asociația Română pentru Smart City şi Mobilitate

Alexandru Ferariu, Vicepreședinte Asociația pentru Bună Guvernare

Marian Florea, Vicepreședinte Asociația Administratorilor Publici din România

Costin Georgescu, Vicepreședinte pentru Securitate Națională - CNMR

Anton Hadăr, Președinte Federația Națională Sindicală „ALMA MATER"

Gabriel Ionescu, Vicepreședinte Asociația Organismelor de Certificare Acreditare din România

Marius Ioniță, Vicepreședinte Institutul pentru Politici Sociale

Viorel Lefter, Vicepreședinte Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse

Regenerabile din România

Romeo Manea, Vicepreședinte Federația Sindicală a Veterinarilor din România

Sorin Mierlea, Preşedinte InfoCons

Mohammad Murad, Vicepreședinte Federația Patronatelor din Turismul Romanesc

Bogdan Negrea, Vicepreşedinte Politici Monetare - CNMR

Mihaela Olaru, Vicepreședinte Asociația „Viața fără Violență"

Marilen Pirtea, Preşedinte Consorțiul „Universitaria"

Valentin Popa, Preşedinte Consorțiul „Academica Plus"

Cosmin Alin Popescu, Vicepreședinte Consorțiul „USAMV"

Ion Popescu, Preşedinte Confederația Națională Sindicală MERIDIAN

Ioan Sabau, Preşedinte Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna, Mureş

Ion Sandu, Preşedinte Societatea Meteorologică Română

Artin Sarchizian, Vicepresedinte Asociatia „Societatea Romana pentru Drepturile Omului"

Petre Stancu, Vicepresedinte Corpul National al Politistilor

Ion Stanciulescu, Vicepresedinte Patronatul Roman din Cercetare si Proiectare (P.R.C.P.)

Lavinia Șandru, Preşedinte Initiativa Ecologista Europeana

Daniel Tecu, Vicepreședinte Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE)

Florin Vilnei, Vicepreședinte Federația Națională a Sindicatelor din Poliție „SED LEX

INGINERIA – profesia viitorului Rezumate SNCSS BACĂU -2017

4

COMITETUL ȘTIINȚIFIC

Prof.univ.dr.ing.,Dr.h.c. Valentin NEDEFF Preşedintele Senatului Universității „Vasile Alecsandri” din

Bacău

Prof.univ.dr.ing Carol SCHNAKOVSZKY Rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău

Prof.univ.dr. Adriana-Gertruda ROMEDEA Prorector pentru programe de învățământ şi activități

studenteşti

Conf.univ.dr. Cristina CÎRTIŢĂ-BUZOIANU Prorector pentru etică şi imaginea Universității

Prof.univ.dr.ing Valentin ZICHIL Decan Facultatea de Inginerie

Prof.univ.dr.ing Ileana Denisa NISTOR Prodecan Facultatea de Inginerie

Conf.univ.dr.ing. Mirela PANAINTE-LEHĂDUŞ Prodecan Facultatea de Inginerie

Conf.univ.dr.ing. Roxana GRIGORE Prodecan Facultatea de Inginerie

Conf.univ.dr. Roxana MIRONESCU Președinte Societatea Antreprenorială a Studenților

Prof.univ.dr.ing Luminiţa BIBIRE Director Departament

Conf.univ.dr.ing. Catalin DROB Director Departament

Conf.univ.dr.ing. Bogdan CHIRIŢĂ Director Departament

Prof.univ.dr.ing George CULEA Director Departament

Șef lucrari dr.ing. Andrei Ionuţ SIMION Director Departament

COMITETUL DE ORGANIZARE

Dragoș ANDRIOAIA (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Narcis BÂRSAN (Universitatea „Vasile

Alecsandri” din Bacău) Dana CHITIMUȘ (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Vlad CIUBOTARIU

(Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Ana Maria GEORGESCU (Universitatea „Vasile Alecsandri”

din Bacău) Cristina-Gabriela GRIGORAȘ (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Eugen

HERGHELEGIU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Emilian MOȘNEGUTU (Universitatea „Vasile

Alecsandri” din Bacău) Valentin NECHITA (Regional Sales Manager Casa de vinuri Cotnari) Oana IRIMIA

(Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Oana PATRICIU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)

Nicoleta PLATON (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Eusebiu PRUTEANU (Universitatea „Vasile

Alecsandri” din Bacău) Gabriel PUIU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Crina RADU

(Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Ana Maria ROȘU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)

Lacramioara RUSU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Dragoș RUSU (Universitatea „Vasile

Alecsandri” din Bacău) Ionel OLARU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Claudia TOMOZEI

(Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Raluca TÂMPU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)

Catalin TÂMPU (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău) Irina STANCIUC (Director General SELGROS

Bacău) Sorin-Gabriel VERNICA (Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău)

COMITETUL EDITORIAL

Valentin Zichil

Roxana Grigore

Sorin Vernica

Oana Irimia

Claudia Tomozei

Dragoș Rusu

Gabriel Puiu

Vlad Ciubotariu

Dragoș Andrioaia

Lăcrămioara Rusu


5

CUPRINS

S1. INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE .............................................................. 13

STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA MICROPLASTICULUI DIN APELE DE SUPRAFAȚĂ .......................................... 13 GHERGUȚ BIANCA-LARISA, SAVA ANDREEA-ALEXANDRA ................................................................................. 13

BIOGAZUL - SURSǍ DE FURNIZARE A ENERGIEI TERMICE ȊN MEDIUL RURAL .................................................. 14 BUZATU PETRIȘOR, ZAHARIA ANDREI ............................................................................................................... 14

INSTALAȚII DE TRATARE ȘI SPĂLARE A GAZELOR DE ARDERE ......................................................................... 15 BUZATU PETRIȘOR, ZAHARIA ANDREI ............................................................................................................... 15

STUDIU PRIVIND RECICLAREA PLASTICULUI COLECTAT DIN OCEANE ............................................................. 16 BRIA ELENA, TĂNASE PARASCHIVA-MARIA, TĂNASE PARASCHIVA-GIANINA ................................................... 16

MONITORIZАREА PАRАMETRILOR DE CАLITАTE АI АPEI UZАTE LА STАȚIА DE EPURАRE S.C. COMPАNIА REGIONАLĂ DE АPĂ BАCĂU............................................................................................................................ 17

CHIREA ALEXANDRA .......................................................................................................................................... 17

PESTICIDELE ȘI EFECTELE LOR ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................... 18 CALARA MARIANA, BENCHEA MIHAELA CARMINA .......................................................................................... 18

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI RUTIER. STUDIU DE CAZ: INTERSECŢIA TIC-TAC .......................................... 19 BONDARET RAMONA ........................................................................................................................................ 19

GESTIONAREA DEȘEURILOR PERICULOASE ..................................................................................................... 20 LAZĂR BIANCA-ALEXANDRA, MUNTEANU ANA-MARIA .................................................................................... 20

MĂSURAREA NIVELULUI DE ZGOMOT DIN CROITORII- S.C. SONOMA TRADING S.R.L. .................................... 21 PIPĂ ALEXANDRA-ELENA ................................................................................................................................... 21

INVENȚII ȘI INOVAȚII TEHNOLOGICE DIN ULTIMII 20 DE ANI .......................................................................... 22 POTOCIANU SILVIU MARIAN ............................................................................................................................. 22

IMPACTUL UNOR PRODUSE PETROLIERE ASUPRA GRADULUI DE FORMARE AL MALONDIALDEHIDEI - INDICATOR PENTRU POLUAREA MEDIULUI .................................................................................................... 23

CONSTANTINESCU ADRIANA MĂDĂLINA, TĂBĂCARU ANDRA BEATRICE ......................................................... 23

RECICLAREA NAMOLURILOR PROVENITE DE LA STATII DE EPURARE ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII SUPERIOARE ....................................................................................................................................................................... 24

POLODEANU GEORGIANA, IONICA MARIA DANIELA*, APOSTU ANDREEA NICOLETA ...................................... 24

ANALIZE TEORETICE PRIVIND UTILIZAREA MEMBRANELOR ORGANICE DIN FIBRE GOALE .............................. 25 LAURENȚIU TĂTARU .......................................................................................................................................... 25

METODE DE ANALIZĂ A METALELOR GRELE DIN APELE SUBTERANE DIN CADRUL ZONELOR MINIERE ............ 26 COCHIORCA ALINA............................................................................................................................................. 26


6

S2. ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE .................................................................. 27

SISTEM DE ACȚIONARE ELECTRICĂ PENTRU CONTROLUL UNEI PORȚI BATANTE ............................................. 27 ATODIRESEI ȘTEFAN .......................................................................................................................................... 27

CONTROLUL VITEZEI MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT CU CONVERTOR DE FRECVENŢĂ ȘI CONTROLER MC3PHAC ....................................................................................................................................................... 28

SUSANU ION, TĂNASE CRISTIAN-AUREL ............................................................................................................ 28

SISTEME DE AMESTECARE .............................................................................................................................. 29 BARCAN ADRIAN-LAURENTIU ............................................................................................................................ 29

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BIDOANELOR TIP P.E.T. ................................................................................. 30 CIUCHE CONSTANTIN, FILIP-KACENCO ADRIAN ................................................................................................ 30

S3. INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC ................................................................ 31

POLITICI ȘI STRATEGII UTILIZATE ÎN CADRUL COMPANIILOR .......................................................................... 31 CUHUT ADRIAN ................................................................................................................................................. 31

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ȘI DEZVOLTAREA CARIEREI ANGAJAȚILOR .................................................... 32 LUPU VASILE CLAUDIU ....................................................................................................................................... 32

INSTALAȚIE FOTOVOLTAICĂ PENTRU O FERMĂ DE PORCINE .......................................................................... 33 MIHAI – CRISTIAN COMĂNESCU ........................................................................................................................ 33

STUDIU REFERITOR LA EFICIENTA ENERGIEI EOLIENE IN ZONA PINCESTI, BACAU ........................................... 34 COSMIN CONSTANTIN BUCUR........................................................................................................................... 34

ECONOMIE CIRCULARĂ ȘI DESIGN SISTEMIC-CONCEPTE MODERNE ALE ECONOMIEI ..................................... 35 IACOB IOANA IULIANA ....................................................................................................................................... 35

STUDIU PRIVIND EVALUAREA TRIBOLOGICĂ SPECIFICĂ MATERIALELOR COMPOZITE SINTERIZATE CU FIBRE DE CARBON ......................................................................................................................................................... 36

VARTOLOMEI BOGDAN ..................................................................................................................................... 36

STUDIU PRIVIND DURABILITATEA MATERIALELOR COMPOZITE ARMATE CU FIBRE DE CARBON .................... 37 CIOBANU RĂZVAN –TICU ................................................................................................................................... 37

DIFERENTELE DINTRE 2 SISTEME FOTOVOLTAICE IN IRIGARE ......................................................................... 38 CORNELIU ZEDIU ............................................................................................................................................... 38

S5. MECATRONICĂ..................................................................................................................... 39

INFLUENȚA ABATERILOR DIMENSIONALE ALE ELEMENETELOR MECANICE DIN STRUCTURA CINEMATICĂ A ROBOȚILOR INDUSTRIALI DE TIP SCARA SCARA ASUPRA PRECIZIEI DE POZIȚIONARE ȘI A ERORII DE TRAIECTORIE .................................................................................................................................................. 39

LUNCANU ANDREI ............................................................................................................................................. 39

SISTEME DE URMARIRE CONTINUĂ A PUNCTULUI DE PUTERE MAXIMĂ LA PANOURILE FOTOVOLTAICE ...... 40 IVANOV FIODOR ................................................................................................................................................ 40

ROBOT TIP MAZE SOLVER ............................................................................................................................... 41 CONETE LORENA, TECLES SERGIU-ALFRED, COSTEA ADRIAN-BOGDAN ............................................................ 41


7

SOFT ROBOTS-DIRECȚII DE CERCETARE ȘI DOMENII DE UTILIZARE ................................................................. 42 BOGHIAN MARIA-MAGDALENA, POPA ALIN, TATARU ŞTEFAN ......................................................................... 42

STUDII PRIVIND PROIECTAREA, OPTIMIZAREA STRUCTURII, TRANSMISIEI SI A CONTROLULUI UNUI VEHICUL PNEUMATIC ................................................................................................................................................... 43

SURDU ANDREI MIHAITA , HURMUZ FLORIN .................................................................................................... 43

CONTROLUL UNUI VEHICUL CU PLACA АRDUINO ........................................................................................... 44 CRISTIAN VACARASU ......................................................................................................................................... 44

S6. TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI ......................................................................... 45

PRELUCRAREA CU JET DE APA CU ABRAZIV A MATERIALELOR METALICE ....................................................... 45 GHIORGHE OANA-GEORGETA ........................................................................................................................... 45

PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNUI SISTEM AUTOMAT DE GRAVARE FOLOSIND TEHNOLOGIA LASER ........... 46 NECULA TIBERIU FLORIN, NICULESCU ANDREI .................................................................................................. 46

METODE INTERACTIVE DE PREDARE A MATEMATICII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ........................................ 47 NECULA DANA ................................................................................................................................................... 47

STUDIU COMPARATIV PRIVIND PRELUCRAREA MATERIALELOR CU TEHNOLOGII CONVENTIONALE ȘI TEHNOLOGII NECONVENTIONALE................................................................................................................... 48

ROȘU MĂDĂLIN ................................................................................................................................................. 48

S7. ENERGETICĂ INDUSTRIALĂ .................................................................................................. 49

STUDIUL UNUI PARC EOLIAN .......................................................................................................................... 49 TALĂ ANDREI-ALEXANDRU ................................................................................................................................ 49

ANALIZA REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE ALE UNEI REŢELE DE MEDIE TENSIUNE URBANE ......................... 50 MOVILEANU CRISTIAN-GHEORGHIŢĂ ................................................................................................................ 50

SUPERCONDUCTORS – A STEP FORWARD TO ECONOMIC SUSTAINABILITY .................................................... 51 POPESCU MIHAELA, VAMAN FLOAREA ROXANA .............................................................................................. 51

PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE UTILIZÂND RELEUL NUMERIC SEPAM .......................... 52 GEANGU ANDREI-CODRIN ................................................................................................................................. 52

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE INT PENTRU O REŢEA RURALĂ ....................................................................... 53 CATANOVICI FLORINEL ...................................................................................................................................... 53

STUDIUL PERFORMANŢELOR ENERGETICE ALE CNE ........................................................................................ 54 DAMIAN MIHĂIŢĂ ............................................................................................................................................. 54

ASPECTE LEGATE DE UTILIZAREA SISTEMELOR EOLIENE OFF-SHORE PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ...................................................................................................................................................... 55

GHIAUR CĂTĂLINA, CIUBOTARU ANDREI, TIMIȘENCO IOANA-MARINA, MÎNDRU DIANA-CRISTINA ................ 55

CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECTAREA INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE ŞI DE PREPARARE A APEI CALDE MENAJERE PENTRU O LOCUINŢĂ DIN SURSE REGENERABILE DE ENERGIE ........................................................................ 56

SAVIN GEORGEL-GABRIEL .................................................................................................................................. 56

SISTEM DE ORIENTARE A PANOURILOR SOLARE DUPĂ SOARE ....................................................................... 57 HOLMAN GEORGE EDUARD .............................................................................................................................. 57


8

ENERGIA SOLARĂ ŞI SCHIMBĂRILE CLIMATICE ............................................................................................... 58 DULGHERIU ELENA ANGELICA, OPRAN CATALIN, RUSU MIRCEA, VIERU IOANA .............................................. 58

CONSIDERAŢII DESPRE SISTEME HIBRIDE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE „PANOURI FOTOVOLTAICE-TURBINE EOLIENE” ......................................................................................................................................... 59

TÎRÎȘ VASILE ....................................................................................................................................................... 59

S8. TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ................................................................................................. 60

CAMPUS MĂRĂŞEŞTI 3D................................................................................................................................. 60 IFRIM ŞTEFAN .................................................................................................................................................... 60

SISTEM AUTOMAT DE DESCHIDERE USI PRIN INTERMEDIUL SMART PHONE-ULUI......................................... 61 ADAM MIHAELA ................................................................................................................................................ 61

SISTEM AUTOMAT DE SORTARE PE BAZA ANALIZEI IMAGINII ........................................................................ 62 MELINTE ANDREI-COSMIN ................................................................................................................................ 62

APLICAŢIE ANDROID PENTRU PROMOVAREA UNIVERSITAŢI „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE ................................................................................................................................................. 63

PRICOPIE IULIAN NECULAI ................................................................................................................................. 63

DEZVOLTAREA UNUI CALCULATOR DE BORD PENTRU VEHICULE CU ACŢIONARE PNEUMATICĂ ..................... 64 BURBULEA ALEXANDRU .................................................................................................................................... 64

CREAREA UNEI MAŞINI AUTONOME PENTRU CONCURSUL ELECTROMOBILITY .............................................. 65 IONOS MIHAI ALIN ............................................................................................................................................. 65

AUTOMATIZAREA UNEI SPĂLĂTORII AUTO..................................................................................................... 66 NICOLAE GHEORGHE ......................................................................................................................................... 66

S9. INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE ................................................................................ 67

UTILIZAREA ARGILELOR CATIONICE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ................................................................... 67 MIRILĂ DIANA CARMEN, PÎRVAN MĂDĂLINA ȘTEFANIA ................................................................................... 67

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA ADAOSULUI DE PROTEINE VEGETALE ASUPRA CALITĂȚII IAURTULUI ........... 68 NICOLAE ROTARI, PAUL COSTAN-SPRIVAC, PAULINA ȚURCAN, OLGA BENDERSCHI ......................................... 68

STUDIU PRIVIND MĂRIREA TERMENULUI DE VALABILITATE A UNOR PRODUSE DIN PĂSTRĂV ....................... 69 SABINA OPROIU, LUCIAN MACOVEI, VERONICA POPESCU, ANDRA VARVARA ................................................. 69

IAURTUL, UN ALIMENT VIU CU BENEFICII ASUPRA FLOREI INTESTINALE ........................................................ 70 LIȚĂ ELENA-GEORGIANA, GĂLĂȚANU MĂDĂLINA-LUCIANA ............................................................................. 70

APLICAȚII ALE ULTRASUNETELOR ................................................................................................................... 71 CHITIC COCA ELISABETA, MEZAT CODRINA MIHAELA ....................................................................................... 71

DETERMINAREA FALSIFICARII ULEIULUI DE RICIN ........................................................................................... 72 BRINCA ALINA, MAGHINICI ANA-RALUCA, PATRUTA CRISTINA-ANDREEA ....................................................... 72

STUDIUL SPECTROFOTOMETRIC AL UNOR COLORANŢI DIN PRODUSE ALIMENTARE ...................................... 73 COSTACHE MĂDĂLINA, NEDELCU VALENTINA, POLODEANU LUMINIŢA, MELINTE GABRIELA ......................... 73


9

IMPACTUL FRUCTELOR DE MĂCEȘE ȘI PĂDUCEL ASUPRA INDICILOR DE CALITATE ȘI TEHNOLOGICI AI PÂINII DE GRÂU ............................................................................................................................................................. 74

ZUBCU VICTORIA ............................................................................................................................................... 74

CRENVURȘTI PENTRU COPII CU ADAOSURI VEGETALE .................................................................................... 75 GALIȚ IRINA ....................................................................................................................................................... 75

BENEFICIILE ŞI EFECTELE FRUCTELOR GOJI (LYCIUM BARBARUM) ASUPRA SĂNĂTĂŢII ................................... 76 BURCĂ FRANCISCA-BIANCA, SPĂTARU VIOLETA-IONELA .................................................................................. 76

DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE VINULUI DIN ZONA PURCARI, REPUBLICA MOLDOVA ................................................................................................................................... 77

TRIGUC RENATA ................................................................................................................................................ 77

PROPRIETĂŢILE TERAPEUTICE ALE PRODUSELOR APICOLE ............................................................................. 78 LUPU MARIANA ................................................................................................................................................. 78

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP LA FABRICAREA PRAFULUI DE OUĂ .................................................... 79 BEJAN ANA-MARIA, MUNTEANU (TROFOR) CRISTINA DANIELA ....................................................................... 79

INTENSIFICAREA PROCESELOR PRIN UTILIZAREA RADIOFRECVENȚELOR ........................................................ 80 AGAFIȚEI ALEXANDRU IONUȚ, DIACONU GABRIEL, POCHIU MARINEL ............................................................. 80

IMPORTANȚA CONSUMULUI DE PRODUSE LACTATE - BRANZA TELEMEA CU INGLOBARE DE PROTEINE SERICE ....................................................................................................................................................................... 81

NECULEA MĂDĂLINA-ELENA ............................................................................................................................. 81

CIDRUL – COCKTAIL DE ANTIOXIDANŢI ........................................................................................................... 82 ŞTEFAN MARIAN LUCIAN , CREŢU ALEXANDRU, MUHULICĂ MĂDĂLINA .......................................................... 82

STUDIU ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBŢINERE A PÂINII SEMIALBE CU SECARĂ ............................................... 83 GROSU EMANUEL VLĂDUŢ, BORDEA ALINA ALEXANDRA ................................................................................. 83

STUDIUL ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A UNTULUI ............................................................................. 84 HANU MĂDĂLINA-ALINA, POPA MĂDĂLINA-GEORGIANA, DANALACHE RALUCA-IOANA ............................... 84

STUDIU ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A CEAIULUI VERDE ................................................................... 85 ROTARU IOANA-ANDREEA, LESCAIE MIHAELA .................................................................................................. 85

CAFEAUA INSTANT. DE LA BOBUL VERDE LA CONSUMATOR .......................................................................... 86 DOGARI CRISTINA, CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA ....................................... 86

S10. INGINERIE BIOCHIMICĂ...................................................................................................... 87

APLICAȚII ALE ARGILELOR ANIONICE DE TIP LDH ÎN BIOCHIMIE ȘI MEDICINĂ ................................................. 87 PÎRVAN MĂDĂLINA-ȘTEFANIA, MIRILĂ DIANA .................................................................................................. 87

IMPORTANȚA PENICILINELOR ÎN VIAȚA OMULUI ........................................................................................... 88 BOTEZATU LUCIAN ANTONIE, BUTACU GEORGIAN ........................................................................................... 88

MODELAREA MATEMATICĂ A DENSITĂȚII SOLUȚIILOR DE ACID CITRIC .......................................................... 89 TIRON ANDREEA-IONELA ................................................................................................................................... 89

INHIBITORI DE COROZIUNE ”VERZI” PENTRU ALIAJE DE ALUMINIU UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ 90 MACIUCĂ (BIRTEA) ALINA ................................................................................................................................. 90


10

VALORIFICAREA ULEIULUI DE CATINĂ LA OBȚINEREA PREPARATELOR FARMACEUTICE DE TIP UNGUENT ..... 91 FERCU GABRIELA ............................................................................................................................................... 91

CREMA CU EXTRACT DE MELC – ULTIMA INOVAŢIE ÎN ÎNGRIJIREA NATURALĂ A PIELII .................................. 92 OLARU ANA MARIA ........................................................................................................................................... 92

SINTEZĂ RAPIDĂ DE PIRAZOLO[3,4-D]TIAZOLI POLIFUNCTIONALIZAȚI ........................................................... 93 OSTACHE NICU-COSMIN .................................................................................................................................... 93

OBȚINEREA PECTINEI DIN COJILE DE PORTOCALE – ALTERNATIVĂ VIABILĂ DE VALORIFICARE A SUBPRODUSELOR INDUSTRIALE ..................................................................................................................... 94

ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA, CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, DOGARI CRISTINA ....................................... 94

UTILIZĂRILE ȘI BENEFICIILE ULEIULUI ESENȚIAL DE LAVANDĂ ......................................................................... 95 CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA, DOGARI CRISTINA ....................................... 95

DEGRADAREA MICROPOLUANȚILOR ORGANICI PERSISTENȚI PRIN FOTOCATALIZĂ ETEROGENĂ UTILIZÂND CATALIZATOR DE TIO2 .................................................................................................................................... 96

LASLĂU ALEXANDRA .......................................................................................................................................... 96

ANALIZA TIMPULUI DE AMESTECARE ÎNTR-UN REACTOR CU AGITARE PENTRU OBȚINEREA DE BIOHIDROGEN ....................................................................................................................................................................... 97

ȚUGUI OANA CRISTINA ...................................................................................................................................... 97

STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ALE SUCULUI DE CĂTINĂ ........................................................ 98 BEJAN ANA-MARIA, MUNTEANU (TROFOR) CRISTINA, DANIELA FERCU GABRIELA, RĂU DIANA NICOLETA, SANSU EMA-ANCUŢA, CUCIUREANU ANCUŢA ŞTEFANA .................................................................................. 98

STUDIUL PRIVIND INFLUENȚA AERĂRII ASUPRA PRODUSELOR EXPANDATE PE BAZĂ DE CHITOSAN .............. 99 DIANA FURTUNĂ, GHOLAMREZA DJELVEH, ALINA-VIOLETA URSU , CÉDRIC DELATTRE, HÉLÈNE DE BAYNAST 99

S11. LUCRĂRI PROPUSE PENTRU PREZENTARE DE CĂTRE ELEVI .............................................. 100

TEHNOLOGII DE CONVERSIE A BIOMASEI ÎN BIOGAZ .................................................................................... 100 COPĂCEL MARA-ILINCA, MĂRTIN IULIA ..........................................................................................................100

CASTELUL BRAN ........................................................................................................................................... 101 ANDREI GEORGIANA ELENA, MIHĂILĂ ANA MARIA RALUCA, IANUȘ DELIA-AMALIA ......................................101

LENTILA ,,CHROMA” ..................................................................................................................................... 101 DUMITRESCU DENIS MIHAI .............................................................................................................................101

COMBATEREA VIOLENȚEI ............................................................................................................................. 102 GRAUR LARISA-ANDREEA ................................................................................................................................102

WATER POWER ............................................................................................................................................ 102 AZOIŢEI CONSTANTIN, ROŞU DIANA, TROFIN BOGDAN ..................................................................................102

MASCĂ PENTRU HIDRATARE CU BANANE ȘI LAPTE ...................................................................................... 103 MAFTEI IOANA, ABABEI PETRONELA-IONELA, GRUIA LAURA-ELENA ..............................................................103

TRIKE BIKE .................................................................................................................................................... 104 UNGUREANU CONSTANTIN EDUARD ..............................................................................................................104

FIRMA DE EXERCIŢIU – PROVOCARE PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI ............................................................... 104


11

IVANCEA ALEXANDRA, BACIU COSMINA .........................................................................................................104

ANALIZA SWOT A FARMACIEI DONA DIN ORAȘUL ROMAN .......................................................................... 106 SEVERIN ROXANA ANDREEA, STANCIU IOANA COSTINA .................................................................................106

INGINERIA- PROFESIA VIITORULUI ............................................................................................................... 106 PRISTAVU DUMITRU GIANNI, ALUPEI ANDI NICOLAE, AXINTE GEORGE CRISTIAN .........................................106

EGGBOT ........................................................................................................................................................ 107 VEREȘ CODRUȚ GICĂ .......................................................................................................................................107

ARDUINO - PRIETENUL DIN TIMPUL LIBER .................................................................................................... 109 TORONILA IOAN DIEGO, MIHAI MADALIN MUNTEANU, DOSPINESCU ANDREI ..............................................109

ROBOȚI LEGO ............................................................................................................................................... 110 NICA RADU-OCTAVIAN ....................................................................................................................................110

AUTOMOBILUL HIBRID ................................................................................................................................. 111 BEJENARU FLORIN CRISTIAN ...........................................................................................................................111

SĂ CONSTRUIM CU AUTOCAD ...................................................................................................................... 112 PERCIC CHIRIL, TERTEA DANIEL .......................................................................................................................112

SOFT EDUCAȚIONAL „TEST DE CULTURĂ GENERALĂ” ................................................................................... 113 ȘERBAN SONIA, ROTARU PATRICIA .................................................................................................................113

SOFT EDUCAȚIONAL ”EXERCIȚII DE MATEMATICĂ” ...................................................................................... 114 URSACHE ȘTEFAN, RADU DAN ȘTEFAN ...........................................................................................................114

ROBOT PENTRU CONDIȚII DE MEDIU RISCANTE ........................................................................................... 115 URSACHE ȘTEFAN, NĂSTUNEAC ȘTEFAN, LUPU RĂZVAN ................................................................................115

FEMEILE IN IT ............................................................................................................................................... 116 ENACHE-STRATULAT MARIUS, SAVA ILINCA SOFIA, ALECU STEFAN IULIAN ...................................................116

FENOMENE FIZICE OPTICE ÎN INDUSTRIA JOCURILOR VIDEO ........................................................................ 117 ILIESCU ANDREI ...............................................................................................................................................117

E-URILE PRODUSELOR ALIMENTARE ............................................................................................................. 117 JITARU SILVIA GEORGIANA, DUMA EMILIA .....................................................................................................117

BIO FERDINAND CHLORELLA ....................................................................................................................... 118 FINARU DANIELA, IAVORSCHI TAMARA, BARBU OLIVIA, HANU ANA MARIA ..................................................118

GUSTUL AMAR AL CIOCOLATEI ..................................................................................................................... 119 URSICĂ RONNA MIHAELA, DINU ANA-MARIA, AGACHE CEZARINA ................................................................119

SPECTACOLUL CHIMIEI ................................................................................................................................. 120 PRAVĂŢ ALEXANDRA .......................................................................................................................................120

NU LĂSA ACNEEA SĂ-ŢI STRICE FAŢA! ........................................................................................................... 121 ZAMFIR ANCA GEORGIANA .............................................................................................................................121

SPA... LA TINE ACASĂ ................................................................................................................................... 122 BOBOC RALUCA, CARBARĂU IOANA................................................................................................................122


12

ESENȚE NATURALE VS. ESENȚE SINTETICE .................................................................................................... 123 CIMPOEȘU ANGELA - GEORGIANA, COMORAȘU ANA - MARIA .......................................................................123

CREMA DE CORP CU LAVANDA ..................................................................................................................... 124 MALDAN IOANA MADALINA, SAVA ANA-MARIA, BADITA ANDREEA ..............................................................124

M.S.S - MASCĂ DE FAȚA ANTI-ANCEE ........................................................................................................... 125 LUPU SILVIA, POENARU SIMONA, GRIGORIU MARIA ......................................................................................125

BEE MASK ..................................................................................................................................................... 126 FILIP ANDREI, AVÎRVAREI GEORGE, SÎRBU BIANCA GEORGIANA ....................................................................126

LUMINĂ PRINTRE DENSITATE ....................................................................................................................... 127 FÂNARU DANIELA, BARBU OLIVIA, MATEEȘ EMILIA, IAVORSCHI TAMARA .....................................................127


13

S1. INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

STUDIU PRIVIND IDENTIFICAREA MICROPLASTICULUI DIN APELE DE

SUPRAFAȚĂ

GHERGUȚ BIANCA-LARISA, SAVA ANDREEA-ALEXANDRA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI. DR. ING. IRIMIA OANA

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Microplasticele sunt particule mici de plastic prezente în mediul înconjurător care au devenit o

problemă majoră în special pentru mediul marin. Termenul „microplastic” a început să fie

utilizat după descoperirea și recunoașterea amenințării pe care o constituie fragmentele de

plastic asupra mediului înconjurător. Descrierea inexactă a creat confuzie cu privire la

dimensiunea reală a problemei cauzate de microplastice. Recent, acest termen a fost definit de

mai mulți cercetători, în mod corespunzător. Atelierul Internațional de Cercetare privind

apariția, efectele și evoluția microplasticelor, din septembrie 2008, definește microplasticele ca

fiind particule de plastic mai mici de 5 mm [1].

Un studiu efectuat de niște cercetători de la Philosophical Transactions of the Royal Society,

clasifică deșeurile din plastic în trei categorii: macroplastice (< 20 mm), mezoplastice (2 - 20

mm), și microplastice (>2 mm) [2]. Alți cercetători au definit microplasticele ca fiind particule

greu vizibile care trec printr-o sită de 500 μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul

de ~0.06 – 0.5 mm) [3].

Obiectivul principal al lucrării este constituit din aspectele teoretice privind determinarea

microplasticului din apă. În acest scop sunt utilizate diferite metode printre care se numară testul

cu ac fierbinte utilizat în cazul în care nu se pot distinge cu ușurință piesele din plastic de

materiile organice deoarece in prezența unui ac fierbinte materialele din plastic se vor topi și

inspecția cu un microscop compus, aceasta metodă este utilizată în cazul în care testul cu ac

fierbinte nu dă rezultatele dorite. Această metodă este mult mai complexă pentru că sub

microscop structurile biologice și bucățile din plastic sunt mai ușor vizibile.

Materialele necesare determinării microplasticului sunt: microscop, pensete, vase Petri, sondă

pentru pătrunderea pieselor și filtre.

CUVINTE CHEIE apă, microplastic, poluare

BIBLIOGRAFIA

[1] Andrady L. Anthony, Microplastics in the marine environment, Marine Pollution Bulletin,

2011.

[2] Gorycka Maria, Environmental Risks of Microplastics, Faculteit der Aard- en

Levenswetenschappen, Vrije Universiteit, Stichting De Noordzee, 2009.

[3] Ryan G. Peter, 2009, Monitoring the abundence of plastic debris in the marine environment,

Philosophical Transactions Of The Royal Society, 2009.

mailto:[email protected]



14

BIOGAZUL - SURSǍ DE FURNIZARE A ENERGIEI TERMICE ȊN MEDIUL RURAL

BUZATU PETRIȘOR, ZAHARIA ANDREI


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Coșurile de fum ale gospodăriilor din mediul rural generează emisii poluante, care pot fi

considerate o problemă importantă pentru mediu [1].

O alternativă pentru asigurarea energiei termice necesare gospodăriilor sau instituțiilor și

fabricilor din mediul rural sunt instalațiile de biogaz. Biogazul poate fi obținut din dejecții

animaliere [2].

Studiile de specialitate din ultimii ani, arată o creștere a investițiilor în acest domeniu: Germania

– 10800 instalații, Italia – 1500, Franța – 800, România – 11 instalații.

Lucrarea de față prezintă un studiu în cadrul căruia s-a identificat că efectivul de animale de pe

raza comunei Agăș, jud. Bacău poate genera o cantitate de 1 800 000 m3/an de metan (biogaz),

și poate fi produsă o cantitate de 1,7 GW/an energie electrică, respectiv 3,4 GW/an energie

termică. Astfel, se poate asigura consumul net de energie termică pentru încălzire și apă caldă

menajeră a unui număr de aprox. 500 de persoane, unde necesarul unei persoane pe an este de

7,3 MW [3].

CUVINTE CHEIE energie termică, biogaz, metan, emisii

BIBLIOGRAFIA

1. http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-

Romaniei-2016-2030.pdf.

2. Henrik Frederiksen, Daniel Dănuț, Mihai Masinistru, Adrian Gregulesc. Sisteme pentru

depozitarea dejecțiilor. Standarde de ferma. Editura: Danish Agricultural Advisory Service,

2010.

3. Dominik Rutz, Utilizarea durabila a energiei termice a instalațiilor de biogaz, Editura: WIP

Renewable Energies, Orasul: Munchen, Germany, 2012.




15

INSTALAȚII DE TRATARE ȘI SPĂLARE A GAZELOR DE ARDERE

BUZATU PETRIȘOR, ZAHARIA ANDREI

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI. DR. ING TOMOZEI Claudia


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Reducerea emisiilor din surse de poluare de antropică, în special întreprinderile industriale,

centralele termoelectrice și termice, mijloacele de transport, instalațiile de încălzit pentru

locuințe și incineratoarele de reziduuri, reprezentă o prioritate pentru diminuarea cauzelor de

producere a gazelor cu efect de seră (GES) și a ploilor acide [1].

Instalația Pilot TE 1000 reprezintă un model de tratare și spălare a gazelor de ardere, prin

aplicarea a patru procese fizice principale:

Prima etapă se realizează cu ajutorul unui ventilator, care poartă numele de suflantă, și are rolul

de transporta gazul (aerul) prin instalație [2].

A doua etapă constă în separarea particulelor grosiere, cu ajutorul unui ciclon. Cea de a treia

etapă se realizează cu ajutorul unui filtru care este dotat cu două sisteme de filtrare în scopul

obținerii unei filtrări mai fine și mai bune [2].

Ultima etapă este cea în care se realizează spălarea gazelor cu ajutorul coloanei de absorbție.

Astfel, această instalație poate fi utilizată pentru realizarea unor determinări în laborator în urma

prelevării unor probe de gaze de ardere provenite de la coșurile de fum industriale, de la

centralele termice de diferite dimensiuni sau chiar evacuările de la motoarele cu ardere [2].

CUVINTE CHEIE gaze de ardere, spălarea gazelor, ciclon, pulberi, sisteme de filtrare.

BIBLIOGRAFIA

1. ***http://www.anpm.ro/documents/25675/2282349/CAPITOLUL%2B2-

Calitatea%2Baerului-PRAHOVA%2B2013.pdf/;

2. Technical Manual Smoke Treatment Te-1000, Version AM-07/2014.




16

STUDIU PRIVIND RECICLAREA PLASTICULUI COLECTAT DIN OCEANE

BRIA ELENA, TĂNASE PARASCHIVA-MARIA, TĂNASE PARASCHIVA-GIANINA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI. DR. ING IRIMIA OANA

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU, FACLUTATEA DE ȘTIINȚE

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Orice harta a globului pământesc ne indică, cu ușurință, că apa mărilor si oceanelor ocupă cea

mai mare parte a suprafeței terestre. Influența umană asupra oceanelor, variază dramatic de la

un ecosistem la altul. Poluarea afectează toate oceanele globului, dar apele de coastă sunt mai

afectate decât cele din largul marilor, deoarece acolo există în prezent , mult mai multe surse

de poluare. În timp ce oamenii de ştiinţă şi inginerii caută o metodă prin care să scoată cantitatea

imensă de deșeuri din oceane, o altă problemă este să depisteze cum anume să le folosească

după colectare [1, 3].

În prezent există câteva companii care au găsit o refolosință a plasticului colectat din oceane.

Astfel prin diferite moduri de colectare, prelucrare si reciclare a deșeurilor din plastic, se obțin

diferite obiecte vestimentare sau accesorii. Ne-am propus să studiem si să urmăm exemplul

companiilor precum: Start-up Bionic Yarn care încorporează fibrele obținute din plasticul

reciclat in diverse tipuri de produse vestimentare, de la blugi la geci de snowboarding. 4Ocean-

este o mișcare globală care îndepărtează activ plasticul din oceane, transformându-l în brățări,

care odată achiziționate, ajută la finanțarea eliminării unei cantități de 1 kg de gunoi din ocean.

Adidas a lansat un prototip de pantof sport creat în totalitate din deşeuri din ocean. Acest pantof

special a fost creat din năvodurile rămase ilegal în ocean, care au fost colectate de Sea Shepherd,

o organizație non-profit care vizează apărarea vieţii pe mare si ocean [1, 2].

În concluzie: desigur, ar fi nemaipomenit ca in ocean să nu existe suficient material pentru a

crea pantofi, haine si accesorii. Scopul larg al acestor proiecte este nu numai de a recicla gunoi,

ci şi de a ajuta la crearea sensibilizării cu privire la aruncare deşeurilor din plastic, în primul

rând [3].

CUVINTE CHEIE Ocean, poluare, plastic, reciclare, obiecte vestimentare.

BIBLIOGRAFIA

1. Tiberiu Morariu, Hidrologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, București, 1970.

2. https://www.green-report.ro/mai-mult-plastic-decat-vietuitoare-in-gropile-gunoi-din-

oceane/.

