Anul acesta militarii români ce au fost răniţi în tea-trele de operaţii din Afganistan ori Irak participă laJo cu ri le In victus de la Toronto. Lotul extins ce va repre-zenta ţara noastră la această com petiţie s-a reunit pe da -ta de 14 februarie, înpre zenţa mi nis tru luiApă rării Na ţio nale,Ga briel-Be niaminLeş şi a şe fului Sta-tului Ma jor General,ge ne ralul NicolaeCiu că. Eve nimentuls-a desfăşurat în in -cin ta Sălii de sport...

Prietenie prin sport

Există astăzi un interes deosebit pentru studiereaGer maniei în epoca Adolf Hitler, fascinaţia fiind de ter -mi nată de uimitoarele reuşite militare împotriva unorfor ţe covârşitoare numeric şi tehnic. Orice is to ric tre bu -ie să studieze cu răbdare da tele existente înain te să e mi -

tă o concluzie, dar a -cum se caută senza ţio -na lul cu orice preţ.Rea litatea cu ca re secon frunta per ma nentar mata germană erauna extrem de crudă...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 4 (443) l 28 februarie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

Invictus Games 2017Invictus Games 2017

Vineri, 17 februarie la Brigada 1 Mecanizată „Ar ge -da va” au avut loc manifestări ocazionate de ani versareaZi lei Con siliului Internaţional al Spor tu lui Militar (18

fe brua rie). În cadrulaces tui eveniment, s-ades făşurat, începândcu ora 10:00, un crossim bolic la care aupar ticipat militari dinca drul comandamen-tului bri găzii şi dinsub unităţile su bor -donate.

Germania nazistă şi vânzarea Germania nazistă şi vânzarea de armamentde armament

KAKI 100%

E timpul să împărtășesc din experien ța acumulată înul ti mele 6 luni într-un comandament NATO în ca drulJ1, mai exact la NATO Ra pid Deployable Corps-Greece. A fost până acum o experiență benefică dinpunct de ve de re profesional, și nu numai, pentru un ade -vă rat manager re sur se umane din Armata Ro mâ ni ei.Mi-am dorit foartemult să lucrez într-un ca dru multi na -țio nal pentru a-miex tin de aria de cu -noaș tere și pentru aex perimenta maibine po li ti cile deper sonal ale...

Manager resurse umaneManager resurse umane

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

7 planete de mărimea Terrei, 7 planete de mărimea Terrei, într-o zonă locuibilăîntr-o zonă locuibilă

C M Y K

Cu ajutorul telescopului Spitzer Space, a fost des co - pe rit primul sistem alcătuit din şapte planete de mă ri meaPă mântului care orbitează aceeaşi stea, aflată la 40 deani lumină depărtare de noi. Trei dintre ele se a flă într-ozo nă cu un mediu propice pentru a fi locuibil. Aceastădes coperire din afarasis temului nostru so lares te rară, deoarece pla -ne te le ar putea fi simila -re ca mă rime cu Pămân-tul, ceea ce înseamnă căar putea avea apă pe su - pra feţele lor şi even tualar putea su por ta formede viaţă.

PLATINUM EAGLE 17.1PLATINUM EAGLE 17.1

Vineri, 17 februarie la Brigada 1 Mecanizată „Ar ge da -va” au avut loc manifestări ocazionate de ani versarea ZileiCon siliului Internaţional al Spor tu lui Militar (18 februa -rie). În cadrul acestui eveniment, s-a des făşurat, începândcu ora 10:00, un cros simbolic la care au participat militaridin cadrul comandamentului bri găzii şi din subunităţile su -bor donate.

Organizat pentru prima oară în anul 2006, de că tre Con-siliul Internaţional al Sportului Militar, în sco pul sărbăto ri -rii datei de constituire a acestui or ga nism, evenimentul îşipro pune să promoveze anual practicarea sportului în ar ma -te le lumii şi, prin anvergura mondială a acţiunii, să contri -bu ie la men ţinerea păcii.

Scopul acestei manifestări sportive este şi acela de atrans mite motto-ul Consiliului - „Prietenie prin sport”,prin tre militarii din cele 133 de ţări membre ale acestuiorganism, care iau parte simultan la aler gări pe distanţe

scurte sau lungi, mers pe jos sau pe schiuri, in diferent deap titudinile lor fizice, de grade, funcţii şi vârs tă. n

Comandamentul Grup Servicii afost prima structură logistică de nivelba talion din istoria vânătorilor demunte. Înfiinţat la 10 martie 1942 şiaflat la acea dată în organica Brigăzii2 Mixtă Munte - actual, Brigada 2Vă nători de Munte „Sarmizegetu-sa”- Comandamentul Grup Servicii afunc ţionat ca o structură similarăunui batalion logistic, având urmă-toarea organizare: companie de lu -cru, companie de recuperare-asanare,co loană transport, infirmerie cai,grup aprovizionare subzistenţă, grupapro vizionare muniţii, coloană mate-riale geniu, secţie autosanitară, brută-rie companie, ambulanţă munte.Aces te subunităţi au asigurat execu-tarea întregului spectru de misiunispe cifice logisticii contemporane.

La 18 septembrie 2014, Batalio-nul 229 Sprijin Logistic, prin aproba-rea Şeful Statului Major General, a

pre luat tradiţiile de luptă ale Coman-damentului Grup Servicii.

Relaţionarea istorică cu organiza-rea şi funcţionarea Comandamentu-lui Grup Servicii reprezintă un reperdeose bit de important pentru identi-tatea Batalionului 229 Sprijin Logi-stic, cu atât mai mult cu cât aceastăstruc tură a executat logistica expedi -ţio nară în folosul Brigăzii 2 MixtăMunte în cel de-Al Doilea RăzboiMon dial, în teatrele de operaţii dinCri meea şi Caucaz, asigurând vitali-tatea acţiunilor prin proiectarea ladis tanţă a forţei şi asigurarea operati-vităţii acesteia.

Operaţiile exclusiv expediţionaredin teatrele de război contemporane,cu implicaţiile angajării în mod per -for mant a logisticii, îi obligă să con-tinue tradiţiile de luptă şi să respecteva lorile istorice şi de armă ale struc-turii militare precursoare. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

(corespondenþã - expediþie) int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 9 / 2017

lMOSCOVA - Rusia va consolida potenţialul Forţelorde operaţiuni speciale. Rusia va consolida capacităţile aces-tor forţe speciale pentru ca acestea să fie pregătite să asigurese curitatea Federaţiei Ruse şi a aliaţilor ei, a declarat preşe -din tele rus Vladimir Putin, citat de Interfax şi Tass. CreareaFor ţelor de operaţiuni speciale (în 2015) a fost „un pas im -por tant în dezvoltarea calitativă a armatei ruse, creşterea mo -bi lităţii şi pregătirii ei de luptă”, sublinia Putin, într-un mesajtri mis de Ziua Forţelor de operaţiuni speciale, instituită dupăane xarea Crimeii. „Ţara are un nou instrument puternic, efi-cient pentru a-şi proteja interesele naţionale”, mai spunea şe -ful statului rus în mesajul publicat pe site-ul Kremlinului.„Vom continua să consolidăm potenţialul Forţelor de ope ra -ţi uni speciale. Acestea trebuie să fie pregătite să îndepli neas -că imediat sarcina trasată în orice regiune, să asigure securi-tatea Rusiei şi aliaţilor ei, să riposteze la adresa terorismuluiin ternaţional şi a altor ameninţări”. Ziua Forţelor de operaţi-uni speciale a fost instituită prin decret prezidenţial la 26 fe -bru a rie 2015 şi este sărbătorită la 27 februarie, ca un oma giuadus trupelor speciale care au acţionat pentru alipirea penin-sulei Crimeea la Rusia. În noaptea de 26 spre 27 februarie2014, trupe speciale ruse au blocat unităţile militare ucrai ne -ne de pe întreg teritoriul Crimeei şi le-au dezarmat fără sătra gă un glonţ, scrie sursa citată, care adaugă că toate obiecti -ve le strategice din peninsulă au fost ocupate rapid, fără să sere curgă la violenţă. lMOSCOVA - Fregata rusă AmiralGri gorovici a părăsit Portul Sevastopol cu destinaţia Ma -rea Mediterană. Acolo se va alătura navelor militare sta ţio -na te în largul coastelor Siriei, afirmă surse din cadrul armateiru se citate de agenţia Interfax. „Fregata va efectua misiuni înca drul dispozitivului permanent al armatei ruse din MareaMe diterană”, a declarat căpitanul Viaceclav Truhacev, purtă-torul de cuvânt al Flotei militare ruse din Marea Neagră. Fre-gata Amiral Grigorovici, echipată cu sisteme de rachete Ka -li br, s-a mai aflat în Marea Mediterană în noiembrie 2016, deunde a atacat poziţii ale organizaţiei teroriste Stat Islamic.lTEHERAN - Marina testează rachete în cadrul unorexerciţii navale în Golf. Marina iraniană a testat cu succesra chete în cadrul unor exerciţii navale de amploare desfăşu-rate în Golf, au relatat agenţiile de presă iraniene Fars şi Tas-nim, citate de France Presse. „Ultima rachetă de croazierănu mită Nasr a fost testată în timpul manevrelor navale (de -nu mite) «Velayat 95» în apele din sudul ţării”, a declarat mi -nis trul Apărării iranian, Hossein Deghan, citat de Fars, preci - zând că racheta şi-a atins ţinta cu succes. Un alt tip de ra che -tă numită Dehlaviyeh, ghidată cu laser, a fost, de asemenea,tes tată cu succes, indică agenţia de presă Tasnim. Raza de ac -ţi une a celor două rachete nu se precizează, notează AFP.Marina iraniană face manevre ample în Golf, în strâmtoareaOr muz, în Marea Oman şi în nordul Oceanului Indian, dupăce preşedintele american Donald Trump a dat Teheranului un„preaviz” şi i-a impus sancţiuni, relatează Reuters. lDA -MASC - Un înalt oficial militar american a întreprins ovi zită secretă în nordul Siriei. Generalul Joseph Votel,şeful Comandamentului Central al Statelor Unite, a între-prins o vizită secretă în nordul Siriei, unde a discutat cu li -derii rebelilor care luptă împotriva reţelei teroriste Stat Is la -mic, a anunţat un purtător de cuvânt al Forţelor Demo cra teSiriene (SDF). Potrivit AFP, Talal Sello, purtătorul de cuvântal rebelilor, a declarat că Votel „a discutat despre intensifica -rea coordonării şi sprijinului (acordat SDF) în era DonaldTrump”. „Există promisiuni privind livrarea de armamentgreu în etapele viitoare”, a precizat Sello, care a adăugat cădis cuţiile s-au concentrat asupra chestiunilor militare de in -te res comun, inclusiv, operaţiunea de eliberare a oraşuluiRaqqa, capitala de facto a reţelei teroriste Stat Islamic. Pen-tagonul nu a răspuns momentan cererilor de a comenta pemar ginea acestui subiect. Votel a întreprins o vizită similarăîn luna mai 2016, atunci când s-a întâlnit cu liderii SDF şi cuconsilieri militari americani detaşaţi pe lângă rebeli sirieni.Aceasta este însă prima vizită întreprinsă de Votel după în -ves tirea preşedintelui Donald Trump. Forţele Democrate Si - riene (SDF) reprezintă o alianţă a unor miliţii kurde şi arabefon dată în octombrie 2015, care a reuşit să elibereze de subdo minaţia Stat Islamic teritorii întinse în nordul Siriei.lWASHINGTON - Dialog tripartit SUA-Japonia-Co -reea de Sud privind blocarea finanţării programuluinord-coreean de înarmare. Reprezentanţi la nivel înalt aiSta telor Unite, Japoniei şi Coreei de Sud au discutat la Wa -shing ton, modalităţi de a restricţiona în continuare finanţareapro gramului nord-coreean de înarmare. „Oficialii au luat încon siderare alte măsuri posibile ale autorităţilor naţionale,in clusiv mijloace de a restrânge şi mai mult sursele de veni-turi pentru programele de înarmare ale Coreei de Nord, înspe cial activităţile ilicite”. În urma dialogului trilateral, s-acon venit că dezvoltarea de către Coreea de Nord a rachetelorşi încărcăturilor nucleare „ameninţă direct securitatea” celortrei ţări. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Peste 100 de înalţi oficiali şi experţi în domeniul securităţiidin ţările membre şi partenere NATO, s-au reunit, luni, 27 fe -bru a rie, la Bucureşti. În prezenţa lui Ernest J. HEROLD, Se -cre tar general adjunct pentru investiţii în apărare al NATO,precum şi a ministrului Afacerilor Interne, Carmen DanielaDAN a avut loc deschiderea lucrărilor celui de-al doilea ate-lier internaţional din cadrul proiectului „Capabilităţile poliţieide stabilitate NATO în contextul provocărilor de securitateemer gente”. România, prin Jandarmeria Română este gazdaeve nimentului având calitatea de „Naţiune sponsor” în cadrulCen trului de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate(NATO SP COE), iar scopul urmărit este promovarea, cu spri -ji nul Consiliului Atlanticului de Nord, a capabilităţilor forţe-lor de tip jandarmerie de a gestiona misiunile de poliţie încadrul NATO.

