1û

l NR. 9/2006 l 36 PAGINIl NR. 9/2006 l 36 PAGINI

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

2 û2 û

l Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920l Serie nouã - nr. 657

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefSubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator: Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUsubinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

Copertele I æi IV: Gabi Crãciun æi Iulian Puicã

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222 Responsabil de numãr

Inspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 30 septembrie 2006

Preå: 3 lei (RON)

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu

menåionarea sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit art. 225

din Codul penal, autorului.I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

Æoferii implicaåi în tamponãri uæoare nu vor mai fi nevoiåi sã se prezinte la poliåie

Ministerul Administraåiei æi Internelor va propune Guvernului amânarea, pânã la 1 decembrie, a intrãrii în vigoare a noului Cod Rutier, în vederea introducerii procedurii de constatare amiabilã, în cazul tamponãrilor uæoare.

Potrivit acestei proceduri, æoferii nu vor mai fi obligaåi sã se prezinte la poliåie în urma unui accident, dacã acesta nu s-a soldat cu victime, iar æoferii implicaåi au convenit în ceea ce priveæte condiåiile æi responsabilitatea producerii accidentului.

Într-o astfel de situaåie, æoferii ar urma sã se prezinte direct la societatea care a încheiat poliåa de asigurare.

Potrivit statisticilor oficiale, în primul trimestru al acestui an au avut loc 42.225 de tamponãri uæoare. Dintre acestea, aproximativ 60% au avut loc în circumstanåe care ar intra sub incidenåa noii reglementãri propuse de Ministerul Administraåiei æi Internelor.

De asemenea, prorogarea termenului de intrare în vigoare va face posibilã popularizarea modificãrilor aduse de noul Cod Rutier æi de regulamentul de aplicare a acestuia.

Serviciul Comunicare Publicã al MAI

Ministrul administraåiei æi internelor, Vasile Blaga, a participat, în perioada 20-22 septembrie a.c., la Reuniunea informalã a miniætrilor Justiåiei æi Afacerilor Interne ai Uniunii Europene, care a avut loc la Tampere (Finlanda).

La aceastã conferinåã, care a constituit prima întâlnire la acest nivel organizatã în cadrul preæedinåiei finlandeze a Consiliului European, au participat aproximativ 60 de miniætri, precum æi comisarul european pentru justiåie, libertate æi securitate, Franco Frattini æi reprezentanåi ai Înaltului Comisariat al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi, Parlamentului European, Europol, Eurojust æi Frontex.

Sistemul românesc integrat de securizare a frontierei corespunde în totalitate definiåiei care ar putea fi adoptatã în curând de Consiliul JAI, întrucât corespunde pe deplin criteriilor formulate de preæedinåia finlandezã a Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, aflate în dezbaterea acestui for.

Finlanda, care deåine în prezent preæedinåia Consiliului European, a supus dezbaterii miniætrilor de interne din statele Uniunii Europene, reuniåi, o posibilã definiåie a ceea ce înseamnã «management integrat al frontierei», ambiåia fiind ceea ce a descris fãrã

ambiguitãåi acest concept.Sistemul românesc integrat de

securizare a frontierei cuprinde toate elementele prevãzute de aceastã definiåie: controlul la frontiere în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, investigarea criminalitãåii transfrontaliere, cooperarea la nivel intern æi internaåional, precum æi arhitectura pe patru nivele a sistemului – mãsuri în åãri teråe, cooperare cu åãrile vecine, control la frontiera propriu-zisã æi mãsuri de control în interiorul spaåiului.

Sistemul românesc, conceput în totalitate în baza acestor principii, va fi unul dintre cele mai moderne din întreaga lume. În valoare de aproximativ 1,3 miliarde euro, acest sistem va fi finanåat din fonduri publice, din fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare æi din Facilitatea Schengen, cu o valoare estimatã de peste 500 de milioane de euro, care va fi accesibilã României dupã aderare.

Pe agenda acestei reuniuni s-au mai aflat, ca teme de discuåie, lupta împotriva terorismului, managementul migraåiei æi dezvoltarea etapei secundare a procesului cererii de azil, îmbunãtãåirea procesului de luare a deciziei în domeniul justiåiei æi afacerilor interne.

Reuniunea informalã a miniætrilor Justiåiei æi Afacerilor Interne ai UE

Intrarea în vigoare a noului Cod Rutier va fi amânatã pentru data de 1 decembrie

2 û 3û

l DIN SUMAR l

Departe de casã, ei tot ai noætri sunt

Nelu Pop,inspector general

Revista conåine supliment legislativ, 8 pagini

v Graniåa de nord a României ................... pag. 6-7

v FRONTEX .............. pag. 9

v Ætiri ................ pag. 10-17v Criminalisticã ... pag. 18-19 v Drogurile ........... pag. 24-25v Divertisment .... pag. 34-35

v Interviu realizat cu directorul DPF Rãdãuåi comisarul-æef Ion Pop

pag. 4-5

v Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al I.G.P.F

pag. 8

v Sufletul românului arde multe calorii

pag. 27

Mai zilele trecute, o ætire uimitoare despre ce crede un editorialist italian despre românii din strãinãtate, într-un material publicat cu puåin timp în urmã, m-a fãcut sã mã bucur, încã o datã, cã sunt român. Curios, pentru cã articolul cu pricina era unul jignitor la adresa conaåionalilor mei.

Dar, ca orice om mândru de originea pe care o are, ætiu bine cine suntem, cum æi de ce Europa ne-a vrut alãturi. Pentru cã sunt ani buni de când ne zbatem, din rãsputeri,

sã ne atingem åelul ãsta. Æi iatã, dupã anunåul din 26 septembrie, poarta europeranã s-a deschis, aæteptându-ne.

Mi-amintesc de alåi æi alåi editorialiæti strãini care categoriseau românii în funcåie de “meseria” atribuitã unui procent infim din tagma alor noætri de peste graniåe. În Austria, românii erau hoåi, pentru ca, mai apoi, în Franåa, ceræetorii trebuiau sã fie neapãrat români. A venit æi rândul spaniolilor, care nu credeau cã suntem în stare decât de proxenetism sau alte acte de violenåã. N-ai cum impune, însã, nimãnui sã-æi schimbe prejudecãåile. Nu trebuie sã arãåi ce-i mai bun, pentru a anihila un potenåial efect, ci de ce n-are dreptate. Aæadar, un lucru este cert: nu poåi spune sus æi tare cã noi, ca naåie, degenerãm de la o zi la alta, pentru cã un grup restrâns de indivizi, fie ei æi din România, se dedau la „acte neortodoxe”, prin åãrile pe unde s-au aciuit. Faptul cã atipicii s-au nãscut în aceeaæi åarã cu noi nu reprezintã o garanåie de similitudine. Milioanele de români stabiliåi legal, peste hotare, care muncesc, trãiesc æi convieåuiesc departe de casã sunt cei ce respectã legile scrise sau nescrise ale statelor respective, care uniåi æi reuniåi în comunitãåi se bucurã æi plâng, împreunã, pe româneæte.

Exponenåii autoritãåilor române peste graniåe, împreunã cu oficialitãåile din România s-au implicat, timp de mai bine de 15 ani, în unificarea “românilor de pretutindeni”. Æi putem spune cã au reuæit. La ora actualã, s-a îmbunãtãåit æi calitatea æi prestigiul conaåionalilor din strãinãtate. Avem specialiæti în toate domeniile, avem lideri de companii de renume mondial, avem, însã æi culegãtori de cãpæuni sau baby-sitter. Æi toåi sunt mândri cã sunt români. Cel mai important, însã, este cã numele de român nu mai e asociat cu cel al infractorului. Æi, astfel, toåi se bucurã de sprijinul celor din åãrile în care trãiesc. Æi, nu în ultimul rând, al celor rãmaæi acasã. Pentru cã, pentru noi, autoritãåile române, ei tot ai noætri sunt.

4 û 5û

„Muncã, disciplinã æi voie bunã, ca

devizã”Interviu realizat cu directorul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi, comisar-æef Ion Pop

- Domnule director, cum este trecerea din funcåia de inspector-æef la frontiera de vest, în cea de director la frontiera de nord cu Ucraina? Care sunt diferenåele, atât din punct de vedere managerial, cât æi al situaåiei operative?

- Nu resimt aceastã trecere deoarece æi IJPF Satu Mare are frontierã cu Ucraina, la sectoarele: Negreæti-Oaæ, Tarna Mare, Halmeu æi o parte din SPF Satu Mare. Existã doar o diferenåã în ceea ce priveæte activitatea managerialã. Aici am în responsabilitate douã judeåe, Maramureæ æi Suceava, care au frontierã numai cu Ucraina.

În ceea ce priveæte situaåia operativã aceasta este oarecum similarã cu cea a inspectoratului pe care l-am condus, singura diferenåã o constituie faptul cã Satu Mare avea trei puncte de trecere a frontierei, dintre care douã la frontiera cu Ungaria æi unul la frontiera cu Ucraina, iar în cadrul DPF Rãdãuåi existã puncte de trecere doar cu Ucraina.

Funcåia actualã presupune o responsabilitate mult mai mare, atât din punct de vedere al competenåei teritoriale cât æi al efectivelor. În plus, aici existã æi frontierã alpinã, ceea ce presupune un alt specific de supraveghere, mai dificil, cu particularitãåi, în special în sezonul rece.

În ceea ce priveæte domeniul relaåiilor internaåionale coordonãm æi activitatea inspectoratelor Satu Mare æi Botoæani, în sensul cã toate întâlnirile cu partea ucraineanã se realizeazã prin DPF Rãdãuåi.

- Ca inspector-æef la Satu Mare aåi avut imaginea unui manager dur, care a condus cu mânã forte. Au existat cazuri de poliåiæti de frontierã acuzaåi de acte de corupåie, dar æi desistãri. Cum comentaåi reflectarea

stilului de management asupra corectitudinii comportamentului poliåistului de frontierã în relaåia cu cetãåeanul?

- De cãtre unii poliåiæti am fost caracterizat ca fiind un om dur, dar aceastã trãsãturã nu cred cã mi se potriveæte, deoarece sunt doar exigent. În toate structurile unde am lucrat, am fost cunoscut ca un æef care nu tolereazã abaterile. La IJPF Satu Mare au fost æi câteva situaåii în care unii poliåiæti au comis acte de corupåie. În toate aceste cazuri au fost întocmite dosare penale care æi-au urmat cursul legal. Am avut æi cazuri de desistãri, când unor colegi li s-au oferit bani pentru a facilita în mod ilegal anumite avantaje, însã colegii s-au desistat, raportând pe cale ierarhicã. Æi aceste cazuri s-au înregistrat cu dosare penale pentru dare de mitã. Au fost chiar persoane arestate pentru fapte de corupåie.

Poliåistul de frontierã trebuie sã fie conætient cã este în slujba comunitãåii, a cetãåeanului. El trebuie sã dea dovadã de un comportament civilizat æi multã solicitudine faåã de cetãåean. Un poliåist de frontierã nu trebuie sã fie caracterizat de aroganåã. El este primul “ambasador” la intrarea în România, prima impresie a strãinului fiind creatã de însuæi comportamentul, åinuta æi atitudinea poliåistului de frontierã.

- Care sunt obiectivele æi proiectele pe care le aveåi în vedere pe termen scurt æi mediu æi ce aæteptãri aveåi din partea lucrãtorilor din subordine?

- Pe lângã obiectivele cu caracter general, printre care amintesc aici respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi protocoalelor internaåionale la care România este parte, doresc ca în cadrul DPF Rãdãuåi, fiecare poliåist de frontierã sã obåinã rezultate

remarcabile conform competenåelor æi pregãtirii sale, ceea ce presupune o analizã pertinentã a factorului om.

- Ce ne puteåi spune despre relaåia cu autoritãåile de frontierã ale R. Ucraina?

- La Satu Mare am avut relaåii foarte bune atât cu autoritãåile din Ucraina cât æi cu cele din Ungaria. Sunt convins cã æi în noua funcåie pe care o deåin o sã continuãm colaborarea, întrucât atât noi, cât æi autoritãåile vecine avem acelaæi scop de prevenire æi combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere, iar când acestea au fost comise, de constatare æi cercetare a acestora.

Deja am solicitat tuturor æefilor de la toate nivelurile, în cazul producerii unor ilegalitãåi la frontierã, sã se efectueze cercetarea în comun cu grãnicerii ucraineni. Numai aæa vom reuæi sã stãpânim situaåia operativã la frontiera de nord a României. Nu în ultimul rând, informarea reciprocã constituie un alt factor important de care trebuie sã se åinã seamã în lupta cu infracåionalitatea, iar întâlnirile de lucru neplanificate exprimã acest lucru.

Am avut æi sunt convins cã vom avea în continuare o relaåie foarte bunã cu autoritãåile de frontierã ucrainene.

- Care este viziunea dumneavoastrã despre stadiul îndeplinirii mãsurilor din strategia de securizare a frontierei în zona de responsabilitate a DPF Rãdãuåi?

- Sunt convins cã întreaga structurã pe care o coordonez va depune toate eforturile pentru a îndeplini în continuare obiectivele ce se aflã în competenåa noastrã, pe linia securizãrii frontierei de nord a României, astfel încât åara noastrã sã poatã adera la UE la începutul anului viitor.

4 û 5û

Instantanee personalecomisar-æef Ion Pop

Data æi locul naæterii: 19 mai 1957, în localitatea Slãtioara, com. Strâmtura, jud. Maramureæ.

Starea civilã: cãsãtorit, doi copii.Studii:- 2005 - absolvent al cursurilor masterale specializarea „Drepturile omului” din cadrul

Universitãåii de Nord - Baia Mare, sesiunea iunie 2005.- 2000 - Curs postuniversitar de perfecåionare la Facultatea de Ætiinåe Economice

din cadrul Universitãåii Babeæ Bolyai-Cluj-Napoca, specializarea „Metode-moderne de management financiar bancar”;

- 1997- Seminar român de Management Democratic în Poliåie organizat de cãtre Departamentul Administraåiei Juridice - Facultatea de Arte æi Ætiinåe - Universitatea din Louisville -SUA æi MI, septembrie 1997 la Braæov.

- 1985 – Curs postuniversitar în domeniul criminalisticã cu durata de un an în cadrul Academiei de Poliåie;

- 1983 - Academia de Poliåie „Al I Cuza, profil ætiinåe juridice”;- 1981 - Æcoala Militarã de ofiåeri activi MI, arma Poliåie, specializarea ordine publicã.

Experienåã profesionalã:- 1 septembrie 2006-prezent-director al Direcåiei PF Rãdãuåi- iunie 2005-1 septembrie 2006 æef al IJPF Satu Mare;- ianuarie 1990-2005 a îndeplinit mai multe funcåii în cadrul Inspectoratului de Poliåiei

al Judeåului Maramureæ æi Poliåia Municipiului Baia Mare, printre care ofiåer specialist la Serviciul Poliåiei Criminale, locåiitor al æefului Poliåiei Municipiului Baia Mare, locåiitor æef inspectorat, æeful Brigãzii Poliåiei Judiciare, adjunctul æefului Poliåiei Municipiului Baia Mare, æef al Poliåiei Baia Mare, ulterior al Biroului AEST din cadrul IPJ Maramureæ. În aceastã perioadã Biroul AEST s-a clasat pe locul I în åarã, poliåistului Ion POP fiindu-i recunoscute meritele chiar de cãtre ministrul de interne de la acea vreme, Ioan Rus, care i-a acordat cu aceastã ocazie o diplomã de merit;

- 1 ianuarie 1985-1990-æeful Formaåiunii Poliåiei TF Maramureæ din cadrul Serviciului Poliåiei Transporturi pentru Regionala CF Cluj;

- iulie 1982-31 decembrie 1984 æef formaåiune transporturi (TF-TN) în judeåul Giurgiu;

- noiembrie 1981-iulie 1982 æef în cadrul Postului Poliåiei TF Bucureæti - Cotroceni;- august 1981-noiembrie 1981 Serviciul Poliåiei Transporturi pentru Regionala CF

Bucureæti - Poliåia Gãrii de Nord.

Activitatea Sportivã:În perioada 1972-1978 a practicat boxul la

CSS „Minerul” Baia Mare, CSM Baia Mare, AS „Minerul Boræa” din judeåul Maramureæ unde a susåinut peste 100 de întâlniri oficiale, fiind câætigãtorul mai multor turnee æi trofee organizate pe plan naåional.

Din 1984 a devenit instructor sportiv la disciplina box la AS Voinåa Giurgiu æi apoi a continuat activitatea în cadrul CSM Baia Mare.

În 1988 a devenit arbitru de box republican, iar în 1995 arbitru european de box amatori (EABA).

În anul 1998 pe baza rezultatelor obåinute a fost propus de cãtre Federaåia Românã de Box pentru a susåine examenul de promovare în categoria AIBA, examen pe care l-a promovat, devenind astfel, arbitru internaåional de box (mondial) la amatori.

- 1996- A fost ales ca membru în Biroului Federal din cadrul Federaåiei Române de Box, unde a îndeplinit funcåiile de vicepreæedinte al FR Box æi preæedinte al Colegiului Central de Arbitri.

- 2000- a fost ales în Comisia de Arbitri Judecãtori EABA;- 2003-mebru în Comisia Europeanã „Tehnicã æi de Reguli” EABA;A arbitrat în aceastã perioadã la mai multe turnee în åarã æi în strãinãtate (fosta Iugoslavie,

Bulgaria, Macedonia, Italia, Croaåia, Canada, Rusia, Turcia, Polonia, Lituania, Cehia).A fãcut parte din juriul de control la Jocurile Francofone din Canada 2001, Centura de

Aur a României Bucureæti, Campionatele Europene de Seniori Perm - Rusia, Campionatele Mondiale Box Feminin Antalia - Turcia 2002, Campionatele Mondiale de Cadeåi - Bucureæti æi Campionatele Europene de Cadeåi 2003, Campionatul European de Seniori Croaåia 2004, iar ca delegat tehnic a participat la Turneele Internaåionale din Bulgaria æi Polonia 2003, Cehia æi Timiæoara 2003.

Pe întreg parcursul activitãåii sportive i-au fost acordate mai multe diplome, trofee æi distincåii. Dintre acestea, ultimele douã distincåii i-au fost acordate chiar de cãtre academicianul Emil Zetcev, preæedintele Asociaåie de Box Amatori în cadrul Turneelor Internaåionale de Box „Centura de Aur a României” 2001 æi 2003 pentru merite deosebite obåinute în activitatea de arbitru internaåional de box AIBA.

- Doriåi sã transmiteåi vreun mesaj poliåiætilor de frontierã din cadrul direcåiei pe care o conduceåi?

- Doresc tuturor poliåiætilor de frontierã tot ceea ce-mi doresc æi mie. În plus, cer disciplinã æi îndeplinirea cu simå de rãspundere a sarcinilor æi misiunilor încredinåate æi sã nu uite nici un moment cã servesc interesul cetãåeanului. De asemenea, sã obåinã rezultate remarcabile în acåiunile pe care le au de întreprins æi în scurt timp sã fim consideraåi o structurã etalon.

Celor care nu înåeleg acest mesaj æi vor comite abateri le spun cã voi lua mãsuri corespunzãtoare abaterilor sãvâræite fãrã excepåie, iar toleranåa faåã de abateri va fi zero. Deviza mea la Satu Mare, pe care doresc sã o aplic æi la actuala direcåie pe care o conduc, a fost muncã, disciplinã æi voie bunã.

- Au existat probleme pe care le-aåi constatat la numirea în funcåia de director la DPF Rãdãuåi? Dacã da, ce mãsuri aåi luat pentru rezolvarea acestora?

- Am constat o serie de nereguli legate de ordinea interioarã æi exterioarã la sectoare æi puncte, în sensul cã lipsea mâna omului gospodar. Au mai fost constatate aspecte disciplinare pentru care am dispus mãsuri de remediere. Am început o campanie de îmbunãtãåire a condiåiilor de muncã a tuturor poliåiætilor urmãrind sã se ajungã la nivelul standardelor europene.

Având în vedere problemele identificate la SPF Siret æi la alte sectoare, de contrabandã cu åigãri, cât æi pe linia de migraåie, am luat mãsura, de comun acord cu conducerea IJPF Suceava, sã întãresc dispozitivele la frontiera verde iar competenåa æi profesionalismul efectivelor din PTF-uri, PTS-uri æi PTA-uri sã primeze în detrimentul aroganåei, superficialitãåii æi indisciplinei.

- Domnule director sunteåi cunoscut sub numele de "Rapidul". În încheiere am dori sã ne spuneåi de unde acest pseudonim?

- În perioada 1985-1990 am lucrat la Poliåia TF Maramureæ, unde aveam o dublã subordonare: Serviciului Independent pentru Regionala Cluj æi Poliåiei Judeåului Maramureæ. Majoritatea documentelor trebuiau prezentate æi æefului Poliåiei Maramureæ. Într-una din zile, dorind sã intru mai repede la æeful Poliåiei Maramureæ, întrucât trebuia sã ajung de urgenåã înapoi la garã, am încercat sã intru înaintea celorlalåi colegi care aæteptau la æeful inspectoratului, iar æeful m-a invitat spunând sã intre Rapidul. De atunci majoritatea mã cunosc ca Rapidul. Acest pseudonim pe undeva mã caracterizeazã întrucât nu doresc sã las pe mâine ce pot face astãzi.

A consemnatGabriel CRÃCIUN

Forma de relief muntoasã æi dificultatea executãrii misiunilor, dar æi iernile geroase ne determinã sã considerãm Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi ca fiind una dintre cele mai dificile direcåii ale Poliåiei de Frontierã. Specificul muncii are aici particularitãåile sale întrucât mai mult de jumãtate din zona de responsabilitate a direcåiei este împãduritã, iar vegetaåia abundentã îngreuneazã executarea misiunilor. Pentru a contracara vitregiile naturii, aici, poliåiætii de frontierã au fost obligaåi dintotdeauna sã-æi organizeze munca de aæa naturã încât sã treacã, de fiecare datã cu bine peste toate greutãåile. Aproximativ 60% din cei aproape 275 km sunt situaåi la 800-2400 m altitudine æi în locuri greu accesibile. În perioada rece, timp de æapte luni pe an, începând din noiembrie, poliåiætii de frontierã executã misiuni pe aliniamentul II, întrucât datoritã cãderilor masive de zãpadã este imposibil sã pãtrunzi pânã la linia de frontierã.

La graniåa de nord a României ...

6 û

DPF Rãdãuåi a fost înfiinåatã încã din iunie 2001 æi i s-au stabilit competenåe la frontiera cu Ucraina pe raza judeåelor Maramureæ æi Suceava. Astfel, s-a stabilit ca zona de competenåã sã fie cuprinsã între SF 231 æi SF 846 având o lungime de 274,416 km, dintre care 187,869 km uscat æi 86, 547 km apã. În cadrul celor douã inspectorate subordonate, Suceava æi Maramureæ sunt æapte sectoare, æase puncte de trecere æi patru puncte de treceri simplificate.

Frumuseåile turistice æi mãrturiile istorice ce le întâlneæti la fiecare pas fac ca aceste åinuturi sã fie vizitate de numeroæi turiæti. Pe lângã priveliætile de o rarã frumuseåe a comunelor situate în zona de competenåã a inspectoratelor judeåene din subordinea DPF Rãdãuåi, Bucovina se mândreæte cu mãnãstirile construite de foætii domnitori æi boieri moldoveni, printre care amintim Muæatinii, Alexandru cel Bun, Ætefan cel Mare, Petru Rareæ, Ætefan Tomæa, Alexandru Lãpuæneanu, Familia Movileætilor.

De asemenea, Maramureæul impresioneazã prin tradiåiile populare pãstrate aici ce se regãsesc în frumuseåea costumelor populare, a obiceiurilor, cântecelor æi dansurilor, prin sculpturile în lemn, lucrate cu rafinament, fie în cazul faimoaselor biserici cu turle înalte, fie când întâlneæti la intrarea în curåile maramureæene poråi monumentale din lemn, sculptate cu motive ce reprezintã viaåa.

