DIRECTOR PROF. MIHĂLŢAN CORNEL

ISSN 2068 – 889X

ŞCOALA CU CLASELE I—VIII MIHAIL KOGĂLNICEANU

SEBEŞ, JUD. ALBA

COLECTIVUL DE REDACŢIE:PROFESOR: MIHU ANCA — ELENA

PROFESOR ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR: CÂRNEALĂ RODICA

COLABORATORI:PROF. ÎNV. PRIMAR BIRIŞ CARMEN PROF. MIHINDA MIHAELA

PROF. BUCUR CARMEN PROF. ÎNV. PRIMAR PRIPON LAVINIA

ÎNV. CIOCA CRISTIAN PROF. RAHOVEAN CODRUŢA

ÎNV. CHIRILĂ LIDIA ÎNV. SINEA MARIOARA

PROF. COSTINAŞ ADELA INST. SUCIU DANIELA

PROF. GHEORGHIU ELENA PROF. VIŞAN NADIA

PROF. MARIN ELISABETA ÎNV. VOINA SANDA

Primul vânticel de toamnă ne îndeamnă să ne

gândim cu nostalgie la şirul de imagini colorate şi

gălăgioase scoase din tolba bogată a vacanţei.

După o vară fierbinte, în care unii au petrecut zile

de vis la “marea cea mare”, la munte, în tabere sau

excursii sau au avut parte doar de ograda bătrână a

bunicilor, noul an şcolar bate la porţile timpului.

Multe toamne “au curs” peste lume învăluind în

lumini calde pământul, dar cu aceeaşi emoţie şi

nerăbdare, dascălii îşi aşteaptă elevii, împodobind clasa, încercând să aducă pentru ei un strop din

strălucirea toamnei în sala de clasă prea mică uneori pentru atatea emoţii şi speranţe.

Dragostea pentru copii e sentimentul care ne dă putere să nu îmbătrânim şi de aceea dorim să

vă fim alături pe drumul cunoaşterii, să vi-l facem mai uşor.

Colectivul de cadre didactice al şcolii vă urează

“BUN VENIT IN NOUL AN ŞCOLAR!”

URARE PENTRU ELEVI

Bine-aţi venit, dragi elevi,

O lume noua vă aşteaptă,

Prin învăţătura cu temei

S-o cuceriţi treaptă cu treaptă.

Să fiţi şcolari de “foarte bine”

La învăţat şi la purtare!

Vă fie minţile senine

S-aveţi în suflet numai soare!

I . Dăgădiţa

GÂNDURI DE ÎNCEPUT

Pentru noi toţi, iarna nu este numai anotimpul zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilorprilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnului.

DATINI ŞI SUPERSTIŢII ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUN

se spune că de Ajun trebuie să posteşti pentru că Maica Domnului, în acea zi, fiind supăratănu a mâncat nimic;

nu se mănâncă nici peşte pentru că are sânge şi Fecioara Maria era plină de sânge în aceazi;

norocul îl poţi pierde dacă împrumuţi ceva din casă în noaptea de Ajun; semnificaţia sacrificiului porcului îl putem afla numai întorcându-ne în timp când acest

animal era considerat o întruchipare a spiritului grâului şi a vegetaţiei în general; nu trebuie să laşi pe cineva să-ţi închidă uşa de Crăciun deoarece s-ar putea să aibă mână

rea şi ar putea să-ţi alunge norocul din casă.

ÎMPODOBIREA BRADULUIPomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă

lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalaţiilor electrice, nu a fost dintotdeauna împodobitastfel. Deşi, în Europa, originea sa precreştină nu mai este contestată de nimeni, părerile rămân

totuşi împărţite: unii văd în brad o reprezentare a “Arborelui Lumii” (din vechiulcult al arborilor), alţii îl consideră o referire directă la “Arborele Paradisului”,împodobit cu mere de un roşu aprins, care amintesc de păcatele comise de primiioameni, înainte de alungarea lor din Rai.

Pănă în secolul al XV-lea crenguţele verzi cu care erau împodobite casele cuocazia Crăciunului, ca şi darurile pe care şi la făceau oamenii unii altora erauconsiderate tradiţii păgâne. Dar nu peste multă vreme, în locul acestora va fi folositun arbore întreg. Conform documentelor, în 1605, la Strasbourg a fost înălţatprimul pom de Crăciun într-o piaţă publică. Nu avea încă lumânări şi era

împodobit cu mere roşii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea împodobeşte primul brad de Crăciunaşa cum îl ştim astăzi.

CRĂCIUNUL PE GLOBAfrica

Deoarece africanii nu sunt creştini, sărbătorirea Crăciunului se face în grupuri restrânse,obiceiurile fiind împrumutate din Vest. În Etiopia, Crăciunul se sărbătoreşte pe 6 ianuarie, înconformitate cu vechiul calendar roman.

AngliaÎnaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul

englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prinhorn, dorinţele lor se vor împlini. Renumita prăjitură a reginei, Phun-pudding, este o biruinţă ameşteşugului bucătăriei. Într-un cazan uriaş, se pun toate cele necesare pentru prăjitură, fierte înrom sau vin vechi şi toţi bucătarii amestecă pe rând. Fiecare rudenie primeşte câte un pudding.

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ

AustraliaData de 25 decembrie are loc în mijlocul verii, aşa că sărbătoarea este

oarecum diferită faţă de alte părţi ale lumii. Brazii sunt din plastic sau aluminiu pentru că aici nu seîntâlnesc brazi veritabili. De asemenea, printre decoraţiuni se pune şi foarte multă zăpadă artificială.Nu se folosesc lumânări adevărate, din ceară, pentru că pe căldura uneori toridă în această perioadă aanului, acestea s-ar topi mult prea repede. În locul lor se folosesc beculeţe. În ziua de Crăciun oameniise întâlnesc în aer liber pe malul oceanului sau în parcuri unde organizează picnicuri.

BangladeshÎn satele creştine, bărbaţii taie ramuri de bananier şi le replantează câte două de-a lungul

drumurilor spre biserici şi în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma unarc peste drum şi le leagă între ele. Apoi se fac în ramuri mici scobituri care se umplu cu ulei şi seaprind spre a lumina drumul până la biserică.

BelgiaLa Bruxelles care este sediul Uniunii Europene, aceasta înalţă un brad uriaş al ţărilor membre,

în faţa bisericii Grand Sablon – Grotzavel, într-una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, piaţaGrote Markt.

DanemarcaAtunci când familia se aşează să ia masa, pentru aceştia se lasă în pragul uşii o oală cu orez

fiert. Se spune despre aceia care nu vor să sărbătorească Crăciunul şi să respecte această tradiţie că leva merge rău tot timpul anului care va urma, fiindcă spiriduşii vor bate cu nuci.

FinlandaCrăciunul este o sărbătoare petrecută mai ales cu familia. În dimineaţa dinaintea Serii Sfinte

bradul se împodobeşte, iar apoi întreaga familie merge la saună.

FranţaLa Paris se poate admira un cort imens unde se poate vedea cea mai mare iesle din lume în care

se află Sfânta Familie. Toate străzile sunt splendid ornate cu beculeţe.

La ţară, în Franţa meridională, copiii binecuvântau cina şi rugul de Crăciun format dintr-untrunchi de măslin uscat care ardea în vatră. Focul era stropit cu vin fiert. Apoi familia se aşeza la masăapoi intona cântece religioase până miezul nopţii când se ducea la biserică.

GermaniaÎn fostele cazărmi germane se făcea Christbaum (brad) şi se împărţeau cadouri soldaţilor. În

jurul bradului erau rânduite mesele militare pline de prăjituri şi diverse mâncăruri. Dintr-un colţ al săliinu putea să lipsească butoiul cu bere, dar între conuri de brad. La sosirea superiorilor corul soldăţesccânta un cântec religios. Apoi un sergent major lua un chipiu şi punea în el hârtiuţe cu numere pentrutoţi participanţii la sărbătoare. Fiecare soldat trăgea câte un număr să primească darurile cuvenite.Butoiul cu bere era desfăcut şi petrecerea începea.

