Robert D. Kaplan este autorur a 16 cirfi de poritica externd sicilitorii, traduse in numeroase limbi, printre care: In Europe,sshadow: Two Coldwars and aThirty-yearlourney Through Romaniaand Beyond (201.G), The Revengi of Geography: What the MapTells us About coming Conflicts ind the Battle'Agarnst Fate (201,8;trad. rom. Rdzbunareageografiei, Editura Litera, 2OI4), Morsoon,The Indian ocean and the Future of American power(2010), warriorPolitics: Why Leadership Demands a pagan Ethos (2002) si Balkan!h3sts.: A.Journey through History [f ggS). in ZOttl po-uiynPolicy l-a desemnat printre ,,primii 100 de ganditori ai lumii...Este editor al publicalieirheAtlantic,in care articolele sare apar!e trei decenii, si senior feilow in cadrul centrului pentru o Nouisecuritate Americani din washington. A fost anarist g"opotiri.principal la stratfor, iar din 2009 pane in 201,J,,a fost membru alcomitetului de politici de Aparare condus d.e secretarul americanal Apiririi, Robert Gates. Din 2006 pani in 2008, a fost visitingprofessor de securitate nafionare al-promofiei 1960 din cadrulAcademiei Navale a Statelor Unite, Annapolis.

www. RobertDKaplan.com

BUTOIULOU PULBERE

AL ASIEI

ROBERT D. KAPLAN

Marea Chinei de Sudsi sftrsitul stabilitatii in Pacilic

{&tt

Asia,s CauldronThe South China Sea and the End of a Stable pacific

Robert D. Kaplan

^ Copyright @201,4 RobertD. Kaplan

Copyright hargi @ 2}I4David Lindroth Inc.Capitolul 6, ,,povaracoloniali a Americii,.,

confine texte dintr_o carte a aceluiagi autoaImperial Grunts (Random House, New yorf" ZObO.

wEditura Litera

!.P_._53; C.p.2I2, sector 4, Bucuresti, RomAniatel.: 021 319 63 90; 03L 42s rc rc;0i'si-ia8'ilZ

e-mail: comen zi@Iiter a.r o

Butoiul cu pulbere aI AsieiMarea Chinei de Sud gi sfdrEitul stabilitdgii tn pacific

Robert D. Kaplan

Copyright @ 2016,201,T Gnry Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba englezd:Mihnea Gafiga -

Editor; Vidragcu gi fiiiRedactori: Mariana petcu, Mihaela Morosanu

Copertd: Flori ZahiuTehnoredactare si prepress: Bogdan Mitea

Descrierea CIp a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiKAPLAN, D. ROBERTButoiul cu pulbere al Asiei. Marea Chinei de Sud9i sfArgirr]l stabilitafii i" p".inV nol-";D ilpffitrad.: Mihnea Gafi;aj - Bucuregti: Litera,201,TrsBN 978-606 _33_2028-6

I. Gafiga, Mihnea (trad.)II. Robert D. Kaplan821.111-31=135.L

Ne putefi

Cupnms

Itrologl{rrinele Champei

Capitolul 1

I)ilcma umaniste

L)apitolul2Mirrca Caraibilor a Chinei ..................54

(l;rpitolul3Soarta Vietnamului .................

C:rpitolul4I In concert de civilizatiil ....................... 101

t2.6

Capitolul6l)ovara coloniald a Americii .............. 156

Capitolul T

llcrlinul Asiei ......... ........ 183

Capitolul S

Strrea naturale ...,....,...,..2I3

EpilogMahalalele din Borneo .....................237

Multumiri 245

247Referinqe bibliografice ......................

t1

zt

77

Capitolul5Iltrnul autocrat .........

lndice de nume .............261

(.nprroluL

l)ll,rua UMANISTA

liurolra este un peisaj terestru prin excelenfi, Asia de Est, unpr,iri,rj marin. Aici rezidi o diferenli cruciali intre secolele XXy XXl. Cele mai contestate regiuni ale globului, in secolul trecut,,ir. ,rll;ru pe uscat, in Europa, mai cu seami in acea zoni plati care

l,trr',r ca frontierele estici gi vestici ale Germaniei sd fie unele.u liliciale si, deci, expuse deplasirilor de armate inainte gi inapoi.ll,rr, incepAnd cu faza ultime a Rdzboiului Rece, axa demograficd,r,r onornici gi militari a PimAntului s-a mutat, intr-o mdsuri cal-