7û

... æi de est a UE

8 û 9û

În perioada 7-8 septembrie a.c., la Constanåa, s-au desfãæurat lucrãrile æedinåei Consiliului Consultativ Superior al Poliåiei de Frontierã pe trimestrul II/2006. La activitate au participat membrii Consiliului æi invitaåii

permanenåi. Deschiderea æedinåei a fost onoratã de prezenåa prefectului judeåului Constanåa, Dãnuå Culeåu, care a apreciat activitatea poliåiætilor de frontierã constãnåeni, menåionând colaborarea foarte bunã existentã æi evidenåiind profesionalismul colegilor noætri, în special în timpul intervenåiilor pentru izolarea focarelor æi înlãturarea efectelor gripei aviare, precum æi în cazurile de intervenåie la inundaåiile care s-au abãtut anul acesta asupra judeåului.

De asemenea, pe parcursul celor douã zile de discuåii au rãspuns invitaåiei de a fi prezenåi în mijlocul managerilor superiori din cadrul PFR inspectorul-æef al IPJ Constanåa, comisarul-æef Victor Popescu, care a menåionat cooperarea foarte bunã existentã între Poliåie æi Poliåia de Frontierã în judeåul Constanåa, precum æi academicianul prof. univ. dr. Florentin Scaleåchi, preæedintele Organizaåiei pentru Apãrarea Drepturilor Omului, care a vorbit despre drepturile fundamentale ale omului æi implicit, ale poliåistului. De menåionat cã domnia sa a subliniat faptul cã, în exercitarea îndatoririlor de serviciu, poliåistul îndeplineæte anumite atribuåii æi ia anumite mãsuri pentru care, de multe ori, este reclamat, denunåat, judecat în instanåã, iar instituåia, - deæi poliåistul era în exercitarea îndatoririlor de serviciu, deci lucra în interesul acesteia, al statului, iar fapta reclamatã este presupusã -, nu-l apãrã în instanåã pe poliåist, deæi are obligaåia sã o facã. În acest caz apãrarea poliåistului este aæteptatã din partea CNP sau a sindicatelor.

Revenind la lucrãrile æedinåei Consiliului æi agenda discuåiilor, este important de amintit faptul cã inspectorul general al PFR, chestorul principal Nelu Pop, în chiar debutul

activitãåii a atras atenåia cu privire la problema accidentelor de circulaåie comise de poliåiætii de frontierã æi a pus în discuåie modalitãåile în care managerii de pe diferitele niveluri ale instituåiei æi ofiåerii din cadrul structurilor

de control trebuie sã se implice în asigurarea respectãrii de cãtre toåi lucrãtorii, indiferent de grad æi funcåie, a regulilor de circulaåie æi prevenirea accidentelor de circulaåie.

În cadrul lucrãrilor æedinåei au fost puse în discuåie æi alte tematici de actualitate æi maxim interes în activitatea Politiei de Frontierã, ce au vizat: Analiza fenomenului infracåional transfrontalier pe semestrul I/2006 æi eficienåa actului managerial pe linie operativã la

nivelul structurilor teritoriale ale PFR, Stadiul îndeplinirii „Planului de mãsuri prioritare pentru integrare europeanã”, Concluzii rezultate din Analiza activitãåii de supraveghere a frontierei æi de control al traficului de frontierã pe semestrul I/2006, Stadiul mãsurilor de realizare a SISF, Stadiul îndeplinirii mãsurilor privind intensificarea

pregãtirii personalului în structurile PFR, Stadiul asigurãrii mobilitãåii navale la nivelul PFR- dotarea tehnicã/instruire personal/misiuni specifice, Analiza activitãåii desfãæurate pe linia prevenirii æi combaterii corupåiei în rândul personalului propriu în prima jumãtate a acestui an, Analiza îndeplinirii mãsurilor stabilite pentru sezonul estival 2006, Stadiul derulãrii programelor financiare, iar în final eficienåa cheltuielilor efectuate æi nivelul cheltuielilor ce urmeazã a fi contractate în perioada urmãtoare.

De asemenea, a fost prezentatã concepåia privind reorganizarea ce va avea loc la sfâræitul acestui an æi principalele modificãri ale statelor de organizare.

Dintre cele mai interesante aspecte, prezentãm în continuare câteva, care trebuie sã fie în atenåia poliåiætilor de frontierã: • În urma unei analize de risc efectuatã la nivelul DPF Giurgiu a rezultat cã existã lacune în ce priveæte pregãtirea profesionalã – spre exemplu în ce priveæte cunoaæterea substanåelor interzise æi locurile pretabile pentru ascundere din mijloacele de transport dar æi munca de informaåii. Este æi motivul pentru care în revista FRONTIERA, începând cu acest numãr - cu sprijinul specialiætilor din cadrul Centrului de Studii Postuniversitare al MAI, care au lucrat ani buni în cadrul Direcåiei de Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog din cadrul IGPR æi cu cei din cadrul Laboratorului Antidrog din IGPR – vom publica, în serial, materiale diverse pe tema drogurilor. Aæteptãm opiniile, sugestiile æi materiale de interes în acest domeniu din partea cititorilor pe adresele noastre de e-mail prezentate în revistã la pagina 2 • În cadrul æedinåei au fost apreciate rezultatele obåinute de poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Iaæi în domeniul combaterii traficului cu armament æi muniåie, cu maæini furate æi contrabandei. • Chestorul Vasile Moåoc, adjunctul inspectorului general, a dispus efectuarea unui audit intern cu privire la toåi lucrãtorii æi toate compartimentele de muncã, pentru a verifica acoperirea optimã cu sarcini a fiecãrei funcåii • în cadrul noii structuri va creæte cu 7% numãrul poliåiætilor de frontierã din domeniul operativ, care efectueazã nemijlocit misiuni de supraveghere a frontierei • la frontiera maritimã se va introduce un nou sistem de patrulare æi supraveghere – supravegherea maritimã, supravegherea pe uscat, patrula pe cheu æi patrula pe apã • necesitatea unui curs de pregãtire profesionalã în domeniul tutelei • poliåiætii de frontierã trebuie sã

cunoascã æi sã aplice conceptul de „poliåie de proximitate” • prin programul PHARE 2005 vor intra în dotarea PFR 50 ambarcaåiuni rapide, acoperite, cu instalaåii de încãlzire, pentru SPF-urile de la frontiera de sud æi 6 pontoane de acostare cu cabinã; prin programul Phare 2004 sunt prevãzute a fi achiziåionate 5 æalupe de patrulare fluvialã pe corp din aluminiu æi 5 containere de cazare; Prin programul PHARE 2006 este propusã spre achiziåionare o navã maritimã de supraveghere • åinuta æi dotarea marinarilor vor fi reanalizate æi modificate; • compartimentele de resursele umane æi ofiåerii psihologi trebuie sã punã un accent sporit pe cunoaæterea lucrãtorilor,

pentru prevenirea actelor de corupåie sau sãvâræirea de alte fapte ilegale care compromit imaginea instituåiei æi a MAI.

Dezbaterile au mai subliniat faptul cã, pentru eficientizarea activitãåii specifice, este necesarã o mai bunã comunicare în interiorul instituåiei æi o deschidere cãtre colaborarea cu celelalte structuri implicate în prevenirea æi combaterea sãvâræirii faptelor ilegale.

Marius IONESCU

Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al IGPF

8 û 9û

Am încercat traducerea acestor cuvinte, dar în zadar. În limba francezã “sunã” mai bine. Æi se naæte întrebarea: cum, un simplu întreg structurat de sunete a putut oare sã dea naætere unui proiect politic internaåional de amploarea francofoniei?

Francofonia este singura instituåie internaåionalã (întâlniri la nivel înalt, agenåii, buget) care se defineæte printr-o limbã. Iar limba francezã prezintã anumite trãsãturi favorabile acestui destin. Chiar æi termenul de francofonie este de sorginte politicã. Folosit pentru prima datã de geograful Onesime Redus, acest termen presupunea regruparea unui vast imperiu de limbã, culturã æi valori republicane. Foarte utilizat în Quebec, cuvântul francofonie a fost reluat, dupã câætigarea independenåelor de cãtre preæedinåii Leopold Sedar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia) æi Hamani Diori (Nigeria) pentru a gândi

æi a denumi o formã de alianåã, de cooperare cu Franåa, realizând astfel visul lui Redus.

Francofonia este o geografie animatã de un proiect, iar faptul cã ea a fost gânditã în jurul limbii franceze nu este deloc o întâmplare, deoarece aceastã

limbã prezintã câteva caracteristici propice acestui destin. Ea este în întregime o limbã politicã; împletindu-se cu socialul, ea instituie cetãåenia: a vorbi limba francezã înseamnã întotdeauna a aparåine: dovadã stau miturile fondatoare din ,,Jurãmintelor de la Strasbourg” , ale dialectului franc, vorbit în Ile-de-France æi devenit ulterior limba regalitãåii. În al

doilea rând, franceza este un ansamblu stabil æi riguros normat, dupã modelul latin. Rãspândit pe cele cinci continente, franceza este, înainte de toate, o sintaxã pe care o pronunåãm diferit. Æi apoi, lucru bine ætiut credem, limba francezã are convingerea cã istoria i-a încredinåat misiunea de a exprima valori.

Conform estimãrilor, existã mai bine de o sutã de milioane de francofoni în întreaga lume.

Franceza, în multiplele ei variante, este vorbitã în Belgia, Elveåia, Canada, Louisiana, la Antibe, în Africa, în Europa de Est. Æi se vorbeæte æi în România.

Cuvântul francofonie este semnificativ pentru o realitate vie æi variatã. Iar „Sommet de la francophonie” (Bucureæti, 27-29 septembrie 2006) este menit sã

ateste adecvarea ei la vremurile noastre. Pentru cã plurilingvismul este o æansã, iar orice francofon este cel puåin bilingv, varietatea vocabulelor este o bogãåie. Aæadar, francofonia ilustreazã diversitatea într-un spaåiu de schimbãri æi de creare, æi æi-a

propus drept åel menåinerea într-o lume multipolarã a unui dinamism francofon, a unei limbi într-adevãr împãrtãæite.

Traducere æi adaptare, scms. Kiss Etelka-Tunde

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie de Frontierã

“Avram Iancu” - Oradea.

„On n’habite pas un pays, on habite une langue”

Emil Cioran

În data de 21 septembrie a.c , o delegaåie a Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã Române, formatã din chestorul de poliåie Vasile Moåoc, adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române æi sinsp. Sandra Dumitrescu, ofiåer în cadrul Direcåiei Integrare Europeanã, Colaborare Internaåionalã æi Programe, în calitate de interpret, a participat la Varæovia la cea de-a VIII-a Întâlnire a Consiliului Director al FRONTEX.

Cu aceastã ocazie, au fost discutate aspecte cu caracter organizatoric printre care: aprobarea minutei celei de-a VII-a întâlniri a Comitetului Director; desfãæurarea implementãrii Programului de Lucru pentru 2007; stabilirea estimativã a bugetului æi precizãri pentru anul 2007 – adoptare de cãtre Consiliul Director, Deciziile Consiliului Director privind accesul public la documentele FRONTEX, amendamentul aferent regulilor de implementare a Reglementãrii Financiare din 16 decembrie 2006, numirea unui

expert contabil, mandatarea directorului executiv de a stabili aranjamentele de lucru cu Republica Croatã, amendament la decizia Consiliului Director din

16 decembrie 2005 cu privire la stabilirea regulilor aferente secondãrii experåilor naåionali din cadrul Agenåiei – adoptarea de cãtre Consiliul Director; modelul comun de analizã de risc

integratã (CIRAM) – modelul actual æi cel revizuit; sistemul Informaåional al FRONTEX – prezentare de cãtre staff-ul FRONTEX; transferul sumelor restante în bugetul pentru 2006 – informare de cãtre Directorul Executiv ; Planul pentru întâlnirile Consiliului Director în 2007 - informare de cãtre Preæedinte.

Delegaåia românã a fost interpelatã de cãtre domnul Rick Weijermans, ofiåer de relaåii internaåionale al Frontex, cu privire la semnarea acordului de cooperare între åara noastrã æi Frontex, citându-se exemplul Bulgariei, care a semnat acest acord æi l-a înaintat spre discutare în cadrul întâlnirii Consiliului Director. Æeful delegaåiei române, chestorul de poliåie Vasile Moåoc, æi-a luat pe aceastã cale angajamentul de a transmite în cel mai scurt timp poziåia oficialã a Ministerului român al Administraåiei æi Internelor în aceastã privinåã.

La sfâræitul întrevederii instituåiei noastre i-au fost adresate invitaåii de a participa la o serie de evenimente internaåionale, precum Conferinåa Internaåionalã Euro-Africanã a Poliåiilor, care va avea loc în Regatul Spaniei (Las Palmas), în perioada 6 – 10 noiembrie a.c., respectiv Conferinåa privind Cooperarea în Domeniul Managementului la Frontiere din Finlanda, ce se va desfãæura pe data de 21 – 22 noiembrie a.c.

Sandra DUMITRESCU

A VIII-a Întâlnire a Consiliului Director al FRONTEX

10 û 11û

Vânãtoarea la far afecteazã grav cazierul

Acåionând în baza unor informaåii operative, lucrãtori din cadrul Detaæamentului Intervenåie al IJPF Cãlãraæi, au executat în noaptea de 16 /17 septembrie a.c., o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii braconajului cinegetic, în urma cãreia a fost depistat, în jurul orei 00.15, pe fondul de vânãtoare al A.J.V.P.S. Cãlãraæi, la sud de localitatea Valea Argovei, numitul I. Marin, de 56 ani, din Bucureæti, proprietarul mai multor magazine de desfacere æi comercializare a cãrnii din capitalã, în timp ce vâna la farurile autoturismului.

Activitatea i-a fost întreruptã de poliåiætii de frontierã, iar la controlul efectuat în habitaclul maæinii au fost descoperiåi doi iepuri de câmp împuæcaåi, o armã de vânãtoare æi æase cartuæe cal.12 mm.

Braconierul nu s-a opus controlului însã a încercat mituirea æefului Detaæamentului de Intervenåie cu suma de 20.000 lei, apoi i-a oferit

10.000 lei adjunctului acestuia pentru a-l convinge sã-l facã scãpat.

Încercarea acestuia de sensibilizare a

poliåiætilor de frontierã nu a avut succes, mai mult, sus-numitul va fi cercetat în stare de libertate sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de „braconaj la vânãtoare

asupra animalelor la care vânãtoarea este interzisã” æi „braconaj pe timpul nopåii prin utilizarea autovehiculului æi farurilor

care permit ochirea æi tragerea pe întuneric”, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 35, alin. 1, lit. b æi d din Legea nr.103/1996, republicatã, privind fondul cinegetic æi protecåia vânatului.

Au fost ridicate în vederea confiscãrii æi continuãrii cercetãrilor: o armã de vânãtoare cal. 12 mm, marca Baikal, în valoare de 3.000 lei; 6 cartuæe cal. 12 mm marca Bornaghi, în valoare de 15 lei; 2 tuburi cartuæ trase aflate în camera cartuæului; 2 iepuri de câmp în valoare de 200 lei.

Pentru fapta sãvâræitã acesta riscã pedeapsa cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendã în valoare

cuprinsã între 50 000 – 20 000 lei.

Vasile CHIRU

La data de 17 septembrie a.c. poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au descoperit în apropierea loc. Valea Argovei, jud. Cãlãraæi, o persoanã care vâna pe timpul nopåii „la far”, dintr-o maæinã de teren Nissan Patrol.

Ofiåeri din cadrul Biroului CIT æi poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Brãila au reåinut, în cadrul unor acåiuni de combatere a traficului cu åigãri provenite pe filiera Rep. Moldova-Galaåi-Brãila, desfãæurate în zona de competenåã, cantitatea de 1.086 pachete åigãri, pentru care nu se deåineau documente legale.

Astfel, poliåiætii aflaåi în exercitarea atribuåiilor de serviciu æi în baza unei informaåii, au oprit pentru control, un autoturism marca Dacia Papuc, la volanul cãreia se afla numitul M.I., în vârstã de 47 ani, din judeåul Brãila. Poliåiætii de frontierã au solicitat persoanei în cauzã sã se legitimeze, dupã care la controlul efectuat asupra autoturismului au fost depistate 1.086 pachete de åigãri de diferite mãrci care nu aveau documente legale.

Cel în cauzã a fost sancåionat contravenåional, iar întreaga cantitate de åigãri, în valoarea de 3.800 lei, a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Carmen PAÆNICU

Fumatul dãuneazã bugetului

10 û 11û

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au depistat un cetãåean român care a încercat sã inducã în eroare autoritãåile de frontierã, prezentând la control un paæaport în care erau aplicate mai multe ætampile false.

Astfel, în ziua de 1 septembrie a.c., la ora 22.30, s-a prezentat pentru a intra în åarã, prin PTF Giurgiu Rutier – Feroviar, cãlãtorind cu un tren rapid ce venea din Grecia, cetãåeanul român C. Ionuå – Marian, de 24 ani, domiciliat pe raza judeåului Ilfov, care a prezentat pentru control documentul de cãlãtorie.

Studiind cu atenåie paæaportul, poliåistul de frontierã a constatat cã în paginile acestuia erau aplicate în fals trei ætampile de trafic ce aparåineau autoritãåilor de frontierã din România æi Austria.

Demarându-se cercetãrile s-a stabilit cã cetãåeanul român a ieæit legal din åarã în luna martie a acestui an, cu destinaåia Grecia, unde ocazional a muncit fãrã forme legale în construcåii.

Conform propriilor declaraåii, deoarece depãæise termenul legal de æedere pe teritoriul Greciei, a apelat la un cetãåean român, ale cãrui date de identitate a susåinit cã nu le cunoaæte, care în schimbul sumei de 150 euro i-

a aplicat în paæaport ætampilele ce-i „reglementau” æederea pe teritoriul acestei åãri.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui C. Ionuå lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 288 æi art. 291 din Codul Penal.

Cercetãrile sunt continuate de autoritãåile abilitate, iar dacã va fi gãsit vinovat cetãåeanul român riscã o pedeapsã cu închisoarea între 3 luni æi 3 ani.

Iuliana CORNEA

Ætampile false contra sumei de 150 euro

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au depistat un cetãåean român care, din dorinåa de a ajunge pe teritoriul Greciei, a trecut fraudulos frontiera altor state.

Astfel, în ziua de 20 septembrie a.c., la ora 07.30, s-a prezentat pentru a intra în åarã, prin PTF Giurgiu Rutier – Feroviar, cetãåeanul român Ladislau H., de 53 ani, domiciliat pe raza judeåului Timiæ, care a prezentat pentru control documentul de cãlãtorie.

Studiind cu atenåie paæaportul, poliåistul de frontierã a constatat cã din Serbia æi pânã în Grecia nu are aplicatã în paæaport nici o ætampilã de trafic iar ætampila statului elen este aplicatã cu menåiunea – expulzat.

Demarându-se cercetãrile, s-a stabilit cã cetãåeanul român a ieæit legal din åarã în luna septembrie 2002, cu destinaåia Grecia, unde ocazional a muncit fãrã forme legale în construcåii.

Conform propriilor declaraåii, a trecut fraudulos din Serbia în Macedonia æi din Macedonia în Grecia în perioada 24 – 27.09.2002, pe motiv cã situaåia financiarã a familiei sale este precarã.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui Ladislau H. lucrare penalã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere frauduloasã a frontierelor altor state, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 1 pct. 1 din Legea 252/2002.

Cercetãrile sunt continuate de autoritãåile abilitate, iar dacã va fi gãsit vinovat cetãåeanul român riscã o pedeapsã cu închisoarea între 3 luni æi 2 ani.

Costel BOÅOROAGÃ

Trecerea frauduloasã a unui stat strãin

12 û 13û

Poliåiætii de frontierã suceveni au depistat, într-un microbuz aflat în fâæia de protecåie a frontierei de stat, 23.000 de pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, ce urmau a fi introduse ilegal în România.

În data de 7 septembrie a. c. pe timpul executãrii misiunilor de supraveghere æi control a zonei de responsabilitate, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului PF Siret au descoperit un microbuz împotmolit în noroi în fâæia de protecåie a frontierei de stat.

Din controlul efectuat asupra microbuzului, colegii noætri au descoperit 23.000 pachete de åigãri netimbrate, marca „Saint - George” a cãror valoare se ridicã la aproximativ 57.500 RON.

Din cercetãrile ulterioare, a reieæit faptul cã microbuzul aparåine unei societãåi comerciale æi era condus de Liviu G., cu domiciliul în localitatea Fratãuåii Noi. Acesta a precizat cã intenåiona sã gãseascã pe cineva care sã îl ajute sã scoatã maæina din noroi.

Întreaga cantitate de åigãri, cu valoare pe piaåã de aproximativ 57.500 RON, a fost ridicatã în vederea confiscãrii, iar persoana în cauzã este cercetatã de poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã. Liviu G. urmeazã a fi predat procurorilor în vederea dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali din cadrul PTF Giurgiu-Rutier, au descoperit 79 curele inscripåionate „Dolce & Gabanna” susceptibile a fi contrafãcute æi a aduce atingere dreptului de proprietate intelectualã a acestei mãrci.

Astfel, în ziua de 16 septembrie a.c., în jurul orei 17.10, s-a prezentat pentru a intra în åarã, cetãåeanul turc Omer S., de 38 ani, conducând un autocamion încãrcat cu struguri de la o firmã din Turcia, pentru o firmã din Germania.

Analizând factorii de risc cu

privire la mãrfuri susceptibile a fi contrafãcute, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali giurgiuveni au procedat la efectuarea controlului cabinei automarfarului, descoperind 69 bucãåi curele din piele pentru pantaloni inscripåionate „Dolce & Gabanna” æi zece bucãåi curele din material textil inscripåionate cu aceeaæi firmã, susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectualã a mãrcii menåionate.

În cadrul cercetãrilor, æoferul turc a declarat cã nu are cunoætinåã cã bunurile ar putea fi contrafãcute.

Întrucât la nivelul Autoritãåii Naåionale a Vãmilor existã depusã cerere de intervenåie pentru aceastã marcã, bunurile a cãror valoare în vamã este de 790 euro (respectiv 2.765 lei) au fost reåinute de autoritatea vamalã, în vederea expertizãrii.

Dupã efectuarea controlului de frontierã æoferului turc æi automarfarului li s-a permis continuarea cãlãtoriei.

Costel BOÅOROAGÃ

Microbuz încãrcat cu åigãri de contrabandã, împotmolit în fâæia de protecåie

CURELE DE CONTRABANDÃ CONTRAFÃCUTE

12 û 13û

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali de la PTF Cenad, judeåul Timiæ, au fãcut o „descoperire” interesantã, în urma unui control amãnunåit efectuat asupra unui autoturism cu care un cetãåean italian s-a prezentat la intrarea în România, în dupã amiaza zilei de 26 septembrie a.c.,în sensul cã în portbagajul acestuia, printre celelalte bagaje, era ascunsã o persoanã ce încerca în aceastã manierã sã intre ilegal în åarã.

La miezul zilei de 26 septembrie a.c., în jurul orelor 12.00, la intrarea în România, prin PTF Cenad, jud.Timiæ, s-a prezentat, la volanul unui autoturism Mercedes, un cetãåean italian, de 30 de ani, ce a declarat poliåiætilor de frontierã æi lucrãtorilor vamali cã doreæte sã cãlãtoreascã în România, în vizitã.

Chiar dacã cetãåeanul italian a declarat poliåiætilor de frontierã æi lucrãtorilor vamali, ce executau controlul la intrarea în åarã, cã nu mai are alte bunuri faåã de cele aflate la vedere în autoturism, starea de neliniæte æi nesiguranåa afiæate de acesta a trezit suspiciunea autoritãåilor de frontierã, motiv pentru care au dispus æi efectuarea unui control al portbagajului autoturismului.

„Flerul” poliåiætilor de frontierã æi al lucrãtorilor vamali avea sã se dovedeascã inspirat, în urma controlului portabagajului, printre celelalte bagaje aflate în acesta se mai afla, surprinzãtor, încã o …persoanã !

