Recomandări

Cu ocaz ia recon strucţ iei ş i a restau ră ri i socoti m că ar t re­bu i pă strate ce le trei metereze vech i a le cu rt i ne i i n iţ ia le , ca deta l i i a rh i tecton i ce documenta re . E lementele e levaţiei beci u l u i - al că ru i n ivel e cu cca 60 cm m a i jos in pa rtea de sud , actua lmente cea m a i ina ltă (secţ iunea s -a făcut in tre pri m u l p i lastru de sud ş i sti l pu l corespunză­tor) - se păstrează in forma lo r i n i ţ ia lă ş i vor putea fi refăcute Întocma i , d a r e levaţ ia etaj u l u i va t rebu i să fie com pletată cu e lemente im prum utate a rh i tectur i i brincoveneşti . D i n o r i ­g i n a l n u se pă strează decit d i me n s i u n i l e citorva ferestre de l a etaj . i n Încă perea a , precum ş i b ri u l de sub corn i şă Î n formă de tor. i ncă perea k oferă o s i l uetă a rh itecton ică sugest ivă ş i ar putea fi păstrată , dar t rebu ie ma rcată ca u n adaos a l secol u l u i a l XVI I I - lea . Terasa trebu ie păstrată , f i i ndcă garantează sta b i l i tatea cu rt i ne i de vest.

Scara ca re d uce la etaj u l ca selor eg umeneşt i , socot im că va t rebu i refăcută aşa d u pă cum apare in descoperi rea d i n 1 847, ad ică de lem n , pusă pe pavaju l i n d i cat in p l a n u l parteru l u i , d i n d acces la cerdac. Des i g u r, cerdacu l v a fi conso l i dat şi actua le le p ic ioa re de z id , opere le une i con ­so l i dă ri g roso l a ne an ter ioare, cu o z idă rie ca re a şemizat c l ăd i rea i n i ţia l ă , vor trebu i În lăturate.

Constată r i le ş i recomandăr i l e de mai sus ra m i n Însă s upuse i nformaţ i i lo r s up l imenta re pe ca re le va da i nevi · ta bi l l a ivea lă o pera de degaja re com pletă a ru i nei in vederea reconstru i ri i . Cerceta rea noastră nu ş i -a putut per­m i te o asemenea dezve l i re tota lă , in ti i f i i ndcă n u a m d i spus de fondu r i pentru a su porta o a semenea d is loca re de pă mint ş i mo loz, iar a po i pentru că am socotit i n a d m i s i b i l de a dezve l i bolţ i le l a z idu r i l e ru i ne i şi de a le lăsa pradă i ntem· peri i l o r pină la Î ncepe rea resta u ră ri l o r. Propunem deci co la­bora rea u n u i a rheolog in peri oada cind se va rea l iza dez­ve l i rea tota l ă .

Sem n a l ă m , i n inche iere, ce le citeva p iese profi late, intre a l te le un fragment d i n lespedea doamne i Stanca, lespede incastrată acum in pavaju l d i n nava b i se ric i i , la n iver un iform, in t i m p ce frag mentu l descoperit a rată că lespe­dea fu sese i n i ţ ia l r id i cată deasu p ra pavaj u l u i , avind mar­g i nea vert ica lă orna mentată , ş i a po i u n frumos fragment de cadru de ferea stră cu g ri l aj de p iatră i n forme f lora le, două baze de cruci d i n p iatră cu ca racter ist ice imp let i tur i , descoperi te toate in secţ i u n i ş i depozitate i n nava bo l n iţe i . pe latura de nord . Tot acolo se af lă ş i majori tatea frag­mente lor cera m ice. N u ma i citeva piese de cera m ică ma i i n teresante au fost ad use la M uzeu l d in Cl uj pentru a fi resta u rate şi s tud iate.

R E S T A U R A REA C A S EL OR E G U M E N E Ş T I Ş I A T U R N U L U I D E P O A R T Ă DE LA MĂNĂSTIREA BRÎNCOVENI

DISCUTAREA U N U I PROIECT RĂMAS ÎN FAZA DE STUDI U , ÎN VEDEREA VI ITOAREI RESTAURĂRI

E U G E N IA G RECEAN U --------

i n cadru l mănăst i r i i d i n satu l B ri ncoven i (j udeţul O l t) se pă strează in sta d i u de ru ină un com plex a rh i tecton ic a lcă ­tu i t d i n t r- u n tu rn de poa rtă , u n z id de a pă ra re şi o locu i nţă pentru eg umen i , z id i te de Matei Basa ra b ş i refăcute par­ţ ia l de Constan t i n B rincovean u . i n 1 957, resta ura rea ru i ne lor a const i tu i t ob iectul u n u i p ro iect l ca re nu a ajuns să se concreti zeze in faze de execuţ ie . Prezenta rea acestu i stu­d iu a pa re ut i l ă , atit sub aspectu l rezu ltate lor cercetă r i i pr iv i nd t i po log ia şi eta pele de construcţ ie , cit ş i pentru a n a ­l i za rea - in l u m i na experi mente lo r rea l i zate u lter ior - a concepţie i de restau ra re ca re se despr i nde d i n propuner i l e p ro iect u l u i . D i scutarea cr i t ică ş i reactua l i za rea propuner i ­l o r vor pregăti tere n u l pentru vi i toarea resta u ra re, ca re este de dor i t să inceapă cit ma i cu rind .

:1: :1:

"Mai jos de sat se vede o pădure mare, unde era o mănăstire vechie şi ruinată, pe care acum voievodul a pus să o rezidească şi să o Întărească ca pe un castel, cu zi­duri de jur Împrejur, cu turn mare deasupra porţii "�. Astfe l descr ia in 1 640 ep i scop u l Baks ic lăcaşu l mănăst i r i i refăcut de Mate i Basarab in satu l său de başti nă , Brincove n i . i n b i serica mă năst i r i i a u fost i ng ropate rudele ce le ma i ap ro ­p ia te a le l u i Con sta nt i n B rincovea n u (bun icu l să u , Preda vorn icu l ; pă ri nţ i i , Papa ş i Sta nca Ca ntacuz i n o ; frate le său , Ba rbu) , fap t datori tă că ru ia domn i toru l a refăcut ş i a inzes­t rat străvech i u l lăcaş , .,făcînd-o şi Înfrumuseţănd-o deplin mănăstire, spre pomana a tot bătrăn neamului ş i spre buna pomenire a bunelor sale fapte"3.

1 Proi ect ICSOR n r. 1 23 1 /1 957, faza Sarc ină de p roiectare, şef de atel ier arh . Radu Udroiu , şef de proiect a rh . Eugenia G recea n u .