, rrl.rlrila, citre celdlalt capit al Eurasiei, unde spaliile care despartgrr irrcipalele nuclee de populalie sunt preponderent maritime.I'rirr rnaritim, inleleg spaliul naval, aerian gi cosmic, deoarece,

rrrr,r <le la aparilia portavioanelor, in prima jumitate a secolu-lrri XX, formaliunile de lupti navale si aeriene au devenit din ce

rrr r c rnai mult de nedespirfit, spaliul cosmic venind, in prezent,:;,i sc adauge combinafiei, datoriti sprijinului navigalional 9i de

,rllt' naturi furnizat vapoarelor gi avioanelor de citre sateligi'l)r, ;rceea, naval a devenit un termen-valizi pentru mai multe di-rrrcrrsiuni ale activitilii militare. $i, cu siguranld, naval este 9i ter-rn,'rrrrl operativ. Datoriti felului in care geografi.a scoate la lumini:,;i l\xeazd, prioritifile, contururile fizice ale Asiei de Est pledeazi

lrcrrtru un secol naval, posibilitatea indepirtati a unui razboitcrcstru in peninsula Coreea rimAnAnd o exceplie notabili.

Asia de Est e vasti, o intindere uriagi de teritorii care ajungp.ini in regiunile arctice 9i in cele antarctice - de la insulelel(rrr:ile spre nord pAnd la Noua Zeelanda spre sud - 9i se carac-

tt,rizeazi printr-o multitudine ferAmilati de linii de coastd 9i,rrhipelaguri, gi acestea despirlite de mdri gi distanle considera-lrite. Chiar gi avAnd in vedere modul in care tehnologia comprimd.rzi distanfele, prin rachete de croazierd gi avioane supersonice

21

RosnRr D. Kaprax

de lupti - acestea din urmi fiind lesne rearimentate in aer -, ficandca orice geografie sd pari inchisi si craustrofobd, marea tot acfio-neazd. ca o barieri care descurajeazd agresiunea, fie gi in mdsura incare uscatul nu reugeste. Marea, spre deosebire de urcat, creearafrontiere clar delimitate si, deci, aie capacitatea sa reduci stareade conflict. $i mai este, apoi, gi viteza d.e avut in vedere. Chiar sicele mai rapide nave de lupti se deplaseazi relativlent _ d";H:cu 35 de noduril -, reducAnd posibilitatea unor calcule gresite gid6ndu-le astfel diplomatiror mai multe ore ra dispozipell".a,r,,chiar zile, in care sd-si revizuiasci deciziire. Mai multdecit atat,flotele navale gi aeriene militare pur gi simplu nu ocupd teritoriur,afa cum procedeazd. armatele. Datoriti mirilor care inconl0araAsia de Est, secolul XXI are o sansi mai buni decit secorul XXsi evite marile conflagratii militare.

Desigur, Asia de Est a cunoscut mari conflagrafii miritare insecolul XX, pe care.prezenta mirilor nu le_a im"piedicat: Rarbo_iul Ruso-Japonez (1904-1,905); aproape o jumitate de secol derd,zboi civil in Ch'(inManciu,i"I.;.'1,1;JJ:".;HJi;i:ilfl?:1ffi il?3'r:?Mondial in regiunea pacificului, ."r.

" d".urs din ele; rurloi,rfCoreei (1950-195 3);rdzboaiele din Cambodgia gi L";;;."i" a"r,r'zboaie din Vietnam, in care au fost imphclgi ir^n uriigi

"_"ri_canii din anii 1950 pani ra mijlocul deceniului rgr0. Elementurcare unifici toate aceste conflicte este acera cd fiecare dirrtr" ete

"jucat un rol organic fie in formarea unui stat sau imperiu, fie, dim_potrivi, in procesul decoronizdrii. unele dintre "."r',"

conflict" aufost interne gi au impricat forte terestre atAt conventionale, cat-si neconventionale, forgele navare indeplinind misiuniextrem delimitate. Faptul ci mireata geografie a Asiei de Est

" pr"porrd"r"rrtmaritimi nu a influentat decat in micd misurd aceste rd"zboaiein esenti domestice. (Includ Coreea in aceasti categorie, pentruci rizboiul dintre Nord gi Sud a fost purtat in principal pe uscat

Ttt"-"." & *tsuri pentru viteza d.e deprasare a navelor, echivarentd cuparcurgerea unei mile marine (1 852 de metri) pe ori. in caz,tl de faga, iS aenoduri inseamnd circa 65 km pe or;i. (n.trad.)

