s t e n o g r a m a - senat.ro fileprezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple...
TRANSCRIPT
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 14 mai 2018
S U M A R
1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 4; 33; 49
2. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al
Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016
pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative – procedură de urgență;
- Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
educaţiei;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;
- Lege pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
- Lege pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri
forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al
statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în
domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea
consiliilor locale ale acestora;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2017 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2016
privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele
obligaţii de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă,
aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei – procedură de urgență;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea
activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;
- Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii
Internaţionale de Investiţii;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017
pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat
românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii
etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina – procedură de urgență.
4
- 2 -
3. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple intitulate „PSD vinde
locurile în universități clientelei sale politice”.
5
4. Prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere a Proiectului de lege pentru
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și
siguranței publice. (L142/2018)
33
5. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative
legislative:
- Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil şi a terenului aferent ca
fiind de interes public municipal şi pentru trecerea acestuia din domeniul
public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi,
în domeniul public al municipiului Galaţi şi administrarea Consiliului Local
Galaţi; (b80/2018)
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte
normative în materie electorală; (b216/2018)
- Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor
date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind
protecţia datelor). (b240/2018)
34
6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 215/1997
privind Casa Socială a Constructorilor. (L129/2018)
36
7. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru asigurarea
strategiei naţionale a României privind menţinerea ciclului nuclear integrat, prin
asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar
funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
(L66/2018)
37
8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale
de Prognoză. (L241/2018)
42
9. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii
serviciilor de transport public local nr. 92/2007. (L560/2017)
45
- 3 -
10. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:
Dan Manoliu, Nicoleta Pauliuc, Victorel Lupu, Severica-Rodica Covaciu,
Eleonora-Carmen Hărău, Nicu Fălcoi, Emilia Arcan.
49
- 4 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 14 mai 2018
Şedinţa a început la ora 16.15.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al
Senatului, înlocuit de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii
senatori Emilia Arcan şi Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 mai 2018, și vă anunț că, din totalul de
136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 94 de colegi.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia
Arcan și domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt intervenții. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.
Vă rog să votați.
Cu 75 de voturi pentru, 2 abțineri, zero voturi împotrivă, ordinea de zi a fost aprobată.
Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul
Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.
Vă rog să votați.
Cu 81 de voturi pentru, 2 abțineri, zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.
*
Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către
parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea
exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea
şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,
precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de urgență;
- 5 -
2. Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei;
3. Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011;
4. Lege pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
5. Lege pentru modificarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a
lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale
a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea
consiliilor locale ale acestora;
6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2017 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în
vederea conformării statului la unele obligaţii de mediu din sarcina operatorilor economici din
industria extractivă, aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei – procedură de urgență;
7. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale;
8. Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de
Investiţii;
9. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea
art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru
acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina – procedură de urgență.
*
Stimați colegi,
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu
tema „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”, inițiată de un număr de 36 de senatori,
conform art. 163 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.
Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura. Nu.
Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și invit la microfon pe domnul
senator Vlad Alexandrescu, pentru a prezenta moțiunea simplă.
Vă rog, domnule senator, microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Moţiune – „PSD vinde locurile în universităţi clientelei sale politice”.
În urmă cu peste 150 de ani, stimați colegi, asistam la înfiinţarea primei universităţi a statului
român modern, Universitatea din Iaşi. La scurt timp, a urmat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti şi
transformarea învăţământului primar într-unul gratuit şi obligatoriu. În următoarele decenii, numărul
şcolilor şi elevilor a crescut continuu, iar miniştrii au iniţiat reformele atât de necesare pentru
modernizarea educaţiei.
- 6 -
Acestea, stimaţi senatori, erau vremuri în care liderii statului înţelegeau adevărata valoare a
educaţiei, vremuri în care preţuiam sistemul de învăţământ pentru amprenta lăsată asupra tinerelor
generaţii, şi nu a loialităţilor personale. Spiru Haret spunea: „Sistemul şcolar al unei ţări trebuie să fie
oglinda fidelă caracterului naţional al poporului care o locuieşte.”
Astăzi, în schimb, ce fel de vremuri trăim? Înţelegem oare să acordăm educaţiei cel puţin
aceeaşi valoare pe care o acordam şi atunci? Ne putem astăzi mândri cu nume precum Spiru Haret sau
Gheorghe Lazăr? Avem într-adevăr şcoli şi universităţi care să reflecte un adevărat progres al societăţii
noastre? Ori suntem cumva mai aproape de un model fanariot, unde resursele bugetare se împart în
funcţie de loialităţi şi afiliere politică?
Răspunsul este dureros de clar, iar aceste prime câteva luni ale anului 2018 îl întăresc cu atât
mai mult. Cu puţin timp înainte de instalarea Guvernului Dăncilă, românii au putut asista la un episod
demn de culmile servilismului politic. Viitorul ministru al educaţiei, domnul Valentin Popa, nesigur pe
propria statură politică și publică, încerca să-şi confecţioneze o brumă de legitimitate printr-o scrisoare
de adeziune semnată de prietenii săi politici din conducerea unor universităţi.
Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, consecinţele ar fi fost limitate doar la penibilul acestei situaţii.
Am fi sesizat spectacolul slugărniciei şi al încălcării autonomiei universitare şi am fi trecut mai departe.
Dar lucrurile au mers mai departe; mult prea departe. Vedem acum că slugărnicia prietenilor politici ai
ministrului Popa este răsplătită cu locuri suplimentare subvenţionate de la bugetul statului cu preţul
pedepsirii universităţilor performante din România.
Astfel, față de anul anterior, Universităţii din Bucureşti i se suprimă 60 de locuri la licenţă, 335
de locuri la master şi 56 de locuri la doctorat. În schimb, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,
încadrată de ARACIS la încredere limitată atât în 2013, cât şi 2015, primeşte cu 30 de locuri mai mult
ca anul trecut. În total, celor patru universităţi din Consorţiul „Universitaria”, cele mai vechi şi
probabil cele mai performante din ţară, care nu au semnat scrisoarea de susţinere pentru ministrul
Popa, acestor universități li se suprimă aproximativ 1 000 de locuri la cele trei cicluri de studii.
În acelaşi timp, beneficiază de locuri în plus universităţi regionale, înfiinţate după 1989, cu un
prestigiu, o atractivitate pentru studenţi şi nişte performanţe ştiinţifice mai slabe, dar care au iniţiat şi
semnat lista de susţinere a ministrului Popa, unele dintre ele cu rectori înscrişi în PSD-ALDE, inclusiv
universităţile din care provin ministrul, secretarul de stat şi preşedintele Consiliului Naţional al
Rectorilor, adică cei care au împărţit locurile.
În aceste condiţii, grupul senatorilor Uniunii Salvaţi România şi ai Partidului Naţional Liberal
ridică o serie de întrebări ce ni se par fireşti.
Domnule ministru Popa,
- 7 -
Dumneavoastră pe cine reprezentaţi în primul rând, în interesul cui luaţi decizii în calitate de
ministru? Universitatea din Suceava, al cărei rector ales sunteţi? Grupul de universităţi ai căror rectori
v-au susţinut public numirea în funcţie? PSD, care v-a propus şi în care v-aţi înscris? Vă interesează în
vreun fel calitatea şi performanţa în învăţământul superior din România?
Iată principalele probleme pe care le ridică acţiunea dumneavoastră de alocare discreţionară,
cu accente clientelare:
În primul rând, repartizarea locurilor către universităţi este contrară meritului şi performanţei.
Astfel, universităţilor care se situează sub media productivităţii ştiinţifice naţionale le sunt
alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master. Universităţilor care se situează peste
media productivităţii ştiinţifice naţionale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puţine locuri
bugetate.
Vă rog să explicaţi, domnule ministru, de ce universităţile cu performanțe ştiinţifice atestate
prin prezenţa constantă în topurile internaţionale – cele din Consorţiul „Universitaria” – sunt
sancţionate, iar cele neperformante sunt premiate.
În al doilea rând, repartizarea locurilor către universităţi este subiectivă, nu este fundamentată
obiectiv.
În mod evident, lipseşte o metodologie clară, cu formula de calcul şi indicatorii folosiţi pentru
alocarea locurilor în cazul fiecărei universităţi în parte. Vă reamintesc că propunerea de metodologie a
CNSPIS – Consiliul Naţional pentru Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior a fost în dezbatere
publică pe site-ul Ministerului Educaţiei până în luna februarie 2018. Domnule ministru Popa, aţi
ignorat complet metodologia şi aţi schimbat discreţionar membrii CNSPIS, deşi nu ajunseseră nici
măcar la jumătatea mandatului.
Observăm şi aici modul tipic de operare al PSD, marcat de amatorism, politizare şi, în final, de
decizii nefundamentate, luate pentru satisfacerea clientelei politice.
Vă rog să explicaţi, domnule ministru, care este formula de calcul, care este metodologia de
alocare a locurilor şi unde sunt publicate datele primare pentru fiecare universitate. De asemenea, vă
rog să explicaţi de ce nu aţi folosit metodologia CNSPIS, dezbătută public, precum şi motivele pentru
care aţi înlocuit membrii CNSPIS la o treime din mandat.
Repartizarea locurilor către universităţi este partizană, profund incorectă şi pentru că, sub
pretextul că unele domenii ar fi „strategice”, acestea au primit mai multe locuri: e vorba de domeniile
de studii ale celor care le-au împărţit, anume cele inginereşti şi agronomice. Ele nu au fost în trecut
subfinanţate, cum s-a afirmat în chip neadevărat, ci au fost suprafinanţate în România. Pentru a
suprafinanţa mai abitir aceste domenii, dumneavoastră, domnule ministru, ați luat locuri de la ştiinţele
sociale şi umaniste sub pretextul că România are prea mulţi studenţi la ştiinţe sociale, economice,
- 8 -
juridice, umaniste şi prea puţini la inginerie şi agronomie, o afirmaţie falsă conform evidenţelor
statistice furnizate de Eurostat.
Pentru informarea dumneavoastră, domnule ministru, suntem pe locul II în UE la procentajul
de studenţi în domenii precum inginerie, agronomie și medicină. Pentru inginerie şi agronomie suntem
chiar pe locul I, având procentajele cele mai mari de studenţi la aceste domenii din totalul studenţilor
înmatriculaţi. Trebuie să fie clar că nimeni nu are nimic împotriva universităţilor sau domeniilor de
studii şi profesiilor menţionate, le respectăm pe toate în egală măsură, dar subliniem aici nedreptăţile,
abuzurile pe care dumneavoastră, domnule ministru, le comiteţi în numele profesiilor şi domeniilor
menționate, folosindu-vă de ele pentru a răsplăti generos din buzunarul statului fidelităţile clientelei
politice a PSD.
Până la explicaţiile dumneavoastră, nu putem trage altă concluzie decât aceea că aţi procedat
astfel tocmai pentru a putea aloca locurile „din pix”, fără fundamentare. Pentru că apăraţi interesele unor
abonaţi ai puterii, şi nu interesele educaţiei naţionale.
În sfârșit, în al treilea rând, repartizarea locurilor către universităţi este extrem de nedreaptă
pentru studenţi.
Aţi emis, domnule ministru, propunerea de repartizare cu doar câteva luni înainte de examenele
de admitere, când candidaţii nu îşi mai schimbă opţiunile. Mai mult, aţi suprimat locurile la ciclurile
superioare – master şi doctorat – destinate studenţilor care sunt deja înmatriculaţi la anumite
universităţi pe anumite domenii de studii. Ei nu pot să migreze peste noapte după locurile pe care le-aţi
mutat de la o universitate la alta, dintr-un oraş în altul, de la un domeniu de studii la altul.
Ce îi sfătuiţi dumneavoastră, domnule ministru, pe studenţii aflaţi în anii terminali de licenţă la
drept, la limbi străine, la psihologie, la sociologie, la economie, care au cu 700 de locuri mai puţin la
admitere la master acum, să facă ei peste trei luni? Să dea admitere pentru master în universităţile unde
aţi mutat locurile lor, la Suceava, la Piteşti și la Târgovişte? Este firesc ca tineri din familii mai puţin
înlesnite financiar să caute să urmeze studii gratuite în România, aşa cum prevede Constituţia şi nivelul
lor de pregătire îi autorizează. În virtutea cărui principiu îi obligaţi să renunţe la marile universităţi din
România, care au acumulat prestigiu şi excelenţă în cercetare şi în şcolile lor doctorale, şi îi trimiteţi în
fabricile de diplome, dintre care probabil că multe ar primi, la un control al unor organisme de evaluare
internaţionale, verdictul de desfiinţare?
Cum le explicaţi, domnule ministru Popa, candidaţilor ce au obţinut medii mari la concursul de
admitere la marile universităţi că ei vor plăti taxa pentru ca cei de la universităţile regionale sau de la
domeniile privilegiate, unde se intră fără concurs şi nici nu se ocupă măcar toate locurile, să fie
finanţaţi de la buget?
- 9 -
Acestor probleme de fond li se adaugă atitudinea incalificabilă pe care ați avut-o și care ridică
mari semne de întrebare cu privire la capacitatea dumneavoastră de a gestiona în mod profesionist
problemele învăţământului superior din România. Jignirile pe care le-aţi adus şi desconsiderarea pe
care aţi arătat-o marilor universităţi ale ţării înseamnă un grav atentat la interesul naţional al României.
În lecţia de deschidere a cursurilor ţinute în anul 1919 la Universitatea din Cluj, marele nostru
istoric și învățat Vasile Pârvan spunea, despre rolul universităţilor, următorul lucru: „Asupra noastră, a
universitarilor, apasă răspunderea întregii vieţi a naţiunii. Sănătatea sufletului ei ne e încredinţată nouă.
Iar noi suntem datori să luptăm pentru a-i păstra întru eternitate această imunitate faţă de decădere şi
moarte. Cum am putea o clipă să facem vreo concesie răului, când ştim că puterile lui, chiar cu cea mai
îndârjită luptă a noastră, tot uriaşe rămân?”
Învăţământul superior, domnule ministru, este creuzetul de formare a elitelor unei naţiuni şi
trebuie să fie autonom şi liber de interese de partid, finanţat pe bază de performanţă şi merit, nu pe
criterii de obedienţă politică. Ministerul Educaţiei trebuie să facă politici publice în interes general, nu să
împartă locuri preferenţial ori să pedepsească şi să premieze universităţile după criterii politice.
Universităţile trebuie să fie independente, să producă cercetări, idei şi cunoaştere pentru societate
libere de constrângeri şi de alte servituți.
Aşadar, stimate domnule ministru Popa, poate că dumneavoastră nu vreţi să admiteţi, poate atât
colegii de partid, cât şi colegii din Guvern refuză să realizeze aceste lucruri. Noi însă vedem foarte clar
că aţi eşuat în misiunea de ministru. Nu vă ridicaţi la înălţimea acestei funcţii, iar fiecare zi în care
rămâneţi în această funcţie este o zi pierdută pentru educaţia din România. Din aceste considerente,
domnule Popa, vă solicităm de îndată să vă daţi demisia!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Trecem la prezentarea punctelor de vedere… nu.