2 " Un poco pili abbasso delia villa v i e un gran bosco, dove fu un monasterio antico rovinato, et adesso questo principe /'ha fatto fabbricare et fortificare come un castello, tutto con le muraglie in torno, ei con una torre grossa sopra la porta . . . " ci. Fr. Petri Bogdani BakSic, episcopi Gallipoliensis et coadiuioris Sophiensis de s tatu ecclesiae suae relatio accuratissima cum notis cuiusdam in margine adpositi. La visita delia Bulgaria al 1 640. Visita delia Valachia, În " M o n u me nta s pecta nt ia hi storiam s lavorum mer id ion a l i, u m " , voI . XVI I I , Zag rebiae, 1 887 (" Acta b u l g a ri a e ecc les iast ica a b 1 565 u s q u e a d a. 1 799 ") , p. 98.

3 Textu l p isa n i ei ef. N. Io rga , Studii ş i documente, XV, p. 72-73.

6

Moa rtea l u i Constan t i n Brincovean u a reprezentat ince­putu l unor v i t reg i i ca re s -au a bătut a proa pe fă ră intreru ­pere asu pra acestei ctito r i i dom neşt i . i ncart i ru i rea trupelor a ustriece intre 1 721 - 1 727 ; p ierderea moş i i l o r, i n u rma a n u meroase p rocese ; cutre m u ru l d i n 1 837, cind s -au dărimat tur le le b i seri c i i mari ş i c lopotn iţa, ava r i i nd u - se grav casele eg umeneşt i , bo l n i ţa ş i c h i l i i le ; i n sfi rş it , atr i b u i rea unor fo lo­s i nţe i m propri i , d u pă desfi i n ţa rea v ieţ i i mă năst i reşti in 1 873 ; toţi aceşti factori a u contri bu i t l a pă răg i n i rea ş i tra n sfor­marea com plexu l u i de a rh i tectu ră monast ică. D i verse l e reparaţ i i ş i a menajăr i fă cute d u pă cutremuru l d i n 1 837, sa u du pă 1 885, cind in mănăst i re s -a i n sta lat u n az i l d e bătri n i ş i i n fi rm i , a u avut c u p recă dere u n ca racter str ict u t i l i ta r, une le d i ntre e le reprezentind adevă rate denatură ri . Etaj u l case lor eg umeneşti a fost a proa pe i n intreg i m e dărimat i n 1 8 47.

Atit resta ura rea pa rţ ia l ă , efectuată de către Com i s i a monu mente lor i stor ice , cit ş i repa raţ i i l e ş i resta ură ri l e exe­cutate in i n terva l u l 1 957- 1 959, au avut ca ob iect ce le două b i ser ic i ş i c h i l i i le mănăst i r i i . Resta urarea tu rn u l u i de poa rtă şi a caselor egumeneşti nu a ma i avut l oc, deş i e le con ­st i tu ie - im preună c u bo l n i ţa - ele mentele cele m a i va lo ­roase a le ansambl u l u i . Stud i u l de resta u ra re in tocm i t În 1 957 a consemnat pr in releveu sta d i u l d in ace l a n a l ru i ­ne lor, faţă de care deg radă ri le s -au accentuat in tre t i m p, cea ma i g ravă d i n tre e le f i i nd in lătura rea scheletu l u i d e lemn a l c lopotn iţe i , c u u rmarea expuner i i d i recte a bolţ i l o r tu rn u l u i la acţi unea p lo i i ş i a ză pez i i .

Situaţia d i n 1 957

Pa rtea cea ma i veche a case lo r eg umeneşti o reprezi ntă construcţ ia s i tuată in co l ţu l de nord-vest al i nc i n te i (f ig . 1 ) ş i ca re a fost rea l i zată pe u n p lan a prox i mat iv patrat, cu două n ive le : p ivn i ţă ina ltă ş i etaj . P ivn i ţa este compusă d i n trei travee bol t i te semici l i nd ric , despă rţ i te pri n a rcade c e s e reazemă p e p i l e d reptun g h i u l a re, ce le d i n sp re vest avind secţ i une com pusă . i n d reptu l p i le lor, bo lţ i l e s int in tă r ite pri n d u blou r i . I n tra rea se face pr in t r- u n g i r l i c i bolt i t 'I n leagă n ş i prevăzut sp re est cu o a rcadă, a că rei a rh i vo l tă este s u b l i n ia tă pr intr- u n p rof i l in forma d i nţ i l o r de fe­ră strău .

http://patrimoniu.gov.ro

Spre no rd , p ivn iţa este dub lată de z i du l de a pă ra re prevăzut cu metereze, care se leagă cu tu rn u l -c lopotn i ţă .

Cum a răta etaj u l pe vremea lu i M ate i Basarab , nu se ma i poate cunoaşte, deoa rece Consta nt i n BrÎncoveanu a Îng lobat vech i l e p ivn iţe, z i d u l de a pă ra re şi - eventua l -parteru l t u rn u l u i de poa rtă , Î n tr-o s i ng u ră clă d i re , a l i p i nd u n corp nou la z i du l de a pă ra re ş i refăcînd i nteg ra l n ive­lele super ioa re ale comp lexu l u i astfel Închegat .

Cercetă r i le a rheolog i ce efectuate În 1 957 sub condu ­cerea prof. V i rg i l Vătăş i anu (vezi p a g . 3), Împreună cu re le­varea amăn u nţ i tă a aceste i zone, au l ă m u ri t fazele de con­strucţie a case lor eg umeneşt i , de l i m i t Înd a po rtu l mas iv a l i ntervenţ ie i brÎncoveneşt i , atît l a case, cît ş i la tu rn u l d e poa rtă , atr ibu i te anter ior În Întreg i me l u i Mate i Basara b.4

A fost de asemenea precizat p lanu l etaj u l u i (fig . 4), rec­tificÎndu-se e ror i le ca re a pa r În sch iţa p ubl ica tă de Vi rg i l D răgh icea n u (fig . 5) În " B .eM . ! . " .

La data execută r i i rel eveelor la casele eg u meneşt i , p iv­n iţa se păstra a proa pe În Întreg i me , cu excepţia t raveelor de sud unde a pă rea u pră buş i ri a l e bolţ i l o r (fig . 3) . Corpu l a l i pi t z id u l u i de a pă ra re era descoperit ş i n u ma i avea p lan ­şee, bolta Încă peri i b de la pa rter fi i n d de asemenea par­ţ ia l pră buş i tă . La etaj se păstra u , În pa rte , z i du ri l e peri me­tra le ş i an u me, o porţ i une a z id u l u i de est , Împreună cu z idur i le de nord ş i vest În Înt reg i me (fig . 4 , 6, 7 , 8 ş i 1 0) . N u se ma i pă stra n ic i o urmă a pr i dvoru l u i de deasupra gÎr l ic i u l u i , i a r Îm brăcă m i n tea de z idă r ie adă ugată u l te r ior În ju ru l g Î rl i c i u l u i , era a proa pe În Întreg i m e Î n lă tu rată, cu excepţia fragmentu l u i de a rcadă a l i pită pe la tu ra de sud . Latr i na d in colţu l de nord-vest e ra pe j umătate pră buş i tă (f ig . 1 8).

