republica moldova guvernul hotĂrÎre nr. 567 din 16.07.2014
TRANSCRIPT
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 567
din 16.07.2014
cu privire la aprobarea Programului naţional de monitorizare a
reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele
alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020
Publicat : 25.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 209-216 art Nr : 631
În conformitate cu prevederile Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind
siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143-148, art. 467), cu modificările ulterioare, Legii nr. 119-XV din 22 aprilie
2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art. 510), cu modificările şi
completările ulterioare, şi în scopul monitorizării inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală
pentru anii 2015-2020 (se anexează).
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
1) va asigura implementarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de
origine vegetală pentru anii 2015-2020;
2) va întocmi şi va aproba anual Planul calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi
în produsele alimentare de origine vegetală, conform anexei nr. 1 la Program;
3) va actualiza şi va aproba, începînd cu anul 2017, indicatorii specificaţi în anexele nr. 2-5 la Program în funcţie de riscurile evaluate pe anii
precedenţi;
4) va plasa trimestrial pe site-ul său oficial rezultatele probelor analizate;
5) va întocmi şi va prezenta anual Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare raportul privind realizarea Programului naţional
de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015-2020.
3. Finanţarea Programului naţional sus-menţionat se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru
Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Vasile Bumacov
Ministrul finanţelor Anatol Arapu
Nr. 567. Chişinău, 16 iulie 2014.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.567
din 16 iulie 2014
PROGRAMUL NAŢIONAL
de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală
pentru anii 2015-2020 Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii
2015-2020 transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 privind un program de control
multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2013, 2014 şi 2015 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide şi de evaluare a
expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 235 din 1 septembrie 2012.
Capitolul I. Dispoziţii generale şi terminologie 1. Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii
2015-2020 (în continuare – Program) este un document de planificare strategică pe termen mediu, care stabileşte scopuri, obiective şi acţiuni prioritare,
ce urmează a fi implementate în vederea asigurării inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţă.
2. Prezentul Program este elaborat în scopul realizării prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor
generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor, Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea
Guvernului nr. 747 din
3 octombrie 2011, şi a Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei
de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1125 din 14
decembrie 2010.
3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, stabilind responsabilităţi clare pentru
subiecţii implicaţi în procesul de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, în
vederea neadmiterii plasării pe piaţă a produselor cu devansări ale limitei maxime admise, stabilite de Regulamentul sanitar privind limitele maxime
admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, şi Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
4. În sensul prezentului Program, noţiunile utilizate semnifică următoarele:
1) monitorizare – efectuarea unor observaţii şi măsurări planificate sau, după caz, inopinate pentru verificarea nivelului de conformitate a produselor
alimentare de origine vegetală cu cerinţele legislaţiei în vigoare, prevăzute în pct. 3 al prezentului Program;
2) prelevare de probe – procedură de colectare şi ambalare în pachet (sacoşă)-safeu de unică utilizare, cu cod unic de identificare, a unei anumite
cantităţi de produs supus expertizei privind reziduurile de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi;
3) reziduuri de pesticide (produse de uz fitosanitar) şi nitraţi – una sau mai multe substanţe prezente în sol sau pe plante, în produsele de origine
vegetală, în produsele comestibile de origine animală sau în altă parte în mediu, constituind resturi rămase în urma folosirii unui produs de uz
fitosanitar sau a unor fertilizanţi, inclusiv metaboliţi şi produşii lor proveniţi din degradare sau prin reacţie;
4) substanţă activă – componentă biologic activă, sub diferite forme preparative, care face parte din compoziţia unui produs de uz fitosanitar sau
fertilizant, acţionînd nociv asupra organismului sau asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
Capitolul II. Identificarea problemei
Secţiunea 1. Situaţia actuală în domeniul producţiei
produselor alimentare de origine vegetală 5. În Republica Moldova agricultura reprezentă o ramură principală a economiei naţionale, cu o pondere semnificativă în produsul intern brut. Fiind
o ţară preponderent agrară, Republica Moldova are ca obiectiv, concomitent cu asigurarea securităţii alimentare, garantarea inofensivităţii produselor
alimentare de origine vegetală.
În ultimii ani agricultura, ca pilon de bază al economiei naţionale, contribuie cu circa 12% la formarea PIB-ului ţării. În republică activează circa 1550
de întreprinderi corporative şi peste 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti (de fermier), numărul gospodăriilor casnice auxiliare constituind
aproximativ 600 mii.
6. Suprafaţa şi volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole sînt reprezentate în tabelul 1 şi figura 1 (conform datelor Biroului Naţional
de Statistică).
Tabelul 1
Volumul producţiei globale
Denumirea produsului Volumul global,
media pe 3 ani (2009-2011),
mii tone
Cereale şi leguminoase boabe, total inclusiv: 2365,3
Grîu (de toamnă şi de primăvară) 758,5
Porumb pentru boabe 1343,0
Leguminoase boabe 31,8
Floarea-soarelui 364,6
Cartof 297,1
Legume, total 337,0
Bostănoase 96,5
Fructe, nuci şi pomuşoare, total 335,6
Struguri 587,0
Figura 1. Suprafaţa terenurilor cultivate cu principalele culturi agricole
7. Conform datelor oficiale, pe parcursul anilor 2010-2012 Republica Moldova a importat şi a exportat produse alimentare de origine vegetală,
reprezentate în alimentaţia de bază a populaţiei, conform informaţiei din tabelul 2.
Tabelul 2
Produse alimentare de origine vegetală,
import/export
Produse alimentare
de origine vegetală
Cantitatea de produse
alimentare, media pe 3 ani
(2010-2012), mii tone
Importate Exportate
Faină de grîu sau meslin 56,7 3,7
Boabe de soia, chiar sfărîmate 6,2 42,0
Citrice, proaspete sau uscate 17,6 2,1
Malţ, chiar prăjit 16,7 -
Orez 10,9 -
Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerate 24,5 16,3
Caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv nectarine), prune şi
porumbe, proaspete
12,2 36,1
Banane, proaspete sau uscate 11,3 -
Alte fructe, proaspete (căpşune, zmeură, coacăză) 9,6 7,3
Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, ţelină, ridiche şi
rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau
refrigerată
10,1 0,2
Ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz şi alte legume
aliacee, în stare proaspătă sau refrigerate
6,4
0,7
Tomate, în stare proaspătă sau refrigerate 15,0 11,1
Crupe, grişuri şi aglomerate sub formă de pelete din cereale 4,2
Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu:
decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau
zdrobite); germeni de cereale
5,4 2,1
Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărîmate 2,2 146,6
Sucuri de fructe (inclusiv must de struguri) şi sucuri de
legume, nefermentate, fără adaos de alcool
3,7 26,0
Faină de cereale, altele decît grîu sau meslin 4,0 -
Fructe, nuci şi alte părţi comestibile de plante, altfel
preparate sau conservate, nedenumite şi necuprinse în altă
parte
3,2 2,1
Ulei de palmier şi fracţiunile lui, chiar rafinate, dar
nemodificate chimic
2,8 -
Mere, pere şi gutui, proaspete 2,6 169,0
Castraveţi şi cornişoni, în stare proaspătă sau refrigerată 3,0 0,8
Alte legume în stare proaspătă sau refrigerate 3,7 1,9
Struguri, proaspeţi sau uscaţi (stafide) 3,9 30,3
Varză, conopidă, gulii, varză creaţă şi legume comestibile
similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată
2,5 1,9
Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaia, proaspete 1,1 0,2
Salată verde (Lactuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în
stare proaspătă sau refrigerată
0,09 -
Uleiuri din seminţe de floarea-soarelui, de şofrănaş, de
bumbac şi fracţiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate
1,8 55,8
chimic
Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar fără coajă
sau decorticate
3,3 11,8
Grîu şi meslin (amestec de grîu cu secară în proporţie de doi
la unu)
0,4 100,3
Porumb 1,0 74,0
Secţiunea a 2-a. Managementul produselor
de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor 8. Specializarea preponderent agrară a Republicii Moldova şi dezvoltarea acestei ramuri condiţionează utilizarea pe larg a produselor de uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor, factor care, concomitent cu utilizarea neconformă a acestora şi majorarea volumului producţiei agricole, poate conduce la
acumularea reziduurilor de pesticide şi nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
Utilizarea pe scară largă a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor ca rezultat al dezvoltării tehnice şi ştiinţifice determină creşteri substanţiale
ale producţiei agricole, însă deseori produce efecte negative asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este una dintre cele mai solicitate metode la care apelează producătorii agricoli.
