romÁn nyelv És irodalom -...

Román nyelv és irodalom középszint — írásbeli vizsga 0802 I. Szövegértés

Név: ........................................................... osztály:......

ROMÁN NYELV ÉS IRODALOM

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

2013. május 3. 8:00

I. SZÖVEGÉRTÉS

Időtartam: 60 perc

Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati

EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

● 2

01

3.

má

jus

3.

írásbeli vizsga, I. összetevő 2 / 8 2013. május 3. 0802

Román nyelv és irodalom — középszint Név: ........................................................... osztály:......

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la întrebări.

Testamentul unui mare poet român

"Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume adunat pe-o carte.../" sună primele versuri din poezia "Testament" a lui Tudor Arghezi. În plus, el a lăsat o bibliotecă, multe manuscrise, desene şi diverse obiecte în casa lui, numită Mărţişor.

De la prima poezie pe care i-a dedicat-o tatăl ei, "Cântec de adormit Mitzura", Arghezi i-a dăruit fiicei sale, Mitzura Arghezi, câte un poem la fiecare aniversare. Îl găsea sub pernă, de ziua ei, şi era cea mai mare bucurie. Le are şi acum, în manuscrise încă nepublicate.

Arghezi a stat mult în Elveţia şi, ca orice intelectual de rasă, la vremea aceea i-a trebuit o formaţie culturală franceză. Cam cu două secole înainte de 1900, românii au început să traducă din limba franceză: protipendada părăsea limba greacă şi, începând cu 1848 şi apoi cu epoca napoleoniană, cărţile franceze au început să pătrundă în România. "Am moştenit de la tata pasiunea pentru franceză şi asta mi-a folosit foarte mult, fiindcă am fost preşedinta francofoniei din Parlamentul României şi am avut întâlniri foarte interesante cu vorbitorii de franceză, oameni cu carte, care, unii, nu ştiau că Bucureştiul şi nu Budapesta e capitala României... Tata, din primele clase primare, ne-a luat mie şi fratelui meu reviste franţuzeşti: Tarzan, Suzette... le am şi acum, la Mărţişor, câte au mai rămas, că s-au mai risipit între timp. Tata ne vorbea în franceză, iar când am fost în prima clasă de liceu, m-am lansat cu franceza învaţată de la tata".

De 31 de ani, Mitzura Arghezi e custode la Mărţişor şi în limita posibilităţilor şi în ciuda vremii, n-a lăsat să se strice nimic din tot ce-a fost. Există până şi Zdreanţa, într-o "ediţie" mai mare, de astă dată: un câine ciobănesc care seamănă leit cu Zdreanţa, cel cu ochii de faianţă, căţelul care i-a inspirat lui Arghezi poezia pe care cu toţii am învăţat-o la şcoală. Acum, preocuparea sa principală e editarea lui Arghezi şi spune că a descoperit multe lucruri neştiute despre el. Îl reciteşte cu aceeaşi plăcere cu care-i răsfoieşte, iar şi iar, pe Eminescu, Creangă, Bacovia, Blaga şi pe poeţii francezi (Rimbaud, Verlaine, Baudelaire), adică exact preferaţii tatei deoarece cartea trebuie să rămână prietenul cel mai bun al omului.

(Jurnalul naţional, 2005) -------------------------- protipendadă: elita socială custode: persoană însărcinată cu paza unei biblioteci sau arhive, a unui muzeu sau a unor bunuri



1. Cum începe articolul despre marele poet Tudor Arghezi şi fata lui Mitzura Arghezi? Ce semnificaţie au aceste versuri?

4 puncte 2. Ce se găseşte în casa lui Tudor Arghezi, numită Mărţişor?

2 puncte 3. Ce fel de daruri primea fata lui Tudor Arghezi din partea poetului?

5 puncte 4. Care a fost scopul şederii lui Tudor Arghezi în Elveţia, şi cum se explică francofonia românilor şi a Mitzurei Arghezi?

6 puncte



5. Ce funcţie îndeplineşte în prezent fata lui Tudor Arghezi? 5 puncte

6. În ce măsură are dreptate Mitzura Arghezi când spune că numeroşi intelectuali din Occident confundă şi astăzi capitalele celor două ţări? Ce părere aveţi despre acest lucru?