in 1 957, tu rn u l porţ i i mai pă stra ca mera c lopote lor, rea ­l i zată d i n lemn În 1 899, Însă tab la Învel itor i i d i spă ruse, ră mînînd doa r asterea la . D i n această ca uză , sche letu l de susţ inere era putrez i t ş i p loa i a pătrundea În voie . Coper­t i na de tablă care proteja pa rtea super ioa ră a z idăr ie i pe p lan octogona l (Înt re ma rg i nea exterioa ră şi tu rn u l de lemn), precum şi copert i ne le suprafeţe lo r t ri u n g h i u l a re rezu l tate d i n t recerea de la baza patrată la octogon , era u parţ ia l d i struse, antrenînd deg rada rea pa ra mentu l u i (fig . 1 1 , 1 6 ş i 1 8) . Tencu ie l i l e exterioa re a l e tu rn u l u i erau În majo ri ­tate deter iorate, icoana de h ra m a mănăst i r i i - Adorm i rea Ma ic i i Dom n u l u i - p ictată pe faţada de nord, f i i n d ab ia v i z i b i l ă . F i su ri accentuate a pă reau la pr i m u l t ronson a l scă r i i În sp i ra l ă , a că ru i boltă a fost proba b i l Î n lă tu rată o dată cu adăugarea, d upă 1 9 1 1 , a u n u i etaj , peste Încă ­peri l e de pe latura de nord a i nc in te i ( Ia est de turn) .

Propunerile de restaurare Casele egumeneşti

Pentru pa rter, au fost prevăzute următoare le l ucrăr i : Restau ra rea porţ i u n i l o r de z idă r ie deg radate ; co m ple­

ta rea bolţ i l o r p ivn iţe i ş i a z i d u l u i de sud . - Degajarea g Î r i i c i u l u i de că ptuşe l i l e de z idă r ie adă u ­

gate u l ter ior. - Pentru camerele o ş i b, s i tuate Înt re turn u l porţ i i ş i

p ivn iţă, s - a precon i za t menţ i nerea l or, fă ră com pleta rea bo l ţ i i semic i l i ndr ice sau a z id u l u i despă rţ itor , pentru o ră ­mîne v i z ib i l e eta pe le succes i ve de const rucţi e : z i du l de a pă ra re cu go l u r i de tragere, l i psa de ţesere a z i d u l u i des­părţ itor , su pra pune rea bolţ i i În leagăn peste metereze, c iop l i rea patu l u i de Încastra re a bolţ i i etc. Deasupra ca me­re i o s -a propus execuţia u n u i p lanşeu d in beton a rmat, a l e că ru i g ri nz i t rebu iau să respecte d i mens i u n i le ş i a m p la ­samentu l g ri n z i lo r de l emn . P lanşeu l se cont i n uă deasu pra co mere i b cu o p lacă d i n beton , d u b l u a rmată, Încastra tă În z idu r i l e per imetra le . Reconstru i rea p la n şeu l u i d i n beton a rmat a fost a leasă cu scopu l rea l iză r i i u ne i bune legă ­t u r i a z i du ri lor peri metra le ş i pentru a se evita spargeri l e n ecesa re Încast ră ri i g r inz i lo r de lemn .

Pentru as ig u ra rea une i rez i stenţe spor ite , sca ra de acces la eta ju l caselo r eg u meneşti a fost stud iată in z idă r ie , cu d i mensi u n i i n d icate de pavaju l vech i degajat , deşi atît referatu l cercetă ri i a rh eo log ice cît şi menţ i u n i le documen-

4 V . Drăg hicea nu , Curţile domneşti brincoveneşti. IV. Curţi şi con ace fărimate, in " Be M I " , a n u l IV, 1 91 1 , p. 74. Preoizarea etapelor de con­strucţie, in L1rma cercetării d in 1 957, a fost pub l i cată de G ri gore Ionescu, Is toria arhitecturii in România, I I , Bucureşti, 1 965, p . 1 1 9 ş i noto 73.

ta re5 precizau execuţ ia scă r i i În l emn . S-a p revăzut . de ase­menea , refacerea cu t repte de că ră m i dă a scă r i i de acces la terasa de pe latura de vest a i nc i nte i , degaj Îndu -se astfe l traforu l traveei de vest a pivn i ţe i , descoperit În t i m pu l să pătu r i l o r a rheo log ice.

Restaurarea etajului caselor egumeneşti

Porn i n d de la pri nc i pi u l conservă r i i eta pelor de tra ns­formăr i d in epoca lu i Consta nt i n BrÎ ncovea nu , precu m ş i o lat r ine i d in veacu l 0 1 XVI I I - lea , propuner i le de reconsti ­tu i re o etaj u l u i , În baza pla n u l u i precizat de cerceta re, se impart În două categor i i d i st i ncte :

- Reconstituiri in baza unor date certe : refacerea bo l ­ţ i l o r la Încă per i le de p e la tu ra de vest, cu ca lote p e tro m pe pentru Încă per i l e j ş i h ş i cu boltă În leagăn În camera i ; l a tu rn u l latr ine i d i n colţu l d e nord-vest. refacerea pa ndan­t iv i lor pr i n co re se t rece de la p la n u l patrat la ce l ci rcu la r ş i refacerea calote i ; execuţ ia u n u i p la nşeu d rept, d i n beton a rmat, peste Încă peri le o şi b ; execuţ ia u n u i tavan d rept deasu pra Încă pe ri i rezu ltată din vechea t i ndă e, cu acces d i n fo i şor ş i incă perea d, corespunzind i n i ţ ia l spaţi u l u i l i ber d i ntre casă ş i z idu l de a pă ra re. In această u lt imă zonă , evi ­denţ ierea ce lor două eta pe de construcţ ie , d i rect percep­t i b i le pri n ret ragerea z idărie i cu as i ze orizonta le , În ra po rt cu z i du l de a pă ra re (fi g . 8), a fost urmă rită pri n ma rcarea În pa rdosea lă o z id u l u i d i n tre Încă peri le e şi d, propus a fi refăcut cu două a rcade mo ri , core permit l u m i n a rea d i rectă a co mere i e.

Reconstituiri prin analogie

Refacerea d i n z idă r ie o fo işoru l u i peste g Î r l i c i , pre­l ucrînd e lemente de la fo işoru l mă năst i r i i Polovrag i .

- Reconstit u i rea Încă peri i f , cu d i mens i un i 9,50 X 8,00 m , pri n ana log ie cu locu i n ţa dom nească de la mănăst i rea H u rez, adoptÎndu - se so luţ ia co mparti mentă r i i În patru t ravee, acope ri te cu ca lote pe panda nt iv i ş i de l i m i tate pr i n a rce d u b lour i ce se Întî l nesc pe o coloană centra lă .

