romania judetul botosani municipiul botosani … · cadrul social în care se desfăşoară viaţa...
TRANSCRIPT
1
ROMANIA
JUDETUL BOTOSANI
MUNICIPIUL BOTOSANI
CONSILIUL LOCAL
_______________________________________________________________________
Anexa nr. 4 la H.C.L. nr. 354 din 21 decembrie 2010
PROIECTUL DE MANAGEMENT
CÂŞTIGĂTOR LA CONCURSUL DE PROIECTE DE MANAGEMENT PENTRU OCUPAREA
FUNCŢIEI DE MANAGER LA FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ,
CONSILIER, PETRE TUPILUŞ SECRETAR, IOAN APOSTU
2
PROIECT DE
MANAGEMENT PENTRU
FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI
2011-2013
3
A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA
FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI
Cadrul social în care se desfăşoară viaţa culturală este marcată de problemele cu care se confruntă şi
judeţul Botoşani în procesul tranziţiei societăţii româneşti către economia de piaţă, unele fiind acumulări ale
trecutului, altele fiind provocări actuale. Evidenţiem în continuare factorii cu cel mai semnificativ impact asupra
fenomenului cultural:
O dezvoltare economică relativ stabilă (cu dezechilibre în structură şi în teritoriu, generate de politica
industrială a trecutului), dar nu suficient de viguroasă (datorită şi austerităţii generale), pentru ca această
putere să se răsfrângă pozitiv şi asupra culturii. Economia locală, confruntată cu propriile ei probleme de
restructurare, nu este încă dispusă şi pregătită să sprijine cultura.
Mediul de afaceri, încă incipient, este insuficient dezvoltat, de aceea influenţa lui, prin mecenat,
sponsorizare şi parteneriatul public-privat, este modestă. Dialogul între mediul de afaceri şi mediul
cultural, în spaţiul botoşănean, este timid, cu rezultate minime.
Configuraţia economică a judeţului resimte încă urmările industrializării forţate, care a provocat
dezechilibre grave, generând apariţia unor arii defavorizate în părţile de nord, sud şi vest ale judeţului,
cu consecinţe negative în registrul socio-cultural, zonele respective cunoscând declinul şi pe plan
cultural.
Repartiţia inegală, în teritoriu, a aşezărilor urbane, cu rol de centre de polarizare a lumii rurale;
înfiinţarea a încă trei noi oraşe (Flămânzi, Bucecea, Ştefăneşti) a mai ameliorat situaţia, dar lasă încă o
vastă zonă în afara procesului de urbanizare, cu urmări inevitabile şi în sfera culturală.
Reţeaua de localităţi rurale se caracterizează printr-un grad ridicat de dispersare, ceea ce îngreunează
dotarea şi echiparea tehnico-edilitară (inclusiv în domeniul culturii) şi împiedică organizarea intensivă a
activităţii culturale, prin concentrarea şi valorificarea forţelor existente.
Gradul mare de izolare al unor aşezări, datorită decalajelor în privinţa accesului la principalele căi de
comunicaţie.
Austeritatea bugetară a administraţiei publice limitează drastic capacitatea consiliilor locale, a
primăriilor de a susţine activitatea culturală, fondurile alocate neputând acoperi nici măcar cheltuielile
de gospodărire şi întreţinere a căminelor culturale, ceea ce agravează degradarea materială şi funcţională
a acestora. Această situaţie este generată însă şi de lipsa de interes şi chiar de răspundere a unor
reprezentanţi ai autorităţilor locale faţă de soarta culturii.
4
Gradul redus de implicare şi participare a unor cadre didactice la viaţa culturală, mai ales în mediul
rural, pe fondul eforturilor, încurajate pe plan judeţean, de recuperare a ofertei culturale a şcolii în afara
instituţiei, continuând tradiţia haretiană a învăţământului românesc.
Îmbătrânirea populaţiei rurale, depopularea satelor, migraţia tinerilor spre oraş sunt cauze cronice ale
declinului tot mai pronunţat al vieţii culturale în mediul rural, chiar şi în localităţi cu tradiţie culturală
recunoscută.
Totalizând aceste constatări şi observaţii şi avansând spre formularea unui diagnostic, putem caracteriza
contextul social al vieţii culturale ca fiind auster, neprietenos din punct de vedere economic şi labil, centrifug
din punct de vedere social. Pe plan economic, se simte absenţa unui dialog real, activ, sistematic între mediul
economic şi mediul cultural, care să pună în acţiune corelaţia funcţională dintre cei doi termeni: pe de o parte,
cultura asigură un climat armonios şi atractiv, constituind un factor determinant în asigurarea coeziunii sociale;
pe de ală parte, mediul economic generează resursele necesare susţinerii şi dezvoltării ofertei culturale. Pe plan
social, deficitară este solidaritatea comunităţii locale, atât a reprezentanţilor autorităţilor publice, cât şi a forţelor
societăţii civile, inclusiv a exponenţilor intelectualităţii, în jurul vocaţiei culturale a comunităţii ca dimnesiune
necesară a unei dezvoltări durabile.
Mediul cultural botoşănean al acestui început de secol poartă deopotrivă amprenta mutaţiilor
determinate de tranziţia României spre o societate democratică şi spre o economie de piaţă şi a unor
transformări în peisajul cultural al judeţului.
Pe plan general, mutaţiile au vizat reforma instituţională a culturii în concordanţă cu imperativul
descentralizării şi cu cerinţele gestiunii economice: trecerea instituţiilor publice de cultură în administrarea
autorităţilor publice judeţene şi locale; statuarea finanţării culturii pe bază de programe şi proiecte, în condiţiile
unei austerităţi bugetare care face necesară atragerea altor resurse financiare.
Instituţiilor de cultură tradiţionale, unele centenare, cum ar fi: Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu”,
Muzeul judeţean, Centrul de Studii „Mihai Eminescu”, Filarmonica de Stat, Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul
de păpuşi „Vasilache”, Orchestra de muzică populară „Rapsozii Botoşanilor”, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala de Arte şi Meserii li s-a adăugat o reţea de organizaţii
ne-guvernamentale de profil în cadrul societăţii civile; alături de Filiala U.A.P., s-au constituit: Societatea
Culturală „Ecoul Siretului” din Vf. Câmpului, Societatea Culturală „Raluca Iuraşcu” din Vorona, Societatea
Culturală „Tiberiu Crudu” din Tudora, Fundaţia Culturală „Nicoară”, Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete
botoşănene”, Asociaţia culturală „Orpheus”, Asociaţia culturală „Nicolae Iorga”, Fundaţia „Ştefan Luchian”,
Societatea culturală „Datina” etc.
5
La nivelul structurilor, s-a produs o polarizare instituţională: pe de o parte, consolidarea instituţiilor
publice de cultură de interes judeţean, trecute sub autoritatea Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local, care au
asigurat, cu eforturi remarcabile, chiar şi în condiţii de austeritate bugetară, funcţionarea acestora; pe de altă
parte, restructurarea instituţiilor culturale din teritoriu (case de cultură, cămine culturale), care au rămas în
administrarea autorităţilor locale, ale căror fonduri limitate nu le-au permis nici măcar o minimă finanţare. S-a
creat astfel o primă falie în spaţiul cultural, cu multiple consecinţe negative.
Propunere de acţiuni pentru îmbunătăţirea promovării pentru activităţi de PR – de strategii media.
Strategia comună de promovare a proiectelor include diseminarea informaţiei in presa scrisă, audio-video si
electronică, pe suporturi neconventionale si conventionale,interne si externe, după cum urmează:
- conferinţe de presă (presa locală: ziare, reviste, televiziuni,radiouri, presa electronică)
- comunicate de presa (presa locală, naţională si internaţională,
agenţii de presă)
- newsletter
- publicitate outdoor: mash-uri, bannere, afisaj exterior în locaţii proprii
- publicitate indoor: afisaj interior pe panouri proprii (instituţii publice, locuri de agrement, centre comerciale)
- realizare spot video cu difuzare pe ledscreen televiziuni,
partenere, mijloace de transport in comun, site propriu, site-uri specializate video)
- realizare flyere distribuite în locuri cu trafic intens
- concursuri cu premii desfăsurate la televiziuni, radiouri, ziare, tombole sau cu ocazia diferitelor evenimente)
- ocuparea diferitelor spaţii de emisie (tv., radio) dedicate proiectului promovat (invitaţi dirijori, artişti,
instrumentişti)
- organizarea protocolului pentru fiecare proiect in parte (invitarea oficialităţilor, partenerilor si a oamenilor de
cultură la aceste evenimente)
- alocarea pe site-ul propriu a unei pagini dedicate proiectului promovat(fotografii, afis, spot video, biografii,
recenzie, articole presă)
Strategia aplicată în urma evaluării ultimei stagiuni se axează pe următoarele coordonate:
- poziţionarea instituţiei ca filarmonică tanără, novatore, deschisă, comunicativă si apropiată de publicul său
(diseminarea informaţiei pe suporturi noi, neconvenţionale, cu audienţă sporită: site-uri de socializare
Facebook, Twitter, YouTube, site-uri accesate cu preponderenţă de un public ţintă activ, televiziuni online).
- extinderea promovării outdoor/indoor prin realizarea de noi parteneriate pentru a se maximiza vizibilitatea
imaginii si a proiectelor filarmonicii.
6
- intensificarea promovării în instituţiile de invăţământ, instituţiile publice si societăţi comerciale în vederea
aducerii la spectacole a grupurilor organizate.
- intensificarea promovării pe suporturi video si audio(spoturi TV, promo-uri radio) ca urmare a tendinţei
generale a publicului de a accesa informaţia dinaceste surse.
- promovarea online a producţiilor filarmonicii pe site-urile festivalurilor internaţionale.
- realizarea unei reviste online de specialitate care promovează producţiile filarmonicii şi oferă informaţii de
estetică .
- atragerea publicului in sălile de spectacol si promovarea imaginii filarmonicii în mass-media (influenţarea se
face prin găsirea punctului de atracţie al fiecărui eveniment, crearea ştirii în jurul evenimentului, a titlului
comunicatelor de presă, selecţia fotografiilor, captarea privirii prin identitatea creată pentru fiecare producţie).
B. Analiza acivităţii profesionale a institutiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia
MISIUNEA ŞI IDENTITATEA FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI
Filarmonica de Stat Botoşani este o organizaţie de cultură integratoare, care stimulează şi gratifică
performanţa , competenţa, iniţiativaşi spiritul novator, combinându-le şi punându-le în dialog cu iniţiativa
aplatizării ierarhiilor şi stimularea stabilirii reţelelor de comunicare.
Comunicarea muzicală creativă este catalizatorul civilizării contemporane.Ea oferă repere pentru
comunicarea publică şi socială.
Filarmonica de Stat Botoşani este o organizaţie misionară individualizată, , cu caracter de unicitate clară,
precis focalizată şi toţi cei implicaţi în activitatea Filarmonicii pot şi trebuie să se identifice cu ea.
Misiunea FILARMONICII BOTOŞANI este plurifocală : construirea de concerte şi de atmosferă ,dialog
şi participare, naşterea şi impunerea de evenimente care intersectează cât mai multe genuri şi stiluri muzicale.
Misiunii FILARMONICII BOTOŞANI , ca organizaţie , îi sunt asociate anumite obiective, oferind
posibilităţi de stimulare a cunoaşterii prin muzică.
Singura politică a FILARMONICII BOTOŞANI trebuie să fie aceea de a promova producţiile
spectaculare ce pot avea ecou civilizator asupra publicului larg.
Filarmonica de Stat Botoşani, este o organizaţie colectivă care modelează strategii şi promovează acţiuni
şi interacţiuni în contextul instituţional dat, stabilit de rigorile legislative.
Finanţată de la bugetul local,FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI , trebuie să slujească interesului
comunităţii locale.
Imaginea Filarmonicii Botoşani trebuie să fie aceea de loc al libertăţii, imagine rezultată din pluralitatea
obţiunilor estetice şi etice.
7
Orice tendinţă muzicală semnificativă din muzica naţională şi internaţională trebuie să-şi găsească locul şi
reprezentarea în conceptul repertorial al Filarmonicii de Stat Botoşani.
FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI poartă amprenta celui mai mare muzician român GEORGE
ENESCU . În acelaşi timp trebuie să fim conştienţi de valoarea tradiţiei interpretative, reprezentată de artă
instrumentală , arta compoziţiei, arta dirijoratului, în conturarea a ceea ce numim “ istoria muzicală din românia
” Spiritul creator al şcolii româneşti de dirijat a respins rutina concertelor prăfuite , generând concerte de
răsunet.
Instrumentiştii de excepţie au creat o imagine puternică, vie a unor concerte de excepţie.
FILARMONICA DE STAT BOTOŞANI trebuie să redevină un constructor al tradiţiei, nu un beneficiar al
ei , mergând pe un drum al creaţiei în toate domeniile artei muzicale.
EXPERIMENTUL ( promovând noua muzică simfonică şi modalităţi noi, surprinzătoare de a dezvolta arta
muzicală )
Experimentul muzical presupune, în primul rând , opţiune şi acţiune. Experimentul înfăptuit , în cadrul
FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI , ar aduce cu sine un fapt revoluţionar : cu această ocazie MUZICA ,
ca eveniment cultural ar ieşi din spaţiul tradiţional, propunând o deschidere amplă către spaţii noi de
găzduire.Nu se pot face testări riscante la nivelul instituţiei, dar pot fi create proiecte menite implementării unor
soluţii eficiente şi de substanţă , altele decât cele practicate în prezent.
CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢII ARTISTICE A FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI SUNT :
imaginaţie şi rigoare , pasiune şi profunzime, profesionalism şi demnitate, risc, prospeţime şi
noutate.CONCEPTUL SĂU MUZICAL aduce viaţa la viaţă.
PRINCIPALELE DIRECŢII PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII :
OBIECTIVELE FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI se referă la aşteptările oamenilor cu privire
la finalităţile activităţilor pe care şi le propun să le realizeze ( activităţi de culturalizare , educare şi promovare a
creaţiei muzicale ). Aceasta înseamnă că ele oferă direcţia pe care FILARMONICA este de aşteptat să o urmeze
astfel încât să acţioneze eficient.
Obiectivele au prioritate în faţa tuturor celorlalte componente ale instituţiei, întrucât doar prin raportarea la
ele se proiectează structura instituţiei, respectiv activităţilor de muncă ale angajaţilor sau ale grupărilor de
activităţi .
● OBIECTIV I
Realizarea programelor repertoriale
8
Strategie: Program de cercetare pentru explorarea tendinţelor în muzica contemporană .
● OBIECTIV II
Atragerea unor mari nume ale muzicii româneşti
Strategie: OFERTĂ repertorială pentru Orchestră , Orchestra de cameră, Orchestra de suflători .Crearea
unei punţi de dialog cu tânăra generaţie prin proiecte speciale.
● OBIECTIV III
Atragerea tinerilor artişti talentaţi valoroşi şi întărirea orchestrei.
Programe speciale de dezvoltare profesională şi de cultivare a imaginii publice.
Strategie: Promovare de evenimente în spaţii publice şi condiţii spectaculare specifice tineretului.
Strategie de promovare de evenimente în spaţii publice pentru persoanele de vârsta a doua ( concerte cu
orchestra de suflători în Parcul Mihai Eminescu, pe pietonalul Unirii şi chiar în cartiere ).
● OBIECTIV IV
Realizarea unui cadru adecvat creaţiei .
Strategie: Discutarea misiunii şi a valorilor FILARMONICII de Stat Botoşani, dezbaterea propunerilor
artistice şi profesionale la toate nivelurile şi cu întreg personalul Filarmonicii.
● OBIECTIV V
Promovarea concertelor.
Construirea unui nou concept pentru secretariatul muzical astfel încât acesta să devină un concept
construit pe management cultural şi publicistică muzicală.
Strategie: Crearea unei strategii de imagine speciale, bazate pe identitatea repertorială, program artistic şi
pe publicul ţintă diferenţiat al acestora , inclusiv prin identitate vizuală. Îmbinarea proiectelor artistice cu
proiectele educaţionale, anticiparea prin acestea a temelor repertoriale şi amplificarea impactului public al
repertoriului.
● OBIECTIV VI
INTEGRAREA ÎN CIRCUITUL INTERNAŢIONAL
Strategie de parteneriate şi schimburi între artiştii instrumentişti, dirijori, orchestre.
Iniţiere de proiecte în parteneriat , cu finanţare comunitară europeană.
9
Invitarea constant periodică a unor personalităţi din ţară şi străinătate, pentru stagii, module de formare
profesională dedicate tinerilor artişti instumentişti şi dirijori.
● OBIECTIV VII
Promovarea FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI
Proiect special pentru promovarea FILARMONICII BOTOŞANI prin tehnologii digitale şi multimedia,
material vizual de promovare a concertelor şi proiectelor educaţionale.
● OBIECTIV IIX
FORMAREA UNOR NOI CATEGORII DE PUBLIC
Realizarea unui studiu privind publicul potenţial, pe categorii de vârstă, educaţie, pregătire profesională.
● OBIECTIV IX
EFICIENTIZAREA MANAGEMENTULUI RESURSE UMANE, materiale, financiare, informaţionale.
Consolidarea finanţării din resurse suplimentare.
Atragerea de sponsori. Contracte de publicitate.
● OBIECTIV X
Dezvoltarea formelor de specializare şi perfecţionare profesională.
Elaborarea unei politici pe termen mediu pentru dezvoltarea profesională. Crearea de parteneriate cu
învăţământul artistic pentru formarea tinerilor artişti instrumentişti.
C. ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTUCTURARE
Problemele de imagine, probleme de repertoriu, problemele artistice ale instituţiei nu sunt problemele
CODULUI MUNCII.Respectând cadrul legislativ actual este necesară şi posibilă deschiderea modelului creativ
şi cultural pe care îl reprezintă FILARMONICA BOTOŞANI. Pentru aceasta este necesară o strategie orientată
spre noile valori din muzica românescă şi universală , spre un nou public activ intelectual şi social.
Muzica de azi este impregnată de spiritul culturii populare urbane contemporane.
Importantă este previziunea schimbărilor majore de generaţii. Cuvintele cheie sunt dialogul, valoarea,
publicul, tineretul. Iar direcţiile de explorare ţin de intenţii, misiune, viziune, strategie.Calendarul etapelor de
reformare asigură concreteţe şi conferă realitatea necesară proiectului.
10
Sunt necesare proiecte care să ţintească publicul cartierelor oraşului, în special pentru vârstele sub 25-30
de ani dar şi pentru publicul de peste 50 de ani.
Trebuiesc strategii eficiente pentru a cuceri publicul care nu vine la concertele simfonice , public ce
poate fi descoperit în cartierele Botoşaniului, în şcoli, în oraşele care au minimă dotare pentru un concert.
Exigenţa valorică trebuie să se întâlnească cu strategiile multiple şi profesionist elaborate astfel încât
orchestra simfonică ,FILARMONICA, să-şi îndeplinească rolul de catalizator al clarificării valorilor într-o
societate ce evoluează rapid.
Fenomenul artistic, în general şi cel muzical în special, trăieşte un proces de globalizare.Există o piaţă a
muncii de creaţie şi o piaţă a receptării acestei munci.
Schimbarea este cea mai dificilă problemă cu care suntem obligaţi a ne confrunta, accelerează ritmul
vieţii , provocând o creştere considerabilă a calităţii sale.
Schimbarea trebuie să reprezinte o prioritate iar procesul implementării sale trebuie discutat şi
conştietizat în parteneriat cu personalul.Numai astfel efectele schimbării pot fi benefice şi nu traumatizante.
D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI
d.1.analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la
instituţie:
- bugetul de venituri
- bugetul de cheltuieli
d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicată/indicate
în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:
Nr.
crt
Programul Tipul
proiectului
Denumirea
proiectului
Devizul
estimat
2011
lei
Devizul
estimat
2012
lei
Devizul
estimat
2013
lei
Observaţii,
comentarii,
concluzii
1. Muzica
pentru
toate
varstele
Proiecte
mici
1.Filarmonica- EDU 2.500 2.500 2.700 Subventie venituri
proprii
2.Antenele
Filarmonicii
2.500 2.500 2.700 Subventie venituri
proprii
3.Muzica pentru
toate vârstele
2.500 2.500 2.700 Subventie venituri
proprii
11
4.Proiectul Studio 2.500 2.500 2.700 Subventie venituri
proprii
2. Concerte
extraordin
are
Proiecte
medii
1.Concertul de
Craciun
7.500 7.500 7.700 Subventie venituri
proprii
2.Concertul de 8
Martie
7.500 7.500 7.700 Subventie venituri
proprii
3.Concertul Pascal 7.500 7.500 7.700 Subventie venituri
proprii
4. Seară de opera 7.500 7.500 7.700 Subventie venituri
proprii
5. Turnee prin
reciprocitate
organizatorica
- 7.000 8.600 Subventie venituri
proprii
3. Concert
traditional
Proiecte
mari
1.Proiectul
TRADIŢIONAL
Concertul de vineri
100.000 101.000 103.200 subventie venituri
proprii
2. Festivalul
ZILELE GEORGE
ENESCU
52.000 52.000 54.100 subventie venituri
proprii
3. Concertul de
Anul Nou
11.000 11.000 12.500 subventie venituri
proprii
4. Total :
d.3. -analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:
- 2011 : 2,87%
- 2012 : 2,97%
- 2013 : 3,03%
-analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete/tarife
practicate: preţ întreg/preţ redus /bilet profesional / bilet onorific /, abonamente, cu menţionarea celorlalte
facilităţi practicate:
- 2011 : 60.000 lei
- 2012 : 65.000 lei
12
- 2013 : 70.000 lei
-analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei:
- 2011 : 10.000 lei
- 2012 : 10.000 lei
- 2013 : 10.000 lei
-analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi
publice locale:
- 2011 : 0
- 2012 : 0
- 2013 : 0
d.4.-analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor:
- 2011 : 2,87%
- 2012 : 2,97%
- 2013 : 3,03%
d.5.-analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:
- 2011 : 90,68%
- 2012 : 90,79%
- 2013 : 90,86%
d.6.-analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total:
- 2011 : 0,57%
- 2012 : 0,55%
- 2013 : 0,53%
d.7.-analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:
- 2011 : 70,32%
- 2012 : 70,42%
- 2013 : 70,55%
13
-ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă
(drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile):
- 2011 : 12,21%
- 2012 : 12,21%
- 2013 : 12,20%
d.8.-cheltuieli pe beneficiar, din care:
- din subvenţie:
- 2011 : 2,87%
- 2012 : 2,97%
- 2013 : 3,03%
- din venituri proprii:
- 2011 : 97,13%
- 2012 : 97,03%
- 2013 : 96,97%
E. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI PLANUL DE ACŢIUNEPENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII
SPECIFICE A INSTITUŢIEI
■ PROIECT FILARMONICA – EDU
Filarmonica de Stat Botoşani nu trebuie să propună o “ industrializare ” a artei, mediocrizând gustul
spectatorilor printr- o invazie de subvalori. Filarmonica trebuie să militeze împotriva standardizării producţiei
artistice.
Educaţia deschisă, interactivă, neconvenţională, este o valoare centrată a misiunii FILARMONICII ca
instituţie profesională de concerte .Accesul şi participarea la concerte a tinerilor ( spectatori şi artişti
instrumentişti, dirijori ) trebuie asigurat prin strategii specifice.
Programul care structurează această componentă a activităţii FILARMONICII se numeşte
FILARMONICA – EDU şi este organizat pe două nivele :
- nivelul adresat publicului( două componente EDU –CLASIC şi EDU- CONTEMPORAN)
- nivelul adresat tinerilor artişti ( instrumentişti, compozitori, dirijori, etc.) pentru dezvoltarea
profesională şi rezidenţă artistică.
Misiunea sintetică a programului FILARMONICA-EDU este formarea publicului de mâine şi atragerea
instrumentiştilor , compozitorilor şi a dirijorilor tineri către instituţia noastră.
14
Dubla filosofie a programului FILARMONICA- EDU ,FILARMONICA –IN şi FILARMONICA –
OUT. Toate proiectele educaţionale ale Filarmonicii vor implica atât prezenţa publicului de concerte ,cât şi
ieşirea FILARMONICII în spaţiul social.
■ PROIECT ANTENELE FILARMONICII
Acest proiect presupune realizarea unor legături stabile ale FILARMONICII pentru activităţi în afara
INSTITUŢIEI, structurate pe două nivele.
● Legături cu şcoli, organizaţii dedicate unor categorii diferite de persoane care reprezintă public potenţial
pentru FILARMONICĂ , obiectivul educaţional şi de promovare a concertelor primează iar zona prioritară este
legătura cu localităţi din jurul Botoşanilor, în care există dotări pentru buna desfăşurare a concertelor ( Suceava,
Paşcani, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei ). Obiectivul principal este de a creşte veniturile şi de
promovare a FILARMONICII BOTOŞANI.
■ PROIECTUL MUZICA PENTRU TOATE VÂRSTELE
● Organizarea de spectacole – live în parcul Mihai Eminescu şi pe Pietonalul Unirii atât cu Orchestra
mare a Filarmonicii cât şi cu Orchestra de suflători.
● În cadrul aceluiaşi program vom realize spectacole şi pentru persoanele cu nevoi speciale.
■ PROIECTUL “ STUDIO “ – proiect pilot pentru studiu şi creaţie experimentală.
Proiect axat pe promovarea tinerilor artişti ( instrumentişti, compozitori, dirijori ).
PROIECTUL “ STUDIO “ va găzdui şi stagii de MASTER –CLASS pentru tineri instrumentişti şi
dirijori ( programe în cadrul studiilor de masterat, în colaborare cu instituţiile de învăţământ artistic).
Experimentul muzical este o componentă esenţială a proiectului.
În cadrul proiectului STUDIO vom reorganiza orchestra de cameră de coarde, vom înfiinţa un cvartet de
coarde şi un cvintet de suflători.
FILOSOFIA PROIECTULUI STUDIO
● Dezvoltarea şi promovarea noilor artişti prin construcţia unei punţi între comunitate şi professionalism
artistic.
15
● Dezvoltare şi cultivarea publicului de mâine, anticipând evoluţiile societăţii prin tematică şi stilistica
muzicală.
● Angajarea unei relaţii directe cu publicul , răspunzând nevoilor sale pragmatice educaţionale.
● Asigurarea unui support suplimentar prin iniţiative directe pentru dezvoltarea tinerilor artişti.
● Dezvoltarea unui tip de spectacol cu o singură reprezentaţie, dedicate unei teme, realizat sincretic şi
presupunând dezbateri ( după modelul concertelor lecţie ). Pentru acest tip de spectacole se va urmări
relaţionarea cu liceul de artă “ ŞTEFAN LUCHIAN”.
■ FESTIVALUL “ ZILELE GEORGE ENESCU ”
Aflat la a XXXV ediţie acestă sărbătoare a muzicii nu are strălucirea şi amploarea binemeritată. Această
acţiune trebuie să se transforme într-un FESTIVAL Internaţional pentru a provoca interesul faţă de Botoşani.
Festivalul poate fi organizat pe secţiuni :
● Recitaluri şi concerte camerale
● Concertele de la miezul nopţii
● Spectacole de operă şi de balet
● Enescu şi contemporanii săi
● Muzica secolului XXI
● World Music
În cadrul Festivalului pot fi organizate evenimente deosebite de nivel naţional, expoziţii, lansări de carte,
mese rotunde , etc.
Festivalul poate deveni de prestigiu dându-I şi personalitate internaţională invitând nume emblematice
din ţară şi străinătate.
■ PROIECTUL “ TRADIŢIONAL ” ( concertul de vineri ) – seară magică a ceremonialului musical – va fi
definit printr-o stilistică a artei musicale şi a privilegierii performanţelor artistice pe o creaţie muzicală deschisă
de la muzica clasică la muzică contemporană.
Un proiect în şi pentru spiritual clasic care să militeze pentru spiritual clasic authentic şi nealterat.
Spiritul clasic este resursa vie extraordinară prin care muzica poate renaşte pe ample dimensiuni
umaniste .
16
■ Proiect de repertoriu ( anexa V )
În cadrul acestui proiect vom colabora cu cei mai reprezentativi dirijori şi solişti din ţară şi străinătate.
■ Participarea ORCHESTREI FILARMONICII la Festivaluri şi turnee internaţionale.
Turnee prin reciprocitate organizatorică , cu orchestre similare din spaţiul european, schimb de concerte
şi de artişti din întreaga lume.
■ Evenimente anuale de referinţă :
● Concert de Crăciun
● Concert de Aul Nou
● Concert de 8 Martie
● Concert Pascal
● Seară de OPERĂ
O componentă importantă a proiectelor enumerate este aceea care ţine de selecţia “ publicului ” ( cum
este convins publicul să vină la concerte ) . Este vorba de reducerea şi atragerea publicului
Publicitatea este factorul de legătură între acţiune şi contextual său social.
O alta este cea care ţine de planul de comunicare internă şi externă de care are nevoie o instituţie ca
FILARMONICA. Aducerea în discuţie a unor potenţiali sponsori , pe lângă cei existenţi. Atragerea lor în
sprijinirea actului artistic ar putea constitui o garanţie a seriozităţii şi eficienţei programului managerial.
Concertele trebuie să aibă soluţii împotriva “ excluderii ” unor categorii de spactatori. ( ca potenţiali
consumatori de muzică clasică sau contemporană ). Trebuie să propună spectacole de elită care să nu excludă
spiritual popular.
Concertele ar trebui să ţintescă segmente de public foarte clar definite ( în funcţie de vârstă, de
preucupări şi interese sociale ).
Tematica concertelor trebuie să fie vastă cu o arie cât mai întinsă de cuprindere şi de abordare..
Scopul acestor proiecte este de a aduce un număr de persoane, alese din cale mai variate pături sociale,
condiţii economice şi vârste, printr-o formă variată de contact cu artistul şi în urma acestui lucru, de a ajunge la
rezultatul financiar cel mai bun care este compatibil cu realizările scopului respectiv.
Publicul trebuie abordat ca partener. Filarmonica investeşte bani, timp şi angajament artistic.. Publicul
investeşte la rândul său, bani şi timp pentru a susţine Filarmonica.
17
Crearea unei strategii de imagine speciale bazate pe identitatea repertorială program artistic şi pe
publicul ţintă diferenţiat al acestora, inclusiv prin identitate vizuală.
Îmbinarea proiectelor artistice cu proiectele educaţionale, anticiparea prin acestea a temelor repertoriale
şi amplificarea impactului public al repertoriului.
PROGRAMAREA CONCERTELOR PENTRU LUNILE
IANUARIE-FEBRUARIE 2011
13 IANUARIE 2011 CONCERT SIMFONIC
(joi)ora 18.30 Dirijor : CRISTIAN SANDU
Suceava, Sala Casei Culturii Solist : SORIN LUPU, tenor
14 ianuarie 2011 Participă : Balerini de la Opera Română din Cluj – Napoca
Ora 18.30 Prezentarea : actor / actriţă T.M.E Botoşani
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor
În program pagini orchestrale celebre, canzonette, arii şi duete celebre.
21 IANUARIE 2011 CONCERT SIMFONIC
ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solistă : SIMONA STRUNGARU, pian
În program : S. Prokofiev – Concertul pentru pian şi orchestră nr.3, în do major
C. Franck - Simfonia în re minor
28 IANUARIE 2011 CONCERT SIMFONIC
ora 18.30 Dirijor : RAMIRO ARISTA , Argentina
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : nenominalizat,tenor Argentina
În program pagini orchestrale şi vocal orchestrale din muzica latino americană.
3 februarie 2011 CONCERT SIMFONIC
(joi)ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN
18
Suceava, Sala Casei Culturii Solist : GABRIEL CROITORU, vioară
4 februarie 2011
Ora 18.30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor
În program : Ed. Lado – Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră.
Al. Borodin – Simfonia a II-a, în si monor – “ A bogatârilor “
11 februarie 2011 CONCERT SIMFONIC
ora 18.30 Dirijor : MIHAIL SECIKIN
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : RĂZVAN DRAGNEA, pian
În program : S. Rahmaninov – Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1, în do major
J. Brahms – Simfonia a IV-a, în mi minor
18 februarie 2011 CONCERT SIMFONIC
ora 18.30 Dirijor : ALEXANDRU GANEA
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : DANIEL PODLOVSCHI ,vioară
În program : George Enescu – Suita pentru orchestră nr. 1, în do major
A. Haciaturian – Concertul pentru orchestră şi vioară în re minor .
25 februarie 2011 CONCERT SIMFONIC
ora 18.30 Dirijor : MINSEOK KANG ,Coreea de Sud
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor Solist : nenominalizat, Coreea de Sud
Program nedefinitivat.
Personalităţi şi nume de dirijori , solişti, solişti instrumentisti cărora le va fi adresată invitaţia realizării
repertoriului Filarmonicii în perioada 2011 – 2013 ( anexa V):
ILARION IONESCU Galaţi, GHEORGHE VICTOR DUMĂNESCU , VINICIU MOROIANU,MARIN
CAZACU, ADRIAN PETRESCU, ILINCA DUMITRESCU, VASILE MACOVEI, MIHAIL AGAFIŢA,
ANDREI TĂNĂSESCU, GIUSSEPPE CARANNANTE, RITA DELLA RAGIONE, SABIN PĂUTZA,
ROMEO RÂMBU.
1
ANEXA 2
Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei
Categorii de investitii in proiecte Limite valorice ale investitiei in
proiecte din perioada precedenta
De la …….. la ……………….
Mii lei
Limite valorice ale investitiei in
proiecte propuse in perioada de
management
De la ………… la ……………
Mii lei
(1) (2) (3)
Proiecte Mici:
1. Filarmonica EDU
2. Antenele Filarmonicii
3. Muzica pentru toate varstele
4. Proiectul studio
-
-
-
-
De la 2,50 la 2,70
De la 2,50 la 2,70
De la 2,50 la 2,70
De la 2,50 la 2,70
Proiecte Medii:
1. Concert de Craciun
2. Concert de 8 Martie
3. Concert Pascal
4. Seara de Opera
5. Turnee prin reciprocitate organizatorica
De la 7,40 la 8,00
De la 7,40 la 8,00
-
-
-
De la 7,50 la 7,70
De la 7,50 la 7,70
De la 7,50 la 7,70
De la 7,50 la 7,70
De la 7,00 la 8,60
Proiecte Mari:
1. Concertul Traditional ( Concertul de vineri )
2. Festivalul “Zilele George Enescu”
3. Concertul de Anul Nou
De la 100,00 la 105,50
De la 50,00 la 54,50
De la 10,00 la 13,50
De la 100,00 la 103,50
De la 50,00 la 55,50
De la 11,00 la 12,50
2
ANEXA 3
Tabelul investitiilor in programe
Nr.
ctr.
Programe / surse
de finantare
Categorii
de
investitii
in proiecte
Nr. de
proiecte
in anul
2011
Investitie
in proiecte
in primul
an
2011
Mii lei
Nr. de
proiecte
in anul
2012
Investitie
in proiecte
in anul
2012
Mii lei
Nr. de
proiecte
in anul
2013
Investitie
in proiecte
in anul
2013
Mii lei
Total investitii in program
Mii lei
2011 2012 2013
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
1 Muzica pt. toate
varstele /
subventie si
venituri proprii
Mici
10,00
Mii lei
4 10,00 4 10,00 4 10,80 10,00 10,00 10,80
Concerte
extraordinare /
subventii si
venituri proprii
Medii
30,00
Mii lei
5 30,00 5 37,00 5 42,60 30,00 37,00 42,60
Concert
traditional /
subventii si venit
propriu
Mari
163,00
Mii lei
3 163,00 3 164,00 3 169,80 163,00 164,00 169,80
2 TOTAL din care: - Total nr.
Proiecte
in anul
2011:
12
Total
investitie
in proiecte
in anul
2011:
203,00
Total nr.
Proiecte
in anul
2012:
12
Total
investitie
in proiecte
in anul
2012:
211,00
Total nr.
Proiecte
in anul
2013:
12
Total
investitie
in proiecte
in anul
2013:
223,20
- - -
3 Surse atrase - - 10,00 - 10,00 - 10,00 - - -
4 Bugetul autoritatii - - 2.365,00 - 2.454,00 - 2.557,00 - - -
3
ANEXA 4
Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe
categorii de bilete/tarife practicate
Perioada Nr. de proiecte
proprii
Nr. de
beneficiari
Nr. de bilete Venituri
propuse
(mii lei )
(1) (2) (3) (4) (5)
Anul de
referinta 2010
7 10.000 6.500 65,00
2011 7 11.000 7.500 70,00
2012 7 11.500 8.000 75,00
2013 7 12.000 8.500 80,00
TOTAL 28 44.500 30.500 290,00
4
ANEXA V
REPERTORIUL FILARMONICII DE STAT BOTOŞANI PENTRU PERIOADA
2011-2013
ALBINONI Tomaso
- Adagio pentru orchestră de coarde
- Concert pentru trompetă şi orchestră
ANDERSON Leonard
- „Blue Tangou” pentru orchestră
ARUTJUNIAN Alexandr Grigorievici
- Concertul pentru trompetă şi orchestră
AXIOTIS George
- Trilogia dragostei pentru orchestră
BACH Carl Philip Emanuel
- Concert pentru flaut şi orchestră
Bach Johann Christian
- Simfonie
BACH Johann Sebastian
- Concerte brandenburgice
- Concerte pentru pian ( şi pentru două, trei, patru piane ) şi orchestră
- Concerte pentru vioară ( şi pentru mai multe viori ) şi orchestră
- Suitele pentru orchestră
- Pasiunile după Matei
- Cantata nr. 51 pentru soprană şi orchestră
- alte lucrări de sine stătătoare sau acompaniamente
BARTOK Bela
- Concertul pentru orchestră
- Suita de dansuri româneşti pentru orchestră
- Trei dansuri româneşti pentru orchestră
BARBER Samuel
5
- Serenada pentru orchestră de coarde
- Adagio pentru orchestră de coarde
- Concertul pentru vioară şi orchestră
BEETHOVEN Ludwig van
- Simfonii I → IX
- Uverturi ( Coriolan, Prometeu, Leonora, Victoria lui Wellington, Egmond, etc. )
- 12 contradansuri pentru orchestră ( op. posth.)
- Missa Solemnis
- Concertele pentru pian ( nr. 1 → 5 ) şi orchestră
- Fantezia pentru pian, cor şi orchestră
- Triplu concert pentru vioară, violoncel şi pian şi orchestră
- Concertul pentru vioară şi orchestră
- Uvertura operei „Fidelio”
- Aria de concert „Ah ! Perfido”
BERLIOZ Hector
- Simfonia fantastică
- Uverturi ( Carnavalul roman, Benvenuto Cellini, etc. )
- „Harold în Italia” – poem simfonic cu violă solistă
BIZET Georges
- Simfonia I
- Suite pentru orchestră ( din opera „Carmen”, „Arleziana” )
- „Carmen” - suită pentru orchestră ( Bizet-Scedrin)
- arii din opere
BERNSTEIN Leonard
- extrase din lucrările sale ( balete, muzical-uri, muzică de scenă )
- Suită orchestrală din comedia muzicală „Poveste din Cartierul de Vest”
BOCCHERINI Luigi
- Simfonia aVI-a
- Concert pentru violoncel şi orchestră
- Concert pentru flaut şi orchestră
BOIELDIEU François-Adrien
6
- Uvertura operei „Califul din Bagdad”
- Concertul pentru harpă şi orchestră
BOTESSINI Giovanni
- Concerte şi lucrări concertante pentru contrabas şi orchestră( „Elegie”, Fantezie pe
teme din opera „Prea frumoasa morăriţă” de Paisiello, „Passioni amorosi” pentru doi
contrabaşi şi orchestră )
- Duo concertant pentru vioară şi contrabas
BORODIN Alexandr
- „În stepele Asiei Centrale” – poem simfonic
- Dansurile polovţiene ( din opera „ Cneazul Igor” )
BRAHMS Johannes
- Simfonii I → IV
- Uverturi ( „Tragica” , „Academica” )
- Variaţiuni pe o temă de Haydn
- Concerte pentru pian ( nr. 1 şi 2 ) şi orchestră
- Concertul pentru vioară şi orchestră
- Dublu concert pentru vioară şi violoncel şi orchestră
BRITTEN Benjamin
- Simfonia da Requiem
- Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Purcell pentru orchestră
- Baladă scoţiană pentru două piane şi orchestră
- „Iluminaţiile” ( pe versuri de A. Rimbaud ) pentru soprană şi orchestră
BRUCH Max
- Concertele pentru vioară şi orchestră
- Fantezie scoţiană pentru vioară şi orchestră
- „Kol Nidrei” pentru violoncel şi orchestră
BRUCKNER Anton
- Simfoniile a IV-a „Romantica” şi a VII-a
CASTILLO Manuel
- Concertul pentru două piane
CEAIKOVSKI Piotr Ilici
7
- Simfoniile I-a „Vis de iarnă”, a II-a „Mica rusoaică”, a IV-a, a V-a, a VI-a „Patetica”,
„Manfred”.
- Capriciu italian pentru orchestră
- Uverturile „Anul 1812”, „Francesca da Rimini”, uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta”
- Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră
- Concertul pentru vioară şi orchestră
- Variaţiunile pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră
- numere din muzica de balet
- arii din opere
CHAMINADE Cecile
- Concertino pentru flaut şi orchestră
CHAUSSON Ernest
- Poema pentru vioară şi orchestră
CHERUBINI Luigi
- Simfonia în Re major
CHOPIN Frederick
- Concertele pentru pian ( nr. 1 şi 2 ) şi orchestră
- Andante spianato şi Marea poloneză pentru pian şi orchestră
- Rondo a la Krakowiak pentru pian şi orchestră
CIMAROSA Domenico
- Uvertura operei „Traci Amanti”
COPLAND Aaron
- „Rodeo” pentru orchestră
CORELLI Arcangelo
- Concerto grosso nr. 8
- Sarabandă, Gigue şi Badinerie pentru orchestră de coarde
- Variaţiunile „La Follia” pentru vioară şi orchestră
DARIAS Javier
- „Vidres” pentru orchestră
DEBUSSY Claude
8
- „Marea” pentru orchestră
- „Preludiu la după-amiaza unui faun” pentru orchestră
- Dans sacru şi Dans profan pentru harpă şi orchestră
DONIZETTI Gaetano
- uverturi şi arii din opere
DOPPLER Karl
- Fantezie pastorală ungară pentru flaut şi orchestră
DUKAS Paul
- „Ucenicul vrăjitor” pentru orchestră
DVORAK Antonin
- Simfoniile a VI-a, a VII-a, a VIII-a şi a IX-a „Din Lumea Nouă”
- „Legende” pentru orchestră
- Suita cehă pentru orchestră
- Serenadă pentru orchestră de
- Concertul pentru vioară şi orchestră
- Concertul pentru violoncel şi orchestră
ELGAR Edward
- Variaţiunile „Enigma” pentru orchestră
- „Pompă şi Circumstanţă” – marşuri pentru orchestră
- Concert pentru vioară şi orchestră
- Concert pentru violoncel şi orchestră
FALLA Manuel de
- Suită din opera „Amorul vrăjitor” pentru orchestră
- „Dansul poştaşului” din baletul „Tricornul”
- 1. „Nopţi în grădinile Spaniei” pentru pian şi orchestră
FLOTOW Friedrich von
- arii din operete
FORTE James
- Suită pentru orchestră de coarde
FRANCK Cezar
- Simfonia în re minor
- Variaţiuni simfonice pentru pian şi orchestră
9
GERSHWIN George
- Rapsodia albastră pentru pian şi orchestră
- Concertul în fa pentru pian şi orchestră
- Variaţiunile „I got Rhithm” pentru pian şi orchestră
- Fantezie pentru vioară şi orchestră pe teme din opera „Porgy şi Bess” ( aranjament de
Alexander Courage )
- Suită din opera „Porgy şi Bess” pentru orchestră
- „Un american la Paris”- poem simfonic
GLAZUNOV Alexandr Konstantinovici
- Concertul pentru vioară şi orchestră
GLINKA Mihail Ivanovic
- Uvertura operei „Ruslan şi Ludmila”
GOLDSCHNEIDER Gary
- „Concertul unei lumi” pentru pian şi orchestră
GOMEZ Antonio Carlos
- Uvertura operei „Il Condor”
GLUCK Cristoph Willibald
- Uvertura operei „Ifigenia în Aulida” ( Gluck-Wagner )
GRANADOS Enrique
- Uvertura operei „Goyescas”
GRIEG Edvard
- „Peer Gynt” - ambele suite pentru orchestră
- Concertul pentru pian şi orchestră
GULDA Friedrich
- Concertul pentru violoncel şi orchestră
HACIATURIAN Aram
- Simfonia a II-a „cu clopote”
- „Mascarada” - suită
- numere din muzica de balet
- Concertul pentru vioară şi orchestră ( şi în versiunea pentru flaut şi orchestră )
HOFMANN Heinrich
- Serenadă pentru orchestră de coarde
10
HAENDEL Georg Friedrich
- Suitele pentru orchestră „Muzica apelor” şi „Muzica pentru focurile de artificii regale”
- Concerto grosso nr. 6
- Concertul pentru două violoncele şi orchestră
HAYDN Joseph
- Simfonii
- Oratoriul „Creaţiunea”
- „Theresianmesse” pentru solişti, cor şi orchestră
- Concerte pentru pian şi orchestră ( în Re major şi în Sol major )
- Concert pentru vioară şi orchestră în Sol major
- Concertul pentru violoncel şi orchestră în Re major
HOLST Gustav
- „Planetele” - suită pentru orchestră
- Piesă pentru orchestră de cameră
HONEGGER Arthur
- Simfonia a II-a pentru orchestră de coarde şi trompete
HUMMEL Johann Nepomuk
- Andante şi Temă cu variaţiuni pentru oboi şi orchestră
HUSA Karel
- Piesă pentru orchestră de cameră
JANACEK Leos
- Suita pentru orchestră de coarde
JONG Hans de
- Piesă pentru saxofon şi orchestră
IBERT Jacques
- „Paris 32” - suită simfonică
KABALEVSKI Dimitri Borisovici
- Concertul nr. 2 pentru violoncel şi orchestră
KEMPER Karl
- Missa pastorală op. 24 pentru cor şi orchestră
KODALY Zoltan
- Dansurile din Galanta pentru orchestră
11
KREISLER Fritz
- „Liebesfreud” pentru orchestră ( orchestraţie – Corneliu Dumbrăveanu )
KROMMER-KRAMMER Franz
- Concert pentru clarinet şi orchestră
KUSSEWITZKI Serghei Alexandrovici
- Concert pentru contrabas şi orchestră
LALO Edouard
- Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră
LEONCAVALLO Roggero
- arii din opere
LISZT Franz
- poeme simfonice ( „Preludiile”, „Prometeu”, „Tasso, Lamento e Triomfo”, Orpheus” )
- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )
MAHLER Gustav
- Simfoniile I-a „Titanul”, a IV-a
MANZINO Giuseppe
- Tripticul savonard pentru orchestră
MASCAGNI Pietro
- arii din opere
MASSENET Jules
- arii din opere
- „Meditaţie” din opera „Thais”
MAKOWETZKY Jan
- Concert pentru clarinet, corn şi orchestră
MENDELSSOHN-BARTHOLDY Felix
- Simfonii I → IV şi a X-a
- Uverturile „Hebridele”, „Mare calmă, călătorie fericită”
- Suita „Visul unei nopţi de vară”
- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )
- Concertul pentru vioară şi orchestră
MIHAILIDIS Solon
– „Răsărit deasupra Parthenonului” şi „Iarmaroc la Cacava” pentru orchestră
12
MIEG Peter
- Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră
MOZART Wolfgang Amadeus
- Simfonii
- Divertismente pentru orchestră
- Serenadă nocturnă pentru două orchestre mici
- Simfonia concertantă pentru oboi, clarinet, corn, fagot şi orchestră
- Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră
- Concertele pentru pian şi orchestră
- Concertul pentru două piane şi orchestră
- Rondo de concert pentru pian şi orchestră
- Concertele pentru vioară şi orchestră
- Concertele pentru instrumente de suflat ( clarinet, flaut, flaut şi harpă, fagot ) şi orchestră
- Andante pentru flaut şi orchestră
- Rondo pentru corn şi orchestră
- uverturi şi arii din opere
- Recitativ şi Arie pentru soprană şi orchestră
- „Exultate, Jubilate” pentru soprană şi orchestră
- „Regina caeli” pentru soprană, cor şi orchestră
MUSORGSKI Modest
- „Tablouri dintr-o expoziţie” ( orchestrate de Maurice Ravel )
NARDINI Pietro
- Concert pentru vioară şi orchestră
NIELSEN Carl
- Concert pentru flaut şi orchestră
OFFENBACH Jacques
- Uvertura operetei „Orpheu în Infern”
ORFF Carl
- „Carmina Burana” cantată scenică
PACHELBEL Johann
- Canon şi Gigă pentru orchestră
PAGANINI Niccolo
13
- Concerte pentru vioară şi orchestră
PASTOR Ramon
- Concert-fantezie pentru pian şi orchestră
PIAZZOLLA Astor
- diferite piese pentru orchestră sau pentru solişti şi orchestră
POULENC Francis
- Concert pentru două piane şi orchestră
PROKOFIEV Serghei
- Simfonia I-a „Clasica”
- Suită pentru orchestră din baletul „Romeo şi Julieta”
- Petrică şi lupul” - basm simfonic
- Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră
- Concerte pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )
PUCCINI
- arii din diferite opere
PURCELL Henry
- Uvertură pentru trompetă şi orchestră ( extras din opera „Regina indiană” )
QUANTZ Johann Joachim
- Concerte pentru flaut şi orchestră
RAHMANINOV Serghei
- Simfonia a II-a
- Concerte pentru pian şi orchestră ( nr. 2 şi 3 )
- Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră
- Dansuri simfonice pentru pian şi orchestră
RAMEAU Jean-Philippe
- „Găina” – aranjament pentru orchestră de cameră
RAVEL Maurice
- Rapsodia spaniolă pentru orchestră
- Pavana pentru o infantă defunctă ( versiune orchestrală şi versiune pentru harpă şi orchestră
)
- Bolero pentru orchestră
- Valsul pentru orchestră
14
- „Mama mea gâsca” – suită pentru orchestră
- „Alborada del Gracioso” pentru orchestră
- Concertele pentru pian şi orchestră ( în Sol şi „pentru mâna stângă” )
- „Tzigane” – rapsodie de concert pentru vioară şi orchestră
- Introducere şi Allegro pentru harpă şi orchestră
REGER Max
- Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Mozart pentru orchestră
REICHE Eugen
- Concertul nr. 2 pentru trombon şi orchestră ( în aranjament de Studiu de concert pentru
trombon şi orchestră de F. Seyffart )
REINECKE Carl Heinrich Carsten
- Concert pentru flaut şi orchestră
RESPEGHI Ottorino
- Poeme simfonice ( „Fântânile Romei”, „Pinii din Roma”, „Serbările romane” )
- „Păsările” - suită pentru orchestră
- Arii şi dansuri antice pentru lăută
REVUELTAS Silvestre
- „Sensemaya” pentru orchestră
RIMSKI-KORSAKOV Nikolai
- „Sheherazada” pentru orchestră
Capriciu spaniol pentru orchestră
RODGERS
- Suită din muzica filmului „Sunetul muzicii”
RODRIGO Joaquin
- Concertul de Aranjuez pentru chitară şi orchestră
- Fantezie pentru un gentilom – suită pentru chitară şi orchestră
- Concertul andaluz pentru 4 chitare şi orchestră
ROSENHAUS Steven
- Piesă pentru orchestră de coarde
ROSSI Francesco
- arie din opera „Mitrana”
ROSSINI Gioachino
15
- uverturi şi arii din diferite opere
- Variaţiuni pentru clarinet şi orchestră
ROTA Nino
- Concert pentru orchestră de coarde
SAINT-SAENS Camille
- Simfonia a III-a cu orgă
- Suita „Carnavalul animalelor” pentru orchestră
- Concertele pentru pian şi orchestră ( nr. 1 →5 )
- Concertele pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 → 3 )
- Introducere şi Rondo capriccioso pentru vioară şi orchestră
- Concertul nr. 2 pentru violoncel şi orchestră
- Arii din opera „Samson şi Dalila”
SALIERI Antonio
- Concert pentru flaut, oboi şi orchestră
SARASATE Pablo de
- lucrări pentru vioară şi orchestră ( „Melodii lăutăreşti”, „Navarra” pentru două viori,
Fantezie pe teme din opera „Carmen” de Bizet )
SANABRIA Juan Jose Falcon
- „Italica” pentru orchestră
SCHOECK Othmar
- Intermezzo pastoral pentru orchestră de coarde
- „Noapte de vară” pentru orchestră
SCHUBERT Franz
- Simfoniile a III-a, a VI-a „Mica simfonie”, a VIII-a „Neterminata”, a IX-a „Marea
simfonie”
- Uverturi italiene pentru orchestră
- Uvertura operei „Fierabras”
SCHUMANN Robert
- Simfonii I – IV
- Concertul pentru pian şi orchestră
- Concertul pentru vioară şi orchestră
- Concertul pentru violoncel şi orchestră
16
SIBELIUS Jan
- Simfoniile I-a şi a II-a
- „Finlandia” pentru orchestră
- Suita câmpenească pentru orchestră
- Concertul pentru vioară şi orchestră
SIVELOV Niklas
- „Concerto classico” pentru pian şi orchestră
SEIXAS Jose Antonio Carlos de
- „Abertura” pentru orchestră de coarde
SKALKOTTAS Nicos
- 36 de dansuri greceşti pentru orchestră
SKRIABIN Alexandr Nikolaevici
- Concert pentru pian şi orchestră
SMETANA Bedrich
- poemul simfonic „Vltava”
- uvertura operei „Mireasa vândută”
SPOHR Ludwig
- Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră
STAMITZ Carl Phillip
- Concert pentru violă şi orchestră
STEINBERG Maximilian Oseievici
- versiunea orchestrală a Ciacconei de J. S. Bach
STILL William Grant
- Simfonia afro-americană
STRAUSS Johann-fiul
- valsuri, polci, uverturi, etc.
STRAUSS Richard
- poeme simfonice ( „Till Eulenspiegel”, „Moarte şi transfiguraţie”, „Aşa grăit-a
Zarathustra”, „Don Juan” )
- Serenadă pentru 13 instrumente de suflat
- Suita orchestrală „Burghezul gentilom”
- Suită orchestrală din opera „Cavalerul Rozelor”
17
- Suită orchestrală sin opera „Salomeea”
- „Burlesca” pentru pian şi orchestră
- Concert pentru oboi şi orchestră
- Concert pentru corn şi orchestră
- „Ultimele 4 cântece” pentru soprană şi orchestră
STOKOWSKI Leopold
- versiunea orchestrală a Toccatei şi Fugii în Fa major de J. S. Bach
STRAVINSKI Igor
- suite de balet ( „Pasărea de foc”, „Sărbătoarea primăverii”, „Apollon Musagete” )
- Suita „Pulcinella”
- Suita a II-a pentru orchestră mică
- Concertul pentru orchestră de coarde
- Concertul pentru vioară şi orchestră
ŞOSTAKOVICI Dmitri
- Simfoniile a V-a, a VI-a şi a IX-a
- Uvertura festivă pentru orchestră
- Suita nr.1 pentru orchestră de jazz
- Concertul nr.1 pentru pian, trompetă şi orchestră
- Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră
- Concertul nr.1 pentru vioară şi orchestră
TELEMANN Georg Philipp
- concertul pentru violă şi orchestră în Sol major
TURINA Joaquin
- Simfonia Sevillei ( „Sinfonia Sevillana” )
- Rugăciunea toreadorului - pentru orchestră
VERDI Giuseppe
- uverturi şi arii din diferite opere
VIEUXTEMPS Henri Francois Joseph
- concerte pentru vioară şi orchestră
VILLA-LOBOS Heitor
18
- Bachianas brasileiras
- Fantezie concertantă pentru chitară şi orchestră
- Concert pentru chitară şi orchestră
VIVALDI Antonio
- „Gloria” în re pentru solişti, cor şi orchestră
- „Cele patru anotimpuri” şi alte concerte pentru vioară ( sau două viori ) şi orchestră
- concerte pentru flaut şi orchestră
- Concert pentru violoncel şi orchestră
- Concert pentru contrabas şi orchestră
- Dublu concert pentru vioară, violoncel şi orchestră
WAGNER Richard
- uverturi şi preludii ale diferitelor drame muzicale
- Idila lui Siegfried
WEBER Carl-Maria von
- uverturile operelor „Freishutz”, „Eurianthe” şi „Oberon”
- „Invitaţie la vals” pentru orchestră
- Concerte pentru clarinet şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )
- Concertino pentru clarinet şi orchestră
- Fantezie ungară pentru fagot şi orchestră
- Piesă de concert ( Konzertstuck ) pentru pian şi orchestră
WIENIAWSKI Henryk
- Concertele pentru vioară şi orchestră ( nr. 1 şi 2 )
Lucrări aparţinând unor compozitori din America de Sud ( Carlos CHAVEZ, Agustin
LARA, Manuel PONCE, Maria GREVER )
REPERTORIU ROMÂNESC :
ALESSANDRESCU Alfred
- „Amurg de toamnă” pentru orchestră de coarde
BENTOIU Pascal
- Concert pentru pian
BUCIU Dan
19
- „Sărbători de iarnă” - suită pentru orchestră
COMIŞEL Emil
- Dans din opereta „Culegătorii de stele”
CONSTANTINESCU Paul
- Concert pentru orchestră de coarde
- Concert pentru pian şi orchestră
- Concert pentru harpă şi orchestră
- Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră
COSTINESCU Gheorghe
- Trei cântece timpurii pentru soprană şi orchestră
CUDALBU Grigore
- Două mişcări simfonice
DĂNCEANU Liviu
- „Pietas” pentru orchestră
DIDU Marian
- Concert pentru vioară şi orchestră
DONCEANU Felicia
- „Rugăciune” - pentru cor şi orchestră
DRĂGOI Sabin
- Divertisment rustic pentru orchestră
DUMITRIU Leonard
- Trei piese pentru orchestră de coarde
ENESCU George
- Rapsodia română I-a şi a II-a
- Suita I-a pentru orchestră
- Intermezzi pentru orchestră
- Simfonia I-a
- Simfonia pentru 12 instrumente soliste
GANEA Laurenţiu
- „La via verso le stelle” pentru chitară şi orchestră
GEORGESCU Remus
- Concert pentru orchestră de coarde
20
GHEORGHIU Valentin
- Concert pentru pian şi orchestră
HEREA Marius
- Simfonia Renaşterii
- Uvertura „Eroica”
IACOB Gabriel
- Concert pentru orchestră de coarde
JORA Mihail
- „La piaţă” - suită de balet
MARIAN Vasile
- „Agonia taurului” pentru orchestră
- Concert pentru contrabas şi orchestră
MARIN Lodrin
- „Codex Caioni” pentru orchestră de coarde
MUNTEANU Viorel
- Concerto grosso pentru orchestră de coarde
- „Triptic psaltic” pentru soprană şi orchestră de coarde
- „Glasurile Putnei” pentru orchestră de coarde şi cor bărbătesc
NEGREA Marţian
- „Izbuc” din suita orchestrală „Prin Munţii Apuseni”
ODĂGESCU-ŢUŢUIANU Irina
- „Momente - pentru orchestră
OLAH Tiberiu
- Suită orchestrală din muzica filmului ”Mihai Viteazu”
PORUMBESCU Ciprian
- Balada pentru vioară şi orchestră
SZILAGYI Ana
- „Pescăruşul Ionathan” - suită de balet
TIMARU Valentin
- Variaţiuni pe tema unui cântec popular - pentru orchestră
VOICULESCU Dan
- „Codex Caioni” pentru orchestră