revista cncsis b+operatia cezariana, cu evolutie ulterioara favorabila, atat pentru mama, cat si...

I

Nr. 2 aprilie-iunie 2013Serie nou@ Vol. LXI(2013)Publica]ie trimestrial@

Pre}edintele Societ@]ii Prof. Dr. F. Stamatian

Pre}edintele Colegiului de Redac]ie

Prof. Dr. F. Stamatian

Secretar {tiin]ificConf. Dr. D. OnaConf. Dr. N. Suciu

Secretari de redac]ieProf. Dr. R. Vl@d@reanuProf. Dr. D. NanuProf. Dr. {t. Bu]ureanuConf. Dr. D. Mure}an

Comitet {tiin]ific Interna]ional

Prof. Dr. Gian Carlo Di Renzo (Italia)Prof. Dr. Bulent Tiras (Turcia)Prof. Dr. S. Zervoudis (Grecia)Prof. Dr. Valentin Friptu (Rep. Moldova)

Revista CNCSIS B+

Responsabili }tiin]ifici

Medicin@ fetal@Prof. Dr. D. PelinescuProf. Dr. M. Onofriescu

Reproducere asistat@Prof. Dr. B. Marinescu

Planificare familial@Prof. Dr. D. Cr@iu]Conf. Dr. Neagu

Patologie obstetrical@Prof. Dr. D. AnastasiuProf. Dr. F. Dumitrache

Chirurgie endoscopic@Prof. Dr. A. StreteanProf. Dr. Ivona Lupa}cuConf. Dr. P. Chitulea

GinecologieConf. Dr. N. Poian@Conf. Dr. Anca Stãnescu

Oncologie ginecologic@Prof. Dr. Gh. PeltecuProf. Dr. B. Szabo

Endocrinologie ginecologic@Conf. Dr. Manuela RussuConf. Dr. F. Anca

Imagistic@Prof. Dr. V. Tic@

NeonatologieProf. Dr. Silvia StoicescuProf. Dr. Gabriela Zaharie

III

OBSTETRICA {I GINECOLOGIA

Serie nou@, vol.LXI Num@r 2 aprilie - iunie 2013

CUPRINS

Referate generale

Lactoferin oral administration: a novel safe and effective therapy against iron 75deficency and iron deficency anemia in pregnancy and lactationP.Valenti

Terapia progesteronică în conduita obstetricalăGabriela Caracostea, I.Goidescu, F. Stamatian 81

Transmiterea verticală a HPVD. Mureşan, Rodica Mureşan 87

Articole originale

Rolul indicelui de performanţă miocardică modificat în explorarea funcţiei cardiace 95fetaleC.I.Mihăilescu, B. Marinescu

Efectul terapiei antiagregante plachetare asupra prognosticului materno-fetal la 101pacientele cu preeclampsieGabriela Caracostea, Lucia Maria Procopciuc, F.Stamatian

Studiul Doppler al arterei hepatice fetale în trimestrele II şi III de sarcină 107Mihaela Boţ *, Mona Zvâncă*, R. Vlădăreanu*

Prezentare de caz

Surgical cure of enterocoele and rectocoele – a new perspective 113T. Enache, B. Marinescu, Andreea Enache, Cristina Neagu

IV

Managementul arsurii in timpul sarcinii – prezentare de caz si analiza literaturii 117A. Zbuchea, C. Vladescu, Nicoleta Vladescu*

Metodă de rezolvare chirurgicală a unui elitrocel gigant după operaţia Cristea Grigoriu 123T. Enache, A. Stoica, Andreea Enache, B. Marinescu, Cristina Neagu

SIMPOZIOANE {I CONGRESE 127



V

INSTRUC[IUNI PENTRU AUTORI

Autorul va trimite 2 exemplare din manuscrisul s@u }i o dischet@ cu textul la urm@toarea adres@:

REDACTIA REVISTEI DE OBSTETRIC~-GINECOLOGIE,400500 Cluj-Napoca, str. Observatorului, bloc OS3 telefon/fax: 0264/594244, 450115

Manuscrisul trebuie prezentat pe hârtie de format A4, cu spa]iu dublu ^ntre aliniate, cuo margine lateral@ de 2 cm. Fiecare pagin@ trebuie numerotat@.