22

Burotur, cu PULBERE er, Astpl

ryi ,r first unul hotiritor pentru forrnareacelor doui state separate,rhrpri indelungata ocupalie japonezd din anii 191-0-1945.) Dar,r( urn, vremea consolidirii nalionale de-a lungul si de-a latui Asieirk, list a rdmas in urmi. Cercurile militare din Asia de Est, mai,|,'11raba decAt si se concentreze inspre interior, cu armate slab

rhrl;rte din punct de vedere tehnologic, se concentreazi insprer,xlt'rior, cu flote navale gi aeriene de inaltd tehnologie. Totugi,.rfi,r cum voi demonstra, este pulin probabil si fie reeditate, ca

rrr ,rr;i de anverguri, conflictele navale din Rizboiul Ruso-Japonez:,ri rlirr al Doilea Rizboi Mondial - zona Pacificului.

ItAzboiul Ruso-Japonez gi teatrul din Pacific, in al Doileal{,tzboi Mondial, au fost, intr-o mdsurS. semnificativi, repercu-riiruri ale militarismului japonez, in fala ciruia marea nu oferear .tlrri;i de pulin protecfie; de fapt, mirile au fost esenliale pentrur,xprnsiunea unei naliuni insulare, ale cirei necesitSli in mate-r ic rte rezerve de petrol provenit de pe lirmuri indepirtate erau,lin ce in ce mai mari, pentru forgele ei armate, care se migcaurrclruneste in toate direcfiile. Dar China, care este acum puterearrrilitari in ascensiune din zona Pacifi,cului, demonstreazi multrrr.ripufina agresivitate, fagi de Japonia imperiali de dupi restau-r,r{ii'r Meijil: chiar daci forlele miiitare chineze (mai cu seami cele

rr,rvale) se extind, un fascism precum cel japonez aproape cert nur;t, intrevede la orizont in Regatul de Mijloc2. in ceea ce privegtet ornparatia intre China gi Germania imperiali dinainte de PrimulIt.tzboi Mondial, pe care mulli o fac, pe cind Germania era pre-

lrrrnderent o putere terestre, datd fiind geografia Europei, Chinav,r fi preponderent o putere navali, dati fiind geografia Asiei de

list. Aceastd. geografi,e, repet, este cea care va stimula dezvolta-rr,;r fortelor navale, care, desi o tendinfd ingrijoritoare in sine,t()t nu este la fel de ingrijoritoare cadezvoltarea forlelor terestrel,r inceputul secolului trecut, in Europa continentald.

I l)enumire dati recAgtigdrii, in 1868, de citre impdratul Meiji (1867-1912),

.r prrterii concrete imperiale in Japonia, dupi o lungd perioadi in care puterea a fostrlr,(inuti de goguni. (n.trad.)

" Denumire datd statului chinez, care traduce termenul Zhongguo, cel maiIr r,t vent folosit in documentele istorice chinezesti. (n.trad.)

23

RoeoRT D. KapuqN

- intr-adevir, puterea militard se mutd citre Asia, dar ceea ce

a fost mai rdu in secolul XX poate fi evitat, multumite, in gene_ral, ,,puterii opritoare " "p"i,.t,

dupi cum se exprima John J.Mearsheimer, speciarist in gtiinfe poritice al universiteiii ai'C.hicago' Apa, explici Mearsheimer,iste o piediciin ."r"" t"""-ziei, pentru ci, degi un stat igi poate construi o forti navald cucare si-gi transporte o armati peste mare, acelui stat ii va fi multmai dificil si-gi debarce armatl pe un tdrm ostil, dupd care s_ofaci sd avanseze in interiorur uscaturui, pentru a supune definitivo populafie adversi.