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali au luat mãsura “extragerii“ neobiænuitului “bagaj” din portbagajul autoturismului, reåinerii acesteia, împreunã cu conducãtorul autoturismului, în vederea stabilirii împrejurãrilor în care acesta ajunsese acolo æi a intenåiei lor.

Pe baza cercetãrilor efectuate æi a declaraåiilor celor în cauzã, s-a stabilit cã cel descoperit în portbagaj este tot cetãåean italian, de 47 ani, fãrã alte acte de identitate asupra sa, cu excepåia unui permis de conducere æi încerca în acest fel sã intre în România, însoåindu-l pe celãlalt cetãåean italian.

Lipsa altor documente de identitate l-au determinat pe cetãåeanul italian de 47 ani sã aleagã maniera ilegalã de trecere a frontierei, în aceeaæi modalitate “strecurându-se” æi la celelalte controale de frontierã ale autoritãåilor statelor tranzitate, respectiv Austria æi Ungaria.

Dupã reåinere celor douã persoane li s-au întocmit acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de tentativã la trecerea ilegalã a frontierei de stat, în cazul cetãåeanului italian de 47 ani, respectiv de complicitate la tentativã la trecerea ilegalã a frontierei de stat, în cazul conducãtorului autoturismului.

Viorel ALEXE

SURPRIZE, SURPRIZE !

14 û 15û

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au depistat un cetãåean român care a încercat sã inducã în eroare autoritãåile române de frontierã, prezentând la control un paæaport în care era aplicatã o ætampilã falsã.

Astfel, în ziua de 12 septembrie a.c., la orele 19.30, s-a prezentat pentru a intra în åarã, prin PTF Giurgiu Rutier – Feroviar, cetãåeanul român Petru A., de 29 ani, domiciliat pe raza judeåului

Iaæi, care a prezentat pentru control documentul de cãlãtorie.

Studiind cu atenåie paæaportul, poliåistul de frontierã a constatat cã pe una dintre paginile acestuia era aplicatã în fals o stampilã de trafic ce aparåinea autoritãåilor de frontierã din Grecia.

Demarându-se cercetãrile s-a stabilit cã cetãåeanul român a ieæit legal din åarã în luna decembrie 2004, cu destinaåia Grecia, unde ocazional a muncit fãrã forme legale în agriculturã æi industria

alimentarã.Conform propriilor declaraåii, ætampila

falsã i-a fost aplicatã de autoritãåile elene, când a ajuns pe aeroport, la intrarea în Grecia.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit lui Petru A. lucrare penalã, sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 288 æi art. 291 din Codul Penal.

Cercetãrile sunt continuate de autoritãåile abilitate, iar dacã va fi gãsit vinovat cetãåeanul român riscã o pedeapsã cu închisoarea între 3 luni æi 3 ani.

În data de 8 septembrie a.c., între orele 08.00 – 09.45, s-au prezentat pentru a intra în åarã prin PTF Giurgiu Rutier – Feroviar, cetãåenii români: • Iosif C., de 23 ani, domiciliat pe raza judeåului Neamå; • Meltiade C., de 35 ani, domiciliat pe raza municipiului Bucureæti; • Adrian Marian A., de 24 ani, domiciliat pe raza judeåului Tulcea.

Studiind cu atenåie paæapoartele, poliåiætii de frontierã au constatat cã în paginile acestora erau aplicate între 6 - 9 ætampile de trafic intrare – ieæire false, ce aparåineau autoritãåilor de frontierã din România, Austria æi Ungaria.

Demarându-se cercetãrile s-a stabilit cã cetãåenii români au ieæit legal din åarã în cursul anului 2006, cu destinaåia Grecia, unde au muncit fãrã forme legale.

Conform propriilor declaraåii, deoarece au depãæit termenul legal de æedere pe teritoriul Greciei, în scopul

„reglementãrii”, æederii pe teritoriul acestei åãri, au apelat la diveræi cetãåeni greci, ale cãror date de identitate nu

le cunosc, æi care, în schimbul sumelor de 250, 300 æi 500 de euro, au aplicat în paæapoarte ætampilele false.

Poliåiætii de frontierã au întocmit celor trei cetãåeni români lucrãri penale, sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 288 si art. 291 din Codul Penal.

Materiale realizate de Costel BOÅOROAGÃ

La data de 7 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au descoperit pe raza localitãåii Radovanu patru localnici care extrãgeau pietriæ din digul de protecåie al râului Argeæ.

În timpul executãrii unor acåiuni specifice, un echipaj al Sectorului Poliåiei de Frontierã Chirnogi, IJPF Cãlãraæi, a depistat la aproximativ 1 km amonte de podul de peste Argeæ ce uneæte localitãåile Soldanu æi Radovanu, patru persoane care sãpau în digul de protecåie al râului Argeæ æi încãrcau pietriæul extras într-un autovehicul confecåionat artizanal de tip TN.

Cele patru persoane, una cu domiciliul în Bucureæti æi ceilalåi localnici, cu vârste cuprinse între 28 æi 40 de ani, nu au reuæit sã justifice æi sã conætientizeze gravitatea faptelor lor, cu atât mai mult cu cât nu a trecut nici o jumãtate de an de la dezastrele provocate

de inundaåii, datorate în principal slãbirii continue a rezistenåei digurilor de protecåie prin fel æi fel de mijloace, de la întreåinerea proastã a acestora æi pânã la distrugerea lor prin furtul agregatelor minerale ce le compun.

Ce este æi mai grav, este faptul cã instituåia pãgubitã æi direct rãspunzãtoare, Administraåia Naåionalã Apele Române, prin Sistemul de Gospodãrire a apelor Giurgiu, refuzã, din comoditate sau din alte motive pe care nu le cunoaætem sã se constituie parte civilã. Æi asta în condiåiile în care pe toatã lungimea râului Argeæ, digul de protecåie se distruge continuu.

Poliåiætii de frontierã æi-au fãcut datoria iar persoanele în cauzã sunt cercetate în stare de libertate, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de “efectuare de sãpãturi

în digul de protecåie æi extragerea agregatelor minerale” faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 95 alin 2, din Legea nr 107/1996, republicatã, modificatã de art.1, pct.105 din Legea nr 310/2004.

Cei patru riscã pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, sau amendã penalã.

Lucrarea penalã a fost prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Olteniåa pentru soluåionare.

Vasile CHIRU

Digurile Argeæului sãltate de hoåi

Ætampile de trafic false

14 û 15û

Douã autoturisme de lux, furate din strãinãtate, au fost descoperite în România, graåie profesionalismului de care au dat dovadã colegii bihoreni.

Astfel, la PTF Boræ, jud. Bihor, s-a prezentat la intrarea în åarã numitul Alexandru Iulian B., de 25 de ani, conducând un autoturism înmatriculat în judeåul Cluj. La controlul de frontierã efectuat, acesta a prezentat un certificat de înmatriculare pentru autoturismul în cauzã, însã din studiul documentului s-a constatat cã acesta este o copie xerox.

În urma verificãrilor efectuate la organul emitent (Serviciul de Evidenåã Înmatriculãri al Poliåiei Rutiere) s-a comunicat faptul cã pe numãrul de înmatriculare mai sus-menåionat, aplicat pe autoturism, figureazã un autoturism marca Dacia 1310, an de fabricaåie 1991, fapt pentru care s-a trecut la verificarea autoturismului æi prin Punctul de Contact Oradea, unde s-a constatat faptul cã acesta a fost declarat furat din Italia la data de 15 iunie 2005.

Având în vedere cele constatate, sus-numitului i s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere false æi uz de fals, iar pentru stabilirea tuturor aspectelor infracåionale autoturismul a fost indisponibilizat la sediul IJPF Bihor.

Câteva ore mai târziu, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Valea lui Mihai au depistat pe comunicaåie în localitatea

Valea lui Mihai un autoturism marca BMW, înmatriculat în Franåa, condus de numitul Norbert Zsolt B., de 18 ani, din Oradea.

La controlul documentelor autoturismului au fost constatate mai multe nereguli, dupã cum urmeazã: certificatul de înmatriculare prezenta modificãri prin ætergere mecanicã (seria æasiului înscrisã

în document fiind falsificatã), astfel încât seria ætanåatã pe æasiul autoturismului sã corespundã cu cea din certificat; procura specialã autentificatã prezentatã la control prin care acesta era împuternicit de proprietarul de drept sã circule cu autoturismul în litigiu, precum æi copia procurii speciale autentificate erau suspecte a fi falsificate prin contrafacere totalã; înscrisul de pe asigurarea tip “carte verde” era, de asemenea, suspect de a fi falsificat prin contrafacere totalã.

Având în vedere aceste constatãri, persoana æi autoturismul au fost conduse

la sediul SPF Valea lui Mihai, unde s-a procedat la verificarea autoturismului æi a certificatului de înmatriculare cu datele de mai sus, prin Punctul de Contact Româno-Francez Oradea, de unde s-a comunicat cã seria poansonatã pe æasiu corespunde unui autoturism marca BMW, sustras din Italia în anul 2004, iar numerele de înmatriculare

care sunt aplicate pe autoturismul în litigiu nu figureazã în baza de date a autoritãåilor franceze.

Referitor la cele constatate, sus-numitul a declarat cã a achiziåionat autoturismul din loc. Mangalia, de la numitul Mihaiåã B., de 22 de ani, pentru suma de 1.400 euro, ocazie cu care a primit de la acesta æi documentele enumerate mai sus, suspecte a fi false sau falsificate.

Având în vedere cele de mai sus, sus-numitului i s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat cu numãr fals de înmatriculare æi uz de

fals, sãvâræite în concurs, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 77 alin.1 æi 2 din OUG 195/2002 æi de art. 291 C. Pen, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. Pen.

Autoturismul a fost imobilizat la sediul SPF Valea lui Mihai conform art. 104 lit. a) æi b) din O.U.G 195/2002, iar cercetãrile continuã pentru identificarea autorului infracåiunii de furt æi stabilirea modului în care a fost introdus autoturismul în åarã.

Paginã realizatã de Mircea CHIOREAN

Limuzine de lux, furate æi descoperite de poliåiætii de frontierã bihoreni

Dorinåa cetãåenilor moldoveni de-a ajunge ilegal în åãri diferite din spaåiul Schengen este zãdãrnicitã, de foarte multe ori, de poliåiætii de frontierã, chiar înainte de a se finaliza ca intenåie. Astfel, în primele zece zile ale lunii, 25 de cetãåeni din R. Moldova care intenåionau sã ajungã ilegal în Occident, cu ajutorul unor cãlãuze, au fost depistate æi reåinute de lucrãtorii IJPF Bihor.

Ultimul caz a fost înregistrat în data de 10 septembrie, când poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Oradea au depistat, pe comunicaåia Episcopia Bihor–Oradea, patru autoturisme tip taxi, toate înmatriculate în judeåul Cluj. Unul marca Audi, condus de numitul George Cosmin P. de 26 de ani, în care se aflau patru cetãåeni R. Moldova,

un autoturism marca VW, condus de Vasile P., de 50 de ani, în care erau patru cetãåeni moldoveni, unul Ford, condus de Dumitru M., de 30 de ani, în care se aflau cinci cetãåeni R. Moldova æi un Opel, condus Ciprian M. de 27 de ani, în care se aflau patru cetãåeni moldoveni.

În urma cercetãrilor efectuate a rezultat faptul cã cei 17 cetãåeni moldoveni au intrat legal în România, la diferite date din luna septembrie a.c., dupã care s-au deplasat, cu trenul, pânã în municipiul Cluj-Napoca, unde, la indicaåiile telefonice ale unui conaåional de-al lor, s-au cazat într-o casã particularã. În cursul zilei de 10 septembrie a.c., aceeaæi persoanã le-a comandat patru taximetre contra sumei de 14.000.000 lei (aprox. 400 euro), care sã-i transporte

pânã în zona localitãåii Satu Nou, judeåul Bihor, de unde, pe jos, urmau sã treacã ilegal frontiera în R. Ungarã, destinaåia lor finalã fiind Italia. Pentru ajungerea lor la destinaåie, cei în cauzã au plãtit sume cuprinse între 2.500 – 3.500 euro cãlãuzei, tranzacåia fiind perfectatã în Chiæinãu – R. Moldova, iar plata integralã urmând sã se facã odatã ajunæi în Italia.

Având în vedere cele constatate, tuturor celor 17 cetãåeni moldoveni li s-au întocmit actele premergãtoare pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat a României, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art 20 C, coroborat cu art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001 modificatã æi completatã cu Legea 243/2002.

17 cetãåeni moldoveni au cãzut în „plasã”

16 û 17û

Chiar dacã se spune cã tutunul æi „zeama de prune” fac uneori casã bunã, în cazul åigãrilor aæezate „milimetric” printre lãzile de prune proaspãt culese de cãtre amatorii de chilipir din statul vecin, zicala nu-æi mai avea rostul.

Puåin dupã miezul nopåii de 17 spre 18 septembrie a acestui an, indicatorii analizei de risc avertizau faptul cã în PTF Sculeni va sosi un transport de prune cu iz de tutun. Aæa a fost.

Colegii noætri din tura de serviciu, scms. Leonardo Melinte, ag.-æef adj. Felix Bãcãoanu æi ag. Gabriel Bertea, împreunã cu lucrãtorii vamali, au hotãrât, la apariåia în punct a unui mijloc de transport din åara vecinã, un control amãnunåit asupra automarfarului care transporta 18.000 kg. de prune, aæa cum arãtau documentele de însoåire a mãrfii ar materializa indicatorii de risc în realitate, adicã un transport de åigãri ascunse ce urma sã intre în åarã având ca destinaåie o firmã din Iaæi , specializatã în „prelucrarea fructelor”.

Cum metoda „capac” de ascundere a mãrfurilor în care este folositã de indivizi din lumea interlopã nu putea fi ratatã de

unii cetãåeni moldoveni, aceætia încearcau sã obåinã profituri mari, în timp scurt æi fãrã prea mare efort. Aæadar, automarfarul condus de cãtre moldoveanul Valeriu G. era ticsit, pe primul rând, cu mai multe lãzi de

prune iar pe mijlocul celui de-al doilea erau aæezate cu mare „precizie” æi cu multã „migalã” 195.000 pachete de åigãri, mãrci moldoveneæti, în valoare de peste 3,7 miliarde lei vechi, sumã ce urma sã

se tripleze în zilele urmãtoare.Moldoveanul cu pricina a încercat sã

mimeze faptul cã nu ar avea nici o vinã, privind transportul ilegal de åigãri, dar pânã la urmã, sub privirile sale, åigãrile au fost confiscate de cãtre cei în drept, iar firmei transportatoare i s-a diminuat bugetul cu 80 milioane lei vechi, prin amenda primitã.

Dosarul penal întocmit æoferului moldovean pentru prezentarea de acte nereale la autoritatea vamalã æi de nerespectare a condiåiilor de import–

export a fost înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, pentru soluåionarea cazului.

Aurica GIUVARA

Prunele buclucaæe

Pe timpul unei acåiuni desfãæuratã pe linia combaterii traficului cu substanåe interzise de cãtre poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF Mehedinåi, condus de inspectorul principal Marius Ciobanu, în colaborare cu omologii lor din cadrul DPF Timiæoara, a fost surprinsã în flagrant o persoanã de sex feminin care încerca sã comercializeze ilegal o cantitate însemnatã de mercur.

În ziua de 30 august a.c, în baza unor informaåii, s-a acåionat pe raza municipiului Oræova, unde a fost surprinsã numita Emilia S., de 64 ani, din jud. Mehedinåi, în timp ce încerca sã comercializeze 4,380 kg de mercur pentru care dorea sã obåinã suma de 3000 euro.

Persoana în cauzã a fost prezentatã Parchetului de pe lângã Tribunalul Mehedinåi, care a dispus cercetarea acesteia în stare de libertate, sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de deåinere fãrã drept de substanåe toxice, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 312 din CP raportat la art. 24 indice 1 din L. 360/2003, riscând o pedeapsã cu privarea de libertate cuprinsã între 3 æi 15 ani.

În prezent cercetãrile continuã pentru depistarea tuturor persoanelor implicate æi documentarea întregii activitãåi infracåionale.

Valeriu PERA

Comerciantã de mercur, prinsã-n flagrant

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali din cadrul P.T.F. Giurgiu Rutier au descoperit ascunse æi nedeclarate 880 grame bijuterii din metal alb ce pãreau a fi din argint, în valoare de 6.160 lei.

Astfel, în dimineaåa zilei de 23 septembrie a.c., în jurul orei 10.30, cu ocazia unui control amãnunåit efectuat la un autocar ce venea din Turcia, cu 27 turiæti români æi 3 turci – echipa unicã formatã din poliåist de frontierã æi lucrãtor vamal a descoperit ascunse

æi nedeclarate, într-o cutie cu cremã de ciocolatã aflatã în bagajele cetãåenei române Ana S., de 37 ani, cu domiciliul în jud. Olt, cantitatea de 0,880 kg bijuterii din argint.

Demarându-se cercetãrile, s-a stabilit cã bijuteriile au fost achiziåionate de cetãåeana românã din diverse magazine de profil din Istanbul, dar le-a ascuns deoarece intenåiona sã le introducã în mod ilegal în România, pentru a nu achita taxele vamale aferente. Ea dorea

sã le comercializeze pe piaåa neagrã de desfacere din Olt, în scopul „rotunjirii” veniturilor personale.

În conformitate cu legislaåia în vigoare, bijuteriile din argint, au fost reåinute de autoritatea vamalã în vederea confiscãrii, iar turista olteancã a fost sancåionatã contravenåional cu suma de 3.000 lei, dupã care i s-a permis continuarea cãlãtoriei.

Costel BOÅOROAGÃ

Bijuterii din argint ascunse în bagajele unei românce care venea din Turcia

16 û 17û

În data de 20 septembrie a.c., la PTF Salonta - rutier, poliåiætii de frontierã au fost sesizaåi de cãtre conducãtorul auto al unui microbuz care efectua o cursã regulatã pe ruta Italia – România cã, în interiorul mijlocului de transport, se aflã douã persoane (bãrbat æi femeie), autorii unui jaf în Italia.

Din cercetãrile efectuate de poliåiætii de frontierã a rezultat cã cei doi se aflã în posesia unor bunuri electronice a cãror provenienåa nu o puteau justifica (un aparat foto digital æi un mini-DVD player). La controlul corporal efectuat asupra bãrbatului, a fost descoperit ascuns în lenjeria intimã un sãculeå din piele în care se aflau mai multe obiecte dintr-un metal galben æi alb, posibil bijuterii, în greutate de aproximativ 100 de grame.

Referitor la cele constatate, cel în cauzã, identificat în persoana numitului Ioan M., de 24 de ani, din Bacãu, a rezultat cã el, împreunã cu prietena sa (Rodica C., de 22 ani, domiciliatã în loc. Roman, jud. Neamå), a lucrat ilegal la un cetãåean italian, ocupându-se de gospodãria acestuia.

Profitând de faptul cã prietena sa se ocupa de întreåinerea persoanei în cauzã (acesta fiind imobilizat într-un scaun cu rotile), precum æi de faptul cã, uneori, o mai ajuta la efectuarea curãåeniei, Ioan M. a sesizat o casetã plinã cu bijuterii pe care a “subtilizat-o”, reuæind sã disparã, cu gândul de-a se întoarce în România. Æi pentru ca sã nu plece cu o pradã atât

de “subåire”, a mai sustras æi un aparat foto æi un mini-DVD player, obiecte care au fost gãsite asupra sa la controlul de frontierã.

Astfel, în urmã cu douã zile, atât el cât æi prietena sa, s-au urcat într-un microbuz cu destinaåia România, sperând cã fapta lor nu va fi descoperitã. Socoteala de-acasã nu a åinut cu cea din târg, poliåiætii de frontierã reuæind sã-l reåinã la aproape 18 ore de la comiterea faptei. S-a luat legãtura cu ofiåerul italian aflat în misiune la Punctul de Contact Oradea, în urma demersurilor efectuate de acesta, s-a primit o copie telex de la Chestura din loc. Montescaglioso - Italia, a plângerii formulate împotriva sus-numiåilor pentru sãvâræirea infracåiunii de furt.

Având în vedere cele constatate poliåiætii de frontierã români au întocmit actele premergãtoare de cercetare penalã împotriva numitului Ioan M. pentru sãvâræirea infractiunilor de furt æi furt calificat, prevãzute de art. 208 æi 209 Cod Penal, cercetãrile fiind continuate de Tribunalul de pe lângã Judecãtoria Salonta.

În urma unei sesizãri primite de poliåiætii de frontierã români din cadrul SPF Valea lui Mihai, jud. Bihor, de la omologii maghiari referitor la faptul cã a fost observatã o persoanã de sex masculin care se deplasa cãtre frontierã, ocolind Punctul de Frontierã Nyirbator – R. Ungarã, cu intenåia probabilã de trecere ilegalã a frontierei de stat din Ungaria în România, s-a declanæat o acåiune specificã în urma cãreia a fost reåinut, la aproximativ 1.000 metri de linia de frontierã, numitul Gyula S., de 16 ani, domiciliat în loc. Cherechiu, jud. Bihor, persoanã care nu avea aplicatã în paæaport ætampila de intrare în România.

În urma cercetãrilor efectuate, a rezultat cã sus-numitul s-a prezentat pentru a ieæi din România prin P.T.F. Valea lui Mihai-rutier, în data de 5 septembrie 2006, în jurul orelor 17.00, poliåiætii de frontierã nepermiåându-i ieæirea din åarã, întrucât cel în cauzã nu îndeplinea condiåiile legale (fiind minor nu era însoåit de o persoanã majorã æi

nici nu poseda împuternicire legalizatã de la pãrinåii sãi pentru a putea cãlãtori, singur, în strãinãtate).

Din declaraåiile acestuia a reieæit cã, în data de 30 august a.c., aflându-se legal pe teritoriul Ungariei, æi-a achiziåionat un calculator pe care, pe lângã alte bunuri ale sale aflate în Ungaria (componente periferice), a intenåionat sã le introducã în România, însã, din lipsa banilor, s-a ferit de plata taxelor vamale aferente acestor bunuri.

Nepermiåându-i-se ieæirea din åarã, a contactat telefonic o persoanã de pe teritoriul ungar, cetãåean maghiar, pe care a cunoscut-o anterior, la un festival în Budapesta, care l-a îndrumat cu privire la modul în care sã treacã ilegal frontiera din România în Ungaria, fãrã a fi reåinut de organele poliåiei de frontierã, pentru a-æi lua bagajele lãsate pe teritoriul ungar æi, de asemenea, sã se înapoieze ilegal în România, împreunã cu acestea.

Dupã recuperarea bunurilor în cauzã, acesta s-a înapoiat ilegal în åarã, împreunã cu bagajele, moment în care

a fost reåinut de poliåiætii de frontierã români care i-au întocmit actele premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de trecere ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi sancåionatã de art. 70 pct 1 din O.U.G. 105/2002 æi contrabandã, faptã prevãzutã æi sancåionatã de art. 270 din Legea 86/2006. Bunurile introduse ilegal în åarã au fost ridicate în vederea confiscãrii, fiind estimate ca având o valoare de 1.000 lei.