Referatele generale nu vor avea mai mult de 8 pagini, articolele originale 4 pagini, iarprezent@rile de caz 3 pagini.

Prima pagin@ a manuscrisului trebuie s@ cuprind@ titlul, numele autorilor, num@rul detelefon }i faxul prim autorului sau al persoanei responsabile cu manuscrisul.

Pagina a doua va cuprinde, din nou, titlul manuscrisului, autorii ^n ordinea contribu]ieilor la redactarea lucr@rii. Nu se vor admite mai mult de 5-6 autori la un articol.

Autorii sunt responsabili de ceea ce au publicat sub semn@tura lor.Pentru autori, numele de familie va fi precedat de ini]iala prenumelui (ex. I.Ionescu) iar

pentru autoare, prenumele scris ^n ^ntregime (ex. Maria Ionescu).Titlurile autorului, func]iile sale }i denumirea institu]iei unde ^}i desf@}oar@ activitatea

vor fi trecute printr-un asterix, la sfâr}itul paginii. Aceast@ pagin@ a doua va cuprinde }i unrezumat concis, care s@ nu dep@}easc@ 250 semne, rezumat ce va fi tradus }i ^n limba englez@, }icare descrie obiectivul studiului, metoda utilizat@ }i principalele rezultate; concluziile }iparticularit@]ile metodei trebuie s@ fie subliniate.

Dup@ rezumat vor fi precizate "cuvintele cheie" ale articolului.Textul nu trebuie s@ ^nceap@ decât pe pagina a treia, dup@ ce va fi trecut, din nou, titlul

complet, f@r@ indicarea autorilor.Titlul capitolelor trebuie s@ apar@ clar ^n text (introducere, material }i metod@, rezultate,

discu]ii, concluzii).%n textul lucr@rii, orice referire bibliografic@ comport@ prezen]a referirii ^n bibliografia

prezentat@. Orice referire ^n afara bibliografiei prezentate nu este valabil@, la fel nici prezentareaunei bibliografii f@r@ leg@tur@ cu textul.

Toate materialeleadresate redac]iei vor fi trimise }i pe suport electronic (discheta,CD, e-mail).

Bibliografia

Materialul bibliografic se va dactilografia la dou@ rânduri pe o pagin@ separat@ ^n ordinealfabetic@ dup@ urm@torul exemplu: Adam B., Cornea A.

Pentru reviste se vor preciza: numele autorilor, titlul articolului ^n limba original@, revistacu prescurt@rile interna]ionale admise, anul, volumul (tomul), num@rul, pagina de ^nceput }i desfâr}it a articolului.

Pentru c@r]i: se vor preciza autorii, titlul original, editura, ora}ul, anul, num@rul paginii.Exemplu pentru revist@:Laros R.K., Pregnancy and valve prothesis, Obstet-Gynecol, 1991, 35, 247Exemplu pentru c@r]i:Miller G.E., Teaching and learning In Medical School, University Press, Cambridge,

Harvard, 1991, pp. 89-93.



VI

AUTOR

Redac]ia Revistei de Obstetric@-Ginecologie

Form@ neacceptabil@ Form@ acceptabil@

2 referen]i

Analiza concluziilor Comitetului de lectur@

Acceptare Recomand@ri pentru Respingere modific@ri

Tehnoredactare Minore Majore

Corectur@

Publicare

Materialul iconografic (tabele }i figuri) va fi prezentat separat, pe un borderou. Astfel, peo pagin@ vor fi prezentate separat num@rul tabelelor }i figurilor }i legendele lor.