Atelierul de lucru se desfăşoară în perioada 27 februarie -02 martie a.c., la Palatul Parlamentului, din Capitală, precumşi la sediul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul”a Jandarmeriei Române şi reuneşte participarea a aproximativ100 de înalţi oficiali NATO şi experţi în domeniul securităţii,din ţările membre şi partenere NATO. De asemenea, la Atelie -rul de Lucru iau parte şi reprezentanţi ai Ministerului Afaceri-lor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apă -ră rii Naţionale, precum şi ai Institutului de Ştiinţe Politice şiRe laţii Internaţionale, din cadrul Academiei Române.

Precizăm că, iniţiativa proiectului vine ca urmare a Sum-mitului NATO de la Varşovia din anul 2016, ocazie cu careNATO a identificat nevoia de accentuare a implicării în dome-niul operaţiilor de stabilitate. Primul atelier de lucru s-a des fă -şu rat în Roma, Italia, urmând ca modulele 3 şi 4 să fie organi-zate în Amsterdam (Olanda) şi Vicenza (Italia).

România ca „Naţiune sponsor” contribuie prin Jandarme-ria Română cu expertiză necesară îmbunătăţirii doctrineiNATO în domeniul operaţiilor de stabilitate (conform preve-derilor Legii nr. 328/2015 pentru aprobarea Ordonanţei Gu -ver nului nr. 36/2015). Calitatea de „Naţiune sponsor” în ca -drul Centrului de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabili-tate (NATO SP COE) aduce României, prin M.A.I., un loc în

ca drul Comitetului Director, organismul care coordonează ac -ti vitatea Centrului, stabilind priorităţile şi direcţiile de acţiunevii toare.

Centrul de Excelenţă pentru Operaţii de Stabilitate s-acons tituit la intenţia NATO şi are drept scop asigurarea buneides făşurări a acţiunilor la care participă forţele militare aleAlian ţei, dar şi componente ale forţelor de poliţie cu statut mi -li tar, aşa cum este şi Jandarmeria Română.

Ca urmare a obţinerii statutului de „Naţiune sponsor”, Ro -mâ nia, prin Jandarmeria Română a obţinut trei funcţii, dintrecare o funcţie cheie, de şef al Departamentului Lecţii Învăţa-te, celelalte două funcţii vizând funcţia de şef al Secţiunii deAna liză/Evaluare şi Experimentare şi cea de asistent în cadrulSec ţiunii Educaţionale şi de Cooperare.

Pentru a gestiona conflictele secolului XXI e nevoie de forţe armate de secol XXI

Având în vedere că trăim într-o lume imprevizibilă, cupro vocări din sud şi din est, iar NATO reprezintă o sursă esen -ţia lă de stabilitate, Ernest J. Herolda, secretar general adjunctpentru investiţii în apărare al Alianţei Nord-Atlantice, a decla-rat că: „Pentru a gestiona conflictele secolului XXI avem ne -vo ie de forţe armate de secol XXI. (...) Trebuie să fie suficientde puternice pentru a avea un efect imediat. Trebuie să avemca pabilităţi necesare pentru a reacţiona în orice situaţie şi pen-tru a ne apăra (...) în ariile de securitate”, a afirmat Herold, înca drul conferinţei. Potrivit acestuia, ambiţia Alianţei este de ară mâne o comunitate a libertăţii, păcii, securităţii şi a valori-lor comune, inclusiv drepturile omului, democraţia şi statul dedrept. El a explicat că este nevoie de forţe de poliţie civile şimi litare care să fie şi dislocate în teatrele de operaţii pentru ale putea transforma în medii de securitate sigure. „Operaţia desta bilitate nu e un concept nou în NATO. Toate operaţiilecurente ale NATO şi iniţiativele viitoare sunt legate de opera -ţi uni de stabilizare. Necesitatea pentru NATO de a fi o forţă desta bilitate s-a văzut şi acum 20 de ani în Bosnia şi Herţegovi-na. A fost o cooperare între NATO şi forţele de poliţie ONU”,a amintit Ernest Herold. n

Atelier internaţional - „Capabilităţile poliţiei de stabilitateNATO în contextul provocărilor de securitate emergente”

Batalionul 229 Sprijin Logistic - tradiţie şi istorie

Prietenie prin sport

La 1 martie 2017 sărbătorim 100 deani de când, prin Înaltul Decret nr. 245al regelui Ferdinand I, a fost înfiinţatRe gimentul de Tracţiune Automobilă,prima unitate cu profil auto din Arma-ta României. Acel moment a marcatîn ceputul procesului de organizare afor maţiunilor de automobile.

Decizia Ministerială nr. 520 din 27mar tie 1917 stabilea structura de deta-liu a regimentului, devenind astfel, ac -tul de naştere al noii arme din cadrulor ganismului militar românesc. Acelmo ment a influenţat, în mod decisiv,evo luţia ulterioară a structurilor orga-nizatorice ale armatei determinând,tot odată, apariţia unei importante cate-gorii de specialişti, care şi-au desfăşu-rat activitatea, cu abnegaţie şi compe-tenţă, în sprijinul asigurării nevoilor detrans port al trupelor. n

Ziua Automobiliştilor

Militari

Acesta sunt eu, căpitanApos tol Marius -Vasile. E tim-pul să împărtășesc din experien -ța acumulată în ultimele 6 luniîntr-un comandament NATO înca drul J1, mai exact la NATORa pid Deployable Corps-Greece.

A fost până acum o expe-riență benefică din punct de ve -de re profesional, și nu numai,pentru un adevărat manager re -sur se umane din Armata Ro mâ -

ni ei. Mi-am dorit foarte mult să lucrez într-un cadrumulti național pentru a-mi extinde aria de cunoaștere șipentru a experimenta mai bine politicile de personal aleOr ganizației Nord Atlantice, din care cu onoare facempar te.

Concluzia la care am ajuns în urma acestei perioade,este că fiecare națiune contribuie la dezvoltarea și trans-formarea Alianței și, bineînțeles, la îndeplinirea obiecti ve -lor acesteia. Multinaționalitatea și flexibilitatea sunt douădin tre caracteristicile de succes ale NATO. Eu intenționezsă identific părțile benefice din lucrul cu militarii par te -neri, să le adaptez și să le recomand a fi utilizate în Arma-ta României.

Ambiția și mândria sunt calităţi care m-a impresio natfoarte mult la națiunea gazdă - Republica Elenă, pe lângăteh nica de ultimă generație de care dispune. Au pornit ladrum în anul 2001, când au înființat acest comandamentpe o struc tură cu tradiție în armata lor, a cărei istorii audus-o mai departe, și, iată că, la aproape 15 ani se pre gă -tesc să se certifice pentru a se transforma dintr-un coman-dament ce conduce operații terestre la nivel tactic, într-unco mandament ce conduce operații la nivel operațional,mai exact, într-un Joint Headquarters (JHQ).

În ciuda dificultăților financiare cu care se confruntăța ra (Grecia), organizația militară merge mai departe, iaram biția lor, ca mândri urmași ai lui Alexandru cel Mare(Ma cedon), îi face să-și îndeplinească obiectivul de a de -veni JHQ, cu orice preț. Sunt foarte conștienți de ame nin -ță rile din flancul S-E al Alianței și asta îi face să nu lasepi ciorul jos de pe accelerație.

Pentru că nivelul comandamentului este înalt, suntmulți militari cu multă experiență, lucru care se simte șicare dă siguranță și încredere celor din jur. Printre aceștia,se află și contingentul românesc, mereu la înălțime, ce seri dică la nivelul așteptărilor și cerințelor.

Un alt aspect benefic pentru organizația militară esteacela că sunt foarte deschiși în relația cu organizațiile gu -ver namentale și non-guvernamentale, societatea civilă,uni versități, instituții europene, precum și cu celelalte co -man damente NATO de la toate eșaloanele. Chiar în mo -men tul de față, se inițiază un program de internship, des -chis societății civile pentru a be neficia de aportul acesteiaîn continuarea dezvoltării co mandamentului și promo va -rea acestuia.

Deschiderea aceasta se remarcă cel mai bine prin mul-titudinea de seminarii și conferințe organizate în cadrulco mandamentului cu participarea multor actori principali

din toate domeniile: resurseuma ne, financiar, informații,co municații, juridic, etc. Prinor ganizarea acestora sub formăde workshop-uri privind apli -ca bilitatea sau impactul asuprado meniului militar, informațiaac tualizată și de ultim momenteste transmisă auditoriului decă tre Subject Matter Experts(SME) - experți în anumite do -me nii, nemaifiind nevoie demulte ore de muncă pentru aajun ge la acel rezultat oferitgra tuit și care crește nivelul decu noaștere al fiecărui participant, indirect adăugând unplus valoare comandamentului.

Acestea fiind spuse, în încheiere, aș dori să îi încura-jez pe toți cititorii să-și mențină în permanență nivelullim bii en gle ze în concordanță cu cerințele unei țări mem-

bre NATO și să încerce oricând o astfel de experiență. Vafi cu siguranță „a win-win situation”, o situație în care Ar -mata României câștigă un militar cu experiență NATO și,în același timp, un militar mai bine pregătit profesional șimult mai motivat. n

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017 Pagina 3

Şeful Statului Major al Forţelor Teres -tre, general-locotenent Dumitru Scarlat, aefec tuat, în perioada 4-10 februarie 2017,o vizită oficială în Statele Unite ale Ame -ri cii, la invitaţia şefului Forţelor TerestreAme ricane, general Mark A. Milley.

În cadrul ceremoniei de onoare, organi-zată pentru întâmpinarea marilor oficia li -

tăţi militare, generalul Mark Milley a con-ferit generalului-locotenent Dumitru Scar-lat decoraţia Legiunea de Merit în grad deCo mandant, pentru merite excepţionale înser viciul militar.