Paginã realizatã de Mircea CHIOREAN

Jaf italian în stil românesc soluåionat la frontierã

Mic, dar „precoce”

18 û 19û

Documentar

18 û

BANCNOTÃ DE 50 EURO FALSÃPagini realizate cu sprijinul Serviciului Criminalistic al IGPF

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

ORIGINAL

ORIGINAL

ORIGINAL

ORIGINAL

FALSIFICAT

FALSIFICAT

FALSIFICAT

FALSIFICAT

VIZUALIZARE ÎN RAZE ULTRAVIOLETE

#

18 û 19û19

û

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ

FILIGRAN ORIGINAL FILIGRAN CONTRAFÃCUT

LIPSA FIRULUI DE SIGURANÅÃ

FIRUL DE SIGURANÅÃ

FALSIFICAT

ORIGINAL

VIZUALIZARE PRIN TRANSPARENÅÃ

MICROCIFRE ÎN INTERIORUL UNEI STELUÅE - ORIGINAL ÆI LIPSA ACESTORA LA CEL FALS

FALSIFICAT

ORIGINAL

FALSIFICAT

ORIGINAL

ORIGINAL - DESENUL DE FOND, MICROTEXT ÆI MICROCIFRE

FALSIFICAT - DIFERENÅE ALE DESENULUI DE FOND, LIPSA MICROTEXTULUI ÆI MICROCIFRELOR

ORIGINAL - DESENUL DE FOND ÆI MICROTEXT

FALSIFICAT - DIFERENÅE ALE DESENULUI DE FOND ÆI LIPSA

MICROTEXTULUI

ORIGINALE

CHINEGRAMÃ ORIGINALÃ, ÎN DREAPTA VIZUALIZARE PRIN TRANS-PARENÅÃ

CHINE-GRAMÃ CONTRA-FÃCUTÃ

TIPAR INTAGLIO

ÆI ELEMENT OPTIC -

VARIABIL

LIPSA ACESTOR ELEMENTE

20 û 21û

Aspecte ale controlului documentelor æi al autoturismelor înmatriculate în Germania

URMARE DIN NUMÃRUL TRECUT

(în loc de concluzii…)

Controlul autoturismelor înmatriculate în Germania implicã verificarea atentã a documentelor de înmatriculare pentru stabilirea autenticitãåii acestora, a documentului de asigurare internaåionalã auto tip “carte verde”, identificarea seriei de caroserie poansonatã pe autovehicul, stabilirea concordanåei între seria de caroserie poansonatã cu cea înscrisã în documentele de înmatriculare, cât æi “exploatarea” elementelor de interes înscrise pe plãcuåa de înmatriculare. Dupã controlul mai multor autovehicule înmatriculate în Germania, dupã însuæirea principalelor date pe care le oferã toate plãcuåele de înmatriculare emise de autoritãåile germane (indiferent de tipul de înmatriculare), ne putem da seama cu uæurinåã de anumite nereguli ale documentelor æi mijlocului de transport verificate, de cele mai multe ori la autovehiculele înmatriculate în Germania aceasta însemnând radierea din circulaåie în strãinãtate.

În ceea ce priveæte verificarea certificatelor de înmatriculare emise de autoritãåile germane (Fahrzeughschein - vezi revista „Frontiera” nr. 4/2006) trebuie sã avem în vedere faptul cã acestea nu au mãsuri de siguranåã, singura metodã de identificare a unui fals, în afara verificãrii Zevik (numai pentru Bavaria), constã în depistarea greæelilor de ortografie din document.

20 û 21û

În ceea ce priveæte verificarea documentului de asigurare internaåionalã auto tip “carte verde” emis de autoritãåile germane, (vezi revista „Frontiera” nr. 5/2006, pagina 22 – 23), trebuie sã avem în vedere faptul cã, în general, documentele completate eronat ori cu omisiuni însoåesc autoturisme radiate din circulaåie în Germania.

În primul rând, la aceste documente trebuie sã urmãrim în rubrica 4 completarea codului åãrii (pentru Germania: D), a codului de identificare a societãåii de asigurãri, cât æi a numãrului poliåei de asigurare. Codul de identificare a societãåii de asigurãri va fi verificat dacã corespunde respectivei societãåi de asigurãri (vezi tabelul din numãrul trecut al revistei). De asemenea, trebuie vãzut dacã la rubrica 4 este menåionat numãrul poliåei de asigurare: un asemenea document, cãruia îi lipseæte numãrul (este menåionat înaintea sau în continuarea codului de identificare a societãåii, dupã caz), nu corespunde condiåiilor impuse de Consiliul Birourilor Asiguratorilor.

În mod special am ales ca în numãrul 5 al revistei sã prezentãm un document

de asigurare “carte verde” fals, dacã privim fotografia documentului ne dãm seama cu uæurinåã de acest lucru prin simpla confruntare a codului societãåii de asigurãri “PATRIA” cu tabelul societãåilor de asigurãri din Germania, acestei societãåi de asigurãri nu îi corespunde codul 5690.

De asemenea, documentele de asigurare internaåionalã auto tip “carte verde” nu sunt emise pentru o perioada atât de scurtã, de cinci zile (25.10.2004 – 29.10.2004); termenul minim de valabilitate a unui document carte verde este de 15 zile.

Acest document de asigurare internaåionalã auto tip “carte verde” a aparåinut unui autoturism înmatriculat temporar - pe termen scurt (cu bandã galbenã), numãrul de înmatriculare începând cu cifrele „04”. Pentru autoturisme înmatriculate temporar nu sunt emise de cãtre autoritãåile germane „cãråi verzi”, întrucât numerele de înmatriculare sunt valabile pentru conducerea de probã, verificare æi transport a diferitelor autovehicule neînmatriculate (vezi revista „Frontiera nr. 6/2006).

Desigur, lista elementelor de suspiciune pentru acest document ar putea continua: proprietar al acestui mijloc de transport figureazã o persoanã cu domiciliul în România...

De o mare importanåã în verificarea unui autoturism este identificarea seriei de caroserie. Seria de æasiu a autovehiculului este folositã pentru identificarea definitivã a acestuia. Ea permite identificarea producãtorului, tipului de autovehicul, seriei unice de fabricaåie æi, în majoritatea cazurilor, stabileæte anul de fabricaåie.

Seria de æasiu este, în mod normal, aplicatã autovehiculului cu o maæinã specialã, în timpul procesului de fabricaåie. Companiile de tuning constituie o excepåie de la aceastã regulã, întrucât seria de æasiu este scrisã manual, dar, chiar æi în aceste cazuri, identificarea completã este întotdeauna posibilã.

Seria de æasiu este poziåionatã în diferite locuri, în funcåie de tipul autovehiculului.

Din 1980, toate seriile de æasiu au 17 caractere æi încep, în toate cazurile, cu codul internaåional de identificare

a producãtorului (prescurtat WMI), ex. WDB pentru Daimler-Chrysler, WAU pentru Audi etc.

Seria de æasiu are trei secåiuni: un cod de identificare format din 3 litere (WMI), o parte descriptivã a autovehiculului æi o alta ce permite diferenåierea de la un autovehicul la altul. Descriptorul de autovehicul are 6 caractere (inclusiv caractere suplimentare - de umpluturã) æi reprezintã descrierea caracteristicilor generale ale autovehiculului. Cele 8 caractere care rãmân constituie diferenåierea de la un autovehicul la altul, iar ultimele 4 caractere, obligatoriu cifre, reprezintã seria.

Ele sunt alocate de producãtor, pentru a distinge un autovehicul de altul. Literele I, O æi

Q nu sunt permise în structura seriei de æasiu (codului VIN).

VIN, de asemenea, poate fi gãsit pe plãcuåa de identificare sau pe autocolant, pe eticheta cu codul de bare æi datele tehnice, ori de câte ori acestea din urmã sunt aplicate de producãtor autovehiculului.

Ca exemplu, autovehiculele marca Mercedes-Benz pot fi identificate dupã urmãtoarele serii:

Serii Amplasare serie

Seria de æasiu (Codul VIN)

Poansonatã cu ajutorul laserului sau a frezei, în interiorul autovehiculului

Pe plãcuåa de identificarePe banda cu datele de fabricaåie

Seria de fabricaåie a caroseriei

Pe caroserie/plãcuåa de fabricaåie a caroseriei

Pe banda cu datele de fabricaåieSeria motorului Pe blocul motor

Seria cutiei de viteze Pe cutia de viteze

În ceea ce priveæte verificarea plãcuåelor cu numãrul de înmatriculare, trebuie sã avem în vedere atât numãrul de înmatriculare propriu – zis (pentru a stabili felul înmatriculãrii, localitatea unde autoturismul este înmatriculat), cât æi cele trei plachete care se aflã de asemenea pe plãcuåa de înmatriculare

(placheta care indicã verificarea tehnicã generalã, placheta care indicã verificarea gradului de noxe æi placheta ætampilatã ori de înmatriculare.

Numele serviciului de înmatriculare a autovehiculului se regãseæte atât pe plachetele ætampilate ori de înmatriculare, cât æi pe celelalte douã plachete, care indicã verificarea gradului de noxe æi care indicã verificarea

tehnicii generale. Numele serviciului de înmatriculare a autovehiculului trebuie sã se regãseascã æi pe certificatul de înmatriculare al autovehiculului.

Constantin CRISTEAAlin CARÅON

22 û 23û

Asist. univ. Gabriel PEREÆ

Finalizarea ciclului instructiv-educaåional æi trecerea într-o nouã etapã existenåialã, respectiv integrarea socio-profesionalã este, în sine, o perioadã de cãutãri identitare, eforturi de adaptare, de asimilare æi exercitare a noi seturi de roluri, asumare de statusuri, de validare/ invalidare, de nuanåare a sistemelor de valori, cunoætinåe, abilitãåi, acumulate pânã la momentul respectiv.

Studiile realizate de structurile de resurse umane ale eæaloanelor superioare din Ministerul Administraåiei æi Internelor în anii anteriori indicau o ratã a abandonului profesional de pânã la 30 % în primii ani dupã absolvirea Academiei, aspect ce trebuie luat în considerare de toåi factorii cu atribuåii în aceastã sferã de activitate, acesta fiind æi motivul pentru care ne-am orientat atenåia în aceastã direcåie.

Studiul investigheazã percepåia instituåiei æi a locului de muncã propriu, dimensiunea subiectivã a dificultãåilor percepute, reprezentarea traseului profesional æi a obstacolelor potenåiale, sursele motivaåionale ale orientãrii cãtre cariera de poliåist, aspiraåiile profesionale, gradul de interiorizare, identificare æi satisfacåie în raport cu statutul de ofiåer, semnificaåiile subiective acordate acestuia, identificarea markerilor abandonului profesional.

Studiul a urmãrit o abordare directã a seriilor de absolvenåi ai anilor 2003 - 2004, la 3 luni dupã repartizarea primului loc de muncã în PFR, în vederea monitorizãrii efectelor schimbãrilor instituåionale æi a generalizãrii unor concluzii æi propunerii de mãsuri ameliorative.

1. Dimensiunea motivaåionalã în orientarea carierei:

1.1. Raåionalizarea opåiunii profesionale – motivele orientãrii cãtre cariera de poliåist:

R ã s p u n s u r i l e subiecåilor la acest item indicã atât motive intrinseci, dar vagi æi insuficient precizate ca æi conåinut, sugerând o proiecåie idealistã (împlinirea unui vis), cât, mai ales, aspecte de ordin

extrinsec, pragmatic: stabilitatea locului de muncã, raåiuni materiale. O analizã primarã a rãspunsurilor ce invocã presiunea familiei æi lipsa de informaåie sugereazã o implicare insuficient de riguros fundamentatã

a subiecåilor în ceea ce priveæte activitatea de orientare a carierei, sau o componentã de neresponsabilizare, chiar o nuanåã ostilã vizavi de aceasta. În aceeaæi direcåie converg æi ultimele douã categorii de rãspunsuri, cu menåiunea cã sunt mai puåin semnificative din punct de vedere procentual.

1.2. Itemul urmãtor are o funcåie mai curând de control faåã de cel anterior, urmãrind sã surprindã acelaæi aspect al proiecåiei iniåiale, respectiv expectaåiilor subiecåilor faåã de ceea ce le va oferi cariera de poliåist.

Asp i ra å i i le subiecåilor în debutul studiilor a c a d e m i c e graviteazã în jurul nevoii de afirmare, de stimã æi statut, de recunoaætere a valorii æi poziåiei socio-profesionale a tinerilor, reflectând, de fapt, exprimarea unor nevoi extrem de active în prezent, æi care reprezintã de altfel æi o sursã de insatisfacåie, dupã cum rezultã din rãspunsurile la întrebãrile ce vor urma. De pe aceleaæi poziåii intervin æi rãspunsurile de pe ultimele patru locuri, absolvenåii declarând, în contextul altor itemi, cã instabilitatea legislativã, mentalitãåi æi metodologii de lucru neadecvate cerinåelor actuale sunt realitãåi care îi afecteazã la locul de muncã. Interesant este însã rãspunsul fãrã aspiraåii, dat de 11% dintre subiecåi, semn al blazãrii, apatiei.

1.3. Confirmarea deciziei - 60 % dintre subiecåi declarã cã ar face aceeaæi alegere, faåã de 30 % care, în mod ferm resping aceastã alegere; 10% rãmân indeciæi.

Avem astfel un indiciu aproximativ, al procentului de absolvenåi (60%) care se simt în stare sã-æi asume dificultãåile æi efortul de adaptare, inerente în munca pe care æi-au ales-o æi în contextul social actual.

1.4. Motivele alegerii specialitãåii poliåie de frontierã sunt enumerate în continuare:

Rãspunsurile alãturate suscitã acelaæi tip de c o m e n t a r i i ca æi la itemii anteriori, având, din nou elemente de motivaåie extrinsecã (3,5), intrinsecã (2), afectivã, nevoi sociale, de apartenenåã la o categorie socio-profesionalã respectatã (3).

Un procent mare dintre subiecåi au ales aceastã specialitate pe principiul minimei rezistenåe, ceea ce poate fi o explicaåie a dificultãåilor actuale de integrare.

2. Dimensiunea proiecåiei traseului profesional:

2.1. Aspiraåii, obiective pe termen lung:

Se reconfirmã nevoia de afir-mare a tinerilor absolvenåi, de promovare æi obåinere de poziåii decizionale. De remarcat însã cã un procent important din subiecåi nu æi-au conturat aspiraåiile, obiectivele profesionale, ceea ce poate fi interpretat ca un semn al apatiei, lipsei de implicare, blazãrii.

De asemenea, sunt readuse în discuåie (transgresând planul propriu-zis al itemului) nevoia de stabilitate instituåionalã æi legislativã, schimbarea funcåiei, creæteri salariale, sugerând intensitatea acestor preocupãri æi nevoi.

2.2. Resursele personale, atuurile pe care se bazeazã tinerii sunt:

Se observã cã apar atât argumente privind trãsãturile personale, de la calitãåi intelec-tuale la cele morale æi volitive, cât æi elemente ce åin de structura relaåionalã, de suport.

2.3. Obstacolele pe care le au de depãæit pentru împlinirea aspiraåiilor – acest item apare atât la dimensiunea reprezentarea traiectoriei profesionale, cât æi ca percepåie a dificultãåilor prezente.

Principalele aspecte negative enumerate de absolvenåi includ:

Sunt eviden-åiate atât aspecte ce åin de specificul mediului insti-tuåional, organi-zaåional, cât æi aspecte ale mediului uman, respectiv din planul personal.

- va urma -

Dificultãåi ale integrãrii socio-profesionale la absolvenåii Academiei de Poliåie „Al. I. Cuza”

- SPECIALITATEA POLIÅIE DE FRONTIERÃ

22 û 23û

Începând cu luna septembrie a.c., punctele de trecere a frontierei rutiere de la frontiera de Est au fost dotate, prin sponsorizare, cu aparate de mãsurat grosimea peliculei de vopsea, deosebit de utile în depistarea autovehiculelor a cãror serie de æasiu este modificatã sau înlocuitã.

Totul a fost posibil prin amabilitatea directorului Alexander Klinger – al EURO-K F Z - R U C K F Ü H R Ü N G E N – Germania, care a adãugat la dotarea punctelor de trecere a frontierei opt astfel de aparate, eficiente în mãsurarea grosimii straturilor de vopsea aplicate pe suprafeåele conductibile (metalice).

În activitatea de prevenire æi combatere a traficului cu autoturisme furate, poliåiætii

de frontierã au posibilitatea de mãsurare a grosimii materialului unde este poansonatã seria de æasiu æi comparãrii cu grosimea din zona limitrofã, existând un afiæaj electronic.

Întocmirea întregii documentaåii æi respectarea procedurilor în conformitate cu prevederile legale a fost realizatã de comisarul-æef Clement Herghelegiu – adjunct al æefului IJPF Iaæi, desemnat de conducerea DPF Iaæi pentru aceastã activitate.

Vasilica TÃTARU

Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi a pus la dispoziåia publicului, începând cu luna septembrie a.c., pagina proprie web la adresa www.dpfiasi.ro. Pagina a fost realizatã în scopul creæterii transparenåei instituåionale æi a realizãrii unei reale comunicãri externe, privind activitatea specificã la frontiera de est a României.

În site-ul web al Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi pot fi gãsite informaåii privind activitatea

specificã a structurilor Poliåiei de Frontierã Române de la frontiera de est, facilitând totodatã transmiterea on-line a petiåiilor de cãtre populaåie.

Acest proiect este rodul unei echipe de lucru din instituåia noastrã materializat de cãtre, agentul de poliåie Alexandru Dram, din cadrul Formaåiunii de Intervenåie, pasionat de web-design.

Vasilica TÃTARU

Sponsorizare la frontiera de Est

Creæterea transparenåei la Poliåia de Frontierã din estul åãrii

În data de 15 septembrie a.c., la Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, peste 400 de studenåi din anul I au depus Jurãmântul de credinåã în prezenåa mai multor oficialitãåi din cadrul MAI æi ai altor instituåii ale statului.

Momentul unic æi solemn din viaåa fiecãrui student – viitor reprezentant al Ministerului Administraåiei æi Internelor – a fost marcat de discursul chestorului general Anghel Andreescu, secretar de stat

æi æef al departamentului ordine æi siguranåã publicã, care le-a precizat studenåilor: „Nu trebuie sã uitaåi cã aåi intrat în Academia de Poliåie cu un statut æi veåi termina aceastã æcoalã ca poliåiæti europeni”.

Dintre cei 400 de tineri care au ales sã-æi construiascã o carierã în slujba åãrii æi a propriilor concetãåeni peste 100 sunt fete, iar la finalul anilor de studiu, Academia de Poliåie va trimite în realitatea vieåii de zi cu zi peste 260 de poliåiæti, 60 poliåiæti

de frontierã, 25 jandarmi, 26 pompieri, 25 ofiåeri de penitenciare æi 25 arhiviæti.

„... cred cã fiecare dintre dumneavoastrã - toåi cei peste 400 de studenåi ai anului I – aåi optat pentru Academia de Poliåie Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a ajunge profesioniæti în domeniul pe care l-aåi ales. Aæ vrea sã conætientizaåi, însã, cã aceastã dorinåã va deveni realitate numai în mãsura în care fiecare veåi înåelege cã de azi înainte vã pregãtiåi pentru a ajuta æi servi oamenii din comunitãåile dumneavoastrã”, a declarat chestorul general Anghel Andreescu, într-un discurs adresat studenåilor în faåa invitaåilor, pãrinåilor æi rudelor tinerilor.

La început de drum

24 û 25û

Dacã la începutul anilor ̀ 90 România era åarã de tranzit pentru reåelele internaåionale de trafic de droguri, astãzi, însã, din nefericire, drogul este produs æi consumat în åara noastrã.

Prevenirea æi combaterea traficului æi consumului ilicit de droguri este o probemã de maximã importanåã atât pentru structurile statului cu atribuåii în domeniu cât æi pentru societatea civilã, poliåia de frontierã având un rol deosebit de important în aceastã luptã cu moartea albã.

Am considerat deosebit de utilã prezentarea în paginile revistei a unor materiale dedicate cunoaæterii acestor substanåe, a modului de consum precum æi a urmãrilor pe care acestea le au asupra fiinåelor umane.

Cititorilor noætri poliåiæti de frontierã, le punem la dispoziåie aceste materiale ca un util instrument de pregãtire în acest domeniu, însã le recomandãm sã le facã cunoscute æi în comunitatea unde îæi desfãæoarã activitatea æi, sã nu uitãm, membrilor familiei æi în special adolescenåilor æi tinerilor.

Activitatea de prevenire æi combatere a traficului æi consumului ilicit de droguri este reglementatã în åara noastrã de Legea 143 din 26 iulie 2000.

Articolul 2 din aceastã lege meåioneazã:

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpãrarea, deåinerea ori alte operaåiuni privind circulaåia drogurilor de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani æi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacã faptele prevãzute la alin.(1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani æi interzicerea unor drepturi.

Drogul este substanåa care, fiind absorbitã de un organism viu, îi modificã una sau mai multe funcåii (Organizaåia Mondialã a Sãnãtãåii); în sens farmacologic, drogul este o substanåã utilizatã sau nu în medicinã, a cãrei folosire abuzivã poate crea dependenåã fizicã æi psihicã sau tulburãri grave ale activitãåii mintale, ale percepåiei æi ale comportamentului. În sensul dat de cãtre convenåiile internaåionale, prin drog înåelegem substanåele supuse controlului prin Convenåia Unicã asupra stupefiantelor din 1961 æi substanåele psihotrope al cãror control este prevãzut de Convenåia din 1971.

Dependenåa: OMS o defineæte ca fiind starea fizicã sau psihicã ce rezultã

din interacåiunea unui organism cu o substanåã, caracterizatã prin modificari de comportament æi alte reacåii, însoåite întotdeauna de nevoia de a lua substanåa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimåi efectele psihice æi pentru a evita suferinåele.

Toleranåa: constã în dispariåia treptatã a efectelor unei substanåe ce este administratã repetat, pe o anumitã perioadã de timp, încât pentru a obåine acelaæi efect se impune creæterea progresivã a dozei. De menåionat cã obiænuinåa nu creazã însã o imunitate totalã æi nelimitatã în timp la organismul care s-a obiænuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicaåii cronice, cu consecinåe grave asupra stãrii de sãnatate.

Clasificarea drogurilor:

Luând în considerare modul de obåinere, drogurile de abuz sunt:

• naturale: opiumul, morfina, cocaina, psilocina, cannabisul, mescalina;

• semisintetice: heroina, LSD-ul, oxicodonul, oximorfona, codeinona, hidromorfonul, hidrocodonul;

• sintetice: amfetaminele, dextromoramidul, sintalgonul (metadona), petidina (mialgin), piritadina (dipidolor), pentazocina (fortral), fentanilul.

Trebuie menåionat faptul cã unele droguri de abuz sunt obåinute atât pe cale sinteticã, cât æi pe cale semisinteticã, de exemplu: LSD-ul, heroina.

Dupã modul de acåiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile de abuz pot fi grupate în:

• stimulente ale SNC: cocaina, amfetaminele;

• depresive ale SNC: morfina, opiumul, barbituricele, benzodiazepinele;

• perturbatoare ale SNC: psilocina, cannabisul, LSD-ul, mescalina, amfetamine substituite la nucleul benzenic STP (DOET), DMT(dimetitriptamina).

Dupã efectul acåiunii:• stupefiante: morfina, cocaina, THC-ul;• halucinogene: psilocina, LSD-ul.Se cunoaæte faptul cã efectul acåiunii

unui drog de abuz este în funcåie de doza administratã; astfel, amfetaminele pot avea acåiune stimulentã asupra SNC, stupefiantã sau halucinogenã, pe mãsurã ce doza administratã este mai mare.

Aceeaæi dozã de LSD, administratã la doi consumatori, poate produce efecte

diferite, putând provoca chiar decesul unuia dintre ei.

Drogurile mai pot fi clasificate dupã:a. structura chimicã:• compuæi cu nucleu fenantrenic:

heroina, hidromorfonul, oximorfonul, oxicodonul;

• derivaåi de fenilpiperidinã: petidinã, fentanil;

• derivaåi de difenilmetan: metadonã, dextromoramit;

• derivaåi de benzomorfon: pentazocinã (fortral).

b. tipul de dependenåã pe care îl induc (psihicã, fizicã, mixtã).

OPIUMUL

Ce este?Opiumul este un drog narcotic care se

obåine dintr-un mac cunoscut ca “floarea albã a somnului” (Papaver somniferum) ce pare sã fie originarã din Asia Micã.

Papaver somniferum este o plantã anualã a cãrei arie de culturã cuprinde bazinul mediteranean æi Asia Micã, India, Turcia, Egipt æi China. Planta suportã frigul, dar are nevoie de soluri foarte fertile æi cu umiditate mare.