2. https://4ocean.com/.




https://www.green-report.ro/mai-mult-plastic-decat-vietuitoare-in-gropile-gunoi-din-oceane/

https://www.green-report.ro/mai-mult-plastic-decat-vietuitoare-in-gropile-gunoi-din-oceane/

https://4ocean.com/


17

MONITORIZАREА PАRАMETRILOR DE CАLITАTE АI АPEI UZАTE LА STАȚIА DE

EPURАRE S.C. COMPАNIА REGIONАLĂ DE АPĂ BАCĂU

CHIREA ALEXANDRA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI. DR. ING IRIMIA OANA


[email protected]

REZUMAT

Monitorizаreа pаrаmetrilor de epurаre este elementul de bаză pentru optimizаreа proceselor de

epurаre. Eа conduce lа minimizаreа pierderilor, plаnificаreа mentenаnţei şi repаrаţiilor şi

micşorаreа pierderilor prin economiа de energie. Indicаtorii de cаlitаte аi аpei аu cаrаcter de

vаriаbile continue şi deci pot luа orice vаlori numerice între аnumite limite. Din аcest punct de

vedere culegereа de dаte trebuie considerаtă cа o operаţie stаtistică de selecţie în vedereа

estimării unor vаlori tipice, cа de exemplu mediа аritmetică, dispersiа dаtelor etc [1, 2, 3].

Lucrarea de față prezintă un studiu referitor la monitorizаreа pаrаmetrilor de cаlitаte ai apei

uzаte lа stаțiа de epurаre SC COMPАNIА REGIONАLĂ DE АPĂ BАCĂU. Au fost umăriți

următorii pаrаmetri, pH, CCO-Mn, CBO5, cloruri, SO4, CCO-Cr, H2 S, cаlciu.

În urmа monitorizării pаrаmetrilor de calitate ai apei de lа stаțiа de epurаre S.C. COMPАNIА

REGIONАLĂ DE АPĂ BАCĂU și аnume, pH, CCO-Mn, CBO5, cloruri, SO4, CCO-Cr, H2 S,

cаlciu nu а fost depаșită vаloаreа limită аdmisibilă prevаzută în hotărârea nr.352 din 21 аprilie

2005 privind modificаreа și completаreа Hotărârii Guvernului nr.188/2002 pentru аprobаreа

unor norme privind condițiile de descărcаre în mediul аcvаtic а аpelor uzаte decât lа pаrаmetrul

H2S în lunа noiembrie cu o foаrte mică diferență.

Deoаrece societаteа respectă normele legislаtive legаle аflаte în vigoаre, nu pot fi făcute аlte

recomаndări decât să îşi menţină аctivitаteа în аceleаşi condiţii.

CUVINTE CHEIE Monitoring, apă, tratare

BIBLIOGRAFIA

1. Bârsаn N., Studii și cercetări privind creștereа grаdului de epurаre а аpelor uzаte menаjere

în stаții de epurаre de cаpаcitаte mică, Teză de doctorаt, Univeristаteа "Vаsile Аlecsаndri" din

Bаcău, 2011.

2. Cаndeа M., Cаndeа M. V. Jr., Epurаreа аpelor uzаte, editurа Oscаr Print, 2001.

3. Cosmа, C., I. Suciu, L. Jäntschi, Sorаnа D. Bolboаcă, Ionmolecule reаctions аnd chemicаl

composition of emаnаted from Herculаne Spа geothermаl sources, Int. J. Mol. Sci., 2008.



18

PESTICIDELE ȘI EFECTELE LOR ASUPRA MEDIULUI

CALARA MARIANA, BENCHEA MIHAELA CARMINA


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Populația pământului este într-o continuă creștere din acest motiv agricultura și implicit

resursele alimentare joacă un rol important. Pentru a se asigura necesarul de hrană s-a făcut

trecerea de la agricultura de subzistență la cea intensivă, iar odată cu dezvoltarea agriculturii s-

au observat mult mai bine efectele pe care le produc dăunătorii asupra culturilor. A fost nevoie

de soluții, așa că au apărut pesticidele. Ele au cunoscut o mare popularitate în rândul

agricultorilor și au ajuns să fie folosite la scară mondială. Din păcate omul nu a prevăzut că

aceste substanțe special create pentru a fi toxice vor face rău nu doar dăunătorilor ci și mediului

[1].

Deoarece sunt substanțe toxice ar trebui să fie utilizate cu măsură, dar din varii motive atât în

agricultură cât și în diferite ramuri ale industriei ocaua a cam fost schimbată, iar efectele

negative ale acestor substanțe se resimt puternic. Aș putea spune că au noroc deoarece Cuza nu

mai vine astăzi să vadă ce oca folosesc, dar dacă mă gândesc mai bine acest aparent noroc este

de fapt ghinion deoarece impactul asupra mediului este foarte mare și se răsfrânge în final aspra

omului. Pesticidele ne lovesc unde ne doare cel mai tare adică la resursele cele mai valoroase

apă și sol de asemenea tentează și la propria noastră sănătate. E în instinctul omului să se apere

de ceea ce îi face rău, și contrar așteptărilor el continuă să rămână în defensivă chiar dacă aceste

substanțe îi provoacă atât de multe probleme. Se spune că cel mai câștigat război este acela pe

care îl câștigi cu diplomație și nu cu luptă. Dacă am aplica această strategie și cu pesticidele,

deoarece depindem de ele și nu putem renunța definitiv la utilizarea lor, cel puțin deocamdată,

dar le putem îmbunătăți și folosi în mod inteligent [2].

CUVINTE CHEIE Pesticide, impact, mediu, toxic, efecte negative.

BIBLIOGRAFIA

[1]. Pricope Ferdinant, Pricope Laura, Poluarea Mediului si Conservarea Naturii, Ed. Rovimed

Publisher, Bacău, 2007.

[2]. James Tano Zacharia, Pesticides in the Modern World Risks and Benefits, Dr. Margarita

Stoytcheva (Ed), Editura Intech, 2011.




19

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI RUTIER. STUDIU DE CAZ:

INTERSECŢIA TIC-TAC

BONDARET RAMONA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI. DR. ING TOMOZEI CLAUDIA

UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI’’ BACAU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea elaborată prezintă diverse aspecte ale poluării fonice datorată traficului rutier, care,

prin prezența sa în toate compartimentele vieții moderne, reprezintă o componentă importantă

a poluării mediului înconjurător. Pe lângă punerea în pericol a sănătății și calității mediului

înconjurător, poluarea fonică reprezintă, de asemenea, unul dintre principalii factori care

perturbă calitatea vieții populație prin modificări psihice manifestate prin oboseală, tulburări de

atenție, stres, insomnii etc. [1, 2].

Astfel, studiul efectuat privind poluarea fonică din orașul Bacău a fost realizat într-una dintre

cele mai aglomerate zone, intersecția Tic-Tac. S-au făcut măsurători privind zgomotul produs

de traficul rutier în intersecția Calea Mărășești – Str. Spiru Haret – Str. Erou Ciprian Pintea. De

asemenea, determinarea nivelului de zgomot s-a realizat în timpul zilei, în intervalele orare 7.30

– 8.30, 12.30 - 13.30, 16.30 – 17.30 și 19.30 – 20.30, pentru toate cele opt puncte de inspecție

(Bulevard, McDonalds, Maison du Vin, Profi, Spital, Panselelor, Luca, Optic Plus), stabilite la

distanțe relativ egale de centrul intersecției supuse studiului. Pentru determinarea nivelului de

zgomot s-a folosit analizorul sonometru TESTO 816.

Valorile nivelului de zgomot înregistrate au fost cuprinse între 61 dB - 85 dB, cele mai mici

valori fiind înregistrate în zilele de sâmbătă și duminică. Valorile înregistrate ale nivelului de

zgomot depășesc valorile limită admisibile date de legislația în vigoare.

CUVINTE CHEIE Poluare fonică, nivel de zgomot, valori limită, trafic rutier.

BIBLIOGRAFIA

1. Nedeff Valentin, Tomozei Claudia, Panainte Mirela, Lazăr Gabriel, Nedeff Florin,

Reducerea poluării fonice în mediul industrial, Editura Alma Mater, Bacău, 2014.

2. Trombetta Zannin Paulo Henrique, Coelho Ferreira Andressa Maria, Szeremetta Bani –

Evaluation of noise pollution in urban parks, Environmental Monitoring and Assessment,

vol 118, nr. 1 – 3, pg. 423 – 433, 2006.



20

GESTIONAREA DEȘEURILOR PERICULOASE

LAZĂR BIANCA-ALEXANDRA, MUNTEANU ANA-MARIA



[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea elaborată prezintă informații privind gestionarea deșeurilor cu conținut de substanțe

periculoase, care se găsesc chiar și în locuințele oamenilor, dar care, datorită neglijenței,

eliminării necorespunzătoare sau stocării greșite, pun în pericol atât sănătatea oamenilor, cât și

pe cea a mediului înconjurător [1, 2].

Din toată această gamă largă de deșeuri periculoase, accentul este pus pe gestionarea deșerilor

medicale, dat fiind faptul că zilnic se lucrează cu acestea. Această categorie de deșeuri

presupune o maximă responsabilitate și control total asupra proceselor prin care sunt colectate

și apoi transportate, acest lucru fiind posibil doar cu ajutorul unor echipamente speciale de

protecție, evitându-se astfel orice contact cu acestea până când ajung în punctul de stocare și

procesare corespunzătoare, realizate de către personal avizat [1, 2].

Scopul acestei lucrări constă în conștientizarea studenților si nu numai, asupra importanței care

trebuie acordată acestui tip de deșeuri, deoarece contactul cu acestea este frecvent, dar poate

datorită lipsei de informare nu sunt gestionate corespunzător și nu se iau în calcul efectele

majore pe care le au asupra sănătății mediului înconjurător și implicit asupra oamenilor [1, 2].

CUVINTE CHEIE Deșeuri medicale, risc, protecție, sănătate umană.

BIBLIOGRAFIA

1. Oros Vasile, Camelia Drăghici, „Managementul deșeurilor”, Editura Univ. Transilvania,

2002, Brașov.

2. Păunescu Ioan, Atudorel Alexei, „Gestionarea deșeurilor urbane”, Editura Matrix Rom,

2002, București.


21

MĂSURAREA NIVELULUI DE ZGOMOT DIN CROITORII-

S.C. SONOMA TRADING S.R.L.

PIPĂ ALEXANDRA-ELENA


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACAU, FACULTATEA DE INGINERIE, MASTER – MPMI,

CALEA MĂRĂȘEȘTI NR. 157, 600115, BACĂU, ROMÂNIA

[email protected]

REZUMAT

În industriа textilă, problemа сombаterii zgomotului și а vibrаțiilor este foаrte importаntă,

deoаreсe numărul munсitorilor аfeсtаți este mаre. Utilizаreа unor hаle de dimensiuni mаri

pentru сroitorii permite аmplаsаreа unui număr foаrte mаre de mаșini, fаvorizând аpаrițiа unui

nivel de zgomot mаi ridiсаt deсât în hаlele obișnuite [1, 2].

Firmа SС Sonomа Trаding SRL deține în prezent un spаțiu de produсție propriu, асtivitаteа

desfășurându-se pe un аmplаsаment сe аre o suprаfаță сonstruită de 275 m2..

Monitorizаreа nivelului de zgomot din inсintа soсietății SС Sonomа Trаding SRL s-а reаlizаt

pe durаtа а trei săptămâni, în perioаdа 18.05.2015 – 5.06.2015, în ziuа de Luni - 18.05.2015;

Mierсuri - 27.05.2015; Vineri - 5.06.201; pentru eсhipаmentele сele mаi zgomotoаse: mаșinile

de сusut, mаșinile de brodаt, mаșinа de tăiаt, mаșinа аutomаtă de сroit, mаșinа de bobinаt,

рresele de termoliрit și stаțiile de сălсаt.

Măsurătorile аu fost reаlizаte сu sonometrul Brüel&Kjаer 2250. Dаtele indiсаte de асesteа аu

аrătаt сă mаximа nivelului de zgomot а fost înregistrată vineri – 82,08 dB – în punсtul 12, iаr

minimа luni – 64,41 dB – în punсtul 2.

Pe bаzа rezultаtelor măsurătorilor efeсtuаte а fost întoсmită hаrtа de zgomot pentru аmble săli

аle сroitoriei: sаlа de сroit și seсțiа de сălсаt – саpsаt – аmbаlаt, pentru fieсаre sаlă аlegându-

se două surse de zgomot.

Сonform rezultаtelor obținute, vаlorile nivelului de zgomot din саdrul firmei SС Sonomа

Trаding SRL nu depășesс limitа mаximă аdmisă impusă de legislаțiа în vigoаre. Аstfel, nu se

impune luаreа unor măsuri suplimentare de protecție а sănătății oamenilor.

CUVINTE CHEIE Nivel de zgomot, combaterea zgomotului, croitorie.

BIBLIOGRAFIA

1. Nedeff Valentin, Tomozei Claudia, Panainte Mirela, Lazăr Gabriel, Nedeff Florin,

Reducerea poluării fonice în mediul industrial, Editura Alma Mater, Bacău, 2014;

2. Barron Randall F. – Industrial Noise Control and Acoustics, Edited by Marcel Dekker,

New York, 2003.


22

INVENȚII ȘI INOVAȚII TEHNOLOGICE DIN ULTIMII 20 DE ANI

POTOCIANU SILVIU MARIAN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. TOMOZEI CLAUDIA


[email protected]

REZUMAT

Prezenta lucrare prezintă inovații tehnologice care au avut un impact major în dezvoltarea

tehnologică din ultimii 20 de ani (potrivit autorului). Sunt descrise pe scurt echipamente din

domeniul hardware, softuri dar și alte invenții interesante (punctul de plecare și la momentul

actual) [1, 2, 3].

Inovațiile din ultimii ani au îmbunătățit calitatea vieții, au condus la dezvoltarea unor industrii

noi și au schimbat modul în care oamenii interacționează în societate [2]. Revoluția Digitală, al

cărei avânt a fost puternic stimulat de apariția web-ului, a adus cu sine noi tehnologii care au

devenit în scurt timp locuri comune și care au schimbat felul în care este privita lumea [3].

Parcă din anul 2010 tehnologia s-a lovit de un prag care pare imposibil de depășit. Se evoluează

cu pași mărunți în segmente ca auto, IT sau medicină și nici un breakthrough fantastic nu a fost

făcut [1].

Lucrarea conține informații cu privire la: WWW – o rețea mare cât lumea; Mesageria

instantanee (IM); Sistemele de operare Computer- Calculator; Comerțul electronic; Telefoanele

mobile 2G, Smartphone; .iPad; CD-ROM-ul; Dvd-ul si Blue-ray; Monitoarele LCD; Mouse-ul

optic; Imprimanta 3D; Bitcoin; Mașinile hibride; Navigația asistată de satelit.

CUVINTE CHEIE Inovație, computer, sisteme de operare Windows, sisteme inovative

BIBLIOGRAFIA

1. https://www.mobilissimo.ro/editoriale-diverse/10-inovatii-tech-pe-care-le-asteptam-de-

acum-5-6-ani.

2. http://romanialibera.ro/stiinta-tehnologie/stiinta/cele-mai-importante-inovatii-ale-

ultimilor-50-de-ani-247517?c=q2561.

3. https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/top-cele-mai-importante-inovatii-tehnologice-

din-ultimii-25-ani-14465718.

https://www.mobilissimo.ro/editoriale-diverse/10-inovatii-tech-pe-care-le-asteptam-de-acum-5-6-ani

https://www.mobilissimo.ro/editoriale-diverse/10-inovatii-tech-pe-care-le-asteptam-de-acum-5-6-ani

http://romanialibera.ro/stiinta-tehnologie/stiinta/cele-mai-importante-inovatii-ale-ultimilor-50-de-ani-247517?c=q2561

http://romanialibera.ro/stiinta-tehnologie/stiinta/cele-mai-importante-inovatii-ale-ultimilor-50-de-ani-247517?c=q2561

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/top-cele-mai-importante-inovatii-tehnologice-din-ultimii-25-ani-14465718

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/top-cele-mai-importante-inovatii-tehnologice-din-ultimii-25-ani-14465718


23

IMPACTUL UNOR PRODUSE PETROLIERE ASUPRA GRADULUI DE FORMARE AL

MALONDIALDEHIDEI - INDICATOR PENTRU POLUAREA MEDIULUI

CONSTANTINESCU ADRIANA MĂDĂLINA, TĂBĂCARU ANDRA BEATRICE

PROFESOR COORDONATOR: CONF. DR. ROMICĂ CREŢU

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA ȘTIINȚE ȘI MEDIU, STR.

DOMNEASCĂ, NR. 47, GALAŢI

[email protected]

REZUMAT

Datele din literatura de specialitate sugerează că produsele petroliere (motorina, uleiuri

lubrifiante etc.) sunt toxice pentru plante. Obiectivele urmărite au fost centralizate pe

monitorizarea caracteristicilor fizice ale plantelor, după expunerea la diferite tipuri de produse

petroliere, urmărindu-se efectul de toxicitate al acestora utilizând drept indicator formarea

malondialdehidei care se formează prin oxidare, foto- şi termodistrucţie accentuată sub

impactul poluanţilor. Degradarea oxidativă a lipidelor este un proces dominant, desfăşurat

spontan sub influenţa factorilor agresivi. A fost determinat astfel indicele TBA (acidul 2-

tiobarbituric) ca măsură directă a gradului de poluare al probelor analizate. Rezultatele

experimentale arată că acest parametru utilizat pentru a estima efectele stresului oxidativ asupra

lipidelor probelor studiate este afectat. În conformitate cu datele experimentale, reiese faptul că

motorina are un efect toxic ridicat asupra degradării oxidative a lipidelor, implicit asupra

formării malondialdehidei. Prezenţa poluantului în sol (0,01%) determină o creştere a producţiei

de dialdehidă malonică (de la 0,02664 µg malondialdehidă pentru proba martor la 0,333 µg

malondialdehidă/0,1 g proba analizată); totuşi, s-a remarcat că gradul de poluare al probelor

analizate pare să scadă proporţional cu concentraţia motorinei adăugată pe suprafaţa solului.

Mai mult decât atât, analizele efectuate pe ţesuturile plantelor contaminate cu ulei de motor uzat

concluzionează că, la concentraţii mici (0,001%) procesul de formare al malondialdehidei este

accelerat. În concluzie, speciile peroxidice formate în timpul studiului, respectiv hidroperoxizi,

peroxizi etc. participă la diverse reacţii de stabilizare conducând la creşterea indicelui TBA şi,

prin urmare, la modificări fundamentale ale parametrilor chimici ai grâului. Sub acţiunea

agenţilor poluanţi, cum sunt motorinele şi uleiurile minerale, procesul de formare a

malondialdehidei se desfăşoară cu viteză mai mare sau mai mică, depinzând de concentraţia

acestuia.

CUVINTE CHEIE Triticum aestivum, malondialdehidă, degradare oxidativă a lipidelor, poluant.

BIBLIOGRAFIA [1[. Florea, T., Creţu, R., Tehnologie Chimică Generală. Aplicaţii de Calcul şi Lucrări Practice,

Ed. Academica, Galaţi, 2005.

[2]. Apel, K., Hirt, H., Reactive oxygen species: Metabolism, oxidative stress, and signal

transduction, Annu. Rev. Plant. Biol., 55: 373-399, 2004.



24

RECICLAREA NAMOLURILOR PROVENITE DE LA STATII DE EPURARE ÎN

VEDEREA VALORIFICĂRII SUPERIOARE

POLODEANU GEORGIANA, IONICA MARIA DANIELA*, APOSTU ANDREEA NICOLETA

PROFESORI COORDONATORI: CONF. DR. ROMICĂ CREŢU, LECTOR DR. DUMITRU DIMA

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA ȘTIINȚE ȘI MEDIU, STR.

DOMNEASCĂ, NR. 47, GALAŢI

[email protected]

REZUMAT

Din punct de vedere fizic, nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se consideră sisteme

coloidale complexe, cu compoziţii eterogene, conţinând particule coloidale (d < 1μ), particule

dispersate (d = 1 - 100μ), agregate, material în suspensie etc., având un aspect gelatinos şi

conţinând foarte multă apă. Din punct de vedere tehnologic, nămolurile se consideră ca fază

finală a epurării apelor, în care sunt înglobate produse ale activităţii metabolice, materii prime,

produşi intermediari şi produse finite ale activităţii industriale. Având în vedere că nămolurile

de la stațiile de epurare netratate sau improprii pentru utilizarea în agricultură sunt clasificate

ca şi deșeuri periculoase şi nu sunt admise la depozitare, tratamentul nămolului devine o

necesitate înainte de a fi eliminat pentru depozitare, respectiv pentru o valorificare ulterioară.

În acest context, valorificarea energetică a nămolului prin incinerare transformă conţinutul

nămolului în energie termică şi electrică. Aceste tipuri de energii pot fi utilizate ulterior pentru

a reduce consumurile proprii de energie ale staţiilor de epurare. Nămolul de epurare poate fi

utilizat drept combustibil în amestec cu diverse sortimente de cărbune în uzine de generare a

energiei. Pe de altă parte, utilizarea nămolului de epurare în agricultură este considerată de

multă vreme ca fiind cel mai bun mijloc de gestionare a acestuia. Rezultatele experimentale

realizate în cadrul literaturii de specialitate, în general, şi în cadrul studiului de caz, în particular,

arată că nămolul provenit de la epurarea apelor uzate urbane poate fi utilizat ca ameliorator al

solurilor acide. Acest lucru se justifică prin nivelul recoltelor obţinute. Pe de altă parte,

ameliorarea solurilor acide cu nămol nu poluează solul sau plantele cu metale grele, nitriţi sau

nitraţi, dacă sunt respectate o serie de condiţionări cum ar fi: calitatea nămolului, doza optimă,

perioada de revenire, perioada de aplicare etc. Evident, la stabilirea dozei de nămol, se vor avea

în vedere toţi factorii limitativi, dar cu precădere conţinutul acestuia în metale grele şi azot, în

raport cu concentraţia maximă admisă standardizată. Cerealele şi plantele tehnice pot fi

cultivate pe solurile acide ameliorate cu nămol, datele analitice obținute cu privire la compoziția

chimică a acestora indicând nedepăşirea indicatorilor standardizaţi.

CUVINTE CHEIE Nămol de epurare, tratament nămol, ameliorator, factori limitativi

BIBLIOGRAFIA [1]. Robescu, D., Stroe, F., Presura, A., Robescu, D., Tehnici de epuarare a apelor uzate. Ed.

Tehnică, Bucureşti, 2012.

[2]. Traşcă, F., Daniela M., Nicolae I., Traşcă, G., Mincă, G., Ciodaru, I., Cercetări privind

posibilitatea utilizării nămolului de epurare ca fertilizant organic al solurilor acide grele, An.

I.N.C.D.A. Fundulea, vol. LXXIX, nr. 2, 2011.



25

ANALIZE TEORETICE PRIVIND UTILIZAREA MEMBRANELOR ORGANICE DIN

FIBRE GOALE

LAURENȚIU TĂTARU

PROFESORI COORDONATORI: PROF.UNIV.DR.ING.,DR.H.C. VALENTIN NEDEFF,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING. NARCIS BÂRSAN, ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ALEXANDRA-DANA

CHIȚIMUȘ


[email protected]

REZUMAT

Studiul de față reprezintă o revizuire în ceea ce privește cunoașterea și înțelegerea

comportamentului membranelor organice cu fibre goale în procesele de ultrafiltrare a apelor

uzate. Cercetările prezente se focusează tot mai mult pe utilizarea celor mai moderne tehnologii

de eliminare a poluanților din ape, respectiv pe utilizarea membranelor. Studiul de față se axează

pe testarea membranelor organice din fibre goale pentru realizarea procedeului de ultrafiltrare,

ca un pas premergător pentru procesele de osmoză. Prezenta revizuire scoate în evidență

eficiența membranelor organice din fibre goale în ceea ce privește dependența dintre parametrii

de filtrare și cei legați de structura tipului de membrană, respectiv structura membranei din

poliacrilonitril. Rezultatele studiului referitor la testarea unor astfel de membrane au arătat că

eficiența de filtrare crește invers proporțional cu gradul de colmatare pe suprafața membranei;

calitatea permeatului fiind superioară în primele etape ale ciclului de viață al membranei,

scăzând odată cu creșterea timpului de folosință. Cu alte cuvinte, îmbătrânirea membranei

scade volumul de permeat și totodată se modifică depepndența parametrilor: presiune,

temperatură, debit în cazul în care se dorește obținerea aceleiași cantități de permeat. Găsirea

celor mai bune soluții de eficientizare a structurii membranei precum și a desfășurării în cele

mai bune condiții vor fi prezentate în lucrarea actuală.

CUVINTE CHEIE Ultrafiltrare, membrane organice cu fibre goale, respingerea compușilor chimici, recuperarea uleiului din citrice

Bibliografie

[1] A. Mansourizadeh, A.F. Ismail, Effect of additives on the structure and performance of

polysulfone hollow fiber membranes for CO2 absorption, J. Membr. Sci. 348 (2010) 260.

[2] Barsan, N., Nedeff, V., Mosnegutu, E., Panainte, M., Heat balance components of a small

Sequencing Batch Reactor applied for municipal wastewater treatment, Environmental

Engineering & Management Journal, vol. 11, no. 12, 2012, p. 2133-2140.

[3] Mohammad et al., 2012 A. Mohammad, C. Ng, Y. Lim, G. Ng Ultrafiltration in food

processing industry: Review on application, membrane fouling, and fouling control Food

and Bioprocess Technology, 5 (4) (2012), pp. 1143-1156


http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1466856417304204#bbb0495


26

METODE DE ANALIZĂ A METALELOR GRELE DIN APELE SUBTERANE DIN

CADRUL ZONELOR MINIERE

COCHIORCA ALINA

PROFESORI COORDONATORI: PROF.UNIV.DR.ING.,DR.H.C. VALENTIN NEDEFF,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING. NARCIS BÂRSAN, ȘEF LUCRĂRI DR.ING Oana IRIMIA

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Contaminarea apelor subterane în special cu metale grele a devenit o problemă semnificativă în

ultimii ani și prezintă o problemă asupra sănătății datorită prezenței acestora în organism în

cantități mari.

Acest articol prezintă un studiu generalizat asupra utilizării metodelor de determinare a

metalelor grele în probele de apă.

Pentru determinarea metalelor din probe de apă sunt utilizate diferite metode de analiză, și

anume FAAS (Flame Atomic Absorption Spectrometry – Spectroscopie de absorbție atomic cu

flacără), GFAAS (Graphite Furnace Atomic Absorption Spectrometry – Spectrometrie de

absorbție atomic în cuptor de grafit), ICP-AES (Inductively Coupled Plasma Atomic Emission

Spectrometry – Spectrometrie de emisie atomic cu plasmă cuplată inductive), ICP-MS

(Inductively Coupled Plasma Mass Spectrometry - Spectrometria de masă cu plasmă cuplată

inductive), ICP-OES (Inductively coupled plasma optical emission spectrometry -

Spectrometrie de emisie optică cu plasmă cuplată inductive).

Diferența dintre metodele de analiză este timpul de întârziere. Metodele ICP – MS și ICP – AES

au timpi de întârziere similari de 60 de secunde și sunt cele mai rapide tehnici deoarece pot

analiza un număr mare de eșantioane. Pentru metoda FFAS timpul este de obicei mai rapid cu

aproximativ 5 secunde iar metoda GFAAS durează doar 2 minute. Timpul de analiză al

metodelor va depinde de numărul de elemente care trebuie măsurate pe eșantion.

CUVINTE CHEIE Ape subterane, metale grele, metode de analiză, ICP-MS, ICP-AES

BIBLIOGRAFIA

[1]. Man He, Lijin Huang, Bingshan Zhao, Beibei Chen, Bin Hu, Advanced functional materials

in solid phase extraction for ICP-MS determination of trace elements and their species - A

review, Analytica Chimica Acta , vol. 973, pp. 1-24, 2017;

[2]. Yimei Zhang, Jie Chen, WeiLin Shi, DanDan Zhang, Tingting Zhu, Xinyue Li,

Establishing a human health risk assessment methodology for metal species and its application

of Cr6+ in groundwater environments, Chemosphere, vol. 189, 525-537, 2017;

[3]. Dăneț, A. F., Analiză instrumental partea I, Ed. Universității din București, București, 2010,

http://www.unibuc.ro/prof/danet_a_f/docs/res/2011marDanet_A.F._Analiza_Instrumentala_p

artea_I_cap._1.1_-_1.9.pdf (accesat 16.11.2017)


http://www.unibuc.ro/prof/danet_a_f/docs/res/2011marDanet_A.F._Analiza_Instrumentala_partea_I_cap._1.1_-_1.9.pdf

http://www.unibuc.ro/prof/danet_a_f/docs/res/2011marDanet_A.F._Analiza_Instrumentala_partea_I_cap._1.1_-_1.9.pdf


27

S2. ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE

SISTEM DE ACȚIONARE ELECTRICĂ PENTRU CONTROLUL UNEI PORȚI

BATANTE

ATODIRESEI ȘTEFAN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. AFANASOV CIPRIAN

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI

ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, STRADA UNIVERSITĂȚII, NR.13, SUCEAVA 720229

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea de față a avut drept scop realizarea automatizării unei porți batante astfel încât aceasta

să fie, controlată la deschidere prin cât mai multe variante posibile cu aplicabilitate practică și

un preț de investiţie redus. Noutatea sistemului constă în implementarea comenzilor de

deschidere pe bază de comandă acustică, care este de preferat a se utiliza pe timp de zi în

intervalul orar în care claxonarea nu este interzisă, şi deschiderea bazată pe modificarea

intensităţii luminoase, care este de preferat a se utiliza pe timp de noapte. S-a urmărit

dezvoltarea unui sistem de acţionare low-cost cu ajutorul unui releu programabil, cu un control

variat şi independent al comenzilor. Proiectul s-a realizat plecând iniţial de la cele trei tipuri

principale de comenzi ale unei porţi batante, şi anume: comenzi de deschidere; comenzi de

închidere; comenzi pentru diferite protecţii [1, 2, 3].

Protecţia la suprasarcină a motorului are rolul de a introduce sistemul într-o situație de stop în

cazul în care poarta intră în coliziune cu un obiect străin ce se opune deplasării porţii în

momentul închiderii sau de deschiderii. Acest tip de protecţie, deşi presupune creşterea

cuplului, este realizat cu un senzor de curent datorită legăturii dintre cele două mărimi.

Senzorii de confirmare a poziţiilor închis şi deschis sunt practic nişte limitatoare de cursă care

dau semnal releului să comande oprirea motorului de antrenare când porţile au ajuns fie în

poziţia de deschis fie în poziţia de închis. Dacă sistemul este în poziţia maximă fie deschis fie

închis releul nu mai dă comandă motorul.

Blocarea automată a porţilor se realizează cu ajutorului software-lui folosit pentru programarea

releului şi permite sau interzice deschiderea porţilor în anumite intervale orare.

Pentru a pune în practică sistemul s-a realizat schema logică de programare a releului inteligent

programabil cu ajutorul soft-ului ”Zelio Soft 2” utilizând ca limbaj de programare

FunctionBlocKDiagram (FDB).

CUVINTE CHEIE Poartă batantă, releu inteligent programabil, limitatoare de cursă, sistem de acționare.

BIBLIOGRAFIA

1.Tony R. Kuphaldt, Introducere în circuite electrice şi electronice, vol 3 – Electronică

analogică.

2.http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheets/90/53593_DS.pdf.

3.http://www.bitwindoors.ro/files/0000/0335/Prospect_automatizari_porti_Aster_3.pdf.



28

CONTROLUL VITEZEI MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT CU CONVERTOR DE

FRECVENŢĂ ȘI CONTROLER MC3PHAC

SUSANU ION, TĂNASE CRISTIAN-AUREL

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. AFANASOV CIPRIAN

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI

ȘTIINȚA CALCULATOARELOR, STRADA UNIVERSITĂȚII, NR.13, SUCEAVA 720229

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Motoarele asincrone cu rotor în scurtcircuit sunt unele din cele mai utilizate în industrie,datorită

unor avantaje cum ar fi: costul redus şi construcţie robustă simplistă, posibilități de control

scalar al vitezei cât și vectorial. Cea mai utilizată soluţie pentru reglarea vitezei motoarelor

asincrone în aplicaţii industriale o reprezintă convertorul de frecvenţă [1, 2, 3].

MC3PHAC este un dispozitiv adaptabil şi configurabil în funcţie de necesităţile de utilizare a

aparatajului în care este înglobat, având o serie de funcţii necesare pentru controlul unei mașini

electrice trifazate [1, 2, 3].

Această lucrare analizează utilizarea unui circuit integrat MC3PHAC, acesta având două

moduri de lucru, unul dintre acestea presupune funcționarea în modul de sine stătător, caz în

care se utilizează potenţiometre şi butoane necesare diverselor comenzi. Cea de a doua metodă

este o variantă prin care circuit integrat MC3PHAC este controlat cu ajutorului unui calculator,

în acest caz comenzile se pot da de la distanţă, conexiunea fiind realizată prin intermediul

comunicației seriale. Parametrizările ce pot fi implementate pe acest microcontroller sunt legate

de: pornirea, respectiv oprirea motorului, comanda de reversare a sensului de rotaţie, controlul

vitezei, controlul acceleraţiei, controlul frecvenţei PWM de comutație. Un avantaj important al

acestui dispozitiv este faptul că dispune de circuite de protecţie în cazul apariţiei unei

supratensiuni sau subtensiuni, dezactivând imediat toate ieşirile PWM, evitând astfel o

distrugere a maşinii electrice sau a convertorului de frecvență. Rezoluția este pe 32 de biți, fiind

utilizată pentru controlul frecvenței de ieșire.

CUVINTE CHEIE Convertoare de frecvență, motoare asincrone, electronică de putere, controler MC3PHAC.

BIBLIOGRAFIA

1. I. E. Jianu, D. Popovici, Control and Monitoring of a Stepper Motor through a Local Area

Network, Advances in Electrical and Computer Engineering, vol.7, no. 2, pp. 33-36, 2007,

doi:10.4316/AECE.2007.02008.

2. Popovici, D., Comanda Numerică a Acţionărilor Electrice, Editura Politehnica, Timisoara,

2002.

3. http://www.nxp.com/files/microcontrollers/doc/app_note/AN2988.pdf;




29

SISTEME DE AMESTECARE

BARCAN ADRIAN-LAURENTIU

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR. ING. CLAUDIA TOMOZEI


[email protected]

REZUMAT

Amestecarea este o operație des întâlnită în majoritatea industriilor de proces. Este procesul de

omogenizare a două sau mai multe faze, cu scopul de a obține un sistem final, cu aceeași

compoziție(omogenizare mecanică) și cu aceeași temperatură (omogenizare termică) [1, 2].

Scopul amestecării este atingerea unei distribuții reciproce intime a fazelor constituente.

Amestecarea necesită mișcarea materialelor implicate în proces. Modul în care se obține

punerea în mișcare a materialului si menținerea lui în stare este influențat de natura materialului,

care determină în mare măsură și natura amestecului. În urma proceselor de amestecare pot

rezulta amestecuri omogene sau amestecuri eterogene. In funcție de rolul pe care îl are în cadrul

unui proces tehnologic, operația de amestecare poate fi considerată [1, 2]:

Operație independentă având ca scop omogenizarea sistemelor finale.

Operație auxiliară și are drept scop schimbarea stării fizice a unei faze introduse în

amestec.

În majoritatea cazurilor, eficiența amestecării este unul din criteriile prioritare în alegerea sau

proiectarea amestecătoarelor. Nu există la ora actuală niște criterii unitare prin care să se

aprecieze eficiența procesului de amestecare, aceasta și din cauza faptului că obiectivele

amestecării sunt deosebit de variate [1, 2].

Majoritatea proceselor de amestecare în mediu lichid se realizează cu amestecătoare

standardizate: cu brațe, cu ancoră, elice, cu brațe înclinate etc. [1, 2].

CUVINTE CHEIE Amestecare, omogen, eficiență, amestecătoare.

BIBLIOGRAFIA

1. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/studiu-asupra-operatiei-de-

amestecare-a-lichidelor-alimentare-208199.html.

2. https://www.scribd.com/document/187951313/AMESTECAREA-

Generalita%C5%A3i-factori-care-influen%C5%A3eaza-procesul-eficacitatea-

amestecarii-Generalit%C4%83%C5%A3i.


https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/studiu-asupra-operatiei-de-amestecare-a-lichidelor-alimentare-208199.html

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/studiu-asupra-operatiei-de-amestecare-a-lichidelor-alimentare-208199.html

https://www.scribd.com/document/187951313/AMESTECAREA-Generalita%C5%A3i-factori-care-influen%C5%A3eaza-procesul-eficacitatea-amestecarii-Generalit%C4%83%C5%A3i



INGINERIA – profesia viitorului Rezumate SNCSS -2017

30

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BIDOANELOR TIP P.E.T.

CIUCHE CONSTANTIN, FILIP-KACENCO ADRIAN

PROFESOR COORDONATOR: CONF. DR. ING. MOȘNEGUȚU EMILIAN


[email protected]

REZUMAT

Pentru obținerea granulelor de PET se folosesc următoarele materii prime [1, 2]:

- Dimetiltereftalat, o materie primă folosită la obținerea fibrelor poliesterice.

- Etilenglicol - un compus chimic organic obţinut din reacţia etilenoxidului cu apa,

împreună cu acidul tereftalic sau imetiltereftalatul.

- Difil lichid rezistent la temperatură, constând din 73 % difeniloxid şi 27 % difenil,

folosit la transferul termic.

Flaconul de PET este obținut printr-un procedeu numit formarea prin suflare în matriță. Procesul

de obţinere se desfășoară în două etape [1, 2]:

- Injecția în matriță;

- Suflare aer cu presiune ridicată.

PET-ul se produce atât în procese cu funcționare discontinuă cât şi cu funcționare continuă. În

ambele cazuri fazele tehnologice de bază cele legate de condiţionarea materiilor prime. Astfel

dimetiltereftalatul livrat sub formă de topitură sau sub formă de cristale are o puritate

satisfăcătoare pentru a fi utilizat în sinteza PET-ului. DMT-ul recuperat este condiționat prin

recristalizări repetate pentru a atinge puritatea de 99,8 % cerută la sinteza PET-ului.

Etilenglicolul proaspăt se redistilează pentru îndepărtarea umidităţii, iar etilenglicolul

recuperate trebuie purificat de impuritaţile organice pe care le aduce din faza de policondensare,

tot prin distilare. Amestecarea celor 2 componenți se face direct în reactorul de transesterificare

[1, 2].

CUVINTE CHEIE Granule PET, proces, procedeu.

BIBLIOGRAFIA

1. http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20dr.%20ing.%20Aurelia%20

Grigoriu/Lexicon%202010.pdf.