Concomitent cu beneficiile aduse, metoda dată, la utilizarea neconformă, poate duce la acumularea reziduurilor de pesticide şi majorarea conţinutului
de nitraţi în producţia primară.
9. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în agricultură au fost utilizate, în medie, cîte 2,58 mii tone (greutate fizică) de produse de uz fitosanitar. În anul 2012,
în republică s-au importat 2,37 mii tone de produse de uz fitosanitar, fiind utilizate 100% din volumul importat (figura 2).
Intensitatea administrării produselor de uz fitosanitar s-a micşorat de la 10-12 kg/ ha (greutate fizică) în anii 1981-1985, pînă la 2-3 kg/ha în anii
2000, cu tendinţe spre descreştere (în anii 2004-2007) în medie pînă la 1,55 kg/ha/produs.
Figura 2. Utilizarea în dinamică a produselor de uz fitosanitar în Republica Moldova, mii tone
10. Conform situaţiei la 1 ianuarie 2013, în sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor nocive ale culturilor agricole este admisă
utilizarea a 740 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), care sînt produse pe baza a 315 substanţe active din diverse grupe (compuşi ai
cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline
etc.).
11. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii denotă că la nivel mondial aproximativ 50% din volumul fructelor, legumelor şi cerealierelor sînt
contaminate, într-o măsură sau alta, cu pesticide. Contaminarea cu substanţe chimice a produselor alimentare constituie un pericol pentru sănătate şi
este una dintre problemele primordiale la compartimentele siguranţa alimentelor, comerţul şi protecţia consumatorului.
12. Conform tehnologiilor de cultivare, practic la toate culturile agricole se utilizează un vast sortiment de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi,
inclusiv la fructe şi legume destinate alimentaţiei în stare proaspătă. Aproximativ 32% din producţia de legume şi fructe autohtone se comercializează
în stare proaspătă pe piaţa internă.
Secţiunea a 3-a. Toxicitatea produselor de uz fitosanitar 13. Majoritatea produselor de uz fitosanitar aplicate în practica agricolă sînt toxice pentru om şi animale. Utilizarea lor conduce la acumularea în/pe
fructe, legume, frunze, a reziduurilor de pesticide, care nu se descompun în totalitate şi nu pot fi integral spălate de ploi.
Unele dintre substanţele active, deşi nu au toxicitate acută, se pot acumula în organism prin consumarea sistematică a alimentelor contaminate, care
produc dereglări substanţiale. Toxicitatea pesticidelor se apreciază prioritar după doza toxică letală (DL50), care reflectă în mod simplificat gradul de
periculozitate al unei substanţe.
14. Statistica internaţională demonstrează că 86% din totalul intoxicaţiilor cu pesticide la nivel mondial sînt provocate de substanţe avînd (DL50)
sub 50 mg/kg masă corporală. Pentru protecţia sănătăţii consumatorilor, este necesară respectarea conţinuturilor de reziduuri de pesticide şi nitraţi în
limitele maxime admise stabilite de legislaţia naţională prevăzută la pct. 3. Reziduurile de pesticide prezente în produsele alimentare agricole conduc la
scăderea valorii comerciale a acestora. Alimentele contaminate cu reziduuri de pesticide şi conţinut de nitraţi peste limitele maxime admisibile (LMA)
trebuie retrase din comerţ şi în general din consum în baza evaluării expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
15. Pentru a nu permite depăşirea LMA de reziduuri în produsele vegetale, producătorii acestora sînt obligaţi să respecte cerinţele de aplicare a
tratamentelor fitosanitare, dozele recomandate, numărul de tratamente, termenul de aşteptare recomandat între ultimul tratament şi recoltare.
Secţiunea a 4-a. Contaminanţii chimici – reziduurile
de pesticide şi conţinutul de nitraţi 16. Pesticidele sînt mijloace chimice de protecţie a plantelor obţinute prin formularea şi condiţionarea unui ingredient biologic activ. Ingredientele
biologic active sînt, în general, substanţe toxice cu potenţial de degradare a mediului şi multe din ele sînt pentru om. Pentru minimizarea efectelor
toxice ale pesticidelor, producerea, ambalarea, depozitarea, transportarea şi utilizarea lor inofensivă sînt reglementate prin Legea nr. 119-XV din 22
aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea
produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005.
17. Pentru minimizarea acţiunii toxice a produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare în sectorul agrar, Consiliul republican
interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu referinţă la raportul Comisiei Europene care, periodic, în baza
datelor ştiinţifice şi tehnice, reexaminează lista substanţelor active permise la fabricarea pesticidelor, adoptă decizii de omologare, reomologare,
extindere sau refuz al acestora.
În funcţie de gradul potenţial de periculozitate, Consiliul, în conformitate cu pct. 5 lit. e) din Hotărîrea Guvernului nr. 897 din 8 decembrie 1994 „Cu
privire la aprobarea şi utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”, aprobă sau refuză omologarea produsului de uz
fitosanitar care include în compoziţia sa substanţe potenţial cancerigene, substanţe care pot cauza disfuncţionalităţi ale sistemului endocrin, sînt
potenţial toxice pentru reproducere, mutagene, corozive sau pot fi periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
18. Substanţele active conţinute în produsele de uz fitosanitar pot pătrunde accidental în alimente la diferite etape ale producţiei sau circulaţiei lor,
devenind contaminanţii chimici ai alimentelor respective.
19. Produsele de uz fitosanitar constituie o clasă specială de contaminanţi chimici care, în agricultura modernă, se utilizează pe scară largă. Pentru
asigurarea consumului inofensiv al alimentelor la nivel mondial, Comisia Codex Alimentarius a FAO/OMS a stabilit limitele maxime admise
recomandate pentru reziduurile de pesticidele utilizate pe scară largă în sectorul agrar. La nivel naţional, LMA pentru reziduurile de pesticide sînt
stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană
de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, care transpune parţial Regulamentul
(CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005.