5 puncte 7. Care este preocuparea principală a custodelui casei numite „Mărţişor”

3 puncte

Total 30 de puncte



maximális pontszám

elért pontszám

I. Szövegértés 30 javító tanár

Dátum: ................................................ __________________________________________________________________________

elért pontszám

egész számra

kerekítve

programba beírt egész pontszám

I. Szövegértés

javító tanár jegyző Dátum: ...................................... Dátum: .......................................... Megjegyzések: 1. Ha a vizsgázó a II. írásbeli összetevő megoldását elkezdte, akkor ez a táblázat és az aláírási rész üresen marad! 2. Ha a vizsga az I. összetevő teljesítése közben megszakad, illetve nem folytatódik a II. összetevővel, akkor ez a táblázat és az aláírási rész kitöltendő!

Román nyelv és irodalom középszint — írásbeli vizsga 0802 II. Szövegalkotás

Név: ........................................................... osztály:......

ROMÁN NYELV

ÉS IRODALOM

KÖZÉPSZINTŰ ÍRÁSBELI VIZSGA

2013. május 3. 8:00

II. SZÖVEGALKOTÁS

Időtartam: 180 perc

Pótlapok száma

Tisztázati Piszkozati

EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

● 2

01

3.

má

jus

3.

írásbeli vizsga, II. összetevő 2 / 12 2013. május 3. 0802


ALEGEŢI ŞI REZOLVAŢI UNUL DIN SUBIECTELE LA PRODUCERE DE TEXT (500-1500 de cuvinte)

Total 70 de puncte

SUBIECTUL 1 ESEU (DE TIP ARGUMENTATIV)

Boli cauzate de calculator

Poziţia corectă la calculator este esenţială. O serie de afecţiuni ale coloanei – scolioze* sau spondiloze* – sunt cauzate de poziţiile vicioase şi de statul prelungit în faţa calculatorului. Astfel, statul îndelungat pe scaun duce la apariţia varicelor. Ideală este o poziţionare a picioarelor la un unghi de 30 de grade, care oferă maximum de relaxare. Chiar dacă scaunul nu ne permite, putem improviza sub birou un suport pentru picioare. "Nu există scaune perfect ergonomice, dar sunt indicate cele care se reglează pe verticală; nu este obligatoriu să aibă cotiere, dar este bine dacă optaţi pentru un asemenea scaun. Este foarte important ca scaunul să fie mai lat, pentru a nu bloca circulaţia sângelui şi a favoriza astfel apariţia varicelor", ne sfătuieşte dr. Eugenia Naghi, şeful Clinicii de Medicina muncii a Spitalului Clinic Colentina şi şeful Catedrei de Medicina muncii Universităţii "Carol Davila". Înălţimea scaunului este un alt factor de risc, pentru că, poziţionat prea jos sau prea sus în raport cu podeaua, suprasolicită muşchii picioarelor, provocând apariţia varicelor. Chiar şi materialul din care este realizat scaunul are influenţă asupra stării de confort la birou. Sunt recomandate scaunele din material textil sau piele.

Biroul pe care este aşezat calculatorul trebuie să fie suficient de lat pentru a ne permite poziţionarea tastaturii mai departe de marginea acestuia, astfel încât să avem un sprijin pentru braţe. "Suspendarea braţelor în aer fără a avea nici un punct de sprijin duce inevitabil la dureri de articulaţii ale umerilor", ne avertizează prof. dr. Eugenia Naghi.

"Este foarte utilă o pauză de 10-15 minute la fiecare oră. Eventual o alternare cu alte tipuri de activităţi de birou, dacă şeful nu ne permite să luăm atât de multe pauze", ne recomandă medicul Eugenia Naghi. Tipul de încălţăminte pe care îl purtăm trebuie să fie şi el adecvat. Este de preferat să avem posibilitatea de a o schimba cu una mai comodă, fără tocuri.

50-60 de centimetri este distanţa optimă pe care trebuie să o păstrăm faţă de monitorul

calculatorului, ne informează doctorul Eugenia Naghi. ------------- *scolioză: boală care constă în deviaţia laterală a coloanei vertebrale *spondiloză: boală a coloanei vertebrale care se manifestă prin dureri



Realizaţi pe baza textului de faţă un eseu în care aduceţi argumente pro sau contra în privinţa folosirii calculatoarelor: 1. În prezent lumea foloseşte calculatoarele pentru că ele sunt indispensabile în toate

domeniile de activitate; însă trebuie să avem grijă pentru că ele pot genera mai multe boli. Astăzi la începutul secolului al XXI-lea, fără calculator nu ne putem descurca în lumea modernă a informaţiilor şi a tehnicii.

SAU 2. Prezentaţi argumente împotriva folosirii calculatoarelor, scoateţi în evidenţă

dezavantajele acestor maşini, bolile care pot apărea în urma poziţiei greşite sau a folosirii incorecte a calculatoarelor. Calculatoarele sunt mai mult dăunătoare pentru omenire, ele au mai multe dezavantaje decât avantaje.



