UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Bucuresti 2012

Bine ati venit la seminarul de:

Seminarul Nr. 1

1

CURS INTRODUCTIV

2. Scurt istoric al statisticii in psihologie.

3. Utilitatea statisticii in practica psihologica.

4. Ce este statististica?

1. Organizarea seminarului.

6. Niveluri de masura.

5. Statistici descriptive si statistici inferentiale.

2

1. Organizarea seminarulului

Cerinte

Calculator de buzunar cu functii elementare.

Conduita universitara in sala de curs...

Evitati sa deveniti exceptii de la regula!

3

Sistem de evaluare

Evaluari in timpul

semestrului

Evaluare de

seminar

Doua lucrari in timpul semestrului

anuntate.

Minim 10 prezente 1p/

Activism ( la aprecierea prof.) 1p.

Examen final

La sfarsitul semestrului exercitii

intalnite la curs si seminar.

4

Recomandari

Prezenta constanta la cursuri si seminar.

Teama de

statistica?

Nu va trebui sa retineti formule.

Calculele nu depasesc nivelul

aritmeticii elementare.

Concentrati-va pe rationament,

nu pe numere sau calcule.

In spatele cifrelor se afla

intotdeauna realitati intuitive.

5

Dificultati

Volum mare de

concepte noi.

Informatii

interdependente.

Precizie si rigoare in

exprimare.

In special la

primele cursuri.

O absenta poate

insemna mult.

Limbaj specializat care

nu admite ambiguitati.

RISCURI

STATISTICOFOBIA

Epatarea statistica

6

2. Scurt istoric al statisticii in psihologie

Christian von. Wolff -1679-1754

- A publicat in 1732 Psihologia empirica, urmata

in 1734 de Psihologia rationala; este unul dintre

primii autori care foloseste termenul psihologie.

- Ideea unui domeniu matematic al psihologiei

psihometria.

Francis Galton, 1882-1911

-Este considerat fondator al psihometriei ca stiinta

a masurarii facultatilor mintale si al psihologiei

diferentiale, un domeniu al psihologiei orientat pe

studiul diferentelor dintre oameni.

- A introdus utilizarea chestionarelor si a sondajelor

pentru studii la nivelul colectivitatii umane.

7

Karl Pearson

1857-1936

- Este considerat unul dintre principalii promotori

ai analizei statistice riguroase in studiul

comportamentului uman.

- Pe langa coeficientul de corelatie, a dezvoltat si

statistica neparametrica chi-patrat.

Charles Sperman

1863-1945

- Elev al lui Wundt, initiaza analiza bifactoriala a

inteligentei, care afirma ca intreaga functionalitate

intelectuala este sustinuta de o aptitudine mintala

generala, acompaniata de aptitudini specifice

pentru fiecare categorie de sarcini.

- Este autorul conceptului de inteligenta generala.

8

E.H. Weber (1795-1878) - G.T. Fechner (1801 -1887)

- Cercetarile lor asupra senzatiilor s-au concretizatintr-o lege care le poarta numele si care face

legatura dinter realitatea psihica si cea fizica.

- Lucrarea lui Fechner, Elemente der Psychophysik,

aparuta in 1860, este considerata actul de nastere al

psihologiei moderne, cantitative si experimentale

propune un model stiintific al lumii naturale,

incluzand aici si universul psihic.

Ronald Fisher -1890 - 1962

- Un geniu al statisticii, insa a avut contributii si in

matematica, astronomie, biologie si genetica.

- Este cunoscut mai ales prin dezvoltarea pe care a

adus-o in domeniul analizei de varianta, una dintre

cele mai utilizate proceduri in statistica psihologica.

9

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Ernst_Heinrich_Weber.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:R._A._Fischer.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/File:Gustav_Fechner.jpg

In evaluare. In psihoterapie. In instruire.

- Construirea

instrumentelor

(chestionare,

teste, scale).

- Etalonare,

diagnostic.

- Selectia

psihologica

(validare,

prognoza).

- Probareaeficientei.

- Construire

modelelor

terapeutice

(durata,

context etc).