20. Prezenţa reziduurilor produselor de uz fitosanitar şi a conţinutului sporit de nitraţi în produsele alimentare destinate alimentaţiei copiilor
constituie un risc major pentru sănătate.
Unele pesticide utilizate în sectorul agrar sînt calificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutaţii sau de dereglări ale sistemului hormonal.
Rezultatele multiplelor analize de laborator ale probelor de produse alimentare de origine vegetală denotă că reziduurile unor pesticide persistă mai
frecvent în/pe produsele alimentare vegetale, fapt ce impune necesitatea monitorizării, prioritar a remanenţei acestor pesticide, în vederea garantării că
substanţele active incluse în matricea respectivă din prezentul Program sînt reprezentative pentru produsele de uz fitosanitar şi pentru produsele
alimentare care constituie raţia alimentară a populaţiei.
21. Structura de bază a raţiei alimentare a unui consumator din Republica Moldova este constituită din circa 30-40 de produse alimentare de origine
vegetală. Monitorizarea şi controlul inofensivităţii acestora sînt prerogativa statului. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că produsele vegetale precum
tomatele, ardeii graşi, salata verde, broccoli, căpşunele, spanacul, fasolea verde, ţelina, strugurii, perele, piersicii şi merele au un risc major de a fi
contaminate cu reziduuri de pesticide avînd ca temei tehnologiile de cultivare. Gradul de contaminare a produselor variază semnicativ de la produs la
produs şi de la producător la producător.
22. Un alt factor de risc îl constituie proprietăţile cumulative şi persistente ale reziduurilor de pesticide, în special din grupele clorpirifos, permetrin,
endosulfan, şi din categoriile poluanţilor organici persistenţi. Potrivit Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor, 60% din legume şi 30% din
fructe conţin reziduuri de pesticide. Programul de monitorizare se va axa pe analiza în laborator a substanţelor active din clasele organofosfaţi,
organocloruraţi, carbamaţi, piretroizi, ditiocarbamate, altele.
23. Conform tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, schema de utilizare a pesticidelor este pasibilă modificărilor semnificative pe parcursul
unei perioade de trei ani, fapt ce impune reactualizarea indicatorilor specificaţi în anexele nr. 2-5 la prezentul Program. Reziduurile de pesticide din
respectivele produse alimentare trebuie analizate în laborator pe parcursul unei serii de cicluri de cîte trei ani, pentru a permite evaluarea expunerii
consumatorului la aceste riscuri.
24. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 pentru detectarea cu o certitudine mai
mare de 99 la sută a unei probe care conţine reziduuri de pesticide peste limita de determinare (LD), este necesară investigarea a cel puţin 12 probe pe
produs pe an, repartizate şi prelevate în municipii/raioane, în funcţie de numărul de locuitori.
25. O altă grupă de contaminanţi chimici pentru produsele alimentare de origine vegetală sînt nitraţii, componente care rezultă din utilizarea
fertilizanţilor.
26. Sursa poluării produselor alimentare de origine vegetală sînt fertilizanţii minerali, precum şi cei de natură organică, cu conţinut sporit de azot,
element principal în componenţa nitraţilor. Aceste substanţe, care sînt considerate principalele elemente nutritive pentru plante, la utilizarea
neraţională, poluează produsele şi pun în pericol sănătatea umană. Prezintă pericol nu atît nitraţii (NO3¯), ca atare, cît nitriţii (NO2¯) care derivă din ei,
ultimii fiind semnificativ mai toxici. Consumul îndelungat al produselor cu conţinut sporit de nitraţi afectează mai pronunţat copiii, deoarece nitriţii
formaţi din nitraţi inhibă procesele vitale. La asemenea copii se observă retard fizic şi mental.
27. Un spectru larg de legume precum salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, spanacul, pepenii verzi, pepenii
galbeni, consumate în stare proaspătă, predispun la acumularea în organismul uman a unei cantităţi excesive de nitraţi, care pot provoca intoxicaţii
alimentare.
28. Nivelurile maxime admise pentru nitraţi sînt stabilite în scopul reducerii prezenţei acestor contaminanţi în produsele alimentare de origine
vegetală. Conţinutul de nitraţi, la nivelul stabilit, poate fi obţinut prin respectarea bunelor practici agricole.
29. Una dintre consecinţele prezenţei în exces a ionilor de nitraţi în organismul uman este formarea nitrozaminelor, compuşi cu acţiune cancerigenă,
mutagenă şi embriotoxică. În aceste cazuri cel mai frecvent poate fi cancerul la esofag, stomac, ficat, rinichi.
30. Responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor le revine atît producătorilor agricoli care, în timpul procesului tehnologic, poluează indirect
producţia agricolă, cît şi structurilor statale, responsabile de controlul inofensivităţii acesteia.
31. Pentru asigurarea inofensivităţii, produsele alimentare de origine vegetală cu depăşiri ale LMA nu pot fi admise pe piaţă, nici amestecate cu alte
produse alimentare, nici utilizate ca ingrediente în produsele alimentare.
Capitolul III. Obiectivele programului
Secţiunea 1. Obiectivul general 32. Obiectivul general al prezentului Program este monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în/pe produsele alimentare de
origine vegetală sub aspectul inofensivităţii acestora, prevenirii şi reducerii efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei. Monitorizarea prevede
exercitarea controlului de stat privind corespunderea conţinutului reziduurilor de pesticide şi nitraţi LMA stabilite de legislaţia naţională.
33. Prezentul Program trasează obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestora, inclusiv a obiectivului general
al Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 3 octombrie 2011, care are drept
scop atingerea celui mai înalt grad de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea alimentelor.
Secţiunea a 2-a. Obiectivele specifice 34. Programul stabileşte următoarele obiective specifice:
1) monitorizarea, pînă în anul 2017, a conţinutului reziduurilor de pesticide în 43 de tipuri de produse alimentare de origine vegetală;
2) prelevarea, în perioada 2015-2020, a 97-100% de probe planificate anual pentru controlul reziduurilor de pesticide;
3) monitorizarea, pînă anul 2017, a 27 tipuri de produse alimentare de origine vegetală în vederea respectării conţinutului de nitraţi;
4) prelevarea şi monitorizarea, în perioada 2015-2016, a 505 de probe de produse alimentare de origine vegetală în scopul controlului respectării
conţinutului de nitraţi;
5) reducerea, în perioada 2015-2020, a intoxicaţiilor alimentare cu fructe a copiilor de vîrstă preşcolară (0-6 ani),
6) identificarea, pînă în anul 2017, a 5 substanţe active frecvent prezente în produsele alimentare de origine vegetală, extinderea numărului acestora
la 10 pînă în anul 2020;
7) instruirea, în anul 2015, a 40 de agenţi responsabili de prelevarea probelor;
8) organizarea, pînă în anul 2020, a cîte 2 seminare zonale pe an în problemele inofensivităţii produselor alimentare;
9) participarea, în anii 2015-2020, a laboratoarelor abilitate la minim 5-7 teste de competenţă interlaboratoare;
10) participarea, în perioada 2015-2020, la 10 emisiuni radio/televizate cu abordarea subiectului inofensivităţii produselor alimentare.