SUBIECTUL 2 ANALIZA UNEI OPERE LITERARE

Ion Creangă: Amintiri din copilărie Analizaţi aspectele specifice ale povestirii lui Ion Creangă pe baza fragmentului de mai jos. Mai întâi definiţi povestirea ca specie a genului epic şi urmăriţi procedeele de realizare a atmosferei vii prin tehnica narativă specifică autorului, (umor, dramatism, cuvinte şi expresii dialectale, rememorarea unor întâmplări), din scena relatată în fragment. Scoateţi în evidenţă mijloacele de prezentare a portretului fizic şi moral al Smărăndiţei. Definiţi „metoda nouă” de educaţie aplicată în şcoala din Humuleşti.

Ion Creangă: Amintiri din copilărie (Fragment)

Şi cea dintăi şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa popei, o sgâtie* de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii, şi din carte, dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim întru una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi, după ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puţin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bălan”, şi l-a lăsat în şcoală. În altă zi ne trezim că iar vine la şcoală, cu moş Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de şcoală nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos, şi părintele îi pune nume „Sfântul Nicolai” după cum este şi hramul* bisericei din Humuleşti... Apoi pofteşte pe moş Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă aşa, din când în când, câte unul, şi ceva mai grosuţ, dacă se poate... Bădiţa Vasile a zâmbit atunci, iară noi, şcolarii, am rămas cu ochii holbaţi* unul la alţii. Şi a pus părintele pravilă* şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească* băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce a învăţat peste săptămână; şi câte greşeli va face să i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greşală să-i ardă şcolarului câte un Sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprinţară şi plină de incuri*, a bufnit de râs. Păcatul ei, sărmana!

– Ia poftim de încalecă pe Bălan, jupâneasă!* zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog* Sfântului Nicolai cel din cuiu.

Şi cu toată stăruinţa lui moş Fotea şi a lui bădiţa Vasile, Smărăndiţa a mâncat papara*, şi pe urmă şedea cu mâinile la ochi şi plângea ca o mireasă, de sărea cămeşa de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am rămas înlemniţi. Iar părintele, ba azi, ba mâne, aducând pitaci şi colaci* din biserică, a împărţit la fiecare, de ne-a îmblânzit, şi treaba mergea strună*; băieţii schimbau tabla în toate zilele, şi sâmbăta procitanie.* Cuvinte şi expresii: sgâtie = fată tânără vioaie, ştrengăriţă hramul = patronul unei biserici creştine holbaţi = cu ochii măriţi de spaimă a pus pravilă = a stabilit reguli incuri = poftă de râs, de joc să se procitească = să recitească, să repete jupâneasă! = soţie de jupân, aici cu sens ironic: domnişoară, boieroaică pocinog = întâmplare neplăcută, bucluc a mâncat papara = a luat bătaie pitaci şi colaci = preparate de pâine mergea strună = mergea foarte bine procitanie = repetiţie



SUBIECTUL 3 ANALIZĂ COMPARATĂ Imaginaţi-vă că pregătiţi o lucrare pentru un simpozion cu tema Nunta la diverse popoare şi v-aţi ales fragmente din poeziile Nunta Zamfirei de George Coşbuc şi Menyegző de Nagy László pentru a compara cele două viziuni asupra nunţii. Analizaţi paralelismele la nivelul tematicii, al viziunii poetice, al mijloacelor poetice de realizare, precum şi la cel al curentelor literare specifice epocii.

George Coşbuc

Nunta Zamfirei (Fragmente) E lung pământul, ba e lat, Dar că Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Şi-avea o fată, – fata lui – Icoană-ntr-un altar s-o pui La închinat. (...) Iar când a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nunit, Din munţi şi văi, de peste mări, Din larg cuprins de multe zări, Nuntaşi din nouăzeci de ţări S-au răscolit. De cum a dat în fapt de zori Veneau cu fete şi feciori Trăsnind rădvanele de crai, Pe netede poteci de plai: La tot rădvanul patru cai, Ba patru sori Din fundul lumii, mai din sus, Şi din Zorit, şi din Apus, Din câte loc poţi gândind să baţi Venit-au roiuri de-mpăraţi Cu stemă-n frunte şi-mbrăcaţi Cum astăzi nu-s. (...) Şi ca la mândre nunţi de crai Ieşit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulţi şi mult popor Cu muzici multe-n fruntea lor; Şi drumul tot era covor De flori de mai.