Tabelele vor fi numerotate cu cifre latine, iar graficele, schemele, fotografiile cu cifrearabe.

Legenda materialului iconografic trebuie s@ apar@ separat }i nu pe spatele fotografiilor,schemelor, etc.

%n text trebuie s@ apar@ clar locul unde vor trebui inserate figurile }i tabelele.Materialul iconografic va fi trimis ^ntr-un plic separat; pe spatele fiec@rui tabel sau figur@

se va scrie primul autor }i titlul articolului, cât }i o s@geat@ de orientare.Comitetul de redac]ie ^}i rezerv@ dreptul de a nu accepta articolele necorespunz@toare sau

a le ^napoia autorilor pentru revizuirea lor.

Iconografia



VII

Adresa .................................................................................................................................................................Cod po}tal ............................. Telefon ......................

Data ............................Semn@tura ...............................

Talonul se va completa, se va decupa }i se va ^napoia redac]iei prin fax, ^mpreun@ cu dovada efectu@rii pl@]ilor.

REDAC[IA REVISTEI DE OBSTETRIC~-GINECOLOGIE 400500 Cluj-Napoca, str. Observatorului bloc OS3 Tel/Fax 0264-594244

MEMBRII SOCIET~[II DE OBSTETRIC~ {I GINECOLOGIE DIN ROM#NIACotiza]ia de membru al Societ@]ii de Obstetric@- Ginecologie............. 80RONCont: RO 60 RNCB 0072 0496 7458 0001, BCR Bucuresti, sector ISOGR, Bucuresti, Str. Polizu 38-58, CUI 10141368

TALON DE ABONAMENT PENTRU REVIST~

Plata abonament revist@ Modul ^n care s-a efectuat plata:V@rs@m$nt bancar la:

Mandat po}tal - pentru PROVITA - CUI 5360434 RO 13 CECE CJ 0643 RON 055 5580

CEC Bank Cluj Napoca

Nume ..........................................................................

ABONAMENT 2013 - INFORMA[II

OBSTETRICA {I GINECOLOGIA este revista oficial@ aSociet@]ii Române de Obstetric@ }i Ginecologie, }i are o apari]ie [email protected] anualeMembrii Societ@]ii de Obstetric@-Ginecologie ............................... 120 RONOrganiza]ii, biblioteci ........................................................................ 150 RONStuden]i, reziden]i ( cu adeverin]@ justificativ@ )........................... 50 RONAbonamente pentru str@in@tate ......................................................... 50 EURO

Abonamentele ^ncep cu primul num@r al anului.Abonamentele devin valabile la 4 s@pt@mâni dup@ primirea de c@tre

redac]ie a talonului }i a confirm@rii achit@rii taxelor.Num@r separat al anului p$n@ la epuizarea stocului se poate ob]ine prin

cerere direct@ la redac]ie. Pre]ul actual 25RON / num@r.

Revista este CNCSIS B+



Obstetrica }i Ginecologia 117

MANAGEMENTUL ARSURII IN TIMPUL SARCINII –PREZENTARE DE CAZ SI ANALIZA LITERATURII

A. Zbuchea*, C. Vladescu*, Nicoleta Vladescu**

* Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti** Clinica MedLife, Bucureşti

Rezumat

Desi agresiunea termica in timpul sarcinii este putin frecventa, aceasta situatie delicata necesita unmanagement adecvat si o abordare pluridisciplinara, pentru a asigura o ingrijire medicala optima, atat mamei cat sifatului. Prezenta lucrare prezinta cazul unei paciente in varsta de 29 ani, insarcinata in 35 saptamani, care a suferito arsura prin lichid fierbinte gradul IIA-IIB pe 20% din suprafata corpului si la care cursul sarcinii s-a incheiat prinoperatia cezariana, cu evolutie ulterioara favorabila, atat pentru mama, cat si pentru fat. De asemenea, se realizeazao trecere in revista a literaturii de specialitate, care subliniaza importanta varstei fatului si a gravitatii arsurii,pentru orientarea deciziei terapeutice. Supravietuirea fatului inainte de 28 de saptamani de sarcina este dependentade cea a mamei, dar dupa 32 de saptamani, supravietuirea fatului devine din ce in ce mai sigura si extragereaacestuia este recomandata de principiu, in arsurile mai grave.