Stimați colegi,
Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 14 mai 2018, ora
16.00, Biroul permanent propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile
parlamentare:
- punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;
- dezbateri pe grupurile parlamentare – 45 de minute, după cum urmează: PSD – 22, PNL – 9,
USR – 4, ALDE – 3, UDMR – 3, PMP – 3, senatori fără apartenență la grupurile parlamentare – 1
minut; total, 45 de minute.
Dacă sunt observații. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră timpii alocați.
- 10 -
Vă rog să votați.
Cu 87 de voturi pentru, zero abțineri, un vot împotrivă, timpii de dezbatere au fost aprobați.
Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la doamna
secretar Emilia Arcan.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru, vă rog, microfonul central, pentru
a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă prezentată anterior.
Domnul Valentin Popa – ministrul educației naționale:
Doamnelor și domnilor senatori,
Sunt prezent astăzi în fața dumneavoastră pentru a răspunde criticilor formulate în cuprinsul
moțiunii simple introduse în Senatul României de membrii Grupurilor parlamentare PNL și USR.
Am menționat apartenența politică a semnatarilor moțiunii simple pentru a sublinia că întregul
demers este unul politicianist, aspect evidențiat de însuși titlul nerealist al moțiunii: „PSD vinde
locurile în universități clientelei sale politice”.
Chiar dacă, pentru o analiză lucidă, îndepărtăm zgura exprimărilor din textul moțiunii simple,
nu se susține prin nimic faptul că PSD ar „vinde” locurile în universități. Moțiunea este declarativ
îndreptată împotriva ministrului educației naționale, acuzat de partizanat politic în repartizarea
locurilor bugetate la admiterea în învățământul superior.
Pentru a da greutate unei astfel de acuzații, autorii moțiunii, în preambulul acesteia, pun o
etichetă negativă asupra întregului sistem de învățământ românesc, cu întrebări retorice de tipul:
„Avem într-adevăr școli și universități care să reflecte un adevărat progres al societății noastre?”
Chiar dacă pe autori nu-i deranjează redundanța formulării „într-adevăr – adevărat”, în
continuarea preambulului ei dau un răspuns contrar sensului retoric al întrebării, afirmând că în
România avem „universități performante”, dar care sunt „pedepsite” de ministrul educației naționale.
Universitățile performante sunt identificate ca fiind cele aparținând Consorțiului „Universitaria”,
acesta fiind analizat în antiteză cu universitățile regionale, blamate pentru „prestigiul și performanțele
științifice mai slabe”, precum și pentru faptul că unele au rectori înscriși în PSD-ALDE.
Nu doresc ca intervenția mea să se axeze pe o dispută politică. Voi răspunde cu argumente
obiective și cifre relevante întrebărilor referitoare la modul în care s-a realizat alocarea preliminară a
locurilor bugetate pentru anul universitar 2018 – 2019.
Referitor la repartizarea locurilor către universități, prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018 au
fost aprobate cifrele de școlarizare pentru învățământul superior de stat în anul universitar 2018 – 2019,
după cum urmează:
- 11 -
- licență – 62 000 de locuri finanțate, din care 2 000 pentru absolvenții de licee situate în
mediul rural și 5 000 de locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României;
- master – 35 600 de locuri finanțate, din care 4 600 de locuri pentru domenii prioritare;
- la doctorat – 3 000 de locuri finanțate, din care 300 pentru domenii prioritare.
Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Legii educației naționale ministerul a fundamentat
și a repartizat distinct locuri/granturi de studii finanțate de la bugetul de stat special pentru susținerea
domeniilor prioritare de dezvoltare a României, pentru absolvenții liceelor situate în mediul rural și
pentru susținerea formării inițiale a viitoarelor cadre didactice. La momentul în care au fost distribuite
preliminar locurile în universități, au fost luate în calcul atât cerințele actuale de pe piața muncii, cât și
cele ce acoperă un orizont mai larg, adică ce ofertă de locuri de muncă vor avea peste trei până la șapte
ani adolescenții admiși acum.
Supunem atenției faptul că în anul 2011 s-a produs cea mai amplă realocare a locurilor
bugetate. Un număr important de locuri, 2 450 de locuri pentru master și 265 de locuri pentru doctorat,
au migrat de la universitățile care pregăteau preponderent ingineri și alți specialiști de care este nevoie
în prezent către cele patru universități aparținând Consorțiului „Universitaria”. La alocarea din acel an,
universitățile din Consorțiul „Universitaria” au înregistrat o diminuare preliminară a cifrei de
școlarizare cu doar 700 de locuri la master… vă rog să mă scuzați, la alocarea din acest an,
universitățile din Consorțiul „Universitaria” au înregistrat o diminuare preliminară a cifrei, așa cum ați
menționat și în moțiune, cu doar 700 de locuri la master și 130 de locuri pentru studii universitare de
doctorat, cifră ce se situează mult sub nivelul cifrei primite în plus în anul 2011.
Ar fi trebuit însă ca din 2011 și până acum miniștrii educației să analizeze cum alocă
universitățile locurile pentru a asigura cele mai bune șanse de angajare absolvenților. Eu pot să constat
acum, pe baza datelor raportate de universități, că locurile bugetate nu au ajuns întotdeauna în
domeniile care oferă șanse mari de angajare absolvenților. De exemplu, Universitatea București are în
prezent înmatriculați pe locuri bugetate, în toți anii de studiu, un număr de 862 de studenți la programe
de studiu din domeniul religiei și doar 607 studenți în tradiționalul său program de informatică de trei
ani, așadar cu 25% mai mult la programe din domeniile religiei decât la informatică. Consider că este
de neacceptat să găsim o astfel de distribuire internă a locurilor bugetate când pe piața muncii nu
reușim să acoperim nici jumătate din cererea de absolvenți în domeniul IT, în timp ce absolvenții
programelor de religie își găsesc și își vor găsi extrem de greu un loc de muncă.
Pe de altă parte, analiști economici de prestigiu prevăd o prăbușire a cererii de absolvenți în
domeniul juridic în următorii ani, cu peste 90%, din cauza introducerii pe scară largă a programelor
informatice, care asigură asistență juridică cu o mai mare acuratețe decât omul. Cu toate acestea,
universitățile românești alocă încă mii de locuri bugetate studiilor juridice.
- 12 -
Prin modul de repartizare a locurilor bugetate în acest an, determinăm universitățile să mute o
parte din locurile destinate domeniilor precum religia, dreptul, științe politice și așa mai departe către
domenii pentru care există și va exista o cerere importantă de specialiști. Această realocare are loc atât
între universități, cât și în interiorul universităților, acolo unde este cazul, iar ministerul o va monitoriza.
Stimați parlamentari semnatari ai moțiunii,
Dumneavoastră imputați ministrului o scădere a numărului de locuri la unele universități, deși
au fost prezentate formule de calcul și o fundamentare a repartizării. Comparați cifre fundamentate
pentru viitorul an universitar cu cele repartizate în anul trecut, pentru care nu aveți nicio fundamentare
sau explicație.
Aveți cumva știință de ce o universitate a primit anul trecut 3 500 de locuri, iar alta doar 1 300
de locuri? Cunoașteți vreo explicație sau vreo fundamentare pentru cifrele repartizate de diverși
miniștri în ultimii 25 de ani? Niciun ministru nu a oferit vreo explicație până în acest an, deși variațiile
cifrelor repartizate de la un an la altul au fost semnificative, așa cum se poate constata pe site-ul
ministerului, unde se găsesc toate aceste date din ultimii nouă ani. Chiar anul trecut, Universității
București i s-au diminuat 100 de locuri la licență și 210 locuri la masterat și nimeni, dar absolut
nimeni, nu a cerut nici explicații, nici formule de calcul și nici demisia vreunui ministru.
Caracterul istoric, neexplicat sau fundamentat vreodată, a fost totuși respectat în foarte mare
măsură și în acest an. Doar 8 000 de locuri la licență, 4 600 de locuri la master și 300 de locuri la
doctorat, dintr-un total de peste 100 000 de locuri, au fost repartizate după formule bazate pe numărul
de studenți înmatriculați în programe preponderent orientate pentru susținerea domeniilor prioritare
sau în programe destinate pregătirii personalului didactic din sistemul de învățământ preuniversitar,
formule precizate explicit pe site-ul ministerului.
În ceea ce privește „universitățile cu performanțe științifice”, vă informăm că toate
universitățile au același statut conform Legii educației naționale, anume acela de instituții de
învățământ superior de stat, din sistemul național de învățământ superior. Având în vedere că an de an
s-a alocat o treime din locurile bugetate la nivel național către universitățile din Consorțiul
„Universitaria” împreună cu finanțarea aferentă, considerăm absolut firesc ca aceste universități să
ocupe cele mai bune poziții în clasamentele internaționale.
Trebuie menționat faptul că aceste poziții au fost obținute preponderent pe baza volumului total
al publicațiilor și nu pe baza eficienței, adică a indicatorilor relativi obținuți prin raportarea rezultatelor
la numărul de cadre didactice și cercetători.
Universitățile românești au obținut performanțe și poziții onorante în clasamentele
internaționale și fără să fie atât de puternic susținute financiar de la bugetul de stat, precum au fost
susținute universitățile din Consorțiul „Universitaria”.
- 13 -
Analizând, spre exemplu, topul Times Higher Education, constatăm că Universitatea de
Medicină și Farmacie din Iași se situează între locurile 800 – 1000, la fel ca Universitatea din
București, însă Universitatea din București a beneficiat de o finanțare instituțională de la bugetul de
stat de 2,5 ori mai mare și de 6 ori mai multe locuri la doctorat, comparativ cu Universitatea de
Medicină din Iași, așadar, cu același rezultat internațional.
Iată o dovadă că poți să ajungi în topurile internaționale și altfel, prin atragerea de studenți
străini și prin derularea de contracte de cercetare. Performanța internațională nu este deci neapărat
legată de repartizarea locurilor bugetate.
Vă asigur că sunt deschis la implementarea unor măsuri de sprijin pentru o clasare mai bună a
universităților românești, susținându-le însă pe toate prin numărul de locuri bugetate.
În ceea ce privește scrisoarea de susținere la care dumneavoastră, stimați parlamentari, faceți
referire, vă asigur că alocarea locurilor nu reprezintă rezultatul asumării sau neasumării scrisorii de
susținere a lui Valentin Popa la începutul mandatului său.
De exemplu, rectorul Academiei de Studii Economice din București a semnat, însă
universitatea sa are o scădere a locurilor alocate, în timp ce rectorul Universității Politehnica Timișoara
nu a semnat, însă universitatea sa înregistrează o creștere semnificativă a locurilor alocate.
În plus, sunt alte instituții de învățământ superior vocaționale ai căror rectori au semnat
lucrarea de susținere... scrisoarea de susținere, vă rog să mă scuzați, și care nu au beneficiat de o
creștere a numărului de locuri bugetate.
Acestea sunt dovezi clare că repartizarea nu s-a făcut discreționar ca până acum, ci pe baza
unor formule, cu respectarea unor obiective asumate de Guvern, și anume: susținerea domeniilor
prioritare care asigură potențial de creștere și locuri de muncă viitorilor absolvenți, asigurarea unei
șanse la educație și absolvenților liceelor din mediul rural, susținerea programelor de studii dedicate
formării cadrelor didactice pentru sistemul de învățământ preuniversitar.
Organismul care are, prin lege, atribuții în fundamentarea și repartizarea cifrei de școlarizare
este Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – CNSPIS – al cărui
președinte, în perioada 2016 – 2018 a fost domnul profesor Bogdan Murgescu, numit prin ordin al
ministrului și rector al său, Mircea Dumitru, în anul 2016, când Domnia Sa era și consilier în funcție al
aceluiași ministru și, totodată, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat în exercițiu în
cadrul Universității din București.
De asemenea, în componența acestui consiliu, aprobată prin același ordin, Consorțiul
„Universitaria” avea 35% reprezentare în cadrul membrilor, precum și poziția de președinte, respectiv
vicepreședinte.
- 14 -
Încă din luna ianuarie 2017, Ministerul Educației Naționale a solicitat Consiliului
fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru studiile universitare de licență, master și doctorat pentru
anteriorul an universitar. Consiliul, prin adresa sa nr. 334/2017, a făcut doar recomandarea ca alocarea
cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2017 – 2018 să se realizeze pe criterii istorice și să se
mențină cifrele de școlarizare globale pentru întregul învățământ superior de stat, fără a prezenta o
soluție de repartizare pe universități.
Pentru următorul an universitar, 2018 – 2019, ministerul a revenit către acest consiliu în
perioada august – octombrie 2017 cu solicitări scrise de a fundamenta cifrele pentru studii universitare
și de a elabora metodologia de alocare a cifrei de școlarizare pe baza strategiilor care impun susținerea
domeniilor prioritare de dezvoltare a României.
Acest consiliu nu a furnizat ministerului la termenele impuse de acesta și asumate de către
CNSPIS niciun proiect de metodologie, în ciuda faptului că i-a fost solicitat public acest lucru și de
către Consiliul Național al Rectorilor, și de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale.
Abia la finele lunii decembrie 2017 ministerul a primit un proiect de metodologie care a fost pus în
dezbatere publică și discutat la reuniunea Consiliului Național al Rectorilor din 2 februarie a.c. la Brașov.
Acest document a fost respins în totalitate de către membrii Consiliului Național al Rectorilor prezenți la
întâlnire, iar Consiliul Național al Rectorilor este partener al Ministerului Educației Naționale.
Toate documentele care conțin istoricul cifrelor de școlarizare alocate în perioada 2010 – 2018,
fundamentarea și repartizarea preliminară aferente anului universitar 2018 – 2019, pot fi accesate pe
site-ul web al ministerului unde sunt precizate exact și formulele de calcul.
În legătură cu repartizarea locului către universități, ca fiind nedreaptă pentru studenți, aș dori
să precizez următoarele:
În primul rând, în ceea ce privește migrarea studenților de la o universitate la alta, menționez că
aceasta este chiar o recomandare internațională și chiar metodologia de evaluare a școlilor doctorale,
aprobată de ministrul Mircea Dumitru, conține un indicator de calitate ce impune o astfel de migrație,
iar locurile nu au fost mutate de la universitățile tradiționale în alte orașe, așa cum menționați
dumneavoastră, ci chiar în același centru universitar la universități cu programe orientate spre
susținerea domeniilor prioritare. Și poate fi verificat acest lucru pentru toate marile centre universitare
ale României. În contextul celor de mai sus, vom continua să alocăm pentru anul universitar următor
celor cinci universități din Consorțiul „Universitaria” peste 17 000 de locuri la licență.
Subliniez: 17 000, cu aceeași tărie cu care ați subliniat scăderea de 60 din totalul de 62 000.
La fel vom susține și masteratul cu aproximativ 12 000 de locuri din totalul de 35 600 și vom
aloca la repartizarea finală aproape o treime din locurile la doctorat celor cinci universități din
Consorțiul „Universitaria”.
