revista info petrila - iulie 2012

22.06.2012 REVISTA INFO PETRILA - IULIE 2012

1/6infopetrila.ro/revista-info-petrila-iulie-2012.html

EUROPA ESTE UN CONTINENT...

PETRILA, UN MIC UNIVERS...

http://www.infopetrila.ro

^

Posturi TV Online

Posturi RADIO

Documentare

Filmul Romanesc

^

Stiri nationale

Stiri locale

Sport

Stiri MONDO TV

^

Trenuri Petrosani

Autocare Petrosani

Trasee Turistice

Cabane Hoteluri

Promotii Zboruri

^

Speed TEST

Programe IT

Windows START

Utile sistem PC

^

Adrese utile

Telefon, e-mail

Recensamant 2011

Starea civila

^

Boli frecvente

Terapii complementare

Sfatul medicului

^

Webmaster

Politica de

confidentialitate

Raspundem cititorilor

PENSIONARII CER AUDIENTA LA MINISTERUL MUNCII"Sute de pensionari din Valea Jiului, majoritatea fosti angajati la minele din zona, cer audienta la ministrul munciiMariana Campean.Asta din cauza ca nu mai pot beneficia de bilete de tratament, desi bolile lor sunt cronice.Cei mai multi pensionari sunt nemultumiti de faptul ca s-au trezit peste noapte fara biletele in statiunile in care setratau de bolile dobandite in anii de munca sub pamant, iar acum vor sa isi ceara drepturile in fata responsabililorde la minister, sau chiar a premierului Victor Ponta.In sedinta de guvern de miercuri, 6 iunie, s-a decis sistarea contractarii de bilete de odihna si limitarea biletelor detratament la care au dreptul veteranii de razboi, revolutionarii, persoanele cu handicap.Dupa ce au trecut alegerile locale, hotararea luata de Cabinetul Ponta a fost publicata in Monitorul Oficial.Noile reglementari sunt cuprinse intr-o Ordonanta de Urgenta privind masuri de reducere a cheltuielilor publice.

BIROU INTERMEDIERI FINANCIAREPetrila, str. Republicii,bl. 109, ap. 5, parter.Oferim consultanta financiara gratuitapentru a putea obtine un imprumut:- de nevoi personale;- pentru refinantare;- carduri de cumparaturi.NOU:Incheiere asigurari la cel mai mic pret depe piata.PERSOANA DE CONTACT:- Carmen DeaconuTelefon:- 0761. 642. 145- 0726. 252. 070

TOTDEAUNA RAPID SI LA TIMP:COROLA TAXI.Tarif unic:1,43 lei/km.Cel mai mic tarif de pe piata.Taxi COROLA.Apeleaza dispecerat0254.514.222,0727.514.222,0763.426.999.Doar pentru localitatile Vaii Jiului silimitrofe.

CONSULTANT FINANCIARPROFESIONISTAcord consultanta gratis in asigurari:- casa, masina, viata,- asigurari business- precum si intocmire contracte deasigurari.Tot ce ai de facut este sa suni la:Izabela: 0766. 345. 047,Claudiu: 0766. 426. 345DE RESTUL NE OCUPAM NOI!

MUZICA EVENIMENTULUI TAUFie ca este vorba de o nunta, un botez, oaniversare, un eveniment, o lansare,Trupa "KRYSTALL" sunt ideali pentru amarca acest moment.Suntem aici ca sa va garantam o nuntaca-n povesti, dorim sa fim primii la careva ganditi atunci cand botezati un copil sisa facem din aniversarile dumneavoastraun eveniment de neuitat.De aceea, daca doriti ca evenimentuldumneavaoastra sa devina unulmemorabil, puteti conta pe experienta siprofesionalismul nostru!Solist vocal si leader-ul formatiei:CLAUDIU LAPSANSCHITelefon: 0766.426.345

MICA

PUBLICITATE

MICA

PUBLICITATE

MICA

PUBLICITATE

VANZARI PETRILA

Vand apartament: 3 camere in stare

buna, foarte spatios, etajul 3, situat in

centrul orasului Petrila.

Pretul este foarte avantajos si negociabil.

Mai multe relatii la telefon:

FIX: 0231.533.201,

MOBIL: 0764.234.319.

- anunt editat in 12.06.2012 - activ

TRASEE TURISTICE - MUNTII SUREANU

Ghid montan Muntii Sureanu

Prezentare

Muntii Sureanu fac parte din marea unitate a Carpatilor Meridionali,

din grupa situata intre Olt si Jiu-Strei.

Ei se invecineaza cu muntii Candrel- in est, culoarul ddepresionar

al Streiului inferior- in vest, valea larga a Muresului- la nord,

depresiunile Hateg, Petrosani si muntii Caprei (o prelungire a

masivului Parang)- la sud. In totalitate au, aproximativ, forma unui

triunghi cu baza mare orientata NE-SV si varful in saua Poiana

Muierii, aflata in SE.

In nord, limita porneste din valea Sebesului, din dreptul satului

Capalna. Peste tot, ea se inscrie in relief printr-o denivelare

marcanta-200 m si printr-o diferenta neta sub aspect petrografic si

structural.

Limita de sud porneste de la Ciopeia, unde Streiul si-a taiat un

defileu mic in sisturi cristaline si urmareste pana in comuna Baru,

indeaproape, malul drept al acestuia. Limita fata de muntii Retezat

este formata de valea Crivadiei, pasul si valea Banitei, pe la pestera

Bolii, pana la confluenta cu paraul Rosia.

Limita estica este formata de valea Salanele, pana la confluenta cu

Frumoasa, care ii desparte de muntii Candrel.