- Evaluarea

performantei

3. Utilitatea statisticii in practica psihologica

In prezent, statistica este unul dintre instrumentele de baza

ale practicii psihologice.

10

Observatia.

Metoda stiintifica

Definirea

problemei.

Ipoteza.

Date.

Testarea

ipotezei.

Respingere. Acceptare.

Publicare.

Teorie.

Statistica

Ipoteza statistica.

Masurare, descriere.

Teste de seminificatie.

Decizia statistica.

Prezentarea rezultatelor.

Statistica nu se confunda cu metoda

stiintifica, este doar un instrument al

acesteia.

11

Observatia.

Definirea

problemei.

Ipoteza.

Date.

Testarea

ipotezei.

Respingere. Acceptare.

Publicare.

Teorie.

Terapeutul Da;

Cercetatorul?

Se masoara depresia pe

doua grupe.

Procedura de comparare a

mediilor.

Este diferenta

semnificativa?

Se publica rezultatele.

O noua metoda de terapie

a depresiei.

Este eficienta?

EXEMPLU

12

4. Ce este statististica?

Statistica reprezinta un set de metode si tehnici matematice

de organizare si prelucrare a datelor, folosite cu scopul de a

raspunde la anumite intrebari si de a testa anumite ipoteze.

Datele sunt informatii, in principal numerice, care reprezinta

anumite caracteristici. De exemplu, daca dorim sa cunoastem nivelul

de satisfactie al unui grup, datele pot fi scoruri pe o scala de

satisfactie.

Pentru a fi utile,

datele trebuie sa fie :

Analizate

Evaluate

Organizate

13

Analiza statistica este esentiala in psihologie, se poate

spune chiar ca psihologia nu poate exista fara statistica. Pentru a

putea realiza o analiza statistica este necesar sa cunoastem cele trei

etape principale ale unei cercetari :

Formularea problemei de

cercetare.

Proiectul de cercetare,

metodele si tehnicile de cercetare.

Analiza rezultatelor.

Este important de retinut ca daca cercetatorul si-a formulat

gresit problema sau a proiectat gresit cercetarea, atunci cele mai

sofisticate analize statistice sunt lipsite de valoare.

IGIG = introduci gunoaie, ies gunoaie

14

5. Statistici descriptive si statistici inferentiale.

Statistica descriptiva are drept

obiective organizarea, sintetizarea si

descrierea datelor.

Statistici

descriptive.

Statistici

inferentiale.

Sunt utilizate pentru a face

generalizari despre o populatie pe baza

studiului unui esantion din acea

populatie, pe scurt, a trage concluzii

despre caracteristicile unei populatii pe

baza caracteristicilor corespunzatoare

ale unui esantion din acea populatie.

15

Definirea unor termeni

Variabila orice trasatura care isi poate schimba

valoarea de la caz la caz. Ex. sex, varsta , venit etc.

Populatie - reprezinta un grup ce

include toate cazurile de care este interesat

cercetatorul. Ex. toti cetatenii americani cu

drept de vot, toti studentii unei universitati etc.

Esantion - reprezinta selectarea unei

submultimi stricte din populatia de referinta.

16

6. Niveluri de masura.

Statistica opereaza cu valori, care rezulta dintr-un proces de

masurare. In functie de cantitatea de informatie pe care o reprezinta

valorile, ca rezultat al procesului de masurare, putem distinge mai

multe niveluri.

Fiecare nivel are anumite proprietati , astfel incat include

criteriile tuturor celor inferioare lui.

In mod obisnuit , nivelurile sunt cunoscute si sub denumirea

de scale de masurare.

Nivelul nominal

Nivelul ordinal

Nivelul de interval

Nivelul de raport

17

Nivelul nominal

Valorile masurate pe o scala de

tip nominal nu suporta operatii

numerice, altele decat cele

descriptive (numarare, procente).

Culoarea ochilor.

O masurare pe scala nominala inseamna de fapt plasarea

obiectelor in diferite clase ( categorii).

Variabilele masurate pe scale de tip nominal pun in evidenta

diferentele calitative si nu cele cantitative intre valori.