Abstract: Management of burn injury in pregnancy – case report and literature review

Although thermal aggression during pregnancy is uncommon, this delicate situation requires propermanagement and a multidisciplinary approach to provide optimal care, both mother and fetus. This paper presentsthe case of a patient aged 29 years, 35 weeks pregnant, who suffered a scald injury level IIA-IIB 20% of the body. Herpregnancy ended by caesarean section, with subsequent favorable evolution , for both the mother and the fetus. Thisarticle also performs a review of the literature, which emphasizes the importance of fetal age and severity of the burn,to guide therapeutic decision. The survival of the fetus before 28 weeks of pregnancy is dependent on the mother, butafter 32 weeks, fetal survival becomes increasingly safe and fetal extraction principle is recommended in more severeburns.

Keywords: burns, pregnancy, fetus viability, fetus extraction

Obstetrica }i Ginecologia LXI (2013) 117-122 Prezentare de caz

CORESPONDEN[~: Andrei Zbuchea, e-mail: [email protected] CHEIE: arsuri, sarcina, viabilitate f@t, extrac]ie f@t

INTRODUCERE

Agresiunea termica este una din cele maigrave, solicitante si mutilante injurii pe care le poatesuferi fiinta umana, cu multiple implicatii la toatenivelele sale (somatic, psihic, emotional) si totodatacu importante repercusiuni socio-economice. Inconditiile statusului fiziologic special pe care ilconfera sarcina, cu multiple modificari endocrine si

metabolice, producerea unei arsuri reprezinta unfactor neprevazut de risc si de solicitare, atat pentrumama, cat si pentru fat.

Agresiunea termica, in general survenitaacasa, prin flacara sau prin lichid fierbinte,influenteaza nefavorabil cursul firesc al sarcinii, prin:- socul initial cu centralizarea circulatiei sangvine

118 Obstetrica }i Ginecologia

- reactia generala postcombustionala a organismului- complicatiile posibile (cele infectioase fiind peprimul loc)- durerea asociata arsurii- eventuale interventii chirurgicale- solicitarea rezervelor vitale si functionale ale mamei- contraindicatiile unor medicamente in timpulsarcinii etc.

Pe de alta parte, sarcina constituie un factoragravant si un criteriu de gravitate pentru arsuri (1),alaturi de intinderea cutanata, profunzimea,localizarea acestora, asocierea de leziuni inhlatoriisau afectiuni medicale preexistente etc. Asociereadintre sarcina si arsura, desi putin frecventa, necesitao atentie speciala, internarea intr-un serviciuspecializat si o abordare optima multidisciplinara(chirurgie plastica, obstetrica-ginecologie, ATI,neonatologie etc.).

PREZENTARE DE CAZ

Pacienta U.M., in varsta de 29 de ani, dinmediu urban, insarcinata in 35 de saptamani, victimaa unui accident casnic, a fost internata de urgenta pe26/03/2013 la Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti,in Sectia de Chirurgie Plastica, pentru tratamentulde specialitate al unei arsuri prin lichid fierbintegradul IIA-IIB pe aproximativ 20% suprafatacorporala, la nivelul capului, gatului, toraceluianterior, membrului superior drept si membrelorinferioare partial. A fost dusa de urgenta la sala deoperatie, unde s-au practicat debridarea leziunilor dearsura si pansamente sterile, sub anestezie generala.Examenele obstetrical si ecografic efectuate lainternare au evidentiat sarcina IIIG, IIP, fat unic,prezentatie pelviana, BCF 136/min. ritmice, placentaanterioara, col inchis, CUD absente (Fotografia 1).S-a instituit tratament complex de reechilibrare hidro-electrolitica, antibiotic (Augmentin), spasmolitic,antialgic, anticoagulant, dexametazona (larecomandarea medicului specialist curant deobstetrica-ginecologie). In urma consultuluiobstetrical, in 28.03.2013 pacienta a fost transferatala Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Ploiesti, undes-a stabilit diagnosticul de sarcina 35 saptamani, IIIG,IIP, fat viu, prezentatie pelviana, membrane fisurate