_ De exemplu, strAmtoarea Taiwan are o ligime d.e numai o sutdde mile marine, fiind una dintre cele mai inguste cii de navigafiedin Pacificul de Vest, dar este, chiar gi

"g",-d" aproape p"tru ori

mai lati decit Canarur Manecii, peste care avenit invazia forte-lor aliate in al Doilea Rizboi Mondial. china s-ar putea a.""iicapabili, peste un deceniu si ceva, si invingd Taiwanul intr_unrdzboi, cu toatd asistenta militard pe care statere unite o acorddacestuia. Dar ocuparea Taiwanului s-ar dovedi mult mai dificili,91"n, care este pufin probabil si fie incercati vreodatd. Nu lafel ar sta lucrurile daci Taiwanul n-ar fi o insuli a"rferqita a"continent printr-un curoar de api lat de o suti de mile marine.Aceeagi este situafia in cazul distantelor maritime dintre Japoniasi Coreea, dintre Coreea de Sud gi Cirina, dintre insulele i^pln"r"Ryukyu gi China, dintre insula chinezd.Hainan gi Vietnani gi

"g"mai departe. Cum rd,zboaie postcoloniale, de buni seami, nu semai intrevdd la orizont, China, oricAt de agresivi ar fi, nu esteJaponia imperiali, iar geografra maritimi a Asiei de Est susfinec,ompetitia navali, totodati militand impotriva unor debarcSride vehicule-amfibii in zone intens populate.

Cum ar urma si arate aceasti competifie pur navali? Ca sine dim seama, va trebui si. examini- !"ogr"fi" Asiei de Est maiindeaproape.

1 Mearsheimer, 200L, p. 1,L4

24

Burorur, cu PULBERE al Asret

Asia de Est poate fi impirlitd in doui zone mari: Asia deNorrl list, dominatd de peninsula Coreea, gi Asia de Sud-Est,rlrrrrrirrirti de Marea Chinei de Sud. Asia de Nord-Est pivoteaziIrr jrrrtrl Coreei de Nord, un stat izolat gi totalitar, care combinirr'rnunismul cu fascismul nalional. Un asemenea stat are per-rjlr.,( livc sumbre intr-o lume dominati de capitalismul excesiv sirlr r onrunicarea electronici. Daci ar surveni colapsul Coreei de

Norrl, fortele terestre chineze, americane si sud-coreene ar putear nrv('rl4e in jumitatea de nord a peninsulei, intr-o interventierrrrr,rnilara cum nu s-a mai vdzut, chiar dacd gi-ar smulge bucifiIrrlrr'y1i <le teritoriu pentru ele insele, in decursul acliunii de a-ill.rui l)c infometafi. Abordarile navale ar deveni secundare, inrrr,,rl rlar. in schimb, o eventuald reunificare a Coreei ar aducetnllr vnrtiile navale in prim-plan, Coreea Mare, China 9i Japoniay',lr;rrrtlrr-se intr-un echilibru fragil aga cum ar fi ele, despdrlite de

M,rr,,.r ,laponiei gi de mirile Galbeni 9i Bohai. Pe scurt, de vremer r, ('rrrcc'a de Nord inci mai existi, faza de rdzboi rece a istorieiAr;rr,i rlt' Nord-Est nu s-a sfArgit inci, motiv pentru care putereatr,rlr;lr.i va mai domina multe vreme titlurile ziarelor din zoni,tr r.u r r t(. sa ajungd si le domine puterea navald.

l'r irr comparafie, Asia de Sud-Est e deja cufundati addnc intr-ol.r;1,i lri()st-rezboirece a istoriei. De aceea si este, intr-o asemeneanr,rr;rrr.l, o fazd critici. Vietnamul domini lirmul vestic al M;rii( 'lrn rr.i de Sud. Odinioari simbolul extern prin excelenli al tumul-lrrlrri irrlcrn american, Vietnamul a fost - cel pufin pini in ultimii.rrr o fortd capitalisti in ciutarea unor legituri militare mai,it r.r nrj(. cu Statele Unite, pentru a line la respect China. Consoli-r l.r I ,r r ir s tat dinastic de citre Mao Zedong, dupi decenii intregi de

Ir.r,r;, si transformati in cea mai dinamicd economie a lumii prinlrl',,r,rlizarile lui Deng Xiaoping, acum China se revarsi in afari.,

;,r rrr le rrtele ei navale, citre Primul Lanf de Insule din Pacificul de

V,,:;t Mai este, apoi, Ei monstrul demografic musulman al Indone-.'rr.i, r,rrc, dupd ce a suportat interminabile decenii de guvernare,rrrtor ilar:a atAt de dreapta, cAt 9i de stAnga, in timpul RizboiuluiItr,r r', s ar putea transforma intr-o a doua ,,Indie", adici o demo-