Capsulele de Papaver somniferum sunt cele care conåin opium. Sub petalele care ulterior sunt smulse pentru ca sã se înveleascã turtele de opium, floarea are o capsulã, asemãnãtoare unei mingi turtite care conåine seminåe. Aceste seminåe sunt împrãætiate de vânt în mod natural atunci când în perioada de secetã se deschide capsula. Pentru obåinerea opiumului se

foloseæte o tehnicã care a fost descrisã de Diagoras în anul 380 î.Hr., aceasta constã în incizarea capsulei cu seminåe, înainte ca acestea sã se maturizeze. Prin incizii verticale se scurge un suc gros æi albicios, asemãnãtor unui lichid lãptos,

DROGURILE

24 û 25û

care se închide la culoare æi se întãreæte repede la contactul cu aerul. Odatã uscat, este cules cu un fel de linguriåã în formã de semilunã. Opiumul brut obåinut astfel este depozitat pentru ca sã fie uscat æi ulterior distribuit.

Procesul de prelucrare constã în mai multe faze: în primul rînd, opiumul se depoziteazã în vase de lut expuse la soare pentru a se produce o primã deshidratare a produsului. Apoi, masa de opium se lasã la uscat la umbrã, mai multe luni, pentru ca ulterior sã se facã turtiåe de opium, cu diferite forme æi greutãåi.

Dintr-o capsulã de “floare a somnului” se pot obåine aproximativ cinci-æase grame de opium pur.

Efectele opiumului sunt atribuite alcaloizilor pe care acesta îi conåine, în special: morfinei, codeinei, tebainei æi papaverinei. Între aceætia, cei mai importanåi sunt morfina (prezentã cam 10 %), papaverina (prezentã într-un procent de 1%) æi codeina (prezentã într-un procent de 0,5%).

Care este originea sa?Cultivarea macului opiaceu în scopuri

medicinale era cunoscutã încã din Antichitate; opiumul apare menåionat în textele medicilor asirieni, fiind foarte folosit în lumea greacã ca analgezic pentru a calma durerea, tusea æi diareea. Scriitorii greci æi romani (Homer, Virgiliu, Ovidiu) i-au menåionat proprietatea de a induce somnul; în Grecia, macul era considerat un simbol al zeiåei fecunditãåii, Demeter. Opiumul era folosit pe larg în compoziåia unui antidot, teama de a fi otrãvit era deosebit de extinsã în epoca aceea, opiumul ajungând sã constituie pânã la 40 % din totalul leacurilor.

Leacurile erau considerate medicamente sau soluåii universale. Compoziåia lor se schimba în funcåie de epoci æi locuri în care se foloseau æi ajungeau sã conåinã pânã la treizeci de ingrediente diferite.

Hipocrate, medicul cel mai cunoscut din Antichitate, aminteæte macul opiaceu ca pe o plantã medicinalã puternicã, iar Dioscorides, care, în sec I î.Hr., a copiat toatã literatura farmacologicã din epoca sa în cartea intitulatã “De materia medica” (care a fost consideratã, timp de secole, un manual obligatoriu de consultat) face de asemenea referire la el.

Rãspândirea folosirii sale este de înåeles, dacã ne gândim cã opiumul era singurul mijloc de calmare a durerii æi, prin urmare, era folosit æi considerat ca un panaceu.

La rãspândirea folosirii opiumului a contribuit în mod deosebit Paracelsus, medic æi alchimist elveåian, care era împotriva ideii de panaceu æi considera cã fiecãrei boli îi corespundea un tratament. Paracelsus a fost creatorul, la începutul secolului al XVI-lea a Laudamului, o noåiune obåinutã din opium pulbere, care era administratã pentru tratamentul diareelor æi al durerilor intestinale.

Atât în China cât æi în India, macul opiaceu era necunoscut în Antichitate iar cultivarea lui s-a dezvoltat la date relativ târzii- în Japonia în sec al XV-lea, iar în China æi în India în secolul al XVIII-lea. Întâmplarea face ca opiumul sã fie rãspândit în toatã Europa datoritã eficienåei sale în tratarea durerii. El a declanæat un comerå important cu Orientulul, în special cu India æi China, care s-a terminat cu bine (cunoscutele rãzboaie ale Opiumului care au avut loc în secolul al XIX-lea).

China, ale cãrei culturi de opium se aflau în mâinile puterilor strãine, ajunge într-o situaåie gravã: un numãr mare de dependenåi de opium, existenåa contrabandei, corupåia administrativã au condus de la interzicerea comeråului cu åãrile strãine la impunerea pedepsei capitale pentru consumatori. Cum aceste acåiuni s-au dovedit a fi ineficiente æi, de fapt, contrabanda s-a menåinut, în 1838, mandarinul Lin Tse-Hsu dã ordin sã se arunce în mare 1400 de tone de opium depozitate în Canton. Aceastã acåiune provoacã reacåia militarã a Marii Britanii æi Franåei-în apãrarea intereselor lor comerciale “legitime”-ceea ce a declanæat primul Rãzboi al Opiumului. Victoria occidentalilor se terminã cu Tratatul de la Nanking (1842) prin care se obåine suveranitatea câtorva porturi chinezeæti, printre care Hong Kong æi obligaåia de deschidere a unor noi drumuri comerciale. În cel de-Al doilea Rãzboi al opiumului, din cauza neplãåii taxelor comerciale impuse ca urmare a Primului rãzboi, China a fost din nou învinsã æi a trebuit sã suporte diferite consecinåe economice. Aceastã situaåie de exploatare se încheie în anul 1912, când China a declarat ca ilegale producåia, exportul æi consumul de opium, iar Convenåia Internaåionalã cu privire la Opium, care a avut loc la Haga, a recomandat controlarea comeråului æi folosirii opiumului æi a derivatelor sale, precum æi limitarea distribuirii opiaceelor în scopuri medicale æi ætiinåifice. În 1953, ONU a recomandat limitarea zonelor de culturã pentru planta Papaver

somniferum. Expansiunea consumului de opium a fost limitatã în mod natural o datã cu sinteza în laborator a alcaloizilor celor mai importanåi.

Cum se consumã?Din timpuri îndepãrtate opiumul era

consumat prin ingestie (oral), amestecat bine cu alimente sau cu bãuturi; dupã descoperirea Americii æi rãspândirea tutunului, a început sã fie consumat prin fumat, la început amestecat cu tutun, apoi simplu. Consumul acestui drog era precedat de un ritual complex care avea loc în localurile destinate fumãrii opiumului æi acestea au ajuns chiar sã fie considerate de “bon-ton” de cãtre înalta societate occidentalã. Pipa de opium era instrumentul obligatoriu pentru acest lucru. Aceasta constã într-o casoletã de mici dimensiuni (din material ce putea fi realizat, de obicei, din lut) în care se ardea opiumul, legatã de un tub de aproximativ 40 cm care putea fi fãcut din orice material, de la cele mai simple, cum era bambusul, pînã la cele mai rafinate-aur; totul depindea de poziåia socialã a consumatorului. Acesta utiliza o sursã de cãldurã puternicã pentru a topi opiumul æi apoi inspira încetul cu încetul vaporii produæi în timpul arderii.

Pipa putea sã fie substituitã de un tub mic confecåionat din hârtie de aluminiu cu diametrul de aproximativ patru sau cinci centimetri, în care se introducea opiumul; încãlzit prin orice mijloc, el producea un fum, care se inhala de consumator. Aceastã metodã era cunoscutã sub numele de “vânãtoarea dragonului”, datoritã asemãnãrii care exista între spiralele pe care le formeaza fumul atunci când se ridicã æi cozile dragonilor, aæa cum sunt reprezentaåi în iconografia chinezeascã.

Ce efecte are ?Efecte asupra aparatului respirator:

micæorarea frecvenåei respiraåiei æi deci a cantitãåii de aer respirat.

Efecte asupra SNC: iniåial se produce o stare de euforie æi o senzaåie de beåie intensã, care se transformã repede într-o toropealã a simåurilor; scade coordonarea muscularã æi acuitatea senzorialã. Se observã contractarea pupilei.

Efecte asupra aparatului digestiv: se produce o relaxare a muæchilor stomacului æi intestinului, scade secreåia digestivã æi creæte presiunea din cãile biliare. Produce o constipaåie severã.

Efecte asupra aparatului genital-urinar: se produce o creætere a foråei de contracåie a vezicii, ceea ce se manifestã printr-o descreætere a fluxului urinar; scade producåia de hormoni masculini (testosteronul)

Consumul de alcool împreunã cu opiacee poate provoca comã æi moartea consumatorului.

Va urma

26 û 27û

În perioada 14-16 iunie a.c., respectiv 18-20 iulie a.c., în Bucureæti, la sediul fabricii de åigãri Gallaher, precum æi la sediile DPF Constanåa, Iaæi, Oradea æi Giurgiu, a avut loc un curs de pregãtire în domeniul contrabandei æi contrafacerii produselor din tutun.

Cursul a fost iniåiat de cãtre Andy Carter, brand protection manager al companiei Gallaher Tobacco din Marea Britanie.

Cursul prezentat a fost interactiv æi a abordat urmãtoarele aspecte: • Cazuri legate de contrafacerea åigãrilor æi transportul acestora • Substanåe care nu conåin tutun, folosite în faza de prefabricare a åigãrilor • Exemple de produse originale æi contrafãcute: comparaåii æi elemente de siguranåã • Procesul de fabricare.

La finalul cursului, reprezentantul companiei Gallaher, dl. Andy Carter, a adresat mulåumiri inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, pentru sprijinul acordat în organizarea æi desfãæurarea seminarului, precum æi pentru buna

colaborare în activitãåile de combatere a contrabandei æi contrafacerilor de åigãri. Totodatã, acesta a adresat mulåumiri æi pentru buna colaborare æi operativitatea de care au dat dovadã poliåiætii de frontierã din cadrul CIT – IGPF æi structurile CIT subordonate, în acåiunile desfãæurate în cursul anului 2006 în combaterea contrabandei æi a contrafacerilor de åigãri.

De asemenea, dl. Andy Carter a propus întocmirea æi semnarea unui acord între IGPF æi compania Gallaher, prin care sã se efectueze un schimb de informaåii în domeniul contrabandei æi contrafacerii de åigãri, acord ce urmeazã

sã fie transmis ca proiect æi semnat la Bucureæti, între reprezentanåii celor douã instituåii, în perioada urmãtoare.

Marian UNGUREANU

„Eu nu folosesc niciodatã cuvântul RENUNÅARE.”

Sã nu uitãm cã ne-au fost date douã degete arãtãtoare!.. Æi ce ætim noi sã facem cu ele? Unul îl îndrept înspre tine æi unul cãtre mine. Ce repede ætim sã arãtãm cu degetul cãtre celãlalt æi sã pãrem o victimã!... Ce repede ætim sã spunem TU EÆTI DE VINÃ! Dar poate vina sunt eu … de ce nu caut sã arãt cu degetul mai întâi înspre mine?... Am fãcut tot ce mi-a stat în putinåã sã aplanez un conflict? Am respectat ca sã fiu respectat? Nu toåi suntem la fel … chiar ar fi oribil sã fim copii la indigo. De aceea trebuie sã învãåãm împreunã sã ne respectãm æi sã ne luãm aæa cum suntem creaåi de Divinitate!!! E atât de simplu sã pãrem o victimã, sã cedãm, spunând: „Ce sã-i faci, asta e!”… æi te laæi manipulat. Oare nu e mai onest sã cauåi o rezolvare a problemelor? De ce spun asta? ... Simplu! Aæa cum bine ætim VIAÅA NE ESTE ÎN PROPRIILE MÂINI. „Noi nu suntem creaåia unui vânt turbat” (Christian Weidkuhn-Elveåia). Ætim cu toåii cã avem engramat genetic în noi conflictul. Pot spune sincer, chiar dacã nu ne place sã acceptãm, cã este inevitabil conflictul în relaåiile interumane. Nevoia naturalã a fiecãruia de a-æi explica propriul punct de vedere trebuie analizatã, iar fineåurile de limbaj sã-æi facã loc neîntârziat în viaåa noastrã, atât în relaåiile cu colegii noætri cât æi cu cetãåenii. Este foarte hotãrâtor nu atât conåinutul limbajului, ci modul cum o faceåi. Prin analiza tranzacåionalã trebuie

sã abordãm conflictele într-o manierã raåionalã. Dacã cedez într-un conflict, atunci pierd ceva, celãlalt câætigã. EU “-” EL “+” = O

Dacã mã afirm într-un conflict, atunci rezultatul este tot un EU “+” EL “-” = O.

Dar nu este o soluåie, pentru cã dacã tac, încarc cu energie negativã æi conflictul va continua într-un fel sau altul. Totuæi... dacã vin cu soluåii eu æi ceilalåi acceptã - sau invers - se va gãsi un plan comun pentru a putea merge mai departe æi nimeni nu se va simåi jignit, nu vor fi furioæi unii pe alåii. Aceasta este relaåia WIN-WIN (învingãtor-învingãtor). În viaåa noastrã profesionalã este foarte bine sã avem soluåii de acest gen, mai stabile.

Bucuraåi-vã de viaåã, de iubire, meditaåie, de frumuseåea naturii …bucuraåi-vã de tot! Transformaåi lumescul în sacru. Transformaåi acest åãrm în åãrmul celãlalt, transformaåi pãmântul în PARADIS!!! În acest moment, indirect, începe sã se producã o anumitã renunåare. Dar ea apare de la sine, æi nu åi-o impui tu. Este ceva care se întâmplã. Începi sã renunåi la greæelile tale. Începi sã renunåi la relaåiile fãrã sens. Începi sã renunåi la locurile în care evoluåia nu e cu putinåã. Însã eu nu numesc acest lucru renunåare, eu îl numesc înåelegere, conætientizare. Dacã duci în mânã pietre crezând cã sunt diamante, eu n-am sã îåi spun sã renunåi la acele pietre, ci am sã-åi spun doar: „FII ATENT ÆI MAI UITÃ-TE O DATÃ!”.

Dacã vezi singur cã nu sunt diamante, mai e nevoie sã renunåi la ele? Îåi vor cãdea din mânã de la sine. De fapt, dacã mai vrei sã le cari, va trebui sã faci un efort mare, îåi va trebui o mare voinåã sã le mai cari. Însã nu poåi sã le mai cari mult. Odatã ce ai vãzut cã sunt inutile, fãrã rost, nu se poate sã nu le arunci. Æi o datã ce ai mâinile goale, cauåi adevãratele comori. Iar adevãratele comori nu se aflã în viitor. Adevãratele comori se aflã AICI æi ACUM !!!”

În urma derulãrii procesului de implementare a conceptului POLIÅIEI DE PROXIMITATE, agenåii, în semn de preåuire æi interes faåã de acest concept interesant, asimilat cu interes, au lãsat ca feed-back urmãtoarele versuri, formatorilor lor:

Uneori,Îåi sprijineai privirea de o frunzã

îngãlbenitãSau de armonia curcubeului.

Alteori,Cuprindeai dureros seninul albastru

Æi închideai ochii.Æi din uimire...Æi din iubire...

Întrebãrile mele curgeau ca izvorul de munte.

Nãæteam din nou, cu fiece întrebare,Din veghea ta neobositã

Æi solemnã, când îmi desenaiÆi spaåiileÆi timpulÆi iubirea.

Cãci tu, prietenul meu bun,Nãscut din simfoniile nescriseM-ai învãåat trãirea în luminã.

Echipa de formatori ai Poliåiei de Proximitate pe judeåul Constanåa:

Laurenåiu-Cristian CICU Gabriela RADU

PROXIMITATE CU SUCCESNoul concept asimilat cu mult interes de agenåii poliåiei de frontierã

Curs de pregãtire în domeniul contrabandei cu åigãri æi a contrafacerilor de åigãri

26 û 27û

Echilibru, “calea de mijloc”, jumãtatea distanåei dintre alb æi negru, dintre patimã æi relaxare, dintre fugã æi balansul într-un hamac.

În urmã cu doi sau trei ani, dintr-o purã întâmplare, tot gesticulând frenetic în cãutarea unei emisiuni care sã merite un efort vizual mai lung de trei minute, am dat peste un interviu luat ambasadorului Braziliei la Bucureæti, domnul Jeronimo MOSCARDO de Souza. Nu voi uita niciodatã cele aproximativ douãzeci de minute care mi-au prilejuit o lecåie perfectã de umanism, civilizaåie æi reflecåie pe marginea destinului unei naåiuni. Omul acela vorbea despre România, despre Europa æi despre ceea ce ne defineæte æi singularizeazã în aceastã lume din ce în ce mai mare æi mai puåin parcelabilã dupã criterii reale. Spunea el, “Dumneavoastrã, românii, sunteåi un popor aparte, care nu trebuie sã se desensibilizeze pe mãsura integrãrii în Uniunea Europeanã.

Natura meseriei mele mi-a permis sã cãlãtoresc foarte mult în Europa æi ceea ce pot sã vã spun fãrã nici un dubiu este cã ceea ce vã particularizeazã evident sunt douã lucruri esenåiale:

Unu: sufletul vostru arde mai multe calorii! Vã faceåi cu uæurinåã prieteni æi relaåiile cu aceætia ocupã un loc esenåial în viaåa voastrã. Vã place foarte mult sã comunicaåi æi nu o faceåi doar din complezenåã, pentru a vã atinge un anumit scop. Dacã în cele mai multe zone ale Europei relaåiile interumane sunt considerate mai degrabã necesare decât plãcute æi naturale, la voi, faptul, de pildã, de a ieæi cu prietenii “la un

grãtar”, de a vã întâlni æi a sporovãi pe fel de fel de teme, este aproape o religie. Vã place enorm sã discutaåi, sã comentaåi, sã faceåi schimb de informaåie, sentimente æi idei.

Doi: chiar æi la necaz, aveåi acel ceva pe care nu l-aæ putea traduce decât prin “Bucuria Vieåii”! Vã place sã mâncaåi, sã beåi, sã râdeåi, sã spuneåi bancuri, sã vã destindeåi, sã faceåi focul pe plajã (chiar

dacã legile o interzic). Sunteåi, încã, liberi. Chiar dacã, se spune, este dãunãtor pentru sãnãtatea lor, femeile au libertatea de a alege dacã fac sau nu “topless”. Chiar dacã este cu siguranåã periculos, aveåi încã staåiuni pe litoral unde puteåi face o minunatã baie sub clar de lunã. Chiar dacã, într-adevãr, civilizat este sã respecåi dreptul altuia la liniæte, aveåi încã suficient de multe plaje unde seara æi noaptea se cântã æi se danseazã. Dupã ora opt-nouã, la apusul soarelui, nu vã bãgaåi chiar toåi în bârlog, pentru “a vã odihni în vederea urmãtoarei zile

de muncã”. Chiar dacã, poate pe bunã dreptate, se spune despre unii dintre voi cã sunt destul de leneæi, trebuie sã åinem cont întotdeauna æi de faptul cã munca nu e în nici un caz singurul lucru important de-a lungul unei vieåi de om.

“A trãi pentru a munci”, pentru “a-åi îndeplini datoria”, cum gândesc cã este corect popoarele de sorginte germanicã, nu constituie pentru voi singurul impuls

etic demn de luat în seamã. Pentru voi, a te distra, a râde, a te bucura pur æi simplu de viaåã reprezintã în egalã mãsurã “imperative categorice”. Aveåi mult de muncit, multe de fãcut pentru a avansa cãtre top-ul 10 european, însã ce mi-aæ dori foarte mult ar fi sã nu o faceåi uitând de valorile superioare ale vieåii, toate legate de suflet: familia, prietenii, entuziasmul æi bucuria nespusã de a fi!

Lucraåi cât puteåi de mult, însã nu vã neglijaåi sufletul æi spiritul, aæa cum se întâmplã la momentul actual în Europa de Vest. Nu vã lãsaåi secaåi de seva vie ce vã strãbate venele. Nu cedaåi în faåa principalei

trãsãturi negative a civilizaåiei vestice - pierderea sensibilitãåii æi a contactului cu ceilalåi æi cu sine, cvasi-robotizarea uniformizatoare. Deveniåi din ce în ce mai civilizaåi, dar pãstraåi-vã æi acel colå de naturã sãlbaticã pe care l-am simåit în voi din primele zile petrecute în minunata voastrã åarã!”.

Evident, formulãrile nu au fost, mot-a-mot, acestea. Tot ceea ce am fãcut a fost însã sã îmbrac în cuvinte proprii niæte idei care, cu toate cã mã viziteazã æi pe mine foarte des, au ieæit din mintea æi din sufletul unui om nãscut atât de departe de România, dar care ne-a înåeles atât de bine, care ne-a presimåit atât de clar adâncurile. Poate mai bine decât ni le presimåim noi înæine... Noi, cei care încã ne temem de înalturile care ne surâd luminate de un soare cald æi familiar. Noi, cei care încã înaintãm prin desiæuri cu capul plecat. Noi, cei care, încã, ne temem de propriul nostru destin.

Vã mulåumesc pentru timpul rãpit æi, cine ætie, poate îmi veåi mai permite æi altã-datã sã vã fur din clipe. Bunã sã vã fie sãptãmâna. Plin buzunarul, plinã mintea de idei, æi plin sufletul de entuziasm!

Liviu PLEÆOIANU

Sufletul românului arde multe calorii

28 û 29û

Prof. univ. dr. Dumitru POPESCU Daniel BIC

– continuare din numãrul trecut

3. Subsistemele de control æi supraveghere a frontierei

Potrivit legislaåiei în vigoare, trecerea frontierei de stat a României de cãtre persoane, mijloace de transport, mãrfuri æi alte bunuri se face numai prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaåional, precum æi prin alte locuri, în condiåiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu fiecare dintre statele vecine, cu respectarea prevederilor legilor ce reglementeazã regimul de trecere æi control la frontierã. Dispozitivele operative din punctele de trecere a frontierei reprezintã, în momentul de faåã, cu siguranåã, o avangardã acåionalã a structurilor cu atribuåii la frontierã, aici fiind desfãæurate acåiuni de amploare de luptã împotriva flagelului criminalitãåii transfrontaliere.

Subsistemul de control la frontierã este responsabil cu verificãrile în bazele de date a persoanelor æi mijloacelor care tranziteazã frontiera, verificarea autenticitãåii documentelor de cãlãtorie, identitate æi de însoåire a mãrfurilor, legalitatea tranzitului peste frontierã, compararea datelor biometrice a persoanelor, fluidizarea traficului legal, concomitent cu interzicerea tranzitului persoanelor suspecte de fapte ilicite æi a mãrfurilor interzise la import/export/tranzit etc.

În acest context, Poliåia de Frontierã – instituåia abilitatã a statului român în ceea ce priveæte asigurarea respectãrii legii la frontierã, are o serie de sarcini non-transferabile, reunite sub conceptul de „securizare a frontierei”, cãrora li se adaugã acåiunile de cooperare internã æi internaåionalã, impuse de necesitatea

îndeplinirii misiunilor stabilite de lege, precum æi pentru integrarea în Uniunea Europeanã, vizând: coordonarea activitãåilor instituåiilor publice æi private care-æi desfãæoarã activitatea în zona de competenåã; cu privire la controlul trecerilor peste frontierã, interzicerea trecerilor ilegale, concomitent cu fluidizarea traficului æi accesului neîngrãdit al persoanelor fizice æi juridice în condiåiile respectãrii legislaåiei în domeniu, a turismului æi a tranzitului legal cu mãrfuri; cooperarea cu celelalte instituåii cu atribuåii la frontierã, pentru menåinerea unei stãri de normalitate a activitãåilor desfãæurate în zona de competenåã; organizarea æi realizarea unei cooperãri permanente cu instituåiile similare din åãrile vecine æi cele ale Uniunii Europene, pe baza documentelor bi/multilaterale de cooperare æi a convenåiilor de înfrãåire instituåionalã; adaptarea continuã a metodelor æi procedeelor de îndeplinire a atribuåiilor de serviciu, la standardele Uniunii Europene.

Subsistemul de supraveghere a frontierei poate fi definit ca totalitatea resurselor umane æi tehnice (mijloace æi echipamente specifice), a relaåiilor care se stabilesc între acestea, precum æi a metodelor æi procedeelor utilizate pentru supravegherea frontierei de stat (terestre, aeriene, fluviale æi maritime), în scopul prevenirii æi combaterii cu eficacitate a trecerilor ilegale a frontierei, prin alte locuri decât cele prevãzute de lege.