2. http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_V

ol_I/Sectiunea_I.pdf.


http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20dr.%20ing.%20Aurelia%20Grigoriu/Lexicon%202010.pdf

http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20dr.%20ing.%20Aurelia%20Grigoriu/Lexicon%202010.pdf

http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_I/Sectiunea_I.pdf

http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_I/Sectiunea_I.pdf


31

S3. INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC

POLITICI ȘI STRATEGII UTILIZATE ÎN CADRUL COMPANIILOR

CUHUT ADRIAN

PROFESOR COORDONATOR: CONF.DR.ING. DROB CĂTĂLIN

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

În cadrul unei organizații, marketingul este funcția de creare, comunicare și livrare către clienți

a valorii produsului de bază al companiei sprijinind, astfel, vânzarea. Marketingul are o zonǎ

de acțiune referitoare la produs și o zonǎ de acțiune referitoare la imagine. Marketingul de

produs controleazǎ produsul de la concepere, lansare până la faza de sfârșit de viață și, eventual,

înlocuite cu un alt produs, controlând produsul atât calitativ (modificări aduse de-a lungul

duratei de viață în funcție de informațiile de pe piață), cât și cantitativ – market share.

Marketingul de imagine reprezintă acele activități care creează notorietatea produsului prin

brand sau marcă, folosind acțiuni de publicitate și PR.

Popular, "marketing" reprezintă promovarea produselor, mai ales publicitatea și brandingul.

Totuși, în limbaj profesional termenul are un spectru mai mare de înțelesuri care au ca element

comun punerea în centrul atenției a clienților. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface

dorințele unor grupuri de clienți, și, în anumite cazuri, chiar a unor clienți anume. McCarthy a

împărțit marketingul în patru segmente de activitate. Topologia lui a devenit universal

recunoscută, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului. Cei patru P sunt:

Produs: Aspectele de Managementul produselor și Marketingul produselor se ocupă de

specificațiile bunului sau produsului în cauză, și la modul în care relaționează la nevoile și

dorințele utilizatorului final.

Preț: Se referă la procesul de stabilire a prețului pentru un produs, inclusiv reducerile de

preț.

Promovare: Include reclama, relațiile publice, publicitatea și vânzările personale, și se

referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.

Plasament sau distribuție, se referă la modul în care produsul ajunge la client; spre exemplu,

plasamentul la locul vânzării sau desfacerii cu amănuntul. Acest al patrulea P face referință

la locul unde produsul sau serviciul este vândut, exemplu regiune geografică sau ramura

industrială, și segmentul căruia se adresează(tineri adulți, familii, companii, oameni de

afaceri, femei, bărbați, etc.).

CUVINTE CHEIE

Produs, Pret, Promovare, Plasament.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitatea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Brand

https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs

https://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_produselor

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marketingul_produselor&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Promovare&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Reclam%C4%83

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rela%C8%9Biile_publice&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitatea

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2nzare&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Brand

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Plasament&action=edit&redlink=1


32

BIBLIOGRAFIE

1. Boier, Rodica – Marketing, concepte, metode şi tehnici, Ed. Gama, Bucureşti, 1997

2. www.coca-colahellenic.ro

3. Balaure, V. (coordonator) – Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000 (ediţia I), 2002

(ediţia a II-a)

4. Balaure, V., Popescu, I., Şerbanica, D., - Tehnici promoţionale, Ed. Metropol, 1994

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ȘI DEZVOLTAREA CARIEREI ANGAJAȚILOR

LUPU VASILE CLAUDIU

PROFESOR COORDONATOR: CONF.DR.ING. DROB CĂTĂLIN


[email protected]

REZUMAT

Pregătirea profesională este un proces de învațare și instruire prin care persoanele acumulează

cunoștințe teoretice precum și abilități, deprinderi practice noi. Pregătirea profesională

presupune parcurgerea a trei etape: pregătirea profesională propriu-zisă, formarea și

perfecționarea profesională. Metodele de pregatire profesională pot fi : metode de pregătire

profesională la locul de muncă și metode de pregatire profesională în afara locului de muncă.

Metodele de pregătire la locul de muncă se clasifica în metode fără scoatere din producție

(instruirea la locul de muncă, rotația posturilor, delegarea sarcinilor, înlocuirea permanentă a

șefului ierarhic, coachingul etc) și cu scoatere din producție (seminarii, jocuri de rol, studii de

caz, exerciții de grup, etc). Metodele de pregătire profesională în afara locului de muncă pot fi

și ele fără scoatere din producție (studiul individual) sau cu soatere din producție (vizite sau

stagii la alte instituții cu profil asemanator, etc).

Cariera reprezintă o succesiune de profesii / poziții într-o ierarhie împreună cu funcțiile asociate.

Dezvoltarea carierei unei persoane trece prin mai multe faze: faza de explorare, de stabilizare,

faza critică și de eliberare. Se cunosc mai multe modele de planificare a carierei : modelul șansă

și noroc, modelul organizația știe cel mai bine și modelul autoorientat, ultimul fiind cel mai

indicat ducând la performanțe și satisfacție în muncă.

CUVINTE CHEIE

Pregatire profesională, cariera, metode, faze, modele de planificare.

http://www.coca-colahellenic.ro/



33

BIBLIOGRAFIE

5. Mathis L.R., Jackson H.J., Human resource management, West Publishing Corporation,

1994;

6. Emilian R., Conducerea resurselor umane, Bucuresti, Ed. Expert, 1999;

7. Mathis R., Rusu C., Nica P.C., Managementul resurselor umane, Bucuresti, Ed.

Economica,1997;

8. Lefter V., Manolescu A., Chivu I., Managementul resurselor umane. Studii de caz.

Probleme. Teste, Bucuresti, Ed. Economica, 1999;

INSTALAȚIE FOTOVOLTAICĂ PENTRU O FERMĂ DE PORCINE

MIHAI – CRISTIAN COMĂNESCU

PROFESOR COORDONATOR: PROF. DR. ING. LILIANA TOPLICEANU


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea are în vedere proiectarea unei instalații fotovoltaice, menite să susțină din punct de

vedere energetic o fermă de porcine situată în comuna Slatina, județul Suceava. Motivul acestei

alegeri provine din nevoia globală de creștere a ponderii utilizării energiilor regenerabile, având

în vedere contextul actual ce vizează încălzirea globală. Pentru ca ferma să fie complet

independentă din punct de vedere energetic, s-a constatat că este nevoie de o instalație

fotovoltaică de 24 kWp. Am avut de ales intre 3 tipuri de panouri fotovoltaice (monocristaline,

policristaline și thin-film). S-a mers pe ultima variantă, alegând 300 de panouri thin-film, fiecare

având puterea nominală de 80W. Motivul acestei alegeri a fost în principal orientarea

acoperișului pe care s-au montat panourile, acesta fiind orientat spre nord. Orientarea ideală a

acoperișurilor pentru astfel de instalații este sudul. Înclinarea acoperișului a fost aproape ideală,

fiind înclinată la 20 de grade. Pentru a se realiza transformarea curentului din continuu în

alternativ, s-au folosit două invertoare SMA, fiecare de 12,5 kWp. Luând în considerare că

sistemul fotovoltaic este conectat la rețeaua națională de electricitate, nu a fost nevoie de

instalarea de baterii. Bateriile ar fi crescut costul întregii instalații cu 60% și în plus, acestea

trebuie schimbate la o perioadă de timp relativ scurtă. Orice sistem fotovoltaic înregistrează

pierderi, astfel încât s-au avut în vedere următoarele aspecte: pierderi cauzate de orientare,

umbrire, praf, cablare și performanța invertorului. După ce s-au luat în calcul toate aceste

pierderi, s-a ajuns la o performanță a sistemului de 87,6%, considerată a fi normală. Costul

întregului sistem, la cheie, a fost de 36.348 de euro. Acest demers al clientului reprezintă un

model pentru toate companiile din țară, astfel contribuind la eficientizarea energetică națională.

CUVINTE CHEIE

Energie regenerabilă, panouri fotovoltaice, sistem fotovoltaic, eficientizare energetică, încălzire

globală, energie verde.




34

BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.multimedia-english.cοm/videοs/glοbal-warming-natiοnal-geοgraphic-356

[2] http://www.freesunpοwer.cοm/inverters.php

[3] http://www.ucsusa.οrg/clean-energy/renewable-energy/envirοnmental-impacts#.WP8V-

6LYXIU

[4] http://turbinegeneratοr.οrg/sοlar/envirοnmental-impact-sοlar-pοwer/

[5] In2Rural Course, Module 2, Chapter 1, Part 1-1.

STUDIU REFERITOR LA EFICIENTA ENERGIEI EOLIENE IN ZONA PINCESTI,

BACAU

COSMIN CONSTANTIN BUCUR

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR. ING. LILIANA TOPLICEANU


[email protected]

REZUMAT

Productia de electricitate din resurse regenerabile este intr-o continua crestere. Dorinta de a

reduce impactul combustibililor fosili asupra mediului, de a obtine independenta energetica si

dorinta de a avea acces la tehnologii moderne de producere a electricitatii, au determinat

dezvoltarea domeniului energiilor regenerabile.

Energia eoliana detine un rol important in asigurarea necesarului de electricitate din resurse

regenerabile. Scopul proiectului il reprezinta proiectarea unui sistem de producere a energiei

electrice cu ajutorul unei turbine eoliene pentru alimentarea cu energie in localitatea Pincesti a

judetului Bacau. Sistemul va acoperi consumul unei pensiuni de 10 camere si a unei instalatii

de irigat.

Pe baza analizei potentialului eolian al zonei si necesarul de electricitate ce trebuie asigurat de

sistem, folosirea unei turbine de 30 kW impreuna cu invertoarele SMA Sunny Island a generat

cel mai bun randament. Din dorinta de a asigura independenta energetica, instalatia este

conectata la un banc de acumulatori cu o autonomie de doua zile in conditii meteo nefavorabile.

Dezavantajul folosirii surselor regenerabile pentru eficientizare energetica il reprezinta costurile

initiale ridicate. In ciuda acestui aspect, perioada de doar 9 ani de amortizare a investitiei si

reducea emisiilor de gaze cu efect de sera recomanda folosirea energiei eoliene in asigurarea

independentei energetice.

CUVINTE CHEIE

Energie regenerabila, turbina eoliana, independenta energetica.

BIBLIOGRAFIE

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy

[2] Renewable Energy Policy Network for the 21st Century (http://www.ren21.net/status-of-

renewables/global-status-report/)

[3] http://www.renewableenergyworld.com/articles/2014/02/meet-the-new-worlds-biggest-

wind-turbine.html

http://www.multimedia-english.cοm/videοs/glοbal-warming-natiοnal-geοgraphic-356

http://www.freesunpοwer.cοm/inverters.php

http://www.ucsusa.οrg/clean-energy/renewable-energy/envirοnmental-impacts#.WP8V-6LYXIU

http://www.ucsusa.οrg/clean-energy/renewable-energy/envirοnmental-impacts#.WP8V-6LYXIU

http://turbinegeneratοr.οrg/sοlar/envirοnmental-impact-sοlar-pοwer/


https://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy

http://www.renewableenergyworld.com/articles/2014/02/meet-the-new-worlds-biggest-wind-turbine.html

http://www.renewableenergyworld.com/articles/2014/02/meet-the-new-worlds-biggest-wind-turbine.html


35

ECONOMIE CIRCULARĂ ȘI DESIGN SISTEMIC-CONCEPTE MODERNE ALE

ECONOMIEI

IACOB IOANA IULIANA

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING.TOPLICEANU LILIANA

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Conceptul de economie circulară este folosit pentru o economie industrială care este creată cu

scopul de a fi restauratoare, de a reinventa economia, făcând-o mai durabilă și mai competitivă. Are obiectivul de a desprinde creşterea economică de utilizarea resurselor naturale şi a

ecosistemelor folosind respectivele resurse mai eficient. Utilizarea mai eficientă a materialelor

creează o valoare mai mare, atât prin economii de costuri, cât şi prin dezvoltarea unor pieţe noi

sau a celor existente.

Pentru a proiecta în mod responsabil și pentru a evita efectele secundare nedorite, designerii au

nevoie de modalități mai bune de proiectare, astfel fiind lansat conceptul de design sistemic

care integrează gândirea sistemelor și designul centrat pe om. Designul sistemic este o metodă

ce permite politicilor regionale și locale să sprijine tranziția către economia circulară, fapt

demonstrat prin proiectul RETRACE, proiect ce vizează provocările europene privind această

tranziție. Beneficiile adoptării unui astfel de model merg dincolo de protecția mediului și

economisirea resurselor, întrucât implementarea acestuia generează un proces intens de inovare.

Conchizând, acest proiect va permite analiza situației actuale, tendințelor și modelelor din

domeniu, precum și soluțiilor cele mai potrivite pentru a adopta la nivel regional cel mai eficace

set de acțiuni pentru îmbunătățirea managementului resurselor.

CUVINTE CHEIE

Economie, design, resurse, valorificare, eficiență.

BIBLIOGRAFIE

9. http://www.adrnordest.ro/index.php?page=RETRACE;

10. http://www.sieg-dd.ro/economie-circulara/.


http://www.adrnordest.ro/index.php?page=RETRACE

http://www.sieg-dd.ro/economie-circulara/


36

STUDIU PRIVIND EVALUAREA TRIBOLOGICĂ SPECIFICĂ MATERIALELOR

COMPOZITE SINTERIZATE CU FIBRE DE CARBON

VARTOLOMEI BOGDAN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. RADU CĂLIMAN


[email protected]

REZUMAT

Pentru aplicaţiile de temperatură mare-frecare mică, în special în cazul contactelor electrice

alunecătoare de mare viteză, compozitul Cu - fibră carbon este un material adecvat, care

satisface multe din cerinţele unor asemenea aplicaţii: temperatură de topire mare, rezistenţă

mecanică şi ductibilitate suficient de mari.

Obiectivul principal al acestei lucrări a constat în investigarea privind comportarea la uzura

abrazivă a unui set de probe obţinute printr-un procedeu tehnologic alternativ atractiv de

consolidare prin procese de energie mare-viteză mare (EMVM), bazat pe caracteristici precum:

procesare rapidă, în scopul minimizării timpului de oxidare internă, viteze mari de încălzire şi

de răcire, posibilitatea realizării unei microîncapsulări prin încălzire preferenţială şi topire

locală la interfaţa Cu-fibră de carbon, obţinerea de produse dense cu proprietăţi mecanice

îmbunătăţite prin forjare simultană în timpul descărcării.

Astfel, pentru a determina coeficientul de frecare şi viteza de uzare a diverselor amestecuri Cu-

fibre carbon consolidate prin EMVM, a fost utilizat un aparat de testare ac pe disc. Discurile

utilizate au fost din oţel 4340, cu o duritate medie de 40 HRC. Testele au fost efectuate în aer,

fără lubrifiere externă, la temperatura camerei.

CUVINTE CHEIE

Materiale compozite, uzură, frecare, ranforsare, fibre de carbon, alunecare.

BIBLIOGRAFIE

[1] Chawla K.K. 2005 High-Performance Fiber Reinforcements in Composites, Journal of

Minerals, Metals & Materials 47.

[2] Libo Yana, Nawawi Chouwc, Liang Huangd, Bohumil Kasala 2016 Effect of alkali

treatment on microstructure and mechanical properties of coir fibres, coir fibre reinforced-

polymer composites and reinforced-cementitious composites, Volume 112 168–182.



37

STUDIU PRIVIND DURABILITATEA MATERIALELOR COMPOZITE ARMATE CU

FIBRE DE CARBON

CIOBANU RĂZVAN –TICU

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. RADU CĂLIMAN


[email protected]

REZUMAT

Durabilitatea materialelor compozite cu matrice metalică şi nemetalică poate fi calculată

folosind atât încărcarea uniaxială cât şi pe cea biaxială a compozitului, urmărind fenomenul de

uzură ce apare în aceste cazuri. Totodată, acest mod de încărcare a materialului compozit oferă

multiple modalităţi de analiză a rezistenţei la fisurare, deoarece fenomenul de uzură

caracteristic acestor materiale este compus atât din uzura matricii, dar mai ales din uzura de

alunecare şi cea de fisurare-rupere a fibrelor.

Lucrarea îşi propune să abordeze procedura de rezolvare a sistemelor de ecuaţii specifice

metodei elementelor finite pe sistemul “multi grid” - denumită Fast Finite Elemente, realizată

de Structural Research and Analysis Corporation şi care este în prezent integrată în pachetul de

programe Cosmos, având următoarele avantaje ce rezultă clar prin precizarea câtorva

caracteristici: număr de elemente tip placă: 19113; număr de noduri: 19650; număr de ecuaţii:

117900; spaţiu de swap necesar pe disc: 32 Mb.

CUVINTE CHEIE

Materiale compozite, uzură abrazivă, fibre de carbon, coeficient de frecare.

BIBLIOGRAFIA

[1] Gutt., ş.a. Încercarea şi caracterizarea materialelor metalice, Editura Tehnică, Bucureşti,

2000.

[2] Geni M.., Damage analysis of aluminium matrix composite considering non-uniform

distribution of SiC particles, Acta Materialia, Pergamon, 1998, p. 3125-3133.

[3] Fleming, J., Numerical simulation of cyclic plasticity and damage of an aluminium metal

matrix composite with particulate SiC inclusions, International Journal of Fatigue, Elsevier,

2001, p. 1-9.



38

DIFERENTELE DINTRE 2 SISTEME FOTOVOLTAICE IN IRIGARE

CORNELIU ZEDIU

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR. ING. LILIANA TOPLICEANU


[email protected]

REZUMAT

Lucrarea are drept scop evidentierea diferentelor tehnologice si economice a doua instalatii

fotovoltaice ce alimenteaza o pompa de irigare din localitatea Jerica, Castellon, Spania

Avand in vedere conditiile locale, puterea pompei de 11 kW, energia generata de panourile

solare respectiv eficientasi pierderile sistemelor compomente, s-a ajuns la compararea unui

sistem de 21.08 kW, compus din 68 de module distribuite pe 4 randuri si Variator de Frecventa,

si unul de 16.12 kW, compus din 52 de panouri dintribuite asemanator ce contine invertori si

sistem de acumulatori.

Diferentele tehnologice aduc de la sine efecte asupra costurilor si perioadei de recuperare a

investitiei. In cazul primei instalatii, costul initial are o perioada de recuperare a investitiei de

5 ani in timp ce al doilea sistem avand costuri mai ridicate, prezinta o perioada de recuperare a

investitiei de aproximativ 7 ani.

Fiecare sistem prezinta avantaje si dezavantaje individuale, de natura tehnologica sau

economica in raport cu sistemul comparat dar ambele produc efecte positive in cadrul societatii.

CUVINTE CHEIE

Instalatii fotovoltaice, panouri solare, sistem, irigare, avantaje si dezavantaje, efecte.

BIBLIOGRAFIA

[1] Shubhangi Khapre (2016.03.08). Maharashtra budget 2016-17: Deadline for irrigation

projects likely. http://indianexpress.com/article/cities/mumbai/maharashtra-budget-2016-17-

deadline-for-irrigation-projects-likely/

[2] Groundwater Engineering Limited (2014.03.03). Introduction to solar water pumping.

URL:https://www.groundwatereng.com/blog/2014/03/introduction-to-solar-water-pumping

[3] IRENA (2016). Renewable Energy and Jobs, Annual Review 2016.

URL:http://seforall.org/sites/default/files/IRENA_RE_Jobs_Annual_Review_2016.pdf



39

S5. MECATRONICĂ

INFLUENȚA ABATERILOR DIMENSIONALE ALE ELEMENETELOR MECANICE

DIN STRUCTURA CINEMATICĂ A ROBOȚILOR INDUSTRIALI DE TIP SCARA

SCARA ASUPRA PRECIZIEI DE POZIȚIONARE ȘI A ERORII DE TRAIECTORIE

LUNCANU ANDREI

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING. STAN GHEORGHE


[email protected]

REZUMAT

În articol este prezentat cercetarea influențele abaterilor dimensionale ale elementelor mecanice

din structura cinematică a roboților industriali de tip SCARA asupra preciziei de poziționare și

erorii traiectoriei. Lucrarea prezintă o metodă matematică de determinare a coordonatelor de

poziționare ale organului terminal pe baza rezolvării ecuațiilor cinematici directe. De asemenea

în lucrare este prezentat un studiu de caz ce conține realizarea elemenelor mecanice în clasa de

precizie IT 7 și care are la bază modelul geometric direct al brațului robotic Prin simulare s-a

observat ca eroare a de poziționare a roboților industriali de tip SCARA este de aproximativ

± 0,2 mm și eroarea de traiectorie este cuprinsă între ± 0,2 mm. În baza încercarilor obținute

prin simulare s-a constatat modul de influență al fiecărei abateri pentru fiecare element

component cât și soluții privind minimizarea acestor influențe. De asemenea în lucrare sunt

prezentate influențele abaterilor dimensionale asupra erorii traiectoriei în cazul realizării unăr

curbe spațiale.

CUVINTE CHEIE

Robot industrial de tip SCARA, precizie de poziționare, eroarea traiectoriei,

BIBLIOGRAFIA

[1] Floarea Dudiță, Dorin Diaconescu, Optimizarea structurală a mecanismelor, Editura

Tehnică, București, 1987

[2] Stan Gheorghe., Roboți industriali, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 2004.

[3] Dumitru Zetu, Nicolae Gojinețchi, Robotică industrială, Editura Satya, Iași, 1997



40

SISTEME DE URMARIRE CONTINUĂ A PUNCTULUI DE PUTERE MAXIMĂ LA

PANOURILE FOTOVOLTAICE

IVANOV FIODOR

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING. STAN GHEORGHE


[email protected]

REZUMAT

Lucrarea pune în evidență aspectele funcționale mai puțin cunoscute ale unui panou

fotovoltaic și anume metodele prin care poate fi urmărit punctul de putere maximă a

acestora, аdică prоdusul Tеnsiunе x Curеnt să fiе mаxim.

Pentru atingerea scopului propus este utilizat doi algoritmi Perturbă & Observă și

Conductanță Incrementală, unde atât algoritmul Perturba & Observă cât și algoritmul

Conductanță Incrementală au fost implementați cu logică Fuzzy în mеdiul MаtLаb

Simulink. În lucrare este mоdеlаt un sistеm format din: pаnоu PV - cоnvеrtоr DC/DC buck

- sаrcină (аcumulаtоr) în mеdiul MаtLаb Simulink cu аlgоritmii P&О şi Cоnductаnţе

Incrimеntаlе folosind lоgicа Fuzzy.

În urma tuturor simulărilor efectuate și ținând cont de pаsul dе schimbаrе аl răspunsului

cоnvеrtоrului c.c.-c.c. cоbоrâtоr dе tеnsiunе la putеrеа mаximă оbţinută, au fost obținute

rezulate bunе pеntru аmbеlе mеtоdе MPPT P&О şi Cоnductаnţă Incrеmеntаlă Fuzzy lа

tоаtе tipurilе dе sаrcină.

S-a dovedit că algоritmul Cоnductаnţă Incrеmеntаlă еstе supеriоr аlgоritmului P&О lа pаsul

dе rеstаbilirе а putеrii când tеmpеrаtura variază, atrăgând un consum de energie minim petru

restabilirea parametrilor funcționali.

CUVINTE CHEIE Panou fotovoltaic, MPPT, Pertubă & Observă, Conductanță Incrementală, logică Fuzzy

BIBLIOGRAFIA

[1] Hаnnеn Аbbеs, Hаfеdh Аbid, (2013). Еtudе cоmpаrаtivе dе cinq аlgоrithmеs dе

cоmmаndе MPPT pоur un systèmе phоtоvоltаïquе, Cоnférеncе Intеrnаtiоnаlе dеs Еnеrgiеs

Rеnоuvеlаblеs

[2] Bаnu I. V., Istrаtе M., Study оn Thrее-Phаsе Phоtоvоltаic Systеms undеr Grid Fаults,

în 2014 Intеrnаtiоnаl Cоnfеrеncе аnd Еxpоsitiоn оn Еlеctricаl аnd Pоwеr Еnginееring (ЕPЕ

2014), Iаsi, 2014.

[3] Bаnu I. V., Bеniugа R. si Istrаtе M., Cоmpаrаtivе Аnаlysis оf thе Pеrturb-аnd-Оbsеrvе

аnd Incrеmеntаl Cоnductаncе MPPT Mеthоds, în Prоcееdings оf thе Intеrnаtiоnаl

Sympоsium оn Аdvаncеd Tоpics in Еlеctricаl Еnginееring (АTЕЕ), 2013.



41

ROBOT TIP MAZE SOLVER

CONETE LORENA, TECLES SERGIU-ALFRED, COSTEA ADRIAN-BOGDAN

PROFESOR COORDONATOR: CONF. DR. ING. GABRIELA BUCUR

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI, BD.BUCUREȘTI NR.39 PLOIEȘTI-PRAHOVA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ

[email protected]

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Robotul de tip Maze Solver este unul dintre cele mai abordate subiecte din domeniul studiului

sistemelor de automatizare. Există o gamă foarte largă de algoritmi de rezolvare a unui labirint

care se întrec în eficență și evitarea blocajelor logice.

Pentru implementarea temei alese vom construi un labirint de tip bandă și un robot care va

trebui să rezolve labirintul cu succes.

Faptul că există un dispozitiv care se deplasează autonom și este capabil să rezolve o problemă

de unul singur ne-a fascinat și ne-a făcut sa ne dorim să aducem la realitate această idee sub

forma unui robot ce poate ieși din labirint cu ajutorul unui algoritm deja existent iar

cunoștiințele dobândite pe parcursul realizării robotului sa ne foloseasca ca punct de plecare în

aprofundarea acestui domeniu.

Aplicațiile unor astfel de vehicule autonome variază de la sarcini simple, cum ar fi roboții

folosiți pentru a transporta bunuri prin fabrici, clădiri de birouri și alte spații de lucru până la

sarcini mai dificile, cum ar fi detectarea bombelor, gasirea victimelor în cladiri dărâmate, epave

sau zone greu accesibile oamenilor sau pentru învățarea și optimizarea traseului pe care o dronă

trebuie să îl urmeze înapoi spre casă, când rămâne fără baterie.

Robotul, din punct de vedere funcțional a fost gândit într-o manieră cât mai minimalistă pentru

a minimiza riscul apariției erorilor neprevăzute și pentru a reduce necesarul de resurse.

Materialele folosite sunt: Microcontroler ATMEGA328P-PU ,Baretă de senzori IR Polulu

QTR-08RC ,Motoare stepper 28BYJ-48 5V ,Condensatori ceramici 22 μF ,Drivere motoare

ULN2003, Cristal de cuarț 16khz ,2x Roți ,Stabilizator de tensiune integrat 5V LM7805 TO220

,Condensator electrolitic de 10 μF/16V și de 100 μF/16V ,consumabile.

CUVINTE CHEIE MAZE SOLVER; ROBOT; CIRCUIT INTEGRAT; DISPOZITIV AUTOMAT;

BIBLIOGRAFIA

[1] Cârtoaje, V. – Teoria Sistemelor Automate - Analiza în Domeniul Complex, Ed. Univ.

Petrol-Gaze din Ploiești, 2007;

[2] Bucur, G., Dumitrescu, St. – Senzori, Traductoare, Măsurări - Îndrumar de laborator, Editura

Universității din Ploiești, Ploiești, 2000 ;

[3] Moise, A. – Sisteme de conducere a roboților – Curs;





42

SOFT ROBOTS-DIRECȚII DE CERCETARE ȘI DOMENII DE UTILIZARE

BOGHIAN MARIA-MAGDALENA, POPA ALIN, TATARU ŞTEFAN

PROFESOR COORDONATOR: LILIANA TOPLICEANU


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Soft robotics, sau robotica moale, este o ramură mai nouă unei științe, ea însăși de relativ recentă

apariție – robotica - și care se ocupă de dezvoltarea de roboți sau de componente ale acestora,

din materiale moi, similare în unele proprietăți cu cele ale organismelor vii. În timp ce roboții

obișnuiți sunt constituiți din materiale rigide, soft roboții sunt construiți din materiale moi și se

remarcă printr-o flexibilitate și adaptabilitate deosebită, oferind o mult mai mare siguranță în

interacțiunea cu lume umană

Provocarea oferită de acest domeniu constă în proiectarea unor roboți care, reproducând

mișcările realizate de nevertebrate cum sunt de exemplu viermii sau caracatițele, să realizez

sarcini precise, acțiuni controlabile și de mare finețe. Prin preluarea unor caracteristici ale lumii

vii, roboții moi pot fi încadrați în domeniul bioingineriei.

Una din finalitățile urmarite de cercetările în domeniul urmărește realizarea de roboți cu

utilizare nu numai în procese tehnologice de manipulare a obiectelor delicate și fragile ci în

mod deosebit în medicină, pornind de la chirurgie și megând până la recuperarea post

operatorie.

Proiectarea acestor roboți este dificilă deoarece modelarea mișcărilor pe care le realizează se

bazează pe legile mecanicii continui. Din acest motiv în literatura de specialitate se mai regasesc

și sub denumirea de roboți continui.

Lucrarea face o succintă trecere în revistă a nivelului de dezvoltare a soft roboților și a

domeniilor de utilizare a acestora.

Ilustrarea principiului funcțional și a caracterisiticilor de bază a roboților moi s-a realizat printr-

o demonstrație practică.

CUVINTE CHEIE Roboți moi, bioinginerie, medicina

BIBLIOGRAFIA

[1] Bianca S. Homberg, Robert K. Katzschmann, Mehmet R. Dogar, and Daniela Rus, Haptic

Identification of Objects using a Modular Soft Robotic Gripper, IEEE/RSJ International

Conference on Intelligent Robots and Systems, 2015. Hamburg, Germany

[2] https://www.elveflow.com/microfluidic-tutorials/microfluidic-reviews-and-tutorials/soft-

robot/

[3] A. D. Marchese, C. D. Onal, and D. Rus, “Autonomous soft robotic fish capable of escape

maneuvers using fluidic elastomer actuators,” Soft Robotics, vol. 1, no. 1, pp. 75–87, 2014.

[4] https://en.wikipedia.org/wiki/Soft_robotics



https://www.elveflow.com/microfluidic-tutorials/microfluidic-reviews-and-tutorials/soft-robot/

https://www.elveflow.com/microfluidic-tutorials/microfluidic-reviews-and-tutorials/soft-robot/


43

STUDII PRIVIND PROIECTAREA, OPTIMIZAREA STRUCTURII, TRANSMISIEI SI A

CONTROLULUI UNUI VEHICUL PNEUMATIC

SURDU ANDREI MIHAITA , HURMUZ FLORIN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. GABRIEL PUIU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI ” DIN BACAU , FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea prezinta o varianta imbunatatita a sistemului de transmisie si a structurii unui vehicul

pneumatic. Acest proiect are ca scop principal, cresterea performantelor unui vehicul

pneumatic, prin proiectarea, simularea si realizarea unui sistem de transmisie mai simplu si mai

eficient si prin construirea unei structuri metalice mai usoare. Sistemul de transmisie al acestui

pneumobil are un randament mai ridicat si o greutate mai mica decat celelalte sisteme de

transmitere a miscarii si respectiv a fortelor, utilizate la versiunile anterioare de pneumobile

construite in cadrul Universitatii. Acest sistem utilizeaza efectul de „backdrive” sau functionare

inversa a unui mecanism surub-pulita cu bile, care transforma miscarea de translatie, de

extindere si de revenire a doi cilindri pneumatici, in miscari de rotatie ale surubului si un cuplaj

conic unisens care are rolul de a genera si de a asigura in sistem un singur sens de rotatie.

Structura de protectie si de sustinere a pneumobilului este usoara si rezistenta si este realizata

integral din duraluminiu. Realizarea acestui proiect a oferit studentilor participanti posibilitatea

punerii in practica a ideilor creatoare, precum si dezvoltarii unor actiuni precum cunoastere,

creativitate colectiva, socializare si spirit de competitie.

CUVINTE CHEIE CAD, pneumobil, transmisie, surub conic, unisens

BIBLIOGRAFIA

[1] Gheorghe Stan, Proiectarea sistemelor mecatronice, Editura Alma Mater, Bacau , 2007.

[2] Elemente constructive de mecanica fina , RICHTER , VOSS , R.KOZER , F. Editura

Tehnica , Bucuresti , 1961.

[3] Ball screw torque calculation – NOOK Industies ,inc – ISO 9001 :2008




44

CONTROLUL UNUI VEHICUL CU PLACA АRDUINO

CRISTIAN VACARASU

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. GABRIEL PUIU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI ” DIN BACAU , FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Evoluţiа umаnă de-а lungul timpului un аspect importаnt lа аvut utilizаreа de echipаmente şi

unelte ce аu cа scop diminuаreа muncii fizice а omului. Roboţi vor аduce multe beneficii,

sistemului industriаl şi tot odаtă şi mаrilor puteri mondiаle. În cаzul în cаre аceştiа sunt folosiţi

în scop pаşnic,ei vor аveа un impаct pozitiv аsuprа vieţii omenirii, scăzând riscurile de

аccidentаre prin introducereа аcestorа în locuri periculoаse, în zone ce pot dаunа lucrătorilor,

cât şi în spаţii necunoscute ce urmeаză să fie explorаte.

Lucrarea urmareste coordonаreа mişcărilor de poziţionаre а unui sistem, în locuri exаcte cu

precizie în timp reаl, cu posibilitаteа reаlizări de funcţii complexe.

CUVINTE CHEIE Arduino, mobil, pozitionare

BIBLIOGRAFIA

[1] Gavriluţ I., Barabâs T., Gacsâdi A. - Bazele Roboticii, îndrumător de laborator, Editura

Universităţii din Oradea, 2006.

[2] Stan Ghe., Pal Anton - Proiectarea sistemelor mecatronice: note de curs, Editura Alma

Mater, Bacău

[3] Stan Ghe. - Roboţi industriali, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti

[4] Ghenadi A. - Sisteme mecanice pentru mecatronică, Editura Alma Mater, Bacău, 2007

[5] Livinţi P. - Sisteme de conducere în robotică: note de curs şi îndrumar de laborator, Editura

Alma Mater, Bacău, 2007

[6] https://www.optimusdigital.ro/drivere-de-motoare-cu-perii/145-driver-de-motoare-dual-

l298n.html

[7] www.arduino.cc



45

S6. TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

PRELUCRAREA CU JET DE APA CU ABRAZIV A MATERIALELOR METALICE

GHIORGHE OANA-GEORGETA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. EUGEN HERGHELEGIU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI", FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Dr. Norman Franz este considerat ca fiind creatorul procedeului de tăiere cu jet de apă. A studiat

utilizarea apei sub presiune ultra‐ridicată (PUR) ca unealtă de tăiere. În 1950 dr. Franz a încercat

pentru prima dată tăierea cu jet de apă, prin eliberareaunor greutăți mari în coloane de apă

forțând astfel trecerea printr‐un orificiu de dimensiuni mici. Tehnologia de bază a acestui

procedeu este relativ simpla, constând în trimiterea apei de la o pompă prin conducte și

evacuarea acesteia printr‐un cap de tăiere. Procedeele de tăiere cu jet de apă cu abraziv au fost

acceptate cametode standard de tăiere în unele industrii. Față de procedeele clasice există

anumite avantaje:nu sunt semnalate fenomene termice, nu apar procese de fisurare în suprafața

prelucrată, în timpul prelucrării nu sunt degajate gaze sau fum şi nu se produc reacții chimice

de oxidare rapidă a suprafeței. Dezavantajele prelucrării cu jet de apă cu abraziv pot fi: pierderea

acurateței dimensionale la grosimi mari de material, înclinarea care apare când jetul de apă iese

într‐un punct diferit decât cel de intrare pe verticală şi poate cauza inexactitate dimensională a

pieselor astfel prelucrate. În concluzie, din punctul de vedere al investiției, alegerea procedeului

de tăiere cu jet de apă cu abraziv necesită costurile cele mai mari, însă este totodată cel mai

avantajos economic față de celelalte două procedee la care se adaugă alte costuri aferente

prelucrărilor auxiliare. CUVINTE CHEIE jet de apă, tăierea cu jet, material abraziv, precizie de prelucrare

BIBLIOGRAFIA [1] Laurențiu, Slătineanu, Tehnologii neconvenționale în construcția de mașini, Editura

Tehnica-Info, Chișinău, 2000.



46

PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNUI SISTEM AUTOMAT DE GRAVARE

FOLOSIND TEHNOLOGIA LASER

NECULA TIBERIU FLORIN, NICULESCU ANDREI

PROFESOR COORDONATOR: CONF.DR.ING. GABRIELA BUCUR UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI, BD.BUCUREȘTI NR.39 PLOIEȘTI-PRAHOVA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA ȘI ELECTRICA

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Gravura laser este o procedură specială de inscripționare a obiectelor din metal, lemn, plastic,

realizată cu ajutorul laserului. Funcționează similar cu o imprimantă cu jet de cerneală, jetul de

cerneală fiind înlocuit cu un fascicul de lumină trimis pe material. Prin acest procedeu, o rază

laser focalizată pe un material și deplasată pe acesta, urmând un model realizat pe baza unui

software specializat, instalat pe un computer, are ca efect vaporizarea unui strat superficial al

acelui material. Calitatea gravurii laser este de neegalat. Un mare avantaj îl oferă faptul că prin

gravură și tăiere laser, materialul nu suferă deplasări pe masa de lucru și nu necesită prinderi

speciale. Laserul oferă cea mai rapidă metodă de gravare de pe piață pentru o gamă largă de

materiale, oferind produse competitive și de extremă calitate, incomparabile cu cele realizate

prin tehnicile tradiționale de tăiere. Echipamentul laser poate fi adaptat astfel încât să acopere

toate nevoile, fie că se are în vedere piesele unicat sau producția de masă, în orice mărime.

Gravura laser nu produce reziduuri materiale și nici noxe, iar posibilitățile avansate de

optimizare permit gravarea chiar și pe materiale de foarte mici dimensiuni, astfel încât pot fi

recuperate chiar și cele mai mici deșeuri de materiale.

CUVINTE CHEIE gravare, sistem automat, laser, motor, microcontroller, coordonare

BIBLIOGRAFIA [1] Minescu Mihail, Nae Ion, Tehnologii și utilaje din construcția de mașini, Editura

Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2007 [2] Niculae Grigore, Organe de mașini. Angrenaje conice și melcanice, Editura Universităţii

din Ploieşti, Ploieşti, 2010 [3] Adrian Moise, Cristina Popescu, Sisteme de conducere a roboților. Structuri de bază, Editura

Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2015



https://ro.wikipedia.org/wiki/Laser

https://ro.wikipedia.org/wiki/Imprimantă_cu_jet_de_cerneală

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaporizare


47

METODE INTERACTIVE DE PREDARE A MATEMATICII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR

NECULA DANA

PROFESORI COORDONATORI: CONF. UNIV. DR. ING. CRINA RADU

CONF. UNIV. DR. ING. BOGDAN CHIRIŢĂ


[email protected]

REZUMAT

Procesul de învăţământ reprezintă forma cu cel mai înalt nivel de organizare a activităţii de

instruire şi educare, de modelare a personalităţii elevului. Tendinţele actuale ale predării

matematicii consacră o atenţie specială dezvoltării gândirii matematice a elevilor, exersând-o

armonios sub toate aspectele.

Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze faptul că metodele interactive sunt modalităţi

moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale. Interactivitatea presupune o învăţare

prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente. Ca scop,

în această lucrare, mi-am propus eficientizarea folosirii strategiilor interactive de predare-

învăţare a matematii în învăţământul primar. Motivul pentru care mi-am ales această temă este

faptul că strategiile didactice interactive promovează o învăţare activă, implică o colaborare

susţinută între elevi pentru realizarea obiectivelor prestabilite. Astfel, am urmărit folosirea

strategiilor interactive în cadrul lecţiilor de matematică, având în vedere gândirea creativ-

intuitivă a micilor şcolari şi greutăţile întâmpinate de şcolari în înţelegerea şi însuşirea

cunoştinţelor matematice, în formarea deprinderilor de calcul, în rezolvarea unui exerciţiu, a

unei probleme. Această lucrare îşi propune să ofere imformaţii despre datele centralizate cu

privire la cauzele folosirii metodelor moderne în lecţiile de matematică, progresele realizate de

copii în acest sens şi – implicit – în însuşirea noţiunilor, toate acestea reflectate în formarea şi

evoluţia personalităţii copilului.

