rezumatul tezei de doctorat - unap _teza_octombrie_2018/rezumat teza... · o travers ăm cuprinde,...
TRANSCRIPT
NESECRET Exemplar nr.
MINISTERUL AP ĂRĂRII NA ŢIONALE UNIVERSITATEA NA ŢIONAL Ă DE APĂRARE”CAROL I”
Dragoș – Adrian BANTA Ș
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONTRIBUȚII ALE BUNEI GUVERNĂRI LA NIVEL NA ȚIONAL PENTRU CONSOLIDAREA SECURITĂȚII ÎN SPAȚIUL
EUROATLANTIC
Conducător de doctorat: Col (r) prof.univ.dr. Constantin IORDACHE
- Bucureşti, 2018 –
NECLASIFICAT
3 din 48
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE ............................................................................................... 5
CAPITOLUL 1 SECURITATEA NA ȚIONAL Ă, EUROPEANĂ ȘI EUROATLANTIC Ă. EVOLUȚII ISTORICE ȘI TENDIN ȚE ................. 19 1.1. ABORDĂRI DOCTRINARE ALE CONCEPTULUI
DE SECURITATE ...................................................................................... 19 1.2. DIMENSIUNILE SECURIT ĂȚII ............................................................. 36
1.2.1. DIMENSIUNEA MILITARĂ A SECURITĂȚII .............................. 40 1.2.2. DIMENSIUNEA POLITICĂ A SECURITĂŢII................................ 48 1.2.3. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A SECURITĂȚII .......................... 52 1.2.4. DIMENSIUNEA SOCIETALĂ A SECURITĂŢII ............................ 59 1.2.5. DIMENSIUNEA ECOLOGICĂ A SECURITĂŢII ........................... 66
1.3. SECURITATEA NAȚIONAL Ă ÎN CONTEXT EUROPEAN ȘI EUROATLANTIC ................................................................................ 70 1.3.1. SECURITATEA NAŢIONALĂ – DELIMITĂRI
CONCEPTUALE .............................................................................. 72 1.3.2. TRANSFORMĂRI ÎN PLANUL SECURITĂȚII
EUROPENE ..................................................................................... 78 1.3.3. VALENȚE NOI ALE SECURITĂȚII EUROATLANTICE ............. 89
1.4. RISCURI, PERICOLE ȘI AMENIN ȚĂRI CONTEMPORANE LA ADRESA SECURITĂȚII STATELOR ȘI A ORGANIZA ȚIILOR INTERNA ȚIONALE DIN SPA ȚIUL EUROATLANTIC ..................................................................................... 102 1.4.1. PERICOLUL REACTIVĂRII CONFLICTELOR
ÎNGHEȚATE DIN PROXIMITATEA NATO ȘI UE ...................... 103 1.4.1.1. CONFLICTUL DIN TRANSNISTRIA .................................. 112 1.4.1.2. CONFLICTUL DIN UCRAINA............................................ 120
1.4.2. AMENINȚĂRI TERORISTE LA ADRESA SECURITĂȚII STATELOR EUROATLANTICE.................................................... 123
1.4.3. EFECTELE ACTIVITĂȚII GRUPĂRILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ TRANSFRONTALIERĂ PENTRU SECURITATEA STATELOR DIN REGIUNEA EUROATLANTICĂ ...................... 135
1.4.4. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SECURITĂȚII STATELOR DIN SPAȚIUL EUROATLANTIC ........................................................................... 150
CAPITOLUL 2 BUNA GUVERNARE – ABORDĂRI CONCEPTUALE .............................. 153
NECLASIFICAT
4 din 48
2.1. IMPORTANȚA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE PENTRU DEZVOLTAREA STATELOR EUROPENE COLONIALE ............................................................................................. 156
2.2. ABORDĂRI PRIVIND BUNA GUVERNARE ȘI BUNA ADMINISTRA ȚIE LA NIVELUL STATELOR DIN SPA ȚIUL EUROATLANTIC ..................................................................................... 184
2.3. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND BUNA GUVERNARE LA NIVELUL ORGANIZA ȚIILOR INTERNA ȚIONALE DE SECURITATE ................................................ 213
2.4. PRINCIPALELE COORDONATE ALE UNUI STAT BINE GUVERNAT. CONTROLUL DEMOCRATIC ASUPRA SECTORULUI DE SECURITATE, COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI BUNA ADMINISTRA ȚIE ............................................. 219 2.4.1. CONTROLUL DEMOCRATIC ASUPRA SECTORULUI
DE SECURITATE ........................................................................... 220 2.4.2. COMBATEREA CORUPȚIEI ......................................................... 221 2.4.3. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND PROTECȚIA
INFRASTRUCTURII CRITICE, DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ , PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII PUBLICE ȘI PROTEJAREA MEDIULUI NATURAL ................... 236
CAPITOLUL 3 CORELAŢIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI CONSOLIDAREASECURIT ĂŢII LA NIVEL NA ŢIONAL, EUROPEAN ŞI EUROATLANTIC ............................................................... 251 3.1. CORELAȚIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI
SECURITATE. PRIVIRE SPECIAL Ă ASUPRA ROMÂNIEI. PRINCIPALELE REFORME POLITICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE EFECTUATE ÎN ROMÂNIA DUP Ă REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989 ................................................... 253
3.2. CONTRIBUȚII ALE BUNEI GUVERN ĂRI LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU CONSOLIDAREA SECURIT ĂȚII ÎN SPAȚIILE EUROPEAN ȘI EUROATLANTIC ...................................... 287
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ....................................................................... 311
LISTA ABREVIERILOR ............................................................................... 331
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. 337
LISTA ANEXELOR ........................................................................................ 353
NECLASIFICAT
5 din 48
INTRODUCERE
Ideea centrală a acestei lucrări a fost inspirată chiar de situația particulară
a statului ai cărui cetățeni suntem, în care am parcurs procesul de educație și
formare, în care ne desfășurăm activitatea profesională sau de cercetare și în
care, în general vorbind, existăm.
Această țară, România, și cetățenii care o locuiesc și o animă au parcurs și
parcurg, dintotdeauna, o istorie dificilă și zbuciumată care se materializează
inclusiv în contemporaneitate. Spunem acestea întrucât perioada istorică pe care
o traversăm cuprinde, între altele, sfârșitul regimului comunist, tranziția către o
societate democratică și o economie de piață, eforturile efectuate pentru
accederea la structurile europene și euroatlantice, dobândirea calității de
membru al lor și eforturile ulterioare pentru integrarea deplină.
Integrarea, de altfel, spre deosebire de dobândirea calității de membru,
care se realizează la capătul unui parcurs dificil, dar prin semnarea și ratificarea
unui document, ceea ce poate fi localizat precis în timp și spațiu, este un proces
continuu, fără limite temporale precise și dificil de caracterizat.
Toate etapele menționate, respectiv tranziția economică și politică,
eforturile pentru accederea în structurile europene și euro-atlantice și parcursul
ulterior al țării au generat și generează atât oportunități și satisfacții, cât și
dificultăți și frustrări. Astăzi, deși, în mod obiectiv, față de momentul de
referință al anului 1990, pot fi identificate progrese certe în majoritatea
aspectelor privind funcționarea societății românești, încă pot fi observate
numeroase deficiențe și o parte semnificativă a populației consideră că starea
actuală a României, în marea parte a domeniilor analizate, nu corespunde
așteptărilor lor.
În lumina celor afirmate mai sus, motivația alegerii temei noastre este
constituită de aspirația firească de a înțelege factorii care stau la baza
decalajului de dezvoltare (și, implicit, a nivelului securității individuale și
NECLASIFICAT
6 din 48
colective de care se bucură cetățenii și statul ca întreg) al României și cel al
statelor din vestul Europei și America de Nord, la care ne vom raporta în
lucrarea noastră; de dorința de a înțelege evoluția istorică recentă a rolului
României de consumator sau furnizor de securitate pentru regiunea euroatlantică
și, în final, de a afla un posibil răspuns la întrebarea referitoare la direcțiile
principale de acțiune care pot face din România un furnizor puternic de
securitate la nivel regional și pentru cetățenii săi.
În strânsă legătură cu aspectele anterior subliniate, noutatea temei este
conferită de dimensiunea relativ redusă a studiilor referitoare la buna guvernare,
cel puțin în spațiul științific autohton și, mai ales, a celor care își propun să
conexeze noțiunile de bună guvernare și securitate, analizând relația dintre
acestea. Abordarea unei astfel de teme, în peisajul universitar românesc este,
considerăm noi, de bun augur. Pe de o parte, în ceea ce privește o bună parte din
fundamentarea și dezvoltarea teoretică a cercetării noastre, literatura de
specialitate română și străină oferă o vastă și valoroasă resursă bibliografică.
Lucrările care se vor găsi în bibliografia cercetării noastre vor reflecta, în mare
măsură, această realitate. Pe de altă parte, însă, noțiunea de bună guvernare nu
beneficiază de o reflectare extinsă în literatura de specialitate autohtonă. Drept
urmare, această direcție de cercetare prezintă, pentru noi, numeroase
oportunități de valorificare. De asemenea, relația concretă dintre buna guvernare
și securitatea spațiilor european și euro-atlantic prezintă oportunități chiar mai
mari. Tocmai în valorificarea lor constă și oportunitatea lucrării noastre. De
asemenea, sperăm noi, această lucrare poate deschide perspective suplimentare
de cercetare, rezultate, mai ales, din ultima parte a sa, întrucât cercetarea
evenimentelor recente din istoria României, din perspectiva impactului lor
pentru securitatea României și a organizațiilor din care face parte, este, putem
spune astfel, la început, așadar orice contribuții suplimentare de valoare pot
aduce un beneficiu substanțial acestei nișe a științelor securității.
NECLASIFICAT
7 din 48
Actualitatea temei alese este conferită de racordarea ei la tendința
remarcată în literatura străină de analizare a factorilor care au contribuit și
contribuie la dezvoltarea, succesul sau insuccesul statelor și de dezvoltarea unui
curent de cercetare în spațiul autohton, referitor la impactul calității guvernării
asupra parcursului societății românești. Practic, considerăm că perioada de timp
scursă de la Revoluția din Decembrie 1989, aderarea la principalele organizații
politice și de securitate euroatlantice și conectarea la fluxurile mondiale de
cunoaștere ne permite să evaluăm o parte din consecințele evenimentelor
istorice recente din țara noastră, alături de impactul extern al acestora și să
efectuăm o serie de prognoze pentru viitor.
Oportunitatea cercetării temei alese se află în strânsă legătură cu
dezvoltarea studiilor privitoare la buna guvernare, în cadrul instituțiilor de
învățământ cu preocupări în domeniul științelor securității (spre exemplu, în
cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I“, disciplina Buna guvernare
a fost introdusă în planurile de învățământ pentru anul universitar 2018-2019) și
cu eforturile comunității academice din România, din domeniul științelor
securității și nu numai, de a dezvolta (în special prin programe de studii de
licență, masterat și doctorat, conferințe de specialitate, publicarea de lucrări și
nu numai) o cultură de securitate solidă și adecvată unei societăți căreia i-a sosit
timpul să-și asume rolul de furnizor de securitate specific unui membru al
NATO și UE.