Vizita a continuat la sediul Pentagonu-

lui cu întâlnirea oficială, în cadrul căreiacei doi generali au discutat despre acti vi tă -

ţi le US Army în Operaţia Atlantic Resolveşi în Iniţiativa de Reasigurare Europeanăîn România, precum şi despre sprijinuloferit de către partenerul strategic pentrucon solidarea apărării colective la flanculsud-estic al Alianţei Nord-Atlantice.

De asemenea, generalul-locotenentDu mitru Scarlat s-a întâlnit, în diferite ba -ze militare, cu locţiitorii generalului MarkA. Milley pe următoarele domenii: infor-maţii cu generalul Robert Ashley, operaţiicu generalul Robert Abrams şi instrucţiecu general-locotenent Kevin Mangum.Dis cuţiile s-au axat pe organizarea şi mi -siunile Forţelor Terestre Române, partici-

parea la operaţiile multinaţionale, pachetulde forţe disponibile pentru misiuni inter-naţionale şi proiecte de înzestrare.

Un moment emoţionant al vizitei l-acons tituit depunerea unei coroane de florila Mormântul Ostaşului Necunoscut dinCi mitirul Naţional Arlington, în semn deoma giu adus tuturor militarilor căzuţi lada torie.

Activitatea contribuie la întărirea coo -pe rării şi interoperabilităţii dintre ForţeleTe restre Române şi US Army, în cadrulpar teneriatului strategic româno-american.

Colonel Romeo FERARU

Şeful Statului Major Şeful Statului Major al Forţelor Terestre al Forţelor Terestre

în vizită oficială la US Armyîn vizită oficială la US Army

La începutul lunii martie, Armata României sărbă to - reş te Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale.

Aniversarea Zilei Forţelor pentru Operaţii Speciale, la1 martie, este legată de înfiinţarea primei unităţi acţionalede operaţii speciale, în 2003, dată la care a fost constituitBa talionul 1 Forţe Speciale, redenumit ulterior Batalionul1 Operaţii Speciale „Vulturii”.

O scurtă trecere prin istorie ne arată că, în anul 2005,a fost constituit Centrul de instruire pentru operaţii spe-ciale „General Grigore Baştan”, prin transformarea Şco -lii de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale 10,5„General Grigore Baştan”.

În anul 2006, la nivelul Statului Major al Forţelor Na -va le a fost constituit Grupul Naval de Forţe pentru Ope -ra ţii Speciale, iar, începând cu 1 iunie 2014, Grupul Na -val de Forţe pentru Operaţii Speciale s-a transformat înSec ţia Scafandri pentru Operaţii Speciale. În anul 2008,la nivelul Statului Major al Forţelor Aeriene a fost cons -ti tuit Detaşamentul de căutare-salvare prin luptă.

Anul 2008 a marcat un nou reper major în procesuldez voltării operaţiilor speciale, prin înfiinţarea Compo-

nentei de operaţii speciale, structură de conducere la ni -vel strategic, destinată să exercite conducerea operaţio na -lă asupra structurilor Forţelor pentru Operaţii Speciale,apar ţinând celor trei categorii de forţe ale armatei.

Începând cu 1 august 2009, structura de Forţe pentruOpe raţii Speciale a fost extinsă prin înfiinţarea Regimen-tului 1 Operaţii Speciale, unitatea având în compunereBa talionul 1 Operaţii Speciale „Vulturii”, Batalionul 60Pa raşutişti „Băneasa-Otopeni” şi Batalionul 498 Paraşu-tişti „Smaranda Brăescu”.

La 25 octombrie 2011, s-a înfiinţat Brigada 6 OperaţiiSpe ciale „Mihai Viteazul”, prin transformarea Regimen-tului 1 Operaţii Speciale. Tot la acea dată, a fost înfiinţatBa talionul 640 Sprijin Logistic „Horea, Cloşca şi Cri -şan”, iar Batalionul 1 Operaţii Speciale „Vulturii” a fostre denumit, Batalionul 610 Operaţii Speciale „Vulturii”.Batalionul 60 Paraşutişti „Băneasa-Otopeni” a fosttrans format în Batalionul 620 Operaţii Speciale „Bă nea -sa-Otopeni”, respectiv Batalionul 498 Paraşutişti „Sma -ran da Brăescu”, apoi a primit denumirea de Bata lio nul630 Pa raşutişti „Smaranda Brăescu”.

Forţele pentru Operaţii Speciale reprezintă o structu -ră nouă şi modernă a Armatei României, cu personal poli-calificat, cu o bogată experienţă în teatrele de operaţii,având o contribuţie semnificativă în efortul general al Ar -ma tei României din teatrele de operaţii externe. Militariide operaţii speciale sunt luptători specializaţi pe domeni -i le operaţii, informaţii, comunicaţii, geniu-distrugeri,sanitari (combat medic). Majoritatea luptătorilor sunt ca -li ficaţi în paraşutism, scafandrerie, alpinism. Începând cuanul 2005, militarii de la operaţii speciale au executat mi -si uni specifice Forţelor pentru operaţii speciale, în teatrulde operaţii Irak şi Afganistan, obţinând recunoaşterea in -ter naţională a armatelor aliate participante în zonele decon flict. n

Ziua Forţelor pentru Operaţii SpecialeZiua Forţelor pentru Operaţii Speciale

Manager resurse umaneManager resurse umane

Anul acesta militarii români ce au fost răniţi în teatre-le de operaţii din Afganistan ori Irak participă la JocurileIn victus de la Toronto.

Lotul extins ce va reprezenta ţara noastră la aceastăcom petiţie s-a reunit pe data de 14 februarie, în prezenţami nistrului Apărării Naţionale, Gabriel-Beniamin Leş şi aşe fului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.Eve nimentul s-a desfăşurat în incinta Sălii de sport„Mihai Viteazul” a CSA Steaua Bucureşti. De asemenea,tot atunci, a fost prezentat şi stadiul actual al proiectului„Invictus Team România 2017”, precum şi calendarul ac -ti vităţilor ce se vor derula până în momentul participării lacom petiţia din Canada, programată în perioada 22-30 sep-tembrie.

Cu această ocazie, cei 33 de sportivi, selecţionaţi pen-tru primul cantonament de pregătire, care s-a desfăşurat înpe rioada 15-24 ianuarie, au primit legitimaţiile de sportival CSA Steaua Bucureşti şi primul set de echipament,achi ziţionat cu fonduri asigurate de Asociaţia de caritatedin Armata României „Camarazii”.

Echipamentele speciale de competiţie, adaptate înfunc ţie de situaţia medicală a fiecărui rănit, au fost cum -pă rate cu fonduri de la CSA Steaua şi de la partenerii pro -iec tului. Lotul se va pregăti pentru mai multe dis ci pli nespor tive, adaptate pentru persoane cu dizabilităţi, res pec -

tiv: atletism, canotaj în sală (la simulator), ciclism, po wer -lif ting, tir cu arcul, înot, şi volei din şezut. Proiectul însine reprezintă o ocazie unică de a demonstra societăţii ceîn seamnă adevăratul spirit de luptător, coeziunea echipeişi solidaritatea umană - valori ce îi definesc pe veteraniitea trelor de operaţii.

Acţiunea îşi propune să sprijine recuperarea fizică şipsi hică prin sport şi să crească gradul de informare cu pri-vire la problematica militarilor răniţi şi a familiilor aces -tora. În cadrul proiectului, au fost încurajaţi să participetoţi militarii răniţi, indiferent de tipul de dizabilitate, darşi familiile lor, care le vor putea fi alături, atât pe timpulpre gătirii şi antrenamentelor, cât şi la competiţii.

După înmânareale gitimaţiilor şi echi-pamentelor sportive,şe ful Statului MajorGe neral a rostit un dis -curs despre proiectulşi „spiritul Invictus”:„Avem toate motivelesă credem că vomreuşi, atât la nivelulmi nisterului, cât şi îm -pre ună cu celelalte or -ga nizaţii gu ver na men -ta le şi ne gu ver na men -ta le, cu di fe rite contri-buţii din par tea so cie -tă ţii civile, să ducempână la capăt acestpro iect. Este cât sepoa te de încurajatortot ceea ce am reuşit sărea lizăm împreună cu

toţi cei care s-au implicat în diversele faze ale lui”. La fi -na lul discursului, generalul Ciucă şi-a exprimat încrede-rea că acest demers va con tinua şi în anii ce vor urma.

Prezent la eveniment, ministrul Apărării, Gabriel-Beniamin Leş şi-a început cuvântul prin a-i întreba pe

spor tivi dacăau idee ce im -pact major auasu pra oame-nilor şi ce lec -ţii de viaţă leofe ră celor-lalţi prin ceeace fac, tre -când pestegre u tăţile lor,dând dovadăde puterea dea merge maide parte, dedâr zenie şicu raj în a de -

pă şi obstacolele. De asemenea, ministrulLeş a mai adăugat faptul că: „Invictus, as -tăzi, nu este doar o poveste, ci o atitudine,o stare de spirit, un protest împotriva a totceea ce înseamnă indiferenţă şi neputinţă.”În încheiere, acesta i-a felicitat, atât pe cei

în scrişi în acest proiect, militariră niţi, cât şi echipa care l-a cons -tru it în frunte cu generalul Ciucă,amin tind şi de Asociaţia Poves ta -şii, unul din partenerii importanţiim plicaţi în acest demers.

În continuarea activităţilor, aavut loc şi o prezentare a proiectu-lui făcută de către colonelul Nico-lae Anghelescu, managerul acestuia, care a avutun rol esenţial în realizarea lui. Colonelul Anghe-lescu a vorbit despre scopul acestuia, despre eta-pele parcurse până în acest moment şi a dat deta-lii privind costurile, participanţii, măsurile luatepentru crearea cadrului instituţional necesar de -

ru lării lui. Din perspectiva dumnealui, „Invictus Gameseste un proiect foarte coerent, bine sedimentat în spaţiulEu ropei Centrale şi în cel transatlantic, iniţiat în anul 2014de către prinţul Henrz de Wales al Marii Britanii, care areca idee centrală refacerea trupului şi a sufletului prin sporta militarilor care au dobândit diverse afecţiuni ca urmarea participării în teatrele de operaţii. In extenso, este dedi-

cat şi celor care se află în jurul acestor militari, familiilor,prie tenilor şi, în sens şi mai larg, societăţii. Proiectul îşipro pune să cultive ideea de recuperare prin sport, de gân-dire pozitivă, de a căpăta forţă pentru a depăşi obstacole-le printr-o reuniune de energii umane (pentru că la acestecom petiţii participă sute de militari din diverse ţări), ur -mă reşte să reverbereze această stare de spirit către socie-tate, în ansamblul său. Apare astfel şi o componentă deedu caţie în spiritul ideii de a învinge greutăţile, de a învin-ge prin puterea minţii, iar sportul ajută foarte mult în acestsens”.

Totodată, dumnealui a punctat faptul că „Dacă dis cu -tăm de spiritul acestui eveniment de mare anvergură inter-naţională dincolo de momentul Invictus Games Toronto2017, el urmăreşte să genereze tocmai o emulaţie a valori -lor, una dintre ele fiind aceea de a fi relaxat, de a privi din-colo de o sincopă apărută în viaţa ta, de a vedea jumătateapli nă a paharului, şi aceasta nu o poţi face singur de obi-cei. Cu cât ai mai mulţi oameni în preajmă, cu cât ai maimulţi oameni cu care te afli într-o stare de rezonanţă, careîţi cunosc problemele şi care te tratează ca atare, ai şansemai mari de a reuşi să faci faţă situaţiei”. Întrebat fiind

dacă se pot implica şi alte persoane din afară, colonelulAn ghelescu a declarat: „Sunt bineveniţi şi alţi militari şici vili, care să îi susţină pe concurenţi, să alerge, să facă ci -clism sau înot alături de ei, pentru a încuraja racordarealor la diverse evenimente sportive interne şi internaţiona-le, altele decât Invictus Games, astfel încât activitatea sănu fie doar o acţiune anuală singulară, ci să fie o stare despi rit care aduce o schimbare, o împrospătare la nivelultu turor”.