În lucrare sunt tratate aspecte esenţiale referitoare la temă, de la fundamentarea teoretică şi

psiho-pedagogică a problemelor implicate, la metode şi procedee aplicate la lotul experimental.

CUVINTE CHEIE Metode, strategii, matematică, probleme, psoho-pedagogie, comunicare.

BIBLIOGRAFIA [1] Radu, I., Psihologia şcolară, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974

[2] ***Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică, 2011

[3] Cucoş C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.



48

STUDIU COMPARATIV PRIVIND PRELUCRAREA MATERIALELOR CU

TEHNOLOGII CONVENTIONALE ȘI TEHNOLOGII NECONVENTIONALE

ROȘU MĂDĂLIN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. EUGEN HERGHELEGIU


[email protected]

REZUMAT

Scopul acestui studiu a fost evidențierea modului prin care dezvoltarea materialelor a dus la

apariția tehnologiilor neconvenționale. Un aspect foarte important este acela că, tehnologiile

neconvenționale nu înlocuiesc, ci completează tehnologiile de prelucrare clasică, în situația în

care acestea devin nesatisfăcătoare, un exemplu fiind prelucrarea unor materiale cu proprietăți

deosebite (materiale compozite sau casante). Prin realizarea prelucrării unui aliaj de aluminiu,

s-a evidențiat avantajele și eficiența acestor tehnologii pentru a demonstra care tehnologie este

potrivită în ceea ce privește prelucrarea unei roți dințate. Având în vedere rezultatele obținute, se poate afirma faptul că prelucrarea cu jet de apă este o

tehnologie superioară celelalte, din punctul de vedere al calității, preciziei și al timpului de

prelucrare. Calitatea suprafeței a fost un principal avantaj și în cazul prelucrării prin frezare

CNC cât și prin electroeroziune cu fir. Pe de altă parte, aceste tehnologii necesită timpi de

prelucrare mult mai mari comparativ cu prelucrarea cu jet de apă. O altă tehnologie utilizată pentru fabricarea acestei piese a fost debitarea laser. Aceasta se

pretează prelucrărilor materialelor cu grosimi mici și medii din cauza creșterii rugozității în

funcție de grosimea materialului. De asemenea, tăierea cu jet de plasmă este o tehnologie cu timpi reduși de prelucrare, dar se

recomandă în condiții de prelucrare rapidă cu precizie dimensională largă. CUVINTE CHEIE tehnologii neconvenționale, decupare cu jet de apă, decupare laser, electroeroziune, decupare cu jet de plasmă

BIBLIOGRAFIA [1] http://www.imst.pub.ro/Upload/Sesiune/ComunicariStiintifice/Lucrari_2015/06.01/S01_L

14.pdf. [2]http://www.qreferat.com/referate/mecanica/TEHNOLOGIA-TAIERII-MATERIALELOR

828.PHP



49

S7. ENERGETICĂ INDUSTRIALĂ

STUDIUL UNUI PARC EOLIAN

TALĂ ANDREI-ALEXANDRU

PROFESOR COORDONATOR: ŞEF LUCRĂRI DR.ING. SORIN-GABRIEL VERNICA


[email protected]

REZUMAT

În cadrul lucrării sunt prezentate şi analizate datele tehnice ale elementelor componente a unei

turbinei eoliene G90 2MW.

Se reprezintă schema electrică generală a parcului eolian fără punct de compensare a puterii

reactive.

S-a analizat oportunitatea montării unui punct de compensare cu baterii de condensatoare şi s-

a implementat soluţia cu două grupe de baterii de 500 KVAr şi 300 KVAr.

Au fost centralizate datele experimentale ale producţiei de energie electrică la nivelul întregului

parc pe diferite luni ale anului, calculând producţia medie zilnică şi orară.

În urma aplicării algoritmului de calcul pentru compensarea puterii reactive până la factorul de

putere neutral au fost reprezentate grafic dependenţele dintre:

- putera aparentă iniţială şi puterea aparentă după compensare în fucţie de viteza vântului;

- puterea reactivă iniţială şi putera reactivă după compensare în funcţie de viteza vântului.

S-au efectuat calcule de compensare la diferite valori ale factorului de putere, reprezentate

grafic în funcţie de puterea reactivă de compensat.

CUVINTE CHEIE Turbina eoliană, factor de putere, compensare.

BIBLIOGRAFIA

[1] http://rwea.ro/energia-eoliana/energia-eoliana-in-romania/

[2]https://www.google.ro/maps/place/Comuna+Cudalbi/@45.7723178,27.7597223,1380m/dat

a=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40b68578ab7a6a5d:0x9edfcb8c6290d6d6!8m2!3d45.7524876!4d

27.6963441?hl=ro

[3] Victor Emil Lucian, Turbine eoliene. Manual de documentare, proiectare, dimensionare şi

montajul turbinelor eoliene, Ed. Universitară, Bucureşti, 2015.


http://rwea.ro/energia-eoliana/energia-eoliana-in-romania/

https://www.google.ro/maps/place/Comuna+Cudalbi/@45.7723178,27.7597223,1380m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40b68578ab7a6a5d:0x9edfcb8c6290d6d6!8m2!3d45.7524876!4d27.6963441?hl=ro




50

ANALIZA REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE ALE UNEI REŢELE DE MEDIE

TENSIUNE URBANE

MOVILEANU CRISTIAN-GHEORGHIŢĂ

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING. GHEORGHE HAZI


[email protected]

REZUMAT

Lucrarea prezintă analiza regimurilor normale şi de avarie pentru o reţea de 20 kV, urbană de

20/0.4 kV, cu 35 de noduri, cu o putere consumată, în regim de sarcină maximă, de 3.88 MW.

Calculul sarcinilor pe barele de joasă tensiune ale posturilor de transformare s-a realizat pe baza

curentului absorbit de ax în regim de sarcină maximă. Pentru analiza regimurilor s-a utilizat

programul RP V3.1 elaborat în cadrul universităţii. Calculul regimurilor s-a făcut pentru schema

normală de funcţionare la sarcina actuală şi în regim de suprasarcină, în situaţia căderii unor

surse. S-au stabilit punctelor optime de secţionare a axelor de 20 kV. Condiţia de secţionare a

fost reducerea pierderilor de putere şi energie electrică, în regim de durată.

In cazul regimurilor de avarie, la căderea staţiilor sursă, s-a realizat analiza sustenabilităţii

funcţionării reţelei în aceste regimuri.

Din calculele realizate rezultă următoarele: Tensiunile în reţeaua de 20 kV sunt foarte bune la funcţionarea în schemă normală. Tensiunea la

nodurile mai depărtate nu este mai mică de 20.9 kV, dacă tensiunea în staţii este de 21 kV.

Curenţii pe laturi sunt mul mai mici decât valorile admisibile termic. Încărcările maxime în schema

normală nu depăşesc 20% din sarcina admisibilă termic. În ceea ce priveşte încărcarea posturilor de

transformare, acestea sunt încărcate uniform la circa 50% din puterea nominală.

Pierderile de putere activă din reţea sunt de până 1,5 % din puterea injectată în reţea.

Secţionarea optimă a reţelei în schema normală conduce la reducerea pierderilor de putere cu 2.2%.

Pentru regimurile de avarie se poate preciza următoarele: Pierderile de putere cresc cu până la 30%, faţă de regimul normal optimizat. Aceste creşteri sunt

acceptabile, avându-se în vedere faptul că aceste regimuri au o durată limitată în timp, iar scopul

principal urmărit în aceste regimuri este de a asigura alimentarea tuturor consumatorilor.

Încărcările laturilor cresc pe liniile care pleacă din staţii, datorită preluării integrale a sarcinii pe una din

acestea. Totuşi, chiar în regimul de avarie cel mai dificil, încărcarea maximă a unei

CUVINTE CHEIE Regim de funcţionare normală, regim de avarie, pierderi de putere, optimizare.

BIBLIOGRAFIA

[1] Hazi Gh., Reţele electrice, Editura Pim, Iaşi, ISBN 978-606-13-2488-0, 405 p. 2015.

[2] Eremia, M., Crişciu, H., Ungureanu, B., Bulac, C., Analiza asistată de calculator a

regimurilor sistemelor electroenergetice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.



51

SUPERCONDUCTORS – A STEP FORWARD TO ECONOMIC SUSTAINABILITY

POPESCU MIHAELA, VAMAN FLOAREA ROXANA

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ELENA-DANIELA OLARIU

UNIVERSITATEA„ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA,

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Progresul ştiintific de astăzi este dat de valorificarea materialelor supraconductoare în diverse

domenii. Altfel spus, inovarea în secolul XXI este dictată şi de utilizarea cât mai eficientă a

stării de supraconducţie şi a fenomenului de levitaţie magnetică, unul din avantajele acestora

fiind lipsa poluării.

Dezvoltarea de noi tehnologii pe bază de materiale supraconductoare este privită şi

analizată pe plan mondial atât din punct de vedere economic cât şi social. Supraconductorii sunt

utilizaţi în: inginerie electrică şi energetică la cabluri supraconductoare, motoare şi generatoare,

transformatoare, limitatoare de curent, stocarea magnetică a energiei electrice, turbine eoliene

MagLev; industria transporturilor (trenurile MagLev şi TGV); industria electronicii cu noi tipuri

de memorii pentru calculator de mare capacitate, supercomputere şi electronică ultrarapidă, noi

tipuri de dispozitive electronice care funcţionează în zona microundelor sau a radiaţiei THz;

industria telecomunicaţiilor prin filtrele HTS; în domeniul nanotehnologiilor: acceleratoare de

particule; domeniul medical: tomografia medicală prin rezonanţă magnetică nucleară; resurse

naturale şi mediu: separatoare magnetice pentru materii prime feroase sau pentru purificarea

apei şi senzori pentru detecţia minelor (SQUIDs).

Lucrarea îşi propune să prezinte comparativ trei situaţii concrete de utilizare a

supraconductorilor în echipamentele electrice prezentându-se comparativ parametrii tehnici

nominali, costurile economice precum şi avantajele aduse pe piaţă de utilizarea cât mai

frecventă a fenomenului de levitaţie magnetică în construcţia echipamentelor electroenergetice.

În concluzie, superconductorii sunt un ajutor de care nu ne vom putea lipsi datorită

eficienţei economice şi energetice, preciziei şi a uşurinţei în utilizare. Lista aplicaţiilor

materialelor supraconductoare rămâne deschisă şi se îmbogăţeşte permanent.

CUVINTE CHEIE: Supraconductori, eficiență, inovație, sustenabilitate economică, eolian, energetică.

BIBLIOGRAFIE

[1] T.M. Silver, S.X. Dou, J.X. Jin, Application of high temperature superconductors.

[2]E.C. Bascom, J.R. Daconti, D.A. Douglass, Transmission systems, 2006.




52

PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE UTILIZÂND RELEUL

NUMERIC SEPAM

GEANGU ANDREI-CODRIN



[email protected]

REZUMAT

În lucrare se prezintă proiectarea şi realizarea practică a unei instalaţii de protecţii a reţelelor de

medie tensiune cu un releu numeric SEPAM. Sunt arătate următoarele etape în realizarea

proiectului:

Proiectarea instalaţiei de protecţie pentru o linie electrică de medie tensiune în cablu, cu

neutrul tratat prin rezistenţă.

Realizarea practică a instalaţiei utilizând ca element de bază releul numeric SEPAM şi

releul ABB SPER 1B1 C4.

Calculul curenţilor de scurtcircuit şi calculul de reglaj al protecţiilor.

Implementarea reglajelor calculate pe releul numeric cu ajutorul softului SFT 2841.

Sunt prezentate rezultatele obţinute la testele de funcţionare a protecţiilor activate.

Protecţia maximală de curent temporizată.

Protecţia maximală de curent rapidă.

Protecţia maximală de curent homopolară temporizată.

Protecţia maximală de curent homopolară rapidă.

Protecţia maximală de curent de secvenţă inversă.

Protecţia la suprasarcină.

CUVINTE CHEIE Protecţia liniilor, protecţie numerică, curent de defect.

BIBLIOGRAFIA

[1] Merlin Gerin, Sepam series 20, Catalogue, 2005

[2] Schneider Electric, Sepam™ Series 20 & 40 Relays, Quick Start Guide, LaVergne, TN,

USA, may 2007

[3] Schneider Electric, Sepam™ Series 20 Protective Relays. User’s Manual, Schneider Electric

USA 295 Tech Park Drive, Suite 100, LaVergne, TN 37086



53

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE INT PENTRU O REŢEA RURALĂ

CATANOVICI FLORINEL



[email protected]

REZUMAT

În lucrare se prezintă proiectarea lucrărilor de îmbunătăţire a nivelului de tensiune într-o reţea

rurală. Proiectarea s-a realizat în următorii paşi:

Analiza situaţiei energetice din zonă şi stabilirea soluţiei de reabilitare a reţelei de joasă

tensiune existentă.

Alegerea puterii punctului de transformare în funcţie de necesităţile zonei de consum.

Determinarea secţiunilor conductoarelor liniilor de JT.

Calculul căderilor de tensiune din noduri şi capete de reţea.

După implementarea soluţiei de INT rezultă următoarele:

• Reducerea dimensiunii LEA JT de la 10520 m la 7955 m;

• Căderile de tensiune la capăt de reţea s-au redus de la 21,016 % la 8,73 %;

• Reducerea CPT total de la 56155 kW/an la 28082 kW/an;

• Reducerea încărcării trafo de la 93 % la 69 %.

• Prin execuţia lucrărilor din prezenta lucrare, se aduc instalaţiile energetice din zonă la

starea tehnică corespunzătoare din punct de vedere constructiv, eliminându-se riscurile

de accidente de natură electrică sau mecanică atât a personalului de exploatare cât şi a

locuitorilor din zonă.

• Se asigură alimentarea cu energie electrică a consumatorilor la standardele de calitate

corespunzătoare reducându-se căderile de tensiune la capete de reţea şi pierderile de

putere si energie electrică din liniile de 0,4 kV.

CUVINTE CHEIE Îmbunătăţirea nivelului de tensiune, secţiune conductoare, linie electrică aeriană.

BIBLIOGRAFIA

[1] Hazi Gh., Reţele electrice, Editura Pim, Iaşi, ISBN 978-606-13-2488-0, 405 p. 2015.

[2] Prof.dr.ing. DAN COMŞA, Conf.dr.ing. SILVIU DARIE, Şef.lucr.ing. VIRGIL MAIER,

Şef.lucr.ing. MIRCEA CHINDRIŞ, Proiectarea Instalaţiilor Electrice Industriale, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 1983.



54

STUDIUL PERFORMANŢELOR ENERGETICE ALE CNE

DAMIAN MIHĂIŢĂ

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING. ANETA HAZI


[email protected]

REZUMAT

În lucrare se realizează, mai întîi, modelul matematic al circuitului termic al unei CNE. Acesta

constă în relaţii de bilanţ de masă şi energie, ecuaţii de transfer de căldură pentru circuitul termic

în ansamblu şi pentru elementele componente ale circuitului termic, cum sunt generatorul de

abur, turbine de abur, condensatorul, preîncălzitoarele de joasă presiune şi cele de înaltă

presiune, degazorul.

Acest model matematic este aplicat pentru o CNE aflată în exploatare. Sunt evaluaţi

indicatorii energetici care pun în evidenţă performanţele CNE: randamentul circuitului termic,

randamentul global al centralei, consumul specific de combustibil.

Este studiată influenţa unor variabile de funcţionare asupra acestor indicatori. Aceste

variabile sunt: puterea produsă, gradul de ardere al combustibilului, durata de funcţionare

anuală, temperatura apei de răcire în circuitul moderatorului şi cel al condensatorului.

În final, este trasă o concluzie referitoare la modalităţile de îmbunătăţire a

performanţelor energetice ale CNE.

CUVINTE CHEIE CNE, performanțe energetice, model matematic.

BIBLIOGRAFIA

[1] Dănilă, N., Centrale nucleare-electrice, Ed. Academiei Romane, Bucureşti, 1973;

[2] Hazi, A., Producerea energiei electrice şi termice, Editura Pim, Iaşi, 2014;

[3] *** Raport anual 2016 S.N. NUCLEARELECTRICA S.A.



55

ASPECTE LEGATE DE UTILIZAREA SISTEMELOR EOLIENE OFF-SHORE

PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ

GHIAUR CĂTĂLINA, CIUBOTARU ANDREI, TIMIȘENCO IOANA-MARINA, MÎNDRU DIANA-

CRISTINA

PROFESOR COORDONATOR: CONF. DR.ING. ROXANA-MARGARETA GRIGORE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Capabilă să producă de două ori mai multă energie electrică decât eolienele tradiţionale şi

beneficiind de un potenţial eolian considerabil, tehnologia eoliană offshore devine treptat o

parte tot mai importantă din sectorul industrial şi energetic european. Această lucrare reprezintă

o analiză a sistemelor eoliene offshore pentru producerea de energie electrică la nivel european

şi a perspectivelor la nivel local.

Scopul cercetării presupune determinarea etapelor de implementare a tehnologiilor

eoliene offshore şi eficienţa acestor sisteme din punct de vedere energetico-economic, având

drept obiective stabilirea etapelor de implementare şi funcţionare, identificarea metodelor de

integrare în sistemul electroenergetic şi determinarea duratei de viaţă ale acestora. Am studiat

mai multe aspecte legate de structura, etapele de implementare, punerea în funcţiune, integrarea

în sistemul electroenergetic şi bineînţeles rentabilitatea utilizării acestora pe parcursul mai

multor ani, conform statisticilor.

Ca şi studiu de caz, am simulat, prin intermediul programului HOMER, instalarea unui

parc eolian offshore adaptat din punct de vedere tehnologic şi structural, potenţialului eolian şi

condiţiilor climatice din România, în braţul Sulina, zona care dispune de cel mai mare potenţial

eolian din ţară. Rezultatele obţinute confirmă faptul că, deşi energia eoliană offshore la etapa

actuală este suficient de costisitoare şi presupune procese mult mai complicate de instalare a

turbinelor, utilizarea acesteia are o serie de beneficii având posibilitatea de a se transforma dintr-

un sector de nişă într-o industrie de masă, asigurând nu doar energie, dar şi numeroase locuri

de muncă, mediu curat şi un viitor promiţător.

CUVINTE CHEIE Energie electrică, tehnologie Offshore, sistem electroenergetic, industrie, investiţii.

BIBLIOGRAFIA

[1] Myhr A., Levelised cost of energy for offshore floating wind turbines in a life cycle

perspective , Ed. Renewable Energy, London, 2014.

[2] Foxwell D., Offshore Support Jurnal: November, Ed. Riviera Maritime Media Ltd, Enfield,

2017.

[3] Rhodri J., Floating Offshore Wind: Market and Technology Review, Ed. The Carbon Trust,

UK, 2015.

* https://windeurope.org/about-wind/statistics/ (16.11.2017 ora 21:50)


https://windeurope.org/about-wind/statistics/


56

CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECTAREA INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE ŞI DE

PREPARARE A APEI CALDE MENAJERE PENTRU O LOCUINŢĂ DIN SURSE

REGENERABILE DE ENERGIE

SAVIN GEORGEL-GABRIEL

PROFESOR COORDONATOR: CONF.DR.ING. ROXANA-MARGARETA GRIGORE


[email protected]

REZUMAT

În lucrare se prezintă proiectarea unei instalaţii solare pentru încălzirea şi prepararea apei calde

menajere a unei case amplasată în oraşul Bacău. Sunt arătate următoarele etape în realizarea

proiectului:

Prezentarea caracteristicilor energetice ale radiaţiei solare;

Caracterizarea etapelor de conversie a radiaţiei solare în energie termică;

Calculul fracţiei solare;

Realizarea şi testarea unui stand experimental pentru studiul procesului de conversie a

energiei radiaţiei solare în căldură.

Principalele rezultate care se desprind din această lucrare sunt următoarele:

În condiţiile României, în general, şi a zonei Moldovei, în particular, există condiţii

favorabile de utilizare a energiei solare prin conversia termică a acesteia;

Durata posibilă a insolaţiei în zona Moldovei este de 4445...4452 ore/an;

În urma calculelor, pentru municipiul Bacău, s-a obţinut o fracţie solară anuală de

54,39%;

Randamentul pe perioada de testare a procesului de conversie a radiaţiei solare în

căldură, realizat de stand, a avut o valoare de 44,3%;

Dacă s-ar lua măsuri de termoizolare adecvată a circuitelor hidraulice şi elementelor în

contact cu apa şi agentul termic, randamentul de conversie ar creşte pănă la 88,7%.

CUVINTE CHEIE Radiaţie solară, fracţie solară, conversie, randament.

BIBLIOGRAFIA

[1] Bogard J., Conversion d’energie. Machines solares, Faculte Politechnique de Mons-

Belgique;

[2] De Sabata C., Borheas M., Munteanu A., Bazele fizice ale conversiei energiei solare.

Ed.Fada. Timişoara, 1982;

[3] Dănescu Al., Bucurenciu S., Petrescu Şt., Utilizarea energiei solare, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1980;



57

SISTEM DE ORIENTARE A PANOURILOR SOLARE DUPĂ SOARE

HOLMAN GEORGE EDUARD

PROFESOR COORDONATOR: ŞEF LUCRĂRI DR.ING. CIPRIAN AFANASOV

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA,

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚĂ CALCULATOARELOR

[email protected]

REZUMAT

În lucrarea de faţă se prezintă un sistem de orientare a panourilor fotovoltaice după Soare,

autonom din punct de vedere energetic. Orientarea panourilor fotovoltaice este un factor

important de care trebuie să ţinem cont în proiectarea sistemelor de producere a energiei pe baza

radiaţiei solare. Sistemele de orientare solară măresc randamentul sistemului de producere a

energiei, ele menţinând panourile într-o poziţie perpendiculară faţă de razele de lumină.

Randamentul maxim al panourilor fotovoltaice se obţine în momentul când razele Soarelui cad

perpendicular pe panoul fotovoltaic. Majoritatea sistemelor de panouri montate pe acoperişuri

sunt fixe, ceea ce constituie un dezavantaj din punct de vedere al randamentului.

S-a folosit metoda de orientare pe 2 axe. Observăm zilnic, din perspectiva unei locaţii fixe, o

modificare a unghiul faţă de Soare de până la 180° (mai mult vara şi mai puţin iarna). Un panou

solar care are orientare fixă între răsărit şi apus, dimineaţa şi seara va avea pierderi de până la

75%. Aceste pierderi pot fi recuperate cu ajutorul unui sistem de urmărire a Soarelui care va

comanda orientarea panoului cu faţa la lumină pe întreaga durată a zilei.

Trackerele solare sunt dispozitive de urmărire a Soarelui, acestea reglând orientarea panoului

solar pentru a capta radiaţia cea mai puternică. Ca senzori de detectare a intensităţii luminoase

am folosit 4 fotorezistenţe, câte două pentru fiecare axă. Practic orientarea se realizează cu două

circuite electronice independente, fiecare circuit realizând orientarea pe câte o axă.

Schema electrică a cablajului a fost concepută astfel încât sistemul de orientare să funcţioneze

în două moduri atât manual cât şi automat. Pentru ca sistemul şă fie independent energetic, legat de

alimentarea motoarelor de acţionare de pe cele două axe, am folosit un controller de încărcare MPPT

pentru acumulatorul folosit ca sursă de energie. Controller-ul de încărcare MPPT este un dispozitiv, care

ne ajută să extragem maximul disponibil de putere electrică din panoul fotovoltaic, realizând legătura

dintre panoul fotovoltaic şi sistemul de stocare a energiei electrice. Cu ajutorul lui putem impune diferiţi

parametri electrici legaţi de încărcarea acumulatorului de stocare a energiei.

CUVINTE CHEIE Panou solar, poziţionare, tracker solar, actuatoare, fotorezistenţe, controller de încărcare.

BIBLIOGRAFIA

[1] D. Marinescu, V. Nicolae Surse regenrabile de energie, Bucureşti, 2004.

[2] A. Goetzberger, V.U. Hoffmann, 2005. Photovoltaic solar energy generation. Springer,

Berlin.

[3]https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_tracker


https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_tracker


58

ENERGIA SOLARĂ ŞI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

DULGHERIU ELENA ANGELICA, OPRAN CATALIN, RUSU MIRCEA, VIERU IOANA

PROFESOR COORDONATOR: ŞEF LUCRĂRI DR.ING. ELENA-RITA AVRAM

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA,

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ȘI MARITMĂ

[email protected]

REZUMAT

Energia solară este unul dintre cele mai curate tipuri de energie, atât în producţie, cât şi în

utilizare. Dat fiind faptul că energia solară este folosită pe scară largă pentru producerea apei

încălzite şi a energiei electrice, poate fi utilizată chiar şi în ţările sărace din întreaga lume, fiind

una dintre cele mai accesibile energii de pe planetă.

Energia solară se află într-o continuă expansiune, tehnologii noi fiind descoperite

aproape în fiecare zi. În acest articol se vor prezenta metode eficiente de captare a energiei

solare şi echipamente noi folosite pentru colectarea acesteia, precum colectorul solar ceramic

şi celulele solare organice, toate realizate prin tehnologii noi care permit folosirea materialelor

inovative pentru producerea celulelor solare. Articolul va prezenta şi aspecte privind

schimbările meteorologice din România.

CUVINTE CHEIE Energie solară, colector solar, schimbări climatice.

BIBLIOGRAFIA [1] Zukowski Miroslaw, Woroniak Grzegorz, Experimental testing of ceramic solar collectors,

Solar Energy 146 (2017) 532-542.

[2] Sampaioa Priscila Gonçalves Vasconcelos, Gonzálezb Mario Orestes Aguirre, Photovoltaic

solar energy: Conceptual framework, Renewable and Sustainable Energy Reviews 74, 590-601.

[3] Serban Alexandru, Barbu Nicoleta, Ciucescu Nicoleta, Paraschiv Simona and Spiru

Paraschiv, Economic and Environmental Analysis of Investing in Solar Water Heating System,

Sustainability, 2016, vol. 8, issue 12, 1-21.



59

CONSIDERAŢII DESPRE SISTEME HIBRIDE DE PRODUCERE A ENERGIEI

ELECTRICE „PANOURI FOTOVOLTAICE-TURBINE EOLIENE”

TÎRÎȘ VASILE

PROFESOR COORDONATOR: CONF.DR.ING. ROXANA-MARGARETA GRIGORE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

În acestă lucrare se prezintă informaţii legate de sursele de energie utilizate pentru producerea

energiei electrice, modalităţi de conversie a energiei pentru fiecare tehnologie utilizată (panouri

fotovoltaice, turbină eoliană) cât şi ecuaţiile caracteristice fiecărei metode de conversie. De

asemenea, sunt evidenţiate avantajele şi dezavantajele folosirii acestor două metode de

producere a energiei electrice. În final sunt prezentate exemple de sisteme hibiride fotovoltaic-

eolian puse în practică, precum şi o viitoare dezvoltare a temei studiate, în vederea realizării

unui proiect care ar putea fi implementat în practică.

CUVINTE CHEIE Soare, energie, panouri fotovoltaice (PV), turbine eoliene.

BIBLIOGRAFIA

1. C. DE Sabata, M Borneas, B. Rothenstein, A. Munteanu, Bazele fizice ale conversiei

energiei solare, Ed. Facla, Timişoara, 1982.

2. Ruxandra Isăcescu, Soarele Steaua noastră, Ed. Teora, București,1996.

3. Iulian, Constantin; Lazăr, Petru Dan, Energia eoliană: captare şi conversie, Ed. Ştiinţifică

şi enciclopedică, Bucureşti 1985.



60

S8. TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

CAMPUS MĂRĂŞEŞTI 3D

IFRIM ŞTEFAN

PROFESOR COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. DRAGOŞ-ALEXANDRU ANDRIOAIA


[email protected]

REZUMAT

Prezenta lucrare urmăreşte realizarea unei transpuneri a campusului Mărăşeşti, parte a

Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, într-o redare tridimensională, folosind motorul

grafic Prism3D al SCS Software. Prism3D oferă o trusă impresionantă de utilităţi pentru a asista

la crearea de scene de realitate virtuală şi o bună flexibilitate, acesta putând rula pe sisteme de

operare Windows, Linux sau Mac OS [1].

Odată cu apariţia de API-uri pentru programarea graficii pe calculator, precum DirectX sau

OpenGL, a luat naştere şi dorinţa dezvoltatorilor de a realiza simulatoare şi de a recrea cât mai

fidel scene inspirate din lumea reală. Ambiţia mea a fost să pot reproduce într-un mod cât mai

bun cu putinţă campusul Universităţii şi să prezint procesele şi etapele prin care am dus la bun

sfârşit proiectul [2].

Pentru realizarea render-ului a fost necesară folosirea de diverse programe, precum Blender,

Zmodeler, editoare text, editoare hex, DXTBmp pentru procesarea de texturi în format DDS şi

editorul integrat al Prism3D pentru plasarea modelelor in spaţiu. În elaborarea lucrării s-a

respectat scala 1:1, iar toate modelele folosite îşi găsesc corespondent în campusul Mărăşeşti.

Cu tema proiectului în gând şi anume, redarea cât mai fidelă a realităţii, s-au folosit DEM-uri

şi imagini din satelit furnizate de Google pentru rezultate cât mai bune şi erori de amplasare cât

mai reduse.

CUVINTE CHEIE 3D, grafică pe calculator, motor grafic, realitate virtuală, API, render.

BIBLIOGRAFIA

[1] Dorian Dogariu, Elemente de grafică 3D, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, București, 1993.

[2] Naveen Kumari, Computer Graphics, Ed. Katson books, New Delhi, 2014.



61

SISTEM AUTOMAT DE DESCHIDERE USI PRIN INTERMEDIUL

SMART PHONE-ULUI

ADAM MIHAELA


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

In cadrul acestei lucrări s-a realizat o yală electrică comandată prin intermediul unui smart-

phone. Pentru realizarea interfeței cu utilizatorul ce rulează pe smart-phone s-a utilizat

progrаmul Аndroid Studio [1, 2].

Interfața cu utilizatorul permite acționarea yalei prin intermediul butoanelor de comandă.

Smart phone-ul vа comunică cu modulul utilizat pentru comanda yаlei cu аjutorul plăcii

electronice bluetooth HC-06. Modulul utilizat pentru comanda yalei (Arduino UNO), primește

date transmise prin intermediul conexiunii bluetooth de la smartphone și în funcție de datele

transmise, deschide sau închide ușa [3].

Sistemele de control аle аccesului oferă persoаnelor аutorizаte аcces securizаt în interiorul unei

clаdiri de аfаceri, de exemplu, ținând în аcelаși timp depаrte persoаnele neаutorizаte.

Unul dintre cele mаi importаnte elemente аle unei аplicаtii îl reprezintă interfаșа grаfică.

Aceasta se realizează cu ajutorul codului scris în Java, în fișierul “аctivity_mаin.xml”.

Аrduino este o plаtformă electronică programabilă, reazlizată cu ajutorul

microcontrolerului ATmega328P. Limbаjul Аrduino este doаr un set de funcții C / C ++ cаre

pot fi аpelаte de lа codul utilizаtorului. Softwаre-ul utilizat, Аrduino IDE permite scriereа

progrаmelor și încărcаreа lor pe dispozitiv [2].

O cаsă inteligentă vа аsigurа confort, securitаte, sigurаnță și economie. Această aplicație face

parte dintr-o casă inteligentă.

CUVINTE CHEIE

Sistem de acces autorizat, Android, Arduino, HC-06.

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.tutoriаlspoint.com/аndroid (21.03.2017).

[2] Andrioaia D. A., Culea G., Rotar D., Automatic System Of Opening Doors By Using A

Smartphone With Windows Phone, Proceedings of the 10th International Conference on

Industrial Power Engineering, ISSN: 2069 – 9905, pp. 14-15, 2016.

[3] http://аrduino.com (25.03.2017).



62

SISTEM AUTOMAT DE SORTARE PE BAZA ANALIZEI IMAGINII

MELINTE ANDREI-COSMIN


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

În cadrul acestui proiect autorul a realizat un stand experimental ce permite sortarea obiectelor

aflate în mișcare pe o bandă transportoare, în funcție de formă și culoare.

Sistemul de video-inspecţie este alcătuit dintr-o cameră WEB amplasată deasupra benzii

împreună cu un led care ajută la redarea corectă a culorii, eliminând factorii paraziți care

influiențează detecția. Cameră WEB este dispusă în acelaşi plan, aflându-se paralel cu obiectul

analizat. Imaginile transmise de camera WEB sunt analizate de cătra programul realizat în

mediul de dezvoltare MATLAB [1, 2]. Codul sursă permite recunoașterea formelor dar și a

culorilor obiectelor. În funcție de forma și culorea obiectelor programul realizat comandă

sortarea lor.

Standul este compus dintr-o bandă transportoare, care este antrenată de un motor electric ce

conține un redactor de turație. Cele două servomotoare care ajută la sortarea formelor

geometrice în două cutii colectoare, sunt comandate de sistemul de comandă [3].

În urma testelor efectuate s-a dovedit că apariţia umbrelor sau a strălucirilor în imaginea de

analizat poate conduce la apariţia unor grave erori în timpul proceselor de segmentare în vederea

extragerii obiectului din imagine. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-a optat pentru o iluminare

structurată prin utilizarea unei surse de lumină pentru a asigura o iluminare uniformă în zona

de analiză.

CUVINTE CHEIE MATLAB, banda transportoare, camera web, sortare obiecte

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.mathworks.com/(21.10.2017)

[2] Cаstelmаn, K.R. , Digitаl Imаge Processing, Englewood Cliffs, 1996.

[3] Andrioaia D. A., Culea G., Rotar D., The Optimization of the Geometric Parametres of the

Five-Bar Manipulator According to the Given Workspace Using the Method of the Genetic

Algorithm, Quatrieme Colloque Francophone PLUridisciplinaire sur les Matériaux,

l’Environnement et l’Electronique, ISSN 2343 – 9092, Vol. 5, Nr. 1, pp. 10-15, 2015.


https://www.mathworks.com/


63

APLICAŢIE ANDROID PENTRU PROMOVAREA UNIVERSITAŢI „VASILE

ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

PRICOPIE IULIAN NECULAI



[email protected]

REZUMAT

Lucrarea de fața urmarește realizarea unei aplicații Android pentru Universitatea „Vasile

Alecsandri” din Bacău. Scopul lucrării este de a promova Facultatea de Inginerie și de a ajuta

studenții să găsească mai ușor informațiile dorite.

Aplicațiile pentru Android s-a realizat folosind limbajul de programare Java [1] .

A fost utilizat mediul de programare Android Studio pentru desingul interfețelor vizuale și

Android SDK pentru Java [2]. Pentru creare și modificare icon-uri am folosit platforme online.

Interfața utilizator conține orarul pentru studenți, smartstudent, socialnetwork, examene,

admitere, burse. Interfața pentru SmarStudent afișează notele, biblioteca și liga studențească.

SocialNetwork afișează profilurile pe rețelele de socializare ale Facultății de Inginerie.

Interfața pentru admitere afișează numărul de locuri și programele de studii pentru licență și

master precum și actele necesare pentru înscriere. Studenții pot afla mai ușor informațiile legate

de burse și burse Erasmus în interfața burse.

CUVINTE CHEIE android, promovare, java, interfață grafică

BIBLIOGRAFIA

[1] https://developer.android.com/studio/intro/index.html, (20-09-2017).

[2] http://tutorials.jenkov.com/android/index.html, (14-10-2017).





https://developer.android.com/studio/intro/index.html

http://tutorials.jenkov.com/android/index.html


64

DEZVOLTAREA UNUI CALCULATOR DE BORD PENTRU VEHICULE CU

ACŢIONARE PNEUMATICĂ

BURBULEA ALEXANDRU



[email protected]

REZUMAT

Prezenta lucrare urmăreşte realizarea unui calculator de bord pentru vehicule cu acționare

pneumatică. Pentru implementare, se va folosi placa de dezvoltare Orange PI pe care se va

instala sistemul de operare Raspbian.

Placa de dezvoltare va prelua datele prin intermediul portului GPIO privind presiunea aerului

în cilindri, viteza de deplasare a vehiculului precum și accelerația pe cele trei axe și le va afișa

prin intermediul display-ului touchscreen TFT.

Tot prin intermediul display-ului touchscreen TFT, utilizatorul poate comanda claxonul și

semnalizarea.

Se va utiliza o sirenă 12V pentru claxon, led-uri SMD pentru semnalizări.

Orange PI este un computer single-board, adică un calculator pe o singură placă, care poate rula

Android 4.4, Ubuntu, Debian, dar și sisteme compatibile cu Raspberry PI sau Banana PI.

Dispune de 1GB DDR3 memorie SDRAM, un procesor grafic GPU Mali400MP2 cu 600MHz

care suporta OpenGL ES 2.0, spațiul de stocare fiind un slot pentru card-uri de memorie

MicroSD până la 64GB, o placă de rețea 10/100M Ethernet RJ45 și suport pentru cameră

foto/video [1].

Orange PI este asemănător cu Raspberry PI, diferența este că Orange PI utilizează un procesor

Allwinner H3 quad-core destul de puternic. Din fabrică este montată placa de Wi-Fi ceea ce

reduce costul cumpărării altor plăci adiționale.Se poate folosi ca: server wireless, computer,

jocuri, muzică și sunete, filme HD, speaker sau pentru Aplicații Android [2, 3].

CUVINTE CHEIE Android, Orange PI, calculator de bord, Linux, single-board.

BIBLIOGRAFIA

[1] http://www.orangepi.org/ (4.06.2017)

[2] http://Optimusdigital.ro (10.11.2007)

[3] Andrioaia D. A., Rotar D., Determining the Driving System for Robots with Delta 3 DOF

Parallel Structure, Using SolidWorks, Applied Mechanics and Materials, IMANE, ISSN 1662-

7482, Vol. 809-810, pp 1219-1224, 2015.



65

CREAREA UNEI MAŞINI AUTONOME PENTRU CONCURSUL ELECTROMOBILITY

IONOS MIHAI ALIN



[email protected]

REZUMAT

Lucrarea constă în realizarea unui electromobil capabil să funcţioneze în două moduri: În cadrul

primului mod vehiculul trebuie să parcurgă autonom un traseu cu pereti înalți de la start la

finish. Pentru cel de-al doilea mod electromobilul va parcurge același traseu controlat printr-o

aplicație pe un dispozitiv mobil (smatphone).

Comunicarea intre electromobil si smartphone se face wireless prin tehnologia bluetooth.

Datele transmise de smartphone sunt recepţionate de către placa de dezvoltare Arduino Mega

2560 aflată pe electromobil, prin intermediul modulului bluetooth HC-06.

Pentru parcurgerea autonomă, placa Arduino masoară distanța dintre mașină și pereți cu

senzorii ultrasonici montați pe șasiu. Un algoritm va aplica corecții la direcția de mers a mașinii.

Pentru parcurgerea manuală a traseului, aplicația de pe smartphone dispune de patru butoane

direcționale prin care putem controla mișcările electromobilului.