Luând în calcul întinderea considerabilã a zonelor de competenåã, cuprinse între punctele de trecere a frontierei, pentru asigurarea unei eficienåe ridicate a misiunilor de supraveghere, devine imperios necesar a proiecta, realiza æi implementa, din timp, un subsistem de supraveghere eficace, în adâncime, adaptat condiåiilor specifice ale zonelor æi situaåiei operative.

Abordarea prin prisma suportului integrat evidenåiazã, în viziunea noastrã,

structurarea diferenåiatã a subsistemului de supraveghere, în funcåie de variate criterii, cum sunt: • caracteristicile æi performanåele echipamentelor de supraveghere utilizate, fixe, portabile, mobile • tipul frontierei (de uscat, aerianã, fluvialã, maritimã), care imprimã aceeaæi diseminare æi subsistemului de supraveghere • dispunerea în adâncime, ce delimiteazã o serie de categorii de zone în care se executã acåiuni specifice similare: observare, detecåie, interceptare æi reåinere, zona reæedinåelor structurilor Poliåiei de Frontierã.

Nu ne propunem prezentarea mijloacelor æi echipamentelor componentelor fixe, mobile æi portabile ale subsistemului de supraveghere, menåionãm doar cã acestea sunt de o mare diversitate (de la obstacole naturale æi artificiale la camere de luat vederi - pe timp de zi sau noapte, radare, senzori (supra/subterani), electromagnetici, cu infraroæu, optici, binocluri æi alte aparate de vedere pe timp de zi/noapte etc.), amplificatã exponenåial de tipul frontierei æi zona de acåiune a acestora.

În ceea ce priveæte dotarea cu echipamente specifice a mijloacelor de mobilitate (terestrã, navalã, aerianã), este de menåionat cã acestea trebuie sã dispunã de: echipamente radio pentru transmisie/recepåie voce æi date (toate acestea fiind dotate cu acelaæi tip de echipamente æi acåionând într-o singurã reåea); echipament de poziåionare globalã - GPS (care indicã poziåia geograficã a fiecãrui mijloc de deplasare); computere, programe de procesare æi afiæare a datelor care sã ruleze în fiecare dintre aceste mijloace de mobilitate aflate la dispoziåie.

Cele prezentate mai sus au aplicabilitate, integral sau adaptat specificului pentru toate categoriile de frontiere (la uscat, râuri, fluviu æi mare).

Supravegherea aerianã, deosebit de utilã în anumite cazuri, presupune utilizarea unor mijloace de zbor (elicoptere, avioane etc.), dotate cu aparaturã de supraveghere æi mijloace de comunicaåii adecvate, precum æi cooperarea structurilor Poliåiei de Frontierã cu instituåii specializate în supravegherea spaåiului aerian, aæa cum este Unitatea Specialã de Aviaåie a MAI, pentru executarea în cooperare de misiuni în comun.

Trebuie evidenåiat, totodatã, specificul supravegherii zonelor de litoral æi maritime a Deltei æi Dunãrii, generat de particularitãåile acestora, fapt ce a impus abordarea conceptualã unitarã a aspectelor relevante, la niveluri superioare de management, prin prefigurarea unui Sistem de control, observare æi supraveghere la Marea Neagrã (SCOMAR), a unui alt Sistem de supraveghere a Deltei Dunãrii æi a traficului pe Dunãre (VTMIS).

Sistemul de supraveghere la Marea Neagrã are rolul de a furniza informaåii strict necesare despre miæcãrile, identitãåile æi intenåiile vaselor maritime ce navigheazã

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI

28 û 29û

în apele aflate în zona de competenåã, rãspunzând astfel unor nevoi de protecåie a resurselor, îmbunãtãåirea serviciilor de cãutare æi salvare, descurajarea contrabandei, prevenirea æi combaterea traficului ilegal de persoane æi de droguri æi altor activitãåi ilegale æi/sau pentru furnizarea de servicii de trafic naval, pentru o navigaåie sigurã æi eficientã, protecåia mediului înconjurãtor, apãrarea împotriva agresiunilor pe mare etc.

Pentru a veni în întâmpinarea acestor cerinåe este necesar un sistem maritim de supraveghere æi control interfaåabil cu sistemul integrat pentru securitatea frontierei bine conceput, capabil sã urmãreascã navele, sã furnizeze alte tipuri de informaåii (solicitate de diverse grupuri de utilizatori guvernamentali æi militari), menit a asigura, în principal: • identificarea, observarea æi supravegherea åintelor la suprafaåa mãrii, posibil cu mijloace active (cu radiaåie) æi pasive (radiolocaåie), precum æi posibilitatea extinderii pentru åinte aeriene ce survoleazã zona maritimã de interes la joasã înãlåime • prelucrarea informaåiilor de la staåiile radar æi alåi senzori amplasaåi pe întreg sectorul supravegheat (senzori de recunoaætere a apartenenåei de stat a åintelor, radiogoniometrici, radio, optici în infraroæu, laseri etc.) • prelucrarea datelor privind miæcarea navelor (strãine sau proprii), poziåia lor æi a semnalelor plutitoare de navigaåie; afiæarea acestor date în mod sintetizat, în centrele de comandã æi control, de observare, supraveghere æi control la frontierã, în vederea luãrii deciziilor • supravegherea continuã, în timp real, a tuturor poziåiilor æi a miæcãrilor navelor æi reperelor de navigaåie aflate în zona controlatã • asigurarea protecåiei senzorilor æi a echipamentelor de observare æi detecåie la acåiunea perturbaåiilor naturale æi artificiale;

• schimbul permanent æi reciproc de informaåii privind navigaåia æi manevra între centrul de comandã æi control æi nave de intervenåie, supraveghere, structurile de la uscat, precum æi alte structuri conform legii • avertizarea æi alarmarea diverselor categorii de operatori de la centrele de supraveghere diferenåiate fie dupã scopul supravegherii, fie dupã poziåia ierarhicã, despre gradul de periculozitate, din punct de vedere al misiunilor specifice (interzicere braconaj, contrabandã, imigraåie æi emigraåie ilegalã etc.) • înregistrarea æi gestionarea computerizatã a cât mai multor informaåii din sistem; crearea unei baze de date comune sistemului, prin intermediul cãreia beneficiarii comunicã informaåiile de interes comun, în timp real, transparent æi independent • simularea æi predicåia acåiunilor proprii æi a situaåiei de trafic, decizia asistatã de calculator pentru diverse categorii de operatori.

Totodatã, apreciem cã trebuie avute în vedere, în plus, principiile sistemelor integrate de supraveghere maritimã, particularitãåile mediului marin, categoriile de senzori æi platforme de senzori specifici, principiile recunoaæterii automate a åintelor maritime, a åintelor de mici dimensiuni, fuziunea datelor multisenzor æi, nu în ultimul rând, sistemele de comunicaåii æi

legãturi de date specifice.Proiectarea, realizarea æi implementarea

subsistemului de supraveghere este un demers deosebit de complex, având în vedere acåiunea unor multiple variabile, generate de particularitãåile situaåiei operative, de particularitãåile fiecãrei zone de frontierã, caracteristicile reliefului, cãilor de comunicaåii (rutiere, feroviare, fluviale etc.), vegetaåiei, climei æi, nu în ultimul rând, nivelul de securizare care trebuie realizat, în raport cu tipul frontierei, externã sau internã, riscurile la care este supusã etc.

Pentru obåinerea soluåiei optime de proiectare, din punct de vedere logic, a subsistemului de supraveghere a frontierei, apreciem necesarã respectarea unei proceduri, care sã parcurgã, în principal, urmãtoarele etape: • stabilirea

cerinåelor utilizatorilor (operaåionale) æi de interoperabilitate • delimitarea unor segmente cât mai omogene ale frontierei, din punct de vedere al caracteristicilor situaåiei operative, reliefului, vegetaåiei, climei æi nivelului de securizare care trebuie realizat • stabilirea æi dimensionarea adecvatã, în adâncime, a zonelor în interiorul cãrora se vor desfãæura categorii de acåiuni similare: de observare, detectare æi reåinere a intruæilor • identificarea categoriilor de mijloace æi echipamente (fixe, mobile æi portabile) necesare pentru desfãæurarea adecvatã a acåiunilor specifice, în fiecare dintre zonele stabilite anterior • alegerea acelor tipuri de mijloace æi echipamente care rãspund cel mai bine la limitãrile date de caracteristicile reliefului, vegetaåiei æi climei • stabilirea locurilor de amplasare a elementelor fixe ale sistemului de supraveghere, în funcåie de caracteristicile acestora æi ale zonei • identificarea zonelor care oferã condiåii propice dispunerii elementelor mobile ale subsistemului de supraveghere, precum æi a itinerariilor pe care acestea se deplaseazã • relaåionarea elementelor interne ale sistemului, elaborarea concepåiei æi planului de acåiune, a personalului æi mijloacelor de acåiune • includerea subsistemului de supraveghere în cadrul sistemului integrat pentru securitatea frontierei, stabilirea modalitãåilor de cooperare, interdependenåelor æi asigurarea interfaåãrilor necesare bunei funcåionãri •

armonizarea æi sincronizarea acåiunilor elementelor de dispozitiv în raport cu mijloacele la dispoziåie æi caracteristicile pedoclimatice din zonã • efectuarea de experimente æi antrenamente, în condiåii reale, privind funcåionarea subsistemului de supraveghere, conjugatã cu funcåionarea subsistemului de control la frontierã • ajustarea subsistemului, atât conceptual – de integrare, cât æi funcåional - acåional, pe baza constatãrilor efectuate cu ocazia experimentãrii în teren.

Subsistemul de supraveghere ar fi incomplet dacã nu ar include æi autovehiculele, navele æi ambarcaåiunile æi, în anumite situaåii, elicoptere. Cu ajutorul acestor mijloace, se asigurã deplasãrile personalului în misiunile de supraveghere æi control la frontierã, transportul materialelor, echipamentelor de acåiune æi altele. Subsistemul de supraveghere mai cuprinde atât mijloacele de supraveghere mobilã, cât æi infrastructura adecvatã mentenanåei mijloacelor enumerate mai sus. Fãrã existenåa acestor mijloace împreunã cu personalul destinat manevrãrii (pilotãrii), întreåinerii æi reparãrii lor, deplasarea oportunã dintr-un loc în altul nu ar fi posibilã æi nici supravegherea la nivelul scontat.

Creæterea gradului de mobilitate al fiecãrei structuri æi maximizarea utilizãrii mijloacelor de deplasare este un obiectiv principal al echipelor manageriale. Gradul de mobilitate este determinat de nivelul de pregãtire a utilizatorilor, numãrul mijloacelor aflate în stare de operativitate, performanåele tehnice æi funcåionale ale acestora, numãrul æi calitatea personalului tehnic de întreåinere, calitatea æi cantitatea pieselor de schimb æi consumabilelor specifice, ritmul æi calitatea operaåiunilor de mentenanåã, distanåele de parcurs, suprafaåa æi caracteristicile zonei de competenåã; rata defecåiunilor etc.

Sporirea gradului de mobilitate presupune un ansamblu coerent de mãsuri organizatorice, pe baza principiilor raåionalizãrii în exploatare, de utilizare a mijloacelor în concordanåã cu rezultatele analizelor de risc æi altele.

De regulã, mijloacele de mobilitate utilizate în misiuni de supraveghere a frontierei includ, în special, pe cele rutiere (autovehicule) æi nautice (nave æi ambarcaåiuni). În ceea ce priveæte mijloacele aeriene (elicopterele), în prezent avem de a face cu acåiuni de cooperare în misiuni, întrucât nu existã astfel de dotãri pentru instituåiile cu atribuåii la frontierã.

În toate situaåiile, folosirea mijloacelor de mobilitate se face pe baza planurilor aprobate æi cu luarea mãsurilor de prevenire a accidentelor æi altor evenimente negative, sarcinã organizatoricã ce revine æefilor structurilor, dar æi utilizatorilor (personalului care participã nemijlocit la astfel de misiuni).

Fundamentarea necesarului de mijloace, achiziåiile, contractarea æi introducerea acestora în exploatare sunt activitãåile principale care stau în faåa organelor de management logistic.

- va urma -

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Cãtre sfâræitul celui de-al doilea rãzboi mondial, între 11 æi 16 septembrie 1944, în oraæul canadian Quebec s-au întâlnit preæedintele SUA, F.D. Roosevelt æi premierul britanic, W. Churchill. În timpul tratativelor s-a discutat problema Germaniei æi cea a relaåiilor cu URSS. În legãturã cu cea dintâi, ambii conducãtori politici au decis sã intensifice cât mai mult bombardamentele împotriva Germaniei pentru a o determina sã capituleze farã lupte terestre. Prin aceleaæi acåiuni se urmãrea distrugerea industriei germane æi transformarea åãrii într-un stat agrar.

Încercarea lui W. Churchill de a-l determina de F. D. Roosevelt sã adopte o poziåie antisovieticã nu a dat rezultat.

În consecinåã, cei doi æefi de guverne s-au despãråit în relaåii destul de reci.

La puåin timp apoi, la 9 octombrie 1944, W. Churchill a ajuns la Moscova. Era însoåit de ministrul de externe al Angliei, Anthony Eden. Vizita la Moscova a durat mult: opt zile. În timpul discuåiilor, Churchill a pus problema împãråirii în sfere de influenåã a Estului æi Sud-Estului Europei. A fost o formã de abilitate

a premierului britanic, deoarece atacase un subiect favorit la generalisimului Stalin. W. Churchill a scris pe o bucãåicã de hârtie cum credea el cã este bine sã fie împãråite zonele

de influenåã în zona geograficã discutatã: • România - 90% influenåã sovieticã;

10% influenåã anglo-americanã. • Grecia - 10% influenåã sovieticã; 90%

influenåã anglo-americanã. • Bulgaria - 75% influenåã sovieticã; 25

% influenåã anglo-americanã; • Iugoslavia - 50% influenåã sovieticã;

50% influenåã anglo-americanã.

• Ungaria - 50% influenåã sovieticã; 50% influenåã anglo-americanã.

Stalin a luat hârtia, a citit-o, a zâmbit mulåumit æi a tras pe ea o linie cu un stilou de culoare albastrã. Churchill i-a propus sã rupã hârtia, spunând cã nu era normal sã stabileascã astfel soarta a milioane de oameni. Stalin i-a spus sã pãstreze hârtia. A cerut apoi insistent România æi Bulgaria, motivând cã România l-a atacat lipsitã de

inteligenåã, iar cu Bulgaria ruæii au legãturi de sânge.

Churchill a acceptat considerând cã au puåine interese în aceste douã state. A insistat æi a reuæit sã obåinã în schimbul cedãrii României sã i se dea Grecia, unde era o puternicã miæcare comunistã.

În timpul acelui lung dejun, cu o duratã de peste 6 ore, nu s-a putut rezolva æi problema Poloniei.

A doua zi, ministrul de externe al Rusiei, V. M. Molotov, a cerut o modificare a procentelor: în Bulgaria æi în Iugoslavia influenåa sovieticã trebuia sã fie de 80%. Nu a obåinut un rãspuns favorabil. De fapt, nu avea importanåã cãci atunci sovieticii puteau face orice doreau: ei aveau trupe militare în acele zone.

La 27 octombrie 1944 Churchill a rostit un discurs în Camera Comunelor, în care a declarat cã niciodatã relaåiile dintre URSS æi Anglia nu fuseserã mai bune.

Cuvintele lui au fost pline de cinism cãci din acel moment Kremlinul a început acåiunea de înrobire æi impunere a regimului comunist în statele negociate între Churchill æi Stalin.

Luna octombrie

n 6 octombrie 1808, Imperiul Austro-Ungar a ocupat Bosnia æi Heråegovina; astfel a început criza bosniacã. n 7 octombrie 1879 se semneazã tratatul

secret de alianåã între Imperiul Austro-Ungar æi Imperiul German; el va constitui baza blocului militar Tripla Alianåã, care va declanæa primul rãzboi mondial. n 7/19 octombrie 1857, Iaæi, Adunarea

Ad-Hoc din Moldova s-a pronunåat pentru unirea cu Åara Româneascã. n 9 octombrie 1651, Londra, la iniåiativa

lui Oliver Cromwell Parlamentul a votat Actele de Navigaåie care au instituit mãsuri protecåioniste în favoarea burgheziei britanice; ele au stat la baza asigurãrii supremaåiei flotei britanice asupra mãrilor, cel puåin pânã la primul rãzboi mondial. n 9/21 octombrie 1857, Bucureæti,

Adunarea Ad-Hoc a Åãrii Româneæti s-a pronunåat pentru unire cu Moldova. n 10 octombrie 1914, a murit regele

Carol I al României (1866-1914). n 11-27 octombrie 1916 s-a dat prima

bãtãlie de la Oituz, a fost blocatã înaintarea trupelor germane æi tentativa lor de a ocupa Moldova. n 12 octombrie 1940; în România au

intrat trupele germane; imediat au ocupat puncte strategice; evident, pregãteau

atacarea URSS. n 14 octombrie 1939, Scappa Flow,

vasul militar britanic de mare tonaj, mândria flotei engleze • Royal Oak • a fost scufundat când era lansat la apã; distrugerea s-a datorat acåiunii submarinului german comandat de cãpitanul Gililther von Prien; dupã îndeplinirea acestei misiuni, submarinul german a reuæit sã se retragã în larg. n 16 octombrie 1853, a început rãzboiul

Crimeei; în timpul lui Rusia a fost atacatã æi învinsã de coaliåia formatã din Sublima Poartã, Imperiul Francez æi Regatul Marii Britanii; în anul 1853, foråelor occidentale li se va alãtura æi Regatul Piemontului. n 18 octombrie 1912 a început primul

rãzboi balcanic, încheiat la 30 mai 1913; în timpul lui s-a pus cu putere problema românilor din sudul Dunãrii. n 18 octombrie 1918 Budapesta,

Alexandru Vaida Voievod - reprezentant al Partidului Naåional Român - citeæte în Parlamentul Regatului Ungariei declaraåia prin care românii îæi afirmau dreptul la viaåã naåionalã integralã; practic, se declara, atunci, independenåa românilor din Transilvania æi Banat faåã de Ungaria. n 21 octombrie 1805 a avut loc bãtãlia

navalã de lângã Capul Trafalgar; acolo, amiralul englez Horace Nelson a zdrobit flota francezã, astfel a luat posibilitatea împãratului Napoleon I sã invadeze Anglia.

n 25 octombrie 1917, Petrograd, s-a dat lovitura de stat prin care bolæevicii au cucerit puterea politicã în capitala fostului Imperiu Åarist; a fost momentul de început al revoluåiei socialiste în acea åarã. n 25 octombrie 1944, au fost eliberate

oraæele Satu-Mare æi Carei; astfel, armata românã a eliberat ultimele pãråi ale teritoriului românesc ocupat de trupele germano-maghiare. n 30 octombrie 1883, Viena, s-a semnat

tratatul secret de alianåã între Regatul României æi Imperiul Austro-Ungar; în aceeaæi zi æi Imperiul German a aderat la tratatul de alianåã, reînnoit în anii 1892, 1902, 1913; astfel, România a cãutat sã se apere de planurile expansioniste ale Imperiului Åarist; în preajma declanæãrii primului rãzboi mondial România s-a declarat neutrã pentru a-æi îndeplini planul de formare a statului naåional.

PILULE ISTORICE

O ÎNÅELEGERE MALEFICÃ

30 û

Petrograd - 1917

31û

Înscriindu-se în tradiåia celorlalte æcoli din åarã, colectivul de cadre didactice al æcolii din comuna Vâlcelele, satul Floroaica, împreunã cu conducerea primãriei æi la propunerea colonelului farmacist (r.) Dumitru Rãducanu, au hotãrât ca începând cu data de 9 septembrie a.c., instituåia de învãåãmânt cu clasele I-IV sã poarte un nume, iar acesta sã fie al marelui erou naåional grãnicer caporal Constantin Muæat. Acesta a participat la Rãzboiul de întregire a åãrii în cadrul unei unitãåi de grãniceri æi, deæi, avea un braå amputat, în urma luptelor din toamna anului 1916, a cerut sã fie trimis din nou pe front. Aflat mereu în primele rânduri ale grãnicerilor, în timp ce arunca grenade cu mâna care îi rãmãsese teafãrã, a fost rãpus lãsându-ne moætenire, aidoma multor camarazi, fapte de vitejie rãmase de-a pururi în istorie.

Acestea au rãmas în istoria neamului, dar mai ales a instituåiei noastre, care an

de an împreunã cu autoritãåile publice locale din Floroaica, fiii satului æi cu nelipsitul camarad colonel farmacist (r.) Dumitru Rãducanu, sufletul evenimentelor, omagiazã memoria acestuia.

Acest moment a fost marcat prin dezvelirea unei plãci cu numele eroului naåional æi sfinåirea locaæului de învãåãmânt care, cu nerãbdare, îæi aæteaptã în clase tinerele vlãstare ale satului Floroaica, jud. Cãlãraæi.

Cum noi, redacåia, am consemnat în fiecare an acest eveniment, ne-am gândit cã a venit momentul sã prezentãm în câteva rânduri portretul celui cãruia îi datorãm în mare parte, poate cea mai mare, din faptul cã avem posibilitatea de a fi prezenåi æi a cunoaæte cât mai multe despre grenadierul grãnicer.

Colonelul în retragere Dumitru Gheorghe Rãducanu este farmacist primar, s-a nãscut la 2 septembrie 1927 în satul Floroaica, comuna Vâlcelele, judeåul Cãlãraæi. Cu o activitate de peste 42 de ani în slujba Armatei Române, ca: farmacist æi æef de laborator la Spitalul Militar Buzãu în 1951, farmacist

adjunct al Regiunii a II-a Militarã, Bucureæti, Secåia Farmacie 1952, mutat la Policlinica Garnizoanei Bucureæti, unde pânã în 1981 a ocupat funcåiile: farmacist, farmacist principal, farmacist superior, farmacist primar, æef laborator microproducåie, æeful farmaciilor militare din Garnizoana Bucureæti - Farmacia Policlinicii Centrale M.Ap.N.; Farmacia M.Ap.N. S-a pensionat la cerere, la vârsta de 62 de ani, dupã o perioadã de activitate de peste 42 de ani.

De-a lungul anilor, atât în activitate, cât æi în rezervã a avut nenumãrate realizãri importante în viaåa socialã æi militarã, dintre care amintim:

• 1981 -1984 - a introdus pentru prima oarã în Armata Românã sistemul computerizat de evidenåã a medicamentelor în colaborare cu Centrul de Calcul al Armatei.

• Este membru fondator al Asociaåiei medicilor æi farmaciætilor militari - A.M.F.O.R., carnet nr. 150 / 1991;

• Membru fondator al Societãåii de Istorie a Farmaciei, carnet nr. 15 /1991;

• Membru al Societãåii de Istorie a Farmaciei din Barcelona, carnet nr. 12 /1993;

• Membru al Societãåii Internaåionale de Istorie a Farmaciei;

• A ajutat Biserica Ortodoxã Românã în anii 1988, 1993, 1996, 2002 æi 2006 la prepararea Sfântului æi Marelui Mir în calitate de farmacist specialist consultant;

• Distins cu ordine æi medalii ale României, a primit Crucea Patriarhalã a Biserici Ortodoxe Române pentru merite deosebite .

• Film Antena 3 referitor la ziua de 1 Iunie 2006, zi cu triplã semnificaåie - Înãlåarea Domnului, Ziua Eroilor, Ziua Internaåionalã a Copilului

• În 1982 a donat pentru cumpãrarea Casei parohiale a Bisericii din Floroaica o jumãtate din solda lunarã de colonel.

• A donat Mãnãstirii Dridu materiale de uz gospodãresc în valoare de circa 12 milioane lei

• În anul 1994, cu sprijinul autoritãåilor locale æi judeåene, al sponsorilor români æi buni creætini, cu multã perseverenåã æi o substanåialã contribuåie moralã æi financiarã, a ridicat în satul natal, Floroaica, judeåul Cãlãraæi, statuia Eroului Naåional Constantin Muæat.