si s-a practicat operatia cezariana segmento-transversala, cu extractia unui fat viu de sex masculinin greutate de 2490 grame, scor Apgar 8. Pacienta arevenit in 29.03.2013 pe Sectia de Chirurgie Plasticasi a avut o evolutie locala favorabila sub tratamentde specialitate, externandu-se la cerere in 10.04.2013,cu leziunile de arsura partial epitelizate. Nou-nascutula avut o suferinta pulmonara initiala, fiind sustinutventilator si transferat la Sectia de Neonatologie,Spitalul Clinic Polizu, Bucuresti, cu evolutieulterioara favorabila.

Pentru a studia asocierea concomitenta dintresarcina si agresiunea termica, am efectuat o cercetaresistematica si am analizat datele din literatura (cartide specialitate, colectia revistei Burns, baza de dateMedline, motoare de cautare etc.).

REZULTATE SI DISCUTII

Evolutia cazului prezentat a fost favorabila,atat penru mama cat si pentru fat, in urma decizieiterapeutice de terminare a cursului sarcinii prinoperatia cezariana, la 48 de ore de la internare,eliminand astfel riscul asocierii dintre sarcina siagresiunea termica. Operatia cezariana a fostpracticata intr-o zona tegumentara nearsa si inaintede aparitia infectiei evidente clinic la nivelul plagilorarse. Prin extractia fatului, acesta a iesit de subincidenta efectelor nefavorabile ale agresiuniitermice (prin suferinta fetala incipienta, manifestarilecirculatorii materne, reactia generala a organismuluiars si produsii toxici descarcati in circulatie), precumsi ale complicatiilor acesteia, pe primul loc cainfluenta fiind cele infectioase. De asemenea,interventia practicata a permis ulterior o mai bunaadecvare a masurilor terapeutice generale si localeadresate arsurii, inclusiv prin posibilitatea recurgeriila medicamente contraindicate in timpul sarcinii sialaptarii, in special agenti antimicrobieni sistemicisi locali (sulfadiazina argentica – Dermazin), pentrucare se recomanda ablactarea, motiv pt care s-aadministrat bromocriptina. Totodata, dupa aceeaorganismul matern si-a putut canaliza toate resurselebiologice si functionale in directia gestionarii arsuriisi a vindecarii plagilor arse, cu evolutie ulterioarafavorabila spre epitelizare spontana a leziunilor de

Managementul arsurii ]n timpul sarcinii


arsura. Singurul inconvenient intalnit a fostinsuficienta maturizare pulmonara fetala, care anecesitat sustinere ventilatorie initiala, evolutiaulterioara fiind insa favorabila si in aceasta situatie.

Analiza literaturii de specialitate a evidentiatimportanta particulara a asocierii dintre sarcina siagresiunnea termica, din punct de vedere alprognosticului matern si fetal. Acesta depinde de omultitudine de factori (2):- severitatea arsurii (in functie de suprafata siprofunzime), prezenta leziunilor asociate, in principalcele respiratorii- varsta gestationala a fatului- prezenta sau absenta complicatiilor etc.

Dintre toti acesti factori, intr-un studiureprezentativ efectuat pe un lot de 50 de femeiinsarcinate care au suferit arsuri (3), singurul factorcare a fost gasit semnificativ statistic pentruprognosticul matern si fetal a fost suprafata totala aarsurii (p<0,0001). Mortalitatea materna si perinatalacreste semnificativ la arsuri peste 50% s.c., cea fetalasurvenind indeosebi in primele zile dupa arsura (3-5).