Placa de dezvoltare trimite semnal de control la două drivere electrice, care la rândul lor vor

comanda motoarele să se învartă la turația indicată de placa de dezvoltare. Pentru schimbarea

direcției de mers placa Arduino are doi algoritmi de reglare automată care monitorizeaza

turatiile motoarelor și le modifică conform cerințelor date de algoritmul autonom sau comenzile

directionale primite de la smartphone.

CUVINTE CHEIE Electromobil, Smartphone, Android, Arduino, Bluetooth

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.arduino.cc/ (15.11.2017).

[2] http://www.ladyada.net/learn/arduino/(15.11.2017).




mailto:%[email protected]

https://www.arduino.cc/

http://www.ladyada.net/learn/arduino/(15.11.2017)


66

AUTOMATIZAREA UNEI SPĂLĂTORII AUTO

NICOLAE GHEORGHE

PROFESOR COORDONATOR: PROF.DR.ING. GEORGE CULEA


[email protected]

REZUMAT

Obiectivul lucrării este de a reliza un program pentru comanda procesului de spălarea pentru o

spălătorie auto. Lucrarea își propune să prezinte modul de funționare a unui program pentru

controlul procesului de spălare a unei spălătorii auto ce va fi implementat pe un controler din

gama Twido, produs de firma Schneider. Algoritmul programului va fi creat folosind schema

Grafcet. Codul programului va fi scris pe baza schemei Grafcet ce va conține etapele nesesare

unui proces de spălare a unei mașini: etapa de prespălare, spumare, periere, clătire și uscare.

Pentru a demonstra funcționabilitatea algoritmului ales vom folosi un controler Twido - 20DTK

și modulele acestuia de extensie (TM2DDI16DT și TM2DRA8RT) [1]. Pentru a simula etapele

programului va fi realizată o machetă a unei spălătorii auto ce va conține motoare de curent

continuu de 3V și 24V ce vor fi amplasate pe un stand de aluminiu ce vor acționa terminalele

necesare etapelor de spălare (perii, pompe și banda transportoare) care vor fi comandate prin

intermediul releelor ce vor primi comenzi din partea controlerului logic programabil Twido –

20 DTK. Se vor utiliza cinci senzori cu infraroșu pentru a trimite controlerului informații despre

poziția mașinii într-un anumit post de spălare. Pentru a eficientiza timpul necesar de a menține

o etapă din proces activă, se vor folosi temporizatoare care se vor activa în urma primirii

semnalului de prezență din partea senzorilor cu infraroșu. În final, toate măsurile adaptate

acestui proiect conduc către automatizarea unei spălătorii auto.[2]

CUVINTE CHEIE controler logic programabil, relee, senzor cu infraroșu, twido.

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.schneider-electric.us/en/search/twido+20dtk, (21.11.2017).

[2] http://cadredidactice.ub.ro/culeageorge/files/2017/05/API2016.pdf, (21.11.2017).


https://www.schneider-electric.us/en/search/twido+20dtk

http://cadredidactice.ub.ro/culeageorge/files/2017/05/API2016.pdf


67

S9. INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

UTILIZAREA ARGILELOR CATIONICE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

MIRILĂ DIANA CARMEN, PÎRVAN MĂDĂLINA ȘTEFANIA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. ING. ILEANA DENISA NISTOR

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU, FACULTATEA DE INGINERIE

UNIVERSITATEA QUEBEC AT MONTREAL, DEPARTAMENTUL DE CHIMIE, MONTREAL, CANADA

[email protected]

REZUMAT

Argilele sunt unele dintre cele mai răspândite nanomateriale de pe suprafața pământului, cu o

granulă mică <0,002 mm, fiind alcătuite dintr-un complex de minerale argiloase: kaolinit, illit,

montmorillonit etc. Numeroase avantaje pot fi atinse prin încorporarea în produsele alimentare

a unei mici proporții dintr-o caracteristică de substanță fin divizată: bentonita așa numita

substanță coloidală, compusă în mare parte din montmorillonit mineral. Din punct de vedere

chimic, bentonita poate fi clasificată ca un silicat de aluminiu hidrosolubil, ce diferă de alte

substanțe din această clasă prin faptul că posedă o structură moleculară unică, prezintă calități

de schimb pronunțate de bază, precum și alte caracteristici fizice speciale. Bentonita este

inofensivă atunci când este utilizată în încorporarea "unei mici proporții de bentonită" în

alimentele care tind să se deterioreze rapid, provocând o îmbunătățire substanțială a calităților

lor de păstrare. Bentonita este utilizată în mod obișnuit în industria vinului ca o tehnică de

limpezire pentru eliminarea proteinelor. Din cauza floculării reciproce cu hidrocoloizi încărcați

pozitiv și prin adsorbție, bentonita interacționează cu proteinele, dar și cu alte molecule.

Depleția aromei vinului este cunoscută ca un efect secundar, specific al bentonitei. Dozajul

bentonitei, proba de bentonită și tipul vinului afectează în mod semnificativ reducerea

procentuală a unor compuși ai mirosului activ al vinului alb în timpul limpezirii acestuia. Cele

mai multe dintre substanțele volatile se îndepărtează prin deproteinizare, deoarece acestea pot

fi fixate la macromolecule prin legături slabe și doar câteva molecule active cu miros se elimină

direct cu bentonită prin adsorbție.

CUVINTE CHEIE bentonita, panificație, enologie, smectite, montmorillonit

BIBLIOGRAFIA [1] Fernendes J. P., et all., Unveiling the potential of novel yeast protein extracts in white wines

clarification and stabilization, Front. Chem., 18 March 2015,

| https://doi.org/10.3389/fchem.2015.00020

[2] Ursu A.V., Gros F., Nistor D. I., Djelveh G., Characterization and utilization of a

commercial clay for ammonia adsorption. Influence of operating parameters on gas retaining,

Rev. Chim., 2008, 59(10), 1067-1072.


https://doi.org/10.3389/fchem.2015.00020


68

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA ADAOSULUI DE PROTEINE VEGETALE

ASUPRA CALITĂȚII IAURTULUI

NICOLAE ROTARI, PAUL COSTAN-SPRIVAC, PAULINA ȚURCAN, OLGA BENDERSCHI

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. ING. ADRIANA DABIJA

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

[email protected]

REZUMAT

Noile tendințe de pe piața produselor lactate fermentate se concretizează în obținerea de produse

cu proprietăți funcționale ridicate, dar cu valoare nutritivă și energetică scăzută. Scopul acestui

studiu a fost de a obține un iaurt cu diferite proteine vegetale și de a evalua efectul acestora

asupra calității și termenului de valabilitate al produsului finit. În acest scop, trei proteine

vegetale, în procente diferite (1%, 2%, 3%), au fost adăugate la obținerea în condiții de laborator

a iaurtului. Adaosul de proteine vegetale a condus la modificări semnificative ale calității

iaurtului – produs finit, în ceea ce privește proprietățile reologice, fizico-chimice și senzoriale.

Comportamentul reologic al iaurtului cu cantități diferite de proteine vegetale a fost comparat

cu comportamentul reologic al iaurtului fără adaos de proteine vegetale. Proprietățile fizico-

chimice (pH, sinereză, capacitatea de reținere a apei), proprietățile senzoriale (aspect, culoare,

consistență, miros și gust) și proprietățile reologice ale probelor de iaurt au fost evaluate la

intervale de 7 zile, până la 28 zile de depozitare în condiții de refrigerare. Adaosul de proteine

naturale de cânepă și de făină din semințe de dovleac, două materii prime care nu au mai fost

utilizate până în prezent la obținerea industrială a iaurtului, au condus la acceptarea de către

consumatori a produselor finite și la bune rezultate ale evaluării reologice și fizico-chimice.

Rezultatele au demonstrat că, proteinele vegetale utilizate nu au avut impact negativ asupra

fermentației lactice, iar creșterea concentrației de proteine nu a inhibat dezvoltarea bacteriilor

lactice din cultura inițială. În concluzie, materiile prime vegetale reprezintă cu siguranță o sursă

potențială de proteine care pot fi utile pentru dezvoltarea de noi produse lactate fermentate.

CUVINTE CHEIE făină de dovleac, izolat proteic din mazăre, pudră proteică din cânepă, sinereză

BIBLIOGRAFIA

[1] Akin A., Ozcan T., Functional properties of fermented milk produced with plant proteins.

LWT – Food Science and Technology, 2017, 86, 25-30.

[2] Dabija A., Codină G.G., Sidor A.M., Effect of different fibre addition on the yogurt’s

quality. 17th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM. Section:

Advances in Biotechnology, 2017, 61, 655-663.

[3] Morell P., Hernando I., Llorca E., Fiszman S., Yogurts with an increased protein content

and physically modified starch: rheological, structural, oral digestion and sensory properties

related to enhanced satiating capacity. Food Researsch International, 2015, 70, 64-73.



69

STUDIU PRIVIND MĂRIREA TERMENULUI DE VALABILITATE A UNOR

PRODUSE DIN PĂSTRĂV

SABINA OPROIU, LUCIAN MACOVEI, VERONICA POPESCU, ANDRA VARVARA

COORDONATORI: CONF. UNIV. DR. ING. ADRIANA DABIJA,

CONF. UNIV. DR. ING. MARIA POROCH-SERIȚAN

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

[email protected]

REZUMAT

În România, păstrăvul este cea mai apreciată carne de peşte, datorită gustului deosebit al cărnii,

condiţiile climatice specifice tării noastre favorizând creşterea păstrăvului, în prezent acesta

reprezintă 20,45% din total structură pe specii. Sub raport calitativ, carnea de păstrăv este

superioară celorlalte specii de peşte, îndeosebi sub raportul calităţii proteinelor, dar mai ales a

conţinutului redus de grăsime. Pe plan mondial şi naţional tema de cercetare „mărirea

termenului de valabilitate al produselor alimentare” este de mare actualitate, rezultatele concrete

obţinute au un important impact real pe piaţă. O durată minimală scurtă are o mare implicaţie

economică, deoarece distribuţia produselor se limitează la o arie geografică redusă şi o parte

din produse poate rămâne nevândută, iar o mică parte din produse se poate transforma în

produse neconforme. Lucrarea are drept scop studiul măririi termenului de valabilitate al

semiconservelor din păstrăv prin folosirea unor agenţi naturali (uleiuri esențiale naturale). Probe

de semiconserve de păstrăv prelevate de la un procesator industrial au fost supuse testării prin

aplicarea a diferite uleiuri esențiale în cantitate de 1% (prin pulverizare), produsele obținute

fiind evaluate senzorial, fizico-chimic și microbiologic la intervale de 7 zile, pe o perioadă de

91 de zile, rezultatele obținute fiind comparate cu o probă martor. Utilizarea componentelor

bioactive din diferite plante aromatice şi condimente vegetale la obţinerea industrială a unor

produse din păstrăv în scopul prelungirii termenului de valabilitate al acestora reprezintă o

noutate la nivel naţional, iar la nivel internaţional nu a depăşit-o pe cea de fază de laborator sau

de staţie pilot.

CUVINTE CHEIE semiconserve din păstrăv, componente bioactive, uleiuri esențiale, azot bazic volatil total

BIBLIOGRAFIA [1] Çoban Ö., et al., Protective effect of essential oils on the shlef life of smoked and vacuum

packed rainbow trout fillets, J. Food Sci. Technol., 2014, 51 (10), 2741-2747.

[2] Erkan N., et al., Effect of combined application of plant extract and vacuum packaged

treatment on the quality of hot smoked rainbow trout, Journal of Consumer Protection and Food

Safety, 2011, 6, 419-426.

[3] Yildiz P.O., Combine Effects of Essential Oils and Packaging on Smoked Rainbow Trout

Stored 4ºC, Packaging Technology and Science, 2015, 28, 987-997.



70

IAURTUL, UN ALIMENT VIU CU BENEFICII ASUPRA FLOREI INTESTINALE

LIȚĂ ELENA-GEORGIANA, GĂLĂȚANU MĂDĂLINA-LUCIANA

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR. ING. ANA-MARIA ROȘU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI" DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Iaurtul este un produs fermentat, obținut din lapte de vacă, de capră, de oaie sau de bivoliță sub

acțiunea unei microflore specifice, cum ar filactobacteriile (Lactobacillusbulgaricusși

Streptococustermophilus). Acestea se găsesc în stare vie pe toată perioada de valabilitate a

iaurtului și stimulează refacerea florei intestinale [1]. Iaurtul este unul dintre alimentele cele

mai prietenoase cu sistemul digestiv, ajutând la re-echilibrarea dietei, în raport cu excesul de

grăsimi şi glucide din alimentele „greșite”. Totodată, iaurtul este mai ușor de digerat decât

laptele din care este obținut pentru că bacteriile de fermentare ajută digestia lactozei, pe care

unii dintre noi o tolerăm mai greu. Mai mult decât atât, datorită bacteriilor vii pe care le conține,

iaurtul contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale distrus de alimentația

dezechilibrată sau de abuzul de medicamente, în special de antibiotice, influențând astfel

funcționarea sistemului digestiv și sănătatea în ansamblu[3].

Flora intestinală are un rol important în digestie și în imunitatea organismului. Astfel, flora

intestinală degradează resturile alimentare nedigerate într-o formă în care acestea să poată

tranzita pereții tubului digestiv și să intre în sistemul vascular. Tot flora intestinală participă la

sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) și menține un mediu ostil instalării

bacteriilor patogene potențial cauzatoare de boală.

CUVINTE CHEIE lactate fermentate, iaurt, flora intestinala, tub digestiv, bacterii

BIBLIOGRAFIA [1] http://colonhelp.ro/traieste-sanatos/iaurtul-aliment-viu.html

[2] http://colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/refacerea-florei-intestinale/ce-este-flora-

intestinala.html

[3] https://instilulmeu.ro/iaurtul-prietenul-digestiei/




http://colonhelp.ro/traieste-sanatos/iaurtul-aliment-viu.html

http://colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/refacerea-florei-intestinale/ce-este-flora-intestinala.html

http://colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/refacerea-florei-intestinale/ce-este-flora-intestinala.html

https://instilulmeu.ro/iaurtul-prietenul-digestiei/


71

APLICAȚII ALE ULTRASUNETELOR

CHITIC COCA ELISABETA, MEZAT CODRINA MIHAELA



[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Ultrasunetele (US) sunt o formă de energie mecanică ce se propagă sub forma unor unde de

frecvență superioară limitei de percepție a urechii umane, fiind percepute la o frecvență cuprinsă

între 16 si 20 000 Hz. Sunetele cu frecvența peste limita de audibilitate umană (20 MHz) se

numesc ultrasunete, iar cele cu frecvența sub aceasta, infrasunete. Importanța practică a

ultrasunetelor este legată de lungimea de undă mică a acestora, din această cauză ultrasunetele

pot fi emise și se propagă ca și razele de lumină sub formă de fascicule, spre deosebire de

sunetele obișnuite care se împrăștie în toate direcțiile. Ultrasunetele suferă reflexia si refracția

la suprafața de separare a două medii diferite la fel ca undele luminoase. Ultrasunetele

reprezintă un domeniu de cercetare ce s-a dezvoltat rapid, gasindu-și tot mai mult aplicabilitatea

în diverse domenii cum ar fi: domeniul energetic, tehnica militară, construcșii, electronică,

instalașii industriale, alimentară, medicină, etc. Tehnicile cu ultrasunete sunt relativ ieftine,

simple și economisesc energia, devenind astfel o tehnologie emergent pentru cercetare.

CUVINTE CHEIE ultrasunete, aplicații, avantaje

BIBLIOGRAFIA [1] http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Ultrasunetele-in-tehnica-UTILI54.php

[2] https://www.agerpres.ro/.../stiinta-ultrasunetele-si-infrasunetele-aplicatii-si-masuri-de-p

[3] www.romedic.ro/stiinta-ultrasunetele-si-infrasunetele-aplicatii-si-masuri-de-protectie-0



http://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Ultrasunetele-in-tehnica-UTILI54.php

https://www.agerpres.ro/.../stiinta-ultrasunetele-si-infrasunetele-aplicatii-si-masuri-de-p

http://www.romedic.ro/stiinta-ultrasunetele-si-infrasunetele-aplicatii-si-masuri-de-protectie-0


72

DETERMINAREA FALSIFICARII ULEIULUI DE RICIN

BRINCA ALINA, MAGHINICI ANA-RALUCA, PATRUTA CRISTINA-ANDREEA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. CHIM. CONSTANTIN APETREI

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” DIN GALATI, FACULTATEA DE STIINTE SI MEDIU

[email protected]

REZUMAT

Falsificarea uleiurilor cu un preţ mai mai mare cu uleiuri ieftine este o practică incorectă

cunoscută de mult timp. Odată cu creşterea preciziei metodelor de analiză, şi în special a celor

care folosesc aparate şi instrumente precise, aceste practici frauduloase s-au diminuat. Metodele

instrumentale cum sunt refractometria şi spectrometria în domeniul IR au un potenţial ridicat

de a fi aplicate în acest domeniu deoarece sunt precise, sensibile şi necesită cantităţi mici de

probă.

Obiectivul acestui studiu a fost să se determine dacă metodele refractometrică şi spectrometria

FTIR pot fi utilizate pentru detectarea falsificării uleiului de ricin şi care sunt limitele de

sensibilitate, adică de la ce valoare a concentraţiei procentuale la un nivel de încredere de 99%

falsificarea poate fi detectată.

Probele de analizat au fost ulei de ricin, ulei de floarea soarelui şi amestecuri ale celor două

uleiuri în diferite rapoarte de masă. Amestecurile preparate s-au omogenizat folosind o baie de

ultrasunete Elmasonic. Pentru fiecare probă s-a determinat indicele de refracţie cu un

refractometru Abbe (Optik) şi s-a înregistrat spectrul FTIR folosind un spectometru Brucker

Alpha. Modul de expunere al probei a fost reflectanţa totală atenuată (ATR). Pentru a se putea

dezvolta modele statistice s-au realizat trei măsurători pentru fiecare probă analizată.

Pentru analiza rezultatelor s-a utilizat metoda analizei de varianţă (ANOVA). S-a demonstrat

că, cu metoda care se bazează pe determinarea indicelui de refracție se poate determina

falsificarea uleiului de ricin cu ulei de floarea-soarelui la un nivel al concentrației de 5%.

Prin metoda bazată pe analiza spectrometrică a probelor de ulei falsificat în domeniul IR se

poate determina falsificarea uleiului de ricin cu 1% ulei de floarea soarelui. De asemenea,

utilizând această metodă de analiză s-a observat că nu există diferenţe semnificative din punct

de vedere statistic în cazul analizei uleiului de ricin provenit din diferite surse comerciale.

Metodele sunt rapide, simple, reproductibile, necesită cantităţi mici de probă de analizat și nu

necesită nici un reactiv chimic.

CUVINTE CHEIE spectrometrie, refractometrie, ulei de ricin, ulei de floarea soarelui, ANOVA

BIBLIOGRAFIA [1] Gunstone F. D., Vegetable Oils in Food Technology: Composition, Properties and Uses.

CRC Press, 2002.

[2] Apetrei C., Corn and Coconut Oil: Antioxidant Properties, Uses and Health Benefits. Nova

Publishers, 2015.

[3] Dăneţ A. F., Analiză instrumentală, partea I. Editura Universităţii din Bucureşti, 2010.



73

STUDIUL SPECTROFOTOMETRIC AL UNOR COLORANŢI DIN PRODUSE

ALIMENTARE

COSTACHE MĂDĂLINA, NEDELCU VALENTINA, POLODEANU LUMINIŢA, MELINTE GABRIELA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. CHIM. CONSTANTIN APETREI

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” DIN GALATI, FACULTATEA DE STIINTE SI MEDIU

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Determinarea calitativă şi cantitativă a aditivilor în diferite produse alimentare este un domeniu

de interes, atât din punct de vedere ştiinţific cât şi practic, deoarece controlul de calitate

presupune identificarea compuşilor şi determinarea concentraţiilor acestora. Metoda

spectrofotometrică poate fi aplicată cu succes în astfel de studii deoarece este sensibilă, precisă

şi este uşor de implementat pentru detecţia coloranţilor folosiţi în industria alimentară.

Obiectivele acestui studiu au fost analiza spectrofotometrică a soluţiilor de coloranţi în soluţii

cu diferite valori ale pH-ului, studiul soluţiilor care conţin doi sau mai mulţi coloranţi,

identificarea unor coloraţi în produse alimentare, realizarea dreptelor de etalonare şi

determinarea cantitativă a acestor coloranţi.

Pentru determinarea coloranţilor s-au folosit o serie de produse alimentare, cu diferite culori,

cu sunt drajeuri cu glazură, bomboane gumate şi jeleuri. Alte studiate probe au fost cele de

muştar pentru a se determina dacă există diferenţe între muştarul de Tecuci şi alte tipuri de

muştar din punctul de vedere al folosirii coloranţilor. Pentru înregistrarea spectrelor s-a folosit

spectrofotometrul Raylight 1601 (Analytical Instrument Corporation).

Rezultatele obţinute au confirmat unicitatea spectrelor de absorbţie a trei coloranţi alimentari,

E122 - azorubina (Carmoisine); E133 – albastru brilliant FCF (Brilliant Blue) şi E102 –

tartrazina. Lungimea de undă caracteristică maximului de absorbţie din domeniul vizibil nu este

afectat de pH-ul soluţiei în domeniul 3-6, si nu există interferenţe la determinarea simultană a

celor trei coloranţi. Dreptele de etalonare au arătat că există relaţii de linearitate între absorbanţă

şi concentraţie, cu coeficienţi de determinare mai mari de 0,98. Studiul produselor alimenatare

au condus la identificarea şi cuantificarea coloranţilor cu o precizie foarte bună, eroarea de

determinare cantitativă fiind de 1%.

CUVINTE CHEIE spectrofotometrie, colorant alimentar, pH, absorbanţă, concentraţie

BIBLIOGRAFIA [1] C. Banu, N. Buţu, C. Lungu, P. Alexe, D. Răsmeriţă, C. Vizireanu. Aditivi şi ingrediente

pentru industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000.

[2] A. F. Dăneţ. Analiză instrumentală, partea I, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010.




74

IMPACTUL FRUCTELOR DE MĂCEȘE ȘI PĂDUCEL ASUPRA INDICILOR DE

CALITATE ȘI TEHNOLOGICI AI PÂINII DE GRÂU

ZUBCU VICTORIA

COORDONATOR: CONF.UNIV.DR. ECATERINA COVACI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI, FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR, CHIȘINAU,

REPUBLICA MOLDOVA

[email protected]

REZUMAT

În condițiile actuale de dezvoltare tehnologică, elaborarea unor produse alimentare funcționale

este o prioritate atît pe plan economic cît și nutritional. Pâinea este un produs de primă necesitate

pentru consumatori, unul din multele produse care are o cerere nesfîrşită, un produs uşor

alterabil şi cu un cost relativ mic [1]. În acest scop a fost efectuat studiul bibliografic și

experimental pentru a stabili principiile de încorporare a fructelor de măceșe și păducel bogate

în antioxidanţi în procesul de fabricare a pâinii [2]. Fructele de măceşe şi păducel au fost uscate

la temperatura 18 ÷ 20°C, mărunțite, cernute (10 μm) și adăugate separat în proporție de 0,5;

1,2 și 3 % din volumul total de făină de grâu. Elucidarea impactului acestora asupra

proprietăţilor fizico-chimice, tehnologice şi microbiologice a produsului finit a permis

constatările: parametrul tehnologic – aciditatea pâinii creşte proporţional cu cantitatitea de făină

de măceş şi păducel incorporată, ne depăşind limitele de 1,5 ÷ 3,5 grade de aciditate. S-a

constatat o ameliorare a porozităţii miezului pâinii cu 15 % și o creştere a capacităţii

antioxidante între 0,6 ÷ 2,4 unități față de proba martor. De asemenea, nivelul de inhibare a

dezvoltării speciei Bacillus Mesentericus asupra probelor de pâine este direct proporţional cu

cantitatea de făină de măceş şi păducel incorporată. Durata de stabilitate microbiologică a

probelor s-a mărit până la 120 ore în cazul 3 % făină de păducel şi depășește 144 ore pentru cea

de măceş, comparativ cu proba martor de 48 ore. Degustatorii au apreciat cu punctaj maxim

probele cu 1 % făină de măceş și 2 % făina de păducel incorporată. Compoziţia şi tehnologia

de fabricare a pâinii cu adaos de făină din fructe uscate de măceşe şi păducel au fost elaborate

și pot fi utilizate pe scară industrială în tehnologia panificației.

CUVINTE CHEIE indici de calitate, măceș, tehnologia de fabricare, pâine, păducel

BIBLIOGRAFIA

[1] Banu C., ş.a, Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000.

[2] Debuigne G., Couplan F., Petit Larousse des plantes médicinales, Ed. Larousse, Paris, 2009.



75

CRENVURȘTI PENTRU COPII CU ADAOSURI VEGETALE

GALIȚ IRINA

COORDONATORI: CONF.UNIV. DR. SILVIA RUBȚOV, CONF.UNIV. DR. ECATERINA COVACI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI, FACULTATEA TEHNOLOGIA ALIMENTELOR, CHIȘINAU,

REPUBLICA MOLDOVA

[email protected]

REZUMAT

Carnea şi produsele de carne sunt componente importante ale dietei unei mari părţi din populaţia

lumii. Adaosurile vegetale sunt surse biologic active, care incluse în alimentația umană, sunt

potențial capabile de a demonstra efecte curative și preventive [1]. Studiul bibliografic și

experimental a studiat impactul adausurilor vegetale bogate în antioxidanți (fructe uscate de

măceș și păducel) în procesul de fabricare a salamurilor de tip emulsie – crenvurști pentru copii

[2]. Fructele de măceşe şi păducel au fost uscate la temperatura, mărunțite, cernute și adăugate

separat în proporție de 5 % din volumul total de ingrediente administrate. Ca rezultat al aportului

de antioxidanți și nutrienți în preparatele de carne elaborate s-a constatat că masa probelor nu

s-a modificat semnificativ, conținutul și forma batoanelor a rămas constantă în timpul

depozitării (temperatura 2 ÷ 5 °C, umiditatea 75 %). Parametrul chimic – activitatea apei pe

durata păstrării probelor timp de 248 ore s-a majorat cu 0,015 unități la administrarea făinii de

păducel și respectiv cu 0,018 unități pentru cea de măceș comparativ cu valoarea 0,04 unități la

proba martor. Lotul de crenvurști fabricat cu fructe uscate de măceșe și cel cu păducel au

prezentat o stabilitate microbiologică ridicată în limitele 10·102 micro-organisme mezofile

aerobe și facultativ anaerobe per 1 gram produs (specii din genul Salmonella, Staphylococcus

aureus, Escherichia coli nu au fost detectate). Probele cu adaosuri vegetale horticole au fost

apreciate de degustatori pentru gustul și aroma particulare de materie primă vegetală.

Compoziţia şi tehnologia de fabricare a crenvurștilor pentru copii cu adaosuri vegetale horticole

(făină de fructe uscate de măceșe și păducel) a fost elaborată, discutată ulterior cu tehnologii

din fabricile naționale „Carmez” și „Mezellini” și redactat un standard de fabricare la nivel de

proiect de ramură.

CUVINTE CHEIE crenvurști, măceș, păducel, tehnologia de fabricare

BIBLIOGRAFIA [1] Belz G.G., et al., Camphor-Crataegus berry extract combination dose-dependently reduces

tilt induced fall in blood pressure in orthostatic hypotension, Phytomedicine, 2002, (9), 581–

588.

[2] Paule D., Technologies des produits de charcuterie et des salaisons. Ed. Tee. Doc. Lavoisier,

Paris, 2006.



76

BENEFICIILE ŞI EFECTELE FRUCTELOR GOJI (LYCIUM BARBARUM) ASUPRA

SĂNĂTĂŢII

BURCĂ FRANCISCA-BIANCA, SPĂTARU VIOLETA-IONELA

COORDONATOR: ASIST.UNIV.DR.ING. ANA-MARIA GEORGESCU


[email protected]

REZUMAT

Fructele goji (Lycium barbarum L.) sunt cunoscute pentru aportul activităţii biologice şi a

efectelor benefice asupra stării de sănătate. Acestea sunt fructe de pădure de culoare roşiatică,

originare din China şi au fost folosite de mult timp în medicina tradiţională pentru îmbunătăţirea

vederii, prevenirea diabetului, a hipertensiunii arteriale, întărirea sistemului imunitar şi pentru

ameliorarea simptomelor de oboseală, îmbunătăţirea circulaţiei sangvine [1, 2]. Fructele coapte

au fost folosite în țările asiatice ca plante tradiționale medicinale și ca alimente funcționale, ele

putând fi consumate ca atare, gătite sau uscate, dar şi sub formă de ceai, sucuri sau băuturi

medicinale. S-a demonstrat ştiinţific, că Lycium barbarum are proprietăţi antioxidante, anti-

îmbătrânire, anti-diabetice, anticarcinogenice, neuroprotectoare şi stimulatoare a sistemului

imunitar [3]. Fructele goji au o valoare nutritivă semnificativă, fiind o excelentă sursă de

macronutrienţi: carbohidraţi (46%), proteine (13%), lipide (1,5%) şi fibre (16%). De asemenea,

conţin minerale (Cu, Mg, Mn şi Se), riboflavine, tiamine, alcaloizi, acid nicotinic. Fiecare 100

g de fructe conţine până la 60 mg calciu; 5,4 mg fier; 434 mg potasiu; 1,48 mL zinc şi 48 mg

vitamina C. Compusul fitochimic, beta-sitosterolul are efect benefic asupra organismului uman

prin micşorarea valorilor colesterolului din sânge. Betaina, compus care ajută atât la scăderea

în greutate, cât şi la scăderea nivelului de homocisteină (proteină asociată unui risc ridicat de

boli de inimia şi inflamaţie) din organism, se găseşte din abundenţă în fructele goji.

CUVINTE CHEIE fructe goji, imunitate, polizaharide, antioxidanţi, anti-îmbătrânire

BIBLIOGRAFIA

[1] A. C. Pedro, J. B. B. Maurer, S. F. Zawadzki-Baggio, S. Ávila, G. M. Maciel, C. W. I.

Haminiuk, Bioactive compounds of organic goji berry (Lycium barbarum L.) prevents oxidative

deterioration of soybean oil, Industrial Crops and Products, 2017.

[2] H. Amagase, N. R. Farnsworth, A review of botanical characteristics, phytochemistry,

clinical relevance in efficacy and safety of Lycium barbarum fruit (Goji), Food Research

International, 2011, 44, 1702–1717.

[3] Potterat, O., Goji (Lycium barbarum and L. chinense): Phytochemistry, pharmacology and

safety in the perspective of traditional uses and recent popularity. Planta Medica, 2009, 76 (1),

7−19.



77

DETERMINAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE

VINULUI DIN ZONA PURCARI, REPUBLICA MOLDOVA

TRIGUC RENATA

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. ING. IOAN GONTARIU

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE”, SUCEAVA, FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA

triguc.renata@gmailcom,

[email protected]

REZUMAT

Vinul alb este cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidante, cu rol de

refacere a celulelor și țesuturilor. Conține substanțe cu efect antiinflamator în condițiile în care

coaja strugurilor a fost lăsată să fermenteze alături.

În această lucrare doresc să prezint producerea vinului alb sec Chardonnay din podgoria Purcari.

Vinul este maturat în butoaie de stejar timp de cel puțin 6 luni. Acest vin extraodrinar se remarcă

prin aroma fină de flori cu nuanțe de fructe exotice, gust delicat, armonios de migdală amăruie

dată de compușii non-izoprenoidici și terpene, având o culoare galben-aurie.

În opinia mea, combinarea solurilor bogate și luminii de pe meleagurile podgoriei Purcari, R.

Moldova constituie secretul acestui vin care este în topul vinurilor pe piața de desfacere. În

această lucrare s-au efectuat analize, studiile realizate au concluzionat, că vinurile obținute din

același soi, în aceleași podgorii , nu pot avea aceleași caracteristici fizico-chimice, respectiv

concentrație alcoolică, aciditate totală sau zaharuri reducătoare.

CUVINTE CHEIE vin alb; podgorie; caracteristici fizico-chimice; soluri;

BIBLIOGRAFIA [1] Banu C., ș.a., – Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1998.

[2] Cotea V., D., Sauciuc J., Tratat de Oenologie, vol. II, Ed. Ceres, Bucureşti,1988.

[3] Pomohaci N., Stoian V., Gheorghiță M., Sîrghi C.,Cotea V. V., Nămoloșanu I., Prelucrarea

strugurilor şi producerea vinurilor, vol. I, Editura Ceres, Bucureşti, 2000.

mailto:triguc.renata@gmailcom



78

PROPRIETĂŢILE TERAPEUTICE ALE PRODUSELOR APICOLE

LUPU MARIANA

COORDONATOR: ASIST. UNIV. DR. ING. ANA-MARIA GEORGESCU


[email protected]

REZUMAT

Mierea de albine şi produsele apicole (polenul, păstura, ceara, lăptişorul de matcă, propolisul,

veninul de albine şi apilarnilul) au fost folosite în alimentaţia omului din timpuri străvechi, fiind

produsele cele mai complexe din punct de vedere biologic şi contribuind semnificativ la

întărirea sistemului imunitar. Ca aliment, mierea este o sursă de carbohidraţi, uşor digestibilă,

naturală şi care furnizează rapid energie. Substanţele pe care le conţine (minerale, vitamine,

enzime) sunt foarte uşor de asimilat de către organism. Mierea este un puternic antiinfecţios

natural, care acţionează asupra principalelor sisteme şi aparate din organism, de la tubul digestiv

şi căile respiratorii, până la nivelul pielii şi al mucoaselor. Este un puternic stimulent al digestiei

şi al metabolismului, favorizează tranzitul intestinal, ajutând la eliminarea promptă a toxinelor

din organism. Mierea menţine echilibrul endocrin, ajutând la reglarea activităţii principalelor

glande din corp producătoare de hormoni [1, 2]. Polenul, elementul mascul al florii, este un

rezervor de acizi ribo şi dezoxiribonucleici. Este un aliment complet, conţinând toţi aminoacizii

esenţiali şi neesenţiali, care îl transformă într-o hrană proteică completă. Propolisul are

proprietăți antiseptice, antifungice și cicatrizante fiind folosit pentru tratare și ameliorare: afte,

gingivite, abcese dentare, parodontoze, angine, laringită, traheită, sinuzită, rinită, gripă,

bronșită, pneumonie, ulcer gastric și duodenal, gastrite, colite, perturbarea florei intestinale,

cistite, nefrite, prostatită [2]. Lăptișorul de matcă crește imunitatea și rezistența la efort fizic și

intelectual, acționează benefic asupra sistemului nervos, îmbunătățește nivelul energetic

general, ajută la reducerea colesterolului din sânge, ajută la prevenția cazurilor de răceală și

gripă și întârzie procesul de îmbătrânire. Păstura, denumită popular “pâinea albinelor” este

polenul fermentat de albine, în condițiile naturale ale stupului, ajutând la detoxifierea

organismului, protejarea ficatului și a tubului digestiv, reducerea colesterolului din sânge,

previnirea și tratarea anemiilor și întărirea sistemul imunitar.

CUVINTE CHEIE miere de albine, polen, propolis, laptișor de matcă, păstură

BIBLIOGRAFIA

[1] K. Grigoryan, Regulating Safety of Traditional and Ethnic Foods, Edited by: V. Prakash, O.

Martin-Belloso, L. Keener, S. B. Astley, S. Braun, H. McMahon and H. Lelieveld, Chapter 12:

Safety of Honey, 2016, 217-246.

[2] A. Pascoal, X. Feás, T. Dias, L. G. Dias, L.M. Estevinho, Microbiology for Surgical

Infections, Diagnosis, Prognosis and Treatment, Chapter 13: The Role of Honey and Propolis

in the Treatment of Infected Wounds, 2014, 221–234.



79

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP LA FABRICAREA PRAFULUI DE OUĂ

BEJAN ANA-MARIA, MUNTEANU (TROFOR) CRISTINA DANIELA

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR. ING. MIRELA SUCEVEANU


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Oul este un aliment complet, care conține într-un volum mic toate substanțele nutritive necesare

organismului: substanțe proteice, grăsimi, vitamine și substanțe minerale (în special fosfor și

potasiu). Praful de ouă este un produs alimentar obţinut prin deshidratarea melanjului de ouă,

melanj care este supus în prealabil unei pasteurizări. Praful de ouă poate fi folosit ca atare, dar

şi sub formă rehidratată. Dintre domeniile în care praful de ouă integral îşi găseşte utilizarea se

enumeră: panificaţia (brutării, cofetării, patiserii, paste făinoase), obţinerea îngheţatei,

maionezelor, băuturilor pe bază de ou etc.

Avantajele pe care le prezintă praful de ouă faţă de ouăle proaspete sunt numeroase: prețul,

greutatea per volum redusă, termenul de valabilitate mare (12-18 luni), necesarul de spaţii de

stocare mai mici (1 kg praf de ou integral corespunde la 85-90 de ouă), lipsa nevoii de

refrigerare. Alte argumente tehnologice în favoarea utilizării prafului de ouă:

Ca urmare a procesării termice prin pasteurizare (temp. 62-66 °C, timp 4,4 sec.) se elimină

riscul unor infecţii alimentare, în special cu bacterii de tip Salmonella, specifică păsărilor;

Prezintă siguranţă în prelucrare prin eliminarea riscului de alterare a ouălor;

Aprovizionarea se poate face constant şi fără fluctuaţii de calitate a ouălor.

Este binecunoscut faptul că în ultimul timp se pune accentul pe obținerea de produse care să fie

sigure din punct de vedere alimentar. În acest sens, prezenta lucrare vizează utilizarea sistemului

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) la fabricarea prafului de ouă integral și

include următoarele etape: (1) descrierea produsului „praf de ouă integral” şi a utilizării

intenţionate; (2) descrierea diagramei de flux, cu respectarea etapelor tehnologice de prelucrare

a ouălor: recepție materii prime, depozitare materii prime, recepţie ambalaje și materiale

auxiliare, spargere ouă, filtrare melanj ouă, omogenizare, pasteurizare melanj ouă, atomizare,

dozare, ambalare, depozitare, livrare; (3) identificarea, analiza şi evaluarea pericolelor în cadrul

tehnologiei de procesare a ouălor; stabilirea măsurilor preventive;

(4) determinarea punctelor critice de control (PCC); (5) stabilirea limitelor critice de control

pentru fiecare PCC; (6) stabilirea sistemului de monitorizare pentru a identifica deviaţiile de la

valorile limită admisibile; (7) stabilirea acțiunilor corective; (8) evaluarea eficacităţii sistemului

HACCP; (9) înregistrarea și păstrarea documentaţiei.

CUVINTE CHEIE evaluarea pericolelor, Hazard Analysis Critical Control Point, ouă, PCC, siguranţă alimentară

BIBLIOGRAFIA

[1] EEPA – European Egg Processors Association: Guide to good manufacturing practice for

"liquid, concentrated, frozen and dried egg products" used as food ingredients, 2011.

[2] Keerthirathne, T.P., Ross, K., Fallowfield, H., Whiley, H.: Pathogens, 2016, 5(4), 63-68.




80

INTENSIFICAREA PROCESELOR PRIN UTILIZAREA RADIOFRECVENȚELOR

AGAFIȚEI ALEXANDRU IONUȚ, DIACONU GABRIEL, POCHIU MARINEL


UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI¨ DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea pregătită de noi pentru Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești

“Ingineria – Profesia Viitorului”, ediția I, este denumită “Intensificarea proceselor prin

utilizarea radiofrecvențelor”.