' r,rt i(' viguroasd gi stabih, cu capacitatea de a-9i proiecta puterea

25

Roennr D. KaplaN

prin economia in continui crestere. intre timp, statur singaporesi Malaezia inainteazd din punct de vedere lconomic, uimandmodelul stat-metropoli gi stat comercial, prin diverse amestecuride democralie gi autoritarism. De aceea, imaginea compoziti estea unui ciorchine de state care, dupi ce au lesat tn urma aproapecu totul problemele de legitimare interna gi de structure statala,s-unt pregitite si-gi impingd drepturile teritoriale percepute pAnIdincolo de propriile firmuri. Aceasti presiune colectivi exercitatd.spre exterior se manifesti in ringur demografic al globului: aici,in Asia de Est, cu cele aproape sase sute de mirioanl de locuitoriai sii, China cu 1,3 miliarde converge cu subcontinentul Indian,care are 1,5 miliarde. Iar locur geografi,c de intalnire a tuturoracestor state este unul maritim, si anume Marea Chinei de sud.

Marea Chinei de Sud funcfioneazdprecum gdtlejul pacificu_lui de Vest gi al oceanului Indian - o mas; de lefut economic deconexiuni, unde se reunesc rutere maritime giobare. Aici se afliinima zonei de coastd. navigabire a Eurasiei, cu nod.uri in stram-torile Malacca, Sunda, Lombok gi Makassar. peste jumitate dintonajul flotei comerciale globale trece anual prin aceste puncte degatuire, precum si o treime din tot ce inseamni trafic maritimla nivel mondial.1 Petrolul transportat prin stramtoarea Malaccadin oceanul Indian, in directia asiei de Est, prin Marea Chinei deSud, e de trei ori mai mult, cantitativ, decat cel care trece prinCanalul de suez gi de cincisprezece ori mai mult decat cel caretranziteazd, canalul panama. in jur de doui treimi din aprovizio-nirile cu energie ale Coreei de sud, aproape 60% din apriviziond"-rile cu energie ale Japoniei gi raiwanului qi B0% din irnporturilede fifei ale Chinei trec prin Marea Chinei de Sud.2 Iar dac; prinGolful Persic nu se transportd decat energie, prin Marea Chineide S_ud-trec energie, produse finite gi materii prime.

Pe langi amplasarea ei centrali, Marea Chinei de sud a de-monstrat ci detine rezerve de petrol de gapte miliarde de barili

1 South China \ea...,2008; Kaplan, 2010 (a)2 Current Activities in GEF-1ND7-IM}-\EMSEA programme...; The south china

Sea: The First Testing Ground..., 201,0

26

Burorur, cu PULBERE,q.T Asru

irt, r,r;timativ, rezerve de gaze naturale de peste 25 de bilioane delrclri cubi. Dacd sunt corecte calculele chinezilor ci Marea Chi-rrr.r rlc Sud va putea furniza, in ultimi instanfi, 130 de miliarderl,. lr,rrili de lifei (existi anumite dubii foarte serioase in privinfar l r( )r (rsemenea estimiri), atunci Marea Chinei de Sud posedi mailrrrlt tifei decAt oricare alti zond a globului, cu exceptia Arabieili,rrrrlitt,. Unii observatori chinezi au numit Marea Chinei de Sud.,.r1 rloilca Golf Persic"1. Daci, intr-adevir, existi atAt de multlrrtrrrl in Marea Chinei de Sud, atunci China isi va fi rezolvatfi.eti l),rr 1i;rl ,,dilema legati de Malacca", gi anume dependenfa ei delnllr;l.r si vulnerabila strAmtoare Malacca, pentru o parte atAt

'lr. rrrrportante a energiei sale, pe care o primeste din Orientullr4rllor irr. Iar China National Offshore Oil Corporation fCorporafiall.r{rorr,rla pentru Tifeiul din Largul Mirii a Chinei] a investit.'t) rlr, rrriliarde de dolari in convingerea ci asemenea cantitilir lr. 1rr,l r ol exista cu adevirat in Marea Chinei de Sud.2 China cauti cu