GreciaPentru a se proteja de oamenii ard tămâie sau lasă pe ici pe colo cadouri care să-i îmbuneze pe

spiriduşi. De asemenea mai au un obicei: ţin în casă un bol cu apă în care scufundă o cruciuliţă delemn decorată cu busuioc. Apa astfel sfinţită, se împrăştie în fiecare colţ al casei pentru a alungaspiritele rele.

ItaliaCrăciunul este în mod special o sărbătoare de familie. În locul bradului este luată uneori o iesle

cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind Sicilia. Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6 ianuarie

“ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici o aşteaptă pe Befona care vine prin horn ca să le pună cadouriîn pantofi.

IslandaDoi oameni nevinovaţi au fost osândiţi la moarte la Gyfyord. Li s-au tăiat capetele, dar din

sângele lor a răsărit un pom în ale cărui ramuri, în noaptea fiecărui solstiţiu de iarnă, se aprindeau miide lumini. Vântul se izbea de acele limbi de foc dar nu putea să le stingă. Păstorii alergară din maridepărtări să vadă pomul de foc şi să se închine.

MexicUnii se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări şi cântând cântece

în timp ce Maria şi Iosif bat la uşă şi întreabă dacă pot fi găzduiţi. Fiecare casă îi refuză. După fiecareprocesiune, participanţii dansează, cântă şi mănâncă un meniu divers. Copii legaţi la ochi încearcă sărupă cu nişte beţe o figurină “pinata”, de hârtie sau material casabil, umplută cu dulciuri şi micicadouri. De asemenea, unii copii mexicani speră la o vizită a lui Moş Crăciun, iar alţii aşteaptă daruride la “Quetzalcoatl”, conducător legendar al Mexicului.

RusiaChiar dacă Rusia a fost influenţată de vest după căderea URSS obiceiurile americane nu au

reuşit să pătrundă. Festivităţile include carnavaluri, practicarea unor sporturi şi numere de circ. De-alungul festivalului ruşii decorează copacii nemuritor pe care îi numesc copaci de Anul Nou. Ca şi MoşCrăciun, Ded Moroz are o barbă albă şi apare îmbrăcat în roşu cu ghete negre. Vine de Anul Nou ca sădăruiască tuturor copiilor dulciuri, jucării sau un set de păpuşi tradiţionale “Matryoshka”.

SpaniaLa spanioli Crăciunul ţine 14 zile, până la Bobotează. La miezul nopţii de Crăciun se slujeşte o

Liturghie la capela Palatului regal unde ia parte şi regele. La sfârşit se dă o veselă serbare pentru copiiidemnitarilor curţii.

SUAVarietatea climei permite organizarea diferitelor activităţi, de la picnicuri pe plajă până la

amplasarea lumânărilor în dreptul ferestrelor în ţinutul îngheţat al Alascăi. Fiecare regiune are tradiţiileei legate de această sărbătoare:

la New York poţi vedea patinatori strânşi în jurul imensului brad de la Rockfeller Center; în Texas poţi participa la festivalul din San Antonio; în New Orleans, în Jackson Square poţi admira focul de artificii; în Florida întreaga zonă istorică este împodobită cu luminiţe albe; la Holywood se organizează impresionanta festivitate numită Parada Stelelor.

COLINDULCrăciunul se sărbatoreşte iarna, in data de 25 decembrie.

În Ajun, copii pornesc nerăbdători colindul. Ei merg pe la caseleoamenilor, cântând, vestind în colindul lor naşterea MântuitoruluiIisus Cristos. Sunt primiţi cu mare bucurie şi răspaltiţi cu diferitebunătaţi: mere, nuci şi cozonaci.

Bădilă Mihai cls. a II-a A

COLINDUL CU STEAUAUn grup de copii îşi împodobesc în multe culori o stea confecţionata

din carton şi sârma. O poarta cu ei pe la casele creştinilor unde, în colindullor, amintesc de cei trei Magi de la Răsărit care au fost călăuziţi de stea înBethleem, să-L găsească pe Iisus.

State-Diaconu Andrada cls. a II-a A

BRADUL DE CRĂCIUNÎn vremea zăpezii şi a colindelor, în seara de Ajun, întreaga familie împodobeste bradul cu

globuri, beteala şi luminiţe frumos colorate. În vârf se aşează steluţa care vesteşte naştereaMântuitorului. Copii se întorc de la colindat şi plini de bucurie şi nerăbdători îşi desfac darurileprimate de la Moş Crăciun. Acesta este un mare prilej de bucurie şi veselie.

Cubarici Răzvan cls. a II-a A

COLINDE, TRADIŢII ROMÂNEŞTI ŞI OBICEIURI POPULARE DECRĂCIUN

Prof. Marin Elisabeta

Din Bucovina până în Oltenia, din Dobrogea şi până în Banat, obiceiul popular al colindelortrăieşte intens în seara de Ajun şi în zilele de Crăciun şi Anul Nou. Influenţate atât de conceptelebisericeşti, cât şi de vechile practici pre-creştine, colindele sunt purtate din casă în casă de către cete decolindători pentru a vesti sărbătoarea şi a ura de bine gazdelor sau celor ce deschid uşa.

Toate tradiţiile româneşti de Crăciun au o vârstă mai veche decât creştinismul, iar concepţiasărbătorii în sine echivalează cu practicile arhaice, păgâne ale societăţii antice. În jurul datei stabilitepentru solstiţiul de iarnă, popoarele indo-europene celebrau moartea şi renaşterea ulterioară a ZeuluiSoare. În general, misticasărbătorii este aceeaşi: zeulîmbătrâneşteşi moare, însă renaşteodată cu noulanşi marchează începutul unui nou ciclu solar.

Termenul de Crăciun se presupune căprovine din cuvântul latin “creatio” care înseamnă creaţie,naştere. Legenda spune că fecioara Maria împreună cu Iosif rătăceau din casă în casă în Betleem,ajungând la casa unui om numit Crăciun, care le dă adăpost într-un grajd.

Colindele sunt texte ritualice, preluate ca obiceiuri populare, care povestescdespre naştereaMântuitorului, despre venirea celor trei magi şi apariţia stelei pe cer, cea care a vestit naşterea lui Iisus.Unele sunt create de autori anonimi, din popor şi au un caracter specific, original sau propagate decătre primii creştini în toate teritoriile cucerite sau sub influenţă romană. Altele sunt colinde culte,create de preoţi ai Bisericii sau de compozitori de muzică cultă: Iată vin colindătorii, de TiberiuBrediceanu, O, ce veste minunată, de D. G. Kiriac, Domnuleţ şi Domn din Cer, de Gheorghe Cucu.

Chiar dacă la oraş multe din obiceiurile colindului au fost lăsate deoparte, colindele to mairăsună la uşi, iar colindătorii, mai ales copii, nu au renunţat să aducă vestea Naşterii Domnului în case.

Deschideţi uşa şi lăsaţi colindele să completeze Sărbătoarea Crăciunului!

OBICEIURI DE CRĂCIUN

WINTERPaştiu Georgiana, cls. a IV-a A

Winter has set it. It’s cold and windy… Thethermometer stands at zero. The snow stars are falling andsticking to my window. It is the first snow.

I listen to Christmas songs in my room and the housesmells like apple pie and cinnamon. My cat is playing next tothe fire. The Christmas tree shines. We lit the candles andthey’re flickering.A thick layer of snow has covered the hills. Later, we will

make a snowman.EVERYONE IS HAPPY BECAUSE SANTA CLAUSE IS COMING TO TOWN!

CHRISTMASCacovean Larisa, cls. a IV-a A

In the middle of the night, Santa Claus sprinkles wonderful presents. And, in the morning,under the Christmas Tree is the world of toys. Happy kids take them and play with them.Christmas is a happy day!

SANTA CLAUSStanciu Delia, cls. a IV-a A

Santa Claus is an old man with a white beard who lives at the North Pole. Santa cheks his list tosee if the children have been nice or naughty. If the children are good, Santa brings them presents. Thetoys are made in Santa’s workshop by elves. Santa travels around the world in his sleigh. When hestops at a hause, he goes down the chimney and puts presents under the tree.

