ROLUL MEDIULUI MONTAN ASUPRA STRII DE SNTATE

SANDU (cs. IGNAT) ELENA

Starea de sntate ca i boala este determinat de o serie de factori, care pot fi grupai n factori interni (factorii genetici, constituionali), externi (mediul natural fizic extern constituit din: aer, ap, sol, radiaii solare, clim, alimentaie, zgomote etc.) i sociali (creai de om i societate).Mediul ambiant i manifest influena asupra vieii i activitii omului prin toi factorii care-l compun (aer, ap, sol, radiaii solare, clim alimentaie, zgomote etc). Prin calitile sale, mediul montan este un medicament" universal, care se adreseaza deopotriva trupului si spiritului, cu o actiune benefica asupra oricarei vrste. Daca despre cura heliomarin (corect abordata) se vorbeste ntruna ca face minuni asupra sanatatii, deloc mai prejos dect aceasta este cura... montana. Doar ca ea actioneaza cu alte mijloace, poate mai blnde. n terapia muntelui, foarte importani pentru sntate sunt aerosolii, ionii negativi, cantitatea mare de oxigen, ozonul, izvoarele cu ape minerale i substanele degajate de plante (fitoncidele), la care se adaug i beneficiile climatul montan.Ionii negativi, supranumii i vitaminele aerului, sunt moleculele de oxigen din aer cu sarcin electric negativ. Au via foarte scurt, de numai un minut, dar au darul de a ne stimula i armoniza majoritatea proceselor vitale, inclusiv a psihicului. n prezena ionilor negativi sistemul imunitar este extrem de activ, procesele de asimilare se regleaz de la sine, circulaia sanguin se intensific, sunt stimulate procesele de regenerare. Pe creste nalte de munte, mai ales n zonele cu pduri de brad i lng cascade concentraia de ioni negativi crete pn la 4000/cm3, de aproape 40 de ori mai mare dect n centrul Bucuretiului, de exemplu. Datorit lor suntem mai activi, mai bine dispui, mai vigileni, mai creativi, spre deosebire de ionii pozitivi din zonele de cmpie fr vegetaie i din depresiunile montane aride care pot da dureri de cap i indispoziie. Ionii negativi mresc stabilitatea globulelor roii i eficiena schimburilor de oxigen, mbuntind astfel respiraia, au efect relaxator asupra sistemului central nervos, regularizeaz presiunea arterial, cantitatea de colesterol din snge i proporia calciului i potasiului.Fitoncidele sunt substane provenite din vegetaie, avnd rolul de a o proteja de duntori. Ajunse n organism combat bacteriile, virusurile, ciupercile parazite. Aerul bogat n fitoncide este un excelent stimulent hormonal, revigorant. Ba, se spune c ar avea i proprieti de ntinerire. Mirosul specific al padurilor de conifere e extrem de benefic pentru sanatate. Aerul din preajma finetelor si pajistilor inflorite este stimulent hormonal, revigorant. Aerosolii pot fi percepui ca un abur care se ridic vara deasupra pdurilor de brad, pin sau molid. Sunt, de fapt, uleiuri volatile, eliberate n cantiti impresionante n atmosfer, care poteneaz procesele din organism, mai ales pe cele ale cilor respiratorii, calmeaz i revigoreaz. Aerosolii sunt un adevrat elixir pentru cei sensibili la rceli, care n sezonul rece se confrunt cu permanente probleme respiratorii. Sunt extrem de eficieni n tratarea astmului bronic, a bronitei cronice, a preumoniei recidivante i a TBC-ului, rinitei, sinuzitei, amigdalitei.Oxigenul - Carpatii fiind acoperiti cu paduri, compozitia aerului din zona lor variaza foarte mult. De la ora 10,00 si pana seara, aerul este foarte bogat in oxigen. Prin urmare, in aceasta perioada, chiar si respirand normal, oxigenarea va fi mult mai intensa. Practic, avem parte de asa-zisa oxiterapie. Mai ales in timpul ascensiunilor montane, cand respiratia este mai intensa, aceasta oxigenare va fi extraordinar de buna. Aportul suplimentar de oxigen va determina o intarire a sistemului imunitar, o intensificare a proceselor de digestie si eliminare, o echilibrare