Iar cnd alaiul s-a oprit Şi Platin-crai a stărosit A prins să sune sunet viu De treasc şi trâmbiţi şi de chiu – Dar ce scriu eu? Oricum să scriu E nemplinit! Si-n vremea cât s-au cununat S-a-ntins poporul adunat Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci Cu zdrângăneii la opinci Ca-n port de sat. Trei paşi la stânga linişor Şi alţi trei paşi la dreapta lor; Se prind de mâni şi se desprind, S-adună cerc şi iar se-ntind, Şi bat pământul tropotind În tact uşor. Iar la ospăţ! Un râu de vin! Mai un hotar tot a fost plin De mese, şi tot oaspeţi rari, (...) A fost atâta chiu şi cânt Cum nu s-a pomenit cuvânt! Şi soarele mirat sta-n loc, Că l-a ajuns şi-acest noroc Să vadă el atâta joc P-acest pământ! De-ai fi văzut cum au jucat Copilele de împărat, Frumoase toate şi întrulpi, Cu ochi şireţi ca cei de vulpi, Cu rochii scurte până-n pulpi, Cu păr buclat.



Nagy László Menyegző (Fragmente) Arccal a tengernek itt állunk párban, kürtszóban, ünnepi arany riadóban, síp-sikolyban, a dobhang döbbenetében, lábdobogásban ijedten, a tengert utánzó táncosok lendülete fenyegeti hátunk mert a tengernek bemutattak minket (...) mi vagyunk a tűz, mi vagyunk a vér, a tej meg a méz, kozmikus küldetés ősatyák kőtáblái ellen, törni törekké, akár a laskát, ez a mi csatánk (...) mert csillagok lázítanak minket a legnagyobb nászra, hogy virágpor-cirmos arcunk elijessze az örök halált, hogy szerelmünk eszményi szagától a május teljes legyen lepattant gombjainktól tücskös és jánosbogaras az éj, szerelmünk harmatától erős a smaragd mező, (...) ÉLJEN AZ ÚJ PÁR, ÉLJEN, itt állunk párban szelíden arccal a tengernek, s kezek a hátunk mögött, kezek a zene aranyóljaiból kieresztik a vérengző dallamokat, ragadozó ritmusokat, s mozdulatlanokat marni párducok jönnek, sasok, de nekünk állni kell királyian, kéz a kézben, összeforradt kézzel, összekapcsolt vérköreinkben, ér-glóriában, gyöngyvirágillatú mátkaruhában, arccal a tengernek s mosolyogni a gigászi mókát a habból perdített tünemény baba-pólyákat, s nézni az albatrosz-párok fáradhatatlan röptét, de állni a körtáncosok szélverésében, akár a szobor, várni, amikor dobszóra dobognak a lábak s rengetik az anyaföld tűzeres agyvelejét fekete sevrócipők, és drága mazsolaszínű topánok, lakkcsizmák, fogsorokkal sarkantyúsak, vérszekfű-tarajuk át-üt a föld sóhaján, a poron, s rúgva a port a szegények disznóbőr-bocskorai, sörtésen, torzonborzan, mint kicsi szörnyetegek ugrálnak kergén a zsírtalan remete-sarukkal (...)



ÉLJEN A LAKODALOM, ÉLJEN A LAKO, A LAKODALOM zene a hátunk mögött, az örök zenebanda zenél, zúg a hegedűkből a fűrészelt fenyves, a nagydobokon csökönyös szamarak bőrét örökké a bunkók ütik, de csak a tébolyt cifrázza a húr, meg a bongó öböl, csengetyűk lázzsibogása, a réztorok s rózsafa-gége, (...) izzik a lakodalom, izzik ez a forgatag ünnep, örvényel az égre, lesuppan a földre süvítve, húzza neki a zenekar, s kurrog, rikogat, ropja (...)

(1964) Nagy László: Versek és versfordítások, Budapest, Magvető, 1975

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................



.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................



maximális

pontszám elért

pontszám

I. Szövegértés 30

II. Szövegalkotás tartalmi minőség 30 szerkezet, felépítés 10 nyelvi minőség 30

Összesen (Szövegértés + Szövegalkotás) 100

Levonás helyesírási hibák miatt 15 íráskép miatt 3

Az írásbeli vizsga pontszáma (Összesen – Levonások) 100 javító tanár

Dátum: ................................................ __________________________________________________________________________

elért pontszám

egész számra

kerekítve

programba beírt egész pontszám

I. Szövegértés

II. Szövegalkotás tartalmi minőség szerkezet, felépítés nyelvi minőség

Levonások helyesírási hibák íráskép

javító tanár jegyző Dátum: ...................................... Dátum: ...............................................

romÁn nyelv És irodalom -...

Documents