Urmează, deci, să abordăm o temă de o actualitate destul de mare, intens cercetată mai ales in

ultimul timp. Am aflat că prin utilizarea radiofrecvențelor în cursul unor procese, le putem

intensifica și astfel ajungem la rezultatul dorit într-un timp mult mai scurt și scădem drastic

costul de producție.

Cunoașterea utilizării radiofrecvențelor prezintă o importanță deosebită, deoarece acestea pot fi

aplicate în domenii precum medicină, agricultură, industie etc și ne ușurează munca menținând

calitatea produsului finit.

Multe dintre utilizările radiofrecvențelor au fost testate și sunt folosite cu success în întreaga

lume, dar sunt în continuare privite cu reticență de foarte mulți oameni. Un alt impediment în

utilizarea lor este si costul echipamentelor destul de ridicat, lucru care îi impiedică pe mulți să

îmbrățișeze cu drag avansul tehnologic și să se gândească la economiile viitoare pe care le pot

face utilizând radiofrecvențele.

Motivația alegerii temei propuse s-a născut prin elaborarea subiectului la orele de curs, unde

noi împreună cu doamna profesor am avut câteva discuții interesante pe această temă.

Toate cele prezentate mai sus ne-au stârnit curiozitatea și interesul și ne-au determinat să alegem

această temă iar acest lucru presupune să ne documentăm într-un mod cât mai serios și să

înțelegem fenomenele implicate.

CUVINTE CHEIE

radiofrecvență, proces, cercetare, temă

BIBLIOGRAFIA

[1] Cora Iftode, Contributii la dozimetria de radiofrecventa in expunerile controlate ale probelor

biologice, Editura Politehnica, Timișoara, 2012.





81

IMPORTANȚA CONSUMULUI DE PRODUSE LACTATE - BRANZA TELEMEA CU

INGLOBARE DE PROTEINE SERICE

NECULEA MĂDĂLINA-ELENA

COORDONATORI: PROF. DR. ING. ILEANA DENISA NISTOR, CONF. DR. ING. VASILICA ALISA ARUȘ

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI¨DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Industria fabricării brânzeturilor ocupă un loc important în industria alimentară a sectorului

agroalimentar.

Obținerea brânzei telemea are la bază procesul de reticulare a componentelor principale ale

laptelui (proteine, glucide, grăsime, săruri minerale, enzime), într-o rețea formată din globule

de grăsime, pungi de zer și elemente nutritive. Această rețea complexă se transformă în brânză

telemea în urma procesului de maturare în zer.

Brânza telemea din lapte de vacă cu înglobarea proteinelor serice (lactoalbumina și

lactoglobulina) este un sortiment de brânză cu o valoare nutrițională superioară și prevede

înglobarea proteinelor serice în masa de brânză (Gh. M. Costin, 1965).

Înglobarea proteinelor serice în brânza telemea este o tehnică nouă de fabricare a brânzeturilor

în scopul obținerii unui produs cu valoare alimentară și proprietăți organoleptice superioare

(Gh. M. Costin, 1965).

În această lucrare este prezentat importanța consumului de brânzeturi și tehnologia de fabricare

a brânzei telemea cu înglobare de proteine serice.

CUVINTE CHEIE brânză telemea, proteine serice, componente nutritive, beneficii pentru sănătate, tehnologia de fabricare

BIBLIOGRAFIA

[1] Costin G. M.‚ Știința și ingineria fabricării brânzeturilor, Editura Academica, 2003.

[2] Guș C.‚ Laptele și derivatele sale, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.

[3] Jimborean M. A., Țibulcă D.‚Tehnologia de fabricare a brânzeturilor, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca, 2006.



82

CIDRUL – COCKTAIL DE ANTIOXIDANŢI

ŞTEFAN MARIAN LUCIAN , CREŢU ALEXANDRU, MUHULICĂ MĂDĂLINA

COORDONATOR: ASIST. UNIV. DR. ING. GABRIELA MUNTIANU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI¨ DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Cidrul este o băutură fermentată obţinută în special din mere dar şi din pere sau gutui.

Producţiile obtinuţe din plantaţiile de mere depăşesc adeseori posibilităţile de valorificare şi

depozitare în stare proaspătă, obligând producătorii să le transforme în băuturi fermentate,

denumite cidruri sau vinuri de mere. Tăria cidrului variază de la un sortiment la altul și poate fi

de doar 1,2% alcool, până la chiar 12% alcool. Cidrul preia majoritatea vitaminelor din fructul

din care este obţinut, devenind astfel un adevărat aliat al sănătații. Acesta prezintă un conținut

bogat de antioxidanți precum fenoli, flavonoide și carotenoide ceea ce ajută la menținerea unui

corp sănătos și care joacă un rol esențial în prevenirea dezvoltării tumorilor și a bolilor

cardiovasculare. Totodată, cidrul conține și vitamine cum sunt vitaminele C, B1, B2, E, PP și K.

Merele din diferite sortimente, de preferat sortimente mai acrişoare dar sănătoase, bine coapte

şi nelovite, sunt spălate şi zvântate. Acestea se măruntesc prin diferite procedee în vase de inox

sau emailate rezultând sucul de mere. Sucul se tratează cu soluţie SO2 5-6% pentru a păstra

antioxidanţii din măr care conduc la înnegrirea mustului obţinut. Mustul limpede sulfitat,

conţinând zaharuri este supus corectării concentraţiei de zahăr prin adaos de zahăr. Mustul se

pregăteşte pentru însămânţare cu inoculul de drojdii pregatite în prealabil. Durata fermentaţiei

zgomotoase în condiţii normale durează aproximativ 7 - 10 zile, după care se continuă lent încă

câteva zile. După 2 - 3 săptămâni după terminarea fermentaţiei, cidrul se limpezeşte şi se trage

de pe drojdie transferându-se în sticle pentru a fi consumat ulterior Cidrul astfel obţinut poate

fi consumat rece, la o temperatura de 10-120C.

CUVINTE CHEIE măr, cidru, antioxidanţi, must, zahăr

BIBLIOGRAFIA [1] Banu C., Dorin S., Ianiţchi D., Săhleanu E., Stilul de viaţă şi îmbătrânirea, Editura ASAB,

Bucureşti, 2011.

[2] Banu C., Tratat de industrie alimentară. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, Bucureşti,

2009.

[3] http://www.madehow.com/Volume-4/Cider.html


http://www.madehow.com/Volume-4/Cider.html


83

STUDIU ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBŢINERE A PÂINII SEMIALBE CU SECARĂ

GROSU EMANUEL VLĂDUŢ, BORDEA ALINA ALEXANDRA

COORDONATOR: ŞEF LUCRĂRI DR. ING. PLATON NICOLETA


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Motivaţia elaborării acestei lucrări ştiinţifice este datorată studiului asupra influenţei pe care o

are utilizarea făinei de secară în panificaţie, precum şi rolul funcţional în alimentaţie. Făina de

secară aduce o serie de beneficii organismului prin compoziţia sa chimică, în special de

vitаmine (А, B1, B2, B3, B6, B9 şi E) şi conţinut semnificаtiv de micro - şi mаcroelemente:

mаgneziu, zinc, fosfor, cupru, siliciu, bor, sodiu, seleniu etc. Combinаţiа de potаsiu, mаgneziu,

fier şi seleniu ce se аflă în boаbele de secаră este foаrte importаntă pentru bunа funcţionаre а

sistemului cаrdiovаsculаr. Dаtorită conţinutului mаre de iod, secаrа imbunătăţeşte bunа

funcţionаre а glаndei tiroide şi menţine sаnаtаteа аcesteiа. Secаrа previne îmbătrânireа

premаtură а orgаnismului şi tumorile cаncerigene dаtorită conţinutului de vitаminа E şi seleniu.

Secаrа conţine proteine cu conţinut mаre de аminoаcizi, ce sunt din punct de vedere cаlitаtiv,

superiori celor din grâu. Boаbele de secаră lа fel cа seminţele de in conţin аcizi grаşi

polinesаturаţi Omegа - 3 şi Omegа - 6. De аsemeneа conţine zаhаruri (monozаhаride,

polizаhаride, di-, tri-, tetrаzаhаride), fibre, аmidon şi аltele.

Se cunosc două metode de preparare a aluatului: metoda directă (monofazică) şi metoda

indirectă (bifazică şi trifazică). În aceastã lucrare am ales ca metodã de preparare, metoda

bifazicã datoritã avantajelor pe care le aduce. Dintre aceeste avantaje a metodei bifazice

enumerăm: аluаtul se mаturizeаză din punct de vedere reologic mаi repede; se folosește o

cаntitаte mаi mică de drojdie; pâineа se obține de cаlitаte superioаră, (cu gust și аromă mult

mai plăcută și durаtă de prospețime mаi îndelungаtă) etc.

CUVINTELE CHEIE secară, pâine, grâu, organism, beneficii, făină

BIBLIOGRAFIA

[1] Leonte, M., Biochimiа şi tehnologiа pаnificаţiei, Ed. Crigаrux, 2000.

[2] Bаnu, C. coordonаtor, ş.а., Mаnuаlul inginerului de industrie аlimentаră, Vol. I, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1998.




84

STUDIUL ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A UNTULUI

HANU MĂDĂLINA-ALINA, POPA MĂDĂLINA-GEORGIANA, DANALACHE RALUCA-IOANA

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR. ING. PLATON NICOLETA

UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI’’ DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Consumul moderat de unt de către persoanele sănătoase, active cu mecanism compensatoriu

eficace nu este dăunător, dacă nu se depăşeşte cantitatea de 40 g unt/zi. Această cantitate aduce

aport de 100 mg colesterol (recomandarea este să nu se depăşească un aport zilnic de 300 mg

colesterol), 20 g acizi graşi saturaţi şi 300 kcal.Untul conţine acizi linoleici conjugaţi, care au

capacitatea de a reduce formarea ateroamelor, împiedicând depunerea grăsimilor în artere.

Acizii linoleici conjugaţi au şi capacitatea de a stimula dezvoltarea muşchilor, inhibând

depunerea grăsimilor şi îngrăşarea. Lecitina conţinută în unt are de asemenea un efect în

împiedicarea depunerii grăsimilor în artere, iar fosfatidilserina este un component esenţial

(împiedică depunerea colesterolului în artere) pentru buna funcţionare a celulelor, mai ales a

neuronilor. Ambele componente au şi efecte benefice asupra memoriei şi capacităţii de învăţare

[1].

Prepararea untului a fost întâmplător descoperită, ca urmare a baterii laptelui transportat în

burdufuri, pe cai, iar metoda generalã de preparare a acestuia a rãmas multe secole [2].

Operațiile tehnologice care se parcurg pentru obținerea untului incep de la receptia cantitativă

și calitativă a laptelui, smântânirea mecanică a laptelui, recepția și tratarea smântânii,

normalizarea, pasteurizarea, răcirea, maturarea, obținerea untului, spălarea bobului de unt,

malaxarea untului, ambalarea în pachete, congelarea untului, depozitare și livrare [3].

CUVINTE CHEIE unt, aliment, emulsie, grăsime, smântână, lapte.

BIBLIOGRAFIA

[1] Platon N., Principiile nutriţiei umane, Note de curs, Editura Alma Mater, Bacau, 2015.

[2] Azzouz, A., Tehnologie şi utilaj în industria laptelui, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2000.




85

STUDIU ASUPRA TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A CEAIULUI VERDE

ROTARU IOANA-ANDREEA, LESCAIE MIHAELA

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR. ING. PLATON NICOLETA

UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI’’ DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

În prezenta lucrare este redată o metodă de fabricare a ceaiului verde pornind de la materia

primă: frunzele de ceai Camellia Sinensis. Procesul de obținere a ceaiului verde constă în

operații de recoltare, recepție cantitativă și calitativă, ofilire, uscare cu abur, rulare, uscare finală

și ambalare. Ofilirea se realizează prin metoda de suflare cu aer (12 - 24 h) timp în care se

reduce cu aproximativ 30 % conținutul de umiditate al frunzelor. După ofilire frunzele sunt

supuse uscării cu abur la temperatura de 95 - 1000 C, timp de 30 – 45 de secunde pentru a

inactiva enzimele prezente.

Prima uscare are loc cu ajutorul unui tambur la o temperatura de 55 0C timp de 30 minute timp

în care frunzele pierd aproximativ 50 % din umiditate.

În continuare, frunzele sunt rulate, sub acțiunea presiunii, timp de 10 minute, după care are loc

uscarea finală unde frunzele sunt puse în contact cu aerul fierbinte (30 de minute).

Etapele finale sunt rularea (15 minute), laminarea (cu ajutorul unei plăci fierbinți) și ambalarea

(în vrac). Se obține astfel ceaiul verde cu o umiditate de 5 – 6 %.

Tehnologia de obținere a ceaiului verde trebuie să respecte anumiți parametri (temperatură,

timp, presiune) necesari păstrării constituienților naturali (polifenoli și vitamine) prezenți în

plantă. Procesul de uscare cu abur protejează degradarea vitaminelor, de aceea, conținutul de

vitamine din ceaiul verde este mult mai ridicat decât cel din ceaiurile fermentate. De asemenea

se păstrează polifenolii naturali, care sunt mai apoi transformați în teaflavine care au diferite

activități biologice.

CUVINTE CHEIE ceai verde, Camellia Sinensis,ofilire, uscare, rulare,

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.researchgate.net/publication/261547299Lin X, Zhang L, Lei H, Zhang H,

Cheng Y, Zhu R, Ruan R. 2010. Effect of Drying Technologies on Quality of Green tea.

International Agricultural Engineering Journal





86

CAFEAUA INSTANT. DE LA BOBUL VERDE LA CONSUMATOR

DOGARI CRISTINA, CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA

COORDONATORI: ASIST. DR. ING. EC. CRISTINA GRIGORAȘ,

ȘEF LUCRĂRI DR. ING. ANDREI SIMION, PROF. UNIV. DR. ING. LUCIAN GAVRILĂ


[email protected]

REZUMAT

Cafeaua este cea mai consumată băutură din lume după apă. Statisticile publicate de Organizația

Internațională a Cafelei arată că cei mai mari producători de cafea sunt Brazilia, Vietnam,

Indonezia și Columbia în timp ce consumurile cele mai ridicate se înregistrează în SUA,

Germania, Japonia, Italia și Franța [1]. Conținutul bogat în arome și numeroși compuși bioactivi

(alcaloizi: cafeină; compuși fenolici: acid clorogenic, acid cafeic; diterpene: cafestol etc.)

prezintă efecte benefice asupra organismului uman printre care se numără cele manifestate la

nivelul sistemului cardiovascular precum și în metabolismul lipidelor și glucidelor. Deși este

cunoscută ca având caracter antioxidant și antiinflamator, în cantități ridicate cafeaua poate

provoca creșterea activității sistemului nervos central, insomnie și anxietate [2].

Apărută la începutul secolului al XIX-lea, varianta instant a cafelei este agreată în special

datorită ușurinței de manipulare și a duratei de valabilitate îndelungate. Tehnologia actuală de

obținere a acesteia prevede ca prime etape: recoltarea, sortarea și amestecarea boabelor verzi de

diferite soiuri (în special Arabica și Robusta). Mixurile rezultate sunt supuse prăjirii și

măcinării. Se prepară apoi extracte în apă sub presiune care se concentrează. Cel mai frecvent

concentratele obținute sunt uscate prin atomizare (proces economic dar care prezintă

dezavantajul de a provoca pierderi la nivel aromatic datorită temperaturilor ridicate utilizate)

sau prin liofilizare (care asigură o aromă net superioară dar care implică o creștere a costurilor

de producție). Inconvenientele acestor metode pot fi evitate cu succes prin recurgerea la tehnici

în trei etape: atomizare, congelare și uscare ceea ce permite obținerea unor produse remarcabile

din punct de vedere calitativ [3].

CUVINTE CHEIE cafea instant, atomizare, liofilizare

BIBLIOGRAFIA

[1] Sunarharum, W.B., Williams, D.J., Smyth, H.E., Complexity of coffee flavor: A

compositional and senzory perspective, Food Research International, 2014, 62, 315-325.

[2] Cano-Marquina, A., Tarin, J.J., Cano, A., The impact of coffee on health, Maturitas, 2013,

75, 7-21.

[3] Padma Ishwarya, S., Anandharamakrishnan, C., Spray-freeze-drying approach for soluble

coffee processing and its effect on quality characteristics, Journal of Food Engineering, 2015,

149, 171-180.



87

S10. INGINERIE BIOCHIMICĂ APLICAȚII ALE ARGILELOR ANIONICE DE TIP LDH ÎN BIOCHIMIE ȘI

MEDICINĂ

PÎRVAN MĂDĂLINA-ȘTEFANIA, MIRILĂ DIANA

COORDONATOR: PROF.UNIV.DR.ING. NISTOR ILEANA DENISA


UNIVERSITATEA POITIERS, FRANȚA

[email protected]

REZUMAT

La nivel mondial de dezvoltare a unor noi materiale care să împlineasca pe deplin necesităţile

societăţii actuale, ştiinţa nanomaterialelor prinde tot mai mult contur. Una dintre marile direcţii

de cercetare al acestui domeniu complex este cel al materialelor nanostructurate, de un mare

interes, fiind construit în jurul argilelor anionice. Argilele anionice sunt combinaţii naturale sau

sintetice de hidroxizi cu structură lamelară conţinând anioni interschimbabili în spaţiile

interlamelare. În biochimie și medicină, ultimii ani au fost dedicați încorporării moleculelor

biologice de tip ADN sau ATP, aminoacizi sau enzime și vitamine în hidroxizii dubli lamelari.

Putem exemplifica acest protocol prin intercalarea acidului retinoic-vitamina A, acidului

ascorbic-Vitamina C, dar și a tocoferolului-vitamina E în hidroxizii dublu lamelari obținuți pe

bază de zinc , având ca metodă de sinteză co-precipitarea, cea mai utilizată metodă în obţinerea

LDH-urilor nu doar în laborator ci şi în industrie. Această metodă le permite preparatelor cu

vitamine să aibă o stabilitate cât mai mare împotriva luminii, oxigenului, căldurii, pe care nu le

au atunci când sunt în stadiul de soluție. Sinteza nanohibridurilor bioanorganice obținute prin

intercalarea macromoleculelor biologice de tip ADN, ATP cu rol metabolic în procesele de

contracție musculară , nucleozide în hidroxizii lamelari Mg-Al-LDH cu precursori azotații, au

numeroase aplicații pentru transportarea de material genetic în celule, organisme vii sau ca

sistem de codificare-decodificare molecular genetic. Studiile știintifice recente confirmă faptul

că argilele anionice de tip LDH au fost folosite datorită biocompatibilității acestora ca și agenti

antiinflamatori, dar și a încorporărilor acestora în formulări farmaceutice rezultând preparate

precum diclofenac care este un medicament analgezic și antiinflamator important, utilizat pe

scară largă în tratamentul durerii postoperatorii, artritei reumatoide și durerii cronice asociate

cu cancer; sau acidul hidroxietiliden-1,1-difosfonic (HEDP). Folosite în astfel de preparate

argilele LDH joacă de asemenea un rol de vector al substanțelor active, controlând eliberarea

pricipiilor active în organism. Acestea sunt de asemenea considerate ca fiind fixatoare a ionilor

fosfați din lichidul gastro-intestinal.

CUVINTE CHEIE argile anionice, hidroxizi dublu lamelari,co-precipitare,antiinflamator,analgezic

BIBLIOGRAFIA

[1] M. del Arco, Gutierrez S., Martın C., Rives V., Synthesis and characterization LDH

intercaled with non steroidal anti inflammatory, Journal of Solid State Chemistry, 2004,177,

3954–3962.

[2] Liu J., Duan C., Zhu J., Adsorption of bacteria onto LDH particles, J.Cristalline Solides,

2013,75, 39-45.



88

IMPORTANȚA PENICILINELOR ÎN VIAȚA OMULUI

BOTEZATU LUCIAN ANTONIE, BUTACU GEORGIAN

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ANA-MARIA ROȘU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI" DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Penicilinele se pot clasifica după originea acestora în peniciline naturale, respectiv peniciline

de semisinteză. Penicilinele de semisinteză se pot clasifica la rândul lor în peniciline

antistafilococice și peniciline cu spectru larg. Una dintre proprietățile penicilinelor

antistafilococice este aceea că au spectrul antimicrobian asemănător penicilinelor naturale,

excepție făcând cele care sunt active pe stafilococii penicilinazosecretori și activitatea pe ceilalți

germeni este mai slabă în comparație cu benzil-penicilina.

Printre proprietățile farmacotoxicologice în viața omului se găsesc următoarele : tulburări

digestive, hepatice, renale, SNC, respectiv reacții alergice.

Spectrul antimicrobian este asemănător benzil-penicilinei, diferențiindu-se prin cele care sunt

active pe stafilococi secretori de beta-lactamază, deoarece au în moleculă catene laterale

voluminoase rezistente la acțiunea hidrolitică a acestor enzime [1].

O caracteristică importantă este aceea de rezistență bacteriană care poate fi datorată incapacității

antibioticului de a ajunge la locul de acțiune, respectiv deficitului de receptori specifici de la

nivelul membranei citoplasmatice bacteriene.

Mecanismul acțiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ, penicilinele fiind active

numai în faza de proliferare a germenilor. În momentul în care bacteriile devin incapabile să își

creeze un perete complet format, cu rol de apărare, fluidele din corp pot pătrunde în interiorul

celulei, ducând la distrugerea ei definitivă. Acesta este mecanismul de acțiune prin care

penicilina, un adevărat medicament minune, distruge bacteriile prezente în interiorul corpului

uman [2].

CUVINTE CHEIE antistafilococ, spectru antimicrobian, rezistență bacteriană, receptor specific

BIBLIOGRAFIA

[1] Galaction Anca Irina, Cașcaval D., Metaboliți secundari cu aplicații farmaceutice, cosmetice

și alimentare, Ed. Venus, Iași, 2006.

[2] https://bodygeek.ro/penicilina-medicamentul-minune



https://bodygeek.ro/penicilina-medicamentul-minune


89

MODELAREA MATEMATICĂ A DENSITĂȚII SOLUȚIILOR DE ACID CITRIC

TIRON ANDREEA-IONELA

COORDONATORI: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ANDREI-IONUȚ SIMION,

ASIST. UNIV. DR. ING. CRISTINA-GABRIELA,GRIGORAȘ

PROF. UNIV. DR. ING. LUCIAN GAVRILĂ


[email protected]

REZUMAT

Acidul citric este un acid tricarboxilic, incolor, solubil în apă, biodegradabil și versatil. Este

utilizat frecvent ca agent de sechestrare, agent de tamponare sau ca agent de sechestrare [1].

În cadrul acestei lucrări au fost stabilite relații matematice între temperatura, concentrațiile și

densitatea soluțiilor apoase de acid citric.

Datele existente în literatura de specialitate [2] au fost introduse în diferite ecuații pentru a

evalua și selecta un model matematic adecvat.

Având în vedere nivelul de precizie și simplitatea formulării, au fost generate mai multe ecuații.

Modelul propus pentru densitate se caracterizează printr-un coeficient de corelare R2 este

0.9999 și o eroare relativă medie de 0,03% (valoare absolută).

Ecuația matematică dezvoltată poate fi încărcată în software de calculator disponibile atât

pentru utilizatorii industriali, cât și academici, facilitând astfel calculele de dimensionare și

optimizare a diferitelor procese și echipamente tehnologice [3].

CUVINTE CHEIE acid citric, proprietăți termofizice, densitatea, modelare matematică.

BIBLIOGRAFIA

[1]. Angumeenal, A.R., Venkappayya, D., An overview of citric acid production, LWT – Food

Science and Technology, 2013, 50, 367-370.

[2]. Macovei, V.M., Culegere de caracteristici pentru biotehnologie și industrie alimentară:

tabele și diagrame, Editura Alma, Galați, 2000.

[3]. Simion, A.I., Grigoraș, C.-G., Gavrilă, L., Modelling of the thermophysical properties of

citric acid aqueous solutions. Density and viscosity, Annals. Food Scence and Technology,

2014, 15(1), 193-202.



90

INHIBITORI DE COROZIUNE ”VERZI” PENTRU ALIAJE DE ALUMINIU

UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ

MACIUCĂ (BIRTEA) ALINA

COORDONATORI:

CONDUCĂTOR DOCTORAT: PROF.UNIV.DR.CHIM. ADRIANA-LUMINIŢA FÎNARU

MEMBRI ECHIPĂ DE ÎNDRUMARE: ASIST.DR.ING. RALUCA-IOANA TÂMPU,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING OANA-IRINA PATRICIU, ȘEF LUCRĂRI DR.ING NICOLAE CĂTĂLIN

TÂMPU, PROF.UNIV.DR.ING. LUCIAN GAVRILĂ


[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Coroziunea este un fenomen natural definit ca deteriorarea unui material sau a proprietăților

acestuia datorită reacțiilor cu diferiți compuși prezenți în mediul înconjurător.

O preocupare majoră a industriei aeronautice o reprezintă îmbătrânirea precoce (înainte de viața

proiectată) a aeronavelor. Îmbătrânirea și coroziunea afectează multe părți componente ale

aeronavelor, ceea ce conduce la diminuarea stabilității structurale și la scăderea performanțelor.

Inhibitorii de coroziune sunt substanțe care, adăugate în concentrații mici în medii corozive,

scad sau împiedică reacția metalului cu acestea. Datele din literatura de specialitate evidențiază

faptul că, utilizarea inhibitorilor organici ce conțin grupări funcționale polare (au în componență

atomi de azot, sulf și / sau oxigen), în special a compușilor de origine vegetală, este avantajoasă,

deoarece sunt ecologici, ușor accesibili, regenerabili și ieftini.

Scopul lucrării de față îl reprezintă evaluarea performanțelor inhibitoare ale diferitelor extracte

vegetale asupra coroziunii aliajelor de aluminiu (seriile 2000 și 7000) în medii acide (HCI,

HNO3, H2SO4), bazice (NaOH) și saline. Pentru acest studiu au fost selectate două plante:

spanacul (Spinacia oleracea) și ridichea (Raphanus sativus). Evidențierea efectului inhibitor al

extractelor selectate s-a realizat cu ajutorul metodei gravimetrice. Cele mai bune rezultate au

fost obținute pentru extractul de spanac adăugat în concentrație de 1 g/L la un mediu coroziv de

HCl 0,1 N, eficiența procesului de inhibare a coroziunii aluminiului fiind de

89 %.

CUVINTE CHEIE aliaje de aluminiu, inhibitori verzi de coroziune, ridichi, spanac

BIBLIOGRAFIA

[1] Eddy N.O., Odiongenyi A.O., Ameh P.O., Ebenso E.E., International Journal of

Electrochemical Science, 2012, 7, 7425-7439;

[2] Nnanna L.A., Nwadiuko O.C., Ekekwe N.D., Ukpabi C.F., Udensi S.C., Okeoma K.B.,

Onwuagba B.N., Mejeha I.M., American Journal of Materials Science, 2011, 1(2), 143-148;

[3] Saror T.Y., European Chemical Bulletin, 2013, 2(4), 191-196.




91

VALORIFICAREA ULEIULUI DE CATINĂ LA OBȚINEREA PREPARATELOR

FARMACEUTICE DE TIP UNGUENT

FERCU GABRIELA

COORDONATOR: ȘEF LUCRĂRI DR.ING OANA-IRINA PATRICIU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE,

BACĂU, ROMÂNIA

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Cătina face parte din ordinul Rosales, familia Eleagnaceae, specia Hippophae rhamnoides,

fiind considerată o valoroasă sursă polivitaminică pentru organism, deoarece ea conține

vitamina C, pigmenți carotenoidici, izoramnetol, vitaminele B1, B2, acid folic, acizi grași

nesaturați și fitosteroli, inozitoli, flavonoide ș.a.

Printre preparatele obținute din această plantă face parte și uleiul de cătină care este considerat

de secole ca fiind un remediu excelent atât pentru piele, cât și pentru sănătate în general,

deoarece are proprietăți miraculoase asupra sistemului imunitar. Este folosit cu succes și în

industria cosmetică, fiind un adjuvant util pentru cremele destinate tenului matur, datorită

proprietăților sale antirid. Beneficiile acestui ulei se datorează celor peste

190 substanțe bioactive printre care caroteni, licopen, acizi grași (omega 3, omega 6, omega 7

și omega 9), lecitină, β-sitosterol, vitaminele A, C, E, F, P și complexul B, flavonoide, compuși

fenolici, minerale (Zn, Fe, Ca, Se, Cu), antociani, amino acizi etc.

Această lucrare reprezintă un studiu de literatură privind posibilitățile de valorificare superioară

a uleiului de cătină. Una dintre acestea o constituie obținerea preparatelor farmaceutice de tip

unguent cu cătină. Unguentul cu cătină este constituit din excipienți (baze pentru unguente) la

care se adaugă uleiul de cătină (ca principiu activ). Acest unguent are acțiune cicatrizantă,

antiseptică și emolientă. Este indicat pentru eczeme, crăpături ale pielii, acnee, hemoroizi,

psoriazis, arsuri.

CUVINTE CHEIE ulei de cătină, beneficii, valorificare, unguent

BIBLIOGRAFIA [1] Zielińska, A., Nowak, I.: Abundance of active ingredients in seabuckthorn oil, Lipids in

Health and Disease, 2017, 16 (95), 11 pag., doi: 10.1186/s12944-017-0469-7.

[2] Popovici, I., Lupuleasa, D.: Tehnologie farmaceutică, Editura POLIROM, Iași, 2011.




92

CREMA CU EXTRACT DE MELC – ULTIMA INOVAŢIE ÎN ÎNGRIJIREA NATURALĂ

A PIELII

OLARU ANA MARIA

COORDONATORI: ȘEF LUCRĂRI DR.ING. IRINA-CLAUDIA ALEXA,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING. LUMINIŢA GROSU


[email protected], [email protected]

REZUMAT

Crema cu extract de melc reprezintă ultima inovaţie în ceea ce priveşte îngrijirea naturală a

pielii. Beneficiile aduse de acest extract au fost descoperite de către un grup de crescători de

melci care au sesizat că aveau pielea mult mai fină după ce manevrau melcii. De asemenea,

rănile pe care le aveau se vindecau mult mai repede.

În timp, s-au realizat diferite studii care au dovedit eficienţa acestei creme în tratarea anumitor

probleme dermatologice. Extractul de melc conţine câteva elemente esenţiale pentru sănătatea

şi frumuseţea pielii: colagen, acid hialuronic, alantoină, vitamine, enzime proteolitice, acid

glicolic, proteine şi peptide. Au existat studii făcute în laborator pe o varietate de culturi celulare

care au demonstrat că acest extract stimulează producerea de elastină şi colagen. De aici rezultă

şi eficacitatea cremei cu un conţinut ridicat de extract de melc asupra pielii umane, pentru

regenerarea ţesuturilor acesteia (Figura 1).

Prezentul studiu îşi propune obţinerea în condiţii de laborator a unei creme cu extract de melc

după o reţetă proprie şi optimizarea acesteia în vederea realizării unei creme care să

îndeplinească condiţiile de calitate atât din punct de vedere organoleptic (aspect, culoare, miros)

cât şi din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice (pH, conţinut de apă, stabilitate la

temperatură ridicată).

Figura 1. Beneficiile cremei cu extract de melc

CUVINTE CHEIE cremă, extract de melc, hidratarea pielii

BIBLIOGRAFIA [1] Guillen Fabi, S., Cohen, J.L., Peterson, J.D, Kiripolsky, M.G., Goldman, M.P.: The effects of filtrate

of the secretion of the Cryptomphalus aspersa on photoaged skin, Journal of Drugs in Dermatology,

2013; 12(4), 453-457.

[2] Brieva, A., Philips, N., Tejedor, R., Guerrero, A., Pivel, J.P., Alonso-Lebrero, J.L., Gonzalez, S.:

Molecular basis for the regenerative properties of a secretion of the mollusk Cryptomphalus aspersa,

Skin Pharmacology Physiology, 2008; 21(1),15-22.




93

SINTEZĂ RAPIDĂ DE PIRAZOLO[3,4-D]TIAZOLI POLIFUNCTIONALIZAȚI

OSTACHE NICU-COSMIN

COORDONATORI:

CONDUCĂTOR DOCTORAT: PROF.UNIV.DR.CHIM. ADRIANA-LUMINIŢA FÎNARU, PROF.UNIV.

DR. GERALD GUILLAUMET, PROF.UNIV.DR. FRANCK SUZENET

MEMBRI ECHIPĂ DE ÎNDRUMARE: ȘEF LUCRĂRI DR.ING.. IRINA-CLAUDIA ALEXA,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ELENA-MIRELA SUCEVEANU,

ȘEF LUCRĂRI DR.ING. ING.OANA-IRINA PATRICIU

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE, ROMÂNIA

UNIVERSITATEA DIN ORLEANS, INSTITUTUL DE CHIMIE ORGANICĂ ŞI ANALITICĂ, FRANŢA


REZUMAT

Tratamentele actuale ale chimioterapiei prezintă unele dezavantajele majore cum ar fi prezenţa

efectelor secundare şi / sau a efectelor de toleranţă ale medicamentelor existente pe piaţă. Pentru

a înlătura aceste inconveniente, cercetătorii îşi îndreaptă atenţia spre noi terapii ce vizează

structuri cu potenţial biologic ridicat.

Pirazolotiazolii sunt compuşi cunoscuţi ca având o gamă variată de proprietăţi terapeutice cum

ar fi modulatori sau inhibitori de proteine, precum şi antagonişti ai anumitor receptori

(Figura 1).

N

S

N

HN

NH

O

HNPh

O

NN

SN

O

S

O

O

O

S

NNN NH

ONO

O

Modulator de kinaze ale proteinelor Antagonist al receptorului CRF

N N

S

N

HN

O

HN CF3

Inhibitor de kinaze ale proteinelorTratamentul si preventia de diverse tulburari:alergenice, cardiovasculare, dermatologice

Figura 1. Exemple de pirazolotiazoli condensaţi şi aplicaţiile acestora

În scopul dezvoltării diversităţii moleculare şi a maximizării şanselor de descoperire de noi

molecule biologic active cu potenţial terapeutic, s-a optimizat o metodă simplă şi eficace de

sinteză a pirazolo[3,4-d]tiazolilor polisubstituiţi având drept etape cheie N-arilarea

intramoleculară catalizată de cupru, urmată de cuplaje de tip Liebeskind-Srogl (Figura 2).

Figura 2. Sinteză „multi-etape” în vederea obţinerii de pirazolo[3,4-d]tiazoli funcţionalizaţi

CUVINTE CHEIE pirazolotiazoli, N-arilare intramoleculară, cuplaje de tip Liebeskind-Srogl

BIBLIOGRAFIA [1] Doerflinger, G., Carry, J.-C.: WO Patent 2008/015340, Chem. Abstr., 2008, 148, 239192.

[2] Bakr, F.A.-W., Hanan, A. M.: Phosphorus, Sulfur, and Silicon and the Related Elements, 2013, 188,

1680.

[3] Bounaud, P.-Y., Hopkins, S.A., Jefferson, E.A., Wilson, M.E., Wong, M.S., Kanouni, T.: WO Patent

2007/059341, Chem. Abstr., 2007, 147, 9905.




94

OBȚINEREA PECTINEI DIN COJILE DE PORTOCALE – ALTERNATIVĂ VIABILĂ

DE VALORIFICARE A SUBPRODUSELOR INDUSTRIALE

ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA, CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, DOGARI CRISTINA


ȘEF LUCRĂRI DR. ING. ANDREI SIMION,

PROF. UNIV.DR. ING. LUCIAN GAVRILĂ


[email protected]

REZUMAT

Portocalele reprezintă aproximativ 10 % din fructele obținute la nivel mondial. Procesarea în

vederea recuperării sucului (unul dintre cele mai consumate produse obținute din portocale)

generează cantități importante de subproduse (incluzând coji, pulpă, semințe, fructe de calitate

inferioară etc.), cu un conținut ridicat de zaharuri solubile, celuloză, hemiceluloze și

caracterizate printr-o umiditate de peste 80 %. Acestea sunt depozitate în apropierea fabricilor,

utilizate în hrana animalelor sau incinerate ceea ce conduce atât la poluarea apelor (valori

ridicate ale consumului chimic și biochimic de oxigen) cât și la cea a solului [1].

Alternativ, subproduselor menționate pot constitui o sursă de compuși bioactivi (antioxidanți,

uleiuri esențiale, acizi organici, enzime). De asemenea, pot fi folosite pentru producerea de

etanol sau ca material adsorbant [2].

O altă posibilitate de valorificare a subproduselor din industria de fabricare a sucului de

portocale este reprezentată de obținerea pectinei (fibră solubilă intens folosită în industria

alimentară datorită proprietăților gelifiante). Cojile de portocale sunt într-o primă etapă uscate,

măcinate și supuse inactivării enzimatice. Din materialul vegetal astfel obținut se extrage

pectina cu ajutorul acidului clorhidric, acidului sulfuric sau al apei calde.

Dat fiind randamentul procesului (aproximativ 4 %) și cerința actuală de pectină (mai mult de

35000 t/an) [3], societățile producătoare de suc de portocale pot considera că utilizarea

subproduselor în acest scop este viabilă din punct de vedere economic permițând, în același

timp, reducerea consecințelor negative asupra mediului.

CUVINTE CHEIE pectină, portocale, subproduse

BIBLIOGRAFIA

[1] Rafiq, S., Kaul, R., Sofi, S.A., Bashir, N., Nazir, F., Nayik, G.A., Citrus peel as a source of

functional ingredients: A review, Journal of the Saudi Society of Agricultural Sciences, 2016,

in press.

[2] Rezzadori, K., Benedetti, S., Amante, E.R., Proposals for the residues recovery: Orange

waste as raw material for the new products, Food and Bioproducts Processing, 2012, 90, 606-

614.

[3] Casas-Orozco, D., Villa, A.L., Bustamante, F., Gonzales, L.-M., Process development and

simulation of pectin extraction from orange peels, Food and Bioproducts Processing, 2015, 95,

86-98.



95

UTILIZĂRILE ȘI BENEFICIILE ULEIULUI ESENȚIAL DE LAVANDĂ

CEOMÂRTAN IOANA-ALINA, ABABIANA GEORGIANA-NICOLETA, DOGARI CRISTINA


ȘEF LUCRĂRI DR. ING. ANDREI SIMION,

PROF. UNIV.DR. ING. LUCIAN GAVRILĂ


[email protected]

REZUMAT

Conform datelor prezentate de Farmacopeea Europeană, uleiurile esențiale se definesc ca fiind

produse odorante obținute din surse vegetale prin diferite metode de extracție (antrenare cu

vapori, hidrodistilare, extracție cu fluide supercritice, extracție cu fluide subcritice, extracție cu

solvenți neasistată sau asistată de ultrasunete, microunde etc.). Din punct de vedere al

compoziției chimice, uleiurile esențiale sunt bogate în compuși volatili (în special compuși cu

structură izoprenică) [1].

Unul dintre cele mai cunoscute uleiuri esențiale este cel de lavandă (plantă de origine

mediteraneană din familia Lamiaceae). Acesta posedă proprietăți antibacteriene, antifungice,

antivirale, antimicotice, antiinflamatoare, antioxidante și prezintă efecte benefice (relaxant,

antispasmodic) [2] asupra organismului uman care îl recomandă pentru a fi utilizat în diverse

domenii. Astfel, în industria alimentară, uleiul esențial de lavandă este încorporat în diferite

produse și ambalaje având rol de conservare și de împiedicare a dezvoltării unor

microorganisme cum sunt Listeria monocytogenes, Clostridium perfringens, Staphylococcus

aureus. În industria agenților de spălare este folosit la fabricarea detergenților și balsamurilor.