Asocierea dintre sarcina si arsura confera uncaracter de gravitate arsurii (1), datorita modificarilorfiziologice majore care apar in timpul sarcinii si careinfluenteaza evolutia arsurii, printre care (6):- alterarea reactivitatii imunologice- modificarea functiilor coagularii- expansiunea volumului plasmatic- statusul circulator hiperdinamic

Pe de alta parte, agresiunea termica are douarepercusiuni importante asupra sarcinii (3):- activitate uterina spontana (7), cu risc de avort saude nastere prematura- risc de deces fetal intrauterin, datorita centralizariicirculatiei si compromiterii fluxului circulator catrezona nepreferentiala a uterului gravid si a unitatiifetoplacentare (3, 8), datorita acidozei sidezechilibrelor hidroelectrolitice, precum siincarcaturii infectioase survenita ulterior in evolutie.

Managementul tratamentului acestei asocieri(dintre sarcina si arsura) este complex si dificil (9,10), deoarece el se adreseaza atat mamei, cat sifatului, fiecare avand necesitati medicale diferite(11). Pentru organismul matern, scopul tratamentuluieste vindecarea arsurii, cu rezultate optime atat

morfologice, cat si functionale. Pentru aceasta,masurile terapeutice includ (9):- reanimarea hidroelectrolitica prompta, adecvata sieficienta- controlul infectiei, prin antibioticoterapie sistemicasi agenti antimicrobieni topici- asigurarea unui aport nutritiv corespunzator- interventiile chirurgicale, dintre care exciziileprecoce urmate de grefare pot imbunatatiprognosticul matern (3, 10).

Spre deosebire de nevoile mamei, pentrubeneficiul fatului, este necesar sa fie evitate atatanestezia, cat si administratea unei game largi demedicamente, indeosebi in primul trimestru desarcina, datorita efectelor adverse fetale. Deasemenea, masurile de reanimare hidroelectrolitica,durerile provocate de arsura, centralizarea circulatieiintalnita in socul initial, cu hipovolemie si hipoxie,acidoza si dezechilibrele electrolitice, reactiagenerala postcombustionala a organismului maternimpun o atenta monitorizare materna circulatorie,precum si a starii fatului, pentru o incadrare inparametri optimi. Posibila septicemie provocata dearsura poate conduce la moartea fatului, iar produsiieliberati din tesuturile arse (Prostaglandina E2,Tromboplastina etc.) pot determina opirea sarcinii,avort sau nastere prematura (5, 6).

Datorita posibilei descresteri a perfuzieiplacentare care determina hipoxie fetala , serecomanda pozitia ridicata a corpului mamei,hidratare parenterala adecvata si administrareasuplimentara de oxigen, chiar si in absenta leziunilorpostcombustionale inhalatorii (8).

In ceea ce priveste medicatia, se recomandaadministrarea spasmoliticelor (12), pentru supresiaavortului sau a nasterii spontane (3) si pentruprotectia operatiilor, indeosebi la pacientele faraarsuri extensive, in trimestrele 2 si 3 de sarcina,precum si a dexametazonei sau a betametazonei,pentru a permite astfel maturizarea pulmonara fetala,fara afectarea prognosticului matern. Statusulhipercoagulant, cu risc de tromboza, conferit atat desarcina, cat si de arsura, poate fi corectat prinadministrarea profilactica de rutina a heparineiintravenos, in doza initiala de 2U/kg pe ora,monitorizata si corectata ulterior prin timpul partial

A. Zbuchea


de tromboplastina (8) sau prin administrareaproflactica a preparatelor de heparina cu greutatemoleculara mica (LMWH).