În acest context, considerăm că demersul nostru de a cerceta conexiunea
dintre buna guvernare și securitate nu este lipsit de interes, el abordând o nișă
care până în momentul de față nu a fost puternic exploatată, de aici rezultând și
importanța sa.
Având în vedere specificul său, considerăm că tema noastră poate fi
plasată aromonios în contextul cercetărilor ştiinţifice în domeniul securității
naționale şi în context inter şi transdisciplinar. Pe parcursul lucrării noastre,
vom încerca să asigurăm o abordare pe cât posibil interdisciplinară, însă ne vom
NECLASIFICAT
8 din 48
axa, dată fiind, de altfel, și pregătirea noastră principală, pe aspectele juridice
ale domeniului abordat, completându-le cu noțiuni din sfera istoriei, a relațiilor
internaționale și a altor discipline relevante. Considerăm important de precizat și
că, pentru a evita formulările uneori vagi și cu caracter politic din multe
documente contemporane, emanând de la organizații guvernamentale sau
neguvernamentale cu preocupări în domeniu, preferăm o abordare istorică, care
să sublinieze ceea ce a însemnat bună sau rea guvernare de-a lungul timpului, în
cazul celor mai relevante societăți umane.
Ipoteza de cercetare principală a lucrării noastre este existența unei relații
directe între calitatea guvernării și nivelul de securitate al unui stat. Mai exact,
credem noi, o bună guvernare, la nivel național, contribuie la progresul statului
spre asigurarea securității sale și a cetățenilor săi și obiectivul principal este
acela de a afla dacă existența unei astfel de relații se verifică sau nu.
Pornind de la aceasta vom încerca, pe parcursul lucrării noastre, să
identificăm contribuțiile principale ale bunei guvernări la nivel național pentru
securitatea spațiilor și organizațiilor din care statele fac parte (în cazul nostru,
vom restrânge cercetarea la spațiile european și euroatlantic), întrucât
considerăm că, într-o lume globalizată, cu un nivel ridicat de interdependență
între actorii internaționali, deficiențele în securitatea unui actor pot avea
impact asupra celorlalți și, invers, atingerea stării de securitate de către un
actor poate influența, în mod pozitiv, securitatea celorlalți. Cu alte cuvinte,
credem noi, statele pot deveni furnizori de securitate sau exportatori de
tensiune, de insecuritate, și, pe parcursul lucrării noastre, vom explica
principalele moduri în care se realizează acest lucru, ceea ce reprezintă un alt
obiectiv al cercetării noastre.
În ceea ce privește direcțiile de cercetare științifică, prima dintre ele a
vizat problematica securității naționale, europene și euroatlantice, în prezent și
în perspectivă. În cadrul acesteia am prezentat o serie de abordări doctrinare ale
conceptului de securitate, apoi am prezentat problema securității în context
NECLASIFICAT
9 din 48
european și euroatlantic, încercând să prezentăm conceptele menționate și să
efectuăm o diferențiere între ele. În continuare, ne-am referit la o serie de riscuri
și amenințări provocate de conflictele regionale la adresa securității europene și
euroatlantice, precum și la amplificarea pericolului prezentat de actele de
terorism și de proliferarea rețelelor de criminalitate organizată transfrontalieră
pentru securitatea statelor din spațiile analizate sau la efectele schimbărilor
climatice asupra securității ecologice regionale.
În cadrul celei de-a doua direcții de cercetare, axată pe studiul bunei
guvernări , am abordat aspecte legate de definirea și prezentarea statului și a
sistemului politic, definirea și explicarea conceptului de bună guvernare,
prezentarea principiilor bunei guvernări, precum și explicarea politicilor și
strategiilor naționale pentru o guvernare eficientă, în scopul realizării
obiectivelor de securitate, în concordanță cu parametrii bunei guvernări la
nivelul U.E. De asemenea, în cadrul acestei direcții de cercetare am abordat și
chestiuni legate de vulnerabilități asociate cu guvernarea ineficientă.
În continuare, cea de-a treia și ultima direcție de cercetare s-a preocupat
de aspecte legate de corelația dintre buna guvernare și realizarea securității la
nivel național, european și euroatlantic. În cadrul ei ne-am axat pe prezentarea
relației concrete dintre buna guvernare și securitatea națională, influența bunei
guvernări naționale asupra securității europene și efectele bunei guvernări
asupra securității în spațiul euroatlantic.
Din cele expuse mai sus decurge, de asemenea, și alegerea principalei
metode de cercetare utilizate, și ne referim aici la cercetarea bibliografică. Am
optat pentru metoda specificată întrucât, date fiind specificul temei și limit ările
menționate, prezintă cel mai ridicat grad de adecvare la cercetarea propusă. În
efectuarea demersului nostru am încercat, ori de câte ori este posibil, să
acordăm preferință surselor primare și, în măsura în care nu ne-au fost
accesibile, celor secundare. De asemenea, pentru completarea lor și pentru
NECLASIFICAT
10 din 48
înțelegerea aprofundată a acestora, am beneficia de ajutorul oferit de doctrina de
specialitate.
Ne-am așteptat ca, la sfârșitul cercetării noastre, să constatăm că, între
securitatea statelor și cea a complexelor din care fac parte există o relație
simbiotică, fiecare influențându-le pe celelalte. În ce mod se realizează acest
lucru am fost în măsură să explicăm pe parcursul cercetării.
Totuși, având în vedere referirile consistente la noțiunea de bună
guvernare, o abordare completă a impactului acesteia ar fi necesitat efectuarea
unor cercetări sociologice aprofundate, de teren. În ceea ce ne privește, neavând
la dispoziție resursele necesare unor astfel de cercetări, ne-am limitat la
studierea aspectelor teoretice ale temei noastre și am recurs, acolo unde a fost
posibil, la cercetări deja efectuate. De asemenea, având în vedere apropierea în
timp a unor evenimente la care am făcut referire în studiul nostru, detaliile și
consecințele lor este posibil să nu fie, încă, pe deplin elucidate. Am considerat
cele menționate atât drept limite ale cercetării , cât și drept posibilități de
dezvoltare a acesteia, în viitor.
De asemenea, un alt aspect pe care îl considerăm o limită a cercetării
noastre este reprezentat de limitele de spațiu și de cerințe de formă ale acestui
demers, care nu permit abordarea pe larg a variatelor aspecte care țin de tema
noastră, o temă foarte vastă, de altfel. Considerăm, din motivul de față, că se
impune realizarea, în cel mai scurt timp posibil, a unei versiuni adăugite ale
acestei lucrări, eliberate de constrângerile menționate.
În ceea ce privește indicatorii utilizați, aceștia sunt explicați, pe larg, în
Capitolul final al lucrării noastre, dar îi vom enumera, pe scurt și aici. Astfel,
pentru calitatea guvernării, am optat pentru preluarea indicatorilor utilizați de
Banca Mondială, în cadrul proiectului Worldwide Governance Indicators
(Indicatori Mondiali ai Guvernării, în traducere proprie). În ceea ce privește
dimensiunea militară a securității, în acest sens avem la dispoziție datele privind
puterea militară a statelor, prezentate de site-ul www.globalfirepower.com.
NECLASIFICAT
11 din 48
Pentru dimensiunea politică a securității am utilizat valorile prezentate de site-ul
www.theglobaleconomy.com, (care, la elaborarea propriului index al stabilității
politice a statelor, utilizează valori ale altor indici, extrași din surse multiple,
precum Economist Intelligence Unit, World Economic Forum sau Politcal Risk
Services).În ceea ce privește următoarea dimensiune a securității, cea
economică, pe aceasta o vom analiza utilizând drept indicator Indicele
Dezvoltării Umane. În final, pentru dimensiunea ecologică a securității, am
optat pentru utilizarea instrumentului Earth Security Index (ESI). Datele
rezultate din acestea le-am coroborat cu cele din raportul Global Peace Index
aferent anului 2017.
NECLASIFICAT
12 din 48
CAPITOLUL I
SECURITATEA NAȚIONAL Ă, EUROPEANĂ
ȘI EUROATLANTIC Ă. EVOLUȚII ISTORICE ȘI TENDIN ȚE
După cum am precizat mai sus, în Capitolul I al lucrării noastre ne-am
propus să abordăm diferite aspecte cu privire la securitate, în ansamblul ei,
precum și la noțiunile de securitate şi apărare naţională sau securitate şi apărare
colectivă, atât din punct de vedere conceptual, cât şi din cel al modului de
transpunere în realitate. Ne-am propus să identificăm și riscurile, ameninţările şi
vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi colective, întrucât lor trebuie să
le ofere statele și organizațiile pe care acestea le creează un răspuns, pentru a
putea spera să atingă starea de securitate. La combaterea lor, credem noi,
servește buna guvernare, la nivel național, și starea de securitate, rezultată din
combaterea lor, este exportată de către state la nivelul construcțiilor și
arealurilor din care fac parte.
Înainte de a proceda, însă, la a analiza corelația menționată, a fost de
datoria noastră să prezentăm fundamentarea teoretică a demersului nostru, care
constă în prezentarea principalelor concepte utilizate, cu respectarea limitelor
spațiale firești ale unei astfel de expuneri. În consecință, prima noțiune al cărei
conținut l-am explicat în Capitolul I, este cea de securitate, întrucât aceasta
poate fi considerată un element central al lucrării noastre, la care ne-am raportat
raporta în repetate rânduri, pe parcursul capitolelor și secțiunilor acesteia.
În concluzia acestui demers, fără a încerca să oferim o definiție proprie a
securității, întrucât am operat cu mare parte din accepțiunile prezentate în
Capitolul I pe parcursul lucrării, putem spune că securitatea reprezintă, într-o
abordare simplistă, lipsa relativă a războiului ori capacitatea de a face față unei
agresiuni, fie ea externă, internă sau mixtă. Dezvoltând, am ajuns la concluzia
că putem înțelege securitatea și drept capacitatea unei națiuni de a-și promova
interesele, însă, în acest caz, am avea de înfruntat dificultatea definirii noțiunii
NECLASIFICAT
13 din 48
de interes național, care pune aceleași probleme ca cea de securitate. Din punct
de vedere economic și social, securitatea poate fi capacitatea de asigurare a
bunăstării viitoare sau salvgardarea stilului de viață acceptabil al cetățenilor,
însă, căutând a identifica un numitor comun al definițiilor identificate, este
vorba despre capacitatea unui actor de a gestiona amenințările existente în așa
fel încât să nu fie nevoie să-și sacrifice valori importante pentru ele, inclusiv
identitatea, cultura, religia și alte trăsături definitorii, în condițiile schimbărilor
inevitabile survenite în urma evoluției condițiilor istorice.