În industria farmaceutică și cosmetică este introdus în formularea antibioticelor, supozitoarelor,

suplimentelor nutritive, cremelor, loțiunilor, săpunurilor, parfumurilor etc. În medicină este

utilizat împotriva infecțiilor intra spitalicești, ca dezinfectant pentru echipamentele medicale și

suprafețe, ca aerosol în sălile de operații pentru împrospătarea aerului și limitarea contaminării

acestuia etc. [3].

Din considerentele prezentate, se remarcă faptul că uleiul esențial de lavandă reprezintă un

produs versatil, plăcut de către consumatori cu utilizări în variate domenii și care se produce pe

scară largă la nivel mondial.

CUVINTE CHEIE lavandă, ulei esențial, extracție

BIBLIOGRAFIA

[1] El Asbahani, A., Miladi, K., Badri, W., Sala, M., Ait Addi, E.H., Casabianca, H., El

Mousadik, A., Hartmann, D., Jilale, A., Renaud, F.N.R., Elaissari, A., Essential oils: From

extraction to encapsulation, International Journal of Pharmaceutics, 2015, 483, 220-243.

[2] Fismer, K.L., Pilkington, K., Lavender and sleep: A systematic review of the evidence,

European Journal of Integrative Medicine, 2012, 436-447.

[2] Raut, J.S., Karuppayil, S.M., A status review on the medicinal properties of essential oils,

Industrial Crops and Products, 2014, 62, 250-264.



96

DEGRADAREA MICROPOLUANȚILOR ORGANICI PERSISTENȚI PRIN

FOTOCATALIZĂ ETEROGENĂ UTILIZÂND CATALIZATOR DE TIO2

LASLĂU ALEXANDRA

COORDONATORI: CONF. UNIV. DR. ING. LĂCRĂMIOARA RUSU,

CONF. UNIV. DR. ING. LIDIA FAVIER

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE,

ECOLE NATIONALE SUPÉRIEURE DE CHIMIE DE RENNES, RENNES CEDEX, FRANCE

[email protected],

[email protected].

[email protected]

REZUMAT

Degradarea poluanților organici persistenți din apă depinde, în general, de proprietățile fizico-

chimice ale poluantului și de tipul procesului aplicat. Conform cercetărilor efectuate

tratamentele fizico-chimice și biologice nu conduc la eliminarea poluanților organici persistenți,

de aceea, cercetările s-au îndreptat în direcția procedeelor de oxidare avansată. Acestea au ca

scop mineralizarea totală a poluantului în CO2, H2O și compuși anorganici. Fotocataliza

eterogenă se bazează pe utilizarea concomitentă a catalizatorului (TiO2, ZnO, CdS, SnO2) și a

luminii UV. Losartan, sub formă de sare de potasiu, este un medicament utilizat în tratamentul

hipertensiunii arteriale și reprezintă unul dintre micropoluanții organici persistenți cu o prezență

din ce în ce mai mare în apă.

Lucrarea prezintă degradarea fotocatalitică a Losartan Potassium (LP) utilizând catalizator de

TiO2. Scopul principal al acestui studiu este de a dezvolta o nouă metodă de fotocataliză

eterogenă care să fie eficientă pentru degradarea LP din apele reziduale, unul dintre obiective

fiind determinarea raportului optim catalizator-poluant în raport cu eficiența eliminării și

mineralizării. Experimentele s-au realizat la scara de laborator, utilizând un reactor de

fotocataliză cu un volum total de 1,5 L. Testele de degradare fotocatalitică s-au efectuat pentru

diferite concentrații în catalizator (TiO2 de tip P25) și în poluant (LP), radiația lămpii UV fiind

menținută la o valoare constantă. Concentrația reziduală a poluantului și conținutul total de

carbon organic s-au determinat la diferiți timpi de reacție prin analize HPLC și TOC. Trei

concentrații diferite de P25 au fost testate, rata de degradare obținută a fost de 99,93 %, 100 %

și 99,94 %, iar mineralizarea a fost de în proporție de 62,34 %, 70,52 % și 60,88 % pentru

același timp de iradiere. Se constată o creștere a mineralizării până la 95,15 % pentru o durată

a procesului de 24 ore și o concentrație de TiO2 de 1 g/L.

CUVINTE CHEIE micropoluanți organici persistenți, Losartan, fotocataliză eterogenă, mineralizare, catalizator de TiO2

BIBLIOGRAFIA [1] Dimitrakopoulou D., Rethemiotaki I., Frontistis Z., Xekoukoulotakis N., Venieri D.,

Mantzavinos D., Degradation, mineralization and antibiotic inactivation of amoxicillin by UV-

A/TiO2 photocatalysis, Journal of Environmental Management, 2012, 98, 168-174.

[2] Khenniche L., Favier L., Bouzaza A., Fourcade F., Aissani F., Amrane A., Photocatalytic

degradation of bezacryl yellow in batch reactors-feasibility of the combination of photocatalysis

and a biological treatment, Environmental Technology, 2015, 36, 1–10.





97

ANALIZA TIMPULUI DE AMESTECARE ÎNTR-UN REACTOR CU AGITARE

PENTRU OBȚINEREA DE BIOHIDROGEN

ȚUGUI OANA CRISTINA

COORDONATORI: CONF. UNIV. DR. ING. LĂCRĂMIOARA RUSU,

PROF. UNIV. DR. CHRISTOPHE VIAL

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE, ROMÂNIA

UNIVERSITÉ CLERMONT AUVERGNE, CLERMONT-FERRAND, FRANŢA

[email protected]

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea prezintă analiza timpului de amestecare într-un reactor cu agitare utilizat la obținerea

de biohidrogen, prin procesul de fermentație, folosindu-se ca substrat materilalele

lignocelulozice, cu scopul de a mări productivitatea. Procedeul de fermentație utilizat este

asemănător cu cel utilizat la obținerea de biogaz, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru

a controla modul în care condițiile experimentale afectează producția de biohidrogen.

Obiectivul principal este de a studia influența parametrilor abiotici implicați în procesul de

fermentare, și anume, de a determina efectele vâscozității și amestecării. Timpul de amestecare

este un parametru cheie utilizat în analiza performanțelor și a hidrodinamicii unui vas aflat sub

agitare. Pentru determinarea timpului de amestecare s-au folosit următoarele tehnici:

conductometrie, colorimetrie, măsurarea vitezelor de fluide prin imagini de particule (PIV),

fluorecența indusă prin laser în fazele lichide ale curgerilor (PLIF).

Cercetările experimentale au fost realizate într-un reactor prevăzut cu un sistem de amestecare

de tip disc turbină Rushton în care s-a efectuat studiul a patru condiții de amestecare controlate

diferit (40 rpm, 120 rpm, 200 rpm și 280 rpm) și cinci intervale de vâscozitate (0,001 Pa/s până

la 0,04 Pa/s) prin adăugarea de polialchilenglicol (PAG) solubil în apă.

Rezultatele au arătat că o creștere a vâscozității conduce la creșterea randamentului în producția

de biohidrogen. În același timp, s-a constatat, că odată cu creșterea vitezei de rotație a

agitatorului consumul de glucoză se modifică.

Rezultatele obținute au condus la stabilirea unui raport dintre viteza de rotație și vâscozitatea

mediului pentru creșterea productivității.

CUVINTE CHEIE biohidrogen, timp de amestecare, colorimetrie, conductometrie, reactor cu amestecare

BIBLIOGRAFIA [1] Ascanio, G., Mixing time in stirred vessels: A review of experimental techniques, Chinese

Journal of Chemical Engineering, 2015, 23,1065-1076.

[2] Trad Z., Fontaine J. P., Larroche C., Vial C., Experimental and numerical investigation of

hydrodynamics and mixing in a dual-impeller mechanically-stirred digester, Chemical

Engineering Journal, 2017, 329, 142-155.




http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1385894717311853#!




http://www.sciencedirect.com/science/journal/13858947

http://www.sciencedirect.com/science/journal/13858947

http://www.sciencedirect.com/science/journal/13858947/329/supp/C


98

STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ALE SUCULUI DE CĂTINĂ

BEJAN ANA-MARIA, MUNTEANU (TROFOR) CRISTINA, DANIELA FERCU GABRIELA, RĂU DIANA

NICOLETA, SANSU EMA-ANCUŢA, CUCIUREANU ANCUŢA ŞTEFANA

COORDONATOR: ASIST.DR.ING. MUNTIANU GABRIELA

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea prezintă metoda clasică de obţinere a sucului de cătină la nivel de laborator în scopul

valorificării pulberii de cătină (turtele de fructe de cătină) în domeniul cosmeticii. După

pregătirea în prealabil a fructelor de cătină ce presupune sortarea, spălarea şi zdrobirea se obţine

siropul de cătină brut şi turtele de fructe de cătină. În laborator s-a analizat din punct de vedere

fizico-chimic siropul de cătină brut prin următoarele analize: substanţa uscată prin metoda

gravimetrică (prin deshidratare în etuvă la temperatura de 103±2oC până la masă constantă),

pH-ul prin metoda electrometrică, substanţa solubilă (extractul sec) prin refractometrie,

densitatea cu ajutorul densimetrului şi aciditatea totală prin titrare cu hidroxid de sodiu în

prezenţă de indicator fenolftaleină. Acest suc urmează a fi pasteurizat la temperatura de 60 oC

sub agitare şi îmbuteliat. Turtele de fructe de cătină având un conţinut ridicat de produşi

bioactivi vor fi valorificate în cazul de faţă în cosmetică pentru obţinerea de săpun de gomaj,

gel exfoliant anticelulitic şi respectiv cremă exfoliantă pentru picioare.

CUVINTE CHEIE cătină, suc, turte, aciditate, substanţă uscată

BIBLIOGRAFIA

[1] Bologa N., Bărbulescu G., Burda A., Merceologie. Metode şi tehnici de determinare a

calităţii, Editura Universitară, Bucureşti, 2007.

[2] Mihaly Cozmuţa A., Pop F., Tehnologii alimentare. Caiet de lucrări practice pentru studenţi,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011.

[3] Păucean A., Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. Îndrumător de lucrări practice,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006.



99

STUDIUL PRIVIND INFLUENȚA AERĂRII ASUPRA PRODUSELOR EXPANDATE

PE BAZĂ DE CHITOSAN

DIANA FURTUNĂ, GHOLAMREZA DJELVEH, ALINA-VIOLETA URSU , CÉDRIC DELATTRE,

HÉLÈNE DE BAYNAST

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. ING. LUCIAN GAVRILĂ

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI, FACULTATEA DE INGINERIE, ROMÂNIA

UNIVERSITATEA CLERMONT AUVERGNE, SIGMA CLERMONT, INSTITUT PASCAL, CLERMONT-

FERRAND, FRANȚA

UNIVERSITATEA CLERMONT AUVERGNE, UNIVERSITATEA BLAISE PASCAL, INSTITUT PASCAL,

CLERMONT-FERRAND, FRANȚA

CNRS, UMR 6602, IP, AUBIÈRE, FRANȚA

[email protected]

REZUMAT

Această lucrare a avut obiectivul de a studia condițiile de obținere a unor produse

biocompatibile expandate pe bază de chitosan. Acest polimer de origine biologică a fost ales

pentru bioactivitatea și biodegradabilitatea sa, precum și pentru capacitatea de a fi compatibil

cu agenții tensioactivi (Tween sau proteine din lapte), hidroxiapatita sau Téos.

Inițial, formularea unui produs biocompatibil expandat s-a realizat în regim discontinuu, regim

în care unicul parametru controlabil este viteza de rotație a amestecătorului, aerul introdus

pătrunzând necontrolat din mediul ambiant. Ulterior s-a trecut la realizarea operației în regim

continuu, într-o coloană agitată mecanic, prin care circulă faza gazoasă (aerul) și faza lichidă

(amestecul de chitosan și agent tensioactiv). Această operație este numită expandare (fr.,

foisonnement); în aceasta configurare, viteza și cantitatea de aer incorporată, precum și debitul

de amestec, pot fi controlate.

Pe spumele umede obținute s-a studiat distribuția diametrelor bulelor de gaz cu parametrii

procesului, urmărindu-se concomitent ca masa volumică a produsului să ajungă constantă.

Ulterior, spumele obținute au fost congelate și deshidratate prin liofilizare. Probele astfel

obținute au fost analizate prin microscopie electronică de baleiaj (MEB) în vederea estimării

porozității acestora.

Studiul a permis stabilirea concentrației optime de chitosan pentru obținerea unei spume stabile.

Ulterior s-a studiat efectul adăugării hidroxiapatitei în diferite concentrații asupra calității

spumelor obținute.

CUVINTE CHEIE chitosan, tensioactiv, expandare, coloană de expandare, spumă, liofilizare, polimeri artificiali biocompatibili.

BIBLIOGRAFIE [1] Furtună D., Gavrilă L., Djelveh G., Ursu A.-V., Delattre C., de Baynast H.; Obținerea de

biomateriale poroase pe bază de chitosan cu posibile aplicații în domeniul medical, Proiect de

diplomă, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, România (2017).


100

S11. LUCRĂRI PROPUSE PENTRU PREZENTARE DE CĂTRE

ELEVI

TEHNOLOGII DE CONVERSIE A BIOMASEI ÎN BIOGAZ

COPĂCEL MARA-ILINCA, MĂRTIN IULIA

PROFESOR COORDONATOR: LAVINIA MISĂILĂ

COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE GHIKA” COMĂNEȘTI

[email protected]

REZUMAT

Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice. Biomasa înmagazinează

energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor din care provine. Descompunerea

biomasei de origine vegetală sau animală se realizează în natură prin organisme unicelulare

(microorganisme), fără a fi necesar niciun aport energetic. Biogazul obținut prin descompunerea

deşeurilor conţine 50–75 % gaz metan (CH4), 10–40 % CO2 şi 0–0,1 % H2S şi are o compoziţie

comparabilă cu a gazului metan brut. Conversia biologică a radiaţiei solare prin intermediul

fotosintezei furnizează anual, sub formă de biomasă, o rezervă de energie evaluată la

3 x 1021 J/an, ceea ce înseamnă de zece ori cantitatea totală de energie consumată pe plan

mondial în fiecare an. Folosirea biogazului obţinut, împreună cu arderea resturilor care rămân

după fermentare, rezultate din reziduurile colectate într-o localitate care are 1 milion de

locuitori, ar reprezenta aproximativ 50 % din necesarul consumului anual de gaz metan [1, 2,

3].

Această lucrare prezintă una dintre metodele care are potențialul de a crește producția de biogaz

în procesul de fermentație anaerobă. Accentul se pune în principal pe impactul metodei asupra

producției de biogaz obținută din gunoi menajer. Pentru producerea de biogaz se utilizează doar

materiale reciclabile neconvenționale prezente în orice gospodărie.

CUVINTE CHEIE Biomasă, conversie, biogaz, energie, regenerare.

BIBLIOGRAFIA

1. Bejan Mircea, Rusu Tiberiu, O sursă de energie regenerabilă, biogazul din deșeurile

organice, Buletinul AGIR nr.1 / ianuarie-martie, 2012.

2. Rusu, T., Bejan, M. Deşeul – sursă de venit. Editura MEDIAMIRA, Cluj-Napoca, 2006.

3. Fizeşanu Silvia, Cătuneanu, T., Gnandt, Fr., Bejan, M. Ştiinţă şi inginerie, vol. 5,

„Creşterea calităţii vieţii prin realizarea de energie regenerabilă din deşeuri organice”, Editura

AGIR, Bucureşti, pag. 59-64, 2004.



101

CASTELUL BRAN

ANDREI GEORGIANA ELENA, MIHĂILĂ ANA MARIA RALUCA, IANUȘ DELIA-AMALIA

PROFESOR COORDONATOR: LUMINIȚA BÎTÎCĂ

COLEGIUL TEHNIC ,, MIRON COSTIN”, ROMAN, NEAMȚ, PROFIL SERVICII

[email protected]

REZUMAT

Elevele Andrei Georgiana-Elena, Ianuș Delia-Amalia și Mihăilă Ana-Maria-Raluca de la

Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman, îndrumate de profesorul coordonator Bîtîcă Luminița

am dori să prezentăm povestea Castelului Bran care deseori este asociată cu povestea Contelui

Dracula. Dorim să transpunem această poveste cu ajutorul unei machete a Castelului Bran, un

desen cu Castelul Bran realizat pe o foaie A3 și o prezentare PowerPoint, toate acestea fiind

realizate de noi. Castelul Bran face parte din potențialul antropic al României. Prezentarea

PowerPoint cuprinde un scurt istoric a Castelului Bran, legenda și mitul acestuia și multe alte

detalii. Macheta este creată manual, noi încercând să imităm cât mai bine originalul.

CUVINTE CHEIE Castelul Bran, legendă, mit.

BIBLIOGRAFIA

1. Ştefania, M., Ioneşti, C., Turcescu, A., Costea, F., Capotă, V., Turism şi alimentație, Ed. CD

Press, Bucureşti, 2010.

2. http://www.infoturism.ro/ (1.11.2017).

LENTILA ,,CHROMA”

DUMITRESCU DENIS MIHAI

PROFESOR COORDONATOR: MIHAELA-DANA

COLEGIUL TEHNIC ,, MIRON COSTIN ”, ROMAN, NEAMȚ, PROFIL TEHNIC

[email protected]

REZUMAT

Lentilele de contact pot trimite impulsuri electrice la nivelul pupilei dilatând-o sau

contractând-o la comandă în funcție de situație. Pe lentilă se află un procesor care poate

recunoaște obiecte la un smarwatch sau la un telefon mobil. Lentila poate fi cromată astfel încât

ea să ajute persoana care suferă de daltonism.

CUVINTE CHEIE Lentile de contact, chromă, procesor.

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.pexels.com/ (30.10.2017).


http://www.infoturism.ro/


https://www.pexels.com/


102

COMBATEREA VIOLENȚEI

GRAUR LARISA-ANDREEA

PROFESOR COORDONATOR: MIHAELA-DANA RUSU

COLEGIUL TEHNIC ,, MIRON COSTIN ,, ROMAN, NEAMȚ, PROFIL SERVICII

[email protected]

REZUMAT

Prin acest colaj eleva a dorit să arate că deși este de multe ori invizibilă, violența împotriva

copiilor este un fenomen din ce în ce mai răspândit.

Părerea elevei este că toți copiii au dreptul la o viață fără violență, aceasta punându-le în pericol

dezvoltarea fizică și mentală. Prin aceste abuzuri, se încalcă dreptul la copilărie, dreptul la

educație și de cele mai multe ori dreptul de a avea o familie fericită.

CUVINTE CHEIE Violența, dezvoltare fizică și mentală.

BIBLIOGRAFIA

1. http://www.salvaticopiii.ro (1.11.2017).

WATER POWER

AZOIŢEI CONSTANTIN, ROŞU DIANA, TROFIN BOGDAN

PROFESOR COORDONATOR: CAMELIA BÂRLĂDEANU

COLEGIUL TEHNIC „ION BORCEA” BUHUŞI, BACĂU

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Noi, trei elevi ai Colegiului Tehnic „ Ion Borcea” Buhuşi, Bacău, sătui de poluare şi de

distrugerea treptată a mediului înconjurător, ne-am hotărât să creem o energie albastră, care nu

dăunează. Astfel, cum nu putem crea o hidrocentrală, am reușit să creem o ,,mini hidrocentrală”.

Dorim în mod special să dovedim că nu e nevoie să distrugem mediul înconjurator pentru a

beneficia de energie electrică.

Înainte de a prezenta proiectul nostru, vrem să spunem că o hidrocentrală este o centrală

electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. Apa

mărilor este în mișcare continuă, şi nu numai datorită valurilor şi mareelor. În oceane există o

circulaţie continuă a apelor, atât la suprafață, cât şi în adâncuri, unde este mai lentă. Cu ajutorul

acestor curenți proiectul nostru produce energie electrică [1].

Pentru realizarea „hidrocentralei” noastre, am avut nevoie de: lemn de brad, pe care l-am folosit

la scheletul hidrocentralei, baterie (Duracel 9 V), motor (25 V), led baterie (6 V), curea motor,

ax mini hidrocentrala (ax de lemn), palete din lemn, fire cu zinc, cap ax-pluta, led motor (1,5

V) fulie ax-pluta şi un bec.


http://www.salvaticopiii.ro/?id=0002000100000005





103

„Hidrocentrala” conţine un stativ şi un ax cu elice. Elicea noastră conține 6 palete din lemn.

Axul este conectat la motor de 9 V printr-o curea de gumă. Aceasta folosește ca materie de bază

energia produsă de apă. În momentul în care, apa cu o presiune destul de ridicată atinge paletele

elicei, atât elicea cât şi axul încep să se învârtă. Datorită energiei mecanice produse, becul se

aprinde.

De asemenea, prin intermediul acestui proiect, dorim să susținem asigurarea independenţei

energetice prin mijloace cu efect neutru asupra a mediului înconjurător şi încercăm să punem

accentul pe protejarea acestuia.

CUVINTE CHEIE Energie mecanică, mini-hidrocentrală, apă, anti-poluare, water power, mișcare continuă.

BIBLIOGRAFIA 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocentral%C4%83.

MASCĂ PENTRU HIDRATARE CU BANANE ȘI LAPTE

MAFTEI IOANA, ABABEI PETRONELA-IONELA, GRUIA LAURA-ELENA


LICEUL TEHNIC „ION BORCEA” BUHUȘI, BACĂU

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Una dintre cele mai controversate perioade din viața unui om o reprezintă adolescența, deoarece

aspectul are o mare importanța pentru noii participanți ai societății. În perioada adolescenței

corpul nostru trece prin multe schimbări [1, 2, 3]. Unele dintre multele schimbări le-ar

reprezenta tenul uscat, iar pentru a ameliora problema am inventat ”Masca pentru hidratare cu

lapte si banane”.

Cele două ingrediente cheie stau la îndemâna oricui, după cum spune denumirea, această masca

consta în lapte și banane .

Bananele sunt benefice, deoarece conțin potasiu care ajută la hidratare, amino acizi care mențin

pielea elastică, vitamina E care protejează tenul de razele UV, vitamina A, vitamina C necesară

pentru producerea de colagen [1, 2, 3]. Laptele întinerește pielea și îi oferă strălucire.

Această mască a fost creată astfel: mai întâi s-a extras partea albă ale unei coji de banană, apoi

se pisează (se adaugă opțional 5 felii de banană) iar apoi se toacă împreună, într-un final se

adaugă laptele și se amestecă. După obținerea rezultatului, o cremă densă, se aplică pe tenul

curat și se masează ușor. După 15 minute se clătește. Tenul rămâne hidratat cu un aspect lucios.

În concluzie, masca noastră va ajuta trecerea peste unul dintre complexele adolescentine.

CUVINTE CHEIE Banane, lapte, mască, potasiu, raze UV, vitamine.





104

BIBLIOGRAFIA 1. https://bellatory.com/skin/Benefits-of-Banana-for-Skin.

2. https://www.dermatocare.com/blog/9-benefits-of-using-milk-on-skin-know-from-dermatologist.

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Banana.

TRIKE BIKE

UNGUREANU CONSTANTIN EDUARD

PROFESOR COORDONATOR: MIHAELA-DANA RUSU

COLEGIUL TEHNIC ,,MIRON COSTIN,, ROMAN, NEAMȚ, PROFIL TEHNIC

[email protected]

REZUMAT

Elevul a gândit și a realizat un proiect TRIKEBIKE: o bicicletă cu caracteristici auto, jante din

aliaj de mărimi mari, scaun auto și alte dotări. Proiectul a avut două etape. A fost realizat pentru

a putea participa la evenimente auto.

CUVINTE CHEIE Bicicletă, TRIKEBIKE, jante.

BIBLIOGRAFIA

1. https://www.youtube.com/watch?v=EuGKiarBP9g (29.10.2017).

FIRMA DE EXERCIŢIU – PROVOCARE PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI

IVANCEA ALEXANDRA, BACIU COSMINA

PROFESOR COORDONATOR: ALEXANDRA IVANCIU

COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN

[email protected],


REZUMAT

Ce este firma de exercițiu?

un concept didactic, bazat pe învaţarea prin practică;

un model de simulare a proceselor interne desfăşurate într-o firmă reală şi a relaţiilor

sale cu alte firme şi instituţii;

o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o

concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor.

„Firma de exerciţiu” reprezintă un model al unei întreprinderi reale, fiind o metodă de abordare

practică a integrării conţinuturilor, metodă concepută pentru formarea aptitudinilor personale


https://www.youtube.com/watch?v=EuGKiarBP9g





105

şi comportamentelor aplicabile în toate domeniile economice, pornind de la funcţiile de bază şi

până la cele de conducere din întreprindere.

Activitatea firmelor de exerciţiu se desfaşoară conform legislaţiei în vigoare pentru firmele

reale. Toate documentele emise la centrala firmelor de exercitiu care reproduc documente ale

instituţiilor statului, vor avea un semn distinctiv, UZ DIDACTIC .

Obiectivul general al învăţării prin firma de exerciţiu îl reprezintă dezvoltarea spiritului

antreprenorial, prin: familiarizarea elevilor cu activităţile specifice unei firme reale;

simularea operaţiunilor şi proceselor economice specifice mediului real de afaceri

perfecţionarea limbajului de afaceri;

dezvoltarea de competenţe şi aptitudini necesare unui întreprinzător dinamic:

creativitate, gândire critică, rezolvarea de probleme, luare de decizii, asumarea

responsabilităţii, lucrul în echipă, iniţiativă, perseverenţă, auto-organizare şi auto-

evaluare a resurselor individuale, flexibilitate.

Firmele de exerciţiu ale Colegiului Tehnic Miron Costin Roman sunt:

FE PAN SAVOR S.R.L.

FE BIOTERRA S.R.L.

Firma de exercițiu este o provocare atât pentru elevi cât și pentru profesori, pentru elevi

deoarece pentru a fi productivi aceștia trebuie să fie interesați să învețe și să facă ceea ce

le cere profesorul, iar pentru profesor deoarece acesta trebuie să coordoneze cât mai

eficient și productiv activitatea.

PLANȘĂ FOTO – F.E. PAN SAVOR S.R.L.

CUVINTE CHEIE

Firma de exercitiu, Spirit antreprenorial.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.k-education.at/upload/medialibrary/ECONET_Informatie.pdf

2. http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/contabilitate/cum-infiintam-o-firma-de-

exercitiu-93110.html

3. http://tok-toc.eu/wp-content/uploads/2014/06/TOK-

TOC_EVENTS_INTERREGIONALWORKSHOPPPT2_BRASOV_RO.pdf

4. http://firmaexercitiu.tvet.ro/index.php/legaturi/6-roct

http://www.k-education.at/upload/medialibrary/ECONET_Informatie.pdf

http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/contabilitate/cum-infiintam-o-firma-de-exercitiu-93110.html

http://biblioteca.regielive.ro/seminarii/contabilitate/cum-infiintam-o-firma-de-exercitiu-93110.html

http://tok-toc.eu/wp-content/uploads/2014/06/TOK-TOC_EVENTS_INTERREGIONALWORKSHOPPPT2_BRASOV_RO.pdf

http://tok-toc.eu/wp-content/uploads/2014/06/TOK-TOC_EVENTS_INTERREGIONALWORKSHOPPPT2_BRASOV_RO.pdf

http://firmaexercitiu.tvet.ro/index.php/legaturi/6-roct


106

ANALIZA SWOT A FARMACIEI DONA DIN ORAȘUL ROMAN

SEVERIN ROXANA ANDREEA, STANCIU IOANA COSTINA

PROFESORI COORDONATORI: CORINA ELENA STAFIE, MIHAELA DANA RUSU

COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN, BACĂU

[email protected]

Lucrarea de față este un studiu de caz efectuat cu scopul de a aplica noțiunile teoretice

cu privire la Analiza Swot pe o situație reală, respectiv farmacia Dona din orașul Roman.

Pornind de la obiectivele urmărite, conținutul lucrării este structurat pe cele patru

componente ale Anlizei Swot: PUNCTE TARI;

PUNCTE SLABE;

OPORTUNITĂȚI;

RISCURI/ AMENINȚĂRI.

Autorii lucrării au colectat informații direct de la sursă cu privire la prețuri, gamă de produse,

calitatea produselor, servicii oferite, activități promoționale pe care le- au prelucrat și utilizat în

rezolvarea sarcinii de lucru, transpunându- le pe un afiș.

INGINERIA- PROFESIA VIITORULUI

PRISTAVU DUMITRU GIANNI, ALUPEI ANDI NICOLAE, AXINTE GEORGE CRISTIAN


LICEUL TEHNIC „ION BORCEA” BUHUȘI, BACĂU

[email protected]

[email protected]

[email protected]

„Trăim în vremuri tot mai tehnologice, de aceea, da, este nevoie de ingineri în toate domeniile.

Analfabetul din ziua de azi nu mai este cel care nu știe să scrie și să citească, ci cel care nu se

descurcă cu tehnologia.” (Bogdan Marin)

Este ingineria o carieră de viitor?

Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematica și a experienției practice

pentru a crea obiecte și procese utile.

Pasionați fiind de inginerie, nu am putut trece cu vederea oportunitățile pe care o viitoare carieră

în inginerie ni le-ar putea oferi.

După părerea noastră, faptul că inginerii pot avea diverse cariere conectate între ele este una din

beneficiile oferite de această meserie. „ Fie că ești atras de tehnologia informației sau știința

medicală, toate ariile de inginerie conțin și o linie de producție, în care, mai mult ca sigur, poți

lucra, totul rezumându-se la interesele tale personale. ” ( Sorin Brașoveanu)

Iar pentru a răspunde la întrebarea adresată la început, dorim să aducem în vederea voastră

faptul că cei mai căutați la ora actuală și, cel mai probabil, și în următorii 10 ani, sunt inginerii

aerospațiali și cei specializați în nanotehnologie.

În concluzie, noi susținem toți elevii ce vor o viitoare carieră în inginerie, deoarece este, într-

adevăr, o cariera de viitor






107

EGGBOT

VEREȘ CODRUȚ GICĂ

PROFESORI COORDONATORI: ANA ÎNTUNERIC, CRISTINA SICHIM,

PROF. UNIV. DR. ING. ADRIAN GHENADI

COLEGIUL NAȚIONAL “FERDINAND I” BACĂU,

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”DIN BACĂU, FACULTATEA DE INGINERIE

[email protected]

REZUMAT

1.Ce este EggBot?

EggBot este un robot, ușor de utilizat, care poate fi folosit de obiecte în formă de sferică

sau de ouă. Super reglabil; Conceput pentru a atrage toate tipurile de lucruri care în mod normal

sunt "imposibil" să imprimați pe ele. Nu doar ouăle, ci bilele de golf, becurile, mini dovleci.

Utilizat pentru a personaliza ornamentele de Crăciun sau impresionați-vă prietenii cu

capodopere precum ouăle de Paște. EggBot nu este doar un gadget cool. Este, de asemenea, o

introducere excelentă în controlul numeric CNC (computer numeric control) și robotica do-it-

yourself. Toate electronicele și software-ul sunt proiectate pentru a fi hackable și repurposable,

astfel încât să puteți controla ușor un Etch-a-Sketch sau să creați ceva complet nou.

Software-ul EggBot vă permite să controlați totul din interiorul Inkscape - un superb

program de ilustrare gratuită - pe calculatoare Mac, Windows sau Linux. Puteți desena o

imagine,o fotografie sau puteți importa modele din alte programe. De asemenea, puteți controla

EggBot direct din multe alte programe care au capacitatea de a trimite comenzi seriale pe un

port USB.

2.Ce scop are Eggbot?

Pe langa scopul pricipal de a imprima unul dintre scopurile Eggbot este de a preda

electronica, mecanica și software-ul necesar pentru a vă construi propriile proiecte de control

al mișcării.Acest proiect vă inspiră să explorați domeniul emergenței robotizării acasă ca mediu

pentru profesori, artiști și producători.

3.De ce este nevoie pentru a rula Eggbot?

Veți avea nevoie de un calculator cu un port USB de lucru, care să se conecteze la

Eggbot. Software-ul ruleaza pe Windows, Mac și Linux. Veți avea nevoie de o conexiune la

internet pentru a descărca instrucțiunile și software-ul necesar. De asemenea, veți avea nevoie

de o priză standard pentru sursa de alimentare a lui Eggbot.

4.Ce este Inkscape?

Inkscape este un program superb de desenare cu capabilități similare cu Adobe

Illustrator sau CorelDraw. Inkscape este disponibil pentru computerele care rulează sisteme de

operare Windows, Mac și Linux. Se întâmplă, de asemenea, să fie o aplicație gratuită și open

source.

Într-o oarecare măsură. Aveți posibilitatea să utilizați multe pachete software diferite

(inclusiv Corel Draw și Adobe Illustrator) pentru a genera operele de artă vectoriale, pe care le



108

puteți apoi importa în Inkscape, de preferință ca SVG. Cu toate acestea, "driverul de imprimare"

al Eggbot este conceput ca o extensie pentru Inkscape.

Componente:

1. Arduino UNO

O platforma de procesare open-source, bazata pe software si hardware flexibil si simplu

de folosit.

2. 2 Stepper driver A4988

Acest driver de motoare pas cu pas vă poate ajuta să vă construiți propria imprimantă

3D sau un CNC. Modulul oferă și un potențiometru pentru limitarea de curent. Pentru a folosi

driver-ul la capacitate maximă, este recomandată montarea unui mic radiator.

3. 2 Motoare pas cu pas

O definiţie simplă a motorului pas cu pas este: „un dispozitiv electromecanic care

converteşte impulsurile electrice în mişcări mecanice discrete”.

4. Servo motor

Motor al unui sistem de comandă automată sau de reglare automată folosit pentru

acționarea unui element de execuție al unui sistem tehnic, transformând un semnal aplicat la

intrare într-o mișcare de cele mai multe ori de rotație și folosind o sursă auxiliară de energie.

5.Schelet

Platforma pe care vor veni amplasate motoarele, arduino și cele 2 stepper drivere.

Construcție:

Scheletul este realizat din 3 bucăți de plexic iar la cele 4 colturi sunt unite cu tije filetate.

Pe o bucata din plexic exterioara este montat motorul pas cu pas cu prinderea de ou, glob etc.

Prin celelate 2 bucăți de plexic trebuie pus un surub la același nivel cu motorul pas cu

pas deja amplasat cu încă o prindere pentru ou în care se afla un rulment lipit pe o piulita care

vine prinsă de surub astfel încât oul să fie prins într-un sistem de tip menghina dar totodata să

îl poată rotii motorul.

Pe 2 din tijele laterale este realizat un suport pentru al doilea motor pas cu pas astfel

încât să fie pe aceeași axa cu primul motor. Iar pe motor este construit un suport de pix cu un

servo motor amplasat la incheitura pentru a putea ridica pixul când este nevoie iar când brațul

de la servo se lasa în jos trebuie pus un arc pentru a trage înapoi în jos pixul.

Arduino UNO îl montam lângă primul motor pas cu pas iar în partea opusa trebuie

montat un radiator astfel încât sa încapă ambele drivere. Iar cablajul trebuie făcut după

următoarea schema:


109

CUVINTE CHEIE arduino, motoare pas cu pas, stepper driver, inkscape

BIBLIOGRAFIA

[1] http://egg-bot.com/

[2] https://github.com/evil-mad/EggBot

ARDUINO - PRIETENUL DIN TIMPUL LIBER

TORONILA IOAN DIEGO, MIHAI MADALIN MUNTEANU, DOSPINESCU ANDREI


COLEGIU TEHNIC “ION BORCEA “ BUHUSI

[email protected]

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Proiectul nostru constă în realizarea unui sistem automat pentru menținetrea constantă a

temperaturii într-o cameră, pe perioada zilelor călduroase de vară. Deoarece în zilele noastre

consumul de energie electrică a început să reprezinte un motiv de îngrijorare având în vedere

efectele acestei industrii asupra mediului înconjurător. Având în vedere că pe timpul verii sunt

puse în funcțiune din ce în ce mai multe instalații de climatizare, și anume instalațiile de aer

condiționat, am decis să ne îndreptăm atenția asupra caracteristicilor energetice ale acestora, in

special asupra consumului energetic, iar bilanțul nu este unul tocmai favorabil.

Având în vedere aceste detalii, a luat naștere acest proiect, care va avea ca scop controlul

automat a unor jaluzele obișnuite, sistemul nostru putând fi implementat pe aproape, orice tip

de jaluzele existente pe piață în acest moment.

Tot ansamblul este construit în jurul unei placi de dezvoltare Arduino, iar cu ajutorul a câteva

componente adiacente, sistemul va putea monitoriza razele infraroșii provenite de la soare pe

timpul verii, dar în același timp, măsurând constant și temperatura din camera în care ansamblul

a fost amplasat. În cazul în care apare o diferența de temperatură între mediul ambiant si

temperatura dorită care poate fi setată oricând, sistemul va putea controla gradul de

“deschidere” a jaluzelelor, pentru a permite razelor soarelui sa patrundă în încapere și să o

încalzească, sau, în caz contrar, închiderea acestora pentru a păstra răcoarea.

Controlul propriu-zis, se va realiza cu ajutorul unui servo motor, iar temperatura dorită va putea

fi setată cu ajutorul unui display LCD.

CUVINTE CHEIE Arduino, Climatizare, Vară, Jaluzele, servomotor, temperatura

BIBLIOGRAFIE [1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Arduino

[2] http://users.utcluj.ro/~rdanescu/pmp-lab01.pdf

[3] https://profs.info.uaic.ro/~arduino/index.php/Laboratorul_1

http://egg-bot.com/

https://github.com/evil-mad/EggBot




https://ro.wikipedia.org/wiki/Arduino

http://users.utcluj.ro/~rdanescu/pmp-lab01.pdf

https://profs.info.uaic.ro/~arduino/index.php/Laboratorul_1


110

ROBOȚI LEGO

NICA RADU-OCTAVIAN

PROFESOR COORDONATOR: ING. MIHAELA MORARU

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAȚII „NICOLAE VASILESCU-KARPEN”

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

În cadrul lucrării ROBOȚI LEGO s-a urmărit aplicarea ”filozofiei” mecatronice pentru

realizarea unui suport teoretic, constructiv și experimental pe sisteme Lego de la firma

Mindstorms, știut fiind faptul că roboții încurajează pe oricine să gândească creativ, să analizeze

situații, să descopere rezolvări optime la problemele de programare și construcție, practic să-și

folosească gândirea critică și creativă pentru ca simularea să poată fi transpusă în lumea reală.

1. Primul capitol intitulat MECATRONICĂ – ROBOTICĂ prezintă definiții ale

conceptului de mecatronică și robotică, pornind de la ideea că un robot trebuie să "simtă", pentru

a primi informaţii despre mediul înconjurător, să "înțeleagă'' ce se petrece, să construiască

planuri, să evalueze situaţii și să "facă" ceva: să se deplaseze, să acţioneze.

2. Capitolul 2 ROBOȚII LEGO MINDSTORMS prezintă istoria Lego prin apariția

primelor piese construite de un tâmplar din Danemarca în 1934 și continuă cu evoluția

sistemelor Lego Mindstorms.

3. Capitolul 3 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE ROBOȚILOR ȘI ROLUL LOR

FUNCȚIONAL face o clasificarea a roboților și prezintă elementele componente ale sistemelor

Lego Mindstorms (senzori, servomotoare, controlerul NXT) și blocurile funcționale utilizate la

programarea roboților.