Prognosticul fetal depinde atat de varstagestationala, cat si de severitatea arsurii. Daca sarcinaeste pana in 28 de saptamani, supravietuirea fatuluieste dependenta in foarte mare masura de cea amamei (8, 11). In aceasta situatie, poate fi luata inconsiderare practicarea tocolizei, daca conditiilematerne permit monitorizare riguroasa a fatului (prin test non stres zilnic , monitorizare doppler fetalasaptamanal, ecografie biometrica la 2 saptamani) .Este preferabila utilizarea sulfatului de magneziuparenteral fata de agentii â-mimetici, deoarece aremai putine efecte vasodilatatorii si metabolice (8).In cadrul tratamentului conservator, se recomandamonitorizarea fetala continua electronica in timpulprimei saptamani dupa arsura, cand este cel mai marerisc de afectare fetala, iar apoi examinari ecograficefrecvente (8, 13).

In arsurile extensive, dupa 32 de saptamanide gestatie, se recomanda de principiu extractia catmai urgenta a fatului, pentru imbunatatireaprognosticului matern, cel fetal nefiind imbunatatitprin temporizare (2, 5, 7, 8, 10-13) . Preoperator serecomanda administrarea dexametazonei pentruaccelerarea maturarii pulmonare fetale (14-18).Nasterea pe cale vaginala, spontana sau indusa, esteposibila chiar si in prezenta arsurilor perineale (6,12), dar este preferabila practicarea operatieicezariene. Indiferent de situatie, supravietuireafatului depinde in principal de varsta gestationala (9),subliniind astfel importanta evaluarii corecte aacesteia.

Pentru depistarea sarcinii in cazulpacientelor de varsta reproductiva care au suferitarsuri, se recomanda practicarea de rutina a testelorurinare de sarcina la internare, daca sarcina nu esteevidenta (8, 12, 13, 19). Un studiu prospectiv aidentificat astfel un procent de 7,1% de sarcini carenu au fost constatate la internare (majoritateanedeclarate initial, dar si cu neregularitatimenstruale), evidentiate prin teste urinare de sarcinasi confirmate apoi prin examen ecografic (19).

Diferitele studii publicate au raportat oincidenta a femeilor arse de varsta reproductiva

cuprinsa intre 0,6 si 15% (5, 13, 19), cu o medie de7% (3), fiind mai mare in tarile in curs de dezvoltaresi la categoriile socioeconomice defavorizate.

Cea mai buna atitudine in aceasta situatieramane prevenirea aparitiei arsurilor in timpulsarcinii (3, 6, 9), prin:

- masuri preventive primare: educatiesanitara, evitarea folosirii substantelor inflamabilesi a hainelor foarte largi in timpul sarcinii etc.

- masuri secundare: reducerea severitatiiarsurii si evitarea aprofundarii leziunilor, prininterventii prompte de prim ajutor (indepartareahainelor arse aderente, racirea imediata a regiunilorarse cu apa rece)

RECOMANDARI SI CONCLUZII

1. Aparitia unei arsuri in timpul sarciniinecesita o atentie speciala, o monitorizare atenta siun management terapeutic adecvat si eficient, pentruo evolutie favorabila atat materna, cat si fetala.

2. Abordarea terapeutica este complexa,delicata, individualizata, multidisciplinara (chirurgieplastica, obstetrica-ginecologie, ATI, neonatologieetc.), avand in vedere atat nevoile mamei, cat si pecele ale fatului.

3. Prognosticul matern depinde in principalde suprafata arsurii, iar cel fetal si de varstagestationala

4. Deciziile terapeutice sunt luate in functiede acesti doi parametri (suprafata arsurii si varstagestationala)..

5. Extractia de principiu cat mai urgenta afatului, in cazul arsurilor extensive, dupa 32 desaptamani de gestatie.

6. Practicarea de rutina a testelor de sarcinala internare, in situatia pacientelor de varsta fertila.

7. Necesitatea preventiei agresiunilortermice in cursul sarcinii



Fotografia 1 – Pacienta insarcinata in 35 de saptamani, cu arsuri prin lichid fierbinte gradul IIA-IIBpe aproximativ 20% suprafata corporala (cap, gat, torace anterior, membru superior drept si membreleinferioare partial).