- 15 -
Cu alte cuvinte, cinci universități vor lua o treime din locuri, restul de 43, celelalte două treimi.
Solicit însă imperios, în contrapartidă, o utilizare eficientă a locurilor repartizate și nu irosirea
lor, așa cum voi demonstra chiar cu datele furnizate de universități în continuare.
Din analiza datelor oficiale înaintate de Universitatea București, constatăm că, la finalul lunii
martie 2018, pentru anii I, II și III, studii universitare de licență, există un număr total de peste 900 de
locuri bugetate, la dispoziția universității, dar neutilizate, deși la nivelul universității sunt înregistrați
numeroși studenți cu taxă care ar putea ocupa acele locuri finanțate de la buget.
Pentru studiile universitare de master reiese în mod similar că există un număr total de circa
700 de locuri bugetate la dispoziția Universității din București, dar neutilizate pentru anii I și II.
Dintre acestea, peste 600 de locuri bugetate la dispoziția universității, dar, repet, neutilizate,
sunt aferente anului II de studii universitare de master, valoare ce depășește considerabil numărul de
studenți cu taxă, eligibili să le ocupe.
În acest context, constat că, dacă ar exista proceduri interne centrate pe student, toți studenții cu
taxe, eligibili, din anul II de master ar putea primi loc bugetat și chiar și așa rămân foarte multe locuri
bugetate care se irosesc pentru că, doamnelor și domnilor, nu are cine să le ocupe în respectivele
universități.
Irosirea locurilor bugetate nu se întâmplă doar la Universitatea București, ci, iată, spre
exemplu, și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care nu utilizează un număr de peste 550
de locuri finanțate de la buget pentru anul II de studii la masterat, deoarece, pur și simplu, nu mai
există studenți eligibili care să le poată ocupa. Aceste locuri sunt, practic, risipite, de ele nu pot
beneficia nici studenții și nu ajută nici bugetul universității.
Nu putem să nu remarcăm faptul că în timp ce, iată, în universitățile menționate sunt irosite
peste 1000 de locuri bugetate, un număr de peste 7000 de studenți masteranzi, eligibili pentru a ocupa
un loc bugetat în anul II de studiu, plătesc taxe la diverse universități din România, universități care, se
pare, nu intră însă în categoria „universităților cu performanțe științifice”, conform clasificării
semnatarilor moțiunii.
Stimați parlamentari, Guvernul României alocă anual peste 100 000 de locuri bugetate pentru a
fi atribuite studenților români, nu pentru a fi irosite de universități care, anual, primesc mai multe
locuri bugetate decât pot susține și care doresc, an de an, conservarea acestei situații doar în folosul
propriilor profesori și ignorând interesul studentului și pe cel al absolventului.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule ministru, vă rog să vă pregătiți să încheiați, pentru că…
Domnul Valentin Popa:
Vă mulțumesc.
- 16 -
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
…ați depășit timpul.
Domnul Valentin Popa:
Consider că aceste cifre au fost avute în vedere de autorii moțiunii simple când afirmau că
repartizarea locurilor către universități a fost nedreaptă pentru studenți.
Mulțumesc că mi-ați dat ocazia de a prezenta public o foarte mică parte din radiografia
universităților din Consorțiul „Universitaria”.
Cu această ocazie, solicit public răspunsul conducerii celor două mari universități cu privire la
nedreptatea majoră făcută atât propriilor studenți, cât mai ales studenților din alte universități din țară
care studiază cu taxă, dar care puteau beneficia de finanțare de la buget pe locurile irosite de acestea.
Oare care este părerea studenților din aceste două mari universități în această privință? Dar a
celorlalți studenți din țară?
Vă mulțumesc pentru atenție, doamnelor și domnilor! (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru prezentare.
Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.
Din partea Grupului PSD, o să vă rog ca liderul de grup sau viceliderul să-mi spună, sunt
domnul Breaz, domnul Pănescu și domnul Pop. (Discuții în sală.) Trebuie să fie cineva primul,
domnule lider de grup.
Domnule senator Pănescu, vă rog, microfonul central.
Domnul Doru-Adrian Pănescu:
Domnule ministru,
Doamnelor și domnilor senatori,
Am să încep cu un comentariu legat de un aspect vehement contestat în moțiune, cel al
numărului de locuri la doctorat. Această formă de pregătire cade în sarcina conducătorilor de doctorat,
atestați conform unor standarde unice aplicate la nivel național și verificate de CNATDCU.
Consideră semnatarii moțiunii că un conducător de doctorat de la Politehnica din Timișoara sau
Universitatea Transilvania din Brașov este inferior, a primit titlul respectiv pe criterii diferite față de
alți conducători, cei din București?
Și acum o comparație. Folosesc date oficiale privind numărul locurilor la doctorat, furnizate de
CNFIS, respectiv date privind numărul conducătorilor de doctorat de la ARACIS.
În anul 2017, la Universitatea Politehnica din Timișoara existau 167 de conducători de doctorat,
care au primit 90 de granturi doctorale, înregistrând un total de 488 de studenți doctoranzi, iar la
Universitatea Transilvania din Brașov cei 202 conducători de doctorat au primit numai 60 de granturi
- 17 -
doctorale, înregistrând un total de 457 de studenți doctoranzi. În schimb, în același an, Universitatea
București avea 463 de conducători de doctorat și i s-au alocat 295 granturi doctorale, înregistrând un total
de 1744 de studenți doctoranzi, iar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, o altă
universitate nemulțumită anul acesta, au fost la 24 de conducători de doctorat, 60 de granturi doctorale.
Putem invoca o capacitate de cercetate mai mare în București decât la Timișoara sau Brașov,
dar nu în această proporție, aproape un număr dublu de doctoranzi per conducător de doctorat la
universitățile nemulțumite față de celelalte două universități luate ca exemplu.
Despre celelalte două așa-zise probleme principale pe care le semnalează moțiunea:
repartizarea locurilor către universități este contrară meritului și performanței. Așa să fie?
În editorialul revistei „Nature” din 4 ianuarie 2018, titlul este „Cercetarea și impactul acesteia
trebuie să fie corelate.” Subiectul este încă mai clar, mediul academic trebuie încurajat să urmărească
impactul pe care cercetarea realizată îl are în societate.
În cuprinsul articolului ni se dau exemple din domeniul ingineriei și al medicinii, exemple de
proiecte de cercetare care sunt apreciate favorabil, pentru că au produs rezultate directe în societate.
Apoi ni se explică faptul că în Marea Britanie se va asigura o finanțare mai mare a acelor universități
legate de domenii ale cercetării care produc un impact direct în societate. Ei consideră că astfel trebuie
apreciată performanța.
Altă problemă semnalată: repartizarea locurilor către universități este extrem de nedreaptă
pentru studenți.
Eu nu cred că este nedrept să fie mai multe locuri la pregătirea universitară în domeniul
medical, acum când salariile medicilor au ajuns să fie și în România câteva mii de euro și nu este
nedrept să fie mai multe locuri în inginerie, acum când firmele din IT au ajuns să plătească inginerii și
cu 500 de mii de dolari pe an, nu este nedrept pentru tineri să aibă acces la acele domenii care sunt
cerute de piața muncii și sunt bine plătite.
Concluzie: Semnatarii moțiunii ne atrag atenția că repartizarea locurilor la universități trebuie
făcută doar conform unei tradiții, un obicei care pleacă din decizia unui ministru din urmă cu vreo 7
ani. Noi le răspundem că nu trebuie să rămânem captivi în trecut, ci să ne adaptăm, să încercăm să
aplicăm o metodologie care să țină seama de nevoile din societatea românească, de piața muncii, de
direcțiile de dezvoltare ale Uniunii Europene.
Credem că mecanismul demarat anul acesta își va dovedi efectele pozitive în timp, tocmai
fiindcă argumentele sunt legate de realitate și nu cutume moștenite din trecut.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
- 18 -
Grupul PSD: 4 minute, 43 de secunde.
Din partea Grupului PNL, domnul senator Mario-Ovidiu Oprea. Vă rog, microfonul central.
(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul
central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua tuturor!
Distins Senat,
Domnule ministru Valentin Popa,
Prin moțiunea simplă pe care o dezbatem și o votăm astăzi cerem demisia dumneavoastră,
ministru al educației, Valentin Popa.
Eu aș pleca însă chiar de la faptul că domnul Valentin Popa nu și-ar fi găsit locul pe lista de
ministeriabili dacă învățământul din România se ghida și astăzi după valorile și principiile pe care le
respectam atunci când profesori ne erau Vasile Pârvan, Spiru Haret sau Gheorghe Lazăr, cei despre
care vorbește și moțiunea USR – PNL de astăzi.
Dar pentru că suntem puși în situația aceasta în care Ministerul Educației împarte locuri
universităților din România în funcție de susținerea politică... (Rumoare, discuții în sală.) acordată
public actualului ministru, trebuie să trecem prin această procedură parlamentară care este, de fapt, o
cerere de demisie ce se adaugă listei lungi de cereri.
Universitatea București cere demisia ministrului Valentin Popa, Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj cere demisia, studenții cer demisia ministrului Valentin Popa, iar argumentele acestora sunt
incontestabile, detaliate, inclusiv în moțiunea pe care o votăm astăzi. Răspunsurile ministrului, în
schimb, sunt – și acum citez – „pseudoexplicații bazate pe motivații vetuste și pe date eronate sau
expirate, prezentate însă cu un curaj și cu o siguranță incredibile, făcându-ne astfel să ne îngrijorăm
serios cu privire la responsabilitatea celor care le-au oferit”. Așa precizează reprezentanții Universității
Babeș-Bolyai din Cluj.
Important de știut este inclusiv faptul că un fost ministru al educației și coleg de partid cu
domnul Popa îl acuză pe acesta de dezinformare și de faptul că folosește manipulator cifre scoase din
context, considerând deciziile ministrului „un atac irațional”.
Stimați colegi, mă bazez inclusiv pe votul celor de la putere măcar pentru a scoate Ministerul
Educației din procedura declanșată în instanță.
Universitatea București a înaintat plângere prealabilă la adresa Ministerului Educației
Naționale prin care solicită revocarea, anularea deciziei acestuia pentru motive de nelegalitate.
- 19 -
Trebuie să precizez în plus faptul că se pregătește inclusiv o grevă generală în învățământul
superior, după ce în câteva universități s-a protestat prin grevă japoneză. Iar despre tot acest proces
care a afectat activitatea academică în România au luat act și partenerii externi ai universităților
afectate, efectele fiind vizibile în timp.
Studenții afectați de abuzul de putere al ministrului, așa cum l-au numit, au protestat chiar în
fața Ministerul Educației în urmă cu o lună, fără efect, după cum constatăm astăzi, iar lipsa dialogului
cu ministrul sau reprezentanții ministerului a adâncit și mai mult criza pe care o traversează astăzi
învățământul academic, fără nicio altă miză decât aceea a intereselor personale și de grup ale domnului
Valentin Popa și, poate, o răzbunare politică la adresa rectorilor care nu au semnat lista de susținere a
sa ca ministru.
Amintesc și faptul că domnul ministru nu este vizat astăzi prima oară de o moțiune
parlamentară. La precedenta, dezbătută în Camera Deputaților, Domnia Sa a calificat moțiunea drept
„un act simplist cu atacuri și etichetări gratuite”. Nu știu ce anume consideră simplist în acuzațiile care
i s-au adus: de la închiderea unor școli la politizarea excesivă a altora sau la bătaia de joc generalizată
la adresa profesorilor și a salarizării acestora.
Cert este că și-a continuat activitatea în minister în același stil abuziv, culminând, iată, cu
împărțirea locurilor în universități după bunul plac, în absența oricăror criterii care să justifice noua
alocare.
Mai mult decât atât, colegii Domniei Sale de partid îl contrazic atunci când afirmă că măsurile
privind alocarea banilor pentru universități sunt prevăzute în programul de guvernare și în strategia pe
care o invocă, iar aceste decizii arbitrare au adus sistemul de învățământ la o stare de tensiune
nemaiîntâlnită în ultimii ani în România.
Țineți cont că aceste argumente vin chiar din tabăra puterii, de la colegii domnului ministru din
universități și din partid. Așadar, demersul PNL – USR de astăzi nu este numai legitim, ci e și profund
necesar. Personal, nu-mi amintesc să fi participat la dezbaterea vreunei moțiuni parlamentare la care
argumentele să fie atât de evidente și acuzațiile la adresa ministrului vizat să fie atât de multe pentru
fapte care încalcă flagrant legea și buna morală a funcției publice.
Mă aștept, așadar, ca demisia domnului Popa să survină imediat și fără explicații. (Aplauze.)
Mulțumesc.
(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
6 minute și 20 de secunde, Grupul PNL.
Din partea Grupului USR, 4 minute, domnul senator Goțiu Remus Mihai, da?
Vă rog, microfonul central.
- 20 -
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Bună ziua!
Domnule ministru Valentin Popa, sunteți vinovat!
Sunteți vinovat de promovarea incompetenței, imposturii, clientelismului și arbitrariului într-un
domeniu esențial pentru viitorul României – educația.
Modul în care ați alocat „din burtă”, fără criterii, locurile bugetate din învățământul superior,
pentru anul 2018 – 2019, la nivel de licență, masterat și doctorat nu lasă loc de interpretări. Nu există
vreo metodologie care să stea la baza acestei alocări, lucru pe care, de altfel, l-ați recunoscut în mod
public într-un răspuns oficial la o întrebare pe care v-am adresat-o în calitate de senator.
Ați alimentat un conflict intern în Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului
Superior – CNSPIS – pentru a avea un pretext să contestați metodologia propusă de acest organism.
Ce ați pus în locul propunerii CNSPIS? Părerisme și pseudocriterii născute din răzbunare și frustrare!
Ați exportat și amplificat în spațiul public și mediul universitar un conflict, un conflict artificial
între universitățile care au primit mai multe locuri bugetate și cele care au primit mai puține, sub
pretextul promovării domeniilor prioritare. În fapt, ați prioritizat plăți către universități ai căror rectori
v-au susținut la numirea în funcție. Mai mult, argumentul pe care l-ați adus, al domeniilor prioritare,
este oricum unul fals, prioritară este, în primul rând, calitatea educației, nu creșterea din pix a
numărului de locuri pentru un domeniu sau altul. Degeaba o să avem mai mulți absolvenți în diferite
domenii, atâta vreme cât calitatea pregătirii acestora lasă de dorit sau, în cel mai fericit caz, dacă poate
fi numit „caz fericit”, nu se poate verifica, iar calitatea educației oferită de universitățile din România
nu se poate verifica, pentru că – nu este un secret – sunteți unul dintre opozanții notorii, chiar vârful de
lance al contestării și blocării clasificării instituțiilor de învățământ superior din țara noastră, așa cum
legea educației naționale o prevede și o cere în mod expres.
Domnule ministru Valentin Popa, ceea ce ați făcut prin alocarea discreționară a locurilor
bugetate reprezintă o răzbunare împotriva unor universități, a acelor universități care, în conformitate
cu criteriile internaționale, au rezultate care le plasează în mod constant pe primele poziții din
România. E o răzbunare născută dintr-o frustrare specifică incompetenților și impostorilor care își
închipuie că printr-o semnătură – fie chiar și de ministru – își pot ascunde și își pot justifica
mediocritatea.