Capitolul IV. Domeniul de aplicare, criteriile pentru
selectarea produselor şi a substanţelor active
Secţiunea 1. Domeniul de aplicare 35. Acţiunile prezentului Program se aplică asupra produselor alimentare de origine vegetală autohtone/ importate aflate în:
1) depozitele producătorilor;
2) locaţii provizorii de stocare a produselor alimentare de origine vegetală;
3) locuri/depozite de livrări angro;
4) supermarketuri;
5) reţele de comerţ cu amănuntul, pieţe, magazine din fermă;
6) silozuri pentru cereale (elevatoare).
Secţiunea a 2-a. Criteriile pentru selectarea sortimentului de produse
alimentare de origine vegetală şi a numărului de probe 36. Criteriile care au stat la baza selectării sortimentului de produse alimentare de origine vegetală şi stabilirii numărului de probe specificate
(anexele nr.2 şi 3 la prezentul Program) sînt:
1) volumul producţiei alimentare de origine vegetală, autohtone şi provenite din import;
2) produsele alimentare de origine vegetală ce au o importanţă economică pentru ţară;
3) informaţia Biroului Naţional de Statistică cu privire la volumul consumului de produse alimentare de origine vegetală, raportat pe anotimpuri;
4) cantitatea de producţie consumată, inclusiv în stare proaspătă;
5) numărul de locuitori în raioane/ municipii;
6) capacitatea analitică a laboratoarelor;
7) rapoartele anuale privind depistarea producţiei de origine vegetală cu depăşiri ale LMA de reziduuri de pesticide şi nitraţi;
8) informaţia Sistemului European Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF);
9) recomandările experţilor şi experienţa ţărilor UE;
10) capacitatea instituţională a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia) privind organizarea instruirii agenţilor
responsabili de prelevarea probelor şi transportarea acestora în laborator;
11) capacitatea statului de asigurare financiară a implementării Programului.
Secţiunea a 3-a. Criteriile de bază pentru selectarea
substanţelor active planificate pentru monitorizare 37. Criteriile de bază pentru selectarea substanţelor active planificate pentru monitorizare specificate în anexa nr.4 la prezentul Program sînt:
1) produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii omologaţi şi permişi pentru utilizare în sectorul agrar;
2) cantitatea produselor de uz fitosanitar importate şi utilizate;
3) spectrul de substanţe active conţinute în produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi care necesită a fi monitorizate în mod prioritar;
4) informaţia privind evaluarea posibilelor efecte globale, cumulative şi sinergice ale pesticidelor;
5) informaţia din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise pentru utilizare în Republica Moldova;
6) recomandările prevăzute în „Pronosticul răspîndirii dăunătorilor şi bolilor principale a culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”,
elaborat de Agenţie;
7) prevederile regulamentelor europene ce reglementează acest domeniu;
8) substanţele active care fac obiectul sistemului rapid de alertă RASFF;
9) capacitatea analitică a laboratoarelor;
10) utilizarea metodelor de analiză mono- şi multireziduale;
11) domeniul de utilizare a metodelor de analiză multireziduală.
Capitolul V. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse,
etapele şi termenele de implementare
Secţiunea 1. Acţiunile planificate pentru anii 2015-2016 38. Pentru anul 2015 pentru monitorizare sînt planificate 275 de probe din 22 de produse alimentare de origine vegetală. Programul de monitorizare
a reziduurilor de pesticide pe anul 2015 cuprinde circa 66,2% produse agricole autohtone, 31,6% produse din import şi 2,9% produse alimentare
certificate ca produse ecologice, conform tabelului 2 din anexa nr. 2 la prezentul Program.
39. În anul 2016 se planifică monitorizarea a 274 de probe din 21 de produse alimentare de origine vegetală. Programul de monitorizare va cuprinde
59,5% produse agricole autohtone, 39,4% produse din import şi 4,0% produse alimentare de origine vegetală ecologice, conform tabelului 3 din anexa
nr. 2 la prezentul Program.
40. În anii 2015-2016 sînt planificate:
- elaborarea instrucţiunii privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală;
- instruirea agenţilor responsabili de prelevare;
- identificarea substanţelor active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală;
- identificarea produselor alimentare de origine vegetală care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi;
- participarea laboratoarelor naţionale la teste de competenţă interlaborator;
- organizarea seminarelor zonale;
- participarea la emisiuni radio/televizate;
- întocmirea raportului privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele
alimentare de origine vegetală.
41. Informaţia din anexa nr. 2 cuprinde repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al nivelului reziduurilor
de pesticide conform LMA stabilite de legislaţia naţională prevăzută în pct. 3 al prezentului Program. Numărul de probe pe produse este stabilit în
funcţie de ponderea produselor autohtone, a celor importate şi a celor ecologice.
42. Un număr mai mare de probe a fost programat pentru mere în baza informaţiei privind volumul producţiei, cantitatea exportată şi a alertelor
parvenite la compartimentul „depăşirea LMA de reziduuri de pesticide în mere”. Numărul majorat de probe pentru struguri de masă, cartofi şi pepeni
verzi a fost stabilit în baza datelor ce denotă volumul de producţie, volumul producţiei exportate, cantitatea de produs consumată pe cap de locuitor,
rezultatele din anii precedenţi ce arată cazuri de depăşire a LMA pentru unele reziduuri de pesticide în aceste produse. Tomatele şi castraveţii, în
special cei timpurii, constituie un factor de risc pentru populaţie din considerentul că în anii anteriori s-a depistat un procent mai mare de probe cu
neconformităţi.
43. Tabelele 1-2 ale anexei nr. 3 cuprind repartiţia probelor pe produse alimentare de origine vegetală pentru controlul oficial al conţinutului de
nitraţi în conformitate cu Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115
din 8 februarie 2013.
44. Substanţele active care urmează a fi monitorizate în/pe produsele alimentare de origine vegetală pe anii 2015-2016 sînt prevăzute în anexa nr. 4
la prezentul Program.
Secţiunea a 2-a. Etapele şi termenele de implementare 45. Prezentul Program se planifică a fi implementat în 2 etape:
1) Etapa întîi. În anul 2015 vor fi monitorizate:
a) 22 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 275 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 13 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 250 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
2) Etapa a doua. În anul 2016 vor fi monitorizate:
a) 21 de produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 274 de probe în vederea determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
b) 14 produse alimentare de origine vegetală prin analiza a 255 de probe în vederea determinării conţinutului de nitraţi.
Capitolul VI. Responsabilii pentru implementare
Secţiunea 1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor 46. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale sînt responsabile de:
1) elaborarea şi implementarea Planului calendaristic de prelevare a probelor conform modelului din anexa nr.1 la prezentul Program;
2) instruirea personalului (agenţilor responsabili de prelevarea probelor);
3) emiterea unui ordin prin care agentul responsabil de prelevarea probelor va fi împuternicit cu dreptul de prelevare a probelor din locaţiile
prevăzute la punctul 35;
4) prelevarea probelor, transportarea acestora la laboratorul acreditat în domeniu;
5) substituirea probelor respinse cu alte probe colectate din aceeaşi locaţie în perioada imediat următoare, cu coordonarea preventivă a laboratorului.