endocrina. De asemenea, vom capata tonus psihic si mental si vom avea spontan o stare de buna dispozitie si vioiciune. Seara, mai ales dupa ora 22,00, in preajma padurilor de munte creste continutul de dioxid de carbon in detrimentul celui de oxigen. Consecinta va fi respiratie ampla si mai regulata, un fel de gimnastica respiratorie spontana. Va aparea si o stare de relaxare si somnolenta.Lumina din zonele de munte constituie i ea un factor terapeutic. Asta ntruct pe piele exist mii de terminaii nervoase fotosensibile, a cror stimulare atunci cnd ne expunem luminii puternice, cum e la munte n zilele senine, are un puternic efect de tonifiere a organismului. Atunci cand sunt expuse la lumina puternica, cum este cea de la munte in zilele senine, stimularea acestor receptori ne face sa fim tonici, creativi, plini de viata. Mersul prin padure, unde luminisurile alterneaza cu zonele intunecoase, e un adevarat dus scotian de lumina, care ne scoate din amorteala. In sfarsit, muntele ofera o benefica terapie prin tacere atit de necesara celor ce traiesc in aglomeratii urbane. Linistea padurii regleaza procesele nervoase, face somnul odihnitor, calmeaza procesele mentale si emotiile. Persoanele surmenate, expuse la stres intens, care se confrunta cu stari de neliniste, nervozitate ori iritare, ar trebui sa incerce efectele binefacatoare ale linistii muntelui.Soarele de munte ntrete oasele i tonific pielea i organismul. Razele care cad prin pdure, luminiurile care alterneaz cu zonele mai ntunecate sunt cele mai sntoase.Baia de aer se face exact ca cea de apa, in costum de baie, asa incat o suprafata cat mai mare a corpului sa intre in contact direct cu aerul. Durata e de 15-30 de minute, timp in care vom sta in picioare, asa incat briza montana sa ne cuprinda cat mai bine. Efectele sunt uimitoare, mai ales pentru cei care au probleme de circulatie sau dermatologice. Aerul de munte, mai ales cel din preajma torentelor de munte si a cascadelor, intens ionizat negativ si racoros, bogat in oxigen, stimuleaza circulatia sanguina, face ca infectiile cutanate sa se retraga, creste rezistenta naturala a organismului la variatiile de temperatura. Arsurile, de exemplu, se vindeca de doua ori mai repede in zonele intens ionizate negativ, iar pericolul de infectie scade considerabil, in timp ce cicatrizarea este mai estetica. Soarele de munte este foarte puternic, mai ales in ultimul deceniu, de cand patura de ozon s-a redus. Se recomanda ca plaja sa se faca din mers sau in picioare, asa incat razele soarelui sa atinga corpul oblic, pentru ca efectul sa fie moderat. Orele ideale sunt intre 9-11 si 17-19, cand soarele este mai bland. Pe langa bronzul de munte, care este extrem de rezistent, baia de soare elimina din surplusul de greutate, intareste oasele si dantura, mareste rezistenta pielii la infectii.Nu n ultimul rnd, prin proprietile curative deosebite, climatul montan, un complex de factori biometeorologici ce-i pun amprenta asupra organismului uman, se poate constitui n reeta ideal nu doar pentru refacerea echilibrului psihic, ci i n tratarea a nu puine dintre afeciuni.Factorii cei mai importani prin care climatul montan acioneaz asupra sntii sunt: intensitatea crescut a razelor de soare; puritatea aerului; radiaie solar ntr-o proporie mic; uniformitatea radiaiilor solare, ca rezultat al micilor variaii climatice ntre var i iarn; posibilitatea folosirii bilor de aer n tot timpul anului.Climatul de munte este tonifiant i stimulant, crete numrul de globule roii i cantitatea de hemoglobin din snge, intensific procesele metabolice, amelioreaz funciile plmnilor i stimuleaz sistemul nervos (pn la 1200 m). Dar, cum altitudinea are o mare influen asupra proceselor fizice i psihice, nainte de a ne aventura pe crri de munte sau a opta pentru o staiune climateric sau