Un alt aspect despre care a vorbit colonelul Anghele-scu a fost acela că proiectul pe care îl gestionează are ostruc tură atipică pentru legislaţia actuală, având şi o com-ponentă destul de importantă pe partea neinstituţională,ne cesară pentru susţinerea în totalitate a unor asemeneaacti vităţi, dar încă insuficient dezvoltată. „Aceasta nu neîm piedică, totuşi, să ducem acest demers până la capăt”, aspus dumnealui.

Domnia sa a descris Invistus Games ca fiind „o pată decu loare în peisajul măsurilor de sprijin pentru militarii ră -niţi în teatrele de operaţii. Faţă de recuperarea medicală,acesta este un mod de recuperare mult mai plăcut şi careadu ce beneficii pe termen lung, pentru că nu doar rezolvă,atât cât se poate, problema unei dizabilităţi fizice sau psi -hi ce, ci schimbă foarte multe în modul şi filozofia de viaţăa respectivei persoane, şi aceasta este o componentă im -por tantă; învaţă să comunice mai bine, să fie mai tolerant,mai prietenos, să fie pozitiv, să fie mai raţional, mai calmîn relaţia cu cei din jur, iar, până la urmă, acestea sunt va -lo rile pe care le promovează sportul. Se întâlnesc militaridin diverse arii sau culturi ale lumii. Este şi aceasta oches tiune foarte importantă; faptul că faci un schimb decu noaştere a obiceiurilor altor militari, a sistemului lor degân dire socială, de viaţă socială”.

Daniela ŢĂRUŞI

Curierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Invictus Games 2017Invictus Games 2017

C M Y K

C M Y K

În perioada 20 februarie - 1 martie a.c., s-a desfăşuratmo dulul de pregătire „Platinum Eagle 17.1” din cadrulexer ci ţiului Black Sea Rotational Force 17 (BSRF 17), lacare au participat aproximativ 400 de militari din 8 ţări -Bul garia, Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Ro -mâ nia, Slovenia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii.BSRF-17 este un exerciţiu anual, condus de Comanda -men tul Forţelor Infanteriei Marine ale SUA care sunt dis -lo cate în Europa şi Africa, ce se desfăşoară în zona MăriiNe gre, în Balcani şi în regiunea Caucazului. Acesta aredrept scop creşterea nivelului de interoperabilitate, prinan trenarea în comun a militarilor în vederea participării laope raţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă. Ar -ma ta României a fost reprezentată la exerciţiu de 100 demi litari din Forţele Terestre române aparţinând Batalionu-lui 2 Infanterie „Călugăreni”, din Brigada 1 Mecanizată„Ar gedava”, 15 JTAC (controlori aerieni pe poziţii înain -ta te) şi 30 de militari din Forţele Navale Române din ca -drul Batalionului 307 Infanterie Marină. Obiectivul prin -ci pal al „Platinum Eagle 17.1” a fost antrenarea în co -mun a subunităţilor participante, aşa cum am menţionat,într-o concepţie unitară, pen tru menţinerea capacităţiiope raţionale şi creşterea in te roperabilităţii, prin exersareapro cedurilor de comandă şi control şi executarea de tra -geri cu armamentul din do ta re.

Pe 28 februarie a.c., împreună cu doi colegi de la Re -la ţii Publice, am parcurs drumul de la Bucureşti la Galaţi,

pentru a lua parte la o activitate deosebită ce urma să aibăloc la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă de laSmâr dan. O activitate în strânsă legătură cu ceea ce v-ampo vestit anterior, prinsă în desfăşurătorul organizatorilor,ce a permis jurnaliştilor militari şi civili să se apropie dete renul de instrucţie pentru un stop-cadru, o ilustraţie, unwide shot sau pentru declaraţii, în cadrul unei secvenţe in -ti tulate - Ziua Presei.

În ultima zi de iarnă, aşa cum ne-am şi aşteptat datăfiind zona apropiată Dunării, ceaţa densă a dat un pic defur că mi litarilor care au aşteptat ca razele soarelui să îm -prăş tie abu rii pământului şi să lase loc primăverii să intreîn drepturi. Lucru care s-a şi întâmplat! Poligonul ne aş -tep ta gătit de sărbătoare, în sensul în care ţintele erau ridi -ca te, ma che tele plasate la locurile lor, iar pamântul erabrăz dat de şlea uri în care băltea apa, urme vizibile ale teh -nicii de lup tă care îşi testase, pe durata antrenamentelor,li mi te le din specificaţiile tehnice referi toa re la terenul fră -mân tat. Iarba uscată de anul trecut, abia descoperită desub zăpada topită, com pleta paleta de culoare cu o nuanţăde bej savană, iar mi litarii erau pregătiţi pentru a-şi începezi ua de in struc ţie. Urma să aibă loc un exerciţiu!

Noi, jurnaliştii, amfost asezonaţi cu căştişi veste de pro tecţie,pentru a face parte dinpeisaj, fapt care ne-apro vo cat imaginaţia şiaşa prea debordantă cene-a transpus pe loc în -tr-o zonă reală de ope -ra ţii. Armele noas tre...un pix, o foaie de hâr-tie, un reportofon sauca me ra de filmare şi unca mion 6x6 care ne-apur tat într-un plan maiîn depărtat, dar în spa te -le liniei de desfă şu rarea tragerilor. Evi dent!De claraţiile de pre să auve nit la momentul o -por tun, subliniind ce lemai importante as pecteale exerciţiului.

Maiorul Costel Păs -tae, locţiitorul coman -dan tului Batalionului 2In fanterie, a subliniatim portanţa a două noţi-

uni - similar şi sincro ni zat,care au caracterizat activi -ta tea desfăşurată în po li -gon: „Timp de două săp tă -mâni, am luat par te laexer ciţiul Plati num Eagle17.1. Bri gada 1 Mecaniza-tă Arge da va, cu structurilesa le de ma nevră, a coordo-nat tot ceea ce s-a desfăşu-rat în acest teren de in -struc ţie. Contextul mul ti -na ţional a fost asigurat depar ticiparea militari lor din8 ţări aliate. Obiec ti veleope r aţionale de in struirepe care le-am avut au fostcen trate pe intero pe ra bi li -ta tea structurilor implica -te, prin care am ur mărit camo dul de ac ţiune să fie si -mi lar şi sin cro ni zat. Înacest moment, suntem lafi nalul exerciţiului. As tăzi,s-a desfăşurat o şe dinţă cutra geri de luptă rea le, tema propusă fiind Ac ţiunile subu -ni tăţilor de in fanterie, sprijinite de a run cătoare, în luptaofen s i vă. Pe flancul stâng, mi li tarii români au acţionat cu

trans portoare amfibii blin date TAB-77,iar americanii s-au desfăşurat pe flanculdrept, cu autovehicule de tip Humvee.

În ceea ce priveşte colaborarea cu par -te nerii americani des pre care m-aţi între-bat, trebuie să ţi nem cont de faptul că, de15 ani, desfă şu răm activităţi împreună.Ne leagă pro fe sio nalismul şi limbajulope raţional. Per so nal, la deschidereaexer ciţiului, mi-am pro pus ca, la final, săde venim şi adevă raţi camarazi, prieteni.

Despre tehnica de luptă? Pentru parteade infanterie îmbarcată, noi am acţionatcu TAB-urile 77, de producţie ro mâ neas -că, ce au intrat în dotarea batalionului înanii `80, parte din ele, în anii `90. S-audes cur cat excepţional în acest teren.Com pa ti bi li tatea a fost dovedită, pentrucă suntem sin cro ni zaţi, având la dispozi -ţie şi mijloace de co mu nicaţii comune.”

De pe flancul drept, a venit în faţa mi -cro foanelor căpitanul american Bradford Chase, din ca -drul companiei de armament a Ba ta lionului 1 de infante -rie mari nă: „Sunt foar te fericit că m-am aflat aici pen tru apar ticipa la Platinum Eagle 17.1 alături de aliaţii noş tri,ca parte a iniţiativei re gio nale BSRF. Astăzi, am exe cutatma nevre tactice pentru a ne proba interope ra bilitatea,într-un teren de in strucţie care a reprezentat o ade văratăpro vocare pentru noi toţi,dar acest lucru s-a do ve dit afi benefic, deoarece am avutast f el şansa să de mons trămfaptul că putem să ac ţio nămîm preună. Terenul de in - struc ţie de la Smârdan estedur, exact aşa cum este dealt fel orice me diu în careope răm. Pentru asemeneaob stacole am ve nit aici.Acum, la finalul activităţii,con cluzia mea este că sun -tem pregătiţi să ac ţio nămîm preună pentru a asi gu ra

sta bilitatea regională.Ve hi cu lele voastre delup tă s-au dovedit a fifoarte bune pentru con -di ţii le din poligon, carele-a testat cu ade vă ratan duranţa. Le-am ob - ser vat cu un real in te respe toată durata exer ci - ţiu lui.”

Comandantul pluto -nului din Serbia, sub lo -co tenent Miriana No va -co vici, a făcut câtevare feriri la provocările ceau caracterizat me diulinternaţional în ca re şi-adesfăşurat ac ti vi ta tea înce le do uă săp tă mâni.Si tuaţiile create i-auofe rit o ca zia de a în văţalu cruri noi, la ni vel de

tac tici şi pro ce duri de ope rare, dar şi de a îm părtăşi pro - priile ex pe rinţe cu ce lelate na ţiu ni. „A fost o ac ti vi tate be -ne fică, provocatoare, dar şi plă cută în acelaşi timp. Pe deo parte, am avut şansa de a ne re prezenta ţara, aspect decare suntem foar te mândri, iar pe de altă parte, modulul depre gătire Platinum Eagle 17.1 s-a constituit într-o sec ven -ţă deo se bit de importantă pentru an trenarea militarilornoş tri.”

Comandantul de pluton din cadrul Batalionului 1 alAr matei din Ucraina, sublocotenent Serghei Rudenko, apus un deosebit accent pe abilităţi şi perfecţionarea aces-tora, fie că a fost vorba despre procedurile tactice aborda -te, fie că în prim-plan s-au aflat şe din ţele de tragere şi ma -nie ra de execuţie a acestora. „Sun tem foarte mândri că, lafi nalul aces tor zile dedicate exer ci ţiului, am ajuns să ac -ţio năm ca o singură echipă, indife rent de ţara din care fa -cem parte. Este un lucru excepţional şi foarte util pentrucon solidarea ca pacităţii de apărare în zona Mării Negre.”

Căpitanul Evgheni Petrov, comandant al plutonuluidin Bulgaria, a afirmat faptul că, în cadrul exerciţiului,mi litarii săi „au avut oportunitatea de a acumula noi expe-rienţe şi de a-şi face noi prieteni”.