Am mai identificat faptul că statele (actori de bază ai relațiilor
internaționale și subiecți primari ai dreptului internațional, constituind nivelul
fundamental de analiză din lucrarea noastră) și societățile din care acestea sunt
formate și a căror existență o sprijină și-au construit, de-a lungul timpului, un
sistem de valori. Desigur, aceste valori variază. Sub influența factorilor interni
și externi ele pot evolua în timp. Dar, în oricare moment al existentei societății
sau statelor, ele au un set de valori, la care reprezentanții acestora și majoritatea
corpului social aderă. În general, statele au tendința de a-și proteja valorile
fundamentale. Indiferent că acestea se manifestă sub forma intereselor
naționale, a obiectivelor de țară, a programelor de acțiune sau a normelor de
drept constituțional, administrativ, civil, penal (și contravențional, asimilat)
ș.a.m.d, ele există și societățile le consideră important de aparat. Desigur,
diferite părți din aceste societăți pot dori, cum am sugerat deja, schimbarea
acelor valori. Atâta timp cât nu reușesc sau ponderea lor este prea redusă, nu
sunt reprezentative pentru analiza noastră. Dacă reușesc, valorile lor devin
valorile statului. La adresa acestor valori, statele resimt existența unor
amenințări sau a unor riscuri de perturbare.
Din acest moment, se deschid două posibilități de analiză, una subiectivă
și una obiectivă. În cea subiectivă, percepția statelor asupra propriei securități
determină existența stării de securitate. Deci, în această accepțiune, securitatea
este convingerea statelor ca pot face față încercărilor de lezare a propriilor
NECLASIFICAT
14 din 48
valori. În cea obiectivă, securitatea desemnează însăși capacitatea statelor de a
combate riscurile sau amenințările la adresa valorilor la care am făcut referire.
Statele urmăresc securitatea, aceasta este o constantă, dar modul în care o
înțeleg poate fi diferit. Ele pot considera că se află în stare de securitate atunci
când interesele lor sunt realizate, indiferent cum sunt acestea definite. Sau pot
considera că au realizat dezideratul securității prin simplul fapt ca subzistă, că
nu dispar din sistem. Ori pot lega securitatea de prosperitatea economică, la fel
cum o pot conexa de anumite valori precum democrația. În orice caz, ele vor
urmări consolidarea propriei securități, deși înțelegerea acestei noțiuni poate să
difere substanțial de la un stat la altul și de la o epocă la alta.
Mai departe am prezentat cinci dimensiuni principale ale securității,
inspirate din scrierile autorului Barry Buzan și ale Școlii de la Copenhaga, ceea
ce ne-a servit pe întreg parcursul lucrării, întrucât acolo unde am utilizat
noțiunea de securitate am înțeles-o sub aspectul tuturor dimensiunilor
indentificate. Dimensiunile securității pe care le-am prezentat sunt cea militară,
politică, economică, societală și de mediu.
Am optat pentru viziunea Școlii de la Copenhaga și pentru că aceasta a
fost adoptată, în linii generale, și de către Alianța Nord-Atantică. Mai exact, cu
ocazia Summit-ului NATO de la Copenhaga, din 1991 a fost adoptat un nou
Concept Strategic al Alianței care menționa că a scăzut probabilitatea
materializării riscurilor la adresa securității alianței rezultate din agresiuni
(militare) împotriva teritoriului statelor membre (dar aceasta, deducem noi, nu
elimină dimensiunea militară a securității Alianței, ci doar reduce din
preponderența acesteia), în schimb se manifestă riscuri rezultate din dificultățile
politice, economice și sociale pe care le traversează anumite state (inclusiv
rivalități etnice și dispute teritoriale, ceea ce ne conduce mai degrabă la
dimensiunea societală a securității).1
1 *** The Alliance's New Strategic Concept agreed by the Heads of State and Government participating in the Meeting of the North Atlantic Council,www.nato.int, 26.08.2010, accesat 07.07.2018.
NECLASIFICAT
15 din 48
Ce le este, însă, aproape imposibil statelor, în condițiile unei lumi
globalizate, este să-și urmărească securitatea în mod autarhic. Aceasta în ciuda
faptului ca unii actori din sistem persista în a încerca asta. De altfel, și aceste
încercări nu sunt perfecte. De aceea, ele caută să-și maximizeze securitatea
cooperând. în regiunile europeană și euroatlantică, statele au alcătuit un sistem
complex de consolidare a securității, compus din cel puțin cinci construcții
principale și o varietate de organizații regionale.
Cea mai vasta organizație constituită în acest scop este ONU. Înființată la
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este organizația care oferă cadrul
general în care se desfășoară relațiile internaționale în ziua de astăzi, și cuprinde
totalitatea statelor lumii. Carta ONU autorizează, însă, și înfiin țarea de
organizații regionale, pentru aducerea la îndeplinire a scopurilor ei.
Una dintre cele mai vaste, din spațiile analizate, este OSCE. Deși
eficiența ei este subminată de regula unanimității, OSCE are meritul de a oferi
un cadru general de cooperare în care se pot reuni toate statele din regiune, de la
Vancouver la Vladivostok.
În continuare, cadrul juridic comun și drepturile ființelor umane
componente ale societăților statelor membre sunt aparate de către Consiliul
Europei. Practic, aderența la această organizație este premisă caracterizării unui
stat european drept democratic.
Mai departe, principalul responsabil de apărarea statelor din regiunile
analizate este NATO, cea mai puternică și durabilă construcție politico-militară
din istoria recentă. Membrii săi se angajează să contribuie la securitatea
fiecăruia dintre aceștia prin clauza de apărare colectivă de la articolul 5 din
Tratatul NATO, care stipulează ca un atac îndreptat împotriva unuia dintre
statele membre este considerat un atac împotriva tuturor.
Ultima dintre organizațiile analizate, in ordinea numărului de membri, dar
cea mai concretă în acțiuni este Uniunea Europeană. Aceasta, după ce a oferit
cadrul necesar instituirii unei piețe comune în care bunurile, persoanele,
NECLASIFICAT
16 din 48
serviciile, capitalurile și plățile circulă liber, a făcut, începând cu Tratatul de la
Maastricht, pasul spre oferirea unui caracter politic integrării, care o transformă
deja în organizație supranațională.
Practic, fiecare organizație analizează este responsabilă, în principal, de
anumite dimensiuni ale securității, chiar dacă le abordează parțial pe toate, iar
acțiunea lor conjugată oferă caracteristicile mediului de securitate european și
euroatlantic din regiunea europeană și euroatlantică.
Acest sistem se confruntă cu acțiunea unor factori externi, care generează
riscuri și amenințări. Mai exact, înspre limitele sale exterioare acționează un
actor care își percepe propria securitate în termeni opuși. Practic, ceea ce
majoritatea statelor din regiunile europeană și euroatlantică percep ca benefic
pentru propria securitate, Rusia, pentru ca despre ea este vorba, percepe ca fiind
un pericol. Din acest motiv, ea încearcă să limiteze dezvoltarea sistemului în
apropierea granițelor sale. Pentru aceasta, încearcă (și, de multe ori, reușește) să
destabilizeze statele vizate, prin susținerea unor entități separatiste care își
instituie controlul asupra unor teritorii, clamează dorința de independență,
statele nu le-o acorda, și astfel se creează o situație care face ca membrii unor
organizații internaționale, la care ar dori să adere, să nu își asume riscul de a le
primi, în cazul în care acest lucru ar putea duce la activarea unor clauze de
apărare reciprocă și la conflicte deschise cu Rusia sau forte susținute de aceasta.
Desigur, în lume există și alte fricțiuni,dintre care unele generează
conflicte. Acestea oferă cadrul de apariție și dezvoltare a unor entități care nu
pot combate statele văzute drept inamici în lupta clasică, dar utilizează procedee
menite să producă victime în rândurile trupelor acestora sau populației civile,
pentru a șoca opinia publică și a o determina să se ralieze cerințelor lor. Aceste
organizații, pe care le numim teroriste, se formează în state instabile sau slabe,
dar pot lovi adânc în inima statelor puternice, compensând, astfel, faptul că, de
aproximativ 2-3 decenii, în aceste state doar ocazional mai apare fenomenul
terorismului de proveniența autohtonă.
NECLASIFICAT
17 din 48
În paralel cu acestea, dar și în lipsa lor, grupuri de membri ai societății nu
adera la valorile acesteia și nu se simt constrânși de forța ei, așa că încearcă să
obțină, prin orice mijloace, satisfacerea aspirațiilor lor materiale, fără, însă, a
avea revendicări politice. Membrii lor își doresc doar profitul, dar pentru acesta
vor săvârși tot felul de acțiuni cu grave consecințe sociale, precum traficul de
droguri, armament, materiale din industria chimică, bacteriologică, nucleară,
trafic de ființe umane, cămătărie, extorcări etc.,prin acestea aducând grave
prejudicii ordinii sociale. Acestea sunt grupările de criminalitate organizată.
Peste toate acestea, ansamblul activităților umane generează poluare,
care, la rândul ei, generează poluare, care, la rândul ei, generează schimbări
climatice, care pun în pericol supraviețuirea întregii umanități.
Numitorul comun al tuturor acestora este, însă, faptul că acționează
profitând de anumite vulnerabilități din structura internă a statelor. Nici
curentele separatiste, nici grupările teroriste sau cele de criminalitate organizată
nu vor putea acționa acolo unde statul este suficient de puternic pentru a-și
exercita suveranitatea, a-și asigura securitatea sau a impune respectarea legilor
sale. De aceea există state care și țin sub control curentele separatiste,chiar dacă
ele există, cum ar fi Spania, unde nu se dezvoltă grupări teroriste și unde
criminalitatea organizată nu depășește, în dezvoltarea ei, proporții rezonabile.
Aceste state sunt, credem noi, cele bine guvernate.
NECLASIFICAT
18 din 48
CAPITOLUL II
BUNA GUVERNARE – ABORDĂRI CONCEPTUALE
În urma celor afirmate pe parcursul celui de-al doilea capitol, am ajuns la
concluzia că, grație anumitor trăsături, de-a lungul istoriei, unele societăți au
avut mai mult succes în relațiile internaționale, cu alte cuvinte, și-au promovat
mai bine propriile interese și și-au întărit poziția absolută și relativă, ceea ce a
dus la consolidarea propriei securități, în timp ce alele nu au reușit acest lucru,
ceea ce a dus la diminuarea propriei lor poziții absolute sau relative și, în cazuri
extreme, chiar la dispariția lor din planul relațiilor internaționale.