Pentru ferestre le de pe latu ri le de es t ş i de sud a le etaj u l u i caselor eg u meneşt i , s -a adoptat t i pu l conservat la Încă pe rea a. Latu r i l e exterioa re , de nord ş i vest, au con ­servat toate go l u r i l e ex istente, c u excepţia desch ider i i une i o doua ferestre, necesa ră Încă peri i e-d ş i a t ransformă ri i În ferea stră a u ş i i de la coridoru l g, ca re cond uce la l a ­tr i na m.

N ive le le ş i p rof i l e le corn i şe lor au fost stab i l i te În baza frag mente lo r conservate. Pe faţada de nord s-a prevăzut p re l ung i rea corn işe i de la cota + 1 0,70 deasu pra z i d u l u i d i n seco l u l a l XVI I I - lea , conservat sub acest n ive l , pînă l a intÎ l n i rea cu tu rnu l latri ne i (fig . 1 9) .

S-a precon i zat tencu i rea faţadelor spre i nc in tă ş i păs­tra rea z idă r ie i a pa rente la faţade le exterioa re .

S -a propus executa rea Înve l i tor i l o r d i n o lane, adop­tÎn d u - se pentru co rpu l centra l pa nte redu se În raport cu acoperi ş u l corpu l u i de legătură cu tu rn u l po rţi i , a le că ru i pante respectă u rma v i z ib i lă pe faţada de vest a tu rn u l u i (f ig . 1 8). A legerea materi a l u l u i ş i red ucerea pante lor ou fost determ i nate de dori nţa de a se menţ i ne ca racteru l dom i nant a l tu rn u l u i porţ i i , În perspectiva d i nspre vest a mănăst i ri i .

Turnul d e poa rtă

Resta u ra rea tu rn u l u i , pină la n i ve l u l z i dă rie i conser­vate, nu a r id icat prob leme deosebite : conso l i da rea scă r i ­l o r În sp i ra l ă , cu refacerea bo l ţ i i la pri m u l t ronson ; resta u ­ra rea a rcatu r i l o r, o brÎ ie lor ş i a ancadramente lor ; desfi i n ­ţa rea etaj u l u i adă ugat d u pă 19 1 1 , la est d e turn , În scopu l degajă ri i vol u m u l u i o rig i na l 0 1 pr ismei octogona le ; reface­rea copert i ne lor, l ucră ri de tÎm p lă r ie etc. S-a precon i zat conso l i da rea frag mente lo r de tencu ie l i or ig i na re ş i rost u i ­rea su prafeţelor pe ca re tencu ia la n u se ma i păstra .

Reconsti t u i rea camere i c lopotelo r a fost d i scuta tă În n u ­meroase va r iante, osc i l înd Între extremele su pra puner i i une i structur i moderne d in beton a rmat ş i a refaceri i t u rn u l u i d i n l emn , În forma d i n 1 899. D i ntre aceste va r iante, p roiec­tu l a f i na l i zat so luţ ia refacer i i d in z idă r ie a pa rentă, Î n forme t rad iţ iona le , p re lu Îndu-se pr i n a n a log ie decoru l u l t im u l u i

5 V. Dră g h i.cea,nu , op, cit., p , 74.

http://patrimoniu.gov.ro

B .---. I I

.J.-A

-=�========:::J�::�======�==-,'---lî,-��-rr'��,\' \ \ r- 1 I " I i m 1 1 1 1 I I '_ 1_1-" I I I 1

Fig. 3. Casele egumeneşti şi turnul de poartă. Plan parter. releveu.

n ivel de la c lopotniţa mă nă sti r i i B rebu , unde se regăseşte s upra pu nerea une i pr i sme octogona le peste o bază cub ică .

Critica proiectului de resta urare

I nterva l u l de 1 4 a n i , care a t recut de la intoc m i rea pro iect u l u i , ne perm ite să facem u rmătoa re l e a precier i :

D i,n pu'noat d e vedene a l stud i'ul11u'i , nefenaltJul de cell1oeta'ne arheolog i'oă oonls�itJuie lu n model de opinedzOlne 'a ,temahci i , demon.��ind .conlcom irtent ,noe'oes itJaltela imb ilnălr i i ,oulnoştÎlnţe lor de pu ră strat ig raf ie cu stud i i le de i stor ia a rte i ş i cu o adin­c i tă cu noaştere a structu r i lor .

- Î ntocm i rea re leve u l u i de către a utoru l proiectu l u i ne a pa re de a semenea o condiţ ie pri mord ia lă pentru inţe le ­gerea ob iectu l u i ş i cupr inderea prob lemelor pe care le r id i că restau ra rea, consti tu i nd o formă de stud i u ca re nu poate f i supleată pri n observa rea - or icit de atentă -a u n u i releveu pre l uat de l a a l t a utor.

În funcţ ie de aceste prem ize, cons ideră m că propuner i le de restau ra re pe baze certe a le com plexu l u i de la B rinco­ven i nu reclamă a lte cercetă ri decit consemnarea surp l u ­s u l u i de degradări i nterve n it in t i m p u l ce s -a scurs , cu ex­cepţia prob lemei tencu ie l i lor . Astăz i , ne a pa re com plet i log i că propunerea de tencu i re a faţadelor i n te rioare ş i de păstra re a z idărie i a parente la faţade le exterioa re, n u m a i d i n dori nţa de conservare a p itorescu l u i z i du ri lo r pat i nate. De asemenea, propunerea de con serva re a tencu ie l i l o r vech i la turn u l de poa rtă ş i de rostu i re a zone lor unde ten ­cu ia la a căzut, reprez intă - s u b fa l sa a pa renţă de respec­ta re a a utentic i tăţ i i - o denatura re a concepţiei o ri g i na re, d eoa rece atenţ ia , ca re se concentra i n iţ ia l asu pra g raf ic i i a rcatu r i lor ş i a raportu l u i de p l i n ur i ş i go lu r i , a r f i d i s ­persată p r i n frag menta rea su prafeţe lo r ş i a modenaturi i Într-o sumă de elemente componente intimplătoare (pet i ­ce le de tencu ia lă sau cără m iz i le) . I n afa ră de neces itatea respectă ri i imag i n i i monumentu l u i , aşa cum l - au văzut c rea ­tori i l u i , c redem că trebu ie a co rdată ş i atenţia cuven ită a s pectu l u i atit de insemnat a l protejă ri i z i dă rie i pr i n ten­cu ia lă , cons ide rent p ractic , a desea neg l ija t in favoa rea une i v iz i u n i estetice, care nu a re justif ica rea respectă r i i adevă ­ru l u i i storic.