CHRISTMAS Cls. a VII-a A

Children wait for SantaHo,ho,ho to hear,Rudolph with its red noseIs coming tonight. Snowflakes fallingSnow is falling, All around meThe whole town is white, Night is comingMother is making cookies, To the town.All the people are getting ready All the childrenSinging carols merrily. Carols singing

Lights are brightAnd bells are ringing,Under the tree-lots of presents,Stars are shining in the sky.

ENGLISH PAGE

CE-MI DORESC DE CRĂCIUN Popa Alexandra, clasa a V-a B

Eu, de Crăciun, îmi doresc să am alături familia şi pe cei dragi.De Crăciun vreau să merg cu colinda ca să fiu asemenea îngerilor care vesteau

Crăciunul. Vreau să colind lumea, ca să se bucure de Crăciun. Mai vreau să primesc cadouri şisă am parte de spiritul Crăciunului.

Pentru mine Crăciunul înseamnă iubirea celor dragi. Eu îmi doresc de Crăciun să-mi fiealături familia ca să putem sta în Ajun lângă bradul împodobit frumos şi lângă focul care ardeneîncetat.

CALCULATORULMarinaş Petronela, cls a VII-a A

Calculatorul este un „mijloc de transport” din lumea reală în cea virtuală.Computerul este format din unitate centrală, monitor, mouse, tastatură. Primul

calculator a fost inventat în anul 1949 sub numele de Eniac. Componentele sale ocupau 160 m2

şi cântăreau 30 de tone.PC-ul reprezintă atât un avantaj, cât şi un dezavantaj pentru oameni. Avantajul constă

ân rezolvarea rapidă a calculelor, problemelor de comunicare prin intermediul internetului. Deasemenea el este şi un mijloc de relaxare şi bună dispoziţie.

Dezavantajul poate fi repartizat pe categorii de vârstă: pentru copiii sub şapte ani poateavea o influenţă negativă asupra gândirii, comportamentului, deoarece calculatorul solicităfoarte mult din timpul liber şi simulta mintea copilului.

Din a doua categire fac parte adolescenţii care sunt într-u totul atraşi de computer,respectiv internet. Ei preiau obiceiuri, sfaturi de la surse necunoscute şi se pot comporta într-unmod negativ. În viaţa adolescentului, unde normal ar trebui să domine dorinţa de cunoaştere,aprofundare, internetul oferă informaţii deja prelucrate, motiv pentru care tânărul nu mai estetentat să le prelucreze singur.

A treia categorie cuprinde adulţii care îşi petrec mult timp în faţa PC-ului, atât pentrurezolvarea problemelor, cât şi pentru îndeplinirea unor sarcini. Aceste preocupări solicităvederea care poate fi afectată.

În schimbul unor ore petrecute pe calculator ar fi mai bine ca în timpul liber să citim ocarte, pentru că ne îmbogăţim atât cunoştinţele, cât şi vocabularul.

BUCURIILE TOAMNEI

Miş Raluca, cls. a VIII-a B

Într-un an se succedă patru anotimpuri. Iarna albă, primăvara parfumată, varacălduroasă şi, în sfârşit, toamna multicoloră, care este unul dintre anotimpurile mele preferate.După ce se termină secerişul, „Regina Toamnă” călătorind prin toată ţara soseşte şi în satulnostru din munţi într-o caretă fermecată.

Peste cer se aşterne un şal mare de nori cenuşii care plutesc deasupra caelor, iar din eicad şuvoaie de ploaie ciobănească ce ne crea o stare de melancolie.

Vântul tomnatic şi răcăros îndemna frunzele la dans, la care ele nu se gândesc mult şiîndată încep să danseze.

Eu voi aştepta până anul următor când toamna va veni iar.

PAGINI DE DEBUT LITERAR

TOAMNA Păduraru Maria, cls. a V-a A

Era o toamnă târzie. Vântul rece mişcă firele de iarbă veştejite şi albe de la bruma argintie.Acum nu mai sunt păsărelele frumoase care ne încântau cu glasul lor. Au plecat în ţările calde ca săîi încânte şi pe ceilalţi cu glasul lor.

În perioada aceasta se culeg strugurii. Din ei se obţin mustul, vinul, dulceaţa, gemul, jeleul.Şi porumbul se culege în perioada aceasta alături de alte fructe şi legume. Oamenii au grijă derecoltele lor pentru ca iarna, primăvara şi vara să aibă ce să le dea de mâncare animalelor.

Vântul rece bate puternic şi smulge până şi ultima frunză din copaci. Nu se opreşte, iarcopiii se vor îmbolnăvi dacă iasă afară.

Ploaia rece cade zi de zi de parcă nu mai are sfârşit. Picuri de ploaie cad încet pe pervazulgeamului meu şi parcă formează o simfonie plăcută. Aceasta este alinarea copiilor când se trezescşi văd că iar plouă.

În unele zile este soare pe cer, dar este un soare înşelător. Când vor să iasă afară, părinţii nule dau voie copiilor deoarece nu este cald, doar aşa pare, iar copiii pleacă supăraţi în camera lor.

Vara parcul este plin de copii. Acum e gol. Deci, ce să mai zicem? Toamna este un anotimpcare aduce bucurii, dar aduce şi tristeţe uneori.

DESPRE TOAMNĂBorteş Teodora, cls. a VII-a B

Toamna înnoratăVine deodată

Pe la noi la uşiDar fără păpuşi.

Mere, pere în panerePrune bune şi alune

Ne aduce toamna-n darFructe multe iar.

Peste două luni jumătateVine Moşul cu de toate

Şi aduce jucăriiPentru cei mai mici copii.

VREAUSilea Cristina, cls. a VII-a A

Vreau o raza de soareVreau o iubire ce doare.Cred in sperante tarziiDin glasurile de copii.

As vrea si un visPierdut printre noptiGasit in paradisVisat de noi toti.

As vrea...As spera...Dar nimeni nu m-ar asculta !

IUBIRE FĂRĂ SORŢI DE IZBÂNDĂSilea Cristina, cls. a VII-a A

Iubire. Un cuvânt interesant. Mă întreabă mulţi ce este iubirea?Ciudat. Nu există fiinţă vie care să nu fi cunoscut acest sentimentperfect. Iubirea este un dar divin, un dar de la Dumnezeu. El ne-a spus,în prima scrisoare către Corinteni: "Iubirea este îndelung răbdătoare,iubirea nu se laudă, nu se mândreşte. Ea nu se poartă necuviincios, nucaută ale sale, nu se mânie, nu ţine cont de rău. Nu se bucura denedreptate şi se bucură de adevăr. Toate le suportă, toate le crede, toate

le speră, toate le îndură. Iubirea nu încetează niciodată!". Noi ştim asta de la Dumnezeu. Cum?Cum mai trebuie dovedită iubirea? De ce să nu ne încredem în Dumnezeu? Cu speranţa în suflet,putem merge mai departe, căci fără iubire, nimic nu e. De fapt, fără Dumnezeu nimic nu e... Cutoţii Îl iubim pe Dumnezeu, de aceea îmi place să-L numesc Preaiubitul. Cu ajutorul Lui toţioamenii învaţă să iubească cu adevărat, să simtă acea dragoste divină, un sentiment de liniştedeplină, să simtă în Dumnezeu un lăcaş al marilor speranţe şi al viselor. Aşa trebuie să Îl iubim peDumnezeu. Dumnezeu este totul! De aceea eu iubesc totul...

La vârsta mea, pot spune că am cunoscut mai multe "feluri" de iubire. Când draga meamamă m-a adus pe lume, m-a crescut şi m-a îndrumat, am inceput să simt o oarecare acomodare,faţă de ea. Un fel de somn, fără de care nu poţi trăi, o lacrimă de care nu te poţi lipsi. Ajungi săiubeşti o persoana abia atunci când îţi dai seama cât de importantă este pentru tine, cât de mult opreţuieşti, şi ce eşti în stare să faci pentru ea. Să înveţi să te intereseze nu ce face acea persoană, cice poţi face tu, să-i fii de folos. Să te poţi descărca, sincer, din inimă, acelei persoane. Să poţispune: „Te iubesc!”.

Am crescut şi am descoperit termenul de prieten. Încăde mici eram de nedespărţit. Când ne chemau acasă parinţii,noi ne ascundeam. Aşa decurgea fiecare zi. Asta eram: niştecopii. Ne certam din nimicuri, pe jucării... Ne întristam, şi neîmpăcăm în clipa următoare. Anii au trecut, şi astăzi, realizezcă am prieteni adevăraţi, care nu uită să fie lângă mine. Suntsingurii care mereu mă ajută, care mă salvează când simt călacrimile mă îneacă. În continuare îi voi ţine aproape, ca laînceput. O mângâiere fină care-mi place! Prietenia este precumrelaţia ochi-mână. Când ochii plâng, mâna le şterge lacrimile!Sunt momente în care ai nevoie de o mână care să te ridicecând treci prin diferite etape. Respect, ajutor, prin fapte nu princuvinte. Fără ei lângă mine, sigur nu aş fi putut.

Am crescut din nou, şi am prins o pasiune pentru viaţă! Iubesc viaţa! Tot ce ţine de ea, tot...Nu există moment în care să nu mă bucur din plin de viaţă! Nu renunţă uşor, aşa îmi spun mereu.Nu sunt ce par a fi. Sunt doar un suflet ce va fi uitat în crunta trecere a timpului... Nu vreau sătreacă timpul... Dar cine sunt eu să-l opresc? Au trecut multe, or să vină altele. Un singur lucrutrebuie ştiut: Nu privi în urmă, trecutul e trecut! Trăieşte în prezent, viitorul va fi, nu contează ceva fi! Privind astfel viaţa, am început să cred că sunt nemuritoare, într-un fel, sau altul... Clipa estenemuritoare. De ce? Pentru că fiecare clipă lăsată în urmă, este pătrunsă cu drag de o alta, precumvalurile ce acoperă marea, ca o plapumă de nea, iarna.

Am crescut mai departe, şi, ca orice om, am descoperit un alt fel de iubire.. Se spune căochii sunt oglinda sufletului. O privire care te inspiră şi îţi oferă mii de idei. Aşa îţi poţi găsisufletul pereche. Printr-o privire, trebuie să simţi că lumea e a ta. Să simţi câştig, alinare,frumuseţe, suspin, ambiţie, minciună, siguranţă, singurătate. Da! Toate la un loc! Nu mai ştii cumte cheamă... Nu ştii unde eşti. Sau ştii: un unvivers paralel. De aici vine termenul "cu capul în

nori". Simţi "fluturi în stomac" doar printr-o simplă atingere. Există multe expresii pentru adescrie acest sentiment... Un sentiment unic! Iubirea este o stofă a naturii, brodată de sentimente…Vă întreb pe voi, aţi învăţat să iubiţi? Aţi învăţat că întâi trebuie să dăruiţi? Nu e loc de ceartă. Aianu-i iubire... Iubeşti pe cineva cu adevărat abia când eşti în stare să îi dăruieşti tot ce ai. Viaţa ta,fericirile tale, tristeţile tale, moartea ta! Precum spune Eminescu în una din celebrele sale poezii, şipreferata mea de altfel, "Luceafarul", într-o scenă dintre Cătălina, cea vrăjita de dragoste, şiLuceafarul, un singuratic suflet, închis într-o stea, prea departe de iubire: "Nu caut vorbe pe ales,nici nu ştiu cum aş începe. Deşi vorbeşti pe înţeles, eu nu te pot pricepe... Dar dacă vrei cucrezământ, să te îndrăgesc pe tine. Tu te coboară pe pământ, fii muritor, ca mine! "Bineînţeles,iubirea, nu e iubire, dacă sentimentul nu reciproc. Ceea ce scriu acum nu sunt cuvinte, sunt bucăţide suflet şi minte, căci dragostea nu se scrie se simte…

Am crescut într-un final şi am descoperit multe alte iubiri... Iubire fără de care nu aş fieu. Dar cea mai mare, dintre cele mai puţin mari, va fii mereu, dar mereu, iubirea, pasiunea meapentru scris, pentru tot ce înseamnă litere, reprezentaţii grafice ale sunetelor, consoanelor,vocalelor, cuvintelor, propozitiilor, frazelor, versurilor... În orice limbă literatura e frumoasă. Darnu la fel de complexă ca şi în română. Mă fascinează acest lucru, acest labirint însetat de

cunoştinţe noi, de neajunsuri, de idealuri. De mică citeampoezii. Citeam Eminescu mai exact. Îl iubeam, îl iubesc, şi-lvoi iubi mereu. Am impresia, sau poate e adevărat, sau poatesunt nebună. El mă înţelege, el mă sfătuieşte, el măcontrazice, el mă creează, el mă omoară, când vine vorba deiubire. Felul în care descrie iubirea mă face să mă simt mică,neştiutoare. Mă face curioasă şi nerăbdătoare pentru a afla câtmai multe despre sentimentul unic. Eminescu: un poetneînţeles. Poezii ca "De câte ori iubito?" în care îşi exprimăiubirea şi dorul faţă de iubire, unde arată defapt dependenţa

faţă de iubire, şi asta o dovedeşte foarte concis în versul "Suntem tot mai departe deolaltăamândoi" neputând să-şi părăsească dragostea; "Departe sunt de tine" în care se evidenţiază cât depreţioasă este iubirea reflectată în versurile" O! glasul amintirii rămâie pururi mut, să uit pe vecinorocul ce-o clipă l-am avut" iubirea fiind asemănată cu un noroc aparte, pe care nu vrei sa îlpierzi...; sau "Floare albastră" o poezie în care folosind versuri ca "Şi te-ai dus, dulce minune,"sau " Sufletul vieţii mele." Eminescu dă dovadă de o puritare abstractă, o inocenţă divină şi deneînţelegere sufletească; "Înger de pază" în care prin versul "Căci tu - tu eşti el." demonstrează,din nou, cum iubirea poate fii divină, de la Dumnezeu, prin îngeri; şi "O, rămâi" care aratădisperarea nebunească după "mâncarea poetului" - dragostea. Ca un înger, un trimis al luiDumnezeu pe pământ, pentru a ne arăta defapt ce este iubirea. Să ne facă să înţelegem cum săiubim mai bine. Cum să credem în iubirea divina: în Rai. Eu îl înţeleg, aşa cum o face şi el....Înţeleg ce simte, ce-mi transmite, ce-mi explică cu atâta ardoare! Şi mă priveşte prin cuvintelesincere... Sunt eu, înţelegând ce-mi zice, din suflet.

Voi creşte mai departe, cu sufletul, gândul, şi fizicul. Iubirea îmi dă aripi şi mă ajută săcresc. Iubirea mă ajută să iau decizii importante, iubire beau şi mănânc, iubire vreau! Poate suntneînţeleasă, poate nu mă pricepeţi... Aşa sunt eu, şi aşa voi rămâne. Cum am fost şi până acum, cuEminescu în suflet.....

PLOAIA MI-A ADUS UN OASPETEPaştiu Georgiana, cls. a IV -a A

Era o zi de toamna, cam pe la ora şapte.Am mâncat ce mi-a lăsat mama înainte să plece, m-am odihnit, iar apoi stăteam şi mă uitam la

masa de lecţii, fără chef, gândindu-mă la peisajul de basm pe care l-aş fi putut vedea pe geam dacă mi-aş fiterminat temele înainte. M-am îmbunat şi m-am ridicat din pat întinzându-mă de parca aş fi vrut să dau degrinda şi căscând gura cât casa.

M-am îndreptat spre scăunelul şi măsuţa rotundă din colţul camerei, m-am aşezat, am deschiscaietul şi am început să scriu: “Daca a+2=5…”. În scurt timp le-am terminat şi am zbughit-o către geam.Privirea mi s-a pierdut în văzduh. Deodată, pe marea cea albastră a azurului si-a facut apariţia un nordiform. În următoarea clipă, către pământul somnoros a început să cadă o ploaie deasă şi măruntă. Lafiecare geam zăreai capete mici de copii cu obraji îmbujoraţi. Cât cuprindeai cu privirea erau zeci decopaci înclinaţi de bătaia nemiloasă a unui vânt de noiembrie. Am deschis geamul şi am lăsat să intre unaer curat în casă. Deoadată am auzit un lătrat subţirel. Am scos capul afară şi m-am uitat în jur, moment încare lătratul a devenit şi mai puternic. Un căţel zrenţuros mă privea insistent, parcă mă ruga să-l primesc încasă. Asta am şi făcut: mi-am luat pelerina de ploaie din şifonier, cizmele de cauciuc ale tatei şi umbrelabunicii. În secunda următoare deschideam uşa curţii şi eram pe uliţa îngustă. Alergând spre el, m-amîmpiedicat din cauza cizmelor prea mari şi am scăpat umbrela pe care a luat-o vântul.

-Umbrela bunicii…! Are să se supere…Şi am izbucnit în hohote de plans.

Atunci am simţit un suflat uşor si căţeluşul a început să mă lingă prietenos. Mă privea cu ochii luinegrii, pătrunzători şi atenţi. Era un căţeluş cu blăniţa sidefie, dulce la pipăit, ca mătasea, cu perii din jurulboticului catifelat incărunţiţi de experienţele vieţii. Pe căpuşorul lui mic, aproape rotund ca o minge,stăteau urechile ca doua frunzuliţe pleoştite. Mustăţile asprestăteau de-o parte şi de alta a boticului.

L-am luat în casă şi l-am îmbaiat.-Acum blăniţa lui roşcată străluceşte de curăţenie! O

să te cheme Bruno! Îţi place, nu-i aşa…?!Bruno mârâi încet, dând din codiţă, privind şiret şi

aşteptând o mangâiere.Mama m-a lăsat să-l păstreaz, iar acum, după multă

vreme, încă îmi este cel mai bun tovarăş de joacă. Estepăzitorul curţii şi vedeta uliţei.

Paştiu Giorgiana cls. a IV-a A

“Câinele este prietenul credincios al omului. El răsplăteşte prin devotement deosebit, grija şidragostea stăpânului său.”

DORINŢAPaştiu Giorgiana cls. a IV-a A

Deşi locurile natale îmi sunt foarte dragi, daca ar fi să mă mut, aş vrea să trăiesc in zonă de munte,doarece acolo aerul e curat şi iarna, pârtiile sunt minunate. Vreau să văd brazii falnici cum se inalţa cătrebolta cerească, stâncile immense, veau să respire aerul acela nepoluat, să mă joc cu turmele de oi şi capre,să zburd nestingherită cât e ziua de lungă…Doresc să mă bucur de zapada moale a iernii, să văd peisajelemirifice şi cum soarele îşi ia “La revedere” seara…

CURIOZITĂŢI…

BRADUL DE CRĂCIUN

Obiceiul împodobirii bradului este unul dintre cele mai plăcute şi aşteptate de întreagafamilie. Pomul de Crăciun reuneşte familia sub ramurile sale, aduce cadouri, dă speranţede mai bine pentru anul care urmează. El simbolizează viaţa, bucuria, sănătatea. Fiind unobicei vechi şi foarte răspândit, prezintă şi multe curiozităţi.

Un brad pentru a putea fi folosit ca pom de Crăciun are nevoie de 7-10 ani ca săcrească.

Brazii, după tradiţie, se împodobesc în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Se spunecă, de fapt, Moş Crăciun este cel ce aduce bradul.

Au fost şi perioade când bradul se împodobea de Anul Nou.

Este bine să fie ţinut până la Sf. Ioan, pentru ca prosperitatea să se menţină tot timpul anului.

Cunoscutele coroniţe din crengi de brad simbolizează continuitatea, sănătatea, bucuria şi viaţalungă.

Exista obiceiul ca la naşterea unui copil să se planteze un brad.

Cu mulţi ani în urmă a existat şi obiceiul ca bradul să se aşeze cu vârful în jos.

Se spune că tradiţia împodobirii bradului îşi are originea în Germania, începând cu sec al XVI lea.

Iniţial se construiau piramide din lemn pe care se puneau crengi de brad.

Germania a fost primul si cel mai mare furnizor de podoabe pentru pomul de iarnă. Ulterior aceastăadevărată industrie s-a dezvoltat şi în alte ţări.

Primul care a pus lumânări într-un brad a fost Martin Luther, protestant revoluţionar al sec. al XVIlea. Se spune că odată, drumul de întoarcere spre casă al acestuia trecea printr-o pădurice de brazi.Era noapte , era senin si stelele străluceau. Era ca şi cum stelele ar fi stat atârnate de crengilebrazilor. Imaginea l-a impresionat atât de mult pe Martin Luther, încât acesta a vrut să o reproducăacasă spre a le-o arăta şi copiilor săi. El a pus în locul stelelor lumânări aprinse.

Beculetele puse în brad sunt invenţia lui Edward Johnson, asistent al lui Edison, care în 1882inventează prima instalaţie electrică pentru pomul de iarnă.

În America obiceiul împodobirii bradului apare după anul 1800 şi este adus de imigranţii germani,care s-au stabilit în Pensylvania. Mult timp americanii l-au socotit un obicei păgân. Apoi au începutşi ei să împodobească brazi, dorind ca aceştia să fie cât mai înalţi.

Beteala a fost inventată în Germania în anul 1610 şi era din argint, fiind deci valoroasă şisimbolizând bogăţia. Deoarece argintul coclea( oxida ) a fost înlocuit ulterior cu alte materialestrălucitoare şi uşoare.

În 1846 regina Victoria şi prinţul Albert apar cu întreaga familie într-o poză pe pagina unei reviste,în jurul unui brad împodobit. Impactul asupra populaţiei a fost puternic, obiceiul împodobiriibradului fiind adoptat repede de multe familii.

În ţara noastră bradul a fost prezent la cele mai importante trei evenimente din viaţa omului:

- naşterea ( plantarea unui brad la naşterea unui copil );

- căsătoria; La sate nunta avea loc duminica. Sâmbăta seara băieţii se strângeau la casaginerelui, petreceau si împodobeau bradul. Printre podoabe se afla şi un ştergar cusut de mireasă. A douazi, la petrecere, se face "hora miresii". Hora este condusă de ginere, imediat lângă el se află "fratele deginere", care ţine bradul. După ce se parcurge un cerc, cele doua familii isi îşi dau reciproc daruri, pe caretrebuie să le vadă toată lumea. În brad se află si un covrig mare, dulce, în care s-a pus şi ardei iute.Ginerele rupe din covrig, dacă va nimeri o bucată ardeiată înseamnă că nu va avea o viată uşoară cuviitoarea soţie. Dacă nimereşte o bucată dulce, va avea o căsnicie fericita. După terminarea petreceriibradul se pune în vârful casei şi rămâne acolo până se usucă. Este un semn că în casa respectivă locuieşte ofamilie tânără. Obiceiul se păstrează şi astăzi.

- moartea; la moartea unei persoane se "găteşte" pomul cu colaci,acest pom în unele zone esteun brad, care simbolizează prin frunzişul său mereu verde, viaţa de dincolo de moarte, ideea decontinuitate, de veşnicie.

Bradul de Crăciun dă farmec sărbătorilor de iarnă, este dorit în aceeaşi măsură de copii şi de adulţi,este locul unde se produc miracolele Marii Sărbători. Nu ne putem imagina Crăciunul fără Pomul deCrăciun, la care visăm toată copilăria.

RENUL RUDOLFSe spune că, în Tara de Gheaţă a lui Moş Crăciun, s-a născut odată un pui de ren

cu totul şi cu totul deosebit. Ce îl făcea atât de diferit de fraţii şi prietenii acestora?Nasul, care era roşu şi strălucitor, atât de strălucitor, încât în plină noapte era ca unadevărat far ce lumina totul în jur.

Bietul Rudolf! Prietenii îl ironizau, ba unii chiar refuzau să se joace cu el. Pânăşi cei din familia sa, deşi nu îi arătau pe faţă, se ruşinau să iasă cu Rudolf în lume.

Dar pe lângă nasul roşu, Rudolf mai avea ceva: un suflet bun. De aceea îi ierta pe toţi pentrucomportarea lor. Şi nu numai atât, era şi foarte harnic, nu se dădea înapoi de la nicio treabă care era defăcut.

Odată, Moş Crăciun întârzie mai mult ca de obicei pe la casele copiilor. Se făcuse întuneric şiMoşul tare nu ar fi vrut să-i dezamăgească pe micuţi. Dar cum să facă? Dacă din cauza beznei se va rătăcisau va încurca darurile?

Atunci zări în întuneric o luminiţă. Din ce se apropia, din ce lumina creştea. Când se apropiasedestul de mult, Moşul înţelese că acea lumină venea de la nasul roşu al unui ren, nas care strălucea foartetare.

Moş-Crăciun îl rugă pe Rudolf, căci acesta era numele renului, să-i lumineze calea pentru aajunge mai repede cu darurile la copii. Rudolf acceptă imediat, se aşeză în faţa saniei Moşului şi luminăcalea celorlalţi reni.

Moş Crăciun a ajuns cu bine pe la casele copiilor, a împărţit cadourile şi voie bună tututor.

De atunci, Rudolf îl ajută în fiecare an pe Moş Crăciun, fiind în fruntea alaiului şi luminând calea,astfel încât Moşul nu întârzie niciodată.

Iar Rudolf este iubit şi preţuit de copii, fiind cel mai cunoscut ren de la sania lui Moş Crăciun.

AJUTOARELE LUI MOŞ CRĂCIUN

Cred că toţi ne-am întrebat măcar o dată de unde ia Moşul atâtea jucării, cine îlajută în îndeplinirea unor sarcini atât de importante, care ar da mare bătaie de caporicui ar fi în locul lui Moş Crăciun.

Aşa cum aţi bănuit, el nu face totul singur, în afară de reni îl ajută şi spiriduşii.Spiriduşii trăiesc în Laponia şi lucrează zi de zi, timp de un an, confecţionând jucării.Şi ca treaba să meargă bine, fiecare spiriduş are sarcina lui, bine stabilită.

Sarcina cu cea mai mare răspundere se pare că o are Alabaster Snowball. El supraveghează copiiizi de zi şi oră de oră şi îşi notează într-o carte uriaşă faptele bune şi rele pe care le fac aceştia. Apoi facetotalul şi în funcţie de rezultatul obţinut stabileşte dacă acel copil va primi jucăria dorită. Este o sarcinăfoarte grea pentru că uneori trebuie să ia decizii care nu sunt pe placul copiilor, iar aceştia nu înţeleg de cenu au primit ce şi-au dorit.

Bushy Evergreen - este foarte respectat de ceilalţi spiriduşi. Este un mecanic şi un inventatotînnăscut. El a construit fabrica în care se fac jucăriile. Cunoaşte toate maşinăriile din fabrică şi le reparăimediat ce se strică. nu are o clipă de răgaz. El ştie că jucăriile trebuie să ajungă la timp sub Pomul deCrăciun.

Sugarplum Mary - este cofetar de meserie şi ajutorul de nădejde al Crăciuniţei, împreună cu aceastaface cei mai buni biscuiţi şi cele mai bune prăjiturele.

Shinny Upatree - este un vechi prieten al lui Moş Crăciun. Cei doi au înfiinţat Tara lui MoşCrăciun, loc în care spiriduşii şi moşul îşi desfăşoară activitatea.

Pepper Minstix - acest spiriduş păzeşte cu străşnicie ţinuturile lui Moş Crăciun, nimeni nu intră şinu iese de aici fără ştirea lui. Dar cel mai bine sunt păzite secretele...

Wunorse Openslae - are grijă de reni. Cât ar fi iarna de grea şi zăpada de mare, renii au hrană dinbelşug, locul unde se odihnesc este curat. Niciun ren nu s-a plâns niciodată că i-ar lipsi ceva. Drumul pecare îl parcurg în fiecare an este greu şi lung şi de aceea renii trebuie să fie bine antrenaţi. Sania străluceştede curăţenie şi alunecă foarte uşor, fiind verificată în fiecare zi de Wunorse Openslae.

Bucuria cadourilor de Crăciun nu ar fi posibilă fără munca celor şase ajutoare ale lui Moş Crăciun.Ele îşi fac în fiecare an datoria, nu îmbătrânesc niciodată şi ne aduc bucurie în seara de Crăciun.

POVESTEA LUI MOŞ CRĂCIUN

Cine nu s-a întrebat măcar o dată de unde vine şi cine este Moş Crăciun? Îlaşteptăm în fiecare an cu emoţie. Ştim că sacul lui este totdeauna plin . Copii mai mari sau

mai mici, adulţi, bătrâni, toţi îl iubim pe Moş Crăciun, pentru că niciodată nu ne-a dezamăgit. Din vremurivechi, străbate la noi povestea bunului moş.

Se spune că după un drum lung şi obositor Sf. Fecioară împreună cu Sf. Iosif au ajuns la Betleem,un orăşel situat mai jos de Ierusalim. Simţind că i-a venit vremea să nască, Sf. Maria la rugat pe Sf. Iosif săgăsească un sălaş unde să se adăpostească.

Au bătut din poartă în poartă, dar nimeni nu i-a primit. Ajunşi la casa lui Moş Ajun acesta i-aîndreptat la fratele său Moş Crăciun, deoarece el era sărac şi nu avea loc nici pentru copiii lui.

Pe la miezul nopţii au ajuns la Moş Crăciun, om bogat care avea case mari, grajduri pline cu vite şio mulţime de oi. Cu toate acestea Moş Crăciun nu le-a dat adăpost în casă, i-a trimis în staulul vitelor.Ziurel de ziuă Sf. Fecioară în ieslea cea săracă a născut pe Domnul Sfânt.

După ce Iisus a venit pe lume, grajdul s-a umplut de o lumină lucitoare ca lumina soarelui. În iesles-au aprins zeci de făclii, iar paiele scânteiau ca nişte luminiţe.

Dimineaţă Moş Crăciun s-a dus să dea mâncare vitelor. A rămas mirat văzând grajdul înconjurat deo lumină neobişnuită, iar în iesle un prunc la care păstorii îngenuncheaţi se rugau. Îngerii din cer cântaudin trâmbiţe cu flori de măr în mână.

Moş Crăciun şi-a adus aminte de cele spuse de proroci: “Dumnezeu va trimite pe pământ pe fiulsău să mântuiască lumea. El se va naşte din Fecioară”.

A îngenuncheat alături de păstori şi cu lacrimi în ochi a cerut iertare lui Dumnezeu pentru fapta sa.

Pentru a-şi îndrepta greşeala, Moş Crăciun a hotărât să împartă averea copiilor. De atunci, înfiecare an, cu traista plină urcă în sanie trasă de cai albi şi colindă pământul în lung şi-n lat pentru aîmpărţi daruri copiilor.

După ce a murit, Moşul cel bun, a ajuns sus în ceruri de unde priveşte pe pământ să vadă ce faccopiii.

Un înger scrie într-o carte mare tot ce îi dictează moşul despre fiecare copil în parte: dacă s-a rugat,a ascultat părinţii, a învăţat la şcoală, într-un cuvânt faptele bune dar şi cele rele.

În noaptea de Crăciun coboară pe o rază de lună cu tolba plină de daruri până la pământ. Se urcăîntr-o sănioară care-l poartă pe la casele copiilor.

Pe Moşul cel adevărat de mult nu la văzut nimeni: deoarece Dumnezeu i-a dat harul de a se facenevăzut. El poate intra în casă pe fereastră, prin coşul de fum, pe gaura cheii sau chiar pe uşă. Lasă bradulîncărcat cu beteală, beculeţe, daruri, sună din clopoţel, şi iese tiptil fără să fie văzut.

Când aud clinchete de clopoţel, copiii ştiu că Moş Crăciun a sosit cu daruri multe.

În amintirea acestui Moş bun, ziua în care se sărbătoreşte Naşterea Domnului se numeşte Crăciun. Ziua premergătoare Crăciunului se numeşte Ajun deoarece Moş Ajun a călăuzit pe Sf. Fecioară şipe Sf. Iosif spre casa lui Moş Crăciun.

MATEMATICA DE LA A LA Z

PROBLEME SELECTATE DIN CONCURSUL DEMATEMATICĂ ,,SPERANŢE”2010

Clasa a V-aDiferenţă de pătrate: Arătaţi că numărul n = 444...44 – 888...88 (primul număr are 2n cifre, al doilea

număr are n cifre) este pătratul unui număr natural.

Mihai Gloambeş

Clasa a VI-aVrem unghiul! În interiorul unui unghi obtuz AOD se consideră semidreptele oarecare (OB şi (OC astfel

ca (OA perpendiculară pe (OC. Ştiind că măsura unghiului format de bisectoarele (OM şi (ON ale

unghiurilor AOB, respectiv, COD este egală cu 68º, aflaţi măsura unghiului BOD.

Ioan Şicalo

Clasa a VII-aAflaţi raţional şi iraţional!

a) Rezolvaţi în Z ecuaţia: 1/2x +1/3y=1/4.

b) Ştiind că a/b=2 2 -1, calculaţi valoarea raportului r = (a2+7b2) / (a2-b2).

Clasa a VIII-aVeniţi cu noi în cub! Fie cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia AB= 10 cm. Considerăm punctele O şi O’

centrele feţelor ABCD şi, respectiv A’B’C’D’ ale cubului iar punctul P este intersecţia cercului

circumscris triunghiului CC’O’ cu segmentul(AC’), diagonala cubului.

a) Arătaţi că planele (ABD’) şi (CDA’) sunt perpendiculare.

b) Arătaţi că dreapta AC’ este perpendiculară pe planul (PBD) şi aflaţi lungimea segmentului [AP].

Artur Bălăucă

PROBLEME SELECTATE DINGAZETA MATEMATICĂ

JUNIOR

Clasa I1. Un grup de copii de clasa I trece pe un pod în şir indian. Radu observă că numărând din faţă este al

patrulea şi, dacă ar număra din spate ar fi tot al patrulea. Câţi copii treceau podul?

2. Cartea de colorat a lui Mihai are10 pagini. El o deschide la pagina ce avea numărul mai mare decât

5 şi era un număr fără soţ. La ce pagină putea deschide cartea Mihai?

Clasa a II-a1. Un tată avea vârsta de 28 de ani la naşterea fiului său. Ce vârstă va avea fiul când tatăl va avea

dublul vârstei de la naşterea fiului?

2. La cel mai mic număr de două cifre identice adună diferenţa dintre cel mai mare număr de două

cifre diferite şi răsturnatul său.

Clasa a III-a1. Două mere cântăresc cât o pară. Două gutui cântăresc cât 8 mere. Câte mere cântăresc cât o gutuie?

2. Adun triplul unui număr cu răsturnatul altui număr şi obţin 24. Aflaţi numărul ştiind că triplul

diferenţei lor este 12.

Clasa a IV-a1. Află intrusul: 4262, 2573, 6284, 4497, 3355, 3699.

2. Cu cât trebuie micşorată diferenţa dintre cel mai mic număr de 4 cifre şi cel mai mare număr de 3

cifre diferite pentru a obţine jumătatea sfertului numărului 80.

Prof. Mihinda Mihaela

Interesul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a luatnaştere prima mişcare preocupată de aspecte referitoare la DEZVOLTAREA copilului, care pleda pentruPROTECŢIA copilului împotriva neglijării, exploatării şi a violenţei. În Europa, această perioadă s-acaracterizat prin deschiderea unui număr considerabil de instituţii publice de ocrotire, şcoli şi instituţiiseparate pentru copii delincvenţi, precum şi de tribunale pentru minori.

După Primul Război Mondial, ideea drepturilor copilului a captat pentru prima dată atenţia lumii. În1924, Liga Naţiunilor a adoptat Declaraţia de la Geneva. În 1959, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptatDeclaraţia drepturilor copilului.

Spre sfârşitul anilor ‘60, s-a pus accentul pe ideea drepturilor de PARTICIPARE ale copilului. Maimulţi lideri de opinie au susţinut că şi copiii au competenţele necesare pentru a lua decizii în privinţaproblemelor importante din viaţa lor şi că ar trebui lăsaţi să participe la luarea acestor decizii.

Pe 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. Aceasta aintrat în vigoare în septembrie 1991 şi a fost acceptată de majoritatea ţărilor din lume, cu excepţia StatelorUnite ale Americii şi a Somaliei.

România a adoptat Convenţia pe 28 septembrie 1990 prin Legea nr.18/1990 şi s-a inspirat dinaceasta atunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.Aceasta incorporeaza, mai mult decat oricare alt document, intreg spectrul drepturilor omului – civile,politice, economice, sociale si culturale si prevede o dezvoltare completa a potentialului copilului într-oatmosfera de libertate, demnitate si justitie. În Romania, autoritatile publice, organismele privateautorizate, precum si persoanele fizice si persoanele juridice responsabile de protectia copilului suntobligate sa respecte si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, in concordanta cuprevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului si ale celorlalte acteinternationale in materie, la care Romania este parte.

Cunoaşterea Drepturilor Copilului este una din metodele de prevenire a oricăror forme deabuz sau de violenţă a căror victime sunt copiii.

Pentru a marca aceasta zi elevii clasei a VIII-a A , au realizat un panou unde au fost expuse drepturiale copiilor prevazute de Conventia ONU si imagini ale unor copii care au avut de suferit ca urmare a

ignorarii drepturilor de catre adulti.

ROMÂNIA, TE IUBESC!

PROF. DRD. ELENA GHEORGHIU

Cunoşti o ţară, un popor, pornind de la

oameni şi de la obiectele plăsmuite de ei. Alături

de limbă, obiceiurile şi tradiţiile constituie o

emblemă de recunoaştere, o marcă a identităţii

etnice şi locale.

Perioada de tranziţie şi-a pus amprenta

asupra formării tinerei generaţii, incapabilă să

diferenţieze valorile pentru a le prelua pe cele

veridice şi incapabilă să-şi creeze repere care să le asigure echilibrul şi armonia interioară. De aceea, în

Şcoala cu clasele I- VIII, „Mihail Kogălniceanu”, Sebeş, sub coordonarea Prof. Drd. Gheorghiu Elena şi

cu colaborarea Prof. Ratscher Hermine, clasa a v- a B, a participat în data de 19 şi 29 noiembrie 2010 la

activitatea educaţională „ROMÂNIA, TE IUBESC!” ce a urmărit trezirea interesului elevilor pentru

descoperirea importanţei folclorului, fiindu-le prezentate informaţii despre datinile şi obiceiurile străbune,

aceştia formându- şi gradual valorile, înţelegând importanţa perpetuării tradiţiei, elevii însoţind

prezentarea costumului popular cu numeroase poezii, cântece, doine, dansuri. Astfel, creaţiile tradiţionale

vor împodobi lumile miraculoase în care elevii vor pătrunde cu paşi mici, dar siguri, de unde vor ieşi

triumfători.

Tânăra generaţie are nevoie de atitudini şi de valori care să le asigure o evoluţie armonioasă şi să-i

determine să se întoarcă în trecut, să realizeze că sunt capabili a şterge praful de pe sumanele

străbunicilor, sau de pe ulcelele stăbunicelor, că pot tresălta în ritmul bătutei, că pot trasa cu degetul pe

timp vatra satului. De aceea, pentru a ne păstra ca români identitatea nealterată, folclorul trebuie cultivat

atât în inimă, cât şi în mintea tânărului de pe acest meleag binecuvântat de Dumnezeu.

Astfel, activitatea vizează lărgirea orizontului de cunoaştere prin asigurarea accesului nemijlocit la

valorile culturii şi civilizaţiei româneşti şi universale.

De aceea ne-am propus sprijinirea tinerilor în păstrarea şi promovarea patrimoniului şi tradiţiei

culturale.

Rezultatul preconizat a fost îndeplinirea unei datorii de onoare: cunoaşterea, păstrarea şi

transmiterea tezaurului folcloric.

Prin acest proiect, ca formatori ai tinerei generaţii am reuşit să insuflăm tinerilor dorinţa de a prelua

valori culturale, morale, spirituale şi de a le transmite, la rândul lor, tot ce este mai valoros şi mai sfânt.

Cunoscându-şi tradiţiile şi rădăcinile, elevii zilei de azi vor putea răspunde mai bine provocărilor lumii în

care trăiesc; pentru că nu poţi alege un drum spre viitor fără a-ţi

cunoaşte trecutul.

Despre farmecul obiceiurilor populare, în cadrul cărora

cântecul şi jocul erau nelipsite, Mihai Eminescu ne-a lăsat o

consemanre deosebit de sugestivă: „ Nu pierd niciodată ocazia de

a lua parte la petrecerile poporale. Ca prieten pasionat al

poporului, când acesta se adună în masă, simt că sunt o parte a

totalului. E ceva dumnezeiesc acest sentiment, aşa că orice

serbare a poporului mi se pare sărbătoare sufletească, o

rugăciune cucernică.”

PETRECERE DE ZIUA MEAInst. Suciu Daniela

Boboceii şcolii noastre au pornit cu paşi mărunţi pe drumul spre

cunoaştere, descoperind încet, încet tainele literelor şi cifrelor.

Dornici de aventura în această lume nouă micii şcolari au avut

parte de o surpriză plăcută.

Fiind în număr atât de mare şi fiind pasionaţi de joc şi joacă am decis desfăşurarea unei petreceri

care a avut ca scop sărbătorirea zilelor de naştere a tuturor. Organizarea a fost simplă deoarece piticii s-au

arătat interesaţi şi entuziasmaţi. Ajunşi la ziua cea mare, cu totul pregătit, au apărut în sala de clasă

îmbrăcaţi care mai de care mai elegant, aranjaţi şi gata de distracţie - aşa ca pentru vârsta lor. Când

credeau că se distrează mai bine dansând, servind câte ceva din ceea ce era pregătit, a apărut un oaspete

haios – un CLOWN – pe care copiii l-au primit cu uimire şi veselie. Au fost surprinşi, plăcut impresionaţi

şi ….cu chef de joacă. Personajul nostru i-a făcut să râdă, s-au jucat, au dansat (cu balonul,cu mătura), s-au

strambat, s-au întrecut, au câştigat, au pierdut, dar au fost fericiţi.

Şi, pentru ca petrecerea să fie completă, boboceii au primit baloane de diverse forme şi un cadou

delicios: un tort cu multă frişcă dedicat lor şi o urare sinceră de „La mulţi ani!”

Toţi au fost un râs şi o voie bună şi s-au simţit importanţi.

LA MULŢI ANI, PITICILOR!

Şi nu uitaţi: „Fiţi cuminţi întotdeauna

Şi fiţi buni, copiii mei!”

CARNAVALUL TOAMNEI

În data de 25.11.2010, elevii claselor a II-a B şi aIV-a B împreună cu doamnele învăţătoare Biriş Carmen şiPripon Lavinia au organizat, în cadrul parteneriatului dintrecele două clase,activitatea ,,Carnavalultoamnei’’.

Copiii au fost costumaţi în diferite legume şi fructe specificeanotimpului toamna.

Pentru început fiecare copil a trebuit să-şi prezintecostumul pe care îl purta.

În timpul programului copiii au recitat poezii despre toamnă, au participat cu plăcere la diferitejocuri interactive:,,Recunoaşte fructul’’, ,,Comoara piraţilor’’

Drept recompensă, pentru felul cum s-au comportat în timpul carnavalului, copiii au pregătit,îndrumaţi de doamnele învăţătoare, o salată de fructe.

MÂINI ÎNDEMÂNATICE

CLASA a III-a AÎnv. Sanda Voina

CLASA a III-a BÎnv. Cristian Cioca

DIN ACTIVITĂŢILE NOASTREPARTENERIATE EDUCAŢIONALE

BIBLIOTECA – O LUME A POVEŞTILOR

ECHIPA DE PROIECT:

cls a II-a B, prof. înv. Biriş Carmen

cls a IV-a B, prof. înv. Pripon Lavinia

cls a VIII-a B, prof dirig. Vişan Nadia – Cristina

ARGUMENT:

Un copil care creşte în lumea cărţilor este asemenea unei flori care creşte în grădina feerică a

Naturii Mamă.

În ciuda progresului rapid al ştiinţei, cartea rămâne nemuritoare ân educarea şi formarea

personalităţii fiecărui om.

Aflat în această lume, copilul se regăseşte în lumea Jucăriilor (cartea) în care componentele ei sunt

conţinuturile viu colorate şi atractive, ori în lumea Poveştilor, unde oricine este desprins defirul realităţii şi

atras involuntar de peripeţiile distractive ale personajelor acestora.

Coordonat pe acest drum, micul şcolar se obişnuieşte cu gândul că cel mai bun profesor al omului

rămâne cartea. Acest prilej deschide elevilor o lume nouă şi plăcută, oferă amintiri în care ei retrăiesc

momente frumoase din şcoală.

Scopul proiectului este cel de a oficializa şi motiva intrarea elevilor în lumea cărţilor şi de a întări

legătura dintre ei şi bibliotecă. Copiii vor deveni prietenii cărţilor.

Cred că lumea cărţilor este însăşi lumea copiilor, care, cândva vor deveni adulţi, asemenea nouă.

In luna noiembrie, activitatea propusă s-a desfăşurat sub

numele: „În lumea cărţilor”. Aceasta a cuprins o scurtă prezentare a

bibliotecii, aniversarea „Ion Creangă”, interpretarea unei scene din

„Poveşti, povestiri, amintiri” de Ion Creangă şi recunoaşterea titlului

şi autorului unor fragmente citite din diferite opere literare.

Pătrunse de spiritul Crăciunului, câteva dintre personajele poveştilor care ne încântă copilăria s-augândit să se împace; să dispară astfel invidia, răutatea, ura; bunătatea, iertarea şi iubirea le-au cuprinssufletele. „ Exemplul noi să le urmăm /Şi mai buni să ne formăm…” şi-au spus elevii clasei I B, condusăde înv. Chirilă Lidia, care, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, au interpretat rolurile celor mai dragi personajede poveste, spre încântarea privitorilor şi a lui Moş Crăciun ce i-a răsplătit din plin.

.

- Ionel, şti alfabetul?- Desigur domnule învăţător!- Şi ce literă urmează după “A”?- Păi…toate celelate.

Perle de elevi:-Verbul este parte de propoziţie care denumeşte fiinţe, fenomene naturale şi obiecte…-Punctul este o linie curba deschisa.-Caşcavalul este un caş ca un val!-îmi place matematica, îmi este mai uşor să număr olile ca să adorm.

O fetiţă îl întreaba pe bunicul ei:-Bunicule, ai fost şi tu copil?-Bine-nţeles, draga bunicului!-Cred că arătai foarte caraghios cu chelie şi cu mustaţă!...

Mama vorbeşte cu Georgică:-Fiule, ţi-am cumpărat manualele pentru şcoală, au fost scumpe, aşa că ai grijă de ele!-Bine mama, nici nu mă ating de ele!

Soldaţii la raport. Vine comandantul şi spune:-Mai mişcă cineva?

O voce din spate răspunde:-Pământul, domnule comandant.

Comandantul: -Cine a spus asta?Răspunde din nou vocea -Galileo Galilei.Comandantul: -Galileo Galilei, un pas in faţă!

Întrebare: -Cum au tradus moldovenii titlul filmului “Bodyguard”?Răspuns: -“Străjerul”!

-Tăticule da-mi te rog 10 banuţi!-La ce-ţi trebuie?-Ca să-ţi fie ruşine că fiul tău are numai 10 banuţi…

-Doctore, cred că sunt o pisică.-De când se intamplă asta?-De când eram o pisicuţă.

- Ce mult mi-aş dori ca Parisul să fie capital Spaniei!- De ce?- Pentru că aşa am scis în lucrare.