În ceea ce ne privește suntem de părere că societățile primitive care au
beneficiat de succes au fost cele care au introdus o formă de organizare care să
permită desfășurarea de activități economice și sociale complexe, dar și
apărarea, relaționarea cu alte societăți și perpetuarea ei, în timp. Cu alte cuvinte,
dintre societățile primitive, cele mai de succes au fost cele care s-au transformat
primele în state. De altfel, ulterior, acestea au fost cele care au reușit să
înglobeze sau să elimine din relațiile internaționale societățile care nu
beneficiau de organizare statală, practic fără excepție. Conchidem, deci, că
aceste societăți au fost mai bine gospodărite decât altele, și că un prim element
al acestei bune gospodăriri a fost cel al organizării în structuri de tip statal.
Mai departe, urmărind firul istoriei omenirii, am observat că, în unele
societăți, proprietatea individuală, privată, a fost încurajată și garantată
împotriva intruziunilor terților, în timp ce în alte societăți, proprietatea
indivizilor se afla la dispoziția capriciilor puterii absolutiste. De asemenea, în
unele societăți, inițiativa individuală era încurajată, astfel că indivizii erau liberi
să identifice mijloacele pe care le considerau cele mai adecvate atingerii
scopurilor pe care tot ei și le fixau, în timp ce, în alte societăți, inițiativa
individuală, văzută ca o amenințare la adresa puterii elitelor, a fost limitată la
acel nivel la care aceste elite se simțeau în siguranță. În mod corelativ, în unele
NECLASIFICAT
19 din 48
societăți, educația și cercetarea au fost încurajate și menținute în afara
presiunilor centrale, oamenii fiind, astfel, liberi să-și utilizeze întreaga măsură a
talentului și ingeniozității lor, ceea ce a dus la un progres științific și tehnic
remarcabil al acestor societăți, în timp ce, în alte societăți, libertatea gândirii
ținea până acolo unde nu punea în pericol poziția elitelor absolutiste.
Tot lectura istoriei ne-a învățat că, în timp ce anumite societăți au
gestionat în mod rațional sporul de resurse oferite de expansiunea colonială (dar
nu cauza sporului de resurse ne interesează, putând fi oricare alta, ci utilizarea
acestuia), altele au risipit rapid resursele dobândite ușor, ceea ce le-a adus într-o
stare asemănătoare celei în care se găseau înaintea sosirii acestuia. În plus, unele
state și-au construit, în timp, sisteme administrative, birocratice, performante,
corecte și eficiente, în timp ce altele au permis perpetuarea incompetenței și
corupției, ceea ce a dus la ineficiență și regres.
Dar, mai important decât toate acestea, am spus noi, pentru că fără ceea
ce urmează să afirmăm nu există guvernare eficientă, cel puțin în epoca ce a
urmat Revoluției Industriale, unele societăți au devenit din ce în ce mai
democratice, mai participative, și-au deschis complexul de activități legate de
dobândirea și exercitarea puterii de stat către o parte cât mai largă din populație,
ajungându-se la universalitatea specifică epocii contemporane, în timp ce alte
societăți au rămas sau au devenit absolutiste, dictatoriale. Practic, așa cum am
demonstrat în capitolul următor, societățile din primele categorii ale
enumerărilor de mai sus sunt cele care, la capătul unui proces îndelungat, este
adevărat, au devenit democratice, în timp ce societățile din a doua categorie, în
exemplele de mai sus, sunt cele care au devenit absolutiste.
Utilizând conceptele cu care operează Acemoglu și Robinson, primele
societăți din enumerările noastre au dezvoltat instituții incluzive, în care o parte
largă din beneficiile activității membrilor lor se revarsă către acestea, în timp ce
societățile din a doua categorie au dezvoltat instituții extractive, în care o elită
restrânsă beneficiază de cea mai mare parte a beneficiilor activității membrilor
NECLASIFICAT
20 din 48
societăților, în timp ce marea masă a acestora rămâne să trăiască în sărăcie și
lipsuri. Desigur, aceste două concepte nu se întâlnesc aproape nicăieri în mod
absolut, ci, mai degrabă, fiecare societate se află, pe o axă imaginară, mai
aproape de una sau alta dintre aceste extreme.
Practic, în cadrul unei societăți date, instituțiile extractive și cele
incluzive conviețuiesc. Până la un punct, acestea sunt incluzive, permițând
accesul unei mari părți a membrilor societății la beneficiile lor potențiale, însă,
de la un anumit nivel în sus, ele tind să devină extractive, nemaipermițând acest
acces și utilizând resursele create de activitățile sociale în beneficiul unei elite
restrânse. Teoretic, cu cât este o societate mai bine guvernată, cu atât limita
până la care instituțiile sunt incluzive este mai ridicată, iar acesta este una din
premisele întăririi securității acelei societăți, sub toate dimensiunile acesteia.
În linii generale, în opinia noastră, prin bună guvernare putem înțelege
capacitatea instituțiilor prin intermediul activității cărora se exercită puterea
de stat de a asigura buna funcționare a societății și un nivel din ce în ce mai
ridicat al eficienței acesteia și al prosperității individuale și colective, pe
termen lung, prin utilizarea corectă a resurselor publice, combaterea corupției
și asigurarea accesului indivizilor la exercitarea puterii de stat și la beneficiile
activității membrilor societății.
Am mai afirmat că statele bine guvernate asigură controlul democratic
asupra sectorului de securitate, combat în mod eficient corupția, edifică o bună
administrație și asigură o protecție adecvată a infrastructurilor critice, un nivel
suficient al protecției sociale și al asigurării serviciilor de sănătate pentru
populație și asigură progresul propriilor economii, în paralel cu protejarea
mediului natural. Desigur, nu pretindem că această enumerare este exhaustivă,
însă considerăm că exprimă principalele coordonate ale unui stat bine guvernat.
NECLASIFICAT
21 din 48
CAPITOLUL III
CORELAŢIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI
CONSOLIDAREA SECURIT ĂŢII LA NIVEL NA ŢIONAL, EUROPEAN
ŞI EUROATLANTIC
Rezumând cele afirmate în partea finală a cercetării noastre, am încercat
să analizăm, într-o prezentare care poate fi caracterizată drept stratificată, modul
în care buna guvernare la nivel naţional poate avea un impact pozitiv asupra
consolidării securității în spațiile și organizațiile din care statele fac parte.
Mai exact, am pornit analiza noastră de la situația în care se găsea
România și, mai pe larg, Europa în momentul prăbușirii sistemului comunist.
Am revăzut, într-o expunere succintă, situația României, de altfel reprezentativă
pentru statele din Estul Europei (deși nu toate acestea se prezentau în condiţii
identice în 1989). Aceasta se caracteriza, în momentul începerii analizei noastre,
printr-o criză acută, prezentând un deficit de putere (chiar dacă nu poate fi
considerat vid), un haos administrativ și, în general, o situaţie de căutare de sine
în care fostul model, falimentar, fusese abandonat, dar structurile existente
atunci nu aveau o idee clară despre noua organizare a societății, care va trebui să
îl înlocuiască.
În această stare, după cum afirmam pe parcursul subcapitolului respectiv,
România nu doar că nu putea deveni un furnizor local sau regional de securitate
ci, mai grav, nu îşi putea asigura nici măcar propria securitate, având potențialul
de a se transforma într-un izvor de instabilitate, într-o regiune oricum tulburată.
Totuși, este de remarcat faptul că în Romania nu s-au manifestat forțele care au
dus, în Iugoslavia vecină, la războaiele dezastruoase și catastrofele umanitare
care au urmat destrămării Federaţiei.
În continuare, am urmărit sau am citat o serie de reforme efectuate de
Romania în vederea aderării la UE și NATO și am observat faptul că țara
noastră și-a constituit, în primul rând, un nou set de instituții, diferite
NECLASIFICAT
22 din 48
fundamental față de cele din perioada anterioară. Chiar dacă modurile de lucru
specifice epocii trecute și, la rigoare, anumite trăsături umane prezente, în mai
mică sau mai mare măsură, în toate spațiile, au făcut ca acest proces să se
situeze departe de ideal, nu putem să nu remarcăm faptul că instituţiile au creat
un nou mod de funcţionare al statului.
În acest proces, un rol foarte important a revenit chiar structurilor
internaționale în care România a dorit să se integreze. Acestea au contribuit prin
propria expertiză și prin propriile mijloace la implementarea standardelor în
legătură cu care condiţionează calitatea de membru. În această idee, remarcăm
faptul că perseverența acestora în implementarea reformelor recomandate este
un început de dovadă a faptului că, la rândul lor, percepeau integrarea României
(și, în mod similar, a celorlalte state din centrul și estul Europei) ca fiind în
interesul lor sau ca pe un spor la adresa propriei securităţi, întrucât, în caz
contrar, nu ar fi manifestat insistența și răbdarea pe care le-am remarcat.
Aceasta mai ales în condițiile în care parcursul României nu a fost întotdeauna
unul liniar, ba chiar putem spune că a fost marcat de numeroase sincope. De
altfel, pe unele dintre acestea le-am și subliniat în secțiunile dedicate integrării
europene și euroatlantice.
Ulterior, într-o prezentare întrucâtva în oglindă, am analizat contribuția
unora dintre organizațiile menționate pe parcursul lucrării la soluţionarea
câtorva crize de guvernare din spațiile lor de interes. Am realizat acest lucru
bazându-ne pe raționamentul că, dacă statele, la nivel individual,
îmbunătățindu-și propria guvernare, îşi aduc contribuția la succesul
organizațiilor din care fac parte, tot acestea sunt instrumentele care, utilizate
corect, ar putea să potențeze acţiunea statelor pentru influențarea acelor actori
care încă nu au atins nivelul dorit al calităţii guvernării pentru a deveni furnizori
de securitate.
În concret, am analizat politicile ONU, OSCE, Consiliului Europei, a
OSCE, NATO și UE pentruexportarea bunei guvernări, identificând, pentru
NECLASIFICAT
23 din 48
fiecare in parte, atât situații în care intervenția lor a fost încununată de succes,
cât și cazuri în care neajunsurile abordării alese au fost mai puternice decât
avantajele. În acest sens, am observat faptul că, într-o varietate de condiţii și
situații, atât abordările hard, cât și cele soft pot contribui la atingerea
obiectivelor propuse, dar, în ambele cazuri, pentru aceasta este nevoie ca
abordările alese să fie susținute de voinţa politică puternică a membrilor
organizațiilor și a acestora ca întreg.
În ultima parte a studiului nostru, am abordat anumite aspecte de ordin
general cu privire la buna guvernare și rolul acesteia în consolidarea securității
statelor. În acest sens, am analizat, pe scurt, contribuția concretă a statelor din
Europa de Est și a României la consolidarea securității spațiilor și structurilor
din care fac parte și am observat că, după ani de zile de reforme care au dus la
anumite progrese în materie de bună guvernare, astăzi, acestea sunt în măsură să
contribuie, chiar dacă în proporții diferite, în mod pozitiv la atingerea stării
menționate. În final, am subliniat faptul că și Strategiile de securitate ale
României, cele mai importante documente programatice în domeniul securității
elaborate la nivel naţional, au acordat și acordă o importanță aparte acestui
aspect, ceea ce reprezintă o recunoaștere în plus a rolului calităţii guvernării în
consolidarea securității.