Şi un punct de vedere de la ai noştri...„Compania 1 Infanterie a acţionat cu două plutoane,

unul îmbarcat pe transportoare amfibii blindate TAB-77,şi unul sprijin luptă. A avut, de asemenea, în control ope - ra ţional, un pluton din cadrul Batalionului 307 Infan te rieMarină şi unul îmbarcat pe TAB-71 aparţinând Ba talionul495 Infanterie. Totodată, au fost alături de noi şi mi li tariiame ricani îmbarcaţi pe Humvee-uri. Toate exerciţiile au

de curs foarte bine, atât cele de nivel grupă, cât şi cele deni vel pluton.” - a declarat locotenentul Aurel Tămăşiloni,co mandant al Compa niei 1 Infanterie din cadrul Batalio -nu lui 2 Infanterie.

zzzI-am văzut în poligon la Smârdan, atentă la toate de ta -

lii le, la toate acele manevre din teren, explicate de ma io -rul Costel Păstae, chiar pe timpul desfăşurării lor. Se au -zeau ordinele date, cele care deplasau oamenii în po li gonsau iniţiau execuţiile tragerilor de luptă. Am încercat săiden tific, fără şansa de a avea parte de un replay, acele no -ţiuni de similar şi sincronizat, punctate de comandantulstruc turii româneşti. Mai mult decât să le văd, le-am şi în - ţe les! Este vizibil faptul că militarii au uniforme di fe ri te,cu variate prin turi ce identifică un stat, o naţiune, dar totla fel de vizibil este şi faptul că toţi au acelaşi limbaj ope -ra ţional, acelaşi fond de informaţii, acelaşi scop su premcare justifică eforturile multinationale depuse în sensulcon solidării secu ri tăţii în regiunea Mării Negre, pe flancules tic al Alianţei. Şi nu numai...

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 13 (247) din 15 iulie 2008 Pagina 5

Platinum Eagle 17.1Platinum Eagle 17.1 , , un mod de acţiune un mod de acţiune similarsimilar şi şi sincronizatsincronizat

Foto: Slt. Marius MELINTESCU

Există astăzi un interes deosebit pentru studiereaGer maniei în epoca Adolf Hitler, fascinaţia fiind de -ter minată de uimitoarele reuşite militare împotrivaunor forţe covârşitoare numeric şi tehnic. Orice is to -ric trebuie să studieze cu răbdare datele existenteînain te să emită o concluzie, dar acum se caută senza -ţionalul cu orice preţ. Realitatea cu care se confruntaper manent armata germană era una extrem de crudă,ar mamentul performant fiind în cantităţi insuficiente.Si tuaţia, mascată iniţial de succesele ameţitoare, erapro vocată de exporturile masive de arme către aliaţisau neutri.

A fost vorba despre o adevă ra tă risipă de teh ni cămi litară. Turcia apri mit 72 de avioa -ne FW-190, capa bi -l e să do boa re bom -bar die re strategiceuria şe. Statul asia -tic a mai primit şi28 de bom bar die reHe-111, conside ra - te a vi oa ne gre le du -pă standarde le ger -ma ne ale timpului.Alte 65 au fost fo -lo si te de către Spa -nia. Ja po nia, aliat ca re n-a vrut să colabo re ze eficientcu statul european, a primit 800 de MG 151, guri defoc ce puteau să ni micească un avion de vânătoaredin patru lovituri şi un bombardier B-17 din 25.

Au mai fost expediate ȋn Extremul Orient și cinciMe-109, Germania avȃnd deja probleme ȋn 1941 cucon trolarea propriului spațiu aerian. Apa ratele n-aufost însă echipate și cu armament de bord. Ca urmare,in ter e sele fi nan cia r e și militare au dus la decizia vȃn -zǎ rii de aparate Me-109 cǎtre Elveția, stat neutru,avi oa nele fiind practic pierdute pentru cauza Reich-ului. Au plecat peste granițǎ 115 unitǎți, inclusiv 12din varianta G-6, Iugoslavia primind şi ea 83 de Me-109 pȃ nǎ ȋn 1940.

Şi Suedia a comandat 5.000 de carabine Kar 98k.La prima vedere pare puțin, dar s-a vǎzut mai tȃrziucǎ Wehrmacht-ul nu avea suficient armament porta-tiv pentru ȋnzestra rea infanteriei. Altele au ajuns ȋnPo r tugalia, China și Ja ponia (20.000 puști, ȋn 1937).

Tancul a fost mașina de luptǎ capabilǎ sǎ realizezema nevre ȋn adȃncimea teritoriului inamic și sǎ contri -bu ie la ocuparea unor ȋntregi state. Germania a rǎmasce l ebrǎ prin termenii de Panzer și Blitzkrieg, dar teh -ni ca blindatǎ a fost mai mult decȃt insuficientǎ pen-tru formarea tuturor diviziilor ce ar fi trebuit sǎ ser -veas cǎ drept pumn de fier ȋn ofensivele la nivel stra -te gic. Succesele au fost însă obținute prin folosireateh ni cii perimate din Cehia și a mașinilor capturate.

Bulgaria a fost un aliat pasiv al Germaniei, dar şiaici ar mele oferite au fost pierdute ca ȋntr-o gaurǎnea grǎ. Au fost expediate, pȃnǎ ȋn 1941, ca avioanede calita te, 10 Me-109 E și 11 Do 17M/P. După ce s-a constatat şi necesitatea apa ratelor pentru antrena-ment și legǎturǎ, alte 44 de unitǎți au fost expediate

spre Sofia.Cantităţi semnificative de tehnică militară au

ajuns şi în Uniunea Sovietică, Imperiul Roşu fiind ope rioadă un bun colaborator al Reich-ului. Chiar sus-pect de amabil prin livrǎrile de materii prime esen ția -le operațiunilor ofensive. Cinci Me-109 E au fost tri -mi se ȋn 1940, fiind un excelent material de studiucom parativ cu noile modele de avioane sovietice. Aufost analizate de cǎtre piloții ruşi și aparatele de cap -tu rǎ, modelul P-40 american fiind interesant prin pu -te rea de foc.

Flota Reich-ului se afla ȋntr-un sȃngeros duel cuRo yal Navy pentru supremația asupra apelor și era

de z avantajatǎ complet dein suficiența navelor desu pra fațǎ. Conducerea dela Berlin a fost de acordsǎ ofe re un crucișǎtorgreu marinei ru seşti, încon diţiile în care xistaucinci unitǎți ȋn cla sa Ad -mi ral Hipper, dar nu maitrei dintre ele fiind utili -za bile ȋn con flict. Lȕtzowa fost oferit tot Mos co veiși a avut in sta la te patrutu nuri de ca librul 203mm

din cele opt existente ȋn pro iect. Nu mai trebuie să mire pe nimeni faptul că

Wehrmacht-ul a fost obli gat să utilizeze masiv arma -men tul capturat de la for ţe le inamice pentru a men ţi -ne înzestrarea trupelor la ni veluri acceptabile. Tu nu -ri le franceze de calibrul 75mm strȃnse dupǎ victoriaui mitoare din 1940 au fost modernizate, devenindast fel singurele capabile sǎ opreascǎ valurile de blin -da te sovietice. Armele an ti tanc germane din ȋnzestra -rea infanteriei erau renu mi te pentru neputințǎ ȋncǎdin timpul confruntǎrilor cu tancurile britanice șifran ceze. Iar, tunurile sovietice de calibru 122mm aufost admirate și utilizate ȋn mǎ sura ȋn care existaupro iectilele necesare tirului.

Lipsu rile se simţeau peste tot şi dezastrul a fostine vitabil. Conducătorii nazişti au fost o catastrofădin punct de vedere administrativ şi numai po ten ţia -lul industrial deosebit a lungit drumul spre prăbuşireafi nală. Au fost trimise ȋn luptǎ și unitǎți ȋnzestrate cuar me produse ȋn precedentul conflict mondial, șanse-le de supraviețuire fiind extrem de reduse. Nici efi ci -en țǎ combativǎ nu prea exista. Existǎ multe studii is -tor iografice ȋn care Germania a fost acuzatǎ de rea-cre dințǎ ȋn ceea ce privește ȋn deplinirea obligațiilorfa țǎ de aliați, inclusiv faţă de ra porturile militare cuRo mȃnia, pe linie de armament. Berlinul a fost preasin cer ȋn aceste afa ceri cu pro duse speciale și a pier-dut. Industria Reich-ului a ȋn ceput o producție cuade vǎrat de masǎ din anul 1943, dar era prea tȃrziupen tru a satisface cererile pro priilor trupe și pe celeale aliaților. Mai existau și do ritori de tehnicǎ germa -nǎ la schimb cu materiale stra tegice, dar nu mai erausto curi pe care hulpavul rǎz boi sǎ le lase disponibile.

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017Pagina 6

Germania nazistă şi vânzarea de armamentGermania nazistă şi vânzarea de armamentîn vreme de războiîn vreme de război

CarteCarteOcolul Mării Negre în 90 de zile,

Sa bi na FatiŞapte ţări, opt graniţe şi o lovitură

de stat în prime-time„În 2016, în jurul Mării Negre am

vă zut aproape peste tot militari, iar înspa tele atmosferei relaxate, pe care oîn tâlneşti în general în porturi, am sim -ţit precipitare şi nelinişte, de parcă zi -le le bune se apropie de sfârşit, dacă nucum va s-au terminat deja.

Această mare capricioasă, aflată în -tre lumi, parcă mereu nervoasă şi greude stăpânit, este un loc al nesfârşitelor dispute, al nemulţumiriloras cunse şi al strategiilor războinice. Țările din jurul Mării Negren-au fost niciodată prietene, poa te şi fiindcă oamenii nu sunt in -te resaţi să se cunoască între ei. Sfer ele de influenţă abandonate şire construite după 2014, când pen tru prima dată în Europa postbe -li că un stat a luat cu japca un te ritoriu vecin, au transformat iarăşiMa rea Neagră într-un loc al confruntărilor. Aici, totul se întâmplăîn cet-încet, iavaş-iavaş, ciut-ciut, în aşteptarea «celui de-al nouă -lea val», care ar putea fi de vastator.”

www.humanitas.roConcertConcertJukebox - „Love the Girls”, 8 martie 2017, ora 21:30, Hard

Rock Cafe, BucureştiJukebox este una dintre cele mai populare, versatile şi lon ge -

vi ve trupe pop-rock, cu peste 16 anide activitate şi peste 1.500 de concer -te. Discografia Jukebox include pânăîn prezent 3 albume („Christmassongs”, „Feel like making love” şi„Pi curi de rai”) şi 7 single-uri. Trupaeste foarte cunoscută şi pentru pre -zen ţa în emisiunea Cronica Cârcota -şi lor, timp de 10 ani, şi pentru parti ci -pa rea la numeroase festivaluri şi con -cur suri (Eurovision 2005, FestivalMa maia 2009, X Factor 2015, Euro -vi sion 2016). Iar povestea nu seopreş te aici: „tonomatul” fabricat în

Ro mânia îşi îmbogăţeşte constant şi consecvent repertoriul şipres taţia, astfel încât fiecare show este o experienţă memorabilă.

www.infomusic.roFilmFilmxXx: Return of Xander CageXander Cage (Vin Diesel), fost

spor tiv devenit agent guvernamental,e forțat să iasă din exilul autoimpus șisă pornească într-o cursă pe viață șipe moarte pe urmele lui Xiang și aleechi pei extrem de periculoase condu -se de acesta, pentru a smulge dinmâi nile lor o armă cu numele de cod„Cu tia Pandorei”, care, odată activa -tă, nu mai poate fi oprită, și care ame -nin ță să distrugă lumea așa cum o cu -noa ș tem. Aşadar, Xander își rec ru tea -ză o e chi pă for mată din indivizi dor-nici de adre na lină și descoperă ocons pirație ale cărei hățișuri duc până la ce le mai înalte niveluridin guverne le internaționale. Umor sec, ati tu dine periculoasă,sce ne de casca do rie... www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Duminica Ortodoxie i Duminica Ortodoxie i

D uminica Ortodoxiei, prima din Postul mare(05.03.2017) este ca toate Duminicile, o Zi aDom nului şi o Zi a învierii, fiind ziua ceadin tâi a săptămânii, dar ea este totodată şi sărbătoareadrep tei credinţe, este „hramul” Ortodoxiei, pe care îl cins -tim în fiecare an, de peste douăsprezece veacuri.