8

1 1 o l i n 1 l' I ! - - - - - 1 1 1 1 1 1 I B I .- - - - - j I I I 1 I I I I 1 1 I 1 1 1 ! _ _ _ _ _ _ --' , I 1 t ' I L::::: - - - - -- -- -- , \ 1 : I ! __ ---� , l _ _ _ _ _ _ __ ·

Î n pr iv i nţa recon sti tu i r i l o r pr i n a na log ie , ne apare ero­nată propunerea de refacere in z idă r ie a fo işoru l u i ş i a scă ri i aferente , fă ră a se ţ i ne sea ma de cert itud i nea execu­tări i i n iţ i a le in l emn a a m be lor e lemente. Ch ia r in i poteza că descrierea d i n 1 847, c itată de V i rg i l D răgh icean u6, se referea la fo i şoru l mări t pr i n imbrăca rea cu z idărie a g i r l i c i u l u i ori g i n a r, descoperi rea pri n cerceta re a rheo log ică a p latfor­me i scă ri i fă ră u rme de fundaţi i şi l i psa unor urme de ţesere a z i du ri l o r fo i şo ru l u i pe para mentu l etaj u l u i (f i g . 1 0 ş i 1 4) conlstitu i ,e d ov,ezi dJ'alre IOISlUlpra ,ex1e,ouţile·i d im Ilem,n la 's,oă ri i ş i a foi şoru l u i , in etapa brincovenea scă , P ropunerea proiec­tu l u i poate f i def in ită , in consecinţă, d rept ec iectică ş i -i m pl ic i t - neşt i i nţ if ică.

O a ltă e roare o const itu ie forma ş i mate ri a l u l inve l i ­tor i i caselor eg u meneşt i . Adoptarea o la nelor , in v iz i u nea sub iectivă a ca racteru l u i or ienta l pe ca re a r fi trebu i t să - I a i bă a rh itectu ra c ivi lă a seco le lor XVI I ş i XVI I I , precum ş i d in dor i nţa de a rmon iza re cu invel itor i l e de o l ane execu­tate la b i serica mare in 1 9 1 3, in cadru l resta u ră r i i C M . I . , a trecut de l i berat peste fa ptu l că intreg u l com plex a l case­lor eg umeneşti - inc l us i v turn u l latr inei - a fost acoper it cu ş i nd r i l ă , aşa cum se vede i n fotog rafi i l e C M . I . , executate in 1 9 1 1 . Red ucerea pante i la invel itoa rea corpu l u i p ri nc ipa l , faţă de t raseu l conservat pe t u rn u l -c lopotn iţă - traseu respectat n u m a i l a co rpu l de legătură - , nu poate f i j ust i­ficată pr in dori nţa de menajare a perspectivei turn u l u i de poartă . Or icit de i nteresantă ar f i vede rea d i n sp re vest a a n sa m bl u l u i ru i nat, a pa re l i ps ită de sens i ntroduce rea forţată in resta u ra re a u n u i ra port de vo l u me corespun ­zător sta d i u l u i de ru i n ă . La fe l cu p ropuner i le de res­ta u ra re a paramentu l u i , rezo lva rea acoperi ş u l u i demon­strează g reşel i l e pe ca re l e poate com ite restau ratoru l , a tunc i c ind se depărtează de datele şt i i nţ i f ice oferite de cerceta re, l ui ndu - ş i l i bertatea de a remodela su bsta nţa orig i n a ră i n sp i ri tu l unor mode pr in defi n iţ ie trecătoare.

6 Ibidem : " . . ,case mari egumeneşti ş i pentru musafiri, clădite pe o pivniţă mare, În care urCÎnd pe o scară cu treizeci de trepte de stejar, mergi Într ·un foişor cu stilpi de lemn, cu tavan de sCÎnduri, de lemn de brad, . . "

http://patrimoniu.gov.ro

o 1 0

B i-�

,r - -���--t-I ---r��=��J , I!hl;-=..::=-=�- _ _ _ _ _ _ L _ _ _ _ .

A �- - - -

I I , I 1 : : 1 I 1 , I

(

1 I , , I 1 I

I I I I 1 I I I , I I I j----- ._-_.

1 I I 1 , 1 I ,

, , , , , I I : J : I 1 1 _ _ _ _ _ _ -- --

- - - - - - - - -- -- - - _ _ J , ' 1 1 j---- - ----

- - - - --- - ----- --,

r--I"'I c f �.rI I

I I l '

, I , : , 1 , I , , , , , I

, , I , 1 , 1 , 1 [;3-:::::::::::-:: -- -�----1 - -, - - - - j

1 , .- - - _.J '---------- - - - - - c I I I l d . I ..... \ I

i-----j I , I I I I

1 " I " " \ " \, ' m I , , , , . - ,- ,- , , I I O " IZ " B ! 1 .. - - - - · 1 I , , 1 , I 1 i'--- ---j : , , " _ _ -- -. I " ' I .- - --. . -- _ - --1 , t , I .---- --- - - I I I I

I !-- - --. I 1 _ _ _ _ _ _ -1

o 5M

Fig. 4. Casele egumeneşti ş i turnul de poartă. Plan etaj, releveu.

Fig. 5. Casele egumeneşti şi turnul de poartă. Planul etajului publicat de Virgil Drăghiceanu.

• • •

C • • C • • • • • • • " • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • fii .. . . . . - . . . . . . . .

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Jl • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

c • • • • • • • • , . • • • • • • • •

. . . . . - . . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

c

http://patrimoniu.gov.ro

(1 --=-----

-���-

() 3 M I:::I=±=±==I

Fig. 6. Casele egumeneşti. Secţia A - A, releveu.

Fig. 7. Casele egumeneşti. Secţia C - C, releveu.

1 ·

o I

2 I

3 I

4 M I

��-1 I I I

= ::. = = =

iii

:!aoo _'57 _ _

I I - Î I

http://patrimoniu.gov.ro

o o

Fig. 8. Casele egumeneşti. Secţia 8 - 8, releveu.

Fig. 9. Secţie prin turnul de poartă şi prin scara turnului.

2 3 M I ==:J

.. , l'� ."

o a o

�'� : .. : {� ...

o I

1 2 I

3 M I

http://patrimoniu.gov.ro

Prob lema cea m a i d i f ic i lă a resta ură r i i a n sa m b l u l u i de l a B rÎncove n i o const i tu ie refacerea c lopotn i ţe i . I potezele ca re pot fi l uate În cons i dera re sînt :

1 . Conserva rea tu rn u l u i pînă la n i ve l u l t ru nch iat a l z i dă rie i ex i stente ş i proteja rea cu o Înve l i toa re str ict func­ţ iona lă . Această sol uţ ie e l i m i n ă ob iecţi u n i le pr iv i nd reco n ­st it u i rea , da r păstrează n u ma i un rud i ment a l com poz i ţ ie i i n i ţi a le , t ransm isă a stfel Într -o v iz i une deformată.

2. Refacerea În lemn a c lopotn iţe i , În forma din 1 899, form u lă tot atît de l i ps i tă de cu raj ca ş i p ri m a , dar ca re a re ava nta ju l de a sugera vol u m u l d i n t recut a l tu rn u l u i .

3 . Refacerea c lopotniţe i p r in a na log ie c u construcţ i i s i m i l a re contem porane , respectÎ ndu - se g ros i mea z idu r i l o r ş i refăcÎndu- se u n decor a l faţade lor i n sp i rat d i n a rh i tec­tura u n u i ace l u i a ş i progra m . So luţ ia de pr i nc i p i u , denu ­m i tă ş i " reconstrucţie sti l i st i că "7 este cr i t icată d i n cauză că nu se bazează excl us i v pe documente certe.