Secţiunea a 2-a. Laboratoarele de încercări 47. Laboratoarele de încercări acreditate la compartimentele „determinarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi”, abilitate de
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, sînt responsabile de efectuarea analizei de laborator în vederea determinării nivelului reziduurilor de
pesticide şi conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
48. Laboratoarele prezintă lunar Agenţiei rapoarte de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, numărul de probe respinse şi motivele
respingerii. În cazul depistării depăşirii LMA ale reziduurilor de pesticide şi conţinutului de nitraţi, raportul se prezintă în termen de 24 ore de la
validarea rezultatelor obţinute.
49. Raportul de încercări privind reziduurile de pesticide cuprinde o listă de elemente standardizate de date care descriu caracteristicile probelor sau
ale rezultatelor analitice, cum ar fi ţara de origine, produsul, metoda analitică, limita de detecţie, rezultatul, terminologia controlată şi normele de
validare pentru a asigura corectitudinea datelor.
50. Laboratoarele acreditate, antrenate la implementarea Programului:
1) participă la testele de competenţă între laboratoare pentru a asigura calitatea, exactitatea şi comparabilitatea rezultatelor obţinute;
2) asigură elaborarea procedurilor de control al calităţii aplicabile analizelor reziduurilor de pesticide şi de audit al acestor proceduri în laboratoarele
altor state, pentru a garanta calitatea, exactitatea şi comparabilitatea;
3) informează Agenţia despre participarea la testele de competenţă şi rezultatele acestora.
Capitolul VII. Cerinţele privind prelevarea şi testarea probelor,
măsurile întreprinse în cazul neconformităţii produselor
Secţiunea 1. Cerinţele privind prelevarea probelor 51. Probele se prelevează de către agentul responsabil de prelevarea probelor (în continuare – agentul) din cadrul Agenţiei.
52. Procedura de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de
pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1004 din 25 octombrie 2010.
53. În cazul în care obţinerea probei din produsul destinat monitorizării este imposibilă, se completează procesul-verbal de prelevare cu înscrierea în
rubrica „Informaţii suplimentare” a explicaţiei privind nulitatea prelevării probei. Agentul informează zilnic Agenţia şi laboratorul despre
proba/probele „lipsă”.
54. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în laborator în scopul verificării corespunderii nivelului reziduurilor
de pesticide LMA stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse
alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010.
55. Numărul probelor prelevate în cadrul realizării Programului variază de la un număr minim de probe în raionul cu cel mai mic număr de locuitori
pînă la un număr maxim – în raionul (municipiul) cu cel mai mare număr de locuitori.
56. Procedura de prelevare a probelor pentru controlul conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală se efectuează în
conformitate cu Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate
prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
57. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în scopul verificării corespunderii conţinutului de nitraţi cu LMA,
stabilite în Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie
2013.
58. Operatorul de la care şi lotul din care se vor preleva probe se selectează aleatoriu. Agentul va asigura operatorul cu o probă de control pentru
situaţii de litigiu. Menţiunea respectivă va fi făcută în procesul-verbal de prelevare a probelor. Operatorul, pînă la obţinerea raportului de încercări,
emis de laborator, asigură păstrarea probei de control în condiţiile prevăzute în Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor
de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 25 octombrie 2010, şi Metodele de
prelevare a probelor pentru controlul oficial al conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetale, aprobate prin Hotăîrea Guvernului
nr.115 din 8 februarie 2013.
59. Probele în volum de 70% din totalul probelor preconizate pentru monitorizare în anul respectiv se vor preleva din depozitele producătorilor
agricoli, supermarketuri, locuri/depozite engros, cerealele din silozuri şi circa 30 la sută din probe de la producătorii agricoli care comercializează
marfa în pieţele agroalimentare, magazinele din fermă etc.
Secţiunea a 2-a. Criteriile pentru respingerea probelor 60. Persoana responsabilă de recepţionarea probelor în laborator poate respinge probele din următoarele motive:
1) procesul-verbal de prelevare a probelor:
a) este incomplet;
b) nu conţine date veridice necesare;
2) probele:
a) nu au greutatea minimă necesară;
b) nu conţin numărul suficient de unităţi;
c) au fost livrate în afara termenului stabilit în Planul calendaristic de prelevare a probelor;
d) conţin diferite date de valabilitate sau numere de lot;
e) au fost transmise laboratorului în mod eronat;
3) condiţiile de transportare nu au fost respectate (proba este într-o stare proastă, aspectul şi caracteristicile probei sînt modificate).
Secţiunea a 3-a. Analiza probelor 61. Analiza probelor se realizează în concordanţă cu sistemul de asigurare a calităţii SM SR EN ISO/CEI 17025:2006.
62. Pentru analiza reziduurilor de pesticide vor fi utilizate metode validate monoreziduale (MUR) şi multireziduale (MMR), în funcţie de substanţele
active monitorizate şi de capacitatea laboratorului.
63. Tehnicile de lucru în încercarea probelor în laborator sînt:
1) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, trapă ionică (GC-MS/ITD);
2) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, timp de zbor (GC-MS/TOF);
3) gaz-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, captură de electroni (GC-ECD);
4) lichid-cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, triplu-cuadrupol (LC-MS/QQQ).
Secţiunea a 4-a. Măsurile întreprinse în cazul
depistării neconformităţii produselor 64. În cazul depistării unor neconformităţi ale produselor, se aplică următoarele măsuri:
1) retragerea lotului de produse neconforme/contaminate de pe piaţă;
2) confiscarea şi nimicirea produselor în temeiul art.23 alin. (3) din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi
la fertilizanţi;
3) întreprinderea acţiunilor legale în privinţa agentului economic;
4) redirecţionarea activităţii de control (inspecţie) spre încărcăturile/ loturile cu marfă identică, de la acelaşi producător;
5) publicarea rezultatelor despre neconformitatea produselor pe site-ul oficial al Agenţiei.
Capitolul VIII. Estimarea generală a costurilor
Secţiunea 1. Costurile indirecte 65. Implementarea Programului presupune următoarele costuri indirecte:
1) instruirea agenţilor responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală;
2) elaborarea şi actualizarea procedurilor, instrucţiunilor şi planurilor detaliate de prelevare a probelor,
3) prelevarea probelor;
4) transportarea probelor la laborator;
5) analiza de laborator a probelor;
6) dezvoltarea continuă a capacităţilor analitice ale laboratoarelor (în scopul majorării numărului substanţelor active identificate);
7) evaluarea riscurilor şi măsuri ulterioare după depistarea neconformităţii;
8) raportarea rezultatelor, inclusiv prin intermediul sistemului informaţional;
9) crearea şi actualizarea paginii web oficiale;
10) participarea laboratoarelor abilitate la testele de competenţă interlaboratoare;
11) colaborarea cu instituţiile internaţionale din domeniu.