Ortodoxia este Biserica lui Hristos pe pământ şi a fostîn temeiată de Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Iisus HristosMân tuitorul, „pe temelia apostolilor şi prorocilor”.Aceas tă Bi se rică păstrează, de două milenii, neschimbatăîn văţătu ra În temeietorului ei şi rânduiala Sfinţilor Apos-toli, în for ma sta bilită de Sfinţii Părinţi şi de sinoadeleecu menice. Or todoxia este credinţa mântuitoare, în cen-trul căreia se află ade vărul despre Dumnezeu, despre omşi despre lu me, aşa cum ne-a fost descoperit de Dumnezeuprin profeţi, iar „în zi lele acestea mai de pe urmă ne-agră it nouă prin Fiul”. Ea este credinţa pecetluită cu sângede mucenicii ce lor două mi le nii de creştinism, dar şi decei care-şi jertfesc via ţa pentru Hris tos în timpul nostru.

Începuturile sărbătoririi Duminicii Ortodoxiei se leagăde lup tele pentru restabilirea cinstirii sfintelor icoane, in -ter zisă în urma edictului emis de împăratul bizantin Leonal III-lea Isa urul (717-741), în anul 727, acesta fiind unduş man al cins tirii sau al cultului icoanelor. Marele teo -log, Sfântul Ioan Da maschin, vieţuitor în Mănăstirea„Sfân tul Sava” din pus ti ul Iudeii, a contestat atunci drep-tul împăratului de a inter ve ni în problemele Bisericii.

Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea, ţinut între

24 sep tembrie şi 13 octombrie 787, a hotărât că este per-mis şi chiar folositor şi bineplăcut lui Dumnezeu a pictaico a ne li tur gice şi a le cinsti. Din nefericire, însă, lupta po -triv nicilor cins tirii sfintelor icoane nu s-a încheiat în anul787, ci a continuat încă aproape cincizeci de ani. Îm pă ră -tea sa Teodora a Bi zanţului (842-846), împreună cu Pa -triar hul Metodie a con vo cat un sinod la Constantinopol,pe 11 martie 843. Acest si nod a restabilit cultul sau cinsti -rea sfin telor icoane.

Întrucât hotărârea aceasta a fost luată în ajunul primeidu mi nici din Postul Mare, duminica aceea a fost numităDu mi ni ca Ortodoxiei. De atunci, Duminica Ortodoxiei afost in tro dusă în calendarul Bisericii, devenind o zi dealea să cins ti re a tuturor celor care au apărat dreapta cre -din ţă şi sfintele icoa ne.

Sfânta Scriptură ne învaţă că omul a fost creat „dupăchi pul lui Dumnezeu”, iar Iisus Hristos, Fiul lui Dumne -zeu în tru pat, este „chipul lui Dumnezeu cel nevăzut”. În -tre icoa nă şi persoana zugrăvită pe ea, există o legăturăha rică reali za tă prin sfinţirea icoanei, adică o legătură du -hov nicească între icoa nă şi Hristos sau între icoană şi sfin -ţii Lui, făcând-o astfel vrednică de cinstire, aşa cum ne în - va ţă Sfântul Ioan Da mas chin, zicând: „Dacă nu te în- chi ni icoanei, nu te în chini nici Fiului lui Dumnezeu, careeste icoana vie a nevăzutului Dum nezeu şi chip cu totulase menea”.

În acelaţi timp, sfintele icoane ale Domnului nostruIisus Hris tos, ale Maicii Sale, ale îngerilor şi ale sfinţilornu sunt doar opere de artă, ci în ele vedem modele sfinte

de vieţuire creş tină pe care suntem chemaţi să le urmămîn viaţa noastră. Sfintele icoane ne conduc la sfinţenie, laDum nezeu. Având în biserică şi în casă sfintele icoane,avem în faţa noastră un izvor de lumină, de spi ritualitate,de purita te şi de frumuseţe cerească.

Biserica ne cheamă, aşadar, să afirmăm credinţa or to -do xă şi să cinstim sfintele icoane ale Domnului Iisus Hris-tos, ale Prea sfintei Sale Maici, ale îngerilor şi ale sfinţilorcare îm po do besc locaşurile de cult ortodoxe, dar ne învaţăîn acelaşi timp, să ne îngrijim şi de icoana sau chipul luiHris tos pre zent în aproapele nostru, în fiecare om.

„Nu am prea multe cărţi - spune Sfântul Ioan Da mas -chin - şi nici nu am timp liber pentru a citi: întru însă înbi serică, spi talul obştesc al sufletelor, înăbuşit de gândurica de nişte spini; podoaba picturii mă atrage să mă uit,îmi desfătează ve derea ca o livadă şi, pe nesimţite, slavalui Dumnezeu pă trun de în suflet. Am primit răbdarea mu -ce nicului, răsplata cu nunilor şi mă aprind, ca prin foc, cudo rinţa de a-l imita. Că zând la pământ, mă închin luiDum nezeu, pin mijlocirea mu cenicului şi mă mântui”.

Prin hotărârea Sinodului al VII-lea Ecumenic din anul787, Biserica noastră dreptmăritoare a preluat şi a oficia -li zat în văţătura Sfântului Ioan Damaschin cu privire lacins tirea sfin telor icoane şi la importanţa pe care ele o auîn viaţa liturgică a Bisericii şi a fiecărui creştin ortodox.Aceas tă învăţătură nu a fost valabilă doar pentru veacul alVIII-lea, ci pentru toate timpurile şi locurile, pentru creş -ti nii de astăzi şi de tot deauna.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Trebuie neapărat să vă căsătoriţi. Dacă o săaveţi o soţie bună, o să fiţi fericiţi. Dacă nu o săaveţi o soţie bună, o să ajungeţi filosofi. (So cra -te)

Dacă nu îţi iese din prima, atunci săritul cupa raşuta sigur nu este pentru tine. (Anonim)

Sunt atât de deştept încât, uneori, nu înţelegni mic din ceea ce spun. (Oscar Wilde)

Recesiunea este atunci când vecinul tău îşipier de slujba. Depresia este atunci când îţi pierzitu slujba. (Ronald Reagan)

Nu aş muri niciodată pentru crezurile mele,pentru că m-aş putea înşela. (Bertrand Russell)

Îmi place de Mickey Mouse mai mult decâtde ori ce femeie pe care am întâlnit-o. (Walt Dis-ney)

Când eram copil, părinţii mei se mutau ade-sea dintr-o casă în alta, dar eu i-am găsit de fie -ca re dată... (Woody Allen)

Există două cuvinte care îţi deschid multeuşi... Trage şi împinge! (Anonim)

Între două rele, întotdeauna îl aleg pe cel pecare nu l-am încercat niciodată. (Mae West) n

- Ce faci măi, bos - che tarule?

- Ce sa fac, tată? Ui -te sunt la cursuri, la fa -cu l tate. De ce mă faci

bos chetar?- Păi, pentru că s-a îmbătat mă-ta şi

a vândut casa!☺

Google Earth îţi dă oportunitateasă vezi orice loc de pe planetă. Şi tu cefaci? Te duci şi te uiţi la casa ta!!!

☺Mă sună prietenul meu azi şi-mi

zi ce:- Tocmai am avut un scandal mon -

s tru cu nevastă-mea.Nu ai cumvavreun pat liber pentru câteva săptă -mâni, până găsesc un apartament?

- Mă tem că nu, îi zic... Dar am, to -tuşi, o canapea, dacă doreşti...

- Perfect! îmi zice el. Eşti un ade -vă rat prieten! În câteva clipe o trimitla tine...

☺Ray Charles este întrebat de un re -

por ter:

- Maestre, cum suportaţi faptul căsun teţi orb?

- Bine. Mă bucur că nu suntnegru...

☺- Ce cocktail îmi recomandaţi?- Specialitatea casei: Cocktail-ul

Maxin trei.- Cum e ăsta?- Luăm un pahar de apă, două, ma -

xim trei. După asta, adăugăm o halbă,do uă, maxim trei de bere şi tot acolomai punem o votcă, două, maxim trei.La sfârşit, mai punem un coniac, două,maxim trei, după care tot conţinutulaces ta îl punem un pic la foc. Apoi, seser veşte un cocktail, două, maxim trei,du pă care ne ridicăm de la masă şi fa -cem un pas, doi, maxim trei!

☺- M-a costat 10.000 de euro atunci

când soţia mea a fost răpită! Totuşi,nu-mi pare rău! A fost o petrecere pecinste!

☺Discuţie între doi urşi:- Martin, cred că tu ai o problemă

cu drogurile!- Adică?!- Păi, luna asta te-i aventurat în

oraş de cel puţin opt ori ca să fii tran-chilizat!

☺La oftalmolog:- Citiţi rândul cel mai de jos, vă

rog!- Made in China?!

☺Printr-un sat în România:- Vecine, ieri mi-am mai cumpărat

20 de hectare de teren!- A! D-aia calul tău s-a spânzurat

după casă!!!☺

- Doctore, de ce m-aţi pus să scotlim ba? Nici nu v-aţi uitat la ea!

- Pentru că am vrut să scriu reţetaîn linişte...

☺Două doamne mai vârstnice:- Tinerii din ziua de azi sunt foarte

des trăbălaţi!- Da! Acum ar fi trebuit să fim ti -

ne re! www.bancuri.ro

7 planete de mărimea Pământului, într-o zonă locuibilă

Cu ajutorul telescopului Spitzer Space, a fost des -co perit primul sistem alcătuit din şapte planete de mă -ri mea Pământului care orbitează aceeaşi stea, aflată la40 de ani lumină depărtare de noi. Trei dintre ele se a -flă într-o zonă cu un mediu propice pentru a fi locuibil.

Această descoperire din afara sistemului nostru so -lar este rară, deoarece planetele ar putea fi similare ca

mă rime cu Pământul,ceea ce înseamnă căar putea avea apă pesu prafeţele lor şieven tual ar putea su -por ta forme de viaţă.

Descoperirea re -pre zintă un nou re -cord pentru cel maima re număr de plane -te aflate într-o zonă

cu un mediu locuibil. „TRAPPIST-1 ne oferă o şansăuni că de a studia în anii următori atmosfera planetelorde mărimea Terrei”, a spus Nikole Lewis, astronomdin ca drul Space Telescope Science din Baltimore,SUA. Sistemul are o vechime de cel puţin un miliardde ani. „Planetele b, c, şi d se află în apropiere de stea,zo nă cu un mediu propice pentru a fi locuibil”, a adău-gat el, precizând că „vom reuşi să aflăm cu exactitatede talii despre atmos fe ra lor până în 2020”.

Având în vedere densităţile planetelor, acestea par afi stâncoase. În cadrul cercetărilor viitoare, experţii vordetermina dacă planetele sunt bogate în apă şi dacăaceas ta se află în stare lichidă la suprafaţă.