NECLASIFICAT
24 din 48
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În continuare, pentru a oferi încă o serie de contribuții concrete ale bunei
guvernări, la nivel național, pentru consolidarea securității în spațiile european
și euroatlantic, este suficient, credem noi, să amintim că toate cele trei tipuri de
amenințări detaliate în cercetarea noastră se dezvoltă în lipsa bunei guvernări și
pot fi combătute în prezența acesteia și, mai mult, toate amenințările la care ne
referim în capitolul I al lucrării noastre generează efecte care se resimt mult
dincolo de frontierele statelor în cadrul cărora se manifestă. Practic, combaterea
lor, la nivel statal, contribuie și la securitatea sistemului sau subsistemelor din
care statele fac parte, prin reducere intensității lor la sursă.
Spre exemplu, conflictele înghețate, am arătat, sunt o sursă de instabilitate
la nivel național și regional. Ele creează zone de autoritate confuză, în care
corupția, criminalitatea organizată și chiar terorismul se pot dezvolta pentru ca,
ulterior, acestea să fie exportate către alți actori. Dar un stat bine guvernat are
șanse mai mari decât unul slab guvernat de a evita declanșarea unor conflicte pe
teritoriul său, În acest mod, el nu va constitui, pentru regiunea sa, o sursă de
amenințări, ceea ce contribuie la securitatea acesteia. Mai mult, el va putea să
participe la eforturile organizațiilor internaționale din care face parte de a
exporta pacea și buna guvernare, ceea ce, de asemenea, are potențialul de a
contribui la securitatea acestora.
Nu este lipsit de interes să menționăm că astăzi, pe teritoriul Uniunii
Europene și al NATO, printr-o combinație de factori în care se includ buna
guvernare la nivel național, sprijinul acordat de organizațiile menționate
stabilității statale, garanțiilor de securitate colectivă și, în alt registru, reticența
acestor organizații de a accepta dobândirea calității de membru de către statele
pe teritoriul cărora se desfășoară astfel de conflicte face ca, exceptând situația
Ciprului de Nord, să nu existe conflicte în desfășurare sau situații asemănătoare
conflictelor înghețate pe teritoriul acestora.
NECLASIFICAT
25 din 48
În ceea ce privește amenințarea teroristă și, în acest caz, ea se dezvoltă în
condițiile slăbiciunii statale și a lipsei bunei guvernări și, în egală măsură, poate
fi combătută de către statele puternice (în sensul dat acestui termen de Barry
Buzan) și bine guvernate. În acest sens, considerăm că nu este lipsit de interes
să menționăm că, în momentele în care scriem aceste rânduri, pe teritoriul UE și
NATO controlul activităților teroriste se realizează la un nivel pe care îl
considerăm satisfăcător, dat fiind faptul că, cu excepția Turciei care se confruntă
cu activitatea, pe teritoriul său, a grupării PKK, nu există alte organizații
teroriste majore care să își găsească adăpost (safe haven) sau să activeze pe
teritoriul acestor organizații. În acest sens, amintim că cele mai importante
grupări teroriste din Europa, IRA și ETA, au renunțat la lupta armată sau chiar
s-au desființat recent (ETA), iar grupările anarhiste sau de extremă stângă au
dispărut după destrămarea URSS, din lipsa susținerii acordate de aceasta până
atunci. Practic, astăzi, regiunile europeană și euroatlantică au devenit un spațiu
pe care îl putem numi, cu destulă încredere în faptul că nu greșim, zonă liberă
de terorism.
Din păcate, însă, statele din aceste regiuni nu sunt, însă, la adăpost față de
activitatea grupărilor teroriste care își au principalele baze în state aflate în afara
lor, precum cele din Orientul Mijlociu, ceea ce, de asemenea, dovedește efectele
nefaste ale lipsei bunei guvernări asupra securității actorilor internaționali și, per
a contrario, beneficiile prezenței acesteia.
La fel, criminalitatea organizată este poate cel mai bun exemplu, din
lucrarea noastră, referitor la propagarea unei amenințări de proveniență
națională la nivel internațional. Am arătat, în partea dedicată acestei amenințări,
cum grupările de criminalitate organizată transfrontalieră apar și se dezvoltă pe
teritoriul statelor incapabile sau nedoritoare de a reacționa la proliferarea
acestora și, ulterior, își desfășoară activitățile pe teritoriul altor state, săvârșind
numeroase încălcări ale normelor fundamentale de conviețuire socială ale
acestora. Mai mult, am mai arătat și faptul că, pe teritoriul statelor care prezintă
NECLASIFICAT
26 din 48
valori înalte ale indicatorilor bunei guvernări, grupările de criminalitate
organizată autohtone sunt ținute sub control sau nu există. Cu alte cuvinte,
contribuția pe care buna guvernare, la nivel național, o poate aduce securității
sistemului internațional sau subsistemelor regionale este combaterea eficientă a
existenței și activităților grupărilor de criminalitate organizată, pe teritoriul
statal, pentru ca acestea să nu își poată exporta activitățile.
Astfel, în concluzie, putem observa că acţiunea statelor la nivel intern
într-o lume tot mai globalizată, are impact asupra celorlalte state din sistem, iar
aceste influenţe pot fi de natură salutară pentru securitatea sistemului/
subsistemelor sub condiţia ca ele să provină din acţiunea unei bune guvernări,
fapt valabil în ceea ce priveşte toate dimensiunile securităţii.
De altfel, în ultimul capitol al cercetării noastre, am observat faptul că,
între indicatorii larg acceptați ai bunei guvernări și cei mai relevanți indicatori ai
diferitelor dimensiuni ale securității există o strânsă legătură.
De asemenea, tot în finalul lucrării noastre am identificat, dar reiterăm
aici, legăturile pe care, în această cercetare, le-am identificat ca existând între
buna guvernare și securitatea statelor și sistemului sau subsistemelor din care
acestea fac parte.
Astfel, rezumând cele afirmate până acum, buna guvernare la nivel
național, prin efectele sale, sprijină consolidarea securității statelor sub aspectul
dimensiunilor militară, politică, economică, societală și ecologică.
Prin urmare, statele bine guvernate dintr-un subsistem dat vor fi tentate,
dar și capabile, să creeze organizații de securitate colectivă care să consolideze
securitatea fiecăruia dintre ele la un nivel superior celui pe care l-ar putea atinge
singure aibă un comportament predictibil și rațional, în relațiile internaționale, și
să aibă voința necesară edificării de parteneriate durabile și eficiente edifice
zone de liber schimb și uniuni vamale care să reunească economii puternice, în
beneficiul membrilor acestora, și să le confere acestora un plus de rezultate care
nu ar putea rezulta doar din însumarea capacităților lor separate edifice zone de
NECLASIFICAT
27 din 48
securitate în care conflictele de natură etnică, religioasă etc. sunt evitate,
adevărate comunități de stabilitate își conjuge eforturile pentru protejarea și
conservarea mediului înconjurător, în întreaga regiune și, cu timpul, la nivelul
întregii planete.
Deci, o regiune ale cărei state sunt bine guvernate va fi mai sigură din
punct de vedere militar, mai pașnică și mai predictibilă din punct de vedere
politic, mai prosperă, mai stabilă și mai puțin poluată.
Dar, mai mult decât atât, statele bine guvernate din regiunea dată vor fi
capabile, la nivel intern, să asigure un control democratic asupra sectorului de
securitate combată corupția asigure o bună și eficientă administrație asigure un
nivel ridicat de protecție socială și a sănătății publice implementeze normele
privitoare la protecția mediului natural Din toate acestea, realizate la nivelul
unui stat, ar profita toate statele cu care statul respectiv are legături și, practic,
cetățenii acestora. Practic, în contextul unei lumi globalizate, ceea ce un stat
realizează, la nivel intern, exportă, la nivel extern. Deci, un stat cu
caracteristicile de mai sus se prezintă ca un stat democratic, stabil, corect, bine
administrat, care oferă o calitate ridicată a vieții membrilor societății sale și
protejează mediul în care trăiesc nu doar aceștia, ci și membrii societăților din
jur.
Prezentând toate aceste caracteristici, statele sunt capabile să combată,
sau cel puțin să țină sub control, amenințări precum conflictele înghețate,
terorismul, criminalitatea organizată.
Deci, dacă într-o regiune toate sau cele mai multe state vor fi bine
guvernate, ele, pe de o parte, nu vor exporta unele către celelalte amenințările
asociate cu fenomenele pe care le-am enumerat mai sus și, pe de altă parte, vor
fi capabile, prin eforturi conjugate, să le combată pe cele provenite din afara
regiunii lor.
Mai mult decât atât, tot prin conjugarea eforturilor lor, statele bine
guvernate ar trebui să fie capabile să exporte caracteristicile lor și spre alte
NECLASIFICAT
28 din 48
societăți și, în timp, să extindă comunitatea statelor bine guvernate până la
idealul unei comunități mondiale de state bine guvernate.
Desigur, acceptăm faptul că ceea ce am expus în lucrarea noastră este
rezultatul istoriei și concepțiilor contemporane ale specialiștilor din țările
occidentale. Nu putem să afirmăm, însă, că versiunea lor și a noastră este
singura posibilă, însă credem că, actualmente, este modalitatea de înțelegere a
lucrurilor care oferă cele mai bune rezultate. Dacă alte culturi sau ale timpuri
vor dovedi că noțiunea de bună guvernare poate fi înțeleasă și altfel, cu rezultate
mai bune, suntem dispuși să cercetăm ce au de oferit acele culturi sau acele
timpuri și, în cazul în care considerăm astfel, să ne însușim noțiunile lor.
În ceea ce privește eventualele propuneri aplicabile în cazul României,
observăm, din toate exemplele analizate, existența unei constante, și anume
importanța educației, a certitudinii juridice și a deschiderii. Dacî în ceea ce le
privește pe ultimele două starea actuală de fapt este relativ mulțumitoare, în
educație pot fi efectuate îmbunătățiri semnificative. O societate ai cărei membri
sunt educați, în toate gradele acestei activități, sunt încurajați să își utilizeze
capacitățile și au certitudinea că se vor bucura de rezultatele activității lor va
beneficia de resursele unei populații pregătite și motivate, iar asta va constitui
premisa esențială a succesului acelei societăți. Deci, în opinia noastră, societatea
românească trebuie să accepte educația ca pe o prioritate și să investească in
acest domeniu, și rezultatele vor apărea, chiar dacă nu pe termen scurt, întrucât
pentru ca rezultatele investițiilor în educație să devină palpabile este nevoie de
maturizarea generațiilor care s-au bucurat de ele. Dar acest proces trebuie
demarat, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Spunem acestea pentru că, în etapa postindustrială în care au intrat cele
mai prospere societăți umane, investițiile masive de capital sub forma banilor
sau a factorilor de producție nu mai reprezintă o condiție esențială a succesului.