Răzbunarea nu va afecta doar universitățile care au dovedit că pot performa, ci și pe cele
aparent favorizate de alocare. Atâta timp cât sunt recompensate pe criterii discreționare și clientelare,
nu va exista o motivație pentru a crește calitatea serviciilor educaționale pe care le oferă, cel mult le va
încuraja să-și crească gradul de obediență față de decidenții politici. (Discuții în sală.)
- 21 -
Mai grav însă, e faptul că răzbunarea va lovi întreaga societate românească și mai ales viitorul
acesteia.
Atunci când vrei să sabotezi o țară, atunci când vrei să o menții la un nivel de subdezvoltare, iar
pe cetățenii acesteia captivi într-un sistem tribal și clientelar, îi ataci educația. (Rumoare, discuții în
sală.)
Domnule ministru Valentin Popa,
Modul în care ați decis alocarea locurilor bugetate pentru universități reprezintă un sabotaj la
adresa educației din România și, implicit, un sabotaj la adresa viitorului României.
Domnule ministru, orgoliile și frustrările dumneavoastră blochează dezvoltarea țării și
condamnă România la sărăcie și înapoiere.
Pentru că ne pasă de viitorul educației din România și de viitorul modern și european al acestei
țări, noi, senatorii USR, vom vota pentru demiterea dumneavoastră.
Stimate colege și stimați colegi, tot în numele Grupului USR și al celor de la PNL, care au
semnat această moțiune, vă solicit și dumneavoastră să votați pentru demitere, asta dacă vă pasă cu
adevărat de educația și viitorul României. (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
4 minute și 23 de secunde din cele 4 minute alocate.
Domnule senator Goțiu, o să vă rog să ne ajutați. Văd că acolo, în spatele sălii, se află cineva de
la USR care nu este senator. Poate ne ajutați dumneavoastră să nu avem același conflict pe care l-am avut
la... Domnule lider de grup al USR ... (Discuții în sală și la prezidiu.) Noi dezbatem moțiunea acum.
Domnule senator Alexandrescu, vă invit până la prezidiu.
Continuăm. Din partea Grupului UDMR, domnul senator Novák Zoltán.
Vă rog. Microfonul central. (Discuții la prezidiu.)
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Novák Csaba-Zoltán:
Domnule președinte,
Domnule ministru,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor senatori,
Consider că învățământul este garanția viitorului, una dintre cele mai mari provocări pentru
România secolului XXI.
Apreciem dorința partidelor semnatare ale acestei moțiuni de a contribui la corectarea unei
măsuri într-adevăr defectuoase a Ministerului Educației privind alocarea locurilor de licență, de master
- 22 -
sau de doctorat pentru universități. Însă adevărata problemă în cazul acestei inițiative este că, deși
problemele semnalate sunt reale, concluziile nu vizează îmbunătățirea sistemului de învățământ, ci
oferă o soluție superficială care ține mai degrabă de imagine, demisia și, implicit, schimbarea
ministrului educației.
Admitem faptul că sistemul de învățământ românesc se confruntă cu numeroase probleme, mai
ales legate de starea precară a infrastructurii școlare, calitatea actului educațional, politizarea excesivă
a sistemului și lipsa unei concepții coerente privind reforma și direcția învățământului în România.
Totodată, pe lângă aceste deficiențe grave, cu caracter general, comunitatea maghiară se
confruntă și cu alte probleme în domeniul educației în limba maternă.
Susținem principiul potrivit căruia locurile de licență din sistemul universitar trebuie alocate în
baza criteriului competitivității, iar universitățile cu tradiție trebuie protejate și promovate.
În același timp, condamnăm cu fermitate orice fel de clientelism politic în învățământ sau în
alte domenii.
UDMR solicită ca Guvernul și Ministerul Educației să analizeze problema alocării locurilor de
licență și să ofere cât mai curând o soluție corectă și transparentă care să corespundă cerințelor reale
ale mediului universitar.
Stimați colegi,
Schimbarea miniștrilor din 6 în 6 luni nu rezolvă problemele învățământului din România, mai
mult, împiedică implementarea programelor în curs și chiar procesul de soluționare a locurilor de
licență din universități.
Considerăm, totodată, că avem nevoie de o strategie comună, bine elaborată, de o Lege a
educației adaptată noilor cerințe și provocări, dar și de un Minister al Educației Naționale care să pună
în practică și să implementeze noua lege cu o eficiență sporită.
Avem nevoie de continuitate și de consecvență. UDMR a fost și va rămâne un partener
constructiv în toate aceste încercări.
Grupul parlamentar al UDMR nu susține această moțiune simplă.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Timpul a expirat pentru Grupul UDMR.
Invit, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central, 3
minute.
Domnul Traian Băsescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
- 23 -
După cum bine știți, Partidul Mișcarea Populară, Grupul Partidului Mișcarea Populară nu este
printre semnatarii moțiunii simple, nu pentru că n-am fi vrut, ci n-am fost invitați să fim parte a acestui
demers politic.
În același timp, aș vrea să facem câteva precizări legate de poziția noastră. Sigur, se pot face
foarte multe speculații legate de apartenența politică a celor cărora li s-a dat și a celor cărora li s-a luat.
De fapt, despre asta discutăm azi. Și nu cred că Senatul României era cel care trebuia să arbitreze
această repartiție.
Am privit însă la un principiu simplu. Observația noastră este legată de faptul că s-au redus cu
4 700 locurile la științe de genul drept, științe juridice, comunicare, studii politice și au crescut locurile la
instituțiile de învățământ superior tehnic sau la materiile tehnice. Aș vrea să vă atenționez… Inclusiv
medicina. Aș vrea să vă atenționez că din România, în ultimii ani, n-au plecat juriști, n-au plecat
comunicatori, n-au plecat nici specialiști în științe politice, au plecat 200 000 de ingineri și 20 000 de
medici.
Faptul că a fost mărit numărul de locuri la stat la instituții de învățământ tehnic care scot
ingineri, IT-iști, constructori, ingineri mecanici, ingineri de transporturi – uitați-vă că n-are cine face
proiecte pentru finanțarea construcției de autostrăzi – nu cred că este cel mai rău lucru. Dacă există o
problemă pe care personal și colegii mei din PMP n-o putem evalua, este legată de… dacă
universitățile care au primit locuri în plus au și capacitatea să educe, să scoată specialiști în IT, în
construcții, în transporturi feroviare, în transporturi rutiere, în mecanică și așa mai departe. Această
evaluare n-o putem face. Dar faptul că s-au alocat mai multe locuri pentru științe tehnice nu este deloc
greșit din punct de vedere al politicii pentru educație. Și v-o spune un om care a avut curaj să înființeze
o comisie prezidențială care a și dat proiectul Legii nr. 1/2001, o lege pe care o modificăm, ce-i drept,
la fiecare plen, dar esența ei rămâne.
Tot eu sunt acela care spuneam miniștrilor care au desființat liceele tehnice: atenție, că nu mai
avem tinichigii auto, mecanici. Și atunci a fost o furtună în a mă critica.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați.
Domnul Traian Băsescu:
Vă spun... Vă mulțumesc. Un minut… De la dumneavoastră pentru mine.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Deja sunt patru. V-am dat un minut.
Domnul Traian Băsescu:
Vă spun cu toată… De la PSD. Vă spun cu toată sinceritatea că nu văd o eroare în creșterea
numărului de locuri la universitățile tehnice.
- 24 -
Nu putem face aprecieri pe doctorate, deși punctul nostru de vedere este că, până la clarificarea
condițiilor de a deveni doctori într-o știință în România, bine ar fi să se suspende toate aceste activități,
pentru că toți cei care au plagiat la doctorate… văd că nu se mai atinge nimeni de ei.
Aș încheia spunând că vom fi solidari cu colegii noștri, PNL și USR, colegii de opoziție, dar în
același timp, nu putem să nu observăm că din România au plecat 200 000 de ingineri și 20 000 de
medici, exact acolo unde s-au suplimentat cu 4 700 locurile, în timp ce universități umaniste au locuri
neocupate, cu finanțare de la stat. Și mai este un aspect. Vedeți la Universitatea București sunt mai
multe locuri la Teologie decât la Matematică, Fizică și Chimie.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Din 3 minute alocate plus unu pe care vi l-a dat Grupul PSD – 4, ați ajuns la 5 minute și 19
secunde. Așa e la PMP, dai un deget și-ți ia toată mâna.
Continuăm cu senatori fără apartenență politică, domnul senator Vergil Chițac, un minut.
Vă rog. Microfonul central.
Domnul Vergil Chițac:
Mulțumesc, domnule președinte.
Fiți vă rog mai îngăduitor și acordați-mi 3 minute. Ce pot să spun într-un minut legat de
educație!
Am citit și am audiat, stimați colegi și domnule ministru, o moțiune adresată ministrului
educației pe o temă importantă, pe fond corectă, superficial fundamentată în opinia mea, și fără să
surprindă esențialul. Esențialul în această materie este faptul că statul trebuie să distribuie locurile
bugetate în universități ținând cont de arhitectura pieței muncii, atunci când absolvenții de liceu de
astăzi vor termina facultățile și, bineînțeles, ținând cont în același timp și de nivelul calității actului
educațional și al cercetării științifice din universități.
Or, domnule ministru, haideți să vedem cum stăm din această perspectivă și vă prezint câteva
date relevante pentru discuția de față, pe care le găsiți în Raportul asupra competitivității globale pe
anul 2017 – 2018, realizat de Forumul Economic Mondial, acoperind 137 de economii ale lumii. Ia
uitați, Pilonul 5, „Învățământul superior”. Suntem pe locul 70 din 137 de națiuni, adică mediocru. În
cadrul acestui pilon, indicatorii „Calitatea sistemului educațional” – locul 115 din 137 de țări,
„Calitatea învățământului în domeniul matematicii și științelor”, chiar unde sunt locurile pentru
universitățile din consorțiu, stăm bine, locul 23 din 137.
Pilonul 12, „Inovație”. Suntem pe locul 96 din 137 de state, adică foarte prost.
- 25 -
Indicatorul – atenție! – „Colaborarea universităților cu industria și institutele de cercetare-
dezvoltare”, locul 97 din 137 de națiuni, în picaj față de raportul anterior.
Și atunci, cum să avem noi un sistem de educație racordat la piața muncii dacă multe din
universități nu colaborează cu industria și cu institutele de cercetare-dezvoltare, deci nu cunosc
problemele din societate și nu pot să rezolve aceste probleme pe calea cercetării științifice? Cum să nu
avem o forță de muncă slab educată, din moment ce calitatea educației este așa de slabă? Repet, locul
115 din 137.
Mai mult decât atât, tot în acest raport vedem că dintre cei 16 factori, cei mai problematici care
afectează afacerile în România, pe locul 4 găsim forță de muncă inadecvat educată. E foarte ironic,
corupția este sub acest criteriu.
În concluzie, domnule ministru – și am să închei –, dați locurile bugetate la universități unde
desfășoară, unde se desfășoară învățământ și cercetare de calitate. Desființați universitățile de slabă
calitate! Oricum, avem prea multe. Norma europeană este de o universitate la un milion de locuitori.
Noi ar trebui să avem maximum 20 și avem aproximativ 100.
Dacă este adevărat că ați acordat locuri suplimentare unor universități care au calificativul
încredere limitată, atunci ați greșit profund. Păi, dumneavoastră ce faceți? Plătiți lipsa calității?
Aruncați banii publici pe fereastră?
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator, gata?
Vă mulțumesc.
Mă pregăteam să vă spun că ați depășit 4 minute.
Bun. Continuăm.
Din partea Grupului PSD, mai sunt 17 minute și 20 de secunde.
Domnule senator Breaz, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Valer-Daniel Breaz:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Am auzit astăzi, aici, și am și studiat zilele trecute textul moțiunii, pur și simplu, unele fraze,
care au fost în acest text, nu au absolut nicio susținere sau nu au niciun aport sau un argument logic.
Este prima dată când un ministru al educației face o distribuire a locurilor în universități după
anumite criterii. Da, avem criterii și fiecare tânăr din România trebuie să aibă acces la educație egal,
atât în București, cât și în Iași, cât și în Timișoara, cât și în Alba Iulia sau în alte centre universitare.
S-a văzut de-a lungul timpului că o universitate, practic, dezvoltă o anumită regiune,
stabilizează regiunea respectivă. Ce vrem să facem? Peste o treime din locuri să le ducem către
- 26 -
universitățile de tradiție? Tot respectul. Sunt universități de tradiție, dar noi trebuie să ne gândim să
avem o țară pe care s-o dezvoltăm uniform. A făcut cineva un calcul sau cineva poate să spună care
este raportul dintre studenții aflați la locuri cu taxă în universitățile de stat și studenții care se află la
locuri bugetate sau care ocupă un loc bugetat? Sunt universități care au un rol deosebit regional și care
au două treimi studenți cu taxă, respectiv, o treime studenți care se găsesc pe locuri bugetate.
În al doilea rând, auzeam aici că a crește numărul de locuri subvenționate ar putea să afecteze
procesul de educativ. Nici vorbă. Fiecare universitate are o capacitate de școlarizare, iar capacitatea de
școlarizare a unei universități trebuie respectată. Creșterea numărului de locuri subvenționate nu poate
să depășească capacitatea de școlarizare și astfel, nu putem să spunem că este, practic, afectat procesul
educațional.
Dacă stăm și ne gândim din punct de vedere al producției științifice, trebuie s-o raportăm la
cadrul didactic universitar – normal, o universitate care are 1 500 de cadre didactice are, global, o
producție științifică mai mare decât o universitate care are 200 de cadre didactice – dar raportând
pentru fiecare cadru didactic activitatea de cercetare, s-ar putea să avem surprize cu unele dintre
universitățile din România pe care noi le catalogăm ca fiind universități mai mici sau universități
regionale. Toate universitățile au un rol în dezvoltarea acestei țări.
În al doilea rând, vreau să spun că, având în acest an niște criterii de distribuție a locurilor… nu
le mai poate contesta nimeni. Și-l felicit pe ministrul educației pentru că a avut această inițiativă.
Mi se pare că această moțiune nu are niciun sens, îi doresc în continuare succes ministrului
educației, pentru că vine dintr-o universitate, știe ce înseamnă management universitar, știe ce
înseamnă să dezvolți o universitate.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
2 minute și 35 de secunde.
Invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Leon Dănăilă. Da? (Discuții la
prezidiu.)
Vă rog. Domnule senator, 2 minute și 40 de secunde.
Domnul Leon Dănăilă:
Domnule președinte,
Stimați colegi și colege,
Am auzit aici foarte multe date statistice și n-o să repet, fiindcă Mark Twain a spus că „minciuna
este de trei feluri: minciuna, minciuna sfruntată și statistica”. Dar, totuși, o să arăt câteva lucruri foarte
importante. Când în Grecia Veche greșea cineva și era condamnat, atunci îl ducea pe malul mării, îi scria
- 27 -
numele pe o scoică, lega o piatră de scoica respectivă, o arunca în apă și-i spunea: „Peste trei zile așa o să
pățești și tu”. Deci peste trei zile, individul respectiv, fără să-i facă nimeni nimic, murea.