4. În capitolul 4 CONSTRUIREA ȘI PROGRAMAREA ROBOȚILOR LEGO sunt

prezentați pașii de construire ai roboților, precum și modalitatea de programare – testare oferițe

de Lego Mindstorms 2.0.

CUVINTE CHEIE Robot, Lego Minstorms, programare roboți

BIBLIOGRAFIA

[1] Bagnall, Brian. "Maximum LEGO NXT: Building Robots with Java Brains". Variant Press.

2007;

[2] „Tehnologie şi educaţie mecatronică dezvoltare durabilă” - curs susţinut în cadrul

programului de formare profesională flexibilă pe platforme mecatronice, FLEXFORM,

Universitatea din Craiova, Facultatea de automatică, calculatoare şi electronică, Catedra de

Mecatronică;

5. [3] Willicense, Fransisco. "The LEGO Incorporation: How LEGO Started" ISBN 0-

18361-46372




111

AUTOMOBILUL HIBRID

BEJENARU FLORIN CRISTIAN

PROFESOR COORDONATOR: GABRIELA BUJOR

COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAȚII ”NICOLAE VASILESCU-KARPEN” BACĂU

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Un vehicul hibrid este un vehicul care are mai multe sisteme de propulsie, spre deosebire de

vehiculele convenționale (cu motor cu ardere interna), cele electrice sau cele cu pile de

combustie, care au câte un singur sistem de propulsie.

Adesea, în special pentru autoturisme, termenul se folosește în sensul de vehicul elctric hibrid

adică pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă și cu motoare electrice. Însă sunt

posibile și alte combinații: hidraulic hibrid(motor cu ardere internă și pompă/motor hidraulic),

sau propulsat muscular și electric, de exemplu bicicletele electrice.

Principalul motiv pentru începerea producției de hibrizi pentru pasageri a fost cererea de pe

piață pentru astfel de autoturisme cauzată de prețurile ridicate la petrol și îmbunătățirea

constantă a cerințelor de performanță de mediu pentru vehicule. În același timp îmbunătățirea

tehnologiei și a stimulentelor fiscale, producția de autovehicule hibride sunt în unele cazuri,

chiar mai ieftine decât vehiculele obișnuite. În unele țări, proprietarii de hibrizi sunt scutiți de

taxa de drum și nu plăteasc pentru parcare municipală.

CUVINTE CHEIE

Hibrid, propulsat, combustie, ardere internă

BIBLIOGRAFIA

[1]https://www.toyota.ro/current-offers/yaris-hybrid-

offer.json?gclid=EAIaIQobChMIsqzHrPPR1wIVVz8bCh2z3wBVEAAYASAAEgKz6fD_B

wE

[2]http://www.automarket.ro/stiri/analiza-cele-mai-accesibile-masini-hibride-si-electrice-de-

pe-piata-61619.html



https://www.toyota.ro/current-offers/yaris-hybrid-offer.json?gclid=EAIaIQobChMIsqzHrPPR1wIVVz8bCh2z3wBVEAAYASAAEgKz6fD_BwE




112

SĂ CONSTRUIM CU AUTOCAD

PERCIC CHIRIL, TERTEA DANIEL

PROFESORI COORDONATORI: LAVINIA-ELENA BUŞCĂ, CARMEN-ELENA CRISTEA

COLEGIUL TEHNIC „DUMITRU MANGERON”BACĂU

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea îşi propune să evidenţieze importanţa abordării unei strategii didactice moderne în

predarea disciplinelor de specialitate, domeniul mecanic, utilizând calculatorul în vederea

asigurării interdisciplinarităţii, respectiv aplicaţiile de tip CAD.

Sistemele de proiectare asistată de calculator (CAD − Computer-Aided Design) sunt destinate

creării interactive de modele ale obiectelor tehnice reale, analizei acestor modele, generării

documentaţiei pentru fabricarea lor.

Exemplele concrete abordate în lucrare întăresc ideea că elevii trebuie să valorifice noţiuni

însuşite la modulele de specialitate, pentru a înţelege şi explica termenii tehnici specifici

domeniului mecanic, termeni însuşiţi pe parcursul anilor de liceu tehnologic.

Reprezentările grafice 2D şi 3D prezentate au fost realizate de elevi, în laborator, utilizând

aplicaţiile de tip CAD, lucru care a condus la stimularea creativităţii, solicitându-le în acelaşi

timp noţiuni acumulate la modulele de specialitate studiate pe parcursul liceului.

Instruirea asistată de calculator permite realizarea unei educaţii adaptate particularităţilor

individuale ale elevilor. Pune elevul în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă, realizate

într-un mediu care permite asimilarea conţinuturilor şi utilizarea timpului.

În cazul unei instruiri asistate de calculator, interactivitatea oferă celui care învaţă un feedback

permanent, deoarece se produc efecte vizibile şi imediate pe ecranul calculatorului. Instruirea

asistată de calculator presupune implicarea activă a celui care învaţă în procesul propriei

instruiri, supravegheată şi îndrumată de profesor, care îl ajută în realizarea operaţiilor tehnice,

a celor de documentare, conducându-l către o nouă cunoaştere.

CUVINTE CHEIE Interdisciplinaritate, proiectare, calculator, model, creativitate

BIBLIOGRAFIE

[1] Dale, C., Niţulescu, Th., Precupeţu, P., Desen tehnic industrial pentru construcţii de maşini,

Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990;

[2]Raveica, I. C., Grafica inginerească – îndrumar de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, 2007;

[3]Simion, I., AutoCAD 2007 pentru ingineri, Ed. Teora, Bucureşti, 2006.




113

SOFT EDUCAȚIONAL „TEST DE CULTURĂ GENERALĂ”

ȘERBAN SONIA, ROTARU PATRICIA

PROFESOR COORDONATOR: LILIANA URSACHE

COLEGIUL NAȚIONAL ”FERDINAND I”, BACAU,

ȘCOALA GIMNAZIALA ”AL. I. CUZA”,

ȘCOALA GIMNAZIALA ”MIRON COSTIN”

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Rezumat. Această lucrare este un soft educațional interactiv realizat în Alice. Acesta constă

dintr-un test de cultură generală, în care doamna învățătoare adresează întrebări elevilor, iar

aceștia ridică mâna și răspund. Interactivitatea este realizată prin introducerea răspunsurilor de

la tastatură. Răspunsul utilizatorului este comparat cu cel corect.

Pentru realizarea scenei am folosit obiecte de recuzită (mese, scaune, vază cu flori, hartă, planșă,

cărți, biliotecă). Am adăugat personaje bipede (12 copii și un adult). Doamna învățătoare intră,

salută și anunță un test de cultură generală. Elevii ridică mâna și răspund. La sfârșit doamna

anunță numărul de răspunsuri corecte pentru fiecare elev, apoi părăsește clasa.

Pentru a simula mersul doamnei învățătoare, am mișcat alternativ articlațiile șoldului și

umărului. Am mișcat articulația gâtului pentru ca doamna să ridice capul.

Softul poate fi adaptat pentru orice disciplină și pentru orice nivel de studiu. Softul poate fi

folosit pentru concursuri între doi sau mai mulți jucători [1].

CUVINTE CHEIE soft educațional, test, animație, Alice.

BIBLIOGRAFIA

[1] Ursache L., Neculcea G., Învățăm să programăm cu Alice, Editura Docucenter, 2017.





114

SOFT EDUCAȚIONAL ”EXERCIȚII DE MATEMATICĂ”

URSACHE ȘTEFAN, RADU DAN ȘTEFAN


COLEGIUL NAȚIONAL ”FERDINAND I”, BACAU

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Această lucrare este un joc interactiv realizat în Alice, care poate fi privit și ca un soft

educațional. Jocul constă într-o serie de întrebări de matematică la care utilizatorul poate

răspunde folosind tastatura. Se va afișa după fiecare întrebare corectitudinea răspunsului.

Am folosit un personaj uman (un copil) și multe obiecte de recuzită (biblioteci, tablouri, cărți,

calculator, vază cu flori, televizor, canapele, scaun, birou și o telecomandă). Am utilizat un

billboard pentru a simula imaginea redată pe un televizor. Am folosit mișcarea articulațiilor

copilului pentru a-l așeza/ridica pe/de pe scaun, a-l face sa meargă sau să sară.

Pentru obiecte din clasa bipedă am folosit o procedură care simulează mersul și am apelat-o

pentru personajul principal. Am folosit parametri pentru numărul de pași, lungimea acestora,

timpul deplasării și distanța parcursă. De asemenea am creat o procedură și pentru a simula

săritura în înălțime a personajului.

Interactivitatea programului este asigurată de introducerea răspunsurilor de la tastatură și de

efectuarea operației de click pe telecomanda din joc pentru a deschide televizorul.

Mi-am înregistrat vocea, astfel încât toate replicile personajului au loc atât în scris, cât și verbal.

Fișierele wav obținute le-am convertit online în fișiere mp3, pentru a fi importate în proiect.

Am folosit două sunete diferite, unul pentru răspunsurile corecte, altul pentru cele greșite.

Jocul poate fi extins pentru un număr oricât de mare de întrebări. Jocul poate fi folosit la orice

disciplină de studiu, modificând adecvat întrebările și răspunsurile. Scorurile obținute de

utilizatori pot fi folosite la evaluarea acestora [1].

CUVINTE CHEIE soft educațional, test, animație, Alice.

BIBLIOGRAFIA

[1] Ursache L., Neculcea G., Învățăm să programăm cu Alice, Editura Docucenter, 2017.





115

ROBOT PENTRU CONDIȚII DE MEDIU RISCANTE

URSACHE ȘTEFAN, NĂSTUNEAC ȘTEFAN, LUPU RĂZVAN



[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Acest proiect combină 4 domenii de studiu: robotică (am cumpărat și asamblat propriul robot),

IoT (am folosit Arduino UNO, Raspberry PI, senzori și LED-uri), Photoshop (am creat logo-ul

proiectului) și web (am comunicat date prin Twitter). Am construit un robot care poate merge

în locuri unde condițiile de mediu sunt neprietenoase, iar de acolo preia și ne comunică

informații despre mediu.

Prima dată am citit date din mediul înconjurător folosind senzori de lumină și temperatură

conectați la porturile analogice ale Arduino, care la rândul lui este conectat la Raspberyy PI.

Am scris acele date la consola Wyliodrin.

Apoi am scris datele într-un fișier care poate fi descărcat pe harddisk. Datele au fost citite de 10

ori și am calculat media valorilor.

A treia ailitate a fost ca nivelurile de temperatură și lumină să fie trimise de către Raspberry PI

către Twitter.

Apoi am conectat la Raspberry PI o cameră web care poate face fotografii. O fotografie

localizată pe SD card este trimisă automat către Twitter.

A cincea abilitate face ca în funcție de valorile unui senzor analogic de pe Arduino, să se aprindă

unul dintre cele 3 LED-uri de pe Raspberry PI.

Robotul nostru este doar un prototip, dar el poate fi îmbunătățit adăugând alți senzori, cum ar

fi senzori de gaz, de umiditate, de radiație, sau alte componente. Poate fi folosit de către oamenii

de știință care studiază medii necunoscute, oamenii care vor să descopere anumite condiții de

mediu, sau de către fermieri.

CUVINTE CHEIE Arduino, Raspberry PI, IoT, robot, senzor, mediu.

BIBLIOGRAFIA

[1] Lauren D., Shane C., Android Application Development de, Editura Sams, 2010.






116

FEMEILE IN IT

ENACHE-STRATULAT MARIUS, SAVA ILINCA SOFIA, ALECU STEFAN IULIAN

PROFESOR COORDONATOR LILIANA : URSACHE


[email protected], [email protected],

[email protected]

REZUMAT

Am ales sa aducem in discutie acest subiect deoacere stim ca sunt femei care, in ciuda

preconceptiilor societatii, s-au afirmat in domenii "dominate" de prezenta masculina.

Cum trăim în epoca vitezei, ar fi fost imposibil să nu încerce și femeile, cel puțin. Multe au

încercat și nu puține s-au remarcat. Hedy Lammar, celebra actriță cu origini austriece, pe lângă

pasiunea ce i-a adus cariera de succes, a manifestat interes și pentru științele exacte [1]. Pentru

că tema din această seară este femei în informatică, vă propun să facem un exercițiu de

imaginație și să ne gândim la informatică fără un liant esențial între limbajul algoritmic și codul

mașinii de calcul. Grace Hopper este pionier în acestă sferă de activitate. La fel ca Hedy

Lammar, nu a profesat [2]. Ea a făcut parte din marina militară a Statelor Unite ale Americii,

unde a devenit ofițer. Datorită contribuțiilor extinse în domeniu și a gradului militar, este

denumită uneori „Amazing Grace” (este un cântec ecleziastic în limba engleză). Un alt exemplu

este Marissa Mayer [3]; încă din copilărie s-a remarcat prin inteligență și implicare în diferite

domenii, de la balet până la informatică. Până la urmă, a ales calea matematicii și informaticii,

şi a primit titlul Honoris Causa pentru munca sa. De asemenea, la doar 24 de ani a fost prima

femeie angajată la Google. După cum am observat, doamnele informaticii au avut de parcurs

un drum alambicat, deoarece în cultura respectivă, nu au fost susținute să urmeze acest drum.

Cu toate premiile, descoperirile si cu toată munca, nu au uitat să fie doamne respectate, cu

familii, îndatoriri morale de grupurile cărora aparțin și s-au descurcat cu brio.

CUVINTE CHEIE

IT, femei în informatică.

BIBLIOGRAFIA

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Hedy_Lamarr, (15.11.2017).

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Grace_Hopper, (15.11.2017).

[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Marissa_Mayer, (15.11.2017).




https://ro.wikipedia.org/wiki/Hedy_Lamarr

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grace_Hopper


117

FENOMENE FIZICE OPTICE ÎN INDUSTRIA JOCURILOR VIDEO

ILIESCU ANDREI


COLEGIUL NAȚIONAL FERDINAND I, STRADA GEORGE BACOVIA NR. 45, BACĂU

[email protected]

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea constă în prezentarea importanței fenomenelor opticeî procesul de randare a unei ma

pe de textură (texture map) pentru a părea cât mai fotorealistică.

CUVINTE CHEIE

Refracție, texture map, light scatetering, difracție

BIBLIOGRAFIA

[1] Hoffman, Naty, Physically-Based Rendering for Games: Reflectance and Beyond, Sypons

ium on interactive 3D Graphics and Games 2005.

[2] Hoffman, Naty, Physically Based Shading in Theory and Practice, SIGGRAPH 2016.

E-URILE PRODUSELOR ALIMENTARE

JITARU SILVIA GEORGIANA, DUMA EMILIA

PROFESOR COORDONATOR: ERICA MIHĂEȘ

COLEGIUL NAȚIONAL CATOLIC SF. IOSIF BACĂU

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

E-urile sunt substanțe chimice, adăugate în alimente, cu scopul de a ameliora calitatea și

aspectul produsului alimentar și de a prelungi termenul de valabilitate al alimentelor procesate.

Trebuie menționat faptul că aceste „E-uri”, au apărut secolul trecut, odată cu dezvoltarea

industriei și creșterea populației pe plan mondial. Astfel, s-a facut tranziția de la o alimentație

tradițională, naturală, la o alimentație modernă, constituită din produse intens procesate chimic.

Aditivii consumați în cantitate mică, nu sunt nocivi organismului uman. Însă, conform unui

principiu străvechi al medicinii, nimic nu este mai dăunător decât administrare unei substanțe

timp îndelungat, în mod repetat. Numai alimentele pot fi consumate timp îndelungat, în mod

repetat. Deoarece aceste substanțe sunt de origine predominant sintetică, ele sunt ușor de

obținut, așadar, produsele aditivate vor fi mai ieftine. Fără o educație adecvată, populația va




mailto:[email protected];%[email protected]


118

cumpăra aceste alimente, fără să știe că au valoare nutritivă slabă, survenită chiar în urma

adăugării acestor aditivi.

Oamenii consumă zilnic E-uri, și, întrucât folosirea acestora în procesul de producție nu necesită

costuri mari, produsele aditivate sunt găsite la tot pasul, la un preț mic, atractiv. Un kilogram

de glutamat de sodiu costă mai puțin decât aceeași cantitate de carne pură. Se explică, astfel,

motivul pentru care oamenii din țările cu putere de cumpărare mică, cum ar fi România,

cheltuiesc mai mult pe tratarea bolilor produse de efectele E-urilor, decât pe alimente în sine.

Datorită ambiguității cu care suntem informați despre originea ingredientelor unui produs

alimentar, se poate trage o singură concluzie viabilă prin care putem lupta și ne putem proteja

de aceste substanțe chimice dăunătoare. Să ne gătim singuri mâncarea și să folosim ingrediente

naturale. În felul acesta vom îmbunătăți calitatea alimentației, și implicit, a sănătății noastre.

CUVINTE CHEIE e-uri, substanțe, alimente, calitate, preț, boli

BIBLIOGRAFIA

[1] Macovei N., O bombă chimică: aditivii alimentari, Editura Christiana, București, 2003

[2] E-urile și sănătatea. Despre aditivii alimentari, www.slabire-sanatate.ro.

BIO FERDINAND CHLORELLA

FINARU DANIELA, IAVORSCHI TAMARA, BARBU OLIVIA, HANU ANA MARIA

PROFESOR COORDONATOR: MIRELA BERZA

COLEGIUL NAȚIONAL FERDINAND I BACĂU

[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Scopul proiectului- Implicarea Colegiului Național Ferdinand I Bacău într-un proiect

internațional cu posibile efecte benefice în ceea ce privește starea de sănătate a populației

precum și a mediului inconjurator.

Obiectivul proiectului-Atragerea elevilor către activitatea de cercetare științifică .

La Colegiul Național Ferdinand I s-a înființat un microlaborator de cerectare, în care elevii

experimenteaza cele mai bune metode de creștere ale algei Chlorella.

Chlorella este o microalgă care, datorită calităților sale, poate fi utilizată în agricultură ca

îngrășământ, în zootehnie ca furaj pentru animale, în protecția mediului pentru eliminarea

deșeurilor petroliere din sol, în piscicultură ca inhibitor al algelor obișnuite care pot cauza

decesul peștilor din lacuri și ca supliment alimentar pentru consumul uman.

Colegiul nostru, prin echipa de proiect și Alumni Ferdinand are un parteneriat cu domnul

profesor Iurie Morari din Republica Moldova. Domnul profesor are o vastă experiență în

domeniul cultivării microalgelor, experiență certificată și prin brevetul de expert în domeniu

eliberat de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova

(http://agepi.gov.md/sites/defa/files/bopi/BOPI-09-2015.pd#page=7) .





http://agepi.gov.md/sites/defa/files/bopi/BOPI-09-2015.pd

http://agepi.gov.md/sites/defa/files/bopi/BOPI-09-2015.pd


119

CUVINTE CHEIE microalge Chlorella, cercetare, laborator, suplimente alimentare

BIBLIOGRAFIA

[1] Liebke F., Chlorella Vulgaris-Medicinal Food,

http://www.klinghardtacademy.com/Articles/Chlorella-Vulgaris-Medicinal-Food.html

[2] Pricope F., Mazareanu C., Ecologie generala:, ediția II, Editura Rovimed Publishers, 2010.

GUSTUL AMAR AL CIOCOLATEI

URSICĂ RONNA MIHAELA, DINU ANA-MARIA, AGACHE CEZARINA


COLEGIUL TEHNIC ``ION BORCEA`` BUHUȘI

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Fiind iubitoare de ciocolată, ne-am gândit să ne documentăm despre acest deliciu. S-a dovedit

științific că acest delicios desert poate ajuta la imbunătațirea memoriei. Totodată , reglează

tensiunea arterială și scade nivelul colesterolului. Astfel ,consumul de ciocolată poate ține la

distanță bolile de inimă. Aceasta ne face fericiți la propriu și conține compuși care cresc nivelul

serotoninei (“hormonul fericirii”) din organism, ajutându-ne să fim mai relaxați și bine dispuși.

În istoria ciocolatei , cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud. Cristofor

Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea

Nouă.

În 1519 , conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor,

obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită ”chocolatl “.

În secolul XIX , s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o

companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei , iar doi ani mai târziu,

suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.

Ciocolata neagră - numită și ciocolata amăruie, este un amestec de cacao si unt de cacao

cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao.

Ciocolata cu lapte – conține conform reglementărilor UE impuse un minim 25%

substanță uscată de cacao si 12% substanță solidă de lapte.

Ciocolata albă - este ciocolata produsă din unt si cacao, zahăr, lapte, vanilie si alte

arome.

CUVINTE CHEIE delicios, arbore de cacao, boabe, serotonină, lapte, vanilie

BIBLIOGRAFIA

[1] https://www.divahair.ro

[2] https://dozadesanatate.ro

[3] https://www.unica.ro





120

SPECTACOLUL CHIMIEI

PRAVĂŢ ALEXANDRA

PROFESOR COORDONATOR: SILVIA BOGDĂNEANU

COLEGIUL NAŢIONAL „FERDINAND I” BACĂU

[email protected]

REZUMAT

Lucrarea de faţă doreşte să ilustreze spectaculozitatea chimiei cu scopul de a atrage cât mai

mulţi colegi spre studiul acestei materii. Am ales trei experimente simple, care pot fi efectuate

în laboratorul şcolar.

1. Flacăra violet se obţine fără chibrit, prin efectul exoterm al reacţiei dintre pulberea de

aluminiu de înaltă puritate şi iodul mojarat fin. Reacţia este amorsată de câteva picături

de apă.

2. Flacăra verde se observă la formarea esterului boric în mediu acid din acidul boric şi

etanol. Instalaţia este simplă, la capătul tubului efilat se degajă boratul de etil volatil,

care poate fi aprins.

3. Pasta de dinţi pentru elefanţi este un experiment cu o efervescenţă abundentă. Reacţia

chimică de descompunere a apei oxigenate concentrate (perhidrol) este catalizată de

permanganatul de potasiu. Este necesar doar un cilindru gradat înalt şi câteva

ingrediente uşor de găsit, după cum vom arăta în prezentarea noastră.

Experimentele prezentate pot fi utilizate în momentul de captare a atenţiei la ora de chimie sau

în cadrul orelor de verificarea cunoştinţelor.

CUVINTE CHEIE permangat, perhidrol, autoaprindere, ester boric

BIBLIOGRAFIA

[1] Ciocioc A., Vlăsceanu N., Lucrări practice de chimie organică pentru licee, Editura Scrisul

Românesc, Craiova, 1983

[2] Andruh M., Baciu I., Bogdan D., Manual de chimie pentru clasa a XII-a, Editura Mistral,

Bucureşti, 2007

[3] https://www.youtube.com/watch?v=8vyboVwyzfU


https://www.youtube.com/watch?v=8vyboVwyzfU


121

NU LĂSA ACNEEA SĂ-ŢI STRICE FAŢA!

ZAMFIR ANCA GEORGIANA


COLEGIUL NAŢIONAL „FERDINAND I” BACĂU

[email protected]

REZUMAT

Adolescenţa este adesea marcată de acnee, o boală cutanată, de care am fost afectată şi eu. Dat

fiind faptul că a devenit populară în rândul colegilor mei, mi-am propus să caut un remediu

împotriva acesteia. Astfel, m-am documentat dintr-un curs de cosmetologie medicală în legătură

cu tratarea acneei prin metode chimice, însă am optat pentru ceva la îndemâna oricui: o mască

cosmetică din aspirină tamponată şi apă minerală naturală necarbogazoasă.

Remarcând rezultatele optime avute în experienţa personală, am decis să realizez un studiu de

caz în rândul colegilor de clasă. Rezultatele au fost preponderent pozitive: dintre persoanele

tratate, 40% au avut cele mai bune reacţii, alţi 40% au avut reacţii pozitive, 10% nu au prezentat

nicio modificare, iar la 10% dintre aceştia problema s-a agravat.

În concluzie, tratamentul s-a dovedit a fi eficace în tratarea sau ameliorarea unor forme uşoare

de acnee în rândul adolescenţilor.

CUVINTE CHEIE Acnee, aspirină, remediu.

BIBLIOGRAFIA

[1] Hîrjău V., Lupuleasa D., Dumitrescu A. M., Dermo-Cosmetologie, Editura Polirom, Iași,

1998;

[2] Coltoiu Al., Dermatologie și venerologie, Editura Medicală, București, 2000



122

SPA... LA TINE ACASĂ

BOBOC RALUCA, CARBARĂU IOANA

PROFESORI COORDONATORI: MARINELA BUȘTEAGĂ, ING. MIHAELA ALEXANDRU

COLEGIUL NAȚIONAL „GHEORGHE VRĂNCEANU” BACĂU

[email protected]

REZUMAT

Cuvântul ”SPA” este un acronim și provine din expresia latinească „sanitas per aquam” care

înseamnă „sănătate prin apă”. Astăzi prin SPA se tratează în primul rând stresul, se alungă

oboseala, durerile musculare, insomniile, depresiile, lipsa energiei, migrenele, anxietatea,

încetinirea ritmului îmbătrânirii și lipsa fermității pielii. SPA se referă la revigorarea trupului și

a minții pe cale naturală.

Te-ai gândit vreodată că sarea grunjoasă din dulap este un adevărat izvor de sănătate? Poate

părea ciudat, dar este un adevăr pe care medicina populară îl știe de mult. După o zi încărcată,

cuprinsă de oboseală și stres, ce îți poți dori mai mult decât un moment de relaxare? Iată o

soluție simplă, rapidă și la îndemâna oricui: o baie relaxantă folosind un săpun handmade,

săculețe cu sare aromată sau bombițe efervescente, iar ca ritualul sa fie complet, din decor nu

trebuie să lipsească lumânările parfumate pentru aromoterapie.

Prin acest proiect ne-am propus să vă prezentăm un mod de a vă îmbunătăți calitatea vieții

folosind produse naturale, ieftine și ușor de preparat. Am obținut în laboratorul de chimie al

colegiului următoarele produse: săpun, sare de baie aromată, lumânări parfumate pentru

aromoterapie și bombițe efervescente pentru baie. Baia cu sare efervescentă (bombițe) combate

stresul și insomniile, migrenele și oboseala, durerile de cap și cele articulare. Ea energizează

datorită aportului ridicat de vitamina C din sarea de lămâie și relaxează datorită uleiurilor

aromate. Sarea din compoziție curăță pielea și elimină impuritățile, iar datorită uleiului pielea

devine suplă și catifelată. Toate aceste produse au fost folosite de noi acasă și vă împărtășim și

vouă rezultatele muncii noastre. Dacă nu ați încercat niciodată acest tip de relaxare, n-ar trebui

să mai ezitați. Învață cum poți să te menții sănătos într-un mod simplu!

CUVINTE CHEIE SPA, săpun, sare, bombițe, lumânări, sănătate

BIBLIOGRAFIA

[1] Neniţescu C. D. Chimie generală, Ed. Tehnică, 1968.

[2] Fătu S., Ursea L. Tehnici de laborator în chimie, Ed. Coresi SRL, București, 1992

[3] http://sanatate.bzi.ro/


http://sanatate.bzi.ro/


123

ESENȚE NATURALE VS. ESENȚE SINTETICE

CIMPOEȘU ANGELA - GEORGIANA, COMORAȘU ANA - MARIA

PROFESOR COORDONATOR: MARINELA BUȘTEAGĂ, ING. MIHAELA ALEXANDRU

COLEGIUL NAȚIONAL „GHEORGHE VRĂNCEANU” BACĂU

[email protected]

REZUMAT

Ne place să mirosim bine și să avem un parfum unic, care să ne reprezinte și să ne diferențieze.

Dar cum îl obținem și cum îl alegem? Parfumul este un amestec omogen format din esenţe

dizolvate într-o soluţie alcătuită din alcool etilic şi apă. Industria parfumurilor prosperă prin

crearea de parfumuri noi, prin recombinarea esenţelor naturale tradiţionale sau prin obţinerea

în laborator a unor compuşi organici folosiţi ca esenţe sintetice sau amestecuri de esenţe.

Parfumurile au fost folosite de acum mii de ani. Egiptenii foloseau plante aromatice, cauciuc,

răşini, în ritualurile religioase. Odată cu trecerea timpului, substanţele parfumate au fost folosite

pentru a spori atractivitatea corpului şi pentru a transforma locuinţele şi locurile publice în locuri

mai agreabile.

Scopul acestei lucrări este de informare și conștientizare a diferențelor dintre cele două tipuri

de esențe. Urmărind modul diferit de obținere a esențelor și beneficiile aduse, puteți alege în

cunoștință de cauză, folosirea lor la obținerea parfumurilor.

Moleculele care generează senzația de miros plăcut se numesc generic esenţe; ele activează

semnale olfactive de la nivelul sistemului responsabil de producerea emoţiei. Pentru a fi

mirosită o substanţă trebuie să fie volatilă şi solubilă în apă; ea ajunge mai întâi la organul

mirosului, nasul (unde se dizolvă în mucoasa nazală) şi apoi la receptorii olfactivi. Esențele

interacționează cu chimia pielii purtătorului și eliberează arome diferite de la o persoană la alta.

Aşa se explică faptul că esenţele volatile au fost folosite încă din antichitate pentru efectul lor

terapeutic şi sunt astăzi folosite în proceduri de aromaterapie.

Care este totuși diferența dintre esența naturală și cea artificială?

CUVINTE CHEIE Esențe sintetice, uleiuri esențiale, parfumuri, sănătate.

BIBLIOGRAFIA

[1] Mironescu M., Tutoveanu A., „Tehnica lucrărilor de laborator” Ed. Tehnică, Bucureşti,

1967.

[2] Beral E., Zapan M. „Chimie organică”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973.

[3] Alexandrescu E., Zaharia V.,Nedelcu M., „ Chimie clasa a X a”, Ed. Crepuscul, Ploiești,

Prahova, 2005.


http://www.desprespa.ro/


124

CREMA DE CORP CU LAVANDA

MALDAN IOANA MADALINA, SAVA ANA-MARIA, BADITA ANDREEA

PROFESOR COORDONATOR: CAMELIA BARLADEANU

COLEGIUL TEHNIC „ION BORCEA” BUHUSI – BACAU

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Deoarece suntem foarte mari iubitoare de lavanda, in urma unei documentari ample am încercat

sa realizăm crema de corp cu lavandă.

Lavanda este originală din ţinuturile mediteraneene, Africa de Nord, Asia de Sud - Vest şi

insulele Canare unde creștea spontan pe terenuri aride, pietroase .Are proprietăți antiseptice ,

calmante și relaxante . Lavanda are un miros specific, floral, pătrunzător plăcut, cu nuanţă

proaspătă de mentă şi lămâie. Aroma lavandei este considerată parfumul amintirilor, parfumul

romanticilor.

Eficienta pentru un sistem nervos, induce un somn odihnitor, calmant pentru afecțiunile

cardiace, netezește celulita, protejează pielea.

Pentru a face aceasta crema de corp cu lavanda avem nevoie de următoarele ingrediente: 10 g

ulei de cocos; 10 g ulei de măsline; 7 g de ceară de albine; 10 g ulei de trandafir, 100 ml infuzie

de lavandă; 10 g ulei de migdale dulci; 5 g de conservant; vitamina E.

Mod de preparare: amestecam intr-un bol 10 g de ulei de cocos, 7 g ceara de albine,10g de

migdale dulci, vitamina E, 10 g de ulei de trandafir,10 g ulei de măsline și 100 mg de infuzie

de lavanda. Punem pe baie de aburi pana când se topește ingredientele. După ce s-au topit

ingredientele, amestecam cu mixerul pana ce se îngroașă puțin apoi adăugăm conservantul,

pentru a se păstra mai mult timp. Luam un vas cu apa rece și punem bolul cu crema apoi

începem sa mixam până când crema devine omogenă.

Folosind rețeta tradiționala am încercat ca să obținem o crema tradițională.

Pe lângă faptul că lasă pielea catifelata,crema de corp cu ulei de lavanda are proprietăți

antiseptice,protejând țesuturile pielii. Astfel ,pielea ta se va menține tânără si frumoasă.

Cu acest experiment am vrut sa dovedim ca putem fi buni chimiști si acasă.

CUVINTE CHEIE lavandă, cremă de corp, produse cosmetice,lamiaceae

BIBLIOGRAFIA

[1] http://www.frunza-verde.ro

[2] www.clickpentrufemei.ro

[3] http://www.csid.ro




http://www.frunza-verde.ro/

http://www.clickpentrufemei.ro/

http://www.csid.ro/


125

M.S.S - MASCĂ DE FAȚA ANTI-ANCEE

LUPU SILVIA, POENARU SIMONA, GRIGORIU MARIA



[email protected]

REZUMAT

Ca orice adolescente dornice de un ten impecabil, fără imerfecțiuni ne-am gîndit să ne creăm

propria mască de față. Inspirate de efectele anti-acneice uimitoare ale ceaiului verde,

considerăm că este necesar să-l folosim ca ingredient de bază.

În primul rând, are efect exfoliant si tonic, deci tenul va străluci de frumusețe si va fi mai

luminos. Pe de altă parte , măștile faciale cu ceai verde sunt recunoscute pentru efectul

astringent , benefic în cazul porilor dilatați si al tenului acneic.

Un alt ingredient pe care ne-am decis să-l integrăm în această mască este mierea de albine.

Datorită proprietăților sale calmante, tonifiante si remineralizate , curăță porii, elimină

impuritațile si rezistalizează pielea feței.

De asemenea, lămâia in combinație cu zahărul are calități atât exfoliante, cat și astringente ,

ceea ce va îmbunătăți vizibil aspectul tenului și va reduce acneea.

Conchidem că frumusețea vine din natură, ca oferindu-ne elemente pentru o cat mai bună

îngrijire a tenului , printre care cele folosite de noi in masca naturală anti-acneică M.S.S.

Acneea reprezintă o afecțiune inflamatorie cauzată de foliculul sebaceu, care înfunda porii pielii

cu sebum, favorizând apariția bacteriilor. Organismul se apără de microbi prin inflamarea

zonei, urmată de înroșirea pielii. De cele mai multe ori, acneea se datorează schimbărilor

hormonale. Acneea apare sub forme diferite, de la mici puncte inflamate, numite „coșuri”,

pană la pustule sau noduli. Netratată, această boală inflamatorie poate duce la scăderea

respectului de sine și poate afecta imaginea in societate , cauzând pacientului tulburări

emoționale si determinându-l să devină introvertit. Ca rezultat a acțiunii asupra feței a cremei

noastre, utilizatorul va fi total mulțumit.

CUVINTE CHEIE ten, ceai verde, astringent, coșuri, piele, noduli

BIBLIOGRAFIA

[1].https://www.nomasvello.ro/blog/2016/05/04/acneea-care-sunt-cele-mai-bune-tratamente-

pentru-cosuri/

[2] https://www.unica.ro/pentru-acnee-tratament-cosuri-16690

[3] https://www.myblog.ro/cea-mai-buna-crema-impotriva-cosurilor/


https://www.nomasvello.ro/blog/2016/05/04/acneea-care-sunt-cele-mai-bune-tratamente-pentru-cosuri/

https://www.nomasvello.ro/blog/2016/05/04/acneea-care-sunt-cele-mai-bune-tratamente-pentru-cosuri/

https://www.unica.ro/pentru-acnee-tratament-cosuri-16690

https://www.myblog.ro/cea-mai-buna-crema-impotriva-cosurilor/


126

BEE MASK

FILIP ANDREI, AVÎRVAREI GEORGE, SÎRBU BIANCA GEORGIANA



[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Confruntându-ne cu complexele care îi frământă pe adolescenți, referitoare la acnee, am hotarat

să îi ajutăm să scape de această problemă, așa că am decis să realizăm o cremă care să rezolve

veșnicile imperfecțiuni.

După ce ne-am documentat despre efectele uimitoare ale mierii de albine, ne-am interesat și

mai mult despre subiect și am constatat că mierea ne poate ajuta în încercarea noastra de a le fi

alături creând o cremă pe placul lor.

Această cremă are ca ingrediente: miere si ceară de albine, unt de cacao, ulei de șofran, apă

distilată care anihilează excesul de toxine și lasă tenul curat și hidratat.

Mierea de albine este antifungică, hrănitoare, are efect antibacterian atât în diverse probleme

interne cât si externe ale organismului, uleiul de șofran este un ulei bogat in acizi grași poli-

nesaturați, vitamine si antioxidanț, benefic pentru piele prin efectul emolient, nutritiv,

regenerator si anti-age, iar untul de cacao regenerează pielea, hidratează, stimulează producerea

de colagen si este benefic pentru orice tip de piele iar ceara de albine oferă catifelarea mâinilor,

grăbește videcarea rănilor, uită de pielea uscată, reduce vergeturile, trateaza eczemele.

După testarea cremei, tenul a rămas într-adevăr curat si hidratat.

În concluzie, produsele naturale au o mai mare capacitate de a vindeca problemele adolescenței

fără a provoca alte efecte.

CUVINTE CHEIE acnee, miere, adolescenți, hidratare, produse naturale, cremă.

BIBLIOGRAFIA

[1] http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mierea-de-albine_10384

[2] http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mierea-de-albine_10384

[3].https://www.putereaplantelor.ro/uleiuri-presate-la-rece-alimentare/ulei-sofranel-bio-

herbavita-500-ml.html

[4].https://republicabio.ro/blogs/stiri/totul-despre-untul-de-cacao-beneficii-proprieta-i-

utilizare-re-ete




http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mierea-de-albine_10384

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mierea-de-albine_10384

https://www.putereaplantelor.ro/uleiuri-presate-la-rece-alimentare/ulei-sofranel-bio-herbavita-500-ml.html

https://www.putereaplantelor.ro/uleiuri-presate-la-rece-alimentare/ulei-sofranel-bio-herbavita-500-ml.html

https://republicabio.ro/blogs/stiri/totul-despre-untul-de-cacao-beneficii-proprieta-i-utilizare-re-ete

https://republicabio.ro/blogs/stiri/totul-despre-untul-de-cacao-beneficii-proprieta-i-utilizare-re-ete


127

LUMINĂ PRINTRE DENSITATE

FÂNARU DANIELA, BARBU OLIVIA, MATEEȘ EMILIA, IAVORSCHI TAMARA


COLEGIUL NATIONAL FERDINAND I, BACAU

[email protected],

[email protected],

[email protected],

[email protected]

REZUMAT

Ideea acestei lucrări ne-a venit de la substanța numită luminol. Luminolul, cu formula chimică

C8H7N3O2, este o pudră folosită de către criminaliști pentru a depista urmele de sânge. Pus în

contact cu o urmă de sânge, luminolul strălucește fiind chemoluminescent.

Prin această lucrare vrem să obținem o substanță asemănătoare cu luminolul, însă în stadiul în

care este deja strălucitor. Apoi, folosindu-ne de ulei și de o pastilă efervescentă, vom crea o

„lava lamp”.

Astfel, vom arăta că, deși luminolul este o substanță folosită în criminologie, el a fost, și se

poate folosi, pentru a crea niște decorațiuni pline de culoare, chiar și în întuneric.

CUVINTE CHEIE Luminol, densitate, strălucire, lampă, decorațiune

BIBLIOGRAFIA

[1] http://girafacurioasa.ro/articole/lampi-cu-lava-art1854757211/

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/Luminol

[3] http://dca.scrieunblog.com/articles/cum-sa-faci-stralucitoare-apa-in-casa-drumul-spre.htm






128

SPONSORI/COORGANIZATORI

sesiunea națională de comunicări ştiinţifice...

Documents