4. Refacerea c lopotn iţei În forme moderne, fo los i nd m ij loace le de expres ie fu rn i zate de cu rente le ş i de teh n ica arh i tectu r i i conte m pora ne . D i n pu nct de vedere teo ret ic , această form u lă , den um ită de Car lo Perog a l l i " resta u ra re de i n ovaţ ie" , este susţ in ută de către adepţi i e i În v i rtutea u rmătoare lo r a rgu mente :

- Necesitatea expr i mă ri i t imp u l u i nostru În e lemente le no i sau de com pleta re, i nc l use În cad ru l u n u i "org a n i s m i stor ic" , re l u Î ndu - se procedeu l cel ma i d e s Întî l n i t În epoci le an ter ioare contură r i i conceptu l u i de mon ument i sto r ic .

- incadra rea resta u ră ri i de i novaţie În l i n i a pr inc i p ia lă a rea l i ză r i i u n e i a rh i tecturi moderne cu specif ic ş i a m ­prentă propr ie , ca re "trebu ie s ă s e u rmă rea scă , cu ş i ma i m u l tă preg na nţă , atunc i cînd este vorba de com ponente ca re se nasc ch ia r În s în u l vech i i a rh i tectur i " . D u pă pă ie­rea ce lo r care susţ i n restau ra rea de i novaţ ie , rea l i za rea completă ri lo r "În sp i r i tu l unei trată ri contem pora ne spe ­c if ice" este condiţ ionată de pr iceperea cu ca re resta urato­rul - p resu pu s i m p l ic i t creator ş i a rt i st - şt ie să rezo l ve ra portu l d i ntre e lementele no i ş i com ponente le i stor ice, d i n punct de vedere a l vo l u me lor , a l factu r i i deta l i i lo r sau a l color i tu I u i 8 .

7 G h . C u ri nsch i , Restaurarea monumente/ar, Bucu reşt i , 1 968, p. 2 1 2. 8 C i ta tel e şi a rg u m enta rea ex pusă pentru j u stifi carea resta u ră r i i

de i n ovaţie s i n t l u ate d i n G h . C u r i n sc h i , op ciI., p. 1 43-1 44 ş i 2 1 3-2 1 5.

Fig. 1 0. Ruina case/ar egumeneşti, văzută dinspre est . Situaţia din 1 957.

1 2

Ana l i zînd ce le patru i poteze expuse, cons ideră m că pri­me le două t rebu ie resp i n se , pr i ma d i ntre e le pentru că ne tran sm i te o fo rmă mut i l ată , i a r cea de-a doua , d i n ca uză că a r permanent iza un prov izorat ca re contra stează brutal cu trata rea preţ ioasă a faţade lor or ig i na re .

Cea de a patra i poteză trebu ie de a semenea resp i nsă, deoa rece ascunde confuz i i de pri nc i p i u s ub o a pa renţă log ică . I n voca rea d reptu l u i a rh i tectu r i i contem porane de a - ş i man i festa prezenţa Într- un context de a rh i tectură me­d ieva lă , conform p rocedeu l u i anter ior veacu l u i a l X IX - lea, i gnorează sem n if icaţ ia monumentu l u i , acel conţ i n ut de idei care a determ inat a l egerea unor fo rme a n u m ite şi pr iveşte c reaţia a rh itecton ică feuda lă d rept rezu ltatu l une i că ută ri de forme, a l une i mode lă ri p last ice i ndependentă de con­ţ i nu t ş i or ientată spre expr i ma rea u n u i concept de fru mu­seţe a pr iorică . Această i mag ine este co rectă În ceea ce pr iveşte rea l i ză r i le a nt ich i tă ţ i i t î rz i i sau a l e Renaşter i i i ta­l iene, da r n u este va lab i l ă pentru evu l med i u . Adînc i rea cunoşt inţe lor despre g în d i rea medieva lă a atras atenţia a su pra fa ptu l u i că , În perioada res pect ivă , ro l u l p r inc ipa l În Închegarea operei de a rtă nu Î I avea a rt istu l , c i coman­d itaru l (ct i to ru l , În cazu l construcţ i i lo r b i ser iceşti) , deoa rece el stab i lea semn if icaţia pe ca re a rt i stu l era ob l igat să o facă v iz i b i l ă ş i expres i vă . Semn if icaţ ia e ra or ientată către un conţi nut a pa rţ i n înd une i o rd i n i s uper ioa re, une i i n ter­dependenţe de sen su r i , fă ră a fi cond i ţ ionată de v i rtuozi ­tatea teh n ică sau de u rmăr i rea une i creati i estetice conce-pută ca un scop În s i ne9.

'

Cont i nu itatea semn i ficaţie i ne expl ică astfel Îmb i na rea fer ici tă a adăug i r i l o r contra sta nte sti l i st ic pe ca re l e Înt î l ­n i m la un caste l feuda l , l a o b i ser ică , sau la un ansamb lu mon ast ic , opoziţ ia - uneori po lem ică - a formelor nerepre­zentÎnd decît va r iaţ i un i pe aceeaş i temă, defi n ită pr in con ­ţ i nu tu l s ă u de ide i .

Rezu ltă , p r i n u rmare , că a rmon i za rea e lemente lor mo­derne cu com ponente le i stor ice n u este n u ma i o prob lemă de propo rţ i i , vo l u me, sau colori t , ad ică o prob lemă de c rea ­ţ ie fo rma lă , deoa rece adevă rata a rmon ie s -a r putea o bţ i ne numa i pr in t ra n spu nerea În modu l de a g înd i a l ct ito ru l u i med ieva l , cu scopu l de a expr ima Î n fo rme no i sem n if icaţ i i l e

9 G u nter Ba n d m a n n , Mitle/alter/iche Archileklur a/s Bedeulungs­trăger, Berl i n , 1 95 1 , p. 9.

http://patrimoniu.gov.ro

care au d i r ijat se lecţionarea fo rmelor . Cu a l te cuv inte , a r trebui ca fo rmele n o i s ă exter ior izeze sp i r i tu l u n e i epoci apuse şi această Încercare este sortită de la Început ne­reuşite i , fa pt ca re nu poate f i m a i b i ne demonstrat decît prin u rmătoru l c i tat d i n Wi l he lm Worri nger : "Strădan ia fierbinte a istoricului de a reconstitui, din materialul fap­telor transmise, spiritul şi sufletul timpuri lor trecute, rămîne - În ultima esenţă - o Încercare cu mijloace improprii . Căci purtătorul cunoaşterii istorice rămîne eul nostru, În condiţionarea şi limitarea sa temporală, cu toate că noi Încercăm din răsputeri să-I articulăm În trecut cu o apa­renţă de obiectivitate. Nu ne va reuşi n iciodată să ne eliberăm, În aşa măsură, de propriile noastre condiţii tem­porale şi să ne Însuşim, În aşa măsură, condiţiile lăuntrice ale epocilor trecute Încît să gîndim efectiv cu cugetul lor şi să simţim cu sufletul lor. Rămînem, mai degrabă, strîns Îngrădiţi de aptitudinea de Înţelegere şi capacitatea noas­tră de cunoastere, În limitele structurii noastre interne, determinată d� Împrejurări temporale" l o .

Ren u nţa rea l uc idă la ideea une i creaţi i moderne " În sp i ri tu l " epoc i i l u i I a ncu de H u nedoa ra sau a l u i Ştefa n cel Mare conduce la concurenţa ob l igator ie , În cazu l res­ta ură ri i de i n ovaţ ie, Î ntre vech i l e fo rme pu rtătoa re de semnif icaţ ie ş i fo rmele moderne care n u pot avea u n con ­ţ inut medieva l , născÎndu - se a stfe l d i sona nţe ca re d i strug ech i l i bru l rezu ltat d i n un i tatea de conţ i n ut a mon u mentu l u i . S e m a i poate p u n e Întreba rea dacă "exprimarea t i m p u l u i nostru" - În cazu l cînd n u este concepută excl us iv s ub rapo rtu l unor forme l i ps i te de conţ i n ut - n u a r leg it ima i ntrod ucerea unor no i sensuri Î n contextu l de ide i a l vech i i a rh i tectur i . Aşa c u m , Însă , n u este perm i să adnota rea u n u i or ig i na l (scri soa rea l u i N eacşu d i n CÎm pu l ung , de exem­p l u), a pare tot atît de i n d i cată respecta rea va lor i i de docu­ment a unei a rh i tecturi medieva le , ca re con st itu ie u neo r i u n icu l m ij loc de transm itere - ma i uşor sau mai g reu des­-eifra b i l - a g înd i r i i unei epoci d i spă rute . Aportu l ş i a m ­!prenta t i m p u l u i nostru , În resta ura re , s înt p e d e p l i n m a n i ­festate Î n g rija ş i pregăti rea şti i nţ i fică cu ca re s e u rmăreşte reda rea expres iv i tăţ i i ori g i n a re a obiectu l u i resta urat .

Aceeaş i cer in ţă , a păstrăr i i va lor i i de docu ment a monu ­mentu l u i , respi nge transforma rea u n u i a n sa m b l u de arh i ­tectu ră veche Într- u n ş a nt ier experi menta I pentru contu ra rea specif i cu l u i a rh i tectur i i româneşti moderne, f i i nd i m pos ib i l d e acceptat p rem iza Încadră ri i tuturo r acesto r experi mente 'În categoria reuş ite lor tota le , i a r că ută ri l e ne i zbutite pot foa rte uşor a n i h i l a cea ma i desăvî rş i tă a rmon ie com poz i ­ţ iona lă , datorită a g res iv ităţ i i lor spo r ite pri n contrast.

De a ltfe l . Î ncadra rea resta u ră ri i de i n ovaţ ie Î n l i n i a pri n ­c i p ia lă , d e i m portanţă majoră, a rea l iză r i i u ne i a rh i tectur i moderne , cu s pecif ic propri u , reflectă aceeaş i i n suf ic ientă observa re a core laţ ie i d i ntre formă ş i conţ i n ut. Res pecta rea specificu l u i l oca l În creaţ i i l e a rh i tectur i i contemporane n u poate Însemna pre l ucra rea voca b u l a ru l u i de forme med ie ­va le , deta şate de semn if icaţ ia lo r. Cu noaşterea ş i i n sp i ­ra rea d i n trad i ţ ia vech i i noastre a rh i tectur i În sea mnă În fa pt p re luarea metodei de expr i mare a u n u i conţi n ut pr in i n ter­m ed i u l formelor, observa rea mod u l u i În ca re poporu l nostru 'a creat de-a l u n g u l veacu ri l o r so l uţi i p last ice ca re cores ­pund g înd i r i i ş i contextu l u i i stor ic propr iu , dator ită Î n ­ţe legeri i profunde a sensu ri l o r ş i a asp i raţi i lor u n e i epoci a n u m i te . Adăugînd la aceste vi rtuţi b un u l s imţ ca re s -a man i festat perma nent Î n ada pta rea l a condiţ i i le c l i mat i ce şi la med i u l geog raf ic , s - a r putea obţ ine astfe l o defi n i ţ ie 'a specif icu l u i loca l , că lă uză a u n u i fe l de a j udeca a rh i ­tectura ş i i m pu l s creator Î n găs i rea u n o r forme net moderne dar cu ră dăci n i adînci În modu l de pătrundere ş i a bordare <CI acestor prob leme În trecut .

În baza a rgu mente lor expuse, cons ideră m astăz i , Cu ma i mu l tă convi ngere decît l a data efectuăr i i pro iectu l u i , că s ingu ra sol uţ ie i n d icată pentru comp leta rea turn u l u i de l a BrÎncoven i I I este reconst i tu i rea p r i n a n a log i e a ca merei

10 Wilhelm Worri n ger, Formprob/eme der Gotik, 1 91 1 , t ra d u s c u t it l u l Geneza şi natura goticu/ui Î n : "Abstra cţ ie ş i i ntropatie " , B u c u reşt,i , 1 970, p . 1 33 . 1 1 Atra gem atenţ ia a s u pra faptu l u i că res p i n gerea restaurăr i i d e i novaţ ie n u Î n se a m n ă conda m n a rea - care a r f i a bs u rdă - a conso­l i d ă r i l o r rea l izate Î n teh n i ca betonu l u i a rm a t, s a u a c o m p l etă r i i Î n forme m odern03 a u nor e lemente d e deta l i u , eLi condiţ ia c a solu ţ i i l e

13

c lopote lo r, aşa cum s-a procedat pentru c 1opotn iţa Patria r­h i e i d i n Bucureşt i ş i pentru tur le le a n u meroase b i ser ic i , d i n tre care cită m b i ser ic i le Creţu lescu ş i Cu rtea Veche . Atri b u i rea ca l i f icat ivu l u i de " past i şă " , pronu nţat cu u n d i sp reţ man i fest de către part i za n i i resta ură ri i de i no ­vaţie, este com pensată, pe de o pa rte, de convi ngerea că z id itoru l c 1opotn iţe i de la B rebu a redat sp i ri tu l epoc i i Î n tr-o măsură ca re n u poate f i at i n să pr i ntr- un efort de erud iţ ie, cu atît m a i puţ in pr i n Î ncercă r i de creaţie pu r form a l ă . Pe de a l tă pa rte, past işa a re un trecut tot atît de respecta b i l ca ş i su prapuner i l e contrasta nte sti l i st ic , f i i nd suf ic ient să a m i nt im va l u l neo-got ic man i festat Î n p l i nă e pocă a barocu l u i - d i n a le că ru i creaţ i i c i tă m ca pe la z id i tă Î n veacu l a l XVI I - lea l îngă mănăst i rea Strahov d i n P raga , sau refacerea În veacu l a l XVI I I - lea a i n te ri ­oru l u i B i ser ic i i Negre d i n B raşov, o r ig i na lă past işă gotică pătrunsă de sp i r i t baroc.

I n d i ferent, Însă de sol uţ ia ca re se va adopta pentru comp letarea tu rn u l u i , re l ua rea d i scuţi i l o r Î n ca d ru l resta u ­ră r i i va f i p riv i tă cu bucurie , deoa rece În acest fel va f i stăvi l i t procesu l de d i strugere Început Î n 1 837. Aşa cum a m a m i n ti t la Începutu l a rt ico l u l u i , turn u l stă fă ră acoperiş d i n a n u l 1 963, rea l i z înd o tota lă un i tate cu ru i na caselor egu­meneşt i . Benefic iaru l actua l refuză să efectueze resta ura rea , s ub pretextu l că b i ser ica ş i c 1opotn i ţa a pa rţ i n pa ro h i e i , i a r pa roh ia se l u ptă s ă resta u reze b i serica d i n sat, refuzîn d la rîn d u i e i s ă i n vestească ban i ş i m u n că În repa ra rea unor con strucţ i i s i tuate Î n i nc i n ta a ltei i n st ituţ i i . Î n l u m i n a p l a n u l u i de perspectivă a l resta u ră ri lo r d i n c inc i n a l u l 1 97 1 - 1 975, speră m c ă pr inc i p i u l va lo r i i mon u mente lo r ş i a l u rgenţei protejă r i i lo r, ra portat la posi b i l i tă ţ i l e rea le de execuţ ie a l e D i recţ ie i monumente lo r i storice, va a junge să dom ine În se lecţionarea ob iect ive lor, i m pun înd resta ura rea com plexu l u i case lo r eg umeneşt i de la BrÎncoven i , a că ror descr iere corespunde ş i a stăz i i mag i n i i " roasă de ploi ş i mîn ­cată de igrasie", pe care o reda , Î n 1 930- 1 93 1 , reg retatu l a rh i tect G . M . Ca ntacuz i n o 12.

Resume

L'ancien m o n astere d e BrÎncoven i a ete refa i t e n deux eta pes -vers 1 640 et entre 1 699- 1 702 -, par les se igneurs de Va lach ie, M atei Basa,ra b et Consta nt i n BrÎncovea n u . En 1 957 a ete etu d i ee l a resta ura­t ion des ru-i nes de la m a i san a b b a ti a l e, s i t,uee d a n s I ' a n g l e nord-ou est d e I 'e'ncei nte, a i ns i que la reconstitut ion d u dern ier n iveau de la tour c locher .

D u tem ;>s d e Matei B a sa ra b, l a m a i so n a bbatia l e , edif iee sur u n p l a n ca rre, eta i t re l i ee â l a tou r c l ocher p a r u n e c o u rti n e p o u rv u e d ' u n c h em i n d e r o n d e en b o i s . L e p r i n c e Con sta nt in BrÎncoveanu a refait les eta ges des deux construct ions et les a reu n ies p a r I 'a djonct ion d'une bât isse â deux n ivea u x , a dossee â l a court ine .

L'en s e m b l e a ete g ravement endommage par l e trem blement d e terre d e 1 837. Le d e r n i e· r eta g e d e la t·o u r c l o c h e r s'est ecro u l e et a ete rem p l ace par une co nstruction en bois, m a i s o n a .renonce â reparer l a m a i so n a bbati a l e, dont I 'etag e a ete demoli p resque en entier, en 1 847.

Le projet d e 1 957 a ete p recede par u n e recherche a rcheo l o g i q ue, d i r igee p a r le p rofesseu r Virgi l Vătă ş i a n u , qui a d e l i m ite I ' a p,pon d e chaque et,a pe de c o n struct ion.

La resta u rat ion com p .rend deux g ra n des categories d e refect ion s : cel l es q u i sont fondees s u r des don nees precises et c e l l es q u i p ro.posent des reco n stitut ions p a r a n a l ogie avec l e " m o n u ments de I ' epoq u e, n o,ta m ment le dernier eta ge d e l a tou r c l ocher, dont les formes i n terpretent I 'arch i tecture d e l a tou r c l ocher d u m o n a stere d e B r e b u . En c o m m en ta,ot l e s d i fferentes hypotheses q u i pou rra i ent e tre e n v,i sagees, on a n a lyse en deta i l les a rg u ments d e la resta u rati·on de­n o m mee " d ' i n n ovat ion " , qu i p reconise I ' e m pl o i des formes arc h itect u r a ­l es m odernes lorsqu ' i l s'a g i t d e c o m p let·er u n e lement d isparu . L'a uteu r conda m ne cetle theorie parrce q u 'e l l e n e t ient p a s com pte d u f a i t q u e , d a n s I ' a rc h itecture m ed ieva l e , le c h o i x des formes eta i t d icte par l a s i g n if icat ion i m posee par le c o m m a n d i ta i re ; l a resta u ration d ' i n n ov a ­tio.n subst itue a i ns i u n e rec herche formel le , d a n s le s e n s d ' u n e beau'te â pr iOr i , â la tenta tive d e rendre v i s i b l e un m o n de d' idees par I ' i ntermedi a i re des form es.

a d optate să a i bă o j u stifi care practică ş i să fie co,ocepute cu tota l ă modestie, f ă r ă a const itu i pretext u l u nor fa n tezi i c a re a r f i c u g re u acceptate În proiectarea con strucţ i i l or contemporane. Modestia preco­n,izată nu poate fi , Î n o rice caz, com pati·b i· Iă c u reÎntre g i rea u n o r v o l u me.

12 G . M . C a n ta c u z i n o , Arcade, firide şi lespezi, B u c u reşti, f .a., p. 287-288.

http://patrimoniu.gov.ro

1 1

1 4

o ',� \ t=:::"-"'-t�

Fig. 1 1 . Casele egumeneşti şi turnul de poartă. Plan parter, proiect. (Completările de zidărie sînt indicate În negru).

Fig. 1 2. Casele egumeneşti ş i turnul de poartă. Plan etaj, proiect. (Zidurile noi sînt indicate În negru).

Fig. 1 3. Casele egumeneşti. Secţia I - 1, proiect.

Fig. 1 4. Casele egumeneşti. Faţada de est, releveu.

Fig. 1 5. Casele egumeneşti. Faţada de est, proiect.

Fig. 1 6. Casele egumeneşti ş i turnul de poartă. Faţada de sud, releveu.

Fig. 1 7. Casele egumeneşti ş i turnul de poartă. Faţada de sud, proiect. Fig. 1 8. Casele egumeneşti şi turnul de poartă. Faţada de nord, releveu.

Fig. 1 9. Casele egumeneşti şi turnul de poartă. Faţada de nord, proiect.

15

17

• . ,,. 11 • • :/f.

http://patrimoniu.gov.ro