Sigur că sunt o mulțime de date care nu concordă cu realitatea. Eu am făcut două facultăți și am
trecut prin universități, așa încât cunosc demersurile acestor pași. Sigur că greșelile sunt mari, care se
fac acum.
După Revoluție s-a spus că la noi persoanele culturale sunt în număr foarte scăzut și trebuie
mărit. Atunci s-a dat naștere la facultăți particulare. Mă leg de Medicină. S-au creat foarte multe
facultăți de medicină și au apărut..., a apărut o supraproducție de medici. Din această cauză, atunci...
Absolvenți, aproape în fiecare an, câte 7 000, iar la rezidențiat se scot 2 500 – 3 000. Ce fac restul de
până la 7 000 cu diplome de medic? Nimeni nu s-a întrebat despre acest lucru? Vă rog să analizați
această problemă. Dar nimeni nu se leagă… Pleacă, dar nu atât de mulți câți absolvă această facultate.
În privința doctoratelor, conducătorii de doctorat sunt unii care sunt incapabili. N-ar trebui să
fie așa conducători de doctorat, cu multe greșeli, cu plagiat, în sfârșit, dar prin relațiile lor au ajuns să
fie în aceste posturi.
Eu am fost și analist de proiecte, de programe. Am câștigat pentru spital foarte multe
instrumente și aparate prin proiectele mele de programe, dar când mă duceam la analiza programele
care trebuiau aprobate, venea rectorul și-mi spunea: ăsta îl aprobi, ăsta nu, ăsta nu, ăsta nu, ăsta-l
aprobi, adică totul se dictează de sus. Să nu credeți că fiecare are o personalitate și poate să și-o
manifeste. Așa încât, cred că și în condițiile actuale tot așa există niște date care ar trebui înlăturate.
În privința cercetării, cercetarea este foarte scumpă. Eu am făcut foarte multă cercetare, dar cu
bani din buzunar. La noi cercetarea este foarte prost plătită. Sunt citat și anul acesta – eu pot să vă
aduc savanți din America – cu cercetările mele pe care le-am făcut, nu legat de neurochirurgie, ci de
cercetări fundamentale. Anul trecut, la fel, am o serie din articole în care mă citează japonezi, mă... din
Israel, din Turcia și din… în special, din Statele Unite.
Așa că cercetarea, dacă o faci, dacă cheltuiești bani, trebuie să fie la nivel mondial. Dacă
această cercetare nu este făcută, banii sunt cheltuiți în zadar și trebuie să știți cui trebuie să dați acești
bani ca să facă cercetare…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator,…
Domnul Leon Dănăilă:
…cui trebuie să dați posturile de conducător de doctorat ca să-i învețe și pe ceilalți cum trebuie să facă
cercetare ...
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator,...
- 28 -
Domnul Leon Dănăilă:
... și cum trebuie să se comporte.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator Dănăilă,...
Domnul Leon Dănăilă:
Vă mulțumesc foarte mult.
Sigur că vreau să mai amintesc un fapt, ca, dacă domnul ministru nu poate fi capabil să
conducă în condiții optime acest minister, să dea... e bine să dea locul altuia. Eu sunt medic și, în
general, iubesc pe oameni la fel, iubesc pe prieteni și pe dușmani la fel, pe cei buni și pe cei răi, pe cei
bogați și pe cei săraci, pe prieteni și pe dușmani. Eu nu pot să insult oamenii, dar rog să dea locul celui
care se cuvine.
Vă mulțumesc. (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Grupul PNL a epuizat timpul, inclusiv 2 minute din următoarea moțiune.
Din partea Grupului PSD, urmează domnul senator Pop.
Vă rog. Microfonul central.
7 minute consumate. Mai sunt 5.
Domnul Liviu-Marian Pop:
Mai dăm mai multe.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
În primul rând, domnule ministru, felicitări pentru că ați reușit pentru prima dată de la apariția
Legii educației naționale să repartizați cifra de școlarizare pentru un ciclu de licență, pe lângă
domeniile prioritare ale României, pentru două categorii foarte importante: elevii care provin din
mediul rural și cei care pregătesc viitorii profesori din învățământul preuniversitar. Felicitări pentru
asta, chiar dacă cel care trebuia să vă ajute, din decembrie 2016, n-a fost capabil până în ianuarie 2018
să facă metodologia de fundamentare de care aveați absolută nevoie în fundamentarea acestei cifre.
În același timp, cred că inițiatorii moțiunii au greșit titlul. Titlul moțiunii trebuia să sune așa:
„PNL și USR vând lucrări de licență în universitățile din România”. Repet, „PNL și USR vând lucrări
de licență în universitățile din România”. Pentru că cel care a lecturat moțiunea de cenzură..., moțiunea
simplă, este un membru al Cabinetului din care a făcut parte și rectorul Universității din București și
care și-a permis să modifice legea sau să interpreteze Legea educației. Pentru prima dată în istoria
României, o universitate nu este obligată să susțină în cadrul examenului de licență lucrarea de licență.
- 29 -
Întâmplător, singura facultate din România în care studenții, în cadrul examenului de licență, nu susțin
lucrarea de licență este Facultatea de Drept a Universității din București. Fapt pentru care, dacă sunteți
dornici de a semna, Partidul Social Democrat vă pune la dispoziție o nouă propunere legislativă – și
sunt convins că Grupul PMP-ului o va vota –, aceea de a modifica art. 143 din Legea educației și de a-l
completa că, în mod obligatoriu, examenele de licență din România trebuie să conțină și lucrarea de
licență, cu riscul ca cei care au plagiat lucrările de licență, cei care și-au pus norme interne interpretând
un ordin de ministru din decembrie 2016 să răspundă.
Nu rămâne altceva decât să ... Nu cred în coincidență și cu asta închei. Cum se face în 11
aprilie, prorectorul Universității de... Politehnice… din București, pardon, am spus Politehnică, îmi cer
scuze, Universitatea din București… Am emoții… Am emoții, pentru că Universitatea din București
este cea mai vehementă, acuză de politică, făcând politică la nivel înalt. Întâmplător, în 11 aprilie,
prorectorul Universității devine purtătorul de cuvânt al PNL. În 11 aprilie 2018, consilierul...
(Intervenție neinteligibilă din sală.) …pardon, pe educație – mulțumesc, că nu vă știu funcțiile acolo,
la partid, mulțumesc, domnule senator – devine consilier pe educație ca în 12 aprilie, la o zi după ce s-a
instalat, să ceară demisia ministrului educației. Și ne întrebăm dacă este un act politic.
Până atunci, îi transmit consilierului domnului președinte Orban dacă Partidul Național Liberal
este de acord ca în cadrul lucrărilor de licență... examenelor de licență să nu se mai susțină lucrări de
licență, cum se face doar la universitatea la care domnul prorector, consilier al președintelui PNL, face
astăzi?
Vă mulțumesc. Și mult succes! (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
3 minute 30. Mai sunt încă... Din partea Grupului PSD, singurul care mai are minute, domnul
senator Mihnea Costoiu.
Vă rog. Microfonul central.
(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Eugen Țapu Nazare.)
Domnule senator…Domnule senator Nazare, vă rog să-l lăsați să-și spună punctul de vedere.
Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:
E plăcerea mea să-i răspund domnului senator.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă rog să nu dialogați cu sala.
Domnul Mihnea-Cosmin Costoiu:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
- 30 -
Aș vrea să fac câteva precizări importante vizavi de moțiune și mai ales de ceea ce s-a susținut
de reprezentanții opoziției de la acest microfon.
Pe de o parte, s-a spus aici că a fost înființat Consiliul Național pentru Statistica Învățământului
Superior, care a elaborat o metodologie.
Vreau să informez plenul Senatului că în plenul Consiliului Național al Rectorilor, fără nici
măcar o singură abținere, tot consiliul, toți reprezentanții universităților au votat împotriva draftului –
că nu exista o metodologie prezentată de președintele Consiliului Național al Finanțării – și au
solicitat, prin rezoluție, ministrului educației înlocuirea acestui președinte.
O altă precizare extrem de importantă. Continuând ceea ce spunea domnul senator Pop despre
consilierul președintelui PNL, Domnia Sa a coordonat și în stradă, și acțiunea de protest din fața
Ministerului Educației. Mai mult decât atât, revin la mesajul… la discuțiile din Consiliul Național al
Rectorilor, în unanimitate, repet, în unanimitate, de un an și jumătate, aproape doi ani, Consiliul
Național al Rectorilor solicită Ministerului Educației, indiferent de culoarea sa politică sau de culoarea
politică a deținătorului postului, elaborarea unei metodologii care să aibă în vedere alocarea locurilor
către domeniile prioritare, iar acestea sunt: ingineria, științele exacte, IT-ul în mod special,
matematica… scuzați-mă, medicina.
Am în față și e public, stimați colegi, raportul Agenției Române de Asigurare a Calității în
Învățământul Superior, am toate rapoartele. Vă citez doar dintr-unul, apropo de ce-și dorește România.
Fac precizarea că, în acest moment, 5%, peste 5% din produsul intern brut al României vine din
industria IT, iar oferta de masterat – repet, sunt date publice – în România se prezintă astfel: pe primul
loc, ca număr de locuri este Filologia, 7 425 de locuri; Dreptul, 6 875; Administrarea Afacerilor;
Management; Finanțe; Științele Comunicării; Teologie; Științele Educației; Psihologie; Științe
Administrative; Istorie. Ingineria specială, Calculatoare și Tehnologia Informației, este în această
clasificare pe locul 30.
Despre ce discutăm în România când vorbim de alocarea locurilor, când vorbim de dezvoltarea
României, când vorbim de viitor și așa mai departe? Trebuie să privim lucrurile în față și este un… o
solicitare pe care, repet, în unanimitate, Consiliul Național al Rectorilor, din care am onoarea… din
care am onoarea… din care fac parte… am onoarea să fac parte a solicitat același lucru… acest lucru.
De altfel, vreau să știți că aceste domenii nu sunt domeniile stabilite de România sau de
ministrul educației, actualul ministru al educației, ci sunt domeniile prioritare în întreaga Uniune
Europeană și sunt asumate de România prin strategia ex-ante pentru finanțarea învățământului
românesc în perioada 2014 – 2020 din fonduri europene.
Închid cu ultima precizare, apropo de politizare. Ar trebui să fim mândri, venind de la PSD, de
faptul că 45 din 48 de rectori din învățământul românesc, din universitățile publice din România au
- 31 -
semnat o scrisoare de susținere a ministrului educației. Dacă PSD-ul are 45 din 48 de rectori în
România înseamnă că este un partid valoros. Realitatea este că nu are acești rectori ca membri, ci
rectorii din universitățile Românești, cu foarte puține excepții, au înțeles faptul că pentru binele
învățământului românesc este foarte important ca un rector să conducă această instituție și Consiliul
Național al Rectorilor a solicitat, alături de susținerea ministrului educației, actualului ministru al
educației și susținerea ministrului justiției, rector, de asemenea, și susținerea a doi dintre președinții
senatelor universitare, respectiv ministrul cercetării și ministrul energiei. Patru reprezentanți ai lumii
universitare sunt în Cabinet și cred că este un lucru de remarcat.
Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
4 minute 26.
Nu mai sunt alte intervenții, da?
Bun, invit pe domnul ministru la microfon, cu precizarea, domnule ministru, la ora 18.00 se
încheie programul.
O să vrem să și votăm.
Domnul Valentin Popa:
Aș dori să dau câteva răspunsuri la intervențiile făcute de la acest microfon.
În primul rând, pentru domnul senator Oprea.
Am constatat cu tristețe… discursul a fost prefabricat, preconceput. Nu numai că nu a fost
studiat nici măcar site-ul ministerului, dar nici măcar nu am fost ascultat în argumentele prezentate.
Criteriile sunt prezente și postate, dar pare-se că nu interesează pe nimeni dintre semnatarii
moțiunii, iar în ceea ce privește protestele nu mai iterez aspectele prezentate deja de domnul senator
Costoiu.
Domnule senator Goțiu, ați menționat și mi-ați spus… mi-ați alocat așa-numita „alocare din
burtă”. Doresc să vă precizez că sunt primul rector din România, care în 2016, în mod public, pe un
post de televiziune național, am menționat și am reclamat alocarea din pix, pentru că niciodată în 25 de
ani nu s-a făcut decât din pix alocarea. Este pentru prima oară în 25 de ani când s-au prezentat o
fundamentare și formulare.
Domnul Remus Mihai Goțiu (din sală):
Nu ați răspuns la interpelările adresate.
Domnul Valentin Popa:
Nu numai că am făcut acest lucru, dar am reclamat ani de-a rândul necesitatea unei metodologii
sau unei minime explicații legate de alocarea cifrei. M-ați acuzat că am clasificat… că am blocat
- 32 -
clasificarea? Vă rog să mă scuzați! Am cerut-o la fiecare Consiliu Național al Rectorilor la care s-a
discutat această problemă și, din 2016 până acum, sunt primul ministru care pune pe agenda
Consiliului Național al Rectorilor din 1 – 2 iunie anul curent metodologia de clasificare făcută de
experții Băncii Mondiale, în draft, pentru a fi pilotată. Despre ce blocare vorbim?
Domnule senator Novák, transparența? Ați vorbit de transparență? Păi, e o negare a realității. E
prima oară când este ceva transparent pus pe site-ul ministerului. Cum puteți clama transparența anilor
trecuți, când nu a fost nicio explicație, niciun argument, nicio metodologie?
Domnule senator Traian Băsescu,
Da, au plecat 200 000 de ingineri și specialiști. Dar dacă au plecat, au plecat la companii care i-
au angajat. Înseamnă că erau foarte buni. Da, într-adevăr, de aceea se vorbește în Google și în
Microsoft limba română în primele trei limbi, pentru că avem absolvenți foarte buni. De unde? De la
inginerie și de la medicină, tocmai aceleași universități despre care domnul senator Chițac spunea, și
alături de ceilalți semnatari ai moțiunii, că sunt neperformante și că nu trebuiau să primească locurile
de la universitățile tradiționale. Hai să ne înțelegem: ori sunt performante ori nu.
Vă asigur, domnule senator Traian Băsescu, că toate universitățile de stat din România pot
asigura educația necesară și au și capacitatea de școlarizare stabilită și confirmată de ARACIS.
Iar în final, domnule senator Dănăilă, sunt trist să dau… să remarc că dumneavoastră nu
susțineți medicina. Cu alte cuvinte, vă alăturați celor care spun că universitățile de medicină nu sunt
performante și că nu trebuiau să primească locurile de la universitățile tradiționale. Cu alte cuvinte, în
concluzie… Nu, sigur n-ați spus asta. Este concluzia mea, după discursul dumnealui. Și trag concluzia
că, de fapt, universitățile… Trag o concluzie de la semnatarii moțiunii că, în general, universitățile
acestea de medicină sunt nu numai neperformante, dar și aservite politic pentru că au primit locuri în
plus, așa cum este titlul moțiunii.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule ministru. (Aplauze.)