Secţiunea a 2-a. Costurile directe 66. Costurile estimative pentru implementarea Programului, la compartimentul „reziduuri de pesticide” pentru anii 2015-2016, sînt prevăzute în
tabelul 1 din anexa nr. 5 la prezentul Program.
67. Cheltuielile necesare implementării sînt calculate după cum urmează: numărul de probe planificate pentru analiză se înmulţeşte cu numărul de
substanţe active identificate în produs şi costul pentru fiecare substanţă activă analizată.
68. Monitorizarea de stat a reziduurilor de pesticide în 22 produse alimentare de origine vegetală cu prelevarea a 275 de probe în anul 2015 va
necesita mijloace financiare din bugetul de stat în sumă de 1179,3 mii lei, cu o majorare neesenţială în anul 2016 (1229,1 mii lei).
69. Costul implementării componentei „monitorizarea conţinutului de nitraţi” (tabelul 2 din anexa nr.5) se estimează la 20,0 mii lei – pentru anul
2015 şi 20,4 mii lei – pentru anul 2016. Costul implementării componentei date este calculat în baza tarifelor (80 lei/probă) prevăzute în Lista şi tarifele
serviciilor contra cost din sfera sănătăţii publice prestate persoanelor fizice şi juridice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 533 din 13 iulie 2011, şi
în baza tarifelor Î.S. „Centrul Republican de Pedologie Aplicată”.
Implementarea Programului pe anii 2015-2016 va implica mijloace financiare în sumă totală de 2408,8 mii lei.
70. Rezultatele implementării Programului pentru anii 2015-2016 vor sta la baza optimizării ulterioare a sortimentului de produse alimentare,
numărului de probe prelevate şi spectrului de substanţe active monitorizare în funcţie de riscurile evaluate şi obiectivele anuale stabilite.
Capitolul IX. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres
Secţiunea 1. Rezultatele scontate 71. Implementarea Programului va permite obţinerea următoarelor rezultate:
1) monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind siguranţa produselor alimentare de origine vegetală, asigurarea monitorizări din partea
statului a nivelului de inofensivitate a produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa internă şi celor destinate exportului;
2) evaluarea şi gestionarea riscurilor;
3) garantarea plasării pe piaţă a produselor sigure, inofensive, sporirea încrederii consumatorului în calitatea produselor vegetale;
4) protecţia consumatorilor prin minimizarea expunerii acestora la riscuri alimentare;
5) reducerea riscului de intoxicaţii şi îmbolnăvire a populaţiei;
6) contribuirea la reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor consumatorului;
7) facilitarea exportului, penetrarea şi diversificarea pieţelor externe, crearea unui avantaj competitiv pentru produsele moldoveneşti pe pieţele
interne şi externe;
8) creşterea credibilităţii şi încrederii partenerilor de afaceri din sfera businessului;
9) protecţia componentelor mediului;
10) crearea premiselor pentru reducerea cantităţii de pesticide la o unitate de suprafaţă de teren agricol;
11) evaluarea riscurilor de sănătate asociate consumului de produse alimentare de origine vegetală contaminate.
Secţiunea a 2-a. Indicatorii de progres 72. Implementarea Programului va fi supravegheată prin aplicarea următorilor indicatori de progres:
1) instrucţiuni privind prelevarea probelor de produse alimentare de origine vegetală, elaborate şi aprobate de Agenţie;
2) 37 de subdiviziuni raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor, asigurate în anul 2015 cu instrucţiuni privind prelevarea probelor;
3) 140 de agenţi responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine vegetală, instruiţi;
4) 97-100 % probe prelevate şi analizate în laborator, anual, potrivit Planului calendaristic de prelevare;
5) 5 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2017;
6) 10 substanţe active prezente frecvent în produsele alimentare de origine vegetală, identificate pînă în anul 2020;
7) 10 produse de origine vegetală (legume) care prezintă risc major în raport cu conţinutul de nitraţi, identificate pînă în anul 2017;
8) participarea la minimum 5-7 teste de competenţă interlaborator în anii 2015-2020;
9) 3 seminare zonale, organizate;
10) 10 emisiuni radio/televizate, realizate;
11) raport privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de
origine vegetală pentru anii 2015-2020, întocmit anual.
Capitolul X. Supravegherea implementării Programului,
comunicare şi raportare
Secţiunea 1. Supravegherea 73. Supravegherea implementării Programului va fi asigurată prin intermediul indicatorilor de progres, care demonstrează gradul de realizare şi
impactul obiectivelor preconizate.
74. Procesul de supraveghere prevede aprecierea gradului de realizare a acţiunilor planificate, raportul dintre acţiunile realizate şi obiectivele
formulate, precum şi măsurile întreprinse în funcţie de riscurile evaluate.
75. Succesul implementării Programului este condiţionat de atitudinea responsabilă a structurilor statale, de implicarea activă a societăţii civile şi de
interesul sporit al fiecărei persoane în parte.
76. Agenţia va asigura supravegherea implementării Programului prin exercitarea următoarelor măsuri:
1) verificarea continuă privind numărul şi provenienţa probelor, pentru a se asigura că măsurile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 vor fi realizate integral
pînă la sfîrşitul anului respectiv;
2) păstrarea copiilor proceselor-verbale de prelevare a probelor;
3) verificarea corespunderii dintre numărul de probe prelevate şi cotele stabilite în punctul 59;
4) verificarea respectării termenelor de livrare a probelor în laborator, cerinţelor de completare a proceselor-verbale, informaţiei privind starea
corespunzătoare a probelor livrate;
5) verificarea corectitudinii ambalării şi transportării probelor prelevate.
Secţiunea a 2-a. Comunicarea 77. Agenţia asigură transparenţa implementării Programului prin:
1) informarea consumatorului asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală;
2) publicarea trimestrială pe site-ul oficial al Agenţiei a informaţiei privind îndeplinirea Planului calendaristic de prelevare a probelor pentru
monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală;
3) organizarea companiilor de informare şi conştientizare a agenţilor economici (seminare, emisiuni radio şi TV, articole în mass-media) asupra
respectării cerinţelor de inofensivitate;
4) informarea şi asigurarea participării publicului şi a organizaţiilor neguvernamentale la propagarea informaţiei privind riscul contaminării
produselor agricole.
Secţiunea a 3-a. Raportarea 78. Agenţia asigură plasarea trimestrială pe site-ul său oficial a rapoartelor de încercări privind rezultatele de laborator, care vor include următoarea
informaţie:
1) denumirea operatorului şi adresa juridică;
2) denumirea produsului şi cantitatea (tone);
3) provenienţa produselor de origine vegetală (producţie importată, autohtonă, ecologică, cu indicarea ţării de origine);
4) rezultatele de laborator ale probelor analizate (conforme/neconforme);
5) indicarea nivelului reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi depistate (mg/kg);
6) detalii despre acţiunile întreprinse în cazul depistării neconformităţii produselor.
79. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile colaborează cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţiile
neguvernamentale, mass-media, precum şi cu structurile internaţionale în domeniu.
80. Agenţia publică pe pagina sa web oficială raportul anual de încercări privind rezultatele analizelor de laborator, inclusiv cele conforme şi
neconforme, precum şi informaţii despre acţiunile de control sau alte măsuri întreprinse, inclusiv planificarea modificărilor la Planul calendaristic de
prelevare a probelor.