'li',;',,r,rrc noi resurse de energie. Rezervele de petrol chinezegtin,' r r,lir .r la numai 1-,LTo dintotalul mondial, in timp ce China con-'rnf n,r l)('ste 1,07o din produclia mondiali de lifei si peste 20% dint,'t,rlrrl crrcrgiei consumate pe planeti.3

|.'Jrr rrumai amplasarea ei si rezervele de energie promit sa-i.lt | il|ltl

, i ',t rlt:I r rlrr rit' Marii Chinei de Sud o importanli geostrategici esenfiali,

rr rlr:;prrtele teritoriale purtate in jurul acestor ape, unde se afld

1,r...t1rlotri sute de insulile, stAnci Ei recife de corali, dintre carerrnrr,u vrco patruzeci se afli in permanentd deasupra niveluluirrr,ilr 'lirlusi, aceste firAme de uscat miturate de taifunuri suntr,.f l, rf (

'.il;(', in principal datoriti lileiului si gazelor naturale care,, .r llu l ca afla in apropierea lor, in straturile de roci amestecate

' I r:; lilA si Snyder, 1996; South China Sea (The): The First Testing Ground...,

'rr I I I li,.:1,,r'v('le de tiqei din arhipelagui Spratly ar putea fi supraestimate, gazele,r rt,l.r1,. lrirrrll-ridrocarburile mai abundente. Vezi gi Bateman si Emmers (editori),'ni lr l, l/; llakersiWiencek,2002,p.6.

lrrtr o tliscutie cu contraamiralul (in retragere) Michael A. McDevitt,lr ,, , 'rrlr,rinti desfdgurati la Centrul pentru o Noui Securitate Americani,\! r ,lrirrl,lurt, D.C.,29 septembrie 2011

',t,ttt::t it trl Review of World Energy,201,L;Higgins,201L

)7

Roeenr D. KapuN

gi neregulate subacvatice. Bruneiul ridici pretenlii asupra recifu-lui sudic din insulele spratly. Maiaezia revendici trei insule dinacelagi arhipelag. Filipinele revendici opt insule Spratly gi por_tiuni semnificative din insiqi Marea chinei de sui. vietnamul,Taiwanul gi China revendici, fiecare, cAte o importanti parte dinMarea chinei de sud gi grupurire de insure spratly gi paracer inintregime. La mijlocul anului 20i,0, s-a iscat o adevirati valvicSnd s-a spus despre China c-ar fi,numit ,,de interes major..pen_tru ea insdqi Marea Chinei de sud. s-a dovedit ca oficialii chinezin-au afirmat niciodati asa ceva - n-a contat. Hirfile chinezegtiasta demonstreazd.. Beijingur pretinde cd-i apartine ceea ce nu-meste ,,limita istorici", si anume grosul intregii Miri a chinei desud, intr-o uriagi bucla - porecliu ,,rimba vacii" - care includeaceste grupuri de insule, de ra insura chinezeasci Hainan, ra circaL 200 de mile marine spre sud, pind aproape de Singapore giMalaezia. Rezultatul este ci toate statele aJestea litolie suntmai mult sau mai pufin grupate impotriva Chinei si dependente,in privinta diplomafiei si a sprijinului militar, de sta;le unite.Vietnamul si Malaezia, de exemplu, cauti si imparti tot ce in_seamni fundul mirii si resursere subterane din partea sudici aMirii Chinei de sud intre Asia de sud-Est continentald gi parteamalaeziani a insulei Borneo: acest lucru a generat o replici diplo-matici furioasd din partea chinei.l Asemenea revendiciri conflic-trrale sunt susceptibile de a se acutiza,in misura in care consumulde energie din lirile asiatice in curs de dezvoltare este agteptat sis-e dubleze pani in anul2030, chinei insegi revenindu-ilrr-et"t"din aceastd crestere.2

,,Paradoxal, daci epoca postmoderni e dominati de globali_zaye - afirma expertul naval britan ic Geoffrey Till _, atunJ tot cesprijini" globalizarea, cum ar fi rutele comeiciale si rezervele deqnergie, devine sfagiat de rivalitili. si, cand vine vorba despre celedintai, rutele comerciale, 90% din toate mirfurile transport"tu d"pe un continent pe altul cdlitoresc pe mare. Aceasti pi"o.,rp"r"