Astăzi, grație noilor tehnologii și a unei economii dominată de servicii,
întreprinzătorii înzestrați cu idei, cunoștințe și dispozitivele necesare
NECLASIFICAT
29 din 48
transpunerii ideilor în practică (de cele mai multe ori fiind suficient un
calculator, o tabletă etc.) pot dobândi acces la cele mai recente informații și pot
dezvolta o largă categorie de servicii (spre exemplu, aplicații pentru calculator
sau smartphone), pot investi în startup-uri aflate la mii de kilometri distanță, pot
efectua operațiuni cu monede virtuale și așa mai departe. Sigur, unele dintre
acestea se pot dovedi riscante, putând reprezenta un succes pe termen lung sau
doar o nouă „bulă” sortită a se sparge la un moment dat. Însă tendința economiei
mondiale de a se orienta spre tehnologii noi și spre servicii cu importantă
componentă IT este evidentă și de durată. Iar pentru valorificarea acestei
tendințe nu este nevoie de uzine sau vaste exploatații agricole ci de cunoștințele
necesare.
De asemenea, într-o economie caracterizată de mobilitate, persoanele care
beneficiază de pregătirea necesară, chiar dacă nu provin din statele cele mai
dezvoltate, pot ajunge să inflențeze destinele marilor companii ale lumii.
Din acest motiv, propunem, după cum spuneam, regândirea sistemului de
educație astfel încât acesta să fie axat pe formarea competențelor necesare
pentru a reuși într-o economie a cunoașterii și reformarea salarizării cadrelor
didactice astfel încât aceasta să asigure un nivel de trai adecvat și care să
permită cadrelor didactice din învățământul superior să desfăsoare exclusiv
activitate didactică, încă de la începutul carierei, pentru a se putea concentra
asupra pregătirii permanente și transmiterii cunoștințelor dobândite către
studenți. De altfel, constatâm că această tendință pare a se transpune, treptat, în
practică. Rămâne de văzut dacă și în ce mod se va perpetua.
Tot în domeniul educației subliniem necesitatea accentuării legăturilor și
parteneriatelor cu universitățile din țările dezvoltate, pentru desfășurarea de
schimburi de studenți și cadre didactice dar și pentru îmbunătățirea accesului la
publicațiile și bazele de date ale acestora. Într-o lume a înaltei tehnologii,
distanța nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea formării academice și
profesionale. Posibilitățile tehnologice de astăzi permit diseminarea
NECLASIFICAT
30 din 48
informațiilor la costuri proporțional reduse, așadar racordarea la fluxurile
internaționale de cunoaștere nu ar necesita decât voință, o resursă umană
capabilă și alocări bugetare care nu pot fi considerate împovărătoare, or suntem
de părere că toate acestea există deja, însă pot fi utilziate mai eficient decât în
prezent.
Coroborat cu cele afirmate mai sus, propunem încurajarea dezvoltării
activităților economice în domeniul serviciilor IT, desfășurate de întreprinzătorii
mici și mijlocii, prin acordarea de facilități fiscale sub forma reducerii
impozitării, fie pe venit, fie pe salarizare. Nu considerăm că o astfel de măsură
ar avea un impact bugetar negativ semnificativ, pe termen scurt, întrucât
sectorul amintit ocupă, în prezent, o pondere redusă în cadrul încasărilor
bugetare. Însă pe termen lung, în situația dezvoltării sale, încasările mici
provenite de la un număr mare de agenți economici ar avea un impact pozitiv
asupra bugetului, generând, în paralel, venituri importante pentru agenții
economici, care ar întoarce o mare parte dintre ele în circuitul economic, prin
satisfacerea propriilor nevoi.
O altă direcție de acțiune ar trebui să privească eforturile de combatere a
corupției. Însă viziunea noastră cu privire la combaterea corupției nu plasează
accentul principal pe componenta represivă ci pe cele de educație și formare,
reglementare corectă și recuperarea prejudiciilor certe.
În primul rând, pentru formarea unei conștiințe civice care să poată
susține un stat cu adevărat democratic, în care cetățenii dețin cunoștințe de bază
cu privire la buna guvernare și pot efectua o analiză decentă a aplicării acesteia
de către reprezentanții lor, în vederea unei sancțiuni politice documentate,
propunem acordarea unei importanțe sporite disciplinelor precum educație
civică sau juridică, cu predarea acestora pe tot parcursul ciclurilor
preuniversitare de învățământ, însoțită de aplicații practice, la aprecierea
cadrelor didactice. Eventual aceste cadre didactice ar putea fi juriști aflați în
raporturi de colaborare cu instituțiile de învățământ.
NECLASIFICAT
31 din 48
În ceea ce privește materialul bibliografic pentru disciplinele la care ne-
am referit, putem întrăzni să prpunem chiar aspecte subliniate în această lucrare,
adaptate conform nevoilor categoriilor de elevi cărora li se adresează.
Tot în linia formării unor reprezentanți, înalți funcționari și funcționari
publici ne raliem la inițiativa înființării Institutului Național de Administrație și
propunem adoptarea modelului de selectare și evoluție în carieră a absolvenților
acestora inspirat din situația funcționarilor francezi, absolvenți ai Școlii
Naționale de Administrație. Între disciplinele de studiu recomandăm și Buna
guvernare, evident, la un nivel adecvat studiilor universitare, de data aceasta.
Pentru combaterea corupției propunem o abordare inspirată din lucrarea
criminologului italian Cesare Beccaria, Despre infracțiuni și pedepse, în care
acesta propunea înlocuirea pedepselor severe a căror aplicare este nesigură cu
cele moderate dar prompt aplicate. De asemenea, putem opta și pentru
introducerea unor cauze de impunitate sau reducere a pedepsei în cazul achitării
prejudiciului cert, în funcție și de valoarea acestuia.
În orice caz, indiferent de gradul în care aceste propuneri se vor
concretiza, opinăm că sanșa României de a deveni un furnizor important de
securitate pentru organizațiile din care face parte (în regiunea sa geografică) este
îmbunătățirea calității guvernării, proces îndelungat dar posibil în principal prin
creșterea calității educației.
NECLASIFICAT
32 din 48
BIBLIOGRAFIE
I. LEGI, ORDONAN ŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi
funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România,
art. 1, extras de pe www.legislatie.just.ro, accesat la data de 21.10.2017.
2. Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 (republicată) privind securitatea naţională
a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014,
art. 1, disponibil la www.sri.ro.
3. Legea nr. 175/2005, extrasă de pe www.legislatie.just.ro, accesat la data
de 05.11.2017.
4. Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 (republicată) privind securitatea naţională
a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014.
II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Albu, Petru, Crima organizată în perioada de tranziţie: o ameninţare la
adresa securităţii statelor, Editura Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, București, 2007.
2. Alexandrescu, Grigore, Amenințări la adresa securității , Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004.
3. Anghel, Petre, Instituții europene și tehnici de negociere în procesul
integrării , extras de pe www.ebooks.unibuc.ro.
4. Aurescu, Bogdan, Sistemul Jurisdicțiilor internaționale, Editura All
Beck, București, 2005.
5. Bari, Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economică,
Bucureşti, 2003.
NECLASIFICAT
33 din 48
6. Buță, Viorel; Emil, Ion; Mihai Ștefan, Dinu (coord.), Religie şi securitate
în Europa secolului XXI – Glosar de termeni, Editura Universităţii de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007.
7. Carpinschi, Anton; Mărgărit, Diana, Organizații internaționale, Editura
Polirom, Iași, 2011;
8. Chifu, Iulian; Oproiu, Monica; Bălășoiu, Narciz, Conflictul ruso-georgian
– reacțiile decidenților în timpul crizei, Editura Curtea Veche Bucureşti,
2010.
9. Constantinescu, Emil, Adevărul despre România(1989-2004), Editura
Universalia, București, 2004.
10. Dănișor, Dan Claudiu, Libertatea în capcană:aporii ale justiției
constituționale, Editura Universul Juridic/Editura Universitaria Craiova,
București/Craiova, 2014.
11. Dinco, Cornel; Repez, Filofteia; Deaconu, Gheorghe, Securitate și
insecuritate în era globalizării , Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2011.
12. Dumitrașcu, Mihaela-Augustina; Popescu, Roxana-Mariana, Dreptul
Uniunii Europene – Sinteze și aplicații , Editura Universul Juridic,
București, 2015.
13. Ionete, Constantin, Economia României. Criza de sistem a economiei de
comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993.
14. Irimia, Ion; Ion, Emil; Chiriac, Mircea-Dănuț, Curs de doctrine politico-
militare, Partea a VI-a – Securitate națională și euroatlantică, Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2004.
15. Manolache, Constantin. Euroarmata și Apărarea României – Analiză de
epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare
comună a Uniunii Europene, Editura Institutul European, Iași, 2014.
16. Mâță, Dan Constantin, Securitatea națională: concept, reglementare,
mijloace de ocrotire, Editura Hamangiu, București, 2016.
NECLASIFICAT
34 din 48
17. Milevschi, Octavian; Stanislav Scrieru, Conflicte înghețate în spațiul
postsovietic, în Daniel Biro, Relațiile internaționale contemporane,
Editura Polirom, Iași, 2013.
18. Moștoflei, Constantin (coord.), România-NATO: 1990 – 2002, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2002.
19. Moștoflei, Constantin (coord.); Dolghin, Nicolae; Văduva, Gheorghe;
Alexandrescu, Grigore; Duțu, Petre; Popa, Vasile, Surse de instabilitate
la nivel global și regional. Implicații pentru România, Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2004.
20. Moştoflei, Constantin; Duţu, Petre; Sarcinschi, Alexandra, Studii de
Securitate și Apărare, Vol. 2, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2005.
21. Moștoflei, Constantin; Sarcinschi, Alexandra, Militar – nonmilitar în
securitatea națională. Dilema armatei, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare, Bucureşti, 2004.
22. Mureșan, Doina, Dimensiunea economică a securității în epoca
parteneriatelor și a alianțelor, Editura Pro Universitaria, București, 2010.
23. Murgescu, Bogdan, România și Europa: acumularea decalajelor
economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010.
24. Nabarjoiu, Nicolae, Dimensiunile strategice ale integrarii euroatlantice,
in Romania-NATO, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
București, 2002.
25. Naumescu, Valentin (coord.), România, Marile Puteri și ordinea
europeană, 1918-2018, Editura Polirom, Iași, 2018.
26. Năstase, Adrian; Aurescu, Bogdan, Jura, Cristian, Drept Internațional
public:Sinteze pentru examen, Editura C.H. Beck, București, 2009.
27. Ozunu, Mihai Vasile, Securitate internaţională şi diplomaţie publică,
curs elaborat în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul Social European
NECLASIFICAT
35 din 48
prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013. extras de pe www.europa2020.spiruharet.ro.
28. Paul, Vasile, Conflictele secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti,1999.
29. Repciuc, Teodor, Conceptele Securității , Editura Axioma Print,
București, 2008.