Anexa nr. 1
la Programul naţional de monitorizare
a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare
de origine vegetală pentru anii 2015-2020
Tablelul 1
APROBAT
prin Ordinul Agenţiei Naţionale
pentru Siguranţa Alimentelor nr.__
din _________________________
Planul calendaristic de prelevare a probelor
pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide în produsele alimentare de origine vegetală în anul _______
Unităţile
administrativ-
teritoriale
Numărul
populaţiei
, % faţă
de total
Populaţia,
mii locuitori
Numărul
de probe
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Total:
Municipiile:
Chişinău
Bălţi
Raioanele:
Anenii Noi
Basarabeasca
Briceni
Cahul
Cantemir
Călăraşi
Căuşeni
Cimişlia
Criuleni
Donduşeni
Drochia
Dubăsari
Edineţ
Făleşti
Floreşti
Glodeni
Hînceşti
Ialoveni
Leova
Nisporeni
Ocniţa
Orhei
Rezina
Rîşcani
Sîngerei
Soroca
Străşeni
Şoldăneşti
Ştefan Vodă
Taraclia
Teleneşti
Ungheni
UTA Găgăuzia
Numărul total de probe
X
Tablelul 2
APROBAT
prin ordinul Agenţiei Naţionale
pentru Siguranţa Alimentelor nr.___
din ________________________
Planul calendaristic de prelevare a probelor
pentru monitorizarea conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală în anul ___________
Unităţile
administrativ-
teritoriale
Numărul
populaţiei,
% faţă de
total
Populaţia,
mii locuitori
Numărul
de probe
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Total:
Municipiile:
Chişinău
Bălţi
Raioanele:
Anenii Noi
Basarabeasca
Briceni
Cahul
Cantemir
Călăraşi
Căuşeni
Cimişlia
Criuleni
Donduşeni
Drochia
Dubăsari
Edineţ
Făleşti
Floreşti
Glodeni
Hînceşti
Ialoveni
Leova
Nisporeni
Ocniţa
Orhei
Rezina
Rîşcani
Sîngerei
Soroca
Străşeni
Şoldăneşti
Ştefan Vodă
Taraclia
Teleneşti
Ungheni
UTA Găgăutia
Numărul total de probe X
Anexa nr. 2
la Programul naţional de monitorizare
a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de
nitraţi în produsele alimentare de origine
vegetală pentru anii 2015-2020
Tabelul 1
Produsele alimentare de origine vegetală
planificate pentru monitorizarea respectării limitei maxime
admise a reziduurilor de pesticide pentru anul 2015
Nr.
d/o
Produsul alimentar
vegetal
Numărul total
de probe
Produse
autohtone
Produse de
import
Produse ecologice
(organice)
1. Mere 15 10 4 2
2. Piersici 12 6 6
3. Cireşe 12 9 3
4. Caise 12 10 2
5. Struguri (soiuri de masă şi
de vin)
25 22 3
6. Vin 10 10
7. Banane 12 12
8. Căpşune 12 8 4
9. Sfeclă roşie 12 6 4 2
10. Morcovi 12 4 6 2
11. Ceapă uscată 12 6 6
12. Tomate 20 12 8
13. Ardei dulci 12 6 6
14. Ridichi 10 10
15. Castraveţi 13 7 6
16. Pepeni verzi 12 9 3
17. Varză 12 8 5
18. Cartofi 15 11 4
19. Grîu 10 10
20. Porumb 10 8 2
21. Ulei de floarea-soarelui 10 10
22. Orez 5 5
Total 275 182 87 8
Tabelul 2
Produsele alimentare de origine vegetală
planificate pentru monitorizarea respectării limitei
maxime admise a reziduurilor de pesticide pentru anul 2016
Nr.
d/o
Produsul alimentar
vegetal
Numărul total
de probe
Produse
autohtone
Produse
import
Produse
ecologice
(organice)
1. Mere 15 9 4 2
2. Piersici 12 6 4 2
3. Prune 12 10 2
4. Caise 12 12
5. Struguri (soiuri de masă şi
de vin)
25 22 3
6. Vin 10 10
7. Mandarine 12 12
8. Banane 12 12
9. Căpşune 12 9 3
10. Sfeclă roşie 12 6 5 1
11. Morcovi 12 5 5 2
12. Tomate 18 10 8
13. Ardei dulci 12 5 7
14. Ceapă uscată 6 6
15. Castraveţi 8 6
16. Pepeni verzi 12 9 3
17. Varză 14 10 5
18. Cartofi 12 8 7
19. Grîu 10 8 2
20. Porumb 10 10 2
21. Orez 10 10
Total 274 163 102 11
Anexa nr. 3
la Programul naţional de monitorizare
a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de
nitraţi în produsele alimentare de origine
vegetală pentru anii 2015-2020
Tabelul 1
Produsele alimentare de origine vegetală planificate pentru
monitorizarea conţinutului de nitraţi în anul 2015
Nr.
d/o
Produsul alimentar de
origine vegetală
Numărul
total de
probe
Produse
autohtone
Produse
de
import
Produse
ecologice
(organice)
1. Cartofi 25 20 5
2. Morcovi 20 10 8 2
3. Tomate 25 15 10
4. Varză 25 10 2
5. Ridichi 15 10 5
6. Castraveţi 22 15 7
7. Ardei dulci 15 9 6
8. Salată proaspătă 15 8 7
9. Dovleci 13 7 6
10. Sfeclă roşie 15 6 6 2
11. Legume frunzoase
condimentare 15 9
6
12. Vinete 20 10 10
13. Pepeni verzi 25 16 9
Total 250 145 87 4
Tabelul 2
Produsele alimentare de origine vegetală planificate pentru
monitorizarea conţinutului de nitraţi în anul 2016
Nr.
d/o
Produsul alimentar de origine vegetală Numărul total de
probe
Produse autohtone Produse de
import
Produse ecologice
(organice)
1. Cartofi 25 20 5
2. Morcovi 20 10 8 2
3. Tomate 25 19 6
4. Varză 22 14 8
5. Ridichi 15 10 5
6. Castraveţi 22 15 7
7. Ardei dulci 15 9 6
8. Salată proaspătă 12 5 7
9. Dovleci 13 7 6
10. Sfeclă roşie 14 8 4 2
11. Legume frunzoase condimentare 15 9 6
12. Vinete 20 13 7
13. Ceapă uscată 12 7 5
14. Pepeni verzi 25 16 9
Total 255 162 89 4
Anexa nr. 4
la Programul naţional de monitorizare
a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de
nitraţi în produsele alimentare
de origine vegetală pentru anii 2015-2020
Matricea substanţelor active
planificate pentru monitorizare în anii 2015-2016
Nr.