REVISTA EDITATA DE: BOLOG JUNIOR. PUBLICATIE GRATUITA: INFO PETRILA. RECLAMELE SUNT CU TITLU ABSOLUT GRATUIT.

IN PAGINILE ACESTUI NUMAR:

PROMOVARE - CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA VALEA JIULUI

Este parte integranta dar distincta a SC COMPANIA DE TURISM VALEA JIULUI SRL din PETROSANI.

Acest centru a luat fiinta in anul 2002 si are ca obiect de activitate dezvoltarea turismului din Valea Jiului.

Prin informatiile ce le detine si care sunt puse la dispozitia turistilor, despre zonele turistice Parang, Straja, Valcan,

Retezat si Sureanu, despre posibilitatile de cazare, masa cat si despre programele turistice, se adreseaza turistilor

individuali cat si grupurilor organizate.

Deasemenea se adreseaza agentiilor turistice, ce doresc mai multe informatii despre aceasta zona, in vederea trimiterii

de turisti.

Totodata, prin noi puteti obtine rezervari la diferite cabane din zonele mentionate, puteti obtine informatii despre

preturile practicate cat si despre programele turistice, atat pentru cele de sfarsit de saptamana, pentru sejururi mai

lungi, pentru grupuri organizate de copii sau pensionari, cat si despre programele de aventura.

Noi suntem o interfata intre cabane si turisti, incercand sa facem si o reclama mai buna acestei zone, bogate in

frumuseti montane cat si pentru scurtarea distantei dintre turisti si cabanele ce va asteapta.

Prin noi, puteti obtine preturi promotionale pentru grupuri, pentru diferite actiuni la munte, informatii despre agentiile

turistice din zona, despre posibilitatile de petrecere a timpului liber in toate orasele din zona, noi fiind cei ce va vom

usura activitatea turistica.

Va oferim deasemenea informatii si sejururi la statiunile turistice din tara si strainatate, cat si transport cu autocarul

sau cu avionul, prin firmele colaboratoare.

Contactati-ne si nu veti regreta.

Asteptam sa va oferim cat mai multe informatii despre aceasta frumoasa zona turistica, recomandata atat pentru

perioada de iarna, pentru schi, cat si pentru perioada de vara.

In aceasta perioada, puteti face drumetii montane, ce va duce la recreerea de care aveti nevoie.

Mai multe informatii pe - http://www.turisminfovaleajiului.ro

Manager - pshs. Rosia Romeo



TURISM - INFO PETRILA


URMARESTE TRASEELE MUNTILOR SUREAN PE HARTA

SURSA: elixir.ro



PETRILA - CHEILE TAIA - BOTUL DEALULUI - STINA LUI BRAT - MUNTELE BRATES - CURMATURA SUREANUL - CABANA SUREAN

Traseul este greu accesibil iarna pe portiunea Brates - curmatura Sureanul

Timp de mers: Petrila I. F. Taia-M. Brates- cabana Surean 8-9 ore.

Varianta A: Botul Dealului-cabana de vinatoare Auselul-Brates (stina lui Brat) 11-2 ore.

Marcaj: Petrila-muntele Brates-cabana Surean inclusiv varianta A triunghi albastru.

Pentru ca sa ajungem la cabana Surean, situata in centrul alpin al Muntilor Sureanului, putem porni din Petrila, cea mai apropiata localitate de la care avem bune

legaturi pe sosea si calea ferata cu restul tarii. Petrila (630 m) este un mare centru minier din apropierea orasului Petroseni. Accesul la Petrila se poate face cu

autobuzul sau pe calea ferata ingusta (cca. 2 km).

Incepem traseul din Petrila, intrind pe sosea in directia est. Dupa 1,5 km trecem prin catunul Lunca si ajungem apoi la gura p. Taia, afluent al Jiului de Est. In punctul

de confluenta parasim soseaua, traversam apa Taiei pe podul de cale ferata a decovilului si intram pe valea ei spre nord-est. Chiar de la inceput intilnim marcajul cu

triunghi albastru, care ne va calauzi pina la cabana. Fie ca vom merge cu trenul forestier, fie pe jos in lungul vaii Taia, vom reusi sa prindem suficiente amanunte ale

locurilor pitoresti de pe traseu: prima parte este caracterizata de plaiuri si pripoare; dupa citiva kilometri ele cedeaza locul povirnisurilor abrupte. Apar cheile

sapate in stinca de apele repezi ale piriului. Traversam deseori de pe un mal pe celalalt al apei. In stinga, pantele muntelui apartin culmii Piatra Taii (1200 m), iar in

dreapta muntelui Chicera (1211 m). La iesirea din cheile Taia (km 4) se astern din nou pantele domoale, ospitaliere ale muntilor cu paduri, alternind cu zone defrisate.

Dupa cca. 9 km de la gura Taii sosim la confluenta cu piriul Ditei (vest). In acest loc, calea ferata se ramifica pe fiecare din vaile confluente; mult mai batut in

ultimul timp este drumul pe valea Ditei, mai ales de catre muncitorii forestieri. Mai departe pe valea Taia (nord-est) vom gasi cabanele I. F. Taia, unde eventual putem

sa ne adapostim pe vreme nefavorabila. Distanta parcursa pina la I. F. Taia de la Petrila este de 9,5 km. Cam aici sfirseste si calatoria cu trenul forestier. Calea

ferata continua pe valea Taia spre nord pina la Lunca Florii (aproape 2 km), insotita de o poteca marcata cu triunghi albastru. Dupa 15-20 min de mers sosim la

cantonul de la Lunca Florii, unde cindva functiona si o cabana turistica.