1 Ungerer, Storey qi Bateman, 20102 South China Sea: Country Analysis Briefs

28

Burorul cu puLBERE ar, Asrpl

rrr.rrit:imi crescAndi, care este un produs aI globalizdrii, survineIrrlr un moment in care o multitudine de state relativ noi gilrrrk'pendente din Asia de Sud-Est, care abia de pulin timp au laIrrrk,rnini toate cele necesare pentru a-si incorda mugchii pe mare,.rr inceput sd emiti pretenlii teritoriale unele impotriva altora,prolrlcmi care nu exista pe vremea Imperiului Britanic, datoritirirrprcmatiei globale a Coroanei gi accentului pus de britanici per o1111'1fs| Iiber gi pe libertatea de a naviga.l Aceasti incordare.r rrrtrschilor ia forma unor infruntiri pe mare, devenite deja,,rll rutind", intre nave de rdzboi ale diferitelor nafiuni, ceear r.o'('erZd un risc embrionic de conflict armat.2

tJn oficial de rang inalt al unui stat de coasti de la Mareat'lrirrt'i de Sud mi-a spus de-a dreptul, fere menajamente, intr-orlr;r rrtie neoficiald pe care am purtat-o cu el in 207L:,,Chineziinrr of cri niciodati justificdri pentru pretenliile cu care vin. Au orrrr,rrt;rlitate ca de Regat de Mijloc qi nici nu vor s-audi ci aseme-t rr.,r r lrestiuni ar putea fi. rezolvate la tribunal. China - dezviluiart.rpcctivul - nu ne recunoaste dreptul de a avea propriul nos-lrrr platou continental. Dar noi n-o si ne lisim tratafi precum'l'ilrltul sau Xinjiangul". Acelagi oficial mai spunea despre Chinar,t :rr' poarti la fel de dur cu o lari ca Filipinele cum se poarti cuVl,lrramul, fiindci acesta din urmi este angrenat, din punct der,,',lr,rc istoric gigeografic, intr-o competilie acerbi cu China, per.trrtl l,'ilipinele nu sunt altceva decAt un stat slab, care poate fiirrlirrridat. ,,Pur gi simplu, sunt prea multi cei care vin cu preten-{ir rrr legdturd cu apele din Marea Chinei de Sud. Complexitatear rv,rlitatilor pilegte in fafa unei solulii globale, drept care Chinarrrr f .rce nimic altceva decit si astepte si devini Ei mai puternici.l)irr lxrnct de vedere economic, toate aceste liri vor ajunge si fierlrrrrrinat€ de China" - sublinia oficialul respectiv -, cu excep-qr,r, lrineinteles, a cazului in care insigi economia chinezi ar da

1ir r,i;. Odati ce se va incheia constructia bazei subterane chineze

<icoffrey Till gi J.N. Mak, articole in Bateman gi Emmers (editori), 2009,Itl 39, 117-118; Kaplan, 2010 (b),p.7lla l<er si Wiencek, 2002, p. 7

1c.l

Roeanr D. K,qpuqx

desubmarine de pe insula Hainan, ,,China va fi mai capabili si_giindepiineasci scopurile". pane atunci, mai multe nave militareamericane patruleazi in zond.,,,asa ci disputele se internationali-zeazd". Fiindcd nu existi o solutie politic; sau juridici, ,,suportimstatu-quotrl". ,,$i dace, la un moment dat, nu va mai functiona,care este Planul B in relafiile cu china?", l-am intrebat. ,,planul Beste Comandamentul din pacific al Marinei Militare americane.Dar noi ne vom pdstra neutralitatea in orice disputa dintre sta-tele unite si China". Dupi care, pentru a fi sigur cd i-am intelesmesajul, oficialul respectiv mi-a spus: ,,Avem nevoie de o prezentdmilitari americani, pentru a contracara China, dar n., voin afirmacu voce tare acest lucru". Eventuala retragere fie gi a unui singurportavion american, cu grupul sdu de lupti, din pacificul de Vestar fi de naturi si ,,schimbe jocul".