Drona care nu se poate prăbuşiO problemă mare a dronelor scumpe este că, pe

mâi nile unor piloţi puţin experimentaţi, pot fi distruseuşor. O firmă a anunţat un aparat zburător de acest felcare nu se poate pră -bu şi. Adică acest lu -cru este posibil, daraparatul nu păţeşteni mic.

Drona este în con -ju rată de o cuşcă depro tecţie din metal,sfe rică, iar dispoziti -vul cântăreşte doar350 de grame. În cazul în care rămâne fără baterie sauîşi pierde semnalul, Droneball cade pe pământ, iar da -to rită formei sferice a sistemului de protecţie impactuleste mult atenuat.

Pro iectul este finanţat prin intermediul platformeide crowdfunding Indiegogo. Aici, o dronă poate fi co -man dată la preţul de 350 de dolari.

Ţevi solare pentru iluminarea încăperilorRecent, pentru proprietarii de case, a apărut o nouă

in stalaţie - ţevi conductoare de lumină solară, ce pot fiuti lizate în loc de ferestrele de la mansardă, ceea ceeste mult mai ieftin şi necesită mai puţine cheltuieli.

Cum funcţionează? Instalaţia, numită şi ţeavă so la -ră, conductor solar, sau tunel solar, reprezintă o ţeavă

me ta lică cu diametrulde la 25cm pînă la35cm cu su pra fa ţa in -te rioa ră lustrui tă foar -te bi ne. Aceasta func -ţio nea ză ca o o glindăa lun gită, prin ca re lu -mi na trece de-a lun -gul ei, păstrându-şiin ten sitatea. Razele

so la re sunt captate pe aco periş, fiind ulterior direcţio -na te în in te riorul casei. Rezulta tul este uimitor, iarproprie tarii care şi-au instalat deja inova ţia încă mai în -tind mîna după întrerupător când părăsesc camera.

Planta care te face mai deştept! Numită și „arborele vieții”, Ginkgo biloba îm bu -

nă tăţeşte circula ţia sângelui la nivel cerebral, intensifi -că oxigenarea cre ierului, favorizează transportul glu -co zei către celula nervoasă şi protejează neuronii îm -po triva distrugeri lor cauzate de radicalii liberi.

Planta are în compoziție niște principii ac tive nu mi -te ginkgolide, care provoacă dilatarea vaselor san guinece irigă creierul, facilitând oxigenarea lui. Ca pa citateacognitivă este astfel ameliorată și se întârzie îm bă trâ -ni rea cerebrală. Frunzele de Ginkgo biloba sunt re co -man date şi ce lor care suferă de pierderi de memoriedin cauza vârs tei înaintate sau celor cu tulburări de me -mo rie de scur tă durată. Planta se foloseşte în acest cazsub formă de in fuzie: o cană de ceai pe zi, din 1-2pliculeţe. Pentru stimularea circulației sangvine și pen-tru to nifie rea organismului, poți folosi comprimate deGinkgo Bi loba. Substanţele active ener gizează şi re vi -go rează, atât la nivel fizic, cât şi psihic.

Extractul de frunze de Ginkgo biloba este eficientîn tratarea ti ni tu sului (zgomotele din urechi) şi ține de -par te alergii le. www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017

Pagina 7

Primul smartphone,spălat cu apă şi săpun

Compania japoneză Kyocera a lan -sat primul telefon pe care îl poţi spălare gulat cu apă şi săpun. Deşi pe piaţăexis tă mai multe modele de smart-

phone re zis ten te la apă, to tuşi nu estere comandat ca acestea să fie igienizatecu apă, săpun sau detergenţi.

Însă, noul te lefon, Kyo ce ra Rafre,poa te rezista la un astfel de proces şiva fi disponibil în Japonia din lunamar tie. El rulează cu Android 7.0Nou gat, are un ecran HD cu diago nalade 5 inch, 2GB memorie RAM, ca pa -ci tate de stocare internă de 16GB şiba terie de 3.000 de miliamperi. Ter mi - na lul are o cameră principală cu sen -zor de 13MP şi una secundară de 5MP.

Aplicaţia ce îţi înregistrează convorbirile telefonice

Dacă vreți să vă înregistrați con -vor birile telefonice de pete lefonul vos tru cu An -droid, aveți la dispoziție oapli catie simplă, foarteuşor de folosit, şi gratuită.Automatic Call Recorderva înregistra au tomat, atâtape lurile pri mite, cât si ce -le efectuate.

„Înregistrare apeluri”

va permite ca tot ceea ce vorbiţi la te -le fon să fie păstrat în căsuţa de Inboxa aplicaţiei. Pu teți asculta înregistra -rea, puteți adă u ga note și o putețitrans mite altor per soa ne, prin e-mail şipe reţelele de socializare. Conversații -le pe ca re le considerați im portantepot fi sal vate, acestea fiind stocate îndi rec to rul „Apeluri salva te”. În cazcontrar, apelurile mai vechi vor fi șter -se au tomat atunci când se acumuleazăce le noi.

Meitu T8, pentru selfie-uriîmbunătăţite

Meitu a lansat în China un nousmartphone care se laudă cu un soft-ware echipat cu in teligenţă artificială,care îm bunătăţeşte semnificativ selfie-urile utilizatori lor. Acesta poartă nu -me le Meitu T8 şi vine într-un corp cufor mă neobişnuită, hard ware puternicşi o ca meră frontală performantă. Dinpă cate, sunt sla be şan se să ve demacest mo del în ma ga zinele euro pe ne.

Meitu T8 este un smart phone dedi mensiuni nor ma le, cu ecran AMO -LED de 5,2”, cu rezoluţie Full HD,echi pat cu un chipset MediaTek HelioX20 la 2,3GHz. Me mo ria RAM de4GB şi spaţiul de sto ca re de 128GBsu ge rea ză că este vor ba despre un dis -po zitiv ca re tinde spre pu blicul in te re -sat de high-end, iar acu mu latorul de

3.580mAh cu fastcharge asi gură oau to no mie pestem e die. La ca pi to -lul multi me dia, a -vem de a face cuun cip au dio Hi-Fi, un jack audio,Blue tooth 4.1 şipo sibilitatea de a

co ne c ta acce so rii prin USB Type-C.Desigur, componenta foto este

punc tul forte al lui Meitu T8. Camerafron tală vine cu un senzor de 12MP şiobiec tiv cu diafragmă f/1.8, cu teh no -lo gie dual-pixel. Acest lucru înseamnăcă întregul senzor este folosit pentrufo calizare prin detecţie de fază şi di fe -ren ţă de contrast, pentru a oferi ima -gini clare în timp record. Meitu T8 îşicom pară astfel performanţa cu cea a a -pa ratelor foto DSLR.

Cât despre soft ware-ul cu in te li -gen ţă ar ti ficială despre ca re am vorbitan terior, el se nu meşte „Ma gi cal AIBeau ti fi cation”. Func ţiile acestuia îi

permit să ajus teze în timp real fo to gra - fiile pentru a elimina im per fec ţiu ni lede pe fa ţa uti lizatori lor, pentru a mas -ca cear că ne le, pentru a albi dinţii su -biectului şi pen tru a adău ga filtre in te -li gente.

Toa te aceste func ţii pot fi folositepen tru a edita fo to grafiile deja exis -ten te sau pot fi apli ca te în timp real pedurata înregistrării unui clip vi deo.Teh no lo gia poate să de tecteze au to matfe ţe le subiecţilor şi poate aplica e fectepe s te acestea, indiferent dacă este vor -ba despre un selfie sau des pre o pozăde grup.

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...LÃMURIT

ANIMAT(FIG.)

OMORÂT

PARITATE

ZORIÞI

ÞEL!

ROS

APÃRUTÃ

A SE ACRI

PICOTIT

SUPLEÞE

URBE

ASCUNS

UIMITÃ

DIN MILÃ

ÎNRUDIRI

LEGENDÃ

NUN

3,14

ÞELURI

CAPABILÃ

BLUGIRUSTICI

LA UªA TA

FIREªTE!

INFERN

MASSMEDIA

BATE INIMA!

ÎNSOÞITOAREDE BORD

PACT

VEŞTI

AMORTIZORHIPIC

C M Y K

Timp de nouă luni, 500 de militari americani apar ţi -nând Batalionului 1 „Fighting Eagles” se vor antrena ală-turi de militarii noştri în cadrul unor exerciţii de tragereîn trunite, la nivel pluton şi companie, în Centrul Secundarde Instruire pentru Luptă de la Smârdan. Ei vor fi impli-caţi în activităţi planificate să aibă loc în cursul acestui analături de subunităţile de tancuri şi infanterie mecanizatădin forţele terestre române.

Tancurile M1 Abrams, maşinile de luptă ale in fanterieiM2 Bradley şi obuzierele autopropulsate M109A6 Pala -din de ca li bru 155mm au completat pre zen ţa partenerilornoş tri pe teritoriul României. Tehnica americană a maifost în ţara noastră, dar este pentru prima dată când şi-auadus toate echipamentele necesare pe care le-au descărcatîn baza de la Mihail Kogălniceanu.

M1 Abrams este cel mai bun vehicul de luptă al Ar ma -tei SUA care poate trage din mişcare, ce execută foc cumai multe tipuri de muniţie şi care este echipat cu o teh -no lo gie de ultimă generaţie pentru a ataca ţinte în orice tipde condiţii, de zi şi de noapte, de ger sau caniculă.

Militarii SUA fac parte din Bata lio nul 1 „FightingEagles” din compunerea Brigăzii 3 Blin date cantonată laFort Carson, statul Colorado. Prezenţa trupelor americaneîn cadrul operaţiunii „Atlantic Resolve” reprezintă o con -fir mare a angajamentului constant al Statelor Unite faţăde România, precum şi a solidităţii Parteneriatului Strate-gic între cele două state. Aceasta contribuie totodată şi lacon solidarea posturii de descurajarre şi apărarre pe flan-cul estic al Alianţei.

Mai departe... Wikipedia ne spune că tancul M1Abrams este principalul vehicul de luptă american și a dusgreul misiunilor terestre în teatrele de operații din Irak șiAf ganistan. Este cea de-a doua misiune în România a for -țe lor blindate americane după ce, anul trecut, un alt con -tin gent de M1 Abrams a fost dislocat pe teritoriul țăriinoas tre, tot la baza Mihail Kogălniceanu.

M1 Abrams este un tanc principal de luptă din genera -ţia a treia, fabricat în Statele Unite ale Americii. Vehicu -lul este denumit după generalul american CreightonAbrams, fostul şef al Statului Major al Armatei America -ne şi comandantul forţelor militare americane din Viet-nam, din 1968 până în 1972. Tancul este foarte bine înar-mat, cu un blindaj greu şi cu o mobilitate mare, conceputpentru războiul modern. Printre caracteristicile notabile sepot menţiona utilizarea unei puternice turbine cu gaz,adop tarea unui blindaj compozit sofisticat şi depozitareamu niţiei într-un compartiment separat de cel al echipaju-lui, pentru o protecţie superioară a tanchiştilor. Având ogreu tate de aproape 62 de tone, M1 este printre cele maigre le tancuri de luptă.

M1 Abrams a intrat în dotarea armatei americane înanul 1980, fiind succesorul modelului M60. Totuşi, tancula fost folosit mai bine de un deceniu alături de modelulîm bunătăţit M60A3, care a apărut în 1978. M1 Abramseste în prezent tancul principal de luptă al Forţelor Armateşi al Infanteriei Marine americane, al armatelor Egiptului,

Ku weitului, Arabiei Saudite, Australiei şiIrakului (din 2010). El a fost conceput pen-tru a fi folosit pâ nă în anii 2050, cu o duratăde exploatare de aproximativ 70 de ani.