Stimați colegi, conform prevederilor art. 167 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea
simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.
Conform art. 136 alin. (1) din Regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin
bile sau electronic.
Vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic.
Dacă sunt observații. Nu.
Atunci, supun votului dumneavoastră procedura de vot.
Vă rog să votați.
Cu 108 voturi pentru, zero abțineri, un vot împotrivă, procedura de vot a fost adoptată.
- 33 -
Trecem la votul asupra moțiunii.
Supun votului moțiunea simplă cu tema „PSD vinde locurile în universități clientelei sale
politice”.
Vă rog să votați.
Cu 35 de voturi pentru, zero abțineri, 71 de voturi împotrivă, moțiunea a fost respinsă.
(Aplauze.)
Felicitări, domnule ministru! Nu-i nevoie să vă dați demisia.
*
Stimați colegi, vă propun să continuăm activitatea plenului Senatului până la epuizarea
punctului 4 din ordinea de zi. Sunt inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi sau
mâine.
Supun votului dumneavoastră dacă sunteți de acord cu prelungirea programului de lucru.
Vă rog să votați.
Cu 88 voturi pentru, 2 abțineri și 7 voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.
*
Intervenție pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Vă solicit atenția în legătură cu propunerea legislativă… Proiect de lege pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice. Este o propunere
legislativă a Guvernului cu caracter complex, vizează modificarea a trei legi deosebit de importante:
Legea nr. 61/1991 privind normele de conviețuire publică, de conviețuire socială, modificarea Legii
Poliției și a Poliției de Frontieră.
Vă rog să fiți de acord că ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 75 alin. (2) din Constituție și să
aprobăm ca termenul de adoptare tacită pentru acest proiect de lege în prima Cameră sesizată, care este
Senatul, să fie considerat cel de 60 de zile.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de adoptare tacită.
Vă rog să votați.
- 34 -
Cu 94 de voturi pentru, 2 abțineri și 2 voturi împotrivă, propunerea de prelungire a termenului e
aprobată.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):
Zero abțineri.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Zero abțineri și 4 voturi împotrivă, nu?
Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):
Două!
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
2 voturi.
Mulțumesc domnului secretar pentru ajutor.
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru
dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.
Se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul
Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din
14 mai 2018, a următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind
acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni
şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. (b78/06.03.2018)
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține.
Nu. În regulă.
2. Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil şi a terenului aferent ca fiind de interes
public municipal şi pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului şi din administrarea
Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi, în domeniul public al municipiului Galaţi şi administrarea
Consiliului Local Galaţi. (b80/07.03.2018)
Dacă dintre inițiatori…
Vă rog, domnul senator Butunoi.
Aveți cuvântul. Microfonul 4.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Susținem procedura de urgență, domnule președinte de ședință, pentru că este vorba de o
clădire pe care în momentul de față nu o poate întreține Instituția Prefectului și vrem să o trecem la
consiliul județean, unde…, are și alte posibilități financiare și această clădire este gazda multor
instituții din…, instituții deconcentrate ale județului.
- 35 -
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, ne-ați convins.
Supun votului dumneavoastră – procedură de urgență.
Vă rog să votați.
Cu 74 de voturi pentru, zero abțineri și 22 de voturi împotrivă, procedura de urgență e aprobată.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie
electorală. (b216/02.05.2018)
Dacă dintre inițiatori susține cineva.
Domnul senator Șerban Nicolae.
Microfonul central. Vă rog.
Domnul Șerban Nicolae:
Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență, pentru că în materie electorală, după cum știți,
normele modificatoare ar trebui să intre în vigoare cu un termen rezonabil înainte de momentul
alegerilor respective.
E vorba de modificarea unor dispoziții din legile care guvernează alegerile europarlamentare și
alegerile prezidențiale.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Supun votului dumneavoastră – procedură de urgență.
Vă rog să votați.
Cu 69 de voturi pentru, o abținere și 26 de voturi împotrivă, procedura de urgență a fost
aprobată.
4. Propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679
al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în
ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de
abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor). (b240/11.05.2018)
Dacă dintre inițiatori susține cineva.
Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae.
Microfonul central.
Domnul Șerban Nicolae:
Mulțumesc.
Stimați colegi,
- 36 -
Probabil cunoașteți faptul că această propunere legislativă a trecut prin Camera Deputaților. E
vorba de un regulament care intră în vigoare direct începând cu data de 26 mai.
De aceea, noi am considerat ca, în limitele stabilite de Uniunea Europeană, să adoptăm o lege
care să pună în acord cu legislația română acest regulament.
Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu.
Supun votului dumneavoastră. Cine este de acord?
Vă rog să votați.
Cu 80 de voturi pentru, 3 abțineri și 13 voturi împotrivă procedura de urgență a fost aprobată.
*
Trecem la dezbateri asupra inițiativelor legislative.
Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/1997 privind Casa Socială a
Constructorilor. (L129/19.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la
Ministerul Dezvoltării.
Vă rog. Microfonul 8.
Doamna Sirma Caraman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice:
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. S-a constituit grup de lucru, întrucât legea
este foarte veche și necesită mai multe… mai multă analiză.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7,
pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnul Ion Rotaru:
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă a adoptat un raport favorabil, cu amendamente admise.
Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.
- 37 -
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.
Fiind trecut de ora 17.00, trecem la votul asupra inițiativei legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.
Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.
Vă rog să votați.
Cu 78 de voturi pentru, 24 de abțineri, zero voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Cu 75 de voturi pentru, 24 de abțineri, zero voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru asigurarea strategiei naţionale a României privind
menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului
nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. (L66/05.02.2018)
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului
și invit la microfon pe domnul Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.
Domnul Viorel Ilie – ministrul pentru Relația cu Parlamentul:
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
În contextul în care principalul obiectiv al Strategiei Europene a Securității Energetice… Sunt
necesare acțiuni menite să asigure securitatea în aprovizionarea cu materie primă necesară fabricării
combustibilului nuclear.
La nivelul Ministerului Energiei s-a constituit un grup de lucru care urmărește elaborarea unei
proiect al strategiei privind menținerea ciclului combustibilului nuclear autohton.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
- 38 -
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi, domnul senator Butunoi,
pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și Comisiei economice.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Mulțumesc, domnule președinte.
Este o propunere legislativă întoarsă de la plen. Deci am întocmit împreună…, Comisia pentru
transporturi și energie împreună cu Comisa economică au întocmit un raport comun suplimentar de
admitere, cu amendamente respinse, care se găsesc într-o anexă la raport.
Ca atare, supunem spre aprobare și… raportul comun suplimentar de admitere, cu
amendamente, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Domnul senator Valeca.
Vă rog. Microfonul 3.
Urmează domnul senator Goțiu și, probabil, doamna deputat Chichirău.
Domnul Șerban-Constantin Valeca:
Mulțumesc, domnule președinte.
Independența energetică a României se realizează și prin independența resurselor, a
combustibilului. România a avut și are în continuare rezerve de uraniu, iar ceea ce s-a întâmplat în
timpul Guvernului tehnocrat a fost contra țării, prin faptul că s-a început importul.
Practic, proiectul de lege încearcă să repună pe tapet ciclul de combustibil integrat, astfel încât
materia primă să se asigure din România.
Grupul parlamentar al PSD va susține proiectul de lege, care este necesar pentru securitatea
energetică a României.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Domnul senator Goțiu.
Vă rog. Microfonul 2.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Stimate colege și stimați colegi,
Putem discuta pro sau contra dacă acest proiect îndeplinește sau nu obiectivul pe care și l-a
propus, acela de a asigura siguranța energetică a României, dar, atunci când vorbim de interes național,
- 39 -
trebuie să avem în vedere toate aspectele care țin de acesta, inclusiv cele legate de sănătatea cetățenilor
români și, mai ales dacă ne asumăm un proiect pentru asigurarea securității energetice a României,
trebuie să ne asumăm toate costurile care țin de realizarea unui astfel de proiect.
Foarte pe scurt, citez din expunerea de motive: „Impact social – Prezentul act normativ nu are
impact social.
Impact asupra mediului – Proiectul de act normativ nu are impact asupra mediului.”
Stimate colege și stimați colegi,
Nu prea există proiecte sau extinderi de proiecte miniere care să nu aibă impact social și care să
nu aibă impact asupra mediului. Doar în perioada comunistă și stalinistă se negau aceste lucruri. Nu e
o figură de stil, în cazul exploatărilor de uraniu de la Băița, din județul Bihor au fost secretizate și apoi
distruse cercetările legate de sănătatea oamenilor de acolo. Cercetările recente arată o situație extrem
de gravă.
De asemenea, ceea ce rămâne de pe urma exploatărilor miniere este cunoscut inclusiv de către
dumneavoastră. Există o strategie de închidere…, o strategie și un plan de acțiune privind închiderea
siturilor contaminate din România până în anul 2050. Ar trebui, dacă am avea de unde, să investim
aproximativ 8,4 miliarde de euro în închiderea acestor lucruri…, acestor situri miniere contaminate
rămase de pe urma exploatărilor.
Stimate colege și stimați colegi,
Am propus în comisie amendamente care să asigure că ne asumăm, în mod corect, toate
costurile acestui proiect. Au fost respinse sub pretextul că ar exista în alte legi.
Dacă ar exista în alte legi acest lucru, nu am avea nici situația actuală, cu toate aceste situri
contaminate care nu sunt rezolvate, am avea asigurate garanțiile financiare care trebuie depuse la
fiecare proiect minier în parte, și constatăm că nu sunt depuse, am avea o stare a sănătății populației
mult mai bună, în condițiile în care avem aproape 20 000 de decese anual cauzate de poluare.
Așadar, m-aș bucura dacă, atunci când luăm o decizie care privește securitatea energetică
națională, ne-am asuma, în mod corect și onest, toate costurile pe care trebuie să le plătim.
Din cauza faptului că acest lucru a fost refuzat în comisie, USR se va abține…, va vota abținere
la acest proiect legislativ.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt alte intervenții. Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.
Există un singur amendament respins. Îl susțineți, domnule Goțiu?
Pot să-l supun la vot sau doriți să-l și argumentați?
- 40 -
Vă rog. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Argumentația am susținut-o în mare parte. O să dau citire amendamentului respins, cu toate
cele patru puncte ale sale.
La art. 2, după alin. (5), se introduc patru noi aliniate…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator…
Domnul Remus Mihai Goțiu:
… de la 6 la 9, cu următorul cuprins…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Domnule senator!
Am înțeles argumentația. Textul îl avem și noi, nu cred că e nevoie să-l citiți în plenul
Senatului.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Nu, vreau să-l citesc pentru că sunt convins…, și am dreptul să-l citesc, pentru că sunt convins
că majoritatea colegilor…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Aveți…
Domnul Remus Mihai Goțiu:
… nu l-au citit și aș dori să voteze în cunoștință de cauză.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Aveți dreptul să vă susțineți amendamentele sau amendamentul. Ați susținut cu argumentația
de rigoare, dacă vreți neapărat să ne arătați că știți să citiți un text pe care îl avem și noi în față…
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Da, vreau să arăt că știu să citesc…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
… chiar voiam să vă rog lucrul acesta.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
… amendamentele pe care le-am scris, dacă îmi dați voie.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Da, e în regulă.
Mulțumesc.
Domnul Remus Mihai Goțiu:
Mulțumesc.
- 41 -
Punctul 6 – „Exploatarea uraniului, prepararea și rafinarea materiei prime pentru fabricarea
combustibilului nuclear necesar reactoarelor de tip CANDU se vor realiza cu obligația companiei de
exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime de a acoperi costurile de sănătate, de protecție a
mediului și sociale generate de activitate.”
Punctul 7 – „Compania are obligația de a constitui garanții de mediu conform legislației în
vigoare și pe baza unei metodologii adoptate de Guvernul României, în termen de cel mult 6 luni de la
adoptarea prezentei legi. Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei
până la îndeplinirea acesteia.”
Punctul 8 – „Compania de exploatare, de preparare și rafinare a materiei prime are obligația de
a suporta cheltuielile legate de izolarea radioactivă a clădirilor deținute de persoane fizice și persoane
juridice (private și instituții publice), asigurându-se că nivelul de radiații nu depășește nivelul maxim
admis de normele românești și europene în domeniu. În acest sens, compania are obligația de a suporta
monitorizări științifice independente anuale și de a face publice rezultatele acestor monitorizări.
Neîndeplinirea acestei obligații duce la suspendarea activității companiei până la îndeplinirea acesteia.
La solicitarea oricărei persoane deținătoare a unui drept asupra unui imobil în care limitele de
doză de radiații prevăzute pentru expunerea profesională sau pentru expunerea populației sunt
depășite, compania de exploatare a uraniului, de preparare și de rafinare a materiei prime a uraniului
are obligația de a achita costurile de izolare radioactivă ale acestuia.
Persoanele fizice sau juridice care se află și care nu se află în zona monitorizată de companie,
dar care se consideră afectate de exploatarea, prepararea și rafinarea uraniului au dreptul de a solicita,
pe cheltuiala companiei, măsurarea nivelului de radiații. În cazul constatării depășirii nivelului maxim
admis, compania are aceleași obligații prevăzute la paragraful precedent.”
Și, punctul 9 – „Compania de exploatare a uraniului va acoperi costurile de recalificare și de
reconversie profesională a tuturor angajaților săi începând cu cel puțin 3 ani înainte de închiderea
minei. Dacă activitatea companiei încetează fără îndeplinirea acestei obligații, statul român, prin
Ministerul Energiei, are obligația de a suporta costurile necesare pentru recalificarea și reconversia
profesională pe care le vor efectua foștii angajați.”
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Felicitări!
Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Goțiu.
Vă rog să votați.
23 de voturi pentru, 9 abțineri, 60 de voturi împotrivă.
Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat.
- 42 -
Motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Cu 74 de voturi pentru, 12 abțineri și 8 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind…
Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):
Listă…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
A fost solicitată listă, rog stafful să pună la dispoziția grupului lista de vot.
*
Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză. (L241/23.04.2018)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei
Naționale de Strategie și Prognoză.
Microfonul 8. Aveți cuvântul.
Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză:
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea Comisiei Naționale Prognoză,
respectiv dezvoltarea componentei strategice. Și cum componenta strategică înseamnă, pe lângă
prognoză sau viziune, sau scenarii pe termen mediu și lung, înseamnă și o asumare legată de
obiectivele strategice, sunt două noi componente în activitatea noastră, cele legate de obiectivele
strategice de stimulare a dezvoltării ajutoare de stat și investiții în parteneriat public-privat.
Având în vedere conținutul acestui proiect de lege și în acord cu raportul Comisiei pentru buget
și Comisiei economice, adresăm rugămintea unui vot favorabil, cu amendamentele admise.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Dau cuvântul domnului senator Arcaș, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun al
Comisiei pentru buget și Comisiei economice.