Genul M / F.

Religia.

Specialitatea

universitara.

18

Nivelul ordinal

In cazul masurarii la nivel ordinal, pe langa clasificarea

cazurilor in categorii, cazurile repartizate intr-o categorie sau alta

pot fi ordonate, comparandu-le unul cu altul, de la inferior la

superior, in functie de gradul calitativ in care acestea poseda

trasatura masurata.

Satisfactia profesionala pe o scala

de la 1-10.

Ordinea ierarhica la nivelul unui

grup in functie de notele scolare.

Pe o scala de tip ordinal stim ca

2 inseamna o satisfactie mai mare

decat 1, fara sa putem spune cu cat.

Mai mult nu putem sa

stim daca distanta dintre 1-2,

este egala cu distanta dintre

9-10. ( Nu putem preciza

diferenta de cantitate)

19

Nivelul de interval

In masurarea la nivel de interval, pe langa clasificare si

ordonare, distantele (intervalele) dintre oricare doua cazuri aflate in

categorii succesive sunt egale. Cu alte cuvinte, la acest nivel

variabilele sunt masurabile in unitati care au intervale egale.

-Temperatura masurata

pe o scala Celsius.

O caracteristica a valorilor

masurate pe scala de interval

este absenta unei valori zero

absolute. Valorile de acest tip nu

ne permit evaluari de genul: o

persoana care a obtinut scorul 10

la un test de inteligenta este de

doua ori mai inteligenta decat

una care a obtinut scorul 5.

Timbrele dintr-o

colectie.

20

Nivelul de raport

In masurarea la nivel de raport, pe langa toate trasaturile unei

masurari de interval, se poate determina masura exacta (proportia)

in care un caz aflat intr-o categorie satisface caracteristica

masurata, in raport cu un caz aflat intr-o alta categorie si apare un

punct zero natural, care reflecta absenta caracteristicii masurate.

In psihologie sunt putine

variabile acceptate ca masurate

pe scala de raport, deoarece sunt

putine situatiile in care avem de-

a face cu caracteristici ce pot lua

valoarea zero absoluta.

Inregistrarea vechimii in

munca a angajatilor unei

firme in ani impliniti produce

date de raport;

Timpul.

Numarul de raspunsuri

corecte sau gresite la

un test psihologic.

21

22

NIVEL Informatiicalitative

Ordinea inerenta a valorilor

(mai mare/mai mic)

(mai mult/mai putin)

Intervale egale

Zero absolut

NOMINAL X

ORDINAL X X

INTERVAL X X X

RAPORT X X X X

Scale de masurare.

23

CONCLUZII

Statistica este disciplina care se ocupa cu sintetizarea, prezentarea si

analiza datelor numerice, in scopul evidentierii semnificatiilor acestora.

Statistica este un instrument al metodei stiintifice in psihologie.

Componentele metodei stiintifice sunt: observatia, elaborarea ipotezei,

analiza datelor empirice, concluzia.

Variabilele sunt caracteristici ale realitatii care pot lua valori diferite.

Statistica descriptiva se ocupa cu sintetizarea si prezentarea datelor.

Statistica inferentiala se ocupa cu generalizarea rezultatelor la nivelul

populatiei din care a fost extras esantionul.

Nivelurile de masurare sunt: nominal, ordinal, interval, raport.

Nivelurile mai sunt denumite si scale de masurare.

24

CONCLUZII

Masurarea pe scala nominala identifica prezenta unei anumite

caracteristici, fara a avea o semnificatie cantitativa. Variabilele nominale se

refera la caracteristici calitative si categoriale.

Masurarea pe scala ordinala identifica raportul de ordine dintre valori,

fara a preciza distanta cantitativa dintre acestea. Variabilele ordinale se

refera la caracteristici calitative.

Masurarea pe scala de interval aduce in plus fata de scala ordinala

precizarea distantei dintre ranguri. Din acest motiv este o scala de tip

cantitativ.

Masurarea pe scala de raport aduce un plus fata de scala de interval

raportarea la o valoare minima absoluta.

25