30. Sarcinschi, Alexandra, Dimensiunile nonmilitare ale securității , Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2005.
31. Stoenescu, Alex Mihai, Din culisele luptei pentru putere 1989-1990.
Prima guvernare Petre Roman, Editura Rao, București, 2006.
32. Stoenescu, Alex MIhai, România postcomunistă – 1989-1991, Editura
Rao, București, 2008.
33. Stoica,Stan, România după 1989, Editura Meronia, București, 2010.
34. Toma, Virgil, Evoluția conceptului de infrastructură critică, extras de pe
www.igsu.ro.
35. Văduva, Gheorghe (coord.), Chețe, Emil; Moștoflei, Constantin; Popa,
Vasile; Macovei, Alina; Sarcinschi, Alexandra, Dinu, Mihai, Terorismul
– Dimensiune geopolitică și geostrategică Războiul terorist. Războiul
împotriva terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate,
București, 2002.
36. Văduva, Gheorghe, Terorismul contemporan – factor de risc la adresa
securității și apărării naționale, în condițiile statutului României de
membru NATO, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2005.
37. Voicu, Costică, Banii murdari şi crima organizată, Editura Artprint,
Bucureşti, 1995.
NECLASIFICAT
36 din 48
III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Acemoglu, Daron, Robinson, James A., De ce eșuează națiunile. Originile
puterii, ale prosperității și ale sărăciei, Editura Litera, București, 2016.
2. Austin, Michael J., Style or Substance? An Analysis of the Major Reforms
to CFSP by the Treaty of Lisbon, European Union Law Working Papers,
No.1, editat de Siegfried Fina and Roland Vogl, Stanford-Vienna
Transatlantic Technology Law Forum, 2011, preluat de pe www.
ttlf.stanford.edu.
3. Avery, Graham, Faber, Anne, Schimidt, Anne, Enlarging the European
Union: Effects on the new member states and the EU, Trans European
Policy Studies Association 11, Rue d’Egmont, 1000 Brussels, 2009.
4. Borzel, Tanja A., Pamuk, Yasemin, Stahn, Andreas, Good Governance in
the European Union, in Berlin Working Paper on European Integration nr.
7, Freie Universitat Berlin. ianuarie 2008.
5. Buzan, Barry, Popoarele, statele și frica, Editura Cartier, Chișinău, 2014.
6. Carrere d Encausse,Helene, Orgoliile Kremlinului. O istorie a Imperiului
Rus de la 1552 până astăzi, Editura Orizonturi, București, 2015.
7. Camargo, Claudia Baez, Passas, Nikos, Hidden agendas, social norms and
why we need to re-think anti-corruption, Basel Institute on Governance,
Working Paper Series No 05, June 2017.
8. Dedman, Martin, The Origins and Development of the European Union
1945 – 2008, editura Routlege, 1996.
9. Ferguson, Niall, Marele Declin: Cum decad instituțiile și mor economiile,
Editura Polirom, Iași, 2014.
10. Gisselquist, Rachel M., What does Good Governance Mean, Wider Angle
newsletter, ianuarie 2012, extras de pe recom.wider.unu.edu
NECLASIFICAT
37 din 48
11. Koechlin, Lucy, An Evaluation of National Integrity Systems from a
Human Rights Perspective, Basel Institute on Governance, Working Paper
Series No 04, September 2007.
12. Koechlin, Lucy, Poverty and Corruption: About Poorer and Richer Ways
of Life, Basel Institute on Governance, Working Paper Series No 05,
December 2008.
13. Landes, David S., Avuția și sărăcia națiunilor: de ce unele țări sunt atât
de bogate, iar altele atât de sărace, Editura Polirom, București, 2013.
14. Law, Randal D., Istoria Terorismului de la asirieni la jihadiști, Corint,
București, 2017.
15. Lindstrom, Gustav, Enter the EU Battlegroups, Chaillot Paper, nr. 97,
februarie 2007.
16. Little, Richard, Buzan, Barry, Sistemele internaţionale în istoria lumii,
Editura Polirom, București, 2009.
17. Luizard, Pierre-Jean, Capcana Daesh – Statul Islamic sau întoarcerea
Istoriei, Editura Polirom, Iași, 2016.
18. Marret, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucureşti, 2002.
19. Napoleoni, Loretta, ISIS – Califatul terorii, Editura Corint, București,
2015.
20. Peters, Anne, Corruption and Human Rights, Basel Institute on
Governance, Working Paper Series No 05, September 2015.
21. Pichon, Frederic, Siria – de ce s-a înșelat Occidentul, Editura Corint,
București, 2015.
22. Sauron, Jean-Luc, Curs de Institutii Europene, Editura Polirom, București,
2010.
23. Schmidt, Alex, DeGraaf, J.F., Violence as Communication: Insurgent
Terrorism and the Western News Media, Beverly Hills, CA Sage, 1982.
NECLASIFICAT
38 din 48
24. Strauss, Kilian, The Situation of Financial Intelligence Units in Central
and Eastern Europe and the Former Soviet Union, Basel Institute on
Governance, Working Paper Series No 09, November 2010.
25. Weiss, Michael; Hassan Hassan, ISIS – Armata Jihadului, Editura Corint,
București, 2016.
IV. SURSE WEB
1. Chifu, Iulian, Conflictele îngheţate şi responsabilitatea Rusiei: de la
„maxima complicaţie etnică“ a lui Stalin la „apărarea ruşilor de
pretutindeni“ a lui Putin, extras de pe www.adevarul.ro, 20.01.2016
2. Constantin, Ionuț, Managementul conflictelor înghețate din Caucazul de
Sud, ionutconstantinblog.wordpress.com.
3. Dimian, Larisa, Terorismul internațional – unele efecte și tendințe de
evoluție, Revista Europeană de Psihologie, ultrapsihologie.ro, 09.11.xxxx.
4. Dîrdală, Lucian Conflictele înghețate și încălzirea politicii globale, Ziarul
de Iași, 22.08.2008, accesat martie-mai 2017.
5. Enache, Iuliana, Ce sunt „conflictele îngheţate”, instrumentul prin care
Rusia îşi controlează vecinii?“, www.descopera.ro, 09.11.2014.
6. www.eur-lex.europa.eu, Eurlex, Aderarea la UE – procesul de aderare.
7. Lefter, Alina, Criminalitatea organizată. Abordări doctrinare și
instrumente juridice internaționale, www.juridice.ro, 11.04.2017.
8. Ministerul Afacerilor Externe, Cronologia relaţiilor România – NATO,
www.mae.ro, accesat la data de 12.02.2018.
9. www.adevarul.ro, Târgu Mureş 1990: Conflict între maghiari şi români
sau reactivarea fostei Securităţi?,17.03.2010.
10. www.consilium.europa.eu, Summitul NATO, Bruxelles, 12/07/2018.
11. www.dexonline.ro.
12. www.edrc.ro Good governance – the concept.
NECLASIFICAT
39 din 48
13. www.enciclopediaromaniei.ro.
14. www.eurlex.europa.eu - Aderarea la UE – procesul de aderare.
15. www.goodgovernance.org.au, What is Good Governance.
16. www.globalfirepower.com.
17. www.imf.org, Regional Economic Issues – Central, Eastern, and
Southeastern Europe – How to Get Back on the Fast Track, 2016.
18. www.infoeuropa.md, Comisia europeană pentru democraţie prin drept.
19. www.mae.ro, Cronologia relaţiilor România – NATO.
20. www.mae.ro, Despre OSCE, august 2017.
21. www.mapn.ro.
22. www.mpviena.mae.ro, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în
Europa.
23. www.ohchr.org, ONCHR, Good Governance and Human Rigths.
24. www.osce.org,Good Governance.
25. www.parl2011.pl.
26. www.sri.ro, Protecția infrastructurilor critice, broșură editată de Serviciul
Roman de Informații.
27. www.statskontoret.se, Principles of Good Administration in the Member
States of the European Union.
28. www.summitbucharest.ro, Sub steagul NATO.
29. www.unescap.org, United Nations Economic and Social Commission for
Asia and the Pacific, What is Good Governance?.
30. www.undp.org.
31. Vivien Collingwood, Good Governance and the World Bank, Nuffield
College, University of Oxford, extras de pewww.ucl.ac.uk, f.a.;
32. www.unescap.org,United Nations Economic and Social Commission for
Asia and the Pacific, What is Good Governance?.
33. *** Good governance in EU External Relations: What role for
development policy in a changing international context, Directorate-
NECLASIFICAT
40 din 48
General for External Policies, Policy Department, European Parliament,
2016.
34. http://conflictrisk.jrc.ec.europa.eu/
35. http://www.summitbucharest.ro
36. https://infographics.economist.com/2018/DemocracyIndex/
37. www.archive.epi.yale.edu
38. www.cfr.org
39. www.climate.nasa.gov
40. www.conflictrisk.jrc.ec.europa.eu
41. www.dexonline.ro
42. www.edrc.ro
43. www.edrc.ro
44. www.enciclopediaromaniei.ro
45. www.goodgovernance.org.au
46. www.hdr.undp.org
47. www.info.worldbank.org
48. www.infographics.economist.com
49. www.mapn.ro
50. www.osce.org, Good Governance
51. www.socialprogressindex.com
52. www.theglobaleconomy.com
53. www.undp.org
54. www.visionofhumanity.org
V. REVISTE
1. Bantaș, Dragoș-Adrian, Managementul Crizelor în viziunea Uniunii
Europene, comunicare științifică publicată cu ocazia Conferinței „Strategii
XXI – Schimbări strategice în securitatea și relațiile internaționale”,
NECLASIFICAT
41 din 48
organizată în cadrul Universității Naționale de Apărare Carol I, în zilele de
2-3 aprilie 2015, inclusă în volumul publicat cu ocazia acesteia.
2. Bantaș, Dragoș-Adrian, România înainte şi după aderarea la Comunităţile
Europene/Uniunea Europeană – reperele principale, articol publicat în
revista LEX (Revista consilierilor juridici din Armată), Anul X, Nr.
1(30)/2017.
3. Bantaș, Dragoș-Adrian, Reflecții asupra contribuției României la
consolidarea securității principalelor organizații din care face
parte,articol publicat în revista Diplomacy and Intelligence, editată de
Centrul de Strategii Aplicate, Nr. 10 (martie 2018), disponibilă la adresa
www.strategiiaplicate.ro.
4. Bantaș, Adrian; Beldiman, Elvira, Instrumente ale Uniunii Europene
pentru combaterea terorismului, articol publicat în revista Punctul Critic,
nr. 02/2016, intitulat Terorism fără frontiere, disponibil pe
www.punctulcritic.ro
5. Bantaș, Dragoș-Adrian; Beldiman, Elvira, Postwar International
Organizations Predecessor of the European Union, articol publicat cu
ocazia conferinței Challanges of Knowledge Society, 2017, organizată de
Universitatea „Nicolae Titulescu”, și cuprins în volumul „Challenges of the
Knowledge Society, May 12th-13th, 2017 - 11th Edition”.
6. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, The adjustment of EU
Law in the new security environment framework. Tools for change – the
conducted reforms, comunicare științifică publicată cu ocazia Conferinței
„Strategii XXI – Schimbări strategice în securitatea și relațiile
internaționale”, organizată în cadrul Universității Naționale de Apărare
Carol I, în zilele de 14-14 aprilie 2016, inclusă în volumul publicat cu
ocazia acesteia (Vol. I, pp. 324-333) și care poate fi consultată la adresa
www.strategii21.ro, secțiunea CONFERENCE PROCEEDINGS.
NECLASIFICAT
42 din 48
7. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, The Balance between
the Constitutional Treaty and the Lisbon Treaty redefined by the
amendments regarding CFSP – or not?,comunicare științifică publicată cu
ocazia Conferinței „Strategii XXI – Schimbări strategice în securitatea și
relațiile internaționale”, organizată în cadrul Universității Naționale de
Apărare Carol I, în zilele de 14-14 aprilie 2016, inclusă în volumul publicat
cu ocazia acesteia (Vol. II, pp. 257-266) și care poate fi consultată la
adresa www.strategii21.ro, secțiunea CONFERENCE PROCEEDINGS.
8. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Contribuții ale NATO
pentru consolidarea securității europene, Partea I: De la originile Alianței
până la încheierea Războiului Rece, Revista Punctul Critic, nr. 2
(20)/2017.
9. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Contribuții ale NATO
pentru consolidarea securității europene, Partea a II-a: De la sfârșitul
Războiului Rece până astăzi, Revista Punctul Critic, nr. 2 (20)/2017.
10. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Controlul democratic
asupra sectorului de securitate – privire comparativă asupra modelului
european și aplicării acestuia în România, articol publicat în Revista
Gândirea Militară Românească, nr. 1-2/2018.
11. Bantaș, Dragoș-Adrian; Maria, Solacolu, Mijloace juridice ale UE de
răspuns la riscurile și amenințările contemporane, comunicare științifică
prezentată cu ocazia Conferinței Internaționale “Probleme actuale ale
spațiului politico-juridic al UE”, Ediția a III-a, 27 octombrie 2016, și
publicat în Suplimentul Revistei Române de Drept European, dedicat
acesteia.
12. Bădescu, Paraschiva, Conflictul din Transnistria/Republica Moldova –
după 20 de ani, extras de pe revista.ispri.ro.
NECLASIFICAT
43 din 48
13. Buzan, Barry, New Patterns of Global Security în the Twenty-First
Century, International Affairs (Royal Institute of International Affairs
1994-), Vol. 67, No. 3 (Jul.1991, Blackwell Publishing, 1991).
14. Dumitrașcu, Mihaela-Augustina; Bantaș, Dragoș – Adrian, Construcția
europeană între național, interguvernamental și federal. Proiectarea,
edificarea și eșecul ratificării Tratatului instituind Comunitatea
Europeană de Apărare, Analele Universității din București, Seria Drept,
Anul XVI (2017), Editura CH Beck, București, 2017.
15. Filipescu, Nicolae, Războiul antiterorist, Revista 22, 02.06.2008.
16. Graham, John; Amos, Bruce; Plumptre, Tim Principles for Good
Governance in the 21sr Century, in Policy Brief Nr. 15/august 2003,
Institute on Governance, Ottawa, Canada.
17. Jucan, Codruța Ștefania, Georgia, Călin Stefan, Provocarea terorismului și
a criminalității transfrontaliere în contextul globalizării , disponibil pe
cogito.ucdc.ro
18. Lavric, Aurelian, Cazul transnistrean în contextul crizei ucrainene și
securitatea Republicii Moldova, Ucrainei și a României, articol publicat în
volumul aferent Conferinței Strategii XXI, 2015.
19. Lășan, Nicoleta, Securitatea: concepte în societatea contemponară, articol
publicat în Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale, An II, Nr.
4(5)/decembrie 2010.
20. Lucinescu, Ioan-Codruț, Securitatea naţională a României. Elemente
definitorii privind cadrul conceptual, în Infosfera – Revistă de studii de
securitate şi informaţii pentru apărare, Anul IX nr. 3/2017, Direcţia
Generală de Informaţii a Apărării, disponibil la www.mapn.ro
21. Muscu, Georgiana Roxana, Lipsa exercitării suveranității ca un risc de
vulnerabilitate pentru securitatea internațională (cazul Ucrainei), articol
în conferința Strategii XXI, 2015.
NECLASIFICAT
44 din 48
22. Nedelcu, A.; Surdescu, O., Reflecţii cu privire la constituţionalizarea
dreptului la un mediu sănătos în Uniunea Europeană, Revista Sfera
Politicii, nr. 149/2010
23. Neguț, Silviu, Conflictele înghețate. Studiu de caz:Transnistria, în
Economistul, nr. 49-50, extras de pe www.fumn.eu, 15.12.2014.
24. Popa, Dumitru, Realizarea securității naționale a României în contextul
integrării euroatlantice, în Revista Militară nr. 2 (6)/2011.
25. Schlenker, Andrea, Support for the European Union in Central and
Eastern Europe before and after Accession, in revista „Politique
européenne”, nr. 38, 2012/3.
26. Șerban Liviu Pavelescu, Conflicte„înghețate”, relații economice și
dependențe politice. Considerații asupra componentelor acțiunii politice a
Federației Ruse în spațiul „vecinătății apropiate” în anii post-Război
Rece, în Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel
național, european și mondial, Nr. 6/2015, Vol. 6.
27. Preda, Cristian, Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-
2012), în Studia Politica: Romanian Political Science Review 13 (2013), 1,
pp. 27-110, disponibil la www.ssoar.info
28. Rodman, Peter W. , Political and Security Dimensions The Classical
Paradig Revisited – în Defense of the Classical View, Tusla Journal of
Comparative and International Law, Volume 3, Issue1, 01.09.1995
29. Stone, Marianne, Security According to Buzan: A Comprehensive Security
Analysis, Security Discussion Papers Series 1, Groupe d’Etudes ed
d’Expertise „Securite et Tehnologies” GEEST 2009.
30. Truşcă, P.; Truşcă-Trandafir, A., Dreptul fundamental al omului la un
mediu sănătos în jurisprudenţa CEDO, Revista Transilvană de Ştiinţe
Administrative 1(23)/2009.
31. Văduva, Gheorghe; Alexandrescu, Grigore, Duțu, Petre; Popa, Vasile,
Sarcinschi, Alexandra; Băhnăreanu, Cristian, Bazele cercetărilor în
NECLASIFICAT
45 din 48
domeniul sistemelor și tehnologiilor pentru protecția împotriva
terorismului de orice natură, în Revista Colocviu Strategic, editată de
Centrul de Studii Strategice de Securitate, nr. 1/2009.
VI. DOCUMENTE DE REFERIN ŢĂ
1. Acordul de la Paris privind schimbările climatice, disponibil la
www.consilium.europa.eu
2. Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi
adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, extras de
pe www.eur-lex.europa.eu
3. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, republicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 202, din 7 iunie 2016.
4. Codul European al bunei conduite administrative, extras de pe
www.ombudsman.europa.eu, 2015.
5. Consiliul Uniunii Europene, Strategia Europeană de Securitate – O
Europă sigură într-o lume mai bună, Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii
al Uniunii Europene, 2009.
6. Declarația Schuman, 9 mai 1950, disponibilă la adresa europa.eu
7. Declarația Summitului din Varșovia adoptată de şefii de stat şi de guvern
participanţi la reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Varşovia (8-9 iulie
2016), www.mae.ro, accesat 07.07.2018.
8. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 462/2003, publicată în Monitorul
Oficial nr. 63 din 26 ianuarie 2004, referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi ale art. 12
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public.
NECLASIFICAT
46 din 48
9. Institutul Ovidiu Șincai, Transnistria – evoluția unui conflict înghețat și
perspective de soluționare, București, septembrie 2005.
10. Manualul NATO, Biroul de Informaţii şi Presă al NATO, Bruxelles, 2001.
11. Mica enciclopedie de politologie, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1977.
12. National Security Strategy of the United States of America,
www.whitehouse.gov, decembrie 2017, accesat 07.07.2018.
13. O strategie a securităţii naţionale de angajare şi deschidere, Casa Albă,
1996.
14. Protecția infrastructurilor critice, broșură editată de Serviciul Roman de
Informații.
15. Recomandarea (80) 2 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,
extrasă de pe wcd.coe.int, accesat la data de 15.05.2017.
16. Recomandarea (87) 16 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,
extrasă de pe wcd.coe.int
17. Recomandarea (89) 8 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,
extrasă de pewww.juridice.ro
18. Recomandarea No. R (2000) 10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre
privind codurile de conduita pentru funcţionării publici.
19. Rezolutia (77) 31 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, extrasă
de pe www.ptejteseknihovny.cz
20. Russian National Security Strategy, www.ieee.es, 31.12.2015, accesat
07.07.2018.
21. Shared Vision, Common Action: A Stronger Europe. A Global Strategy for
the European Union’s Foreign And Security Policy, www.eeas.europa.eu
22. Statutul Consiliului Europei, semnat la Londra, 5 mai 1949, extras de pe
www.cvce.eu, accesat 20.10.2016, disponibil la Archives Nationales du
Luxembourg, Luxembourg, Organisations internationales, Conseil de
l'Europe – Constitution. Statut du Conseil de l'Europe, AE 12380.
NECLASIFICAT
47 din 48
23. Strategia Europeană de Securitate – O Europă sigură într-o lume mai
bună, Consiliul Uniunii Europene, Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al
Uniunii Europene, 2009.
24. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019:O
Românie puternică în Europa și în lume, www.presidency.ro, accesat
07.07.2018.
25. United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific,
What is Good Governance?, extras de pe http://www.unescap.org
NECLASIFICAT
48 din 48
LISTA ANEXELOR
• Anexa nr. 1: România pe drumul aderării la NATO. Principalele reforme
politice, economice și administrative efectuate în vederea atingerii
acestui scop
• Anexa nr. 2: Contribuția statelor din Centrul și Estul Europei la
dezvoltarea construcției europene
• Anexa nr. 3: Proiectarea bunei guvernări în afara spațiilor european și
euroatlantic. Politici ale ONU, OSCE, Consiliului Europei, NATO și UE
în sprijinul statelor aflate într-o criză de guvernare
• Anexa nr. 4: Dinamica schimbărilor mediei temperaturilor globale
• Anexa nr. 5: Harta principalelor conflicte aflate în desfășurare la nivel
mondial
• Anexa nr. 6: Indicele bunei guvernări în conformitate cu indicatorii aleși
de Banca Mondială
• Anexa nr. 7: Indicele Progresului Social
• Anexa nr. 8: Indicele Global al Democrației
• Anexa nr. 9: Indicele global al riscului de conflict