Tancul M1 AbramsTip -Tanc principal de luptă;Loc de origine - SUA;Istoric operaţional:În uz - din1980 până în prezent;Folosit de - SUA, Egipt, Kuweit, Arabia

Saudită, Australia, Irak;Războaie - Războiul din Golf, Invazia

Ira kului din 2003, Războiul din Afganistan(2001-prezent);

Istoric producţie:Proiectant - Chrysler Defense;An proiectare - 1972-1979;Producător - Fabrica de tancuri Lima

(1980-prezent), Fabrica de tancuri din De -troit (1982-1996);

An producţie -1979 - prezent;Bucăţi construite - peste 10.000 de exem plare.

Specificaţii tehniceGreutate - 61,3 tone;Lungime - 9,77m (incl. ţeava), 7,93m (şasiu);Lăţime - 3,66m;Înălţime - 2,44m;Echipaj - 4 (comandant, ochitor/ trăgător, încărcător şi

me canic conductor);Blindaj - compozit: Chobham, omogen laminat, plăci

din plase de uraniu sărăcit încastrate în oţel;Armament principal - 1×tun 105mm L52 M68 ghintu-

it (M1), 1×tun 120mm L44 M256 lis (M1A1, M1A2,M1A2SEP);

Armament secundar - 1×mitralieră grea M2HB(12,7mm), 2×mitralieră M240 7,62mm (una coaxială,cea laltă pivotantă);

Motor - Honeywell AGT1500C, cu turbină cu gaze,1.500CP (1.120 kW);

Putere specifică - 24,5CP/ t;Transmisie - Allison DDA X-1100-3B;Suspensie - bară de torsiune;Gardă la sol - 0,48m (M1, M1A1), 0,43m (M1A2);Capacitate rezervor - 1.900 litri;Autonomie - 465,29 kilometri, 449,19km în cazul do -

tă rii cu sistem NBC;Viteză maximă - 67,6 km/ h pe drumuri, 48,3 km/ h pe

te ren frământat.

Utilizatori:Australia - Armata australiană are 59 de tancuri

M1A1SA, cumpărate în 2006, pentru a înlocui tancurileLeo pard 1.

Egipt - Are la dispoziţie 1.005 tancuri M1A1, fabricate

sub licenţă.Irak - A comandat 140 de tancuri M1A1M. Acestea au

fost livrate în 2011. Kuweit - Armata Kuweitului a achiziţionat 218 tancuri

M1A2.Arabia Saudită - A achiziţionat 373 tancuri M1

Abrams. Acestea vor fi îmbunătăţite pentru a fi com pa ti -bi le cu modelul M1A2S.

Statele Unite ale Americii - SUA au aproximativ 8.725de tancuri M1 Abrams: 1.547 M1A2 şi M1A2SEP (Ar ma -tă), 6.675 M1A1 (Armată), 403 M1A1 (Infanteria Mari -nă).

Tancuri comparabile ca rol şi performanţă: AMX 56Leclerc - tanc francez, Ariete - tanc italian, Challenger 2LIP - tanc britanic, K2 Black Panther - tanc sud-coreean,Leopard 2 - tanc german, Type 10 - tanc japonez.

Tancuri NATO: M1 Abrams (SUA) • C1 Ariete (Italia) • Challenger 2

(Marea Britanie) • AMX 56 Leclerc (Franţa) • Leopard 2(Germania) • Leopard 2E (Spania) • PT-91 Twardy (Polo-nia) • TR-85M1 (România) • Altay (Turcia).

Tancuri ruseşti şi ucraniene: T-72 (Rusia) • T-80 (Rusia) • T-90 (Rusia) • BM Bulat

(Ucraina) • BM Oplot (Ucraina).Tancuri din alte ţări: MBT-2000/ Al-Khalid (China), (Pakistan) • Zulfiqar

(Iran) • Arjun (India) • K2 Black Panther (Rep. Corea) •K1 (Rep. Corea) • M-84D (Croaţia) • Merkava Mk.4(Israel) • Tanc tip 10 (Japonia) • Tanc tip 90 (Japonia) •Songun-915 (RPDC) • M-84 (Serbia) • Osório (Brazilia)• Ramses II (Egipt).

Cristina FRATU

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 4 (443) din 28 februarie 2017Pagina 8

M1 Abrams, M1 Abrams, „„greul”greul” misiunilor terestremisiunilor terestre

(continuare din numărul trecut)

Rezistenţa la manipulareStrategia şi tehnicile de manipulare au în vedere ob ţi -

ne rea controlului asupra comportamentului, gândirii sausen timentelor umane, într-un anumit context social şi într-o anumită perioadă, în vederea realizării unor avantajepen tru responsabilii manipulării, dar în detrimentul celorcon trolaţi. Modificările dorite pot fi reluate într-una din-tre cele trei componente ale identităţii subiecţilor, pot fifo calizate precis sau pot fi părţi ale unui proces deosebitde complex. Acestea pot cunoaşte efecte cu materializareime diată sau pot rămâne în faza latentă, pot fi generate vi -zi bil sau pot fi produse în mod subtil, se pot solda cu re -zul tate durabile în timp sau pot înregistra schimbări doarpen tru o anumită perioadă avută în vedere de către autoriima nipulării.

Cu toate că unele tehnici de manipulare pot avea în ve -de re modalităţi de realizare mai puţin obişnuite, precumhip noza, administrarea de droguri, şocurile electrice, in -ter venţiile chirurgicale pe creier, cele mai multe strategiide obţinere a unui control total asupra individului folosescteh nici „laice”, totuşi destul de eficiente. Aceste tehniciau în vedere exploatarea necesităţilor fundamentale aleomu lui (nevoia de hrană, de protecţie, de informare, de in -te grare într-un anumit grup social, etc), în sensul cu fun dă -rii individului în anonimat, pentru a-l face mult mai docilşi mult mai dispus să se supună regulilor impuse de au to -ri tăţi, indiferent de forma sub care sunt percepute acestea.

Unii agentţi de manipulare fac parte dintr-un sistemin stituţionalizat, guvernat de reguli stricte, precum arma-ta, cultele religioase, suprastructurile guvernamentale şiad ministrative, instituţiile de învăţământ, structurile depro movare a activităţilor comerciale etc., în timp ce alţiiac ţionează în mod empiric, conform unor reguli nescrisesau bazându-se pe propria lor experienţă de influenţare ain dividului şi chiar a maselor (profeţi, cerşetori, escroci).

Tehnicile de manipulare se întâlnesc permanent, chiarşi în cele mai banale momente ale vieţii. Mai mult ca si -gur, fiecare persoană a utilizat cel puţin o dată în viaţă teh -ni ca „trântitului-uşii-în-faţă”, fără să ştie că se numeşteast fel şi că a fost studiată de colective întregi de psiho logi.Iar efectul a fost acelaşi cu cel obţinut de către specialişti.De exemplu, în cadrul celei mai obişnuite târguieli de lapia ţă sau de la talcioc, atunci când cineava a dorit să cum -pe re un produs, vânzătorul i-a „trântit” de la bun începutun preţ evident mai mare decât valoarea reală a produsu-lui şi, bineînţeles, decât a fost dispus să plătească respecti -vul cumpărător. La rândul lui, acesta i-a „trântit” un altpreţ vizibil mai mic decât valoarea estimată. Jocul cereriişi al ofertei a continuat până la acordul asupra unui costme diu care i-a satisfăcut, atât pe cumpărător, cât şi pevân zător.

Copiii, şi ei, aplică de multe ori, instructiv, metoda„pi ciorului în uşă”, cerând părinţilor să le ia un lucru mi -nor, apoi altceva şi iar altceva... Şi nu doar copiii proce -dea ză aşa. Probabil că de multe ori avem senzaţia că i-amdat cuiva un „deget”, pentru ca apoi respectivul să vrea„toată mâna”. În astfel de situaţii, şi nu numai, am încer-cat senzaţii de nemuţumire, de disconfort psihic, ceea cere prezintă tocmai manifestările specifice disonanţei cog -ni tive. Învăţând să recunoaştem astfel de stări, ştiind cumsă ajungem la cauzele lor intime, vom putea rezista ma -nipulărilor de orice fel. Sau majorităţii lor.

Concluzionând, presiunea diferitelor tipuri de manipu -lă ri poate fi sesizată în cele mai obişnuite secvenţe alevie ţii. Importanţa acordată relaţiilor interumane, su pu ne -rea faţă de regulile de grup, emoţia produsă de recompen -se sociale minore (precum un zâmbet, un compliment sauun gest prietenesc) reprezintă tocmai efectele manipu lă ri -lor. Nu ne propunem neapărat să calificăm manipulăriledrept „bune” sau „rele”, ci dorim să oferim procedee dere cunoaştere a lor, lăsând apoi la latitudinea fiecăruiaapre cierile, precum şi opţiunea în ceea ce priveşte su pu -

ne rea sau nesupunerea faţă de ele. Aceasta pentru că suc -ce sul influenţelor sociale nedorite se bazează tocmai pene putinţa individului de a le percepe în mod conştient şide a li se opune în consecinţă. De exemplu, regulile depro tocol reprezintă factori de inhibiţie extraordinar de pu -ter nici pentru comportamentul firesc al omului obişnuit.Une ori, disonanţa cognitivă apărută în urma plasării indi -vi dului într-un mediu cu totul nou, guvernat de reguli ri -gi de, este atât de puternică, încât dă naştere la manifestăriim posibil de controlat, precum accelerarea bătăilor ini mii,trans piraţia, tremurul vocii etc. Pentru a rezista, individulîn cearcă disperat să se supună noilor reguli, fără a se maigân di măcar dacă sunt neapărat necesare sau, mai mult,dacă nu cumva ele sunt anume făcute pentru a-i reduce latăcere pe cei care gândesc diferit sau vor să pună întrebări.

Cu cât individul se preocupă mai mult de a nu fi luatdrept incult, plictisitor, prost sau lipsit de orice talent, cuatât el este mai uşor de manipulat de către cei care în modin tenţionat îi induc astfel de preocupări, pentru a-l distra -ge de la gândurile şi întrebările lui fireşti. În majoritateaca zurilor, reflexul de supunere faţă de regulile impuse decei din jur este inoculat încă din copilărie. Un „copil cu -min te” vorbeşte numai atunci când este întrebat, stă la lo -cul lui, nu îi deranjează pe cei mari, este ascultător. Demic, individul se obişnuieşte cu supunerea faţă de ceilalţiadulţi din familie sau faţă de fraţii mai mari, de profesorietc. El învaţă că este mult mai uşor să te supui, pentru anu fi trimis la „colţ” (o formă de izolare în faţa a doi pe -reţi goi), ori chiar pedepsit mai aspru.

Din nou, nu califi căm un astfel de sistem educaţionaldrept „bun” sau „rău”, însă câteva sfaturi generale potre zulta de aici. Niciodată să nu-i spunem copilului „eştiprost”, „eşti un neisprăvit”, „n-o să iasă nimic din tine”.Foar te puţini se ambiţionează pentru a demonstra că nusunt aşa. Cei mai mulţi însă rămân cu un sentiment de in -fe rioritate, care îi poate urmări toată viaţa, făcându-i victi -me sigure ale manipulatorilor care aşteaptă să exploatezetoc mai astfel de slăbiciuni. Un copil trebuie lăsat să punăchiar şi cele mai ciudate întrebări şi trebuie să i se răs pun -dă întotdeauna fără a-l jigni.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic