romÂnia de la stat de drept la stat totalitar.docx

4
CHERTEȘ ȘTEFANIA CLS. XII A ROMÂNIA DE LA STAT DE DREPT LA STAT TOTALITAR În perioada 1918-1938, România a avut un regim democratic. În anii 1938-1940 regimul a fost de autoritate monarhică, iar între 1940-1944, unul de dictatură militară. Această evoluție de la democrație la autoritarism a caracterizat majoritatea statelor europene. În 1919 România se afla în rândul celor 28 țări europene cu regim democratic, iar în 1940 se găsea în categoria celor 12 state cu regim dictatorial, alături de Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, URSS, Germania, Italia, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Finlanda. La sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-au înregistrat mutații majore în privința regimului politic. Statele din zona centrală și de sud-est-europeană, trecute sub dominația sovietică, între care și România, se supun unui regim totalitar, de extremă stânga, după modelul sovietic. Sis temul politic românesc de la începutul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constituției României din anul 1866. România era o monarhie constituțională, bazată pe principiul separării puterilor în stat, iar regele Carol I (1866-1914) și-a îndeplinit rolul de arbitru al vieții politice. Secolul al XX-lea a mai fost numit și secolul extremelor. Regimurile politice au cunoscut o evoluție spectaculoasă, de la ex trema dreaptă la extrema stângă. După 1918, sub influența unor diversi factori (votul universal, schimbările în plan economico-so - cial, integrarea provinciilor unite, noile mentalități s.a.), regimul politic din România a cunoscut o importantă evoluție. În anii '30 în Europa se înregistrează o criză a regimului democratic și o tendință de creștere a grupărilor de extremă dreapta. Aceasta tendință se manifestă și în România. Monarhia a reprezentat, și în perioada interbelică, centrul funcționării sistemului politic din România, bazat pe prevederile Constituției din 1923. Regele în timpul căruia a fost înfăptuită Marea Unire, Ferdinand I (1914-1927), nu a încalcat principiile vieții politice democratice. Evoluția monarhiei a marcat și practicile politice în stat. Criza dinastică din decembrie 1925, când prințul Carol a renunțat la moștenirea tronului, a fost rezolvată de Parlament în ianuarie 1926, prin proclamarea lui Mihai ca moștenitor al tronului. După moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus țara tutelat de o Regentă, fiindcă era minor. Dar, după ce a revenit în țară, în anul 1930, și a fost proclamat rege, de Parlament, în locul 1

Upload: lillian-hernandez

Post on 28-Sep-2015

219 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

CHERTE TEFANIACLS. XII A

ROMNIA DE LA STAT DE DREPT LA STAT TOTALITAR

n perioada 1918-1938, Romnia a avut un regim democratic. n anii 1938-1940 regimul a fost de autoritate monarhic, iar ntre 1940-1944, unul de dictatur militar. Aceast evoluie de la democraie la autoritarism a caracterizat majoritateastatelor europene. n 1919 Romnia se afla n rndul celor 28 ri europene cu regim democratic, iar n 1940 se gsea n categoria celor 12 state cu regim dictatorial, alturi de Bulgaria, Iugoslavia,Ungaria, URSS, Germania, Italia, Grecia, Turcia, Spania, Portugalia, Finlanda. La sfrsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-au nregistrat mutaii majore n privina regimului politic. Statele din zona central i de sud-est-european, trecute sub dominaia sovietic, ntre care i Romnia, se supun unui regim totalitar, de extrem stnga, dup modelul sovietic.Sistemul politic romnesc de la nceputul secolului al XX-lea era organizat potrivit Constituiei Romniei din anul 1866. Romnia era o monarhie constituional, bazat pe principiul separrii puterilor n stat, iar regele Carol I (1866-1914) i-a ndeplinit rolul de arbitru al vieii politice. Secolul al XX-lea a mai fost numit i secolul extremelor. Regimurile politice au cunoscut o evoluie spectaculoas, de la extrema dreapt la extrema stng. Dup 1918, sub influena unor diversi factori (votul universal, schimbrile n plan economico-social, integrarea provinciilor unite, noile mentaliti s.a.), regimul politic din Romnia a cunoscut o important evoluie. n anii '30 n Europa se nregistreaz o criz a regimului democratic i o tendin de cretere a gruprilor de extrem dreapta. Aceasta tendin se manifest i n Romnia.Monarhia a reprezentat, i n perioada interbelic, centrul funcionrii sistemului politic din Romnia, bazat pe prevederile Constituiei din 1923. Regele n timpul cruia a fost nfptuit Marea Unire, Ferdinand I (1914-1927), nu a ncalcat principiile vieii politice democratice. Evoluia monarhiei a marcat i practicile politice n stat. Criza dinastic din decembrie 1925, cnd prinul Carol a renunat la motenirea tronului, a fost rezolvat de Parlament n ianuarie 1926, prin proclamarea lui Mihai ca motenitor al tronului. Dup moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus ara tutelat de o Regent, fiindc era minor. Dar, dup ce a revenit n ar, n anul 1930, i a fost proclamat rege, de Parlament, n locul lui Mihai I, Carol al II-lea a urmrit reducerea rolului partidelor politice i instaurarea unui regim n care monarhul s aib puteri sporite. Astfel, n anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, n timpul cruia singura formaiune care a funcionat a fost cea care l susinea pe rege, Frontul Renaterii Naionale denumit, din 1940, Partidul Naiunii. n condiiile pierderilor teritoriale din anul 1940 regele Carol al II-lea a abdicat (septembrie 1940).Carene ale democraiei interbelice: subiectivismul unor politicieni; abuzurile administraiei n timpul alegerilor parlamentare, judeene, comunale; n perioada 1919-1937, regele a dizolvat de opt ori parlamentul prin decret regal, nainte de termenul legal de patru ani, fapt ce a afectat regimul democratic;amestecul tot mai evident al regelui Carol al II-lea (dup 1930) n activitatea de guvernare, cu scopul introducerii regimului de autoritate monarhic (fapt realizat n februarie 1938); ascensiunea organizaiilor extremiste de dreapta, fapt care a condus la practici antidemocratice: ameninarea, antajul, violena, crima (asasinarea lui I.G. Duca n 1933, a lui A. Clinescu n 1939, a lui N. Iorga n 1940). Mecanismul democratic stabilit de Constituia din 1923, s-a dovedit a fi extrem de dificil de pus n aplicare. Dificultatea a fost dat in primul rnd de faptul c i dup 1918 s-a meninut vechea practic, instituit de Carol I, ca regele s numeasc guvernul dup care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare i organizarea de alegeri. Astfel c nu legislativul desemna executivul, ci invers. n perioada interbelic s-a nregistrat o mare instabilitate guvernamental; n cei 20 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la crma rii 30 de guverne i au avut loc 10 alegeri generale.Primul deceniu interbelic a fost dominat de liberali. Guvernele liberale, punnd n aplicare politica "prin noi nine" au urmrit, prin msurile luate, valorificarea bogiilor rii i emanciparea economiei rii de sub dependena capitalului strin. A fost adoptat noua Constituie n 1923; au fost adoptate legi privind comercializarea i controlul ntreprinderilor statului (1924), legea minelor, legea energiei (1924) legea pentru organizarea i exploatarea cilor ferate (1925) etc. Cel de-al doilea deceniu interbelic are ca trstur alternana la guvernare a naional-rnitilor i liberalilor. rnitii au guvernat n intervalele 1928-1931 i 1932-1933 punnd n practic politica economic a "porilor deschise". Revenii la guvernare, n 1933, liberalii au promovat msuri de ncurajare a industriei naionale i de cretere a rolului statului n economie. Datorit unui complex de factori interni, dar i pe un fond internaional caracterizat prin ofensiva forelor de extrem dreapta, regimul democratic stabilit prin Constituia din 1923 a nceput sa funcioneze tot mai defectuos i a euat n urma alegerilor parlamentare din 1937. La 6 decembrie 1944, era instaurat un nou guvern, prezidat de generalul Nicolae Rdescu, n fapt o ultim ncercare, nereuit, de stavil mpotriva tvlugului sovietic. i n acest guvern, comunitii i aliaii lor erau bine reprezentai; mai mult chiar, deineau unele ministere cheie (ministerele justiiei, muncii, educaiei naionale, comunicaiilor) i vicepresedinia Consiliului de Minitri.Programul PCR de comunizare a rii a avut de nfruntat n plan politic dou mari obstacole: monarhia i partidele politice. Urmtorul obiectiv l-a reprezentat eliminarea total de pe scena politic a vechiului sistem multipartinic. Guvernul a elaborat o nou lege electoral, prin care sporea numrul alegtorilor, adugndu-le i pe femei, i desfiina Senatul, reconstruind Reprezentanta Naional n aa fel nct s-i fie complet supus. n acest context, prin diverse metode, comunitii au reuit fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946 (primele alegeri parlamentare postbelice), ctigate de Blocul Partidelor Democratice (BPD), aliana condus de PCR. Acestea au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunist, care de acum controla i puterea legislativ. Tot acest climat de teroare nu avea dect un singur scop: introducerea ct mai curnd a sistemului unipartinic, similar celui din URSS.n faa furiei comuniste, PNL-Brtianu i-a suspendat activitatea n august 1947, clubul liberal a fost nchis, iar la 6 noiembrie 1947 au fost eliminai din guvern membrii gruprii Ttrescu, tovari de drum pastrai doar atta vreme ct aparenele unui guvern de coaliie trebuiau meninute. Cteva luni mai trziu, ultimul bastion al legalitii interbelice, monarhia, era nlturat - regele Mihai a fost obligat s abdice la 30 decembrie 1947 iapoi s prseasc Romnia. Chiar n seara nlturrii forate a regelui a fost dat publicitii Legea nr. 363, prin care era abolit monarhia i se proclama Republica Popular Romn. Odat ncheiat distrugerea vechiului regim politic i a principalelor sale instituii, PCR a continuat sovietizarea Romniei prin impunerea statului totalitar i a controlului complet asupra societii.n acelasi timp are loc consolidarea puterii lui Ceauescu, care acumuleaz cele mai nalte funcii de partid i de stat: n 1967 devine preedinte al Consiliului de Stat, iar din 1968 controleaz i Consiliul Aprrii.Treptat, regimul a devenit tot mai restrictiv i abuziv, ducnd, dup 1980, la srcirea accentuat a populaiei i la deteriorarea fr precedent a condiiilor de via ca urmare a efortului de a se plti marile datorii externe ale rii. ncurajat de modelul asiatic (control ideologic riguros i concentrarea puterii), Ceausescu se considera suficient de popular ca s-i nsueasc i funcia de preedinte al Republicii (in 1974), oficializnd i prin persoana sa autoritatea suprem a partidului-stat.

2