Mihai BEJENARU

Æcoala „Erou Constantin Muæat”

Oamenii de lângã noi

Subinspector Sitaru Mirela Mariana

Colega noastrã s-a nãscut în data de 17 octombrie 1980 în Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinåi. A absolvit Liceul “Gheorghe Åiåeica”, Colegiul Universitar æi Facultatea de Ætiinåe Economice din acelaæi municipiu, iar în prezent urmeazã un master în domeniul ætiinåelor economice, fiind în anul al II-lea. Totodatã este înscrisã la Facultatea de Drept din cadrul Universitãåii „Spiru Haret” - Dr. Tr. Severin, unde este în acelaæi an.

Din 1988 pânã în 1995 a fãcut sport de performanåã, nataåie, la CSS Drobeta-Turnu Severin, cel mai bun rezultat obåinut fiind un loc zece în finala a doua a Concursului Naåional de Înot.

La Poliåia de Frontierã lucreazã din 15 aprilie a.c., în cadrul SPF Sviniåa, IJPF Mehedinåi, ca æef de turã.

A lucrat anterior la o societate de distribuåie a produselor alimentare æi cosmetice, ca operator calculator æi în domeniul contabilitãåii primare.

Æi-a dorit foarte mult sã ajungã poliåist, acest vis avându-l încã din copilãrie. Acum i s-a împlinit visul, sperã sã poatã sã se implice în cât mai multe activitãåi specifice æi sã acumuleze cât mai multã experienåã în domeniul operativ. Mai ales cã a fost primitã foarte bine æi susåine cã îæi desfãæoarã activitatea într-un colectiv de excepåie.

De menåionat cã de când s-a angajat la Poliåia de Frontierã, pe lângã rezultatele din domeniul operativ, a obåinut æi un prim rezultat foarte bun în Finala MAI de înot, ce a avut loc în perioada 5-7 iulie a .c., unde a obåinut locul al II-lea în proba de 50 m liber.

În zilele de 25-26 august a.c., Centrul cultural „Ion Vinea” din Giurgiu a organizat cea de a III-a ediåie a Festivalului internaåional de muzicã uæoarã pentru copii æi tineret Stelele Dunãrii.

La aceastã ediåie au participat 36 de concurenåi din aproape toate judeåele åãrii, din Bulgaria, Ucraina æi Moldova.

Casa de culturã a Poliåiei de Frontierã Giurgiu a fost reprezentatã de douã soliste de muzicã uæoarã-Denisa Hroniade æi Claudia Giba.

Misiunea juriului, format din personalitãåi marcante ale genului, avându-l ca preæedinte pe binecunoscutul compozitor Mircea Drãgan, a fost una deosebit de dificilã, având în vedere calitãåile interpretative ale concurenåilor æi

melodiile alese în concurs.

La finele c o n c u r s u l u i , micuåa Denisa Hroniade, în vârstã de 6 ani, a obåinut locul al III-lea, iar Claudia Giba, 12 ani, a obåinut Premiul de debut al

juriului, fiind rãsplãtite cu diplome, cupe æi plachete ale festivalului.

Trebuie menåionat faptul cã a devenit o tradiåie ca la acest festival Casa de culturã a Poliåiei de Frontierã Giurgiu sã acorde Premiul PRIETENIA. Anul acesta, premiul a fost acordat tinerei Cãtãlina Iordan din Giurgiu.

Ilie CLEMENT

Stelele Dunãrii

Agent-æef principal Gavril Stoica

În urma cu 35 de ani, un tânãr de numai 20 de ani a luat drumul cãtãniei pentru o perioadã de mai bine de un an în care, spune Gavril Stoica, proaspãt pensionar, æi-a conturat personalitatea, curajul, perseverenåa dar nu în ultimul rând sufletul.

Dupã ce a trecut prin rigorile vieåii ostãæeæti, ca militar în termen, destinul i-a creat drumul spre Æcoala de subofiåeri «Gh. Lazãr» din Sibiu, specialitatea grãniceri, deci æi-a continuat ceea ce lãsase în urmã de puåinã vreme.

Timp de doi ani, fiind iniåiat în ceea ce mai târziu i-a definit cariera – poliåist de frontierã – a putut ocupa funcåii de subofiåer în cadrul fostelor Pichete de Grãniceri Sculeni æi Ungheni de la graniåa de est a åãrii, locuri în care nu a simåit niciodatã cã este «singur», deoarece i-au fost uneori camarazi chiar vântul, gerul æi valurile furiosului Prut, care îi amintea din când în când cã trebuie sã aibã curaj.

Experienåa acumulatã în sistemul operativ, unde a fost cãlit ca specialist æi ca individ, l-a ajutat timp de æapte ani sã ocupe diferite funcåii de subofiåer, atât în cadrul Batalionului 5 Instrucåie, cât æi în structura Academiei de Poliåie «Alexandru

Ioan Cuza», când funcåiona la Iaæi. Aici a lucrat cu oameni care mai târziu i-au devenit æefi, având ocazia sã-æi aminteascã momentele petrecute împreunã.

Din 1997 pânã la data când a pus punct carierei de poliåist de frontierã (24 septembrie 2006) prin implicarea sa în activitatea operativã, ca æef de echipaj al Detaæamentului de Intervenåie din cadrul

IJPF Iaæi, a obåinut rezultate deosebite în combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere manifestatã sub toate formele la frontiera de est a României, a migraåiei ilegale æi a traficului de persoane. Cei tineri, cu care colegul nostru a lucrat ani buni, i-au copiat moralitatea æi profesionalismul de care a dat dovadã æi au învãåat cum sã aibã verticalitate în faåa tentaåiilor de corupåie.

În momentul în care a fost înconjurat de foarte mulåi colegi æi prieteni în ultima zi de carierã, cu lacrimi în ochi, Gavril Stoica spunea cã îi este foarte greu sã se despartã de instituåia cãreia i-a fost loial, dar pe de o parte este fericit cã va putea fi mai mult timp împreunã cu familia, în special cu fiul sãu, care este student la una din facultãåile ieæene.

Colegii de serviciu îi ureazã multã sãnãtate æi îndeplinirea tuturor dorinåelor!

Împliniri æi speranåe în 35 de ani de carierã

32 û

33û

Supãraåi nevoie mare pe ciortanii æi caraæii din balta de la Belgiugatele poliåiætii de frontierã pescari au dorit sã se revanæeze, cu ocazia Cupei IJPF Constanåa la pescuit sportiv – 2006, sâmbãtã, 16 septembrie a.c., pe lacul Taæaul din apropierea localitãåii Nãvodari.

Concursul a adunat la standuri echipe din diferite zone ale åãrii, reunind poliåiætii de frontierã împãtimiåi ai acestui sport. Dimineaåa se anunåa o zi

frumoasã, cu soare æi slabe adieri de vânt, soråii pãreau de partea concurenåilor, un coleg de la „rutier”, din Constanåa, a scos un crap de 3 kg, iar ziua începea bine. Marea capturã se lãsa însã aæteptatã orã dupã orã, singurii, guvizii au dat bãtaie de cap concurenåilor ridicând nivelul de adrenalinã.

Finalul concursului a adus, pentru a doua oarã, din pãcate, pentru poliåiætii de frontierã, care s-au întrecut în a

arunca momealã în baltã, gustul amar al înfrângerii æi greutatea cârligului gol.

Organizatorii concursului, reprezen-tanåii IJPF Constanåa, Ambruæ Vasile æi Petricã Cazacu împreunã cu revista FRONTIERA, cea care a oferit premiile au transformat aceastã înfrângere într-un plãcut eveniment oferind pescarilor un prilej de întâlnire, discuåii aprinse æi stabilirea de noi strategii pentru marea

capturã. Premierea celor mai norocoæi pescari cu diplome æi articole de pescuit a fost urmatã

de o masã pescãreascã stropitã cu un vin alb din podgoriile Dobrogei.

Cu speranåa cã aceste activitãåi se vor înmulåi pentru a putea alcãtui un calendar al acestui sport la nivelul PFR urãm tuturor poliåiætilor de frontierã pescari fir întins pentru cã de baftã sau cam sãturat.

REDACÅIA FRONTIERA

Pescuitul sportiv o activitate pe placul poliåiætilor de frontierã

Locul I – Mircea Oprescu æi Irimia Marin;

Locul II – Gulea Adrian æi Brânzei Dorel;

Locul III – Florin Isai æi Mustafa Ialcin;

Locul IV – Andrei Adrian æi Andrei Costel.

Premiul pentru perseverenåã æi prietenie a fost acordat echipei formatã din Ion Turda æi Ioan Bococi de la IJPF Maramureæ.

Tinere speranåe: Odette-Bianca Cazacu; Bogdan Teodorescu; Dorian Alexandru Cazacu æi Bogdan Pelin.

Locul I

Locul IILocul III

33û

Premiul pentru perseverenåã æi prietenie

34 û 35û

rezo

lvare

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

1 5 2 8 4 3 9 7 68 9 4 7 6 5 1 2 37 6 3 1 2 9 8 4 54 2 5 6 7 8 3 1 99 8 6 2 3 1 7 5 43 7 1 9 5 4 2 6 82 4 8 5 9 7 6 3 15 1 7 3 8 6 4 9 26 3 9 4 1 2 5 8 7

5 2 9 43 4

7 5 3 97 6 9 8

4 11 7 8 4

5 9 1 38 6

2 3 7 8

E „brand manager” sau „group brand manager” într-o multinaåionalã æi începe toate discuåiile cu „din punct de vedere al marketing-ului” într-o æedinåã în care marketingul nu are nici cea mai micã implicaåie. Dã vina pe colegii de la „sales” cã nu i-a ieæit lui campania publicitarã cã „nu au înåeles mesajul reclamei” sau cã „nu sunt în target”.

Are totdeauna „manager” în titlul jobului, chiar dacã jobul sãu presupune sã care baxuri de hârtie la imprimante sau sã le schimbe tonerele. În cazul ãsta particular jobul e „network printers assistant manager”. Primeæte fel de fel de reviste moca, gen Biz, sau EWeek, æi le afiæeazã mândru pe birou. Nu plãteæte întreåinere, închide calorifere, doarme în frig, ca sã aibã bani de rata la VW Golf, Opel Astra, Peugeot 307 sau ceva similar.

Similar, pentru celular ultimul tip, eventual cu touch screen (care e jegos de grãsime, cã îi e lene sã scoatã pen-ul din celular sã apese cu el pe ecran, aæa cã apasã cu mâna unsã de la mititei). Îi plac mititeii, berea la PET æi seminåele, dar numai acasã; în oraæ, îi place sã bea Mai Tai sau Bacardi Breezer æi sã parã cool. Mãnâncã (ocazional) la La Mama, City Grill, La Æosea, sau la diverse pizzerii. Vrea sã intre în lumea bunã cu cardurile de debit sau de credit, dar habar nu are pin-ul. Calculatorul sau laptop-ul de la birou e plin de pornache, mp3-uri æi bancuri. Æi de viruæi. Tot desktop-ul este plin de documente (din care majoritatea ar trebui æterse, dar nu-i pasã: pare ocupat dacã are desktop-ul plin).

Unii corporatiæti pleacã la Vama Veche sã facã team-building. În general sunt previzibili,

plini de ei, de salariul lor, de poziåia lor socialã. Dacã se întâmplã sã critici corporatismul æi atitudinea corporatistã

îåi zic ori cã eæti un comunist sãrman care respinge societatea capitalistã,

ori îåi aruncã în faåã conceptul de „corporate social responsability”.

Oricum ai lua-o, corporaåiile fac un mare bine umanitãåii, iar cei ce

le contestã sunt niæte antiglobaliæti æi anarhiæti împuåiåi care nu înåeleg ideea de progres. Aæa cã „Hai sictir!!!”.

Poarta „badge”-ul la gât æi când iese în oraæ la bere, sã vadã lumea unde lucreazã el. Are 1000 euro pe lunã æi se considerã un om realizat. Îæi ia, pânã la urmã, Clio sau Polo în leasing, din salariu æi apartament din banii de nuntã plus cei din vânzarea apartamentului pãrinåilor pe care i-a trimis la åarã. În orice discuåie face cumva sã se vorbeascã despre job-ul lui atât de cool. Despre cum nu are timp de nimic altceva cã e „overworked”. Este plin de deadline-uri, target-uri, brainstorming-uri, ATL-uri, BTL-uri, project-uri, pitch-uri, review-uri, out-door-uri, rate, card, packaging, positiong, market share, consumer, retail, brief etc.

Corporatistul e mândru cã primeæte al 13-lea salariu. Corporatistul celibatar e rebel în concediu æi se duce la Sziget. Când e însurat cu o corporatistã (ãætia se întâlnesc la team-building-uri) se duce cãtinel spre Grecia cã „e mai ieftin ca la noi æi serviciile sunt ireproæabile”.

Îæi umple CV-ul cu tot felul de training-uri, cursuri de specializare æi team-building-uri organizate de niæte reduæi prin sãli de curs pe la ASE sau alte facultãåi mai trendy. Neapãrat consemneazã cã a luat premiul I în clasa a 7-a. Citeæte „Expat Life” æi jumãtate din frazele pe care le pronunåã sunt în englezã. Are întotdeauna o pãrere despre oricare spot de pe TV. Scrie pe forumurile de „advertising” æi are întotdeauna o idee mai bunã de campanie decât ãia care au fãcut-o.

El nu are serviciu, are job, merge

la training-uri, face team-building æi brainstorming zilnic. În general nu se dã în lãturi de a pupa în ... pe cine trebuie æi a sãpa pe restul pentru a urca æi el o treaptã. Are multe prietenii de interes æi se dã cu cel puåin 3-4 ani mai matur decât este. Poartã tot timpul costum, uneori fãrã sacou.

Transformarea în corporatist are loc foarte rapid, în maxim o sãptãmânã dupã ce ocupã o poziåie micã într-o companie multinaåionalã specializatã pe comercializarea echipamentelor de biroticã (agrafe æi pixuri).

Are Palm luat în rate æi inevitabil îl scoate când e vorba de ieæit la bere ca sã îæi verifice programul. Asculta Guåã dar în discuåiile cu colegii de muncã vorbeæte numai de Cafe del Mar æi Chillout Moods. Are cãråi de vizitã comandate cu plata în douã rate la salariu æi la oferã oricui æi oricând se iveæte ocazia. E mândru de costumul lui luat de prin cine ætie ce en-gros de produse contrafãcute. „Am un æef incompetent ajuns sus pe pile. Eu sunt mai capabil ca el dar la noi în firmã nu se promoveazã pe criterii de competenåã”. Se dã la toate femeile din firma la care lucreazã æi într-un final victorios (dupã câteva salarii cheltuite cã sã le scoatã în oraæ) se alege cu cea mai uratã æi cu o poråie de sex la 4-5 zile. De fiecare datã când vede o reclamã care îl depãæeæte are o singurã replicã: „cea mai super-tare reclamã pe care a vãzut-o vreodatã”. De fapt toate reclamele pe care le vede sunt catalogate ca „cele mai supertari”. De obicei se strofoacã fix ca în comediile americane de doi bani crezând cã e cool.

Utilizeazã extrem de multe englezisme pentru cã aæa e la modã: „maaaaan” æi „fachin shit” sunt doar o parte din ele. Când se întâlneæte cu prietenii discutã cu ei în englezã pânã când uitã cum se zice la „scaun” æi atunci trece la limba românã. De adãugat cã nu lipseæte de la fiecare cocktail unde se bea æi se mãnâncã moca, eventual participa æi la o tombolã, æi pe care - culmea - o æi câætigã!

Corporatistul de Bucureæti

1 8 49 1

6 1 9 7 42 7

8 7 3 4 66 7

7 4 5 3 23 9

8 6 3

34 û 35û

Integramã: Dumitru MOCANU

A R M E

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

Cerere de a aproba consumul de bere la

locul de muncã

Stimatã conducere, În mod cu totul

nejustificat, berea este interzisã la serviciu. Vã prezentãm câteva argumente pentru care noi, angajaåii, considerãm cã berea ar trebui sã fie permisã la locul de muncã:

1. Avem un motiv sã venim la muncã.

2. Reduce stresul. 3 . Î m b u n ã t ã å e æ t e

comunicarea între colegi. 4. Reduce plângerile cu

privire la salariile prea mici. 5. Mãreæte productivitatea

(oricine ætie cã se poate lucra mult mai bine cu puåin alcool la bord...).

6. Angajaåii le vor spune æefilor ceea ce gândesc, nu ceea ce vor aceætia sã audã.

7. Iarna se cheltuieæte mai puåin cu încãlzirea.

8. Angajaåii vor folosi pentru deplasare mijloacele de transport în comun, contribuind astfel la ocrotirea mediului.

9. Face ca angajaåii sã aibã o atitudine de satisfacåie asupra locului de muncã: chiar dacã ai un serviciu rãu, dupã o bere – douã vezi lucrurile în culori mai deschise.

10. Mâncarea de la cantinã are un gust mult mai bun.

11. Toåi angajaåii æi æefii aratã mai bine.

12. Negocierile de salarii sunt de-a dreptul avantajoase pentru dumneavoastrã.

vv v

Un avocat cãtre altul: - Unde zici cã începe nevinovãåia unui client æi unde se terminã ea. - Un om e nevinovat pânã atunci când demonstreazã cã mai are bani.

cu UMOR

SECURE!

ARMÃ

PUÆCÃ

SITUAÅIE

MUNIÅIE

ARMÃ

TIRAN

MIEZ DECOTOR!

LOVIT

ALO!

EPOCÃ

OMUL LUI

GADAFI

ALCOOL

ARME

MULTE

STÂLP

ARDE

OCHII

LAUDE

ÅIGÃRI

ROTEÆTE

GLONÅUL

POLIÅIÆTI

(od.)

ÎNVINSE

„CASE” LAPURTÃTOR

ÅEAVÃ DEUNIRE

NOTABENE

CAPITALAELENÃ

STARE

REA

FOARTE

UCIGAÆI

TOKYO

VECHI

ARMÃ

DANE!CUPRUARME

LA

CETE!

RÃSÃRIT

ARMÃ

NU E

ÎNGUST

PRINDE

ZGOMOTE

OCHI

DE

LANÅ

ÅICNITE FOLOS

ÎN AULÃ!

INTRATE ÎN

CEAÅÃ

A REVENI

LA

SOL

ZÂMBEÆTE!

36 û

1Supliment Frontiera - nr. 9/2006

LEGIS

Textul iniåial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 362 din 3 august 2000. Aceasta este forma actualizatã pânã la data de 7 martie 2005, cu modificãrile æi completãrile aduse de: LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002; LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003 æi LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004.

Titlul legii a fost modificat prin pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

CAP. 1

Dispoziåii generale

ART. 1

În prezenta lege termenii æi expresiile de mai jos au urmãtorul înåeles:

a) substanåe aflate sub control naåional - drogurile æi precursorii înscriæi în tabelele-anexã nr. I-IV care fac parte integrantã din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanåã de urgenåã a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanåe, prin radierea unei plante sau substanåe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sãnãtãåii æi familiei;

b) droguri - plantele æi substanåele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conåin asemenea plante æi substanåe, înscrise în tabelele nr. I-III;

c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I æi II;

d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;

e) precursori - substanåele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;

f) inhalanåi chimici toxici -

substanåele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sãnãtãåi æi familiei;

g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control naåional, fãrã prescripåie medicalã;

h) consumator - persoana care îæi administreazã sau permite sã i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiåire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte cãi prin care drogul poate ajunge în organism;

h^1) consumator dependent - consumatorul care, ca urmare a administrãrii drogului în mod repetat æi sub necesitate ori nevoie, prezintã consecinåe fizice æi psihice conform criteriilor medicale æi sociale;

h^2) program integrat de asistenåã a consumatorilor æi a consumatorilor dependenåi de droguri - totalitatea serviciilor de sãnãtate æi a serviciilor de asistenåã psihologicã æi socialã asigurate în mod integrat æi coordonat persoanelor consumatoare de droguri, prin unitãåile medicale, psihologice æi sociale, publice, private æi mixte;

h^3) circuit integrat de asistenåã a consumatorilor æi a consumatorilor dependenåi de droguri - totalitatea programelor integrate de asistenåã asigurate consumatorilor æi consumatorilor dependenåi în vederea ameliorãrii stãrii de sãnãtate în sensul bunãstãrii fizice, psihice æi sociale a individului.

i) program terapeutic - totalitatea serviciilor æi a mãsurilor medicale æi psihologice integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare æi adaptare continuã pentru fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului, a înlãturãrii dependenåei psihice æi/sau fizice æi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului;

j) livrarea supravegheatã - metoda folositã de instituåiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea æi sub

controlul procurorului, care constã în permiterea trecerii sau circulaåiei pe teritoriul åãrii de droguri ori precursori, suspecåi de a fi expediaåi ilegal, sau de substanåe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activitãåilor infracåionale æi al identificãrii persoanelor implicate în aceste activitãåi;

k) investigatori acoperiåi - poliåiætii special desemnaåi sã efectueze, cu autorizarea procurorului, activitãåi specifice, în vederea strângerii datelor privind existenåa infracåiunii æi identificarea fãptuitorilor, æi acte premergãtoare, sub o altã identitate decât cea realã, atribuitã pentru o perioadã determinatã;

l) program psihologic æi social - totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere æi psihoterapie individualã sau de grup æi a serviciilor æi mãsurilor sociale, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare æi adaptare continuã pentru fiecare consumator în vederea înlãturãrii dependenåei, reabilitãrii æi reinseråiei lui sociale;

m) circuit terapeutic - ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial æi continuu, având ca scop ameliorarea stãrii de sãnãtate;

n) evaluare - determinarea caracteristicilor psihologice æi sociale ale consumatorului de cãtre centrele de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog, în vederea includerii æi supravegherii consumatorului într-un program psihologic æi social de cãtre managerul de caz.

Litera h) a art. 1 a fost modificatã prin pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Literele h^1), h^2) æi h^3) ale art. 1 au fost introduse prin pct. 3 al art. I din

LEGEA nr. 143 din 26 iulie 2000 - (actualizatã) privind prevenirea æi

combaterea traficului æi consumului ilicit de droguri

2 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 3Supliment Frontiera - nr. 9/2006

LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Literele i) æi k) ale art. 1 au fost modificate prin pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Literele l), m) æi n) ale art. 1 au fost introduse prin pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

CAP. 2

Sancåionarea traficului æi a altor operaåiuni ilicite cu substanåe aflate

sub control naåional

ART. 2

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpãrarea, deåinerea ori alte operaåiuni privind circulaåia drogurilor de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani æi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani æi interzicerea unor drepturi.

ART. 3

(1) Introducerea sau scoaterea din åarã, precum æi importul ori exportul de droguri de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani æi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani æi interzicerea unor drepturi.

ART. 4 (NECONSTITUÅIONA-LITATE RESPINSÃ DEZ. 334/2005)

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpãrarea sau deåinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fãrã drept, se pedepseæte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendã.

(2) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.

Art. 4 a fost modificat prin pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 5

Punerea la dispoziåie, cu ætiinåa, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinåe sau a oricãrui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseæte cu închisoare de la 3 la 10 ani æi interzicerea unor drepturi.

Art. 5 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.

ART. 6

(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenåie, de cãtre medic, fãrã ca aceasta sã fie necesarã din punct de vedere medical, se pedepseæte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Cu aceeaæi pedeapsã se sancåioneazã æi eliberarea sau obåinerea, cu intenåie, de droguri de mare risc, pe baza unei reåete medicale prescrise în condiåiile prevãzute la alin. (1) sau a unei reåete medicale falsificate.

ART. 7

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiåiilor legale, se pedepseæte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Art. 7 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.

ART. 8

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanåi chimici toxici unui minor se pedepseæte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 8 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.

ART. 9

Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpãrarea sau deåinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizãrii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicitã de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani æi interzicerea unor drepturi.

ART. 10

Organizarea, conducerea sau finanåarea faptelor prevãzute la art. 2-9 se pedepseæte cu pedepsele prevãzute

de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.

ART. 11

(1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacã este urmat de executare, se pedepseæte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacã îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendã.

ART. 12

Dacã faptele prevãzute la art. 2, 6-8 æi 11 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani æi interzicerea unor drepturi.

Art. 12 a fost modificat de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 ianuarie 2003.

ART. 13

(1) Tentativa la infracåiunile prevãzute la art. 2-7, la art. 9 æi 10 se pedepseæte.

(2) Se considerã tentativã æi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum æi luarea de mãsuri în vederea comiterii infracåiunilor prevãzute la alin. (1).

ART. 14

(1) Cu privire la infracåiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângã situaåiile prevãzute în Codul penal, constituie circumstanåe agravante urmãtoarele situaåii:

a) persoana care a comis infracåiunea îndeplinea o funcåie ce implica exerciåiul autoritãåii publice, iar fapta a fost comisã în exercitarea acestei funcåii;

b) fapta a fost comisã de un cadru medical sau de o persoanã care are, potrivit legii, atribuåii în lupta împotriva drogurilor;

c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activitãåi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacã fapta a fost comisã într-o instituåie sau unitate medicalã, de învãåãmânt, miliarã, loc de detenåie, centre de asistenåã socialã, de reeducare sau instituåie medical-educativã, locuri în care elevii, studenåii æi tinerii desfãæoarã activitãåi educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;

d) folosirea minorilor în sãvâræirea faptelor prevãzute la art. 2-11;

2 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 3Supliment Frontiera - nr. 9/2006

e) drogurile au fost amestecate cu alte substanåe care le-au mãrit pericolul pentru viaåa æi integritatea persoanelor.

(2) În cazul circumstanåei agravante prevãzute la alin. (1) lit. c), referitoare la sãvâræirea faptelor într-o instituåie de învãåãmânt ori în locuri în care elevii, studenåii æi tinerii desfãæoarã activitãåi educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevãzut de lege se poate adãuga un spor care nu poate depãæi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii.

Alin. (2) al art. 14 a fost introdus de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002.

Litera c) a alin. (1) al art. 14 a fost modificatã prin pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 15

Nu se pedepseæte persoana care, mai înainte de a fi început urmãrirea penalã, denunåã autoritãåilor competente participarea sa la o asociaåie sau înåelegere în vederea comiterii uneia dintre infracåiunile prevãzute la art. 2-10, permiåând astfel identificarea æi tragerea la rãspundere penalã a celorlalåi participanåi.

ART. 16 (NECONSTITUÅIONA-LITATE RESPINSÃ DEZ. 201/2006) ( N E C O N S T I T U Å I O N A L I T A T E RESPINSÃ DEZ. 313/2005)

Persoana care a comis una dintre infracåiunile prevãzute la art. 2-10, iar în timpul urmãririi penale denunåã æi faciliteazã identificarea æi tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvâræit infracåiuni legate de droguri beneficiazã de reducerea la jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute de lege.

ART. 17 (REGULI ÆI NORME DE APLICARE DEZ. 18/2005)

(1) Drogurile æi alte bunuri care au fãcut obiectul infracåiunilor prevãzute la art. 2-10 se confiscã, iar dacã acestea nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(2) Se confiscã, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor æi a altor bunuri prevãzute la alin. (1).

(3) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate æi banii confiscaåi, conform alin. (1) æi (2), constituie venituri ale bugetului de stat æi se evidenåiazã în cont separat în bugetul de stat.

Alin. (3) al art. 17 a fost introdus prin pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 18

(1) Drogurile ridicate în vederea confiscãrii se distrug. Pãstrarea de contraprobe este obligatorie.

(2) Sunt exceptate de la distrugere:a) medicamentele utilizabile, care

au fost remise farmaciilor sau unitãåilor spitaliceæti, dupã avizul prealabil al Direcåiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sãnãtãåi æi Familiei;

b) plantele æi substanåele utilizabile în industria farmaceuticã sau în altã industrie, în funcåie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sã le utilizeze ori sã le exporte;

c) unele cantitãåi corespunzãtoare, care vor fi pãstrate în scop didactic æi de cercetare ætiinåificã sau au fost remise instituåiilor care deåin câini æi alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregãtirea æi menåinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispoziåiilor legale.

(3) Distrugerea drogurilor se efectueazã periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de cãtre o societate comercialã autorizatã, în prezenåa unei comisii formate din cãte un reprezentant al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, al Ministerului Mediului æi Gospodãririi Apelor, al Agenåiei Naåionale Antidrog, un specialist din cadrul formaåiunii centrale specializate în prevenirea æi combaterea traficului æi consumului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliåiei Române æi gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiaæi unitãåi.

(4) Cheltuielile ocazionate de distrugerea drogurilor se suportã de proprietar sau de persoana de la care au fost ridicate.

Alin. (3) al art. 18 a fost modificat prin pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Alin. (4) al art. 18 a fost introdus prin pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 19

În cazul în care un consumator este condamnat la pedeapsa închisorii pentru sãvâræirea unei alte infracåiuni decât cele prevãzute la art. 4, instanåa poate dispune includerea acestuia

într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar.

Art. 19 a fost modificat prin pct. 11 al art.1 din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

CAP. 3

Dispoziåii procedurale

ART. 19^1 *)

(1) În cazul sãvâræirii infracåiunilor prevãzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmãririi penale, evaluarea consumatorului de cãtre centrul de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri.

(2) Dupã primirea raportului de evaluare, întocmit de centrul de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog, în baza expertizei medico-legale în termen de 5 zile, procurorul dispune, cu acordul învinuitului sau inculpatului, includerea acestuia în programul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri.

(3) Dacã împotriva învinuitului sau inculpatului s-a luat mãsura arestãrii preventive, aceasta poate fi revocatã sau înlocuitã cu altã mãsurã preventivã.

(4) În toate cazurile, urmãrirea penalã este continuatã potrivit dispoziåiilor Codului de procedurã penalã.

Art. 19^1 a fost introdus prin pct. 12 al art.1 din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Potrivit art. II din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004, art. 19^1 intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a noului Cod penal æi anume, 29 iunie 2005.

ART. 19^2 *)

(1) Dacã, pânã în momentul pronunåãrii hotãrârii, inculpatul respectã protocolul programului integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri, instanåa de judecatã poate sã nu aplice nici o pedeapsã acestuia sau sã amâne aplicarea pedepsei.

(2) În cazul în care amânã aplicarea pedepsei, instanåa stabileæte în cuprinsul hotãrârii data la care urmeazã sã se pronunåe asupra pedepsei, interval de timp care nu poate fi mai mare de 2 ani, corelat cu durata programului integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri.

4 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 5Supliment Frontiera - nr. 9/2006

(3) Intervalul de timp dintre momentul pronunåãrii hotãrârii æi data stabilitã de instanåã, potrivit alin. (2), constituie perioada de probã pentru inculpat.

(4) Pentru învinuitul sau inculpatul care refuzã includerea într-un program integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri, se aplicã dispoziåiile Codului penal æi ale Codului de procedurã penalã.

(5) Dacã în perioada de probã inculpatul a respectat programul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri, instanåa poate sã nu aplice nici o pedeapsã.

(6) Dacã inculpatul nu respectã programul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri, instanåa poate sã amâne încã o datã aplicarea pedepsei, pentru acelaæi termen, æi reincluderea în circuitul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri sau sã aplice pedeapsa prevãzutã de lege.

Art. 19^2 a fost introdus prin pct. 12 al art.1 din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

Potrivit art. II din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004, art. 19^2 întrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a noului Cod penal æi anume, 29 iunie 2005.

ART. 20

Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiåie poate autoriza, la solicitarea instituåiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de livrãri supravegheate, cu sau fãrã substituirea totalã a drogurilor ori a precursorilor.

ART. 21

(1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiåi pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor æi obåinerea mijloacelor de probã, în situaåiile în care existã indicii temeinice cã a fost sãvâræitã sau cã se pregãteæte comiterea unei infracåiuni dintre cele prevãzute în prezenta lege.

(2) Autorizarea este datã în formã scrisã pentru o perioadã de cel mult 60 de zile æi poate fi prelungitã pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depãæi 30 de zile.

ART. 22

(1) Poliåiætii din formaåiunile de specialitate, care acåioneazã ca investigatori acoperiåi, precum æi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanåe chimice, esenåiale æi precursori, cu autorizarea prealabilã

a procurorului, în vederea descoperirii activitãåilor infracåionale æi a identificãrii persoanelor implicate în astfel de activitãåi.

(2) Actele încheiate de poliåiætii æi colaboratorii acestora, prevãzuåi la alin. (1), pot constitui mijloace de probã.

ART. 23

(1) Când sunt indicii temeinice cã o persoanã care pregãteæte comiterea unei infracåiuni dintre cele prevãzute în prezenta lege sau care a comis o asemenea infracåiune foloseæte sisteme de telecomunicaåii sau informatice, organul de urmãrire penalã poate, cu autorizarea procurorului, sã aibã acces pe o perioadã determinatã la aceste sisteme æi sã le supravegheze.

(2) Dispoziåiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor.

ART. 24

Percheziåia se poate efectua în locurile în care sunt indicii cã s-a comis ori cã se pregãteæte sãvâræirea uneia dintre infracåiunile prevãzute în prezenta lege, cu respectarea dispoziåiilor Codului de procedurã penalã.

ART. 25

(1) În cazul în care existã indicii temeinice cã o persoanã transportã droguri ascunse în corpul sãu, pe baza consimåãmântului scris, organul de urmãrire penalã dispune efectuarea unor examene medicale, în vederea depistãrii acestora. În caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va menåiona æi unitatea medicalã ce urmeazã sã efectueze aceste investigaåii medicale.

(2) Actele consemnând rezultatul investigaåiilor medicale, precum æi cele privind modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndatã procurorului sau, dupã caz, organului de urmãrire penalã care le-a solicitat.

Art. 26 a fost modificat prin pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

CAP. 4

Mãsuri împotriva consumului ilicit de droguri

ART. 27

(1) Consumul de droguri aflate sub control naåional, fãrã prescripåie medicalã, este interzis pe teritoriul

României.(2) Persoana care consumã ilicit

droguri aflate sub control naåional poate fi inclusã, cu acordul sãu, într-un program integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispoziåiilor prezentei legi.

(3) Stabilirea programului psihologic æi social individualizat se face de cãtre centrul de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog, pe baza evaluãrii psihologice æi sociale, æi în concordanåã cu rezultatele examinãrii medicale solicitate unei unitãåi medicale, conform criteriilor prevãzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(4) Stabilirea programului terapeutic individualizat se face conform protocoalelor de practicã, elaborate de Ministerul Sãnãtãåi, prin structurile sale specializate æi Colegiul Medicilor din România.

(5) Unitãåile medicale, în care se desfãæoarã programe terapeutice pentru consumatorii dependenåi, transmit centrelor de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog datele necesare în vederea menåinerii continuitãåii programului integrat de asistenåã a persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unui raport medical.

(6) Programul terapeutic æi programul psihologic æi social se desfãæoarã integrat, astfel încât consumatorul æi consumatorul dependent sã poatã beneficia de o asistenåã medicalã, psihologicã æi socialã concomitentã æi continuã, cu respectarea drepturilor omului æi a drepturilor pacientului, potrivit legii.

Art. 27 a fost modificat prin pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 28

(1) Programele psihologice æi sociale se elaboreazã de cãtre Agenåia Naåionalã Antidrog în colaborare, dupã caz, cu Ministerul Sãnãtãåi, Ministerul Muncii, Solidaritãåii Sociale æi Familiei æi Ministerul Justiåiei æi se pot derula în centre autorizate æi/sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

(2) Programele terapeutice se elaboreazã de cãtre Ministerul Sãnãtãåii æi se desfãæoarã în centre stabilite în acest scop, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluãrii consumatorului æi

4 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 5Supliment Frontiera - nr. 9/2006

de derularea programelor psihologice æi sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Agenåiei Naåionale Antidrog æi, în funcåie de posibilitãåile materiale, de cãtre persoana în cauzã, de familie sau de un organism privat, în condiåiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului administraåiei æi internelor, al ministrului sãnãtãåii æi al ministrului finanåelor publice.

(4) Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeutic individualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate sunt suportate de casele de asigurãri de sãnãtate din Fondul naåional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru afecåiunile ce decurg din consumul de droguri æi prin programele de sãnãtate ale Ministerului Sãnãtãåii æi programele de profilaxie ale Agenåiei Naåionale Antidrog.

(5) În funcåie de posibilitãåile materiale, persoana în cauzã, familia acesteia sau organisme private pot suporta paråial sau integral contravaloarea serviciilor de evaluare æi cheltuielile ocazionate de participarea la programe psihologice æi sociale, la tarifele æi în condiåiile stabilite prin decizie a preæedintelui Agenåiei Naåionale Antidrog, cu avizul ministerelor interesate.

(6) Sumele încasate de centrele de prevenire, evaluare æi consiliere antidrog reprezintã venituri extrabugetare ale Agenåiei Naåionale Antidrog, cu titlu permanent, æi se utilizeazã pentru finanåarea programelor de prevenire a traficului æi consumului ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfâræitul anului se reporteazã în anul urmãtor cu aceeaæi destinaåie.

(7) Ministrul justiåiei æi ministrul sãnãtãåi vor stabili, prin ordin comun, mãsurile medicale æi educative sau programele care vor fi aplicate consumatorilor de droguri în penitenciare.

Art. 28 a fost modificat prin pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 29

(1) Datele personale ale consumatorilor dependenåi de consumul de droguri, incluæi în programul integrat de asistenåã a consumatorilor æi a consumatorilor dependenåi de droguri, beneficiazã de confidenåialitate, conform normelor în vigoare.

(2) Evidenåa centralizatã a consumatorilor incluæi în circuitul terapeutic se åine de Observatorul Român de Droguri æi Toxicomanii din cadrul Agenåiei Naåionale Antidrog,

în Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri, pe baza datelor comunicate de Ministerul Sãnãtãåii æi de alte instituåii care coordoneazã programe terapeutice, psihologice æi sociale, precum æi de centrele stabilite, publice sau private.

(3) Ministerul Sãnãtãåi, prin direcåiile desemnate, are acces la datele din evidenåa prevãzutã la alin. (2).

(4) Persoanei cãreia i s-au aplicat mãsurile prevãzute la art. 27 æi 28 i se va elibera un certificat nominal sau o legitimaåie în format electronic codificatã, în care se vor menåiona: unitatea emitentã, datele de identificare a persoanei în cauzã, durata, obiectul æi rezultatul tratamentului, motivul terminãrii tratamentului, starea sãnãtãåii persoanei în cauzã la începutul æi terminarea tratamentului.

(5) Toate datele referitoare la persoanele supuse programului integrat de asistenåã a consumatorilor æi a consumatorilor dependenåi de droguri vor fi distruse dupã zece ani de la încetarea supravegherii medicale. În cazul persoanelor supuse de mai multe ori programelor integrate de asistenåã a consumatorilor æi a consumatorilor dependenåi de droguri, datele vor fi distruse dupã 10 ani de la încetarea ultimei perioade de supraveghere medicalã.

Art. 29 a fost modificat prin pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

ART. 30

Orice persoanã care are cunoætinåã despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitãåile medicale stabilite de Ministerul Sãnãtãåii æi Familiei, care va proceda conform legii.

CAP. 5

Dispoziåii finale

ART. 31

În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Ministerul Sãnãtãåii æi Familiei, cu avizul Ministerului de Interne, Ministerului Justiåiei æi al Ministerului Finanåelor Publice, va emite Regulamentul pentru aplicarea dispoziåiilor prezentei legi, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

ART. 32

Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã dispoziåiile art. 312

din Codul penal, în ceea ce priveæte produsele sau substanåele stupefiante, precum æi alte dispoziåii contrare.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în æedinåa din 9 mai 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituåia României.

TABELUL Nr. I

Acetorphine - derivat de tebainã = 3 - O - acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyl)-6,14-endoetheno-oripavine

Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl) - 4 -piperidyl]acetanilide

Acetylmethadol = 3 - acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane

Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane

Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide

BenzoylmorphineBeta-hydroxyfentanyl = N-

[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide

Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide

Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine

Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone

Codeine-N-oxideDesomorphine =

dihydrodeoxymorphineDET = N,N-diethyltryptamine2,5-dimethoxyamfetamine

(DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine

DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran

DMT = N,N-dimethyltryptamine2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine

(DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine

Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholîno-2,2-diphenylbutyrate

Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine

N-ethyl methylenedioxyamfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy)phenethylamine

Etorphîne = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavîne

Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole

Heroin = DiacethylmorphineN-hydroxy

methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy)phenethyl]hydroxylamine

6 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 7Supliment Frontiera - nr. 9/2006

Ketobemidone = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine

(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)

Methadone intermediar = 4-cyano-2-dimethylamino-4,4-diphenylbutane

Methcathinone = 2-(methylamino)-1-phenylpropan-1-one

3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenylethylamine

5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine

Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine

Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazoline

Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide

Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide

Morphine-N-oxideMPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-

piperidinol propionate (ester)Oxycodone = 14-

hydroxydihydrocodeinonePara-fluorofentanyl = 4’-

fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide

Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran

Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine

PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)

Psilocine = 3-(2 dimethylamînoethyl)-4-hydroxyindole

Psilocybine = 3-(2 dimethylamînoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate

Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine

STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane

Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine

Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl]piperidine

TetrahydrocannabinolThiofentanyl = N-[1-

[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide

3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine

PMMA = (paramethoxymethylamphetamine sau N-methyl-1-(4-methoxyphenil)-2-aminopropane)*)

4-MTA = P-methylthioamphetamine sau 4 methylthioamphetamine

2C-I = 2,5-dimethoxy-4-

iodophenethylamine2C-T-2 = 2,5-dimethoxy-4-

ethylthiophenethylamine2C-T-7 = 2,5-dimethoxy-4-(n)-

propylthiophenethylamineTMA-2 = 2,4,5-

trimethoxyamphetamine- sãrurile substanåelor din tabel,

atunci când existenåa unor astfel de sãruri este posibilã;

- produsele condiåionate - comprimate, drajeuri, soluåii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãåi, în compoziåia cãrora intrã substanåele înscrise în prezentul tabel.

*) Tabelul nr. I a fost completat prin punctele 14 æi 17 ale art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

TABELUL Nr. II

AcetyldihydrocodeineAcetylmethadol = 3-acetoxy-6-

dimethylamino-4,4-diphenylheptaneAlfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-

dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperidinyl]-N-phenylpropanamide

Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol

Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide

Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane

Anileridine = 1-para-aminophenethyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Benzylmorphine = 3-benzylmorphine

Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane

Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine

Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol

Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidazolinyl)piperidine

Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-

nitrobenzimidazoleCoca frunzeCocaine = methyl ester de

benzoylecgonineCodeine = 3-methylmorphineCodoxime = dihydrocodeinone-6-

carboxymethyloximeConcentrat de tulpini de macDexamfetamine = (+)-2-amino-1-

phenylpropaneDextromoramide = (+)-4-[2-

methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butyl]morpholine

Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyl]propionanilide

Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate

Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene

Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid

DihydrocodeineDihydromorphineDimenoxadol = 2-

dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate

Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol

Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene

Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate

Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone

Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol

EcgonineEthylmethyltiambutene = 3-

ethylmethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene

Ethylmorphine = 3-ethylmorphineEtonitazene = 1-diethylaminoethyl-

2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole

Etoxeridine = 1-[2-(2-hydroxyethoxy)ethyl]-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione

Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine

Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Hidrocodone = dihydrocodeinoneHydromorphinol = 14-

hydroxydihydromorphine

6 Supliment Frontiera - nr. 9/2006 7Supliment Frontiera - nr. 9/2006

Hydromorphone = dihydromorphinone

Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone

Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine

Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine

Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan

Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine

Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan

Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan

Mecloqualone = 3-(-chlorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazolinone

Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane

Metamfetamine racemate = (+/-)-N, alpha-dimethylphenethylamine

Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone

Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyl ester

Metazocine = 2’-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan

Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone

Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine

Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine

Metopon = 5-methyldihydromorphinone

Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid

Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Morphine æi saruriMyrophine =

myristylbenzylmorphineNicocodine = 6-nicitinylcodeineNicodicodine = 6-

nicotinyldihydrocodeineNicomorphine = 3,6-

dinicotinylmorphineNoracymethadol = (+/-)-alpha-3-

acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan

Norcodeine = N-demethylcodeineNorlevorphanol = (-)-3-

hidroxymorphinanNormethadone = 6-

dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone

Normorphine = demethylmorphineNorpipanone = 4,4-diphenyl-6-

piperidino-3-hexanoneN-oxymorhineOpium

Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone

Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone

Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine

Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid

Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone

Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide

Phenazocine = 2’-hydroxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan

Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine

Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine

Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan

Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Pholcodine = morpholinylethylmorphine

Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenylaminopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester

Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide

Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane

Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester

Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide

Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan

Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine

Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan

Secobarbital = 5-allyl-5-(1-methylbutyl)barbituric acid

Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide

Thebacone = acetyldihydrocodeinone

ThebaineTilidine = (+/-)-ethyl-trans-

2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate

Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-

methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol

2C-B = 4-bromo-2,5-dimethoxyphenethylamine

- sãrurile substanåelor din tabel, atunci când existenåa unor astfel de sãruri este posibilã;

- produsele condiåionate - comprimate, drajeuri, soluåii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãåi, în compoziåia cãrora intrã substanåele înscrise în prezentul tabel.*)

Tabelul nr. II a fost completat prin punctele 15 æi 17 ale art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

TABELUL Nr. III

Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid

Alprazolam = 8-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine

Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone

Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid

Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline

Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid

Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine

Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo [4,3-a][1,4]diazepine

Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano6,7,8,14-tetrahydrooripavine

Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid

Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid

Cannabis, rezina de cannabis æi ulei de cannabis

Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane

Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid

Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamate (ester)

Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide

Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione

Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4-

8 Supliment Frontiera - nr. 9/2006

benzodiazepin-2-oneClorazepate = 7-chloro-2,3-

dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid

Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one

Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one

Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Estazolam = 8-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine

Ethchlorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol

Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate

Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3-carboxylate

Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine

Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine

Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile

Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide

Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one

Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzodiazepine-4,7(6H)-dione

Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane

Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imidazo[1,2-a][1,4]benzodiazepin-1-one

Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-

chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol

Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine

Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine

Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate

Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine

Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid

Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione

Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a)(1,4)benzodiazepine

Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyl-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one

Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one

Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol

Pentobarbital = 5-ethyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid

Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one

Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine

Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid

Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine

Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol

Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanone

Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid

Temazepam = 7-chloro-1,3-

dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Tetrazepam = 7-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one

Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-a] [1,4]benzodiazepine

Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid

GHB = acide y-hydroxybutyricZOLPIDEM = N,N,6-trimethyl-

2-p-tolylimidazol [1,2=a] pyridin-3-acetamide

- sãrurile substanåelor din tabel, atunci când existenåa unor astfel de sãruri este posibilã;

- produsele condiåionate - comprimate, drajeuri, soluåii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãåii, în compoziåia cãrora intrã substanåele înscrise în prezentul tabel.*)

Tabelul nr. III a fost completat prin punctele 16 æi 17 ale art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.

TABELUL Nr. IV

N-acetylanthranilic acidEphedrineErgometrineErgotamineIsosafroleLysergic acid3,4-methylenedioxy-phenylpropan-

2-one1-phenyl-2-propanonePiperonalPseudoephedrineSafroleAcetic anhydrideAcetoneAnthranilic acidEthyl etherHydrochlorid acidPhenylacetic acidPiperidineMethylethyl ketonePotasium permanganateSulphuric acidToluene- sãrurile substanåelor din tabel,

atunci când existenåa unor astfel de sãruri este posibilã;

- produsele condiåionate - comprimate, drajeuri, soluåii, siropuri etc., stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãåii, în compoziåia cãrora intrã substanåele înscrise în prezentul tabel.

Tabelul nr. IV a fost completat prin punctul 17 al art. I din LEGEA nr. 522 din 24 noiembrie 2004 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 1.155 din 7 decembrie 2004.