d/o
Denumirea substanţei active
Produsele alimentare
de origine vegetală
INSECTICIDE ŞI ACARICIDE
1. Acetamiprid Cartofi, mere, tomate
2. Alfa-cipermetrin Mere, cartofi, ulei de floarea-soarelui
3. Bifentrin Banane
4. Cipermetrin Mere, struguri, cartofi, morcovi, castraveţi, tomate,
pepeni verzi, sfeclă roşie, varză
5. Clorpirifos Mere, struguri, grîu, piersici, mandarine, portocale,
tomate, prune, orez, sfeclă roşie
6. Clofentezin Mere, struguri, ardei dulci
7. Deltametrin Mere, prune, tomate, castraveţi, varză, struguri,
orez, sfeclă roşie
8. Dimethoat Grîu, mere, prune, varză, mandarine, castraveţi
9. DDT Mere, cartofi, tomate, varză
10. Endosulfan Castraveţi, cartofi
11. Esfenvalerat Mere, cartofi, struguri
12. Fenoxicarb Mere, prune, struguri
13. Fosalon Mere, prune, piersici, cartofi, varză, caise
14. Formetanate Ardei dulci, tomate
15. HCH Mere, cartofi, tomate, varză
16. Imidacloprid Mere, piersici, prune, struguri, cartofi, castraveţi,
tomate
17. Lambda-cihalotrin Mere, struguri, tomate, cartofi, grîu, porumb, sfeclă
roşie
18. Lufenuron Mere, tomate
19. Malation Mere, tomate, varză, cireşe, ardei dulci
20. Metomil Mere, varză, tomate, castraveţi, portocale
21. Oxamyl Pepeni verzi, castraveţi, tomate
22. Pirimicarb Mere, piersici, varză
23. Pirimifosmetil Grîu, struguri, castraveţi, tomate, cartofi, morcovi,
varză, cireşe, piersici, ardei dulci, ridichi
24. Tau - fluvalinat Orez, morcovi, struguri, mere, varză, piersici
25. Teflubenzuron Mere, prune, struguri, cartofi
26. Tiacloprid Mere, grîu, cartofi, tomate, cireşe
27. Tiametoxam Cartofi, tomate, grîu, porumb, mere, sfeclă roşie,
ulei de floarea-soarelui
FUNGICIDE
28. Azoxistrobin Struguri, cartofi, tomate, castraveţi 29. Bitertanol Banane 30. Boscalid Struguri
31. Bromuconazol Mere, struguri
32. Captan Mere, piersici, tomate
33. Carbendazim Grîu, struguri, ardei dulci, orez
34. Cimoxanil Cartofi, tomate, struguri, castraveţi
35. Ciproconazol Grîu, mere, struguri
36. Ciprodinil Mere, prune, caise, piersici, struguri
37. Clorotalonil Mere, piersici, prune, cartofi, tomate, castraveţi,
struguri
38. Difenoconazol Struguri, mere, piersici
39. Dimetomorf Castraveţi, tomate, struguri, cartofi, ceapă uscată
40. Ditianon Mere, piersici, struguri
41. Diazinon Mandarine
42. Ditiocarbamaţi Mere, struguri, vin, varză, cartofi, tomate, morcovi
43. Fenhexamid Piersici, struguri, căpşuni
44. Flutriafol Grîu, piersici, struguri
45. Folpet Struguri, cartofi, mere
46. Hidroxid de cupru Struguri, mere, prune, tomate, cartofi
47. Imazalil Mandarine, portocale
48. Tiabendazol Mandarine, portocale
49. Tebuconazol Struguri, mere, grîu, orez
50. Triadimenol Mere, struguri, grîu
51. Trifloxistrobin Mere, struguri
52.
Mancozeb Mere, piersici, prune, struguri, tomate,
castraveţi, cartofi 53. Metalaxil Struguri, vin, tomate, cartofi, ceapă uscată,
castraveţi, mere 54. Oxiclorură de cupru Struguri, vin, mere, prune, cartofi, tomate,
castraveţi, ceapă, caise 55. Penconazol Mere, piersici, struguri, castraveţi, căpşune, vin 56. Procimidon Morcovi, struguri, ardei dulci, ridichi 57. Propiconazol Grîu, mere, struguri 58. Propineb Cartofi, tomate, mere, struguri 59. Kresoxim-metil Struguri, mere, piersici
ERBICIDE
60. 2,4-D (sare de dimetil amină) Grîu, porumb, portocale, vinete 61. Acetoclor Porumb, cartofi, varză
62. Bentazon Porumb, grîu
63. Bromoxinil Porumb, grîu
64. Clopiralid Ceapă, grîu, varză, porumb
65. Dicamba Porumb, grîu
66. Diquat (dibromid) Ulei de floarea-soarelui
67. Glifosat Mere, struguri, ulei de floarea-soarelui
68. Haloxifop-R-ester metilic Ceapă uscată, mere, struguri
69. Metribuzin Cartofi, tomate, porumb
70. Pendimetalin Ceapă uscată, cartofi, morcovi
71. Quizalofop-P-etil Cartofi, morcov, tomate, castraveţi, varză
72. Quizalofop-P-tefuril Cartofi, morcovi, tomate, castraveţi, varză
Anexa nr. 5
la Programul naţional de monitorizare
a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare
de origine vegetală pentru anii 2015-2020
Tabelul 1
Mijloacele financiare necesare pentru monitorizarea
reziduurilor de pesticide pentru anii 2015-2016
Nr.
d/o Produsele alimentare de origine vegetală
Numărul substanţelor
active monitorizate 2015 2016
Total,
mii lei
1. Mere 43 193,5 193,5 593,4
2. Piersici 13 46,8 46,8 140,4
3. Prune 9 0,0 32,4 32,4
4. Cireşe 3 10,8 0,0 21,6
5. Caise 12 43,2 43,2 129,6
6. Struguri (soiuri de masă şi de vin) 38 285,0 285,0 855,0
7. Vin 3 9,0 9,0 27,0
8. Portocale 5 0,0 0,0 18,0
9. Mandarine 5 0,0 18,0 18,0
10. Banane 2 7,2 7,2 21,6
11. Căpşune 2 7,2 7,2 21,6
12. Sfeclă roşie 5 18,0 18,0 36,0
13. Morcovi 7 25,2 25,2 75,6
14. Tomate 29 174,0 174,0 522,0
15. Ardei dulci 5 18,0 18,0 54,0
16. Ceapă 6 21,6 21,6 43,2
17. Castraveţi 14 54,6 58,8 172,2
18. Ridichi 2 0,0 0,0 7,2
19. Pepeni verzi 2 7,2 7,2 21,6
20. Varză 15 54,0 67,5 189,0
21. Cartofi 31 139,5 139,5 418,5
22. Grîu 14 42,0 42,0 134,4
23. Porumb 2 6,0 6,0 12,0
24. Orez 3 4,5 9,0 24,3
25. Ulei de floarea-soarelui 4 12,0 0,0 12,0
Total 1179,3 1229,1 2408,4
Tabelul 2
Mijloacele financiare necesare pentru monitorizarea
conţinutului de nitraţi pentru anii 2015-2016
Nr.
d/o Indicii Anii
2015 2016
1. Numărul probelor prelevate, unităţi 250 255
2. Costul unei analize de laborator, lei 80,0 80,0
3. Mijloace financiare necesare, mii lei 20,0 20,4
4. Total mijloace financiare pentru anii 2015-2016,
mii lei 40,4