A. Zbuchea


BIBLIOGRAFIE

1. Isac F, Isac A, Tache M, Draghici I, Bratu T. Arsurile.Dinamis Print, Timisoara, 1994, p 212. Unsur V, Oztopcu C, Atalay C, Alpay E, Turhanoglu B.A retrospective study of 11 pregnant women with thermalinjuries. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 1996.64(1):55-583. Akhtar MA, Mulawkar PM, Kulkarni HR. Burns inpregnancy: effect on maternal and fetal outcomes. Burtns1994; 20(4):351-54. Polko LE, McMahon MJ. Burns in pregnancy. ObstetGynecol Surv. 1998;53(1):50-65. Srivastava S, Bang R. Burns during pregnancy. Burns.1988; 14(3):228-326. Mabrouk A, El-Feky AE. Burns during pregnancy: agloomy outcome. Burns. 1997; 23(7/8):596-6007. Ullmam Y, Blumenfeld Z, Hakim M, Mahoul I, SujovP, Peled IJ. Urgent delivery, the treatment of choice interm pregnant women with extended burn injury. Burns.1997; 23(2):157-1598. Guo S, Greenspoon J, Kahn A. Management of burninjuries during pregnancy. Burns.2001;27(4):394-3979. Jain ML, Garg AK. Burns with pregnancy – a review of25 cases. Burns. 1993;19(2):166-16710. Benmeir P, Sagi A, Greber B, Bibi C, Hauben D,Rosenberg L, Ben-Yaqar Y, Mahler D. Burns during pregnancy: our experience.Burns.1988; 14(3). 233-23611. Deitch EA, Rightmire DA, Clothier J, Blass N.Management of burns in pregnant women. Surg GynecolObstet. 1985;161(1):1-4

12. Matthews RN. Obstetric implications of burns inpregnancy. Br. J. Obst. Gynec. 1982. 89,603.13. Gang RK, Bajec J, Tahboub M. Management ofthermal injury in pregnancy – an analysis of 16 patients.Bums.1992;18(4): 317-32014. Wapner RJ, Sorokin Y, Thom EA, Johnson F, DudleyDJ, Spong CY, et al. Single versus weekly courses ofantenatal corticosteroids: evaluation of safety and efficacy.National Institute of Child Health and HumanDevelopment Maternal Fetal Medicine Units Network. AmJ Obstet Gynecol 2006;195:633–42.15. French NP, Hagan R, Evans SF, Godfrey M, NewnhamJP.Repeated antenatal corticosteroids: size at birth andsubsequent development. Am J Obstet Gynecol1999;180:114–21.16.Murphy KE, Hannah ME, William AR, Hewson SA,et al. Multiple courses of antenatal corticosteroids forpreterm birth (MACS): a randomised controlled trial.Lancet 2008;372:2143–917. Liggins GC, Howie RN. A controlled trial ofantepartum glucocorticoid treatment for prevention of therespiratory distress syndrome in premature infants.Pediatrics 1972;50:515–25.18. Roberts D, Dalziel SR. Antenatal corticosteroids foraccelerating fetal lung maturation for women at risk ofpreterm birth. Cochrane Database of Systematic Reviews2006, Issue 3.Art. No.: CD004454. DOI: 10.1002/1 4 6 5 1 8 5 8 . C D 0 0 4 4 5 4 . p u b 2 ; 1 0 . 1 0 0 2 /14651858.CD004454.pub2.19. Masoodi Z, Ahmad I, Yousuf S. Routine use of urinaryhCG test in adult burn females to detect ‘‘hidden’’pregnancies: A review. Burns. 2012; http://dx.doi.org/10.1016/j.burns.2012.08.004


revista cncsis b+operatia cezariana, cu evolutie ulterioara favorabila, atat pentru mama, cat si...

Documents