BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

Colectiunea vechilor legiuiri administrativesub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICEALE

VALAIIIEI I MOLDOVEVol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valabia

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaboratd. Consilier AUREL SAVA

BU C U REST!INTREPRINDERILE EMINESCU" S. A. Su. Ing. Anghel Saligny, 2

1 9 4 4

www.digibuc.ro

BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

1 Nr. 1 I

Colectiunea vechilor legiuiri administrativesub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE

VALAIIIEI ¡LIE MOLDOVEIVol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valahia

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaboratd. Comilier AUREL SAVA

BUCURESTIINTREPRINDERILE EMINESCU S. A. Str. Ing. Anghel Saligny, 2

1 9 4 4

www.digibuc.ro

Resdamente[e Orsanice

www.digibuc.ro

STUDIU INTRODUCTIV

Astäzi se constata, la noi, o puternica impulsiune pentru studiile admi-nistrative. Näscutä la sfarsitul veacului al XIX-lea, aceastä tendintä persistä siastazi, manifestandu-se in toate domenille vietei administrative.

Nu avem decal sa reamintim puternicele curente de reforme adminis-trativ care au fäcut posibile elaborarea legilor pentru contenciosul adminis-trativ din 1905, 1912 si 1925, precum si a legilor de organizare administra-tivd din 1925 si 1929. In 1926, se creiaza Institutul de ftiinte administrative,adevarata Academie pentru aceasta interesanta specialitate si Revista de dreptpublic, organ al acestei Institutiuni. In 1928, se creiaza ,coala de documen-tare fi de ftiinte administrative, urmeazä apoi organizarea invatämântuluiprofesional administrativ facula prin legea din 1936, care, prin regulament,creiaza. Centrul de pregätire technicd profesionald administrativet ; recentputem cita conferintele tinute anual la Ministerul Afacerilor Interne, sub impul-siunea D-lui Ministru General D. Popescu, precum si Buletinul ce apare lu-nar la acelas Minister, numeroasele stuclii de drept administrativ, din cari unele defoarte mare valoare, dar mai ales creiarea celor doua organisme de justitieadministrativa : Curtile de Apel, ca instante de contencias administrativ, siCurtile administrative.

Intr'o asemenea atmosfera de straduintä, atat pentru adancirea proble-melor de drept administrativ, cat si pentru indreptarea aparatului nostru func-tionaresc, credem cä este util sä se cunoasca trecutul administratiuneinoastre, si deaceia, in atmosfera Oiintifica a Institutului de f tiin re adminis-trative, s'a ajtms la concluziunea ca este necesar sä se intreprinda o Co-lectiune q tiintificd, pentru publicarea vechilor legiuiri administrative, punandu-se astfel la indemana cercetatorilor un material documentar verificat stinti-fice.ste. Aceasta intreprindere, fiind dealtfel incurajatä de administratiune, stra-dania noastra a fost mult usuratä.

Primul volum al acestei colectiuni prezintä Regulamentele organice aleMunteniei fi Moldovei, astfel cum au fost puse in aplicare la 1 Julie 1831 inMuntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova.

Modificarile ulterioare, ce au fost introduse in anii 1832 si 1833, desi, po-trivit dispozitiunilor firmanului din 1834, fac parte integranta din Regulament,au fost lasate sä fie publicate intr'un al II-lea volum.

www.digibuc.ro

II

Pentru cä Regulamentele cuprind termeni, ce nu mai sunt uzitati as-tazi, am crezut de cuviinta sa adaogam la finele volumului unlexic. Dea-semenea am facul, pentru Inlesnirea cercetarilor, un bogat index alfabetic.

* *

S'ar putea obiecta cä ambele Regulamente au fost imprimate in primulvolum din Analele Parlamentare, in 1890, asa cä aceasta publicatie nu ar maiprezenta utilitate. Am aratat paragraful in care studiem manuscriseleRegulamentelor Organice, erorile foarte mari, ce s'au strecurat in Anale, careridica orice caracter stiintific, mai ales publicatiunei Regulamentului organical Moldovei.

Unul din conducatorii acestei colectiuni de vechi legiuiri administrative, caprofesor de istoria dreptului romanesc la Universitatea din Bucuresti, a facutcurs, in anii scolari 1910-11 0 1911-12, asupra Regulamentului organic alMunteniei.

Cu aceasta ocaziune, el a arätat studentilor marea importanta ce pre-zintä atat regulamentul Valahiei cat i acel al Moldovei pentru vechia noastra.administratie.

In adevar, s'a considerat totdeauna Regulamentele Organice ca intere-sante monumente legislative pentru studierea vechiului nostru drept public.

La confectionarea lor, au luat parte boieri instruiti i capabili, cunoscatoriai vechilor noastre asezari, cari au cautat sa organizeze serviciile publiceincercand sä inlocuiasca stärile de mai inainte printeo ordire non& in carediferitele administratiuni Ii vedeau puterile i atributiunile mai bine precizatesi determinate.

Si cu ocaziunea cursurilor de la Centrul de Pregatire technica profesionalaadministrativa, s'a aratat studentilor importanta acestor legiuiri, mai a:es indomeniul administrativ, care, in conformitate cu spiritul timpului de atunci,cauta sa formeze un corp functionaresc permanent, stabilind i anumite con-ditiuni de numire, o salarizare, un drept de pensie, etc; vedem ea' se creiazaservicii publice, cu compunere i competenta deteiminate. Astfel, se organizeazádepartamentele ministeriale, precizandu-se C3mpetenta fiecaruia, se infiinteazáun comitet sanitar care sä aiba ingrijirea sänätätei publice, se organizeazäserviciul farmaciilor, al carantinelor, se pun pe baze noi epitropiile publice,ca de pilda epitropia invätäturei publice, a apetor, a pensiilor, etc. In re-gulamentele organice, gäsim foarte interesante vlispozitiuni privitoare la viataoraselor, etc.

4s

Regulamentele organice au fost criticate, in special in Muntenia, cu

www.digibuc.ro

Ill

ocaziunea Revolutiunei dela 1848, ca fiind opera Ru Olor. Am arAtat cA lacompunerea Regulamentelor organice au luat parte personalitäti distinse atâtdin Moldova cat qi din Muntenia. care au tinut seama de obiceiul pamântu-lui, cAutând sä-1 fixeze in norme generale. Ap incât, qi din acest punct devedere, sunt interesante.

s* *

Un distins membru al Institutului de Ofinte administrative, d. AureV. Sava, consilier la Curtea superioarä administrativä, adânc cunoscAtor al ve-chilor institutiuni ale Moldovei, foarte apreciat pentru numeroasele salelucrAri in acest domeniu, a dat un valoros concurs pentru realizarea acesteTpublicatiuni. De aceia tinem sA-i aducem ad viile noastre multumiri.

In acest studiu vom &duta sä arätäm imprejurärile in care s'au facutRegulamentele organice, sä. cercetäm, documentele timpului pentru a puteastabill textul corect al Regulamentelor, astf el cum au fost votate de obsteqfileextraordinare Adunäri, qi apoi sA examinäm rostul politic al acestor wzäri.

Credem cA este neceser, din punctul de vedere al metodei, de a im-p Arti studiul nostru in 5 paragrafe 0 anume :

I. Istoricul regulamentelor organice ;Il. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice ale Munteniel 0

Moldovei. Diferite copii manuscrise ale acestor Regulamente. Examinarea lor,TipArirea oficialA a Regulamentelor in Muntenia 0 Moldova. Publicatiunile ofi-.ciale a textelor regulamentelor Moldovei qi Munteniei.

III. Formatiunea Statului rus. Politica ruseascA fatA de Turcia si de TA-rile române0i.

IV. Scopul ce urmArea Rusia prin aceste Regulamente. Caracterul Regu-lamentelor. Principiul separatiunei puterilor. Organele politice: Domnia, Parla-mentul. Justitia sub Regulament.

V. Organizarea administrativA a Tärilor : a) Domnitorul Sef al Ierarhieiadministrative. b) Min4trii. c) Veniturile 0 cheltuelile Statului. d) ControluloWtesc. e) Permanentizarea functiunilor publice. f) Puterea publica.

§ L Istoricul regulamentelor organice.

Organizarea politicA qi administrativä a Tärilor româneqti, in veacurileal XVII-lea 0 al XVIII-lea, pAcatueqte printeo mare lipsä de preciziune in fi-xarea atributiunilor diverOor demnitari. In af arA de Domnitor, singurul isvor alputerii, celelalte dregatorii aveau atributiuni insuficient precizate ; existenta

www.digibuc.ro

IV

or era de multe ori efemera, titularii ffind numiti de Domnitor, dupá buna luivoe, färä sä li se cearä anumite conditiuni penfru numire, iar atributiunilelor schimbându-se dupg chibzuirea momentaná a Domnitorului.

La inceput, Domnitorul era ales de boieri. Dupä ce Principatele românes'au pus sub protectoratul turcesc (Muntenia dela finele veacului al XIV, subMircea Cel Batrân, iar Moldova dela inceputul veacului al XVI-lea, sub Bogdan),alegerea trebuia sä fie confirmatä de Poarta. La inceput, firmanul, actul deconfirmare, recunostea alegerea care era facutä pentru intreaga viata a Dom-nitorului. Dupä moartea lui Ion Vodà cel cumplit, Turcii nu au mai dat Dom-nitorilor de cât o confirmare pentru 3 ani, care insä se putea rend. Asain cat dupl mnsäi firmanul de intárire, care se numea muharel, puterea Dom-nului era limitatä in timp. Domnitorul primea confirmarea la fiecare 3 ani,iar mai apoi la fiecare an. Dupa decapitarea Domnitorului Miron Barnovski,nu s'a mai fäcut alegere de cAtre boieri, numirea fäcându-se direct de Turd.Tocmai in 1802 se stabileste cd durata unei domnii este de 7 ani, in careinterval, ei nu puteau fi indepärtati decât pentru culpl, constatatä de cele douaCurti: Turcia i Rusia,

Dregatorfile erau venale, ca in multe täri din Europa. Dionisie Fotinoin Istoria Daciei (trad. Sion) III p. 267 ne spune cä in veacul al XVIII-leamarii Dregatori vindeau functiunile inferioare. El ne spune ca Marele Banincasa 30.000 lei anual de la numirile dregatorilor, marele vornic de tarade sus incasa 53.500 lei pe an, iar cel din tara de jos 63.000 lei.

Tratatul dela Kuciuc-Kainardgi din 1774 recunostea Rusiei un dreptde a se amesteca in afacerile Tarilor românesti. Astfel, ea avea (art. VII)protectia asupra crestinilor ortodoxi din intreaga impärätie ; ambasadorifTarului puteau vorbi in numele Principatelor (art. XVI nr. 10).

Aceastä stare chaotica, lipsitä de orice sentiment de securitate, flee&.ca nici o asezare temeinica, nici o organizare economicA sä nu se poatä realizain tärile noastre. Vezi Cronicarul Niculae Costin (Letop. II, 22).

Inca dela 1826 prin Conventiunea dela Akerman pentru complectareainterpretarea Tratatului dela Bucuresti din 1812, se stabilea prin actuI

aditional pentru Principate spre a se indrepta gravele atingeri aduse or-dinei i feluritele ramuri ale ocârmuirei interne prin turburarile intâmplatein Muntenia si Moldova, Hospodarii (Domnitorii) vor fi finufi a- se ocupa,färä cea mai micä intärziere, impreunä cu Divanurile respective de mäsuriletrebuitoare pentru a imbunätäti starea Principatelor i acele mäsuri vorforma obiectul unui regulament obstesc pentru fiecare provincie, ffind pusde indatä in lucrare

Domnitorul Grigore Ghica al Munteniei, conform conventiund dela

i). D. Sturdza §i C. Golescu-Vartic, Acte t documente privitoare la Renzwerea Romtmiei IApag. 310 Ø urm.

www.digibuc.ro

V

Akerrnan, nume0e comisiunea de reforme (1827), compusa din boleti, darea nici nu apuca sä inceapa lucrärile, caci Ruqii infra. in Principate (1828)..

and Rusii ocupara Principatele in 1828, Generahd Joltuhin instituecomisiuni de boeri munteni i moldoveni care sä redacteze regulele pentrnorganizarea Tarilor române0i.

Comitele Paul Kisseleff, in darea de seantei a administratiunei Mol-dovei qi Munteniei, adresata imparatului Nicolae, arata scopul urmarit deRu0, prin facerea Regulamentelor, când zice organizarea tärilor este o'.,,chestiune necesara pentru buna stare a unor regiuni vecine cu imparatianoasträ i ca o meisurei care va întãri temelia influentei noastre poli-.tice asupra Orientului 1).

Comisiunea sau comitetul muntenesc era alcatuit din Banal Grigore BA-leanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de- Ru0, din logofatul Stefan BA-läceanu i hatmanul Alexandra Vilara, a1e0 de Adunarea boerilor, având casecretar pe vornicul Barbu Stirbei.

In comisiunea Moldava, figurau vistiernicul Costake Pascanu, vornicul_Mihai Sturza numiti de Rini, vornicul Costachi Conaki i visternicul Ior-dache Catargi, alesi de Adunare, având ca secretar pe aga George Asaki

Comisiunile au lucrat la Bucuresti ; ele erau prezidate de Consilierulrus IVIinciaky 0 sub supravegherea lui Kisseleff, ,

Comisiunile incep lucrarile la 4 Iulie 1829 0 le termina la 30 Martie 1830.când se scrie textul definitiv al proiectului, in sala Adunarilor Comitetului,in Bucure0i, unde ambele comisiuni lucrau.

Regulamentele, fiind astfel alcatuite, au fost trimise la Petersburg impreunäcu o delegatie de trei i anume vornicul Mihail Sturza, (moldovean) logofatulAlexandra Vilara (muntean) i aga George Asaki (moldovean), La Peters-burg se adaoga 2 functionari ru0, Catacazi i Mintiaky, sub prqedintia se-cretarului de Stat Daschkoff, care fusese in tara i alcatuise normele dupa careau lucrat comisiunile. Comisia, dupa ce face câteva mid modificari i ob-tine aprobarea guvernului rus, trimite ambele regulamente lui Kisseleff sprea le aduce in desbaterile Adunärilor extraordinare din fiecare principatAceste adunäri erau alcatuite dupa anutnite criterii, de administratiunearusä, dintre boeri. Astfel, extraordinara ob0easca. Adunare de revizie aMunteniei avea 56 membri din care faceau parte: 1) 3 membrii ai Divanuluisavarsitor, 2) 12 membrii ai Divanului judecatoresc ; 3) 26 membrii ai Di-vanului Domnesc ; 4) 13 membrii extraordinari, din care 3 duhovnicesti10 boleti ale0 dintre proprietari din judete. Prezidentul Adunarei era Kisselef,jar viceprqedintele Minciaky. Extraordinara ob0easca Adunare de revizie aMoldovei era compusa din 41 membri, qi anume: 1) 4 membri ai Divanulujimplinitor (putere executiva), 2) 8 membri ai Divanului judecatoresc, 3) 16membri ai Divanului Domnesc, 4) 3 deputati biserice0i, 5) 10 deputati boieri

.f). Publicata :n Analele Acad. Rom. seria II tom. IX, p. f14 i urm., IlricaruI lui L.Codrescu X. pag. 287.

www.digibuc.ro

YI

de pe la tinuturi. Regulamentele au fost discutate, modificate 0 votate deaceste Adunari de revizie.

Desbaterile,ce urmeaza sub prezidentia lui Minciaky, au un ritm acce-lerat, cad Rusii, voind sl dovedeasca atot puternicia lor, cautau sà puna inlucrare Regulamentele cat mai curând, prin propria lor autoritate, mai inaintede a fi intarite de Poartä. Aceasta se vede dintr'un act al Generalului Ki-seleff citit in sedinta Obstestei extraordinare Adunäri din 13 Aprifie 1831,In care se spune : este de neapämtä trebuintä ca lucrarile Obstestei extra-ordinare Adunäri sä ia sfârsit pânä la zi inthi a viitorului Mai, când Regu-lamentul trebue sa intre in lucrare conform Tratatului dela Andrianopol, dupacare Curtea Rusiei are drept a pune in lucrare intocmitele Regulamente, maiinainte chiar si pând a nu se intäri de Inalta Poartä ').

Cele 9 capitole ale Regulamentului organic al Munteniei au fost votateastfel : la 14 Martie 1831 cap. Il Pentru Obicinuita obsteasca Adunare (art.45-60) färä nid un amendament ; la 20 Martie 1831 cap. VII Pentru Mama.judecätilor (art. 212-348) cu amendamentele la art. 222, 260, 264, 278 0 345.

La 1 Aprilie 1831 se voteazA cap. VI pentru carantine (art. 180-211),färä niciun amendament ; la 4 Aprilie capitolul al IV-lea despre sfatul ad-ministrativ, cu doug amendamente, la art. 148 si 149 2). La 10 Aprilie 1831cap. V asupra comerciului (art, 154-179) cu un singur amendament la art.160 § 6 3), iar la 11 Aprilie cap. IX Regulamentul osteiqesc (art. 379-443 4),cu un amendament la art. 441 5). La 27 Aprilie 1831, se voteaza capit. III,Despre Finante (art. 61-146) cu 18 amendamente la art. 65, 67, 70, 95,105, 117, 121, 123, 126, 129, 130, 131, 134, 136, 138, 142, 143, 144.

La 29 Aprilie 1831, se voteaza cap. VIII Dispozitii generale cu 3 amen-damente la art. 363, 364, 370 si cu adaogarea art. 379 6).

In aceias sedintä se voteaza si capul I Pentru alegerea Domnuluicu douä amendamente : unul la art. 26 0 altul la art. 32. Ambele aceste a-mendamente nu au fost propuse si votate de comisiunea dela Petersburg sinid nu au fost aprobate de Ministerul Impärätesc.

AdaogAm cä aceastä Adunare obsteasca extraordinarä pânä la dizol-varea ei a mai votat urmätoarele legi :

1). Regulamentul asupra despägubirilor scutelnicilor, asupra pensfilor,votat la 29 Aprilie 1831 ;

2). Regulament pentru oräsenescul sfat al politiei Bucurestilor, votat la.Aprilie 1831 .

3). Regi;lament pentru imbunätätirea si paza bunei orândueli in pofitiaBucurestilor, votat la 14 Aprilie 1831 ;

I). Analele parlamentare 1, p. 37.2). Analele parlamentare 1, partea 1 pag. 252 0 253.3). Idem pag. 05 0 266.

5

1. Vezi In text nota de sub art. 444 pag. 243.. Analele parlamentare 1, 1, pag. 49, 359-365.

6). Analele Parlamentare I, p. 49e.

www.digibuc.ro

VII

4). Asezamânt pentru infrumusetarea or.quiui Bucuresti, 'votat la 29Aprilie 1831 ') ;

5), Legiuire pentru recrutatia miliiei pämfintene, votat la 11 Aprilie 1831 2);6). Legiuire pentru inscrisurile starei civiie, votat la 2 Aprilie 18312) ;7). Legiuire pentru strejuire i buna orânduialà ce are a se phzi la

temnite 4). votat la 30 Aprilie 1831 ;8). Asezhmant pentru tigani votat la 28 Aprilie 1831.Editia oficialä a lui Heliade, purthnd data de 1832 pe coperth si care

a servit ca temei editiei de fath, nu publich din toate aceste legiuiri cleatnumai aceia pentru recrutatia miliiei phmântesti a Valahlei.

Desi aceste legi constituiau legiuiri anexe ale Regulamentului, fost-auele considerate ca facánd parte dinteinsul, ffind ineadrate in documentul ori-ginal, duph care s'au prescris trei exemplare manuscrise, infhtisate de vorniculBarbu Stirbei la 18 Mai 1831 membrilor obstestei adundri extraordinarespre semnare, pentru ea apoi doue exemplare sa se trimitd la ce/e doudCurti, lar al treilea sh se phstreze la Arhivh6). sau au intrat in Regulamentposterior prin efectul coordondrei ? Nu gasim o lhmurire in aceastä privintä.

Semnarea acestor exemplare se face la 20 si 22 Mai 1831.In Moldova, obsteasca extraordinarh Adunare si-a deschis sedintele la

8 Mai 1831, a ineeput luerärile de revizuire la 9 Mai 1831 si a incheiatluerhrile la 20 Octombrie 1831.

Membrii Adunärei moldovene au dat autenticitate textului Regulamen-tului prin semraturile kr pe 3 exemplare unul pentru Curtea suzeranh, altulpentru Curtea protectoare si al treilea pentru arhivä (3 Noembrie 1831),

Exemplarul original al regulamentului muntean phstrat la arhivä, semnatde membrii Adunarii obstestí extraordinare, a fost distrus. Arhivele Statuluidin Bucuresti phstreazä o notith contemporana care ne arath eh s'au fostars de fostul guvern räbel, la Septembrie 6, leat 1848".

In Moldova, exemplarul original depus la Arhivele Statului din Iasi adisphrut, Mrä urme, in noaptea de 23-24 Februarie 1872, dupä cum se con-stath dintr'o noth a directorului arhivelor din acea epoch 7).

Regulamentele organice, urmgrind in primul rAnd, aservirea Tärilor ro-mânesti catre Rusia, cauth, in acelas timp, pentru a atrage populatiunile,realizarea unei securitäti ea de mici, care sh fach posibilä desvoltarea uneivieti economice, $i apoi, pentru a chstiga simpatiile clasei boetesti, singuracu influenta politicA, admite sh se introduch in Regulamente privelegii consi-derabile pentru aceasta clash. Astfel, Domnitorul era ales de &Are boeri si nu-

1). Ibid. p. 496.2). Ibid. p. 3o9..3). Ibid. p. 509.4). Ibid. p. 516.5). Ibid. p. 548.6). Analele parlamentare I, p. 52. Arhiva functiona pe Lang& tnaltul Divan art. 366 Mold.7). Analele Parlamentare L partea II p. 79. notit.

www.digibuc.ro

mai dintre marii boeri, având doua rânduri de ascendenti mari boeri; el eraales pe intreaga duratä a vietii (art. 26 Valachia, 27 Mold.), putând fi insaInlaturat din Domnie in urma unei anchete facuta de comun acord de Cmtilesuzerane i proteguitoare (Turcia i Rusia), asa cum s'a procedat pentruinlocuirea Domnitorukti Alexandru Ghika, in urma anchetei facuta de $echib.Effendi i Duhamel;

3) creiaza un parlament unicameral, Adunarea obfteascd ordinarcipalcatuit tot din boeri, chemat sä ia parte impreunä cu Domnitorul laalcatuirea legilor..

Textul regulamentului organic al Valahiei a fost imprimat la tipografiaHeliade in 1832 ; acel al Moldovei insä nu a fost tipärit, asa Meat publicareaacestei legiuiri fundamentale nu se poate face decal utilizându-se copiilemanuscrise ce se mai gäsesc.

In Analele parlamentare s'a utilizat o copie manuscrisä, ce se afiain posesiunea mitropolitului Iosif Naniescu incheindu-se cu menfiunea el arfi fost scrisa la 3 Noembrie 1831.

Urmarind sä dam textul cat mai corect, s'a colationat textul din Ana-lele parlamentare cu manuscrisele 349,909 si 4414 din colectia Academieiromâne, tinand seama si de textul editiunei tiparite din 1837 i in cazul cands'au gasit deosebiri mai importante, ele au fost semnalate in note.

Urmarind sä dam textul regulamentului organic, astfel cum a fost pus inaplicare la 1 Iulie 1831 in Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova, nu s'aitintrodus in text modificarile intervenite dupa 20 Mai 1831 in Muntenia si 3Noembrie 1831 in Moldova, dar s'a semnalat, in note, toate modificarile ces'au produs ulterior i pe care le gasim in editiunile moldovene, tiparite inanii 1835 si 1837, intrucat, in acest interval de timp, s'a produs o nouä re-vizuire a Regulamentelor organice.

In adevar, obsteasca Adunare ordinara, atât cea din Muntenia eat i ceadin Moldova, alese conform Regulamentului i procedând potrivit nouilordispozitiuni, au votat, in sesiunile din 1832 si 1833, mai multe lea. Cele diaMuntenia au fost publicate in tipografia lui Heliade in doua brosuri:

1. Ale obicinuitei obstesti Adunari lucrärile din 1832 ;2. Ale obicinuitei obstesti adunäri din 1833.In aceste doua brosuri, s'au publicat urmatoarele proiecte votate de

Adunare

Legile din 1832 in Muntenia

1. Regulament pentru sfaturile orasenesti de prin orasele PrintipatuluiTarei românesti.

2. Proect pentru magazfile de rezerva sau al 2-lea paragraf al art. 167din Regulamentul Organic;

3. Proect pentru ancrajul dela portul Bräila;

www.digibuc.ro

IX

4. Project pentiu cAderea judecAtorilor in pricini criminale 0 corectionale;5. Proiect asupra datoriilor procurorilor;6. Proiect pentru indreptarea orânduelii tiganilor;7. Proiect pentru indreptarea art. 10 0 11 din proiectul mezaturilor;8. Proiect asupra unei despArtiri judecAtoresti la Craiova.9. Project pentru veniturile orasului Craiovei 0 tinerea politiei;10. Proiect pentru iertarea de vârstA;11. Project pentru pedepsele arestatilor gAlcevitorii12. Project penlru obsteasca epitropie;13. Project atingator de legiuirile indeplinitoare ale sectiei a VII cap.

Ill din Reg. organic, sau pentru datoriile reciproce dintre proprietar si alsAu sAtean.

14. Project asupra hotArArilor Inaltuhii Divan si asupra ale Atuirei InalteiCurti de Revizie;

15. Orândueli indeplinitoare ale Regulamentului temnitelor;16. Project pentru intemeierea supt ocArmuitorilor si a orânduelei de

prin sate;17. Proect pentru rangurile Logofetiei bisericesti si Dvorniciei temni-

t el or ;18. Proiect indreptätor al art. 260, 276 si 325 din regulamentul organic,19. Regulamentul scoalelor.

Legile din 1833

1. Project pentru organizatia monastirilor;2. Project pentru seminare, protopopi si preati ;3. Proiect de indatoririle directorilor departamentelor ;4. Proiect asupra recrutatiei militiei ;5. Proiect asupra formArei dorobantilor ;6. Proiect asupra pazei liniei Dungrei si a granitei, dinspre Austria si

Moldova ;7. Proiect pentru indeplinirea art. 104, 105, si 106 asupra intocmirei

cutiilor de mahalale, pela orase 0 targuri;8. Proect asupra vremelnicestei infiintAri a und sectii la tribunalul po-

liticesc al Ilfovului ;9. Proect pentru punerea rAsipitorilor sub ingrijirea obstestei epitropii,10. Project pentru stingerile celor in drept de indemnizatie.Printre legile votate de obicinuita Obsteasca Adunare in 1832, a fost 0

aceia atingatoare de legiuirile indeplinitoare ale sectiunei VII cap III dinRegulament privitoare la datoriile reciproce dintre proprietar si al sAuWean (art. 138-146 din Regulamentul organic al Valahiei).

AceastA lege a fost tipAritA in 1832 si inteo brosurA separatA de 20pagini (Bibl. Academiei; III 48873). Ea incepe cu o proclamatie caträ tofilocuitorii sateni, in care se spune :

www.digibuc.ro

X

,,O legiuire asupra acestor drepturi i datorii se intocmise de extra-ordinara Obsteasca Adunare, dar spre a inlesni punerea in lucrare a aces-tel legiuiri cu un chip mai folositor pentru treapta satenilor, Obicinuita Obs-teased Adunare dintr'acest an a adus, intru acesta, toata adâncimea so.co-tinfelor sale".

Aceasta legiuire a fost facuta sub inspiratiunea lui Kisseleff, care cri-flea modul cum se alcatuisera primele data capitole din xegulament, infaptuifeinainte de venirea lui i prin care se dedeau privelegii exorbitante boierilor,nesocotindu-se cu totul drepturile taranilor, care nu aveau niciun reprezen-tant in Obsteasca Adunare ordinara. Kisseleff scrie, 1832 la 20 Decembrie,lui Butenieff, ambasadorul rus dela Constantinopol ca sa ceará Regulamentul delaPoarta j sd introduca cäteva modificari in folosul taranimei, pe care nutrebue sa o lase la bunul plac al clasei boierilor

Dar vederile guvernului rus erau deosebite de ale contelui Kisseleff. Gu-vernul Tarului voia sa-si asigure credinta clasei boieresti, singura puterepolitica mai organizata, prin care intelegca sa-si exercite dominatiunea inPrincipate.

Regulamentele organice trebuiau O.' fie confirmate de Poarta. Am ara-tat'ca ele fusesera puse in lucrare, in mod provizoriucconform unei deciziunidin 13 Aprilie 1831 a lui Kisselef, in care se arata ca Regulamentele sevor aplica mai inainte ca ele sci fie confirmate de Poartd, conformunei dispozifiuni din tratatul dela Adrianopol, care dedea acest dreptRusiei.

Tocmai in 1833 incep la Constantinopol negociatimi intre ambasadarusa i Poarta in vederea oonfirmarei Regulamentului, de si Regulamenteleerau deja aplicate de la jumatatea anului 1831 in Muntenia si dela inceputulanului 1832 in Moldova.

Dupa cererea lui Kisseleff, Rusia sustinea ca Poarta sa confirme nueumai Regulamentele Organice propriu zise, ci i toate legile votate in timpulocupatiunei, care trebuiau sA formeze un singur corp cu Regulamentul. Seinstituise, 'Inca din Ianuarie 1834, o comisiune de coordinare, care sa strângaintr'un singur corp dispoziii1e votate de Obsteasca Adunare ordinara, coor-donându-le.

Poarta confirma, in principiu, atât regulamentele cât i legile din 1832,si 1833, conform cererei Rusiei, prin conventia dela Petersburg din 17/29

1) Vezi scrisoarea In Papadopol Calimah In Analele Academiei row-Me seria II Tom.IX. p. 97. Inteo aItA scrisoare, din so Octombrie 1835, tot catre Butenieff (Th Codrescu, UricarulXL p. 858, el spune : Je suis depuis 15 ¡ours A batailler avec les barbes moldaves quisont assurément les plus turbulents intrigafilleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sousla calotte du ciel.

kite() scrisoare cAtre NesselrocIe din fo Ianuarie 1833 (Papadopol Calimah, loc. cit. pag.99) gisind : moi seul je suis forcé A defendre ces malheureux contre une olygarchie avide etenragée.

www.digibuc.ro

XI

Iantierie 1834 ; ea confirma, in mod special, si prin hatiseriful publicat inBucuresti, in Buletinul 34 din anui 1834.

Ambasadorul rus dela Constantinopol, Butenieff, spune Minciaky intr'oscrisoare adresatä Domnitorului Alexandru Ghika, a fäcut In RegulamentcAteva modificäri, mai'mult de redactie, care insä nu stricà intru nimic tex-tului. El a adaos, ca o incheiere, o dispozitiune conformä cu adevära-tele interese ale Principatelor, referindu-se la dispuzitiunile fundamentaleadicä la drepturile i prerogativele Domnitorilor, la atributiunile obstestilorAdunari, la impozite, la drepturile i indatoririle täranilor,_ la organizareaoraselor, a militiei si a carantinelor 1).

Acest articol final, aceastd încheiere, cum o numea Minciaky, consti-tue faimosul articol aditional, introdus, se pare, prin singura vointä a Rusiei.Prin acest articol se desfintau dispozitiunile din Regulament, care dedeau Adu-nArei obstesti ordinare i Domnitorului dreptul de a legifera.

In adevAr, acest articol aditional avea coprinderea urmätoare Pe vii-tor, or-ce modificare ulterioarA, pe care Domnitorul ar vroi sä o introducain Regulament. nu se va putea infäptui, deal in urma unei autorizatiuni,speciale a Portei i cu primirea Curtei Rusiei.

In Moldova, unde Domnitorul Mihai Sturza, cu totul plecat intereselorrusesti, textele propuse de Rusia au fost admise f Ara mari discutiuni. In Va-lahia mina votarea acestor modificAri au fost prilej de maxi luptemai ales in ce priveste articolul aditional, care nu fusese tipArit in editiuneaRegulamentului Valahiei din 1832. Ion Heliade Rädulescu 2), in a carui tipo-grafie se tipärise editiunea din 1832, explicä astfel acest adaos, pe careautoritätile rusesti pretindeau a a existat in manuscriptul semnat de mem-brii obstestei Adunärei extraordinare. El spune % Dupä votarea regulamentului,membrii Adunärei fusesärä invitati sä-1 iscAleascA. Textul manuscris sarsindu-se la mijlocul unei pagini, s'a aratat membrilor Adunärei cä acea jumätatede pagina nu ar ajunge pentru toate semnAturile i ea' ar fi mai estetic asemna pe pagina urmatoare, letseindu-se libera acea jumeitate de paginei.Membrii Adunärei au procedat in acest chip. Apoi regulamentul a fost in-credintat lui Heliade pentru a-1 tipäri in 300 exemplare. Heliade insa atipärit Regulamentul intr'un numär mult mai mare de exemplare. Heliadespunând cä articolul aditional lipsea din manuscrisul, ce i-a fost incredintatsi care a lost tiparit, urma cä adaosul a fost introdus ulterior, pe jumätateade pagina rämasä albä.

Asupra articolului aditional, ca i asupra modificärilor introduse de Bu-tenieff i anume la art. 52, 54, 205 3), au avut loc mari discutiuni in Aduna-

Hurmuzake S. I, 464.2) Memoril asupra evenimentelor dela 1848,_Prefa4a.3) Acest articof prevedea cá acei ce ar intra pe ascuns In Principat, viofAnd dispozitiunik

sanitare privitoare la carantine, vor fi pedepsiti Cu munca silnicA pe viata, pc cat& vreme mo-clificarea fAcut& de Rusia stabilea ca aceast& pedeaps& se va aplica numal RomAnilor, streiniiurmand sit fie judecati de tribunal& indigene itnsA tri prezenta consulului.

www.digibuc.ro

XII

rea obsteasca ordinara a Valahiei in sesiunea din 1837. Rusii voiau sa-si arateatotputernicia lor, dar deputatii români au doveclit o demnitate si o energiedemne de admirat. Astfel, ea respinse, in sedinta dela 15 Iu lie 1837, modifi-carea propusa la art 205 § 1, care viola dispozitiunele din regulament privitoarela carantinä, precum §i. articolul aditional, aratând cä nici textul regula-mentului publicat si pus in lucrare de autoritatea rush', nici hatiseriful din 1834nu ridica dreptul de autonomie al Printipatului, el având dreptul de legiferare.

In urma acestul act de demnitate, Domnitorul, in urma injonctiunilorconsulului rusesc Rucmann, proroga Adunarea.

La stäruinta Rusiei, Poarta a dat un firman prin care, dupd ce bla-meaza purtarea deputatilor care au votat contra modificarilor propuse, sedeclara anulate toate deciziunile luate de Adunare prin care se respingeaumodificarile si articolul aditional, se dispunea ca Domnitorul sa dea un ofispentru deschiderea Adunarei, cerându-se sa se voteze modificarile si adan-girile admise de ambele Curti, care sa. Lcà parte integranta din regulamentimpreunä cu toate legile votate pang. in 1834.

Adunarea a votat, in ziva de 9 Mai 1838, punctele cerute de Poartaprin firman, confirmand astfel opera de coordonare.

** *

In lucrarea ce publicam, nu am voit sa ne ocupam deal de Regula-mentele organice, astfel cum au fost puse in lucrare la 1 Julie 1831 in Valahiasi 1 Ianuarie 1832, in Moldova ; am Mcut mentiune insä in note de diferitelemodificari aduse Regulamentului prin legile votate de obsteasca obicinuitaAdunare pana in 1834.

Toate aceste legi vor fi publicate inteun volum urmator, in care vomexamina intreaga legiuire, facutd in timpul ocupatiunei de catre Organul le-gislativ, Obsteasca obicinuita Adunare, care modifica, in multe parti, inn*textul Regulamentului.

§ II. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organiceatat al Munteniei cat si al Moldovei. Diferite copii manus-crise ale acestor Regulamente. Examinarea lor. Tiparireaoficiala a textelor Regulamentelor in Muntenia si Moldova.

Textul moldav in Analele parlamentare.

Dupa cum aratat in paragraful precedent, manuscrisul original al Regu-lamentului Munteniei, votat de Adunarea obsteascd extraordinara si semnatde toti membrii Adunärei, pastrat la Secretariatul de Stat, a fost luat demultime si ars, cu alai, pe vremea Revohitiunei din 1848, In ziva de 6 Sep-tembrie pe dealul Mitropoliei 9, impreunä cu arhontologia.

I) Vezi memoritd mitropolitului Neofit cztre contele Nessibrode, privitor la Revolutiuneadin 1848, In Colectiunea Hurmtizaki. Documente IV supl. pg. 590.

www.digibuc.ro

Printeo bizara coincidenta, i originalul manuscris al regulamentultúMoldovei a fost furat dela arhivele Statultú din Iasi in noaptea de 23-24Februarie 18721)

Pentru Muntenia, paguba nu este prea mare, intrucât aparuse, Inca din1832 o editiune oficialä, in Tipografia lui Heliade, sub supravegherea mem-brilor comisiunei de redactare, asa ineât textul tipärit poate servi pentru acunoa#e adevarata redactare ce avea Regulamentul in urma votarei, cu a-mendamentele primite, de catre obsteasca extraordinara Adunare.

Pentru Moldova, problema stabilirei textului initial este mult mai grea,caci acest regulament a fost publicat pentru prima data in 1835 si atuncinumai cap. VIII Despre reinduiala judecatoreascd. T1t 1111 brosurei esteurmatorul: A organicescului Reglement, capul al VIII 0 ea subtitlumntâia oarci tipdrit din porunca Prea Ineiltatului Dornn Mihail Grigori.0Sturza Voevod. In 1837. s'a tiparit din nou, insa fiecare capitol intr'o bro-vurA separata, afará de capitolul I, referitor la alegerea Doinnitorului, 0 decapitolul VII, referitor la jandarmerie. S'ar putea crede ca i acestecapitole au fost tiparite in brosuri separate in 1837, dar ca s'au pierdutnu se mai gäsesc nicaeri. Dar, ea o dovada ea ele nu au fost tiparite, sepoate invoca editia din 1846, imprimata la Institutul tipografic Albinaintitulata Regulamentul organic al Principatului Moldovei, unde suntreunite inteun singur volum toate capitolele, afara de cap. I si cap.VII. Asa cd aceste doua capitole nu au fost niciodatei publicate in romei-neqte cad vreme legea era in vigo are ; ele au fost pubficate insä in editia fran-ceza purtând titlul Réglement organique de la Principauté de Moldovie,editata(?) la New York, Bra data, probabil sub domnia lui Mihai Sturza.

Ele au fost imprimate, pentru prima data in româneste la 1893, inAnalele parlamentare ale Rometniei, vol. I, partea II-a, dela pg. 79-203,uncle se afla publicat intregul regulament al Moldovei.

Aceasta publicare are insà multe neajunsuri, care ii lau mice valoare-stiintifica. In adevar, se arata acolo cä textul Regulamentului organic al Mol-dovei este reprodus dupa o copie manuscrisä ce se afla in posesiunea Ki-tropolitului Moldovei din acea vreme, Iosif Naniescu. Aceasta copie scrisain cirilica, purta titlul Organicescul Reglement, 1843 Aprilie 20.

Dedesuptul acestui titlu se mai vede scris ceva, precum i o semn a-tura indescifrabila.

Sarcina transcrierei acestui document a fost incredintatà unor paleo-grafi anonimi, dupa cum se poate vedea din rezolutiunea presedintelui A-dunArei deputatlior, care spune ca, pentru copierea documentelor, se vorangaja oopisti cunoscatori ai scrierei cirilice. Asa ca: a) copia manuscrisä, ce s'aluat drept unic izvor pentru stabilirea textului initial, nu are niciun caracter deautenticitate ; ea nu este adeveritä de nimeni ; b) copistii angajati, in modanonim, fara niciun criteriu, nu puteau oferi garantie nici de cunoas-

1) Ve4i Analele parlam. I, partea 11-a, pag. 79 nota.

www.digibuc.ro

terea vechilor noastre legiuiri, nici de pricerere paleografica, nici chiar deconvtiinciozitatea transcrierei textului.

De aceia, avand elemente incerte in alcatuire, textul nu poate fi luatIn consideratiune decal cu foarte multe rezerve.

Am aratat ea, in prezentul volum, noi am voit sa publicam textulcored al reglementului organic al Moldovei, ava cum .a. fost alcatuit decomisiunea de redactare moldava, votat de obvteasca extraordinnra Adunarein 1831 vi pus in apficare la 1 Ianuarie 1832, iar nu cum a lost modificat decomisiunea de revizuire din 1835 vi publicat apoi, dupa cum s'a aratat maisus, in 1835, 1837 vi 1846. Pentru aceste consideratiuni, am crezut necesarsä cautam vi alte manuscrise contemporane, copii, bine inteles, in lipsa ori-ginalului furat, pentru ca astfel, prin colationarea lor, sa. se poatä stabili, cuprobabilitate vtlintifica, textul initial al Regulamentului organic al Moldovei.In aceasta privinta, concursul dat de d. consilier A. Sava, eminent paleograf,a fost foarte pretios.

In acest scop, s'a utilizat manuscrisele cu nr. 99, 349, 909, 1254, 4414vi 5031 din Biblioteca Academiei Romane.

Devi textul Regulamentului Moldovei, publicat in Analele parlamentare,este cel initial din 1831, dar numeroasele greveli de transcriere fie datoritesecretarului manuscrisului, fie copistului din 1890, justifica aparitia acesteilucrari.

Greve lile din publicatiunea Analelor sunt nenumarate. ArAtam numaicateva din ele pentru a face dovada :

Regulamentul Organic al Moldovei.

Textul din Analele parlamentare.

Art. 11 (pag, 83),

Comisia randuita

Art. 106.din moartea unui &Mean

Art. 127va plati satului pe care el tretieqte

Art. 5 al anexei pentru alcdtuireapensiilor (pg. 119).

dreptatea pensilor rasplatitoare

Anexa Despre Casele obsegiTitlul capului V :

Textul din editia noastrdpag. 176.

Cornisarul randuit

p. 198din partea vreunui satean

pag. 203va plati satul pe care il pa-rdseqte

(p. 219)

dreptatea pensiilor scutelnicevti vide acele ce dobandesc drep-tatea pensfilor resplatitoare

pag. 229

www.digibuc.ro

Despre Casa Apelor f i apa ValiiEsului (pg. 126).

Art. 6 al Regulamentului municipalpentru orasul Esii (pag. 130)

fara a se depärta nicidecum de pre-tentiile

idem art. 26 (pag. 132).indreptarea liniei ulifelor

idem art. 41 (pag. 134)

incapuitul numetrului de oameniAnexa pentru statornicirea riganilorArt. 2 (146)

prilejul lucrului mäinilor

Art. 170 (p. 164)trecerea calätorilor 0 infra maluldin a dreapta Dunärii"

Art. 171 al. d, (pg. 164).douezeci vozari cu douà caice câtecu doue vhsle"

Art. 194. (pg. 168).in curgerea zilii, a cere"

Art. 199. (pg. 169).a se inturna peste curänd"

Art. 201. (pg. 169).clatoriu"

Art. 202, al 2, (pg. 169)sunt supuse carantinii"

Art. 202, al. 4deschide"

Art. 204, al 4asemenea la o nouä carantinä"

Art. 3 anexa Reguli lämuritoare ce aua se lua pentru Carantine. (pg. 172)pe la porturi"

ldem art. 13 in fine (p. 174)

XV

Despre Casa Apelor si a paveliiEsului

p. 239

färä a se depärta nicidecum deprintipiile

pag. 241

in dreapta linie, ulitele

inchipuitul numär 4de oameni

pag. 257prilajul minelor

(p. 278)trecerea cälätorilor 0 comuni-catia între Moldovä 0 intremalui din a dreapta Dunarii"

(p. 279)douäzeci vozari en douä caicede patru vasle 0 pse caice cudouä vâsle"

(p. 283)in curgirea zilii a cincea"

(p. 284)a A lilt-arna piste cordon"

(p. 284)läcuitoriu"

(p. 284)nu siint supuse carantinii"

(p. 284)despica"

(p. 285)asämine sa vor supune la onouä carantine

(p. 287)pasaporturi"

pag. 289

www.digibuc.ro

contomatorului.Idem art. 14 no. 3 lit. c. (p. 174).

lucrurile de lacArt. 224 (p. 177)

afara de neguratori"Art. 251 (p. 180)

in urmarea nelegiuitei cereriArt. 262 (p. 181)

a raporturilor si a indatoririlorIn tabela rangurilor (p. 184)

foinicer

Art. 280, al a (p. 196)

Tribunaluri de intaia instrucfie

Art. 288 (p. 198)Toga jaloba coprinzatoare la unloc de avere romemeascd in Buco-vina", etc.

Art. 336 (p. 206)tocmelile de numirea corabilior, toa-ta siguranta i alte noi tractaturi atin-gatoare de comunicatia pe mare".

Art. 337. (p. 206)bancrut sau marfa etc.

calcdtoriului"

pag. 89lucrurile de temn

Pag. 293afarcl de rigani"

pag. 295in urmarea unei legiuite cereri"

pag. 297,a responsabilitätii si a indatoririlor

pag. 300.

jigniceriu"

pag. 315.

Tribunaluri de intaia instanta

pag. 316.Toata jaloba cuprinzatoare laun loc de avere nemiqcdtoarein Bucovina", etc.

pag. 324.tocmelile de näimirea coräbilor,toata sigurantia i alte contracturiatingatoare de comertia pe mare"

pag. 324.bancrut sau mofluz" etc.

Aceste greseli nenumarate sunt datorate nu numai copistilor, de care s'aservit redactorul Analelor Parlamentare. eari unele omisiuni au fost ale manus-crisului Iosif Naniescu, de care s'a servit redactiunea Analelor, ele se gasescsi in unele manuscrise dela Academia romana, in special in manuscrisul4414, care totusi &fell in alte locuri de manuscrisul , mitropolitului IosifNaniescu.

Cele mai multe asemänäri sau deosebiri, cand au fost caracteristice,au fost semnalate in note, la articolele respective.

In paginile ce urmeaza, vom da cateva lamuriri asupra copitior manu-scrise, ce cunosteM, privitor la cele doua Regulamentelor organice. Trebuesa adaogam insä ca, pe cand in Muntenia, gasim foarte putine copii manu-scrise, din cauza ea, inch' din 1832, s'a publicat editia oficiala ; in Moldova aufost foarte multe copii manuscrise, caci legiuirea nu a fost publicata de cat

www.digibuc.ro

partial in 1835 (numai capitolul VIII), iar in 1837 si 1846 numai 7 capitoledin 9. Aqa 'Meat de si Regulamentul era in vigoare :Inca dela 1 Ianuarie183Z administratorii, judecAtorii si cetätenii cunosteau legea numai subforma de manuscris.

Un ministru din acele timpuri, Costaki Conachi, printr'o circularA, invitAinstantele judecAtoresti sä trimeatä delegati la Iasi pentru a scoate copii dupäRegulament.

De sigur cA cele mai multe din acele copii au dispArut, cA altele se gäsescpästrate de particular!, de unele autoritäti sau institutiuni.

AstA-zi, Academia românä poseda sase asemenea copii-manuscrisepentru Regulamentiil Organic al Moldovei, dupä cum am arAtat mai sus.

Vom examina in rândurile ce unneazà, aceste manuscrise i1. Manuscrisul No. 5031. Acest manuscris miscelaneu cuprinde,

la inceput versuri si diverse alte insemnAri, jar dela pag. 67 incepe capitolulI-u din Regulamentul Organic al Printipatului Moldovei. Textul acestuicapitol merge pânä la pag. 77. Transcrierea este corectä, El ne-a servit pen-tru stabilirea textului primului capitol. Celelalte capitole lipsesc din manuscris,

Ca manuscrLe complecte ale Regulamentului Organic al Moldovei,aflate in Biblioteca Academiei românä si care au fost utilizate pentru sta-bilirea textului cored al Regulamentului Moldovei, astfel cum a fost votatde obsteasca extraordinarä Adunare in 1831, sunt urmätoarele:

2. Manuscrisul 349 cu un total de 173 fete, intitulat Reglement orga-nic al Printipatului Moldovei, 1831. Manuscrisul incepe cu copia raportuluiComisiunei moldovene subscris de Minciaky, vistiernicn1 Iordachi CatargiulvistierniculConst. Cantacuzino, vornicul Costaki Conachi si vornicul MihaiSturza si Gh. Asachi, aga.

Textul Regulamentului organic al Moldovei este scris de un singurscriitor, anexele sunt insä scrise de altä mânä. .

In fila 161, sub art. 397, gasim mentiunea : scrisä in sala AdundreiComitetului din Bucureqti in 29 Martie 1830. Intocmitd in urmd, dupdluarea aminte a Ministrului (Impärätesc) si isailitä la 7 Mai 1831.

3, Manuscrisul 909, in folio, are 128 foi. Coperta e ruptä, 1nsä, pepartea care a rännas, se poate citi cuvântul Regulament.

Là fila 1, gasim raportul Comitetului moldovenesc. La fila 103 cu carese sfArseste manuscrisul se afla urmAtoarea incheiere, care lipseste in ma-nuscrisul precedent, dar se gaseste in manuscrisul Iosif Naniescu :

Acesta este proectul Regulamentului pentru care sedia moldovanäa Comitetului de reformä, din inaltä poruncä asezat in Bucuresti, in-temeindu-se pe instructiunile si observatiunile ministerilor, au socotit a-1

inchipui spre imbunatAtirile ce ar trebui a se face in administratluea Mol-dovei. In acest lucru, ce se cuprinde de patru sute treizeci si cinci articole,mAdularile acestei sectiuni n'au fost povatuite de cât de o curatä dorintaa binelui patriei lor si de cätre o sfirguintä a implini in cuget curat aceasta

www.digibuc.ro

xvm

cinstitoare Insärcinare ce li-au fost incredintata. Dar daca, dup5. revizie,IntArire i punere in lucrare, s'ar cunoa#e trebuinta de a aduce oricareimbunat'alitoare indreptAri In una sau mai multe parti ale acestui reglement,Domnul i obOéasca Adunare Obicinuita lua In adânc5. luare amintecuvintele ce ar face neaparate acesti indreptäri, care insà nici inteo impre-1,jurare nu vor putea aduce la implinirea färä mai inainte primire a Curtiproteguito are.

dupa aceia urmeaza copia atestarei fäcute de biroul Extraordinareiob0qti Adunäri S'au scris In Ia0, la sfânta Mitropolie a Moldovei, insala sesifior obOestei extraordinare Adunäri de revizie, in trei Noembrie,anul mântuirei una mie opt sute treizeci i unu", Era deci o copie, cu toatementiunile, dupä originalul furat la 23 Februarie 1872.

4. Manuscrisul no. 4349 este procurat de Academia românl. la 12

Septembrie 1915 dela Administratia Casei Scoalelor. La inceput, se aflaraportul Comisiunei moldave, dar literele sunt aproape Oerse. Este scris de aceiaqmânä ; are 146 file. El se incheie In .acela0 fel ca i manuscrisul precedent909 0 cu aceiaq adeverire, In copie, a biroului Ob0e#ei extraordinare,Adunäri de revizie.

5. Manuscrisul 4414 este donat Academiei la 9 Octombrie 1915 deD-na Maria Sturza din DArmtine0i. El are acela inceput i sfâr0t camanuscrisele 909 0 4349. Din citirea acestui manuscris se vede cà copistula fost un ora lipsit de culturà, cad transcrie gre0t cuvintele tehniceneologismele ; el este lipsit de atentiune cAci sare multe cuvinte. E interesantde constatat cä aproape ace1a0 erori i omisiuni le gäsim 0 in manuscrisulIosif Naniescu, ce a servit ca unich baz6. Analelor Parlamentare..

5. Manuscrisul 1254 este important, &dci cuprinde copia jurnalelor in-cheiate in ONteasca extraordinarci Adunare chematä intru reviziaRegulamentului vrganicesc al Moldovei. Sunt consemnate amendamentelece s'au propus In fiece edintä, modifiarile ce s'aú adoptat i datele cânda fost votat fiecare capitol. Cu ajutorul acestui manusciis se poate verificatextul adoptat de OWteasca extraordinard Adunare.

Acest manuscris nu a fost cunoscut redactorilor Analelor parlamentare,care au lost nevoiti sä publice numai câteva din rezumatele sedintelorAdunArei.

6. Manuscrisul 99 al Academiei este scris foarte frumos, dovedind dinpartea copistului o deosebitä cultura, costinciozitate i acurateta ; el insà nucoprinde textul initial al Regulamentului organic al Moldovei, ci textul revi-zuit de comisiunea de coordonare din 1835.

La pag. 343, cu care manuscrisul se incheie, se fac urmätoarele atestAriGios iscälitii insärcinati de inaltimea sa Domnul stäpânitor al Moldovei

de a se intocmi In comisie pentru a intrupa in textul primitiv a Organices-cului Reglement deosebitele legiuiri aohogate, ce s'au votarisit in amandotiäsecsfile ObOestei obicinuitei AdunAri din anii 1832 0 1833 0 s'au IntArit

www.digibuc.ro

de ocârmuire precum i vreo câteva alte schimbäri In alcatuire, propuseComisiei in puterea unei inalte intäriri, au statornicit pe aceste temefi,precum s'au arätat, alatuirea icea din nou a Regulamentului. Dupa careurmeaza a lor iscaliturä.

(ss) Mare le logofät al Dreptätei si Cava ler Lupul BalsSecretar de Stat Niculae SutuSecretarul obstestei obicinuite Adunki banul Dumitri Bran.

Alesi ffind noi din sânul Obstestei obicinuite Adunare spre revAduireaacestui noi redacti a organicescukii Reglement am urmat o asemine revä-duire pe temeiul imputernicirei din parte acei Adunäri insärcinatä prinostäsenie prezidentului ei din 4 a trecutei luni Marte supt no. 48 si dupacea mai pätrunzätoare luare aminte ce am facut, am gäsit redactia aceastadesävârsit indeplinitä i potrivitä intocmai dui:4 temeiurile pe care ea sesi reazimä, adica textul vechiu a Organicescului Reglement si aceli dinurma legiuiri statornicite pri votarisirea Adunärei í intärirea Ocarmuirei,precum i oarescare shimbdri In alcätuire urmate in puterea unei Preainalte intärirt la articulile 204, 211 si 435 pentru cari o i incredintäm cuanoastre is:Alituri ca sä poata avea cuvincioasa tärie. Anul 1835 April 1.

(ss) Costachi Bals hatman, Iordache Ghica postelnic Stefan Gatargiuvornic, Constantin Catargiu postelnic Alexandru Roset agd.

acest manuscris este tot copie. Textul original a servit drept temeipublicafiunilor oficiale din 1835, 1837 si 1846. El coprinde i capitolele I siVII care nu au väzut lumina tipurului cât timp Regulamentul s'a apficat.

El poate sä fie folosit pentrfi descifrareT unor pasagii in care textelecelorlante manuscrise se contrazic, din cauza ca este foarte bune scrisnu coprinde gresalile, ce in alte manuscrise abundä.

*

In ce priveste transcrierea Regulamentului Valahiei, s'a finut seamä deeditia oficiald tipäritä, in 1832, cu literà cirilicà, Ne-am servit 0 de editiadin 1847, numai pentru a arata in note modificärile ce au survenit dupàaceastä data.

Din cauza ca Regulamentul organic al Munteniei a fost tipärkt in editieoficialá Inca din 1832, este usor de inteles cä copii manuscrise gäsim foarteputine pentru acest Regulament pus In aplicare la 1 Iulie 1831, nemai find.nevoie de transcrierea de mânä a textului.

Gäsim insä copii ale proiectului intocmit numai de sectia munteanä acomitetului de reformä, färä sá fi fost votat de Obsleasca Extraordinarä A-dunare.

Astfel avem manuscrisul 345, in fo/io, cu 118 foi, däruit Academiefde Grigore Manu, având titlul: Reg. ulamentul Printipatului Valahiei, cedin porunca prea In altei Curti impareiteqa a Rosiei, apärätoare, comitetul,

www.digibuc.ro

XX

alcatuit din patru boieri ai Ord supt prezidentia Excelentei sale consilierMintache, gheneral Consul al Printipatului ; prezident deplin imputernicit alDivanurilor si mai mare al ostirilor impärätesti din Moldo-Vlachia findExcelenta So Gheneral-Leitenant, Gheneral aghiotant al Märiei sale impà-rätesti si Cavaler, domnul Pavel Chisileff 1830"

La sarsitul manuscrisului gäsim urmätoarea 'arätare : Acesta esteproectul Regulamentului, pe care sectia româneascä a comitetului de reformaasezat in Bucuresti din 'Malta poruncà a socotit intru a sa datorie sä II

alcatuiasca, coprinator de imbunätätirile trebuinceoase a se face infra,,administratia Valachiei : intru aceasta lucrare amätuitä de 401 articole,mädulärii numitei sectii s'au pävätuit numai de o curatä râvnä pentru binelepatriei lor si. de o dorintä intru a implini fära mustrare de cuget cinstitäindeletnicire ce li s'a incredintat ; dar dacd, dupä a sa revizie, dupà a saintärire si dura a sa punere in lucrare, s'ar cunoaste trebuinta de a seface cevasi schimbäri, or la o parte sau la mai multe ale acestui Regula-ment, ramâne ca DomnuI si Obicinuita Obsteascä Adunare sa ia in adâncäbagare de seamà pricinile ce ar dovedi neapärate acest fel de schimbäriicare insä la nici o Intdmplare nu se vor pune in lucrare, lard ca elesa fie mai intdi primite de Curtea apdreitoare".

Acest manuscris este deci opera sectiunei muntene a comitetului dede reformä sau de alcAtuire a proectului, ce urma apoi sä fie supus Obstesteiextraordinare Adunäri, Acest proect avea numai 401 articole. Fiecarecapitol este precedat de o expunere scurtä intitulatä redactie sau redaction,cum gäsim la cap. VI Pour les quarantaines, cap. VII Organisation d'unemilice on gendermerie nationale, cap, IX Disposition generale.

Acelas coprins are si manuscrisul 4315 din 1830, in folio, având 96 foi.Manuscrisele no. 746, 747 0 748 sunt originale; ele au fost &mite A-

cademiei române de Presedentia Consiliului de Ministri; ele constituesc unautentic izvor in ceia ce priveste Regulamentul Organic al Valachiei, insä atextului asa cum a fost modificat in urma operei de coordonare si de revi.zuire fäcutä de comisia de reintregire a Regulamentului muntean.

Toate volumele sunt parafate si. semnate, ca exemplare originale, la 31Martie 1837, de catre membrii comisiunei Stefan Bäläceanu, Alexandru Ghica,Matei Bäleanu, I. Câmpineanu si I. Roset.

Manuscrisul e scris in 3 mari volume manuscrise, pe doue coloane, inromâneste si frantuzeste. Fiece volurn are o atestare la fine.

Atestarea acelui de al treilea volum, mai corriplectä, este urma-toarea : Acest regulament ce coprinde articole patru sute patruzeci si cincis'au revizuit, s'au parafat si s'au iscälit de &are comisie". 1837 Martie 31:

Dupa aceasta urmeaza o atestare a Biroului Obstestei Adunäri, care,

1. Vezi Ion Mann §i R. Caracm, Catalogul manuscriptelor romtinefti, Bucure§ti I91311. p. 59.

www.digibuc.ro

XXI

dupä cum am aratat, la 9/21 Mai 1838, a votat modificarile si adaogirile.admise de cele doul Curti.

§ III. Formatiunea Statului rus. Politico urmarita de Rusiafata de Turcia.

Tarile românesti reprezinta o insula latina in mijlocul unei imense masede Slavi. Slavii la räsarit, imensa mesa ruseasch ; Slavi la miazazi : Bulgarii;Slavii la apus Sârbii si Slovenii ; Slavi la Nord, Slovacii, Rutenii, Polonii. 0ingura si mica insula mongolica, Ungurii, ne atinge spre apus.

Nicolae Balcescu. in timpul revolutiunei unguresti dela 1848, cu spi-ritul salt utopic, de care a dat asa de mult dovada in timpul guvernarei re-volutionare, credea ca inläturarea acestui pericol s'ar putea realiza prin u-nirea Românilor cu Magliiarii, fall sa-si dea seama ca spiritul trufas si domi-nator, lipsit de orice obiectivitate, al aristocratiel unguresti, constitue o im-piedecare definitivä unei asemenea realizari, dealtfel de o importanta minima.

Dar daca conceptiunea politica a lui Balcescu se intemeia pe elemente ne-sigure si minore, nu este mai putin adevarat ca era o politica dictata de ideiasuperioara a conservarei fiintei nationale.

Aceastä politica de aparare nationala ne-a dictat alianta cu un vecinputernic, Germania.

stI s

Cu spiritul lor de expansiune, Slavi de est au reusit sa-si intinda im-paratia in dauna altor State, ajungând astfel sa detina peste 21 milioane ki-lometrii patrati, calare pe Asia si Europa, detinand in acest din urma conti-nent peste 5 milioane kilometri patrati.. adica mai mult de jumatate din in-treaga suprafata a Europei. ,

Rusia de multa vreme a atras atentiunea cercetätorilor. Acei cari austudiat diferitele neamuri din Rusia, in veacul al XIX-lea si inceputul celui deal XX-lea, vorbind de poporul rus, il considera ca tanar, apropiat denatura, cu släbiciunile si calitatile popoarelor tinere. Apatia ar fi in naturapoporului ca si resemnarea pasiva ; Rusul ar iubi fára masura repaosul, In-dolenta, ca si incapätânarea ar fi de asemenea caracteristice rusesti. Dar a-semenea generalizari sunt oare exacte? Aceste slabiciuni nu sunt oare dato-rate mediului social si nu pot sa fie transformate intr'un alt mediu ? Se ziceade asemenea, la inceputul veacului al XX-lea, cu o revolutie in Rusia efoarte greu de reusit, caci Rusul e resemnat, respectuos. Curajul Rusilor arfi facut din resenmare si din fatalism. Numeroasele observatiuni ce se potface, in decursul acestui mare rasboi, vor stabili claca aceasta constatare eexacta I

In Rusia, se observa un imens amestec de rase si de influente, cu an-

www.digibuc.ro

torii caracteristice slave, scandinave, mongole, germane, cu traditiuni tatäresti.cu influente bizantine, toate aceste având drept rezultat caractere pline decontraste, cu anomalii si contraziceri.

** *

Rusia, la inceputul erei crestine, a fost poarta pe unde au patruns inEuropa popoarele barbare. Deja, in secolul I, Romanii au ocupat tarmurilede Nord ale Marei Negre (intre 63-66). Gratie acestor cuceriri, comertulroman patrunse departe, 'Ana in regiunea Niprului dupa cum dovedesc nu-meroasele monede romane din al II si al III-lea veac p. Chr.

Invaziunea Gotilor opri brusc influenta romana. Gotii organizara In su-dul Rusiei un Stat puternic in regiunea Niprului, care insa nu a putut rezista,in secolul al IV-lea, invaziunei Hunilor si, Hind invinsi, au pornit spre vest.

Populatiunea slay& exista insa in triburi izolate dela Sud la Nord, delaMarea Neagra la Marea Bahia. Ei vin in contact la Nord cu populatiuni li-tuaniene, finice, la sud est cu Khozarii t) si cu Bulgarii, triburi turce. Kho-zari sau Khazarii erau mai inaintati in civilizatie ; ei aveau o organizare po-litica, se ocupau cu agricultura si comedul. Capitala lor Itil, pe Volga, erasi resedinta Kaganului, seful ion

Bulgarii erau supusii Khozarilor, care reusisera sä supue si un marenumar de triburi slave.

Slavii de est reusesc, la inceputul veacului al X-lea, sa formeze un mareStat sub conducerea unui print Normand-Vareg, Ryurik, care, dupa cumspune cronicarul calugar din Kiev, Nestor, a fost chemat de cetatenii dinNovgorod ca sa-i conduca. El organizeaza un Stat care, sub urmasii lui,reuseste sa se intinda foarte repede. Varegii, numiti si Ru§i de catre popu-latiunile finice si slave, erau, ca toti Normanzii, cutreieratori ai marillor sifluviilor, indrasneti si curagiosi pirati. Izvoarele timpului ii caracterizeaza :gens astutissima quaestus et dominationis avida.

Cu imensitatea teritoriului sail, cu populatiunea sa de o densitate destulde redusa 2), cu fertilitatea solulului din o multime de provincii, in specialin Ucraina, Crimeia, Caucaz, Siberia, Rusia ar fi trebuit sà fie o putere sta-b ilizatoare. Din contra, acest mirabile monstrum, cum o numeste Fererro,in spaimânta prin imaginatiunea, fara niciun echilibru a alogenilor, prin ten-dintele lor utilitariste, prin puterea lor de simulatiune, prin dorinta lor nein-frAnata de cuceriri teritoriale, cu toata imensitatea taril lor.

Triburile slave se grupeaza sub dominatiunea Varegilor sau Rusilor subhegemonia Kievului, mama oraqelor ruse, cum l'a numit Oleg, unul dinprintii varegi, care a condus o expeditie contra Bizantului. Crestinismul o-

f) Khozarii sunt singuruI popor care a trecut In mastl la judaism prin veacul al IX-leap. Chr.

2) Cresterea populatiunii ruse;ti este foarte mare, Astfel, In 1851, clateIe statistice aratau67 milioane Iocuitori, In 1858 7o milioane, iar dupâ recesAmAntul din 18 Ianuarie 1897 cifrapopulatiunei era de 129 milioane, adia In interval de aproape 40 ani numetruI locuitoriTor s'adublat aproape. Nimeui nu poate oi precis cat ar fi astazi.

www.digibuc.ro

XXIII

riental patrunde in Rusia si mitropolitul de Kiev este investit de Patriarhulde Constantinopol. Gratie Bisericei, influenta bizanting devine mare, mani-festându-se atât in artg at si in domeniul cultural.

La inceput xenofobi, dar, dupg. ce Petru Cel Mare, deschise o fereas-trä asupra Europei Occidentale, Petersburgul, Rusii devin admiratori siimitatori ai popoarelor o'ccidentale. Mai târziu insg printr'un fel de reactiune,s'a ngscut la dânsii ideia cg ei sunt deosebiti de celelalte popoare ale Europei,ba chiar cà le sunt superiori.

aceastg doctring a märirei lor o gäsim formulatà destul de precisincg din a II-a jumgtate a veacului al XVII-lea in lucrarea lui Iuri Krijanitchpublicata in Rusia in mijlocul veacului al XV II-lea. Cartea este dedicatäTarului Alexis (care domneste intre anii 1645-1676), tatgl lui Petru CelMare, Autorul spune ea.' rasa slavg are vase tribmi (ramuri) : Rusii, Polonii,Cehi, Bulgari, Serbi, Croati. El voeste sä dea Slavilor o conqtiintä politicadespre origina lor comung., precum si sa ajute la formarea unui spirit de so-lidaritate intre popoarele slave.

Aceastg doctring, panslavismul, a influentat apoi considerabil politicaRusiei.

Invaziunea tätara, dela inceputul veacului al XIII-lea, a avut deasemeneao influentä asupra destinelor Statului rus.

Khanul Temutchin al Tätarilor din Mongolia, dupg ce reuneste toatetriburile si ia numele de Gengis-Khan, adica Marele Khan, porneste spreVest. Flul sgu Batu cucereste toate principatele ruse.

Stäpânirea Tätarilor a oprit relatiunile dintre tärile rusesti cu Bizantul.De abia spre mijlocul secolului al XIII-lea lncepe sä se formeze Prin-

cipatul Moscovei. La inceput, acest Principat e de mica importantg, lush gra-tie faptului cd Principii Moscovei s'au pus in serviciul tätarilor din Horda deAur si. au fost sustinuti de acestia, cäpatând titlul de mari printi, cu insgrci-narea de a aduna si. a transmite Hordei de Am., principala Horda tätarà, laresedinta Khanului, in orasul Saraj, tributul tuturor celorlalti printi.

Deja in secolul XIV, vedem Principatul Moscovei proclamat in fiefereditar inalienabil si indivizibil, cu titlul de Mare Principat. Dumitru Dons-koj, invingatorul Tgtarilor in batälia dela Kulikoov este principele cel maiilustru. Tocmai in 1480 Ivan al III-lea reuseste sä obting eliberarea corn-plectg de tätari, isi ia numele de autocrat, adicä nesupus nici unui alt Su-veran.

Dupa caderea Imperiului Bizantin si luarea Constantinopolului de cgtreTurci (1453), literatura Moscovitä sustine ca puterea marelui print de Mos-cova trebue sg ailog valoarea, caracterul si continutul puterii Imparatului Bi-zantin, ca si acesta el este vicarul lui Dumnezeu pe pgmânt, cg puterea sa fiindde origing diving, trebue sä fie autocratg si. absolutg. Ivan al HI-lea admite a-ceastg doctring si, ca s'o consfinteasca printr'un simbol politic, se cdsgtorestecu Zoe Sofia Paleologul, nepoata ultimului imparat Bizantin. Se introduce ce-

www.digibuc.ro

XXI V

remonialul Curtil Bizantine. Fiul säu Vasile al III-Ica continuä in sensul ve-derilor tatOlui säu, lar urma§ul acestuia Ivan, al IV-lea cel groaznic, se inco-roneazä 0 la titlul de Tar la 1547 1).

Secolele al XV-lea 0 al XVI-lea 0 inceputul celui de al XVII-lea suntpline de lupte pentru consolidarea puterii Moscovite. Sunt lupte intre Poloni0 Ru§i pentru stapânirea Ucrainei. Armistitiul dela Andrussovo din 1667este inceputul unei noi politici.

Incheind acest armistitiu, 0 mai târziu pacea perpetuuä din 1681, Ru§ii,0 Polonii voiau a facä o aliantO contra Turcilor. Trei ani mai târziu, in

. 1684, dupa infrângerea Turcilor 0 despresurarea Vienei de catre RegelePoloniei Sobiesky (1683), se incheie sfanta Liga, sub protectia 0. binecuvOn-tarea Papei Inocentiu al XI, in care au intrat Polonia, Imperiul German 0Venetia 0 de care Rusia a profitat foarte mult.

*

autând sa arätäm situatiunea TOrilor -omâne§ti, Muntenia $ Moldova,fatO de puternicii sOi vecini Turcia, Polonia, Germania, Imperiul knoseovit, vomvedea ea', numai prin faptul ea' ele s'au inchinat Imperiului turc in secoleleXV 0 XVI, cel mai puternic Stat in acele timpuri, in aceste regiuni, ele auputut sä-§i mentinä tiinta. Chiar cand, mai târziu, Turcli au inceput sa slä-beascä, Principatele au scApat de a fi ánexate, chci fiecare din celelalte pu-teii, dorind fiecare sà puna mâna pe Principate, se impieclica una pe alta.Discutiunile, ce au urmat cu ocaziunea tratativelor in vederea incheierei paceidela Karlowitz (1699), sunt edificatoare in aceastä privintO.

** *

Am arätat ca Tarii Rusieir cel putin din al XVII-lea veac, consideraucä Imperiul Otoman se afla intio stare de decade*. 0 in acela§ timp ad-miteau, cum au arätat mai sus, ea ei se considerau continuatori ai Imperiu-lui Bizantin, reprezentanti 0 protectori ai ortodoxiei 0. ca atare protectori aituturor popoarelor ortodoxe, socotind de act c5. au 0 dreptul sä stäpâneaseäpopulatiunile slave, ca bulgarii, serbil, aflati sub dominatiunea Tureeasa Pen-tru remita acestui scop, Ru§ii, in timpul Tarului Alexei sau Alexis Mihalo-yid, incep sä se ocupe de Tarile Romane, care, vlastar latin, qedea in caleaexpansiunei lor spre sud.

Domnitorii. Stefan Petriceicu 0. Grigore Ghica dominati de ideia crds-link in timpul räsboiului Turco-Polon (1671-1673) tree, cu ocazia bätälieldela Hotin (1673), in tabära Polonä, asigurând astfel succesul lui Sobiescky,generalul Polon.

1) Na isul Testament al lui Petru cel Mare, atribuind Rusiei un fit de dominatiuneuniversal& si In special st&panirea Constantinopolutui si stnamtorilor, este o plasmuire f uut& laInceputut veacului al XIX-Iea, pmbabil /n 1812, sub inspiratiunea Itii Napoleon. Origina sepoate g&si In lucrarea Des progrés de la puissance russe apârutik In 1812. in realinte ideileerau dominante deja In veacurile aI XVI-lea si al XVII-Iea, curn s'a ar&tat,

www.digibuc.ro

. Cum insä acesta, urmgrind s devie rege in Po Ionia, se impacg cu Turciiimediat dupg. victorie, iar Domnitorii Români, rämänând far% sprijin i astep-tându-se sa fie maziliti, se adreseazg, la incepuhil anului 1674, Tarului Alexei.Nu posedgm scrisoarea Domnitorilor trimisä prin caluggrul Feodor, staret alMonastirei Sf. Pavel din Muntele Athos, dar cunoastem rgspunsul Tarului carea fost