Vă rog.
Domnul Viorel Arcaș:
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.
- 43 -
Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a transmis aviz favorabil, cu amendamente
admise. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis, de asemenea, aviz
favorabil.
Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu
majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamentele
admise cuprinse în anexa nr. 1 la raportul comun. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții. Nu. (Discuții la prezidiu.)
Domnul senator Cîțu, atunci.
Vă rog. Microfonul 2.
Dezbateri generale, da? Aveți și amendamente?
Domnul Florin-Vasile Cîțu (din sală):
Nu…
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
OK.
Domnul Florin-Vasile Cîțu:
… doar dezbateri generale, mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Foarte pe scurt, teoretic, ar trebui ca după ce trece această ordonanță…, de fapt, această
ordonanță este în vigoare, deci, teoretic, ar trebui să nu mai avem, în acest moment, proiecte de legi
care vin de la Guvern fără să aibă impactul bugetar și impactul macroeconomic calculate. Încă se mai
întâmplă, sper să nu mai existe pe viitor.
În același timp, dacă tot s-a dat această ordonanță și s-a încercat să se facă această mișcare,
mișcarea naturală era nu să o luăm și să o ducem în subordonarea SGG-ului și coordonarea prim-
ministrului, ci să facem Comisia Națională de Prognoză, așa cum este în toate țările dezvoltate – și
unde vrem să fim –, independentă.
De aceea, Partidul Național Liberal nu va vota acest proiect de lege, această ordonanță. Vom
veni mai târziu cu un proiect care va face CNP-ul să fie independent.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
- 44 -
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.
Amendamentele respinse nu se susțin, motiv pentru care… (Discuții la prezidiu.)
Vă rog, la amendamentele respinse, doamna senator Dinu, da?
Aveți cuvântul. Microfonul central.
Punctul... nr. crt. 2..., 3... și atât.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:
Doresc să susțin amendamentele nr. 2 și 3 din tabelul de amendamente respinse.
Amendamentul nr. 2 se referă la art. 8 alin. (7).
Textul din proiectul de lege este următorul: „Membrii CPE beneficiază de o indemnizație
lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, egală cu indemnizația președintelui Comisiei
Naționale de Strategie și Prognoză.”
Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Membrii CPE
beneficiază de o indemnizație lunară pentru activitatea desfășurată în cadrul acestuia, în cuantum de
50% din indemnizația președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”
În motivarea acestui amendament afirm următoarele: dacă urmărim firul acestui proiect de lege
și facem câteva calcule, constatăm că indemnizația propusă în cadrul proiectului de lege este în valoare
de 15 600 de lei, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, crescând, bineînțeles, odată cu
acesta. La această afirmație trebuie să adăugăm și următoarele aspecte: s-a modificat articolul care
stabilea că acest Consiliu de Programare Economică are 11 membri, acum are „cel puțin” 11 membri și
aceștia vor fi numiți prin decizia prim-ministrului; nu sunt criterii privind competența acestor membri,
probabil că vor fi numiți, în special, pe criterii politice.
Poate, oare, România, la momentul acesta, să-și permită un astfel de lux? Putem să plătim
indemnizații fără număr la un astfel de cuantum, 15 600 de lei, încă o dată, în condițiile actuale ale
salariului minim brut pe economie?
Vă rog frumos să votați.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Am înțeles.
Voi supune votului dumneavoastră amendamentul susținut de colega noastră.
Vă rog să votați.
32 de voturi pentru – și al dumneavoastră, 33 –, 4 abțineri și 52 voturi…
Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat.
Vă rog să continuați. Punctul 3.
- 45 -
Vă rog, microfonul central. Staff-ul!
Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:
Art. 8 alin. (9).
Citesc textul din proiectul de lege: „Pentru participarea la lucrările grupurilor sau comisiilor de
lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință egală cu 50% din indemnizația lunară a
președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”
Amendamentul pe care îl supun atenției dumneavoastră este următorul: „Pentru participarea la
lucrările grupurilor sau comisiilor de lucru, membrii acestora au dreptul la o indemnizație de ședință
egală cu 25% din indemnizația lunară a președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.”
În același sens, am realizat calcule și indemnizația specialiștilor cooptați pentru activități
temporare pe lângă CPE va fi, în condițiile salariului minim brut pe economie actual, de 7 800 de lei,
crescând, bineînțeles, odată cu acesta.
De asemenea, precizez că s-a abrogat articolul care stabilea existența măcar a unei ședințe pe
lună, deci nu mai există nicio condiționare privind frecvența activităților depuse pentru această
indemnizație lunară.
Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Mulțumesc.
Nu mai aveți amendamente de susținut, nu?
Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:
Nu.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colega noastră, doamna senator.
Vă rog să votați.
Cu 36 de voturi pentru, înregistrând și votul doamnei senator, 6 abțineri și 47 de voturi
împotrivă, amendamentul nu a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.
Vă rog să votați.
Cu 57 de voturi pentru, 8 abțineri, 22 de voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.
Vă rog să votați.
Cu 57 de voturi pentru, 8 abțineri, 23 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.
*
Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii serviciilor de
transport public local nr. 92/2007. (L560/18.12.2017)
- 46 -
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat
de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, da?
Vă rog, microfonul 10, aveți cuvântul.
Domnul Nicolae Tudose – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice:
Domnule președinte,
Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, dar reprezentanții Ministerului Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice au participat la lucrările din comisii.
În consecință, susținem inițiativa legislativă, precum și amendamentele propuse și admise.
Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Butunoi, președintele Comisiei pentru transporturi, pentru a
prezenta raportul comun al Comisiei de administrație și Comisiei de transporturi. Microfonul 7.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Domnule președinte,
Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi și energie împreună cu
membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de
voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și
respinse, care se regăsesc în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții.
Domnul senator Valeca.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Se pregătește domnul senator Ionașcu, microfonul 1.
Domnul Șerban-Constantin Valeca:
Mulțumesc, domnule președinte.
Actualul proiect de lege vine să reglementeze niște lacune din actuala lege, pentru că am avut o
situație în județul Argeș – și nu numai –: prin faptul că licitațiile pe trasee sunt o dată la 4 ani, se fac
- 47 -
drumuri noi în județe, se dărâmă un pod, nu se mai poate trece pe acolo, și atunci toată circulația
înăuntrul județului este blocată. Totodată, sunt UAT-uri care au luat decizii de „pe aici nu se trece”.
Actuala legislație prevede faptul că și consiliile județene, un punct important, pot scoate la
licitație trasee, astfel încât în cadrul unui județean, intrajudețean, să poată fi asigurat transportul
călătorilor și al locuitorilor, până la urmă, acolo unde ei au nevoie.
De aceea, Grupul PSD va susține proiectul de lege.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc.
Domnule senator Baciu, vă rog, microfonul 1.
Unu! (Discuții la prezidiu.)
Domnule senator Baciu... Ionașcu, vă rog. Mă scuzați!
Eu am zis microfonul 1, ați ajuns la microfonul 2. Probabil că doamna senator Presadă v-a sucit
mințile.
Vă rog. Microfonul 2.
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Paștele a trecut, dar, oricum, mai vin sărbători și o să..., cred că a doua oară o să...
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Ne vedem joi, de Înălțare! (Discuții, râsete în sală.)
Domnul Gabi Ionașcu:
Da, mulțumesc.
Apreciez efortul inițiatorilor, dar decât să nu reglementezi mai degrabă reglementezi pe ici, pe
colo, prin părțile esențiale, am parafrazat pe Nenea Iancu. Sugerez totuși inițiatorilor sau senatorilor
prezenți că înțelegem că legea nu este perfectă, dar este perfectibilă, dar sunt câteva lucruri care ar fi
trebuit mai atent reglementate.
Este de apreciat faptul că de data aceasta apar asociațiile intercomunitare, dar, dacă ne uităm la
finanțarea subvenției, regula nu este stabilită, și atunci evident că va trebui să reglementăm și cotele de
subvenții în cazul asociației intercomunitare.
Evident că, din textul care ni s-a prezentat, aspectele de natură calitativă ale transportului de
persoane sunt insuficient reglementate și în legea inițială, dar și în proiectul de lege. Și mă refer la
capacitatea de transport, condițiile de confort, dispecerizarea, chiar și autogările.
Condițiile de reziliere a contractului de concesiune, pentru prima dată, sunt specificate în lege,
cât și retragerea licenței, ceea ce este foarte important, dar nu sunt stabilite criteriile pe baza cărora se
- 48 -
face această reziliere și, bineînțeles, retragerea licenței, pentru că licența de transport este dată de o altă
instituție, în prezent, a statului.
Denunțarea contractului de delegare a gestiunii se înscrie în același demers, dar nu sunt…, la
fel, spuneam, care sunt condițiile obiective de denunțare?
Un al cincilea, cred că, subiect. Este vorba de autoritatea…, și citez din lege „autoritatea de
autorizare”, care este compartimentul sau serviciul specializat de transport local din subordinea
primăriei. Este…, în primul rând, fraza este inexactă, este vorba de compartimentul din cadrul
aparatului de specialitate al primarului sau președintelui, asta ar fi formularea corectă. Dar cred că este
o suprapunere peste atribuțiile instituțiilor statului, precum autoritatea română care autorizează
mijloacele de transport, dar și operatorul de transport.
Consider că este o încărcare inutilă a organigramei de funcționare a unui aparat propriu al
primarului sau președintelui consiliul local și, mai ales, că este vorba de o reglementare care… nu cred
că are capacitatea tehnică un compartiment de specialitate din spatele aparatului propriu să rezolve.
Și un alt punct, și ultimul, de altfel, privatizarea operatorilor – insuficient reglementată, pentru
că un operator lucrează și cu bunuri (mă refer cel de sub autoritatea consiliilor locale), au bunuri care
sunt date în folosință, în exploatare acelor operatori, care fac parte din categoria bunurilor publice. Nu
există nicăieri în proiectul de lege dacă sunt restricții, dacă și acestea fac obiectul sau dacă se instituie
restricții, știut fiind faptul că regimul juridic al bunurilor se poate schimba prin hotărâre de consiliu
local (a se vedea Legea nr. 213).
Bineînțeles, în ce mă privește, voi vota pentru un astfel de proiect de lege, dar sper că,
împreună cu dumneavoastră, o parte din colegi ne vom preocupa să completăm legea așa cum credem
noi, cei din administrația locală, că ar trebui reglementată.
Vă mulțumesc, domnilor colegi.
Domnul Iulian-Claudiu Manda:
Vă mulțumesc și eu pentru scurta intervenție.
Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente
respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră
sesizată.
Amendamentele respinse înțeleg că nu se susțin, motiv pentru care supun votului
dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.
Vă rog să votați.
Cu 64 de voturi pentru, 19 abțineri și zero voturi împotrivă, raportul a fost adoptat.
- 49 -
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Mai am să vă propun încă un lucru.
Cu 63 de voturi pentru, 20 de abțineri, un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.
*
Supun votului dumneavoastră modificarea programului de lucru, și anume: o pauză de 5
minute, după care să înceapă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.
Vă rog să votați.
Cu 64 de voturi pentru, o abținere și 5 voturi împotrivă, propunerea a fost adoptată.
Dacă cineva dorește să explice votul. (Discuții, râsete în sală.)
Nu.
Mulțumesc.
*
PAUZĂ
(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al
Senatului.)
Domnul Nicu Fălcoi:
Bună seara, stimați colegi!
Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.
Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de
vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator
Mario-Ovidiu Oprea.
Dăm cuvântul domnului senator Manoliu Dan pentru a da citire unei întrebări sau interpelării.
Domnul Dan Manoliu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Astăzi am o întrebare pentru domnul ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor
publice.
Obiectul întrebării: „Punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței
cu Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală”.
Domnule ministru,
Vă propun punerea în concordanță a Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenței cu Legea
nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în urma sesizărilor unor agenți economici care au
- 50 -
parcurs o perioadă de activitate economică în procedură de insolvență, după care au reușit, prin
programul stabilit și planul de reorganizare, să reabiliteze firma.
Se știe că în perioada de insolvență nu se calculează accesorii la datoriile firmelor. Din păcate,
după ieșirea din insolvență, la primul control fiscal, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, inspectorii fiscali vin și verifică și perioada în care firma a fost în insolvență și
calculează accesorii, conform legislației în vigoare. Se ajunge astfel la situația nedorită în care firmele
acumulează din nou datorii la bugetul de stat și sunt nevoite să-și înceteze activitatea sau au mari
dificultăți în desfășurarea activității economice.
În contextul celor prezentate, vă adresez următoarea întrebare: ce măsuri și propuneri
legislative aveți în vedere pentru punerea în concordanță a celor două legi, astfel încât să ajutăm
mediul de afaceri și să revigorăm activitatea economică a firmelor?
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns scris.
Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 – Neamț
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Pauliuc Nicoleta.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Întrebarea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader.
Stimate domnule ministru,
Miercuri, 9 mai, la Ora Guvernului, ați afirmat că în conținutul Raportului Greco de evaluare a
modului de prevenire a corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori sunt mai
multe greșeli.
Studiind mecanismele de funcționare ale instituției europene și modul de redactare a acestor
rapoarte, se poate constata că, înainte de a fi supuse aprobării plenului, acestea sunt consultate de
reprezentanții statului care este vizat, care au ocazia să corecteze eventualele erori și să adauge
comentarii care vor fi luate în considerare de echipa de evaluatori. Ulterior, raportul de evaluare este
supus discuțiilor în plenul Grupului Statelor Împotriva Corupției, unde reprezentanții statului membru
evaluat au o a doua posibilitate să expună eventualele probleme constatate în conținutul raportului.
- 51 -
Acestea fiind spuse, domnule ministru, aș dori să-mi comunicați dacă la discuțiile preliminare
pe proiectul raportului au participat reprezentanții Ministerului Justiției sau ai altei instituții din
România și dacă ați fost informat despre rezultatele acestor discuții.
De asemenea, vă rog să-mi comunicați cine a reprezentat România la discuțiile din plen și dacă
ați fost informat din timp asupra demersurilor efectuate.
Întrebarea de astăzi este formulată de către senator Nicoleta Pauliuc, membru al Grupului
parlamentar al Partidului Național Liberal, din Circumscripția electorală nr. 25 – Ilfov.
Vă mulțumesc.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, doamna senator.
Are cuvântul domnul senator Lupu Victorel.
Domnul Victorel Lupu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Doresc să adresez în seara aceasta o interpelare domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul
culturii și identității naționale.
Obiectul interpelării: „Funcționarea Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice”.
Stimate domnule ministru,
În ultimii 2 ani, activitatea Direcției Județene pentru Cultură Iași a fost îngreunată de
funcționarea necorespunzătoare a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5. Această comisie are
în componență reprezentanți din 5 județe: Bacău, Galați, Vaslui, Vrancea și Iași, și 11 membri din
județele menționate mai sus.
În conformitate cu Lista monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial, județul Iași are
înscrise 1 630 de obiective și deține locul doi pe țară ca număr de monumente istorice.
În perioada 2016 – 2018 Comisia Zonală a Monumentelor a avut de analizat 1 723 de dosare.
Motivat de faptul că membrii comisiei provin din mai multe județe, unii dintre ei sunt mai tot timpul
indisponibili pentru a participa la aceste ședințe, dar și de complexitatea unor dosare, s-a ajuns în
situația ca avizul și răspunsurile să ajungă la solicitanți cu întârziere de peste 3 luni de zile.
Din discuțiile avute cu reprezentanții direcției județene a reieșit că nu a existat posibilitatea
programării a mai mult de o ședință lunar, cu toate că numărul mare de subiecte și complexitatea lor ar
fi impus acest lucru. Aproximativ 30% dintre ședințele programate nu s-au desfășurat datorită lipsei de
cvorum. Menționez și faptul că mandatul acestei comisii încetează în această lună.
- 52 -
În contextul celor prezentate, vă rog să analizați structura și componența Comisiei Zonale a
Monumentelor Istorice nr. 5, astfel încât să se poată asigura, în viitor, analiza și soluționarea cu
celeritate a documentațiilor primite.
Solicit răspuns scris.
Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași
Vă mulțumesc.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul doamna senator Covaciu Severica-Rodica.
Doamna Severica-Rodica Covaciu:
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, și are ca
obiect: „Măsuri și strategie pentru creșterea exporturilor”.
Stimată doamnă prim-ministru,
Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, în primul trimestru al
anului în curs, exporturile de mărfuri românești se situează sub importuri, deficitul comercial fiind de
peste 2 miliarde de euro, apropiat de cel înregistrat în perioada similară din 2017. În ciuda faptului că
exporturile sunt în creștere, diferența dintre acestea și importuri continuă să se mărească.
În aceste condiții, vă rog să-mi puneți la dispoziție strategia pe termen mediu și lung a
Guvernului pe care îl conduceți în vederea stimulării activității economice și a creșterii exporturilor
până la nivelul la care acestea să depășească importurile. De asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt
măsurile economice pe care le-ați luat de la instalarea în funcție în vederea sprijinirii agenților
economici care derulează exporturi.
Vă mulțumesc.
Aștept răspuns scris.
Senator de Maramureș, Severica-Rodica Covaciu
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, doamna senator.
Are cuvântul doamna senator Hărău Eleonora-Carmen.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Pentru domnul ministru al transporturilor Lucian Șova am o întrebare care se referă la o
problemă destul de complicată din județul meu. Cer explicații Domniei Sale în legătură cu obstacolele
tehnice admise pe tronsonul feroviar Deva – Vințu de Jos.
- 53 -
Stimate domnule ministru,
Este condamnabil faptul că, deși în România se construiește infrastructură de transporturi foarte
lent și foarte scump, calitatea obiectivelor de investiții noi este extrem de proastă. Nu este prima dată
când proiecte majore, aflate pe coridoare prioritare ale Uniunii Europene, fie au vicii de construire, fie
sunt construite cu ajutorul unor soluții tehnice proaste, care, în loc să crească viteza de deplasare a
călătorilor și mărfurilor, o fac mai redusă.
De exemplu, specialiști în domeniul infrastructurii de transporturi semnalează faptul că pe
tronsonul de cale ferată, așa-zis rapidă, dintre Deva și Vințu de Jos, constructorul a prevăzut, prin
proiectul tehnic, mai multe soluții care, în practică, se dovedesc a încetini trenul, cu restricții
importante ale vitezei, astfel încât, deși ar trebui, după normativ, să circule cu 160 de kilometri pe oră,
el circulă... acoperă o distanță de 50, circa 50, de kilometri într-o oră și jumătate. Îl întrece bicicleta!
Așadar, vă întreb, domnule ministru, cine a acceptat soluția tehnică de a amplasa, pe o distanță
de 50 de kilometri, nu mai puțin de 10 treceri la nivel cu calea ferată, în condițiile în care linia este
linie de mare viteză?
Vă întreb dacă veți impune constructorului să elimine de pe parcursul tronsonului de cale ferată
dintre Deva și Vințu de Jos trecerile la nivel și să le substituie cu pasaje subterane, cea mai ieftină și
mai sigură soluție, astfel încât să nu fie perturbat nici traficul feroviar și nici cel rutier.
În condițiile în care ritmul lucrărilor se desfășoară destul de lent, vă solicit să prezentați un
termen ferm pentru finalizarea lucrărilor la tronsonul Deva – Vințu de Jos.
Precizez că, din informațiile mele, soluția tehnică nu a ieftinit deloc lucrarea, dimpotrivă, a scumpit-o.
În legătură cu celelalte două intervenții, aș vrea doar să menționez titlul lor, dacă-mi permiteți.
Domnul Nicu Fălcoi:
Sigur, doamna senator, vă rog.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Da. Deci e vorba de o interpelare adresată domnului Paul Stănescu, mă interesează situația
proiectelor la care MDRAP este beneficiar, având parteneri-asociați sau fundații, și este vorba de o
întrebare adresată domnului Bogdan Marius Chirițoiu, în legătură cu prelungirea ajutorului pentru
suportarea costurilor excepționale pentru închiderea minelor din România.
Am depus la secretariatul de ședință interpelarea adresată domnului Paul Stănescu și întrebarea
adresată domnului președinte al Consiliului Concurenței și aștept, conform regulamentului, răspuns în
scris la toate cele trei întrebări/interpelări de astăzi.
Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara și vă mulțumesc.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumim, doamna senator.
- 54 -
Voi da și eu citire unei întrebări.
(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Întrebarea mea de astă-seară se adresează ministrului sănătății, doamna Sorina Pintea, și
obiectul întrebării este „Informații referitoare la situația la zi în ceea ce privește aprovizionarea cu
imunoglobină... imunoglobulină”.
Stimată doamnă ministru,
După activarea Mecanismului de protecție civilă în cazul crizei de imunoglobulină și adoptarea
de către Guvern a ordonanței de urgență pentru încredințarea către compania națională Unifarm S.A. a
serviciului de interes economic general în vederea realizării activității de aprovizionare cu
medicamente necesare asigurării activității de prevenire a deceselor și agravării bolilor generate de
lipsa imunoglobulinei umane și suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă
bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2018, au apărut primele
semnale – timide, dar generatoare de speranță – de soluționare a acestei crize care a afectat puternic
viața a mii de pacienți și a familiilor acestora.
Întrucât am fost interesat de evoluțiile acestei situații încă de la începutul toamnei anului trecut,
atunci când lipsa de imunoglobulină mi-a fost semnalată în cursul unei audiențe (fiindu-mi expuse
chiar de către un medic implicat în îngrijirea copiilor ce suferă de imunodeficiență posibilele
consecințe dramatice ale privării pacienților de medicamentele a căror administrare le este vitală), am
urmărit toate informațiile pe care le-ați oferit în spațiul public cu privire la ritmul de aprovizionare și
cantitățile/numărul de flacoane care ne-au fost livrate, inclusiv după activarea Mecanismului de
protecție civilă.
Într-o declarație publică pe care ați făcut-o la finalul lunii martie a.c., ați estimat, referindu-vă
la cantitatea de imunoglobulină necesară pe lună, că ar fi nevoie de aproximativ 5 000 de doze de
imunoglobulină lunar.
În condițiile în care, din informațiile furnizate de medici implicați în îngrijirea pacienților cu
imunodeficiență, rezultă că situația aprovizionării cu produse de tipul Octagam, Kiovig, IG Vena,
Privigen, Intratect, rămâne în continuare incertă și, ținând cont de faptul că, recent, ca răspuns la o
interpelare pe care v-am adresat-o în data de 26 martie a.c. am aflat, pe de o parte, că necesarul de
Pentaglobin, transmis de spitalele din România pentru anul 2018 este de 46 000 de fiole de 50 de
mililitri, respectiv 47 000 de fiole de 100 de mililitri, iar, pe de altă parte, că în intervalul de 1 decembrie
2017 – 27 martie 2018 au fost achiziționate doar 6 395 de flacoane de 50 de mililitri, respectiv 3 000 de
flacoane de 1 000 de mililitri, din care au fost livrate spitalelor 2 913 flacoane de Pentaglobin de 50 de
mililitri și 1 432 de flacoane de Pentaglobin de 100 de mililitri, vă solicit să precizați:
- 55 -
- Care este, în acest moment, situația aprovizionării pieței românești cu produsele Octagam,
Kiovig, Ig Vena, Privigen și Intratect? Au fost sau nu reluate livrările către piața noastră pentru aceste
produse?
- Dacă au fost înregistrate, în intervalul decembrie 2017 – aprilie 2018, solicitări de revenire pe
piața românească din partea companiilor producătoare ale Octagam, Ig Vena sau a altora dintre
produsele enumerate mai sus.
- În situația în care livrările către piața românească nu au fost reluate, vă rog să precizați care
sunt, în evaluarea dumneavoastră, principalele cauze pentru care piața românească nu este atractivă
pentru producătorii acestora și să indicați un posibil plan de măsuri pe care îl aveți în vedere pentru
remedierea acestor neajunsuri.
- Ce cantitate de imunoglobulină a fost livrată țării noastre de la momentul activării
Mecanismului de protecție civilă și până în prezent?
Vă rog, de asemenea, să precizați dacă Autorizația de nevoi speciale nr. 320/217, eliberată de
ANMDM, echivalează sau nu cu o comandă fermă și să informați care au fost până în acest moment
comenzile transmise în baza acestei autorizații valabile până în data de 21 septembrie a.c. de către
Ministerul Sănătății, respectiv Unifarm, companiei Besmax Pharma Distribution S.r.l. (vă rog să
specificați inclusiv cantitățile de Pentaglobin solicitate și sumele care au fost achitate în intervalul 28
martie 2018 – 12 mai 2018).
Cu respect, Nicu Fălcoi, senator USR Timiș.
(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)
Are cuvântul în continuare doamna senator Arcan Emilia.
(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Bună seara, distinși colegi!
Interpelarea mea este adresată doamnei vicepremier Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul
mediului…, Ministerul Mediului.
Obiectul interpelării: „Programele ecologice «Casa verde»”.
Distinsă doamnă vicepremier,
De curând, au apărut noi informații și studii în spațiul public despre beneficiile deosebite ale
locuințelor ecologice, mai ales din punctul de vedere al sănătății și al economiei gospodarilor.
Ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți monitorizează și finanțează mai multe programe „Casa
verde”, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.
- 56 -
În câteva întâlniri cu cetățenii, atât în acțiunile publice, cât și la cabinetul parlamentar din
județul Neamț, am constatat o anumită reținere și neîncredere a acestora de a apela la fondurile
destinate realizării unor astfel de programe.
Pentru a fi mai bine informată și, eventual, a-i putea îndruma pe potențialii beneficiari să
apeleze la finanțarea pentru programele „Casa verde”, doresc o succintă informare privitoare la
derularea acestor programe. M-ar interesa și care este percepția specialiștilor și responsabililor acestor
programe despre gradul de cunoaștere și receptivitatea cetățenilor români față de măsurile pe care le
oferim prin programul de guvernare în acest domeniu.
Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.
Dacă îmi permiteți și o întrebare.
Domnul Nicu Fălcoi:
Sigur, doamna senator, puteți să continuați.
Doamna Emilia Arcan:
Întrebarea este adresată domnului Viorel Ștefan, vicepremier.
Obiectul întrebării: „Prognozele privind creșterea produsului intern brut în următorii ani”.
Domnule vicepremier,
În mai multe lucrări de istoria economiei și de economie comparată se arată că, între cele două
războaie mondiale, România se situa înaintea Greciei ca nivel de dezvoltare. Cu timpul și pentru mulți
ani, Grecia a depășit țara noastră. Recent însă, m-am bucurat citind o informare publică potrivit căreia
România, guvernată de echipa coaliției PSD-ALDE, a trecut din nou în fața Greciei din punct de
vedere al mărimii produsului intern brut.
Este adevărat că România a cunoscut ritmuri mari de creștere economică în anii în care Partidul
Social Democrat a fost la guvernare. Apreciez că această tendință ar trebui menținută și susținută și, în
acest context, vă întreb ce considerați că ar mai trebui întreprins pentru ca prognozele pentru următorii
patru ani să fie la fel de bune și confirmate de indicatorii economici, ceea ce ne-ar apropia de ponderea
pe care țara noastră o are în Uniunea Europeană, ca suprafață și număr al populației.
Cu respect, aștept un răspuns în scris la Senatul României și vă mulțumesc.
Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.
(Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, doamna senator.
În continuare, voi da citire senatorilor care au primit răspuns în scris la întrebările adresate.
Este vorba de: domnul senator Vasile-Cristian Lungu, care a primit răspuns în scris de la Ministerul
- 57 -
Sănătății, de asemenea, Vasile-Cristian Lungu, tot de la Ministerul Sănătății, Eleonora-Carmen Hărău,
de la Ministerul Transporturilor, Severica-Rodica Covaciu, de la Ministerul Transporturilor.
S-a solicitat amânare: din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru întrebarea adresată de
domnul Gheorghe Baciu și de către Ministerul Energiei, pentru întrebarea adresată tot de către domnul
senator Gheorghe Baciu.
A primit, de asemenea, răspuns în scris la o interpelare…, adresată de domnul Gheorghe Baciu,
din partea Ministerului Sănătății.
În continuare, voi da citire senatorilor care au adresat întrebări în scris: Federovici Doina-Elena,
Moga Nicolae, Stocheci Cristina-Mariana, Breaz Valer-Daniel, Botnariu Emanuel-Gabriel, Toma
Vasilică, Cristina Ioan, Nicoară Marius-Petre, Șoptică Costel, Stângă George-Cătălin, Caracota Iancu,
Hărău Eleonora-Carmen, Cazan Mircea-Vasile, Dinu Nicoleta-Ramona, Coliban Allen, Goțiu Remus
Mihai, Dinică Silvia-Monica, Ghica Cristian, Dircă George-Edward, Alexandrescu Vlad-Tudor, Lungu
Dan, Bădulescu Dorin-Valeriu, Talpoș Ioan-Iustin, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile-Cristian, Covaciu
Severica-Rodica.
Doamna Emilia Arcan (de la prezidiu):
Interpelări.
Domnul Nicu Fălcoi:
„Întrebări” am spus?
Cele citite anterior sunt interpelări.
În continuare, voi da citire listei senatorilor care au depus întrebări în scris: Federovici Doina-
Elena, Smarandache Miron-Alexandru, Trufin Lucian, Breaz Valer-Daniel, Mihu Ștefan, Lupu
Victorel, Botnariu Emanuel-Gabriel, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Stângă
George-Cătălin, Popa Cornel, Hărău Eleonora-Carmen, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Dinică
Silvia-Monica, Goțiu Remus Mihai, Dircă George-Edward, Wiener Adrian, Coliban Allen,
Alexandrescu Vlad-Tudor, Presadă Florina-Raluca, Bădulescu Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe și
Lungu Vasile-Cristian.
Stimați colegi,
Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 4 mai 2018.
Ședința s-a încheiat la ora 19.00.