alta, ar fi bine s tim la ce nlime ne putem bucura de beneficii i la care ne expunem riscurilor. Limita inferioar a climatului de munte se situeaz ntre 600-800 m, iar cea superioar la latitudine de 2500 m.ntre 300-400 m i 600-800 m climatul este blnd, sedativ, motiv pentru care se recomand n tratarea nervozitii, hipotiroidiei, insomniei, gastritei hiperacide i a ulcerului. S-a mai constatat c reduce frecvena crizelor de litiaz biliar i renal. Staiuni recomandate n acest sens: Bile Herculane, Borsec, Olneti, Sovata, Climneti-Cciulata.ntre 500-600 i 800-1200 m se constata olinistire a psihicului, asimilatia organismului fiind foarte buna. n plus, chiar dac aerul e ceva mai rece, are efecte tonifiante i stimulante remarcabile. Este recomandat persoanelor obosite, astenice. Dintre afeciuni n asemenea zone se vindec cele pulmonare (bronita, astm, TBC), anemia, hepertensiune n faze incipiente, ulcer gastric n faz nedureroas. Beneficiaz de un asemenea climat: Poiana-Braov, Sinaia, Buteni, Cheia, Cmpulung Muscel i Braov. Contraindicaii: boli grave de inim, afeciuni cronice gastrice, biliare, renale, dar i cele cu manifestri febrile.ntre 1200-1800 m climatul se consider a fi benefic pentru ameliorarea mai multor disfunctii: stari nevrotice, anemii usoare, afectiuni pulmonare, hipertiroidie, convalescenta. Totusi, simpla expunere la o astfel de altitudine nu este suficienta pentru a obtine efectele dorite. Este necesar un program de activitate fizica, cuprinzand alergari, mers zilnic pe jos (1-2 ore), gimnastica si jocuri sportive. La aceast altitudine se gsete climatul alpin specific Muntilor Bucegi, Piatra Craiului, Ceahlau, Fagaras, Rodnei, Retezat, Piatra Mare, Lacul Rosu. Aceste altitudini sunt contraindicate persoanelor cu astm bronsic. in schimb, celor anemice, suferinde de TBC sau de infectii pulmonare recidivante, astenice, care nu au un somn odihnitor, anxioase, acest climat le prieste. La o altitudine de peste 1.500 m, chiar si cei sanatosi obosesc, iar celor care sufera de hipertensiune arteriala, nevroza, insuficienta hepato-renala, stare febrila, le este interzisa o astfel de ascensiune. Climatul alpin actioneaza benefic si pentru cei bolnavi de tuberculoza osteoarticulara, ganglionara, precum si in cea pulmonara, daca leziunile sunt pe cale de vindecare, rahitism, astm bronsic, anemiile feriprive, sechelele dupa pleureza sau penumonii. Cura montana de altitudine mica nu e indicata copiilor sub 3 ani, chiar daca sunt sanatosi.Peste 1800 m, climatul devine foarte aspru, fiind contraindicat celor suferinzi. Pentru cei sanatosi ns, se dovedeste un mijloc de calire extraordinar. in acest climat se pregatesc sportivii de performanta, persoanele care vor sa elimine rapid consecintele sedentarismului si sa-si recistige tonusul. Puteti beneficia de acest climat la cabanele din Muntii Fagaras Bucegi, Caraiman, Ceahlau, Piatra Mare. Oamenii de stiinta au descoperit ca, la inaltimi de peste 1.800 m, slabim foarte usor, iar organismul cunoaste procese de fortificare extrem de intense. Cura montana la altitudini de 1.800-2.400 m este indicata pentru persoanele care sufera de obezitate fara componenta endocrina, anemii primare, hipotiroidism. Dar e contraindicata celor bolnavi de orice boala cardiaca, reumatism, afectiuni neuropsihice si boli endocrine. Se consider c n-au ce cuta la o asemenea altitudine copiii de pn la 6 ani.

BIBLIOGRAFIE:1. Balint, Tatiana, Cristu, Alina-Mihaela, Educaie pentru sntate i prim ajutor curs studii de licen , Ed. Alma Mater, Bacu, 20132. http://practicsanatate.revistaioana.ro/terapia-muntelui.html3. http://www.revistamagazin.ro/content/view/1040/31/4. http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/9863/aerul-de-munte-beneficiile-curei-cu-oxigen-montan/#5. https://sites.google.com/site/elixirultineretii/terapii/muntele