Deocamdati, Marea Chinei de sud a devenit o zoni de inar-mare, chiar daci disputele in privinfa reciferor sunt aproape in-cheiate. Douisprezece elemente geografice au fost .onfir."t" d"China, unul de Taiwan, 2r de vieinam, cinci de Maraeziasi nouide Filipine. Cu alte cuvinte, realitatea s-a creat deja, direci pe te-ren. Poate ci se mai pot face incd unele aranjamente de impirtirea rezervelor de lifei gi gaze naturare. Dar gi aici, nu e limpeie la ceinfelegeri ar putea sa ajungi, de exemplu, liri cu preten;ii conten_cioase dublate de relafii diplomatice deosebit de tensionate, cumsunt Vietnamul si China.

si luim insulele spratly, care detin rezerve semnificative de,tifei 9i gaze naturale si care sunt revendicate pe de_a intregulde China,- Taiwan si vietnam si partial de Malaezia, Filipine siBrunei. China si-a construit heliporturi din beton si stiucturimilitare pe gapte recife gi atoluri. pe reciful Mischief isau Meiji),ocupat de China chiar sub nasul marinei militare filipineze in anii1990, chinezii au construit o clidire cu trei niveluri

-si cinci struc-

turi octogonale din beton, toate cu destinatie militari. pe recifulJohnson, tot chinezii au instalat o structuri dotatd cu mitralierede mare putere. Taiwanul a ocupat insula Itu Aba, pe care a con_struit zeci de cladiri de uz militar, protejate de sutl de soldati gide douizeci de tunuri de coasti. Vietnamur a ocupat 21 de insule,

30

Burorur, cu pULBERE ar Asrpr

lx.{ ,rrc a construit piste de aterizare,pontoane, cazdrmi, tancuri derilor ,lre si baterii de artilerie. Malaezia gi Filipinele, cum spuneam,.lr r irr<:i, respectiv noui situri pe care le-au ocupat cu detasamenterr,rv,rlr'.r Oricine face speculalii ci, in condiliile globalizirii, fron-llnr,lc teritoriale si luptele pentru teritoriu gi-au pierdut rostul,n lrt'bui si priveascd situalia din Marea Chinei de Sud.

l\rzitia Chinei fafi de Marea Chinei de Sud e similara cupozi-ti.r lx' care America se situa fala de Marea Caraibilor in secolul XIX1i l.r rrrceputul secolului XX. Statele Unite recunogteau prezenfa gi

lrrr,lr,rrtiile puterilor europene in Caraibe, dar tot insistau sd,l,rninc regiunea. Rizboiul Hispano-American din anul 1898,plr l,rl pentru Cuba in primul r6.nd, precum si construirea Cana-lrrlrri l)anama intre anii 1904 Ei 7914 au fost semnalele ridiciriiiit,rlr,lor Unite la rangul de putere mondiali. Aceasti evolutie arrnrr,rl fird si fie cAtugi de pulin o coincidenld - definitiviriiI r

' rr rt icrclor americane, ultima batalie importantd din rizboaiele

r rr rrrrlicnii fiind purtati in 1890. Mai mult decAt atAt, faptul de,r ,lr,tirrc controlul asupra bazinului largit al Mirii Caraibilor le-a

',rnlr.rit Statelor Unite statutul dominant asupra emisferei delr,,,t , r (,ca ce, pe cale de consecinfi, le-a ingdduit si influenteze

'., lrrlilrrul de putere din cea de est. Poate ci la fel se va intAmplarl r rr ('lrina in secolul XXI.

l'r irr intermediul celor 1 500 de rachete balistice cu razd.,,, url,r rlc actiune, pe care le are indreptate asupra Taiwanului, gi,rl ,,.lrrr ?70 de zboruri comerciale pe siptamAni, pe care le intre-yr nl{lc catre Taiwan, China va putea sa prindi ca intr-un lasou,.rrr,,,r.rrrilatea taiwanezS., fdrd si trebuiasci si supuni insulalrr rrrtr o invazie navali. Asa cum s-a intAmplat cu definitivarealr, 'nl icrc'lor americane, capturarea efectivd a Taiwanului de citret lrrr,r, intr-un viitor apropiat, le va permite strategilor navali chi-irr'.'r r;,r si concentreze,itt cele din urmi, energiile asupra Miriir'lrrrr,,i rle Sud in ansamblu, ca o antecameri a Oceanului indian,rur,l,, ('lrina isi doreste in egali misuri o prezenti navald, pen-Ir rr ,r r,ri proteja sursele de energie din Orientul Mijlociu. Daci s-ar

Il,rr rl.roi, 2010

31