Calea ferata ia sfirsit aici, in apropierea unui lac de baraj. De la Lunca Florii poteca marcata urca pe linga scocul de lemn, destul de aproape de malul piriului, pina

ajunge la o noua confluenta, locul de obirsie al vaii Taia. La nord-est se intinde Valea Auselul, iar la nord valea importanta a Dobroaiei (numita inca si Bratcosul). Pe

fiecare din ele se intinde causul prelung al unui scoc. Tot la confluenta un indicator de marcaje cu sageti ne ajuta sa intram pe unul din traseele alese mai departe,

desi semnul si culoarea marcajului sint aceleasi pentru ambele variante. Primul incepe sa urce pieptis pe Botul Dealului spre vf. Brates; celalalt se abate mai intii pe

valea Auselul la cabana de vinatoare, iar de aici revine pe pantele Bratesului. unindu-se cu prima poteca.

Traversam piriul Dobroaia si sosim exact la punctul de bifurcatie (900 m alt), unde putem face un scurt popas. Urcusul pe muchia dintre cele doua vai incepe pe o

poteca buna, pe care marcajul bine aplicat nu ne pune probleme de orientare. Urcam citeva serpentine pe o panta mare; urmeaza o alta mai odihnitoare, apoi intram pe

un urcus prelung prin padure. Pe masura ce cistigam altitudine, trecem tot mai des prin raristi. Dupa mai bine de o ora de urcus de la ramificatie sosim in poiana stinei

lui Brat (1383 m), unde reintilnim si poteca variantei A, care vine din dreapta, urcind de la cabana de vinatoare Auselul. Dincolo de valea Auselul avem o priveliste

buna asupra masivului picior de vest al muntelui cu acelasi nume.

Din poiana stinei lui Brat urcusul continua ceva mai usor, mai ales datorita faptului ca taiem pe curba de nivel citeva virfulete, fiecare acoperit cu pilcuri de padure.

Directia de mers se mentine pe o mare distanta spre nord-est; iesim la golul alpin. Poteca se mentine tot pe culme, dar platoul pe care ne aflam nu are o inclinare prea

mare.

Ocolim vf. Brates (1690 m) pe la nord-vest si revenim pe creasta. Ajungem intr-o mica sa, in apropierea careia se profileaza o cruce inalta sub vf. Bradul. Parasim

culmea si intram pe partea de sud a muntelui. Coborim pina la nivelul padurii fara a patrunde in ea si traversam o ripa, de obicei seaca; apoi ocolim o muchie

despartitoare si taiem orizontal al doilea vilcel, incepind de aici poteca coboara putin, cotind treptat spre sud. La stinga incep pantele m. Sureanului, primul munte

important pe care-l vom intilni pe acest traseu. Traversam al 3-lea vilcel, si curind si pe cel de-al 4-lea, pe care il depasim in aceleasi conditii. Coborirea spre dreapta

devine mai pronuntata, pentru ca sa atingem nivelul curmaturii Sureanului. Parcurgem prin padure citeva sute de metri, traversind un ultim sipot, si dupa 200 m iesim

in poiana mare din curmatura Sureanul. Urcam la stinga, spre est, pina in punctul central, la cota 1793, la indicatorul de marcaje. Toate potecile venind din diferite

directii converg in acest nod de comunicatie al Muntilor Sureanului. Poteca noastra marcata cu triunghi albastru se uneste cu cele marcate cu banda si cruce

albastra, indreptindu-se spre rasarit (vezi traseele nr. 16 si 18).

In 20-25 min ajungem la cabana Surean (1734 m), in poiana din preajma lacului.

VARIANTA A

In punctul de bifurcatie de la gura Auselului putem sa alegem varianta cu urcus ceva mai lung, dar mai domol. Poteca marcata cu triunghi albastru urca pe valea

Auselului, atinindu-se pe linga apa. Dupa ce mergem cca. 2 km, ajungem la cabana de vinatoare Auselul (1024 m). Frumoasa pozitie a acestui refugiu vinatoresc ne

imbie la popas; el poate fi folosit la nevoie ca adapost si de turisti.

Informativ consemnam ca de la aceasta asezare cinegetica ospitaliera, in afara de poteca marcata mai porneste o alta nemarcata spre inima masivului. Iata pe scurt

traseul acesteia: de la cabana, aflata la confluenta Auselului (nord-est) cu Clabucetul (sud-est), traversam apa Auselului ceva mai sus de confluenta si incepem

urcusul "tare" pe muntele Auselul, pe o poteca ciobaneasca. La inceput urcam prin padure (aproximativ 80 min), mai apoi iesim pe plai la marea stina Auselul. De aici

urmam panta cu iarba a muntelui pina la culmea Auselului, la indicatorul turistic de marcaje la aproape 2000 m alt. De la stina pina la indicator urcusul dureaza mai

mult de 11 ora. De la indicator intram pe traseul marcat cu cruce si banda albastra (traseele nr. 16 si 18), cotind la stinga. Dupa cca. 50-60 min ajungem la cabana

Surean. Acest traseu nemarcat este totusi semnalat la ramificatia din Auselul (indicator), ca fiind folosit pentru coborire. Noi completam, ca acest traseu ar putea fi

folosit iarna de schiori la coborire, deci in sens invers descrierii noastre.

Sa revenim la varianta A a traseului nr. 17. Pornim de la cabana Auselul pe poteca marcata cu triunghi albastru. La inceput avem o scurta portiune de urcus moderat,

dupa care atacam panta de sud a Bratesului. Serpentinele ne poarta prin padure la inceput spre nord, apoi spre vest, pina in apropiere de stina lui Brat (1383 m), in

poiana. Distanta cabana Auselul - stina lui Brat se poate parcurge in 1 - 11 ora. La stina intilnim traseul nr. 17 (principal) marcat cu acelasi semn, pe care intram la

dreapta, in directia vf. Brates (1690 m). Pina la cabana Surean urmarim traseul descris la inceputul acestui capitol.


[email protected] , [email protected]

IMPORTANT, DE RETINUT!

INFO PETRILA publica anunturile de mica si mare publicitate cu titlu gratuit. Site-ul este o interfata de promovare si dezvoltare a orasului Petrila si a Vaii Jiului. Aici puteti face comentarii si

sugestii la adresa noastra si a articolelor pe care le gasiti pe INFO PETRILA. Info Petrila nu pretinde si nu este un site comercial. Anunturile de publicitate vor fi formulate de dumneavoastra si

vor fi transmise pe adresa noastra, impreuna cu alte atasamente, daca este cazul, specificand si pagina (sau paginile) pe care doriti sa apara anuntul dumneavoastra. Info Petrila nu pretinde

documente sau copii dupa documente, veridicitatea anunturilor dumneavoastra fiind cu totul si cu totul sub atributiile dumneavoastra. Titlul gratuit de publicare se face pe o perioada de 3 luni, cu

posibilitate de prelungire sau stopare a anunturilor la cererea expresa a dumneavoastra.

VA MULTUMIM PENTRU INTELEGERE!




CABANA SUREAN - CURMATURA SUREANUL - MUNTELE AUSELUL - MUNTELE BILELE - CABANA VOIVODUL (LONEA)

Traseul este accesibil si iarna Timp de mers: 3-4 ore.

Marcaj: cruce albastra.

Traseul nr. 18 este considerat drept cea mai scurta legatura pe poteca marcata intre cele doua cabane: Sureanul (1734 m) in zona alpina si Voivodul (950 m) in zona

periferica a Muntilor Sureanului. In prima parte vom depasi o diferenta de nivel relativ mica (250 m), dupa care vom cobori cca. 1000 m in Valea Jiului de Est. Prin

compararea celor doua cifre, turistul poate aprecia ca traseul nr. 18 este mai indicat la coborire.

Parasim cabana Surean in directia sud-vest, folosind pina in curmatura Sureanul poteca marcata cu triunghi, banda si cruce albastra. Drumul se desfasoara prin

padure, apoi prin poienite intre brazi, facind un arc de cerc spre dreapta. In cca. 20 min ajungem in poiana intinsa a curmaturii Sureanului (1793 m), unde drumurile

se despart. Traseul nr. 18 se indreapta spre sud, pe marcajul banda si cruce albastra; incepem urcusul prelung, nu prea greu, in directia platoului inalt al Auselului.

La inceput poteca trece chiar pe mijlocul curmaturii, iar mai departe se stabileste pe fata estica a piciorului nordic desprins din vf. Auselul. Trecem printr-un pilc de

padure, chiar la limita ei de sus, si continuam traseul pe linga tufe de ienuperi si afine. Dupa mai putin de o ora de la plecare ajungem la ramificatia de la indicatorul

metalic din culmea Auselului. El arata inceputul unui traseu nemarcat pe piciorul vestic, spre cabana de vinatoare Auselul. Trecem pe linga acest reper, urcind spre

sud in saua apropiata. Urmarim acum stilpii de marcaj si semnele turistice aplicate pe pietre, care ne determina sa schimbam directia catre stinga (sud-est). Cotind pe

aceasta directie, parcurgem enormul platou alpin, in intregime ierbos, care se inclina tot mai mult in directia sud. Astfel incepe marea coborire pe 1000 m diferenta

de nivel pina la cabana Voivodul in Valea Jiului.

Lasam in dreapta o ramificatie nemarcata a potecii spre Clabucet si urmarim sirul marcajelor care se indreapta pe sub saua Ocolul, spre fata vestica a Plaiului lui

Patru. Saua Ocolul face hotarul muntelui Auselul (vest) cu Plaiul lui Patru (est). Venind in sensul descrierii acestui itinerar, sintem tentati sa urcam direct pe Virful

lui Patru, lucru pentru care ne sint necesare cca. 30 min in plus. Dupa o privire scurta asupra panoramei din saua Ocolul, in apropierea careia parasim poteca marcata,

incepem urcusul pe o panta comoda, pe spinarea careia apar pilcuri de afinisuri si lespezi. Aproape sub virf urcam un ultim piept si atingem la baliza cota 2130 m.

Privelistea foarte ampla cuprinde cea mai mare parte din Muntii Sureanului si ca o noutate lantul nesfirsit al Paringului, de la vf. Paringul Mic si pina dincolo de

curmatura Oltetului, unde se pot identifica cu precizie chiar inaltimile Capatinii.

Pentru a reveni din virf la poteca marcata, cotim brusc la dreapta (sud-vest) si coborim direct cam 12- 13 min, pina in dreptul bordeiului de mioare, aflat ceva mai jos

de poteca marcata. Turistii care nu urca la Vf. lui Patru continua traseul pe sub saua Ocolul timp de 2-3 min si ajung in dreptul bordeiului amintit, de unde pot relua

traseul nr. 18.

De aici, spre sud, incepem traversarea fetei de vest a celui mai inalt virf din Muntii Sureanului. Trecem peste firele unor izvoare si dupa cca. 20 min de mers din

Saua Auselul atingem panta muntelui Bilele, una din cele cinci ramificatii pe care le formeaza Vf. Lui Patru. In dunga muntelui Bilele se afla si punctul de despartire

al traseelor turistice marcate; poteca cu banda albastra intra la stinga pe fata sudica, spre Gura Potecului (traseul nr. 16), in timp ce poteca insemnata cu cruce

albastra (traseul nr. 18) coboara in linie dreapta catre sud.

La cca. 200 m de ramificatie trecem pe linga baliza de pe Bilele (1760 m), incepind de la baliza, coborirea devine rapida; putem urma serpentina de-a lungul

marcajului sau putem taia direct in jos. Padurea invaluie spinarea muntelui mai intii lateral, lasind o poiana lata pe crestet, care permite vizibilitatea asupra Vaii

Jiului si a Paringului. La rasarit, dincolo de valea adinca, se insira culmile rotunjite si impadurite care leaga Vf. lui Patru de Poiana Muierii, peste Smida Mare si

Salanele. Pe Bilele in jos, perspectiva se imbogateste cu grupul stinelor; Valea Jiului o putem urmari cu privirea pina catre Lonea si Petrila.

Ceva mai jos, cam la 20 min de coborire de la ultima baliza, .trecem pe linga o noua ramificatie: la stinga se desprinde poteca marcata cu triunghi rosu spre Gura

Potecului si cabana Oasa (traseul nr. 20 A). In marginea de sud a poienii, la stinele Bilele, ne oprim pentru un scurt popas. Ne continuam drumul; dupa ce platoul

stinelor se termina, padurea cuprinde tot muntele. Panta se inclina si ajungem intr-o sa putin adinca,, de unde iesim pe muchie intr-o alta poiana formata in jurul unei

cocoase ierboase. Pina in vale, unde ia sfirsit botul muntelui Bilele, poteca marcata coboara iute in serpentine; traversam apa imediat ce ajungem pe vale si mai

inaintam spre sud inca 2,5 km pina in Valea Jiului de Est, unde rascrucea mai multor drumuri impune un scurt popas pentru orientare.

Ca sa ajungem la cabana Voivodul (Lonea), trebuie sa cotim la stinga fara sa traversam apa Voivodului si sa urcam in amonte citeva minute. Cabana (950 m alt.),

cladita pe un frumos tapsan, se desluseste in stinga printre pomi.

CABANA SUREAN - SUB VIRFUL PRIGOANA - MUNTELE FETITA - CABANA OASA

Traseul este accesibil si iarna Timp de mers: 3-4 ore.

Marcaj: cruce rosie.

Pentru legatura dintre zona centrala a Muntilor Sureanului, pe care o serveste cabana Surean si valea superioara a Sebesului, unde se afla amplasata cabana Oasa,

s-a marcat un drum turistic cu aspect variat, care in sensul descrierii noastre coboara de la altitudinea de 1734 m la altitudinea de 1206 m. In lungul itinerarului vom

traversa albiile a doua mari piraie: Canciul si Prigoana si doua culmi: Canciul si Fata-Fetita.

Inainte de a descrie traseul nr. 19 ne vom indrepta. atentia asupra lacului Sureanul, situat in imediata vecinatate a cabanei. Chiar din curte intram in padure pe o

poteca mica, la inceputul careia un indicator ne arata meticulos: pina la lacul Sureanul sint 122 m (!) si se afla la altitudinea de 1743 m.

La tarmul lacului constatam ca padurea se intinde doar pe malul sudic pina la apa. Atit lacul, cit si caldarea glaciara sint orientate spre est; tinutul e bogat

invesmintat in jnepeni. Lacul are o adincime maxima de 7,3 m si o suprafata de cca 500 m 2. O poteca mica inconjura pe tarm lacul, urmind mai ales pe "faleza"

accidentata a malului vestic. Lacul Sureanul mai este denumit si "Iezerul Mare al Sureanului". De la lac revenim pe aceeasi poteca la cabana.

Poteca marcata cu cruce rosie, la inceput comuna cu celelalte semne de marcaj, porneste din fata cabanei spre sud-est, in directia curmaturii Sureanului. Vom fi insa

foarte atenti la 100 m distanta de cabana, deoarece in punctul acesta traseul nr. 19 se ramifica la stinga, dupa indicatiile marcajului rosu. Coborim pe o panta

repede, lipsita de copaci; inaintea noastra apare o portiune cu pietris si bolovanis. Dupa 15-20 min de coborire depasim o imprejmuire (stinga), la capatul careia iesim

din padure pe firul vaii Canciului, chiar la cantonul silvic. Trecem apa pe o punte, ocolim prin stinga noastra curtea cantonului si urcam usor prin poiana perpendicular

pe firul apei, in directia seii Canciului. La nord se ridica motul impadurit al virfului Canciu (1767 m). Dincolo de valea Canciului apare abia vizibil, totusi

caracteristic, versantul de est al vf. Sureanul.

CONTINUAREA PE PAGINA URMATOARE...




...URMARE

In poiana mai exista inca doua cladiri rustice apartinind stinei din Canciul. Saua unde poposim pentru orientare este o joasa cumpana de ape intre bazinul Canciului si

cel al vaii Prigoana spre care trebuie sa ne indreptam. Chiar de la stine izvoraste unul din afluentii Prigoanei. Pitorescul remarcabil al acestei poieni, "peisajul dulce"

si drumurile lesnicioase fie spre Virful lui Patru, care se inalta autoritar la sud, fie spre Riul Mare al Cugirului (nord), fie cel descris de noi, il recomanda si ca loc

de tabara pentru corturi.

Din sa ne indreptam spre sud citeva zeci de pasi, numai pe curba de nivel; intram in padure de data aceasta pentru mai multa vreme. Imediat dupa liziera cotim la

stinga, reluind directia generala de mers spre rasarit, pe o poteca taiata pe pantele nordice slab inclinate ale muntelui. Nu este exclus sa intilnim ciute sau veverite

venite sa se adape la unul din izvoarele pe linga care trecem. Dupa cca. 10 min de la intrarea in padure cotim usor la dreapta si razbatem pe culmea coboritoare a

muntelui.

Traversam o data cu poteca marcata culmea, care aici face o inflexiune spre nord-est si coborim pe versantul opus, orientat spre sud. Poteca este acum mai larga.

Marcajul aplicat pe trunchiurile masive ale rasinoaselor ne conduce spre est. O mica cotitura la dreapta si ajungem din nou pe muchia muntelui. In continuare ne

angajam intr-o coborire rapida pe serpentine; s-au scurs cca. 70 min de mers de la cabana, cind sosim in a doua vale din calea traseului nostru: Prigoana. Pe acosta

vale importanta tinem malul sting inca 300 m in aval, pe parcursul careia padurea se retrage la stinga; o imensa poiana se largeste la "cotul" Prigoanei si pe pantele

inaltimilor inconjuratoare. Trecem peste piriu pe puntea din dreapta, inainte de cotul mare si urcam dimbul de pe malul drept. Iesim pe un platou; poteca coteste iar la

stinga si se intilneste cu un drum de caruta folosit si de tractoare; dincolo de drum zarim doua stine. Intram pe drumul de caruta spre rasarit, strabatind un pilc de

copaci.

Dincolo de bariera pomilor lasam o ramificatie de "sosea" in dreapta, iar dupa inca 100 m ne despartim sl de cealalta ramura a ei, pasind pe poteca firava, dar

folositoare. Drumul de caruta pe care l-am folosit pina aici se duce spre nord in lungul vaii Prigoana. Aceasta zona a traseului prezinta dificultati de orientare;

marcajul este rarit de lucrarile de defrisari, iar poteca turistica aproape ca dispare pe o distanta de citeva sute de metri; in defrisare apar in schimb multe potecute.

Pentru o buna orientare pe aceasta portiune a traseului nr. 19 vom urmari indicatiile de mai jos cu mare atentie.

Pe locul vechii exploatari forestiere se afla acum o plantatie de braduti imprejmuita cu gard. Dupa ce parasim drumul de tractor, fixam ca reper o poarta inalta de

lemn, pe unde patrundem in plantatie. Poteca incepe de la poarta si ne conduce spre est, in directia seii care desparte virful impadurit (stinga) de coama mai inalta si,

de asemenea, cu padure pe crestet (dreapta). Cam in mijlocul plantatiei apare o incrucisare de poteci in forma de X. Poteca traseului 19 se intinde inainte pe ramura

din stinga. Tufele de zmeura si trunchiurile pomilor putreziti dispar treptat si pe masura ce urcam patrundem in desisul unei padurici tinere de braduti, unde apare

din nou vizibil marcajul. Dupa cca. 7-8 min de la intrarea pe plantatie urcam pe culmea Fetitei, ceva mai la nord de saua luata ca reper. Hatasul ingust se lateste

treptat, intrind acum la stinga pe sub creasta si ne indreapta spre padurea batrina care urmeaza. Dupa ce depasim dilma din crestetul muntelui, intram pe un drum

foarte bine conturat, care soseste din stinga, incepind de aici, vom avea pe linga marcaj drept calauza si panglica acestui drum, care ne va insoti pina jos in valea

Sebesului. Ocolim virful impadurit al Fetitei si ajungem pe culmea sud-estica inclinata spre adincul vaii principale. Traversam coama pe fata nord-estica, coborind

de-a lungul, destul de aproape de acoperisul ei.

Coborirea prin padure este placuta, panta fiind uniforma. Mergem pe drumul de tractor 10 min, apoi iesim intr-o poiana mare; vom nota prezenta stinei din muntele

Fetita, alaturi de care s-a ridicat de curind si o baraca. Poiana se ingusteaza, transformindu-se in culoar prin padure. In fata se deschide nemijlocit adincitura celei

mai mari vai, care nu este alta decit v. Sebesului; dincolo de ea se contureaza masiv muntele Oasa Mare (1732 m).

Intram iar in padure, dar dupa citeva zeci de metri ajungem in poiana, la pepiniera silvica Fetita. La capatul de jos al pepinierii trecem pe linga o casa si chiar in fata

ei cotim brusc la stinga. Coborirea se face acum pe o panta mult mai inclinata; Sebesul este atit de aproape, incit freamatul apelor sale razbate pina la noi destul de

puternic. Urmarim bucla unei serpentine si prin ulucul de lut al "soselei" coborim ultima ei portiune pina in v. Sebesului.

Jonctiunea cu soseaua alpina Novaci-Sebes (pe traseul nr. 21) are loc linga un piriias, unde se afla si un indicator metalic. Ajunsi la indicatorul amintit, vom face o

scurta orientare: la stinga, soseaua se indreapta la vale spre lacul si catunul Oasa Mare; la dreapta, urca la catunul Oasa Mica si cabana Oasa. Ne mai ramin aproape

3 km pina la cabana. Pornim deci din nou la drum. Valea Sebesului are aici aspectul unei largi lunci. La confluenta cu Valea Mare intilnim ca reper un scoc. La 200-

300 m mai departe, dupa un grup de case soseaua alpina trece Sebesul pe malul drept. Pe acolo "se duce" si marcajul cu cruce rosie spre muntele Oasa Mare si

cabana Paltinis. La podul cu ramificatia spre cabana Paltinis este plasat un indicator turistic, care ne va arata si derivatia spre cabana Oasa. Fara sa trecem riul,

intram pe soseaua secundara, mai ingusta. Ea coteste la dreapta si incepe sa urce usurel.

Dupa o noua curba, care readuce soseaua paralel cu valea, incepem sa intilnim vile si case de odihna apartinind catunului Oasa. Mai intii vom admira o superba

bisericuta de lemn, in stil maramuresean. Dupa sipotul ce urmeaza pe traseul bisericutei, vom intra pe "strada" acestei miniaturale statiuni de odihna, la capatul

careia se afla mica dar simpatica asezare turistica: cabana Oasa (1206 m). Una din casele intilnite pe aleea pe care am venit a fost folosita drept loc de odihna si de

creatie de catre marele maestru al condeiului Mihail Sadoveanu.

POIANA MUIERII - VIRFUL SALANELE - SAUA GURA POTECULUI-MUNTELE AUSELUL - CURMATURA SUREANUL - CABANA SUREAN

Traseul este indicat iarna numai schiorilor antrenatzi

Timp de mers: 6-7 ore.

Marcaj: banda albastra.

Traseul nr. 16 impreuna cu traseul nr. 15 formeaza legatura turistica completa intre zonele centrale ale muntzilor Paringului si Sureanului. Importantul drum turistic

descris mai jos porneste dintr-un "nod" de poteci si este intretaiat pe parcurs in mai multe puncte de altele marcate sau nemarcate, pe care le vom sesiza la locul

cuvenit.

Pornim de la stina Poiana Muierii spre troitza aflata la marginea poienii (nord). De aici intram in codrul falnic, care acopera crestetul muntzilor spre nord. Pe intregul

traseu vom pastra linia de creasta. In poienitza care urmeaza la 200-300 m, poteca noastra se uneste cu un drum de carutza sosit din dreapta, de la Tartarau. Tot de

aici ne va insotzi marcajul banda albastra, pina la cabana Surean. Mica "sosea" alpina ne calauzeste pina sub vf. Salanele.

Traversam poienitza si intram din nou in padure, pe drumul amintit. Spre vest se poate zari uneori prin rariste o parte din bazinul de colectare al Jiului de Est. Dupa

20 min, timp in care mentzinem linia crestei, modificam putzin directzia de mers, cotind la dreapta sub un unghi de 10-15?. Ocolim virful si poiana "La Holoanga"

(1665 m), care ramin la vest. Revenim pe culmea acum din nou neteda; coama muntzilor se fringe catre nord-vest, indicindu-ne totodata si directzia traseului; dupa

cca. 30 min de mers pasim pe covorul de iarba al unei alte poieni frumoase cu o "fereastra" deschisa printre copaci, in directzia vestica.

CONTINUARE PE PAGINA URMATOARE...




...URMARE

Saua Salanele nu mai este departe, inca de la cotul crestei amintit mai sus trecem prin dreptul Obirsiei piriului Salanele. Iesim din padure coborind usor intr-o vasta

poiana chiar in saua Salanele, unde se afla doua mari stine; linga drum, pe stinga, se gaseste stina locuitorilor din Cimpa, iar la citeva sute de metri pe dreapta, o alta

stina, a sugagenilor. "Soseaua" formeaza o curba de 90? catre dreapta si se pierde in preajma stinei sugagenilor.

Traversam saua dincolo de mijlocul poienii parasim "soseaua" alpina si intram pe poteca marcata cu banda albastra, ce coteste la stinga. In urcus ocolim virful

Salanele (1712 m) pe la vest. Toata aceasta ocolire o vom face prin padure, apoi printr-o poiana lunga; dupa citeva minute trecem de vf. Salanele si revenim pe culme

in saua nordica. Ne aflam intr-o noua poiana, de unde o coama scunda ne sileste sa intram printre sirurile de brazi, care se aliniaza in stinga.

Revenim iar pe culmea defrisata, plantata cu puietzi de conifere, inaintam de-a lungul gardului plantatziei cale de 200-300 m catre o noua inaltzime. Prin poiana de

pe spinarea ei urcam aproape 30 m diferentza de nivel; in calea traseului nostru urmeaza o noua poiana, mult mai larga si frumoasa, in care putem face un popas.

Virful lui Patru, care parea la inceputul excursiei noastre o tzinta foarte departata, din aceasta poiana s-a apropiat simtzitor; pe piramida lui voluminoasa distingem

chiar si unele amanunte.

Vf. Smida Mare (1774 m) acopera spre nord cu spinarea sa impadurita restul traseului pina la marele virf. Ocolind si acest obstacol pe la rasarit, cam pe curba de

nivel, trecem printr-o "alee" marginita cu garduri din birne, care ne indruma spre poiana stinei din Smida Mare. Depasind stina, revenim spre stinga in creasta.

Urmeaza o zona in care padurea a fost distrusa de furtuna; brazii golasi, uscatzi se inaltza cenusii si mohoritzi in contrast dezolant fatza de restul padurii ramasa

intacta. De la aceasta "uscatura" situata in locul numit "La Pociumb", pe care o parcurgem in 2-3 min, ocolim desisurile pe versantul din vest, apoi reintram in padure;

coborim temeinic citeva serpentine, spre saua adinca din fatza. In poiana larga de la Gura Petecului (1618 m) ne aflam in sfirsit la poalele celui mai inalt virf din

Muntzii Sureanului. In dreapta se deschide Valea Ciontii. Poiana este intrerupta ici si colo de pilcuri de brazi. De la mijloc poiana se largeste vizibil; in acest loc

intilnim si un indicator turistic cu sagetzi care ne indruma fie spre cabana Voivodul sau spre cabana Oasa, pe marcaj cu triunghi rosu. (traseul nr. 20), fie inainte

spre cabana Surean (traseul nr. 16), pe marcajul cu banda albastra.

Ceva mai lateral, pe o muchie care porneste din nordul seii, se distinge stina de la Gura Petecului, cea mai insemnata de pe intregul traseu. De la indicator continuam

traseul nr. 16 in sus, in directzia Virfului lui Patru. Marcajele sint rare, dar suficiente vara, ele fiind aplicate pe pietre pe linga liziera padurii (latura vestica).

Urcam cca. 300 m pina la capatul superior al poienii. Traseul cu banda albastra se va angaja intr-un mare ocol spre stinga, pentru a evita inaltzimea Virfului lui Patru.

De la liziera gasim firul lat al potecii pe care intram in padure. Mergem pe curba de nivel timp de 15 min pina cind padurea, in preajma golului alpin, incepe sa se

rareasca. Ocolim pe sus, pe obirsia unei vai cu ape bogate, pentru ca imediat la iesirea din padure sa intilnim un piriias; el are obirsia mai sus pe poteca, intr-o ripa.

La citeva zeci de metri in continuare (vest) ne oprim pentru scurta vreme la un alt sipot. De aici porneste o ramificatzie nemarcata, la stinga, care coboara usor si

dupa cca. 100 m iese pe golul muntelui Bilele, in poteca marcata cu cruce albastra. Noi continuam drumul in directzia initziala, pe poteca marcata cu banda albastra,

care urca putzin si ajunge dupa cca. 150 m in dunga Muntelui Bilele, in punctul de ramificatzie al drumurilor turistice intre cabanele Surean, Voivodul (Lonea) si

Stina Gura Potecului.

Spinarea lata a muntelui Bilele este una din cele 5 ramificatzii importante ale Virfului lui Patru. Acest mare nod orografic al Muntzilor Sureanului se aseamana unei

piramide inalte, cu muchii masive, din care cele mai inclinate sint situate la sud-est si est.

Din coama muntelui Bilele, unde intilnim si traseul nr. 18, ne indreptam spre nord-nord-vest. Sirul marcajelor cu banda si cruce albastra aplicate pe pietre ne conduce

in urcus pina pe tesitul platou al Auselului, realizind aproape 300 m diferentza de nivel. In locul unde am atins coama muntelui Bilele altitudinea masoara cu putzin

peste 1750 m, iar platoul Auselului se asterne cam la 2000 m alt. Dincolo de adincul vaii, la vest, se ridica piscul golas al Clabucetului, pe care distingem o baliza.

Poteca ne va conduce acum pe pantele povirnite ale Virfului lui Patru. Traversam o serie de piriiase care curg printre pietre. Dupa 1 ora de mers de la ramificatzia

Bilele, urcam in saua Ocolul, inalta, care desparte domeniul muntelui lui Patru de cel al Auselului. Mult mai jos, pe poteca, in stinga, se vede bordeiul de piatra al unei

stine. Din saua Ocolul urcam lent in directzia vest, spre culmea inalta a Auselului, bombata si cu aspect de platou.

Virful Auselul se prezinta pe harta ca un imens "T", care are pe coada lui doua cote putzin proeminente. Pe "acoperisul" teului se mai disting alte doua ridicaturi: cea

mai inalta atinge 2005 m. Poteca noastra trece in apropiere de locul de incrucisare al laturilor teului. Pe acest platou intins este bine ca pe timp nefavorabil sa ne

orientam atent de la un stilp de marcaj la altul. Trebuie sa specificam ca din "saua" centrala a teului incepe o poteca mare spre sud-vest care duce la Clabucet, pe

care insa o vom evita.

Imediat dupa ce depasim coama Auselului, prin mica sa intilnim la cca. 100 m spre nord o tabela indicatoare cu sagetzi explicative. O parte din indicatziile existente

nu mai sint actuale, de acea vom folosi indicatorul ca pe un simplu reper in teren. Spre nord privim pentru prima data panorama enormei spinari a Sureanului, de care

ne mai desparte doar afunda lui curmatura. Pe pantele de est ale virfului, in apropiere de limita superioara a padurii, se distinge bine acoperisul de culoare deschisa

al cabanei Surean, care contrasteaza evident cu masa mohorita a padurii inconjuratoare.

Vom lasa in stinga ramificatzia unui drum turistic nemarcat spre stina si casa de vinatoare Auselul si incepem sa coborim la inceput destul de comod spre nord.

Parcurgem in lungime toata muchia nordica a Auselului, intrind pe fatza lui rasariteana. Citeva pilcuri de jnepeni intrerup monotonia plaiului, pe a carui ultima

portziune apar si brazi razletzi, care insa dispar in poiana Curmaturii. Din locul in care ne aflam numai indicatorul din mijlocul seii ne poate indruma usor spre cabana

care se ascunde undeva in spatele padurii, la nord-est. In curmatura Sureanul sosesc mai multe poteci, din care cele mai importante pentru noi sint acelea de la

Lonea-Taia-muntele Bratesul si cabana Prislop-Dealul Negru-Sureanul (traseele nr. 17 si 24).

Intram pe poteca din dreapta, calauzitzi de marcajele cu banda, cruce si triunghi albastru, ocolind piciorul de sud-est al vf. Sureanul. Trecem prin padure pe curba

de nivel. Dupa cca. 15 min de mers ajungem intr-o poienitza situata pe un dimb; in acest punct cotim brusc la stinga si urcam ceva mai accentuat citeva zeci de metri

pentru a intra pe alta curba de nivel, inainte de a ajunge la cabana, pe linga marcajele cu albastru mai apare din dreapta si marcajul cu cruce rosie, venind de la

cabana Oasa la cabana Surean, prin Fetitza si Prigoana.

Sosim dupa 6-7 ore la cabana Surean (1743 m), o frumoasa baza turistica, indragita pentru pitorescul si linistea odihnitoare care domneste aici aproape in toate

anotimpurile.

revista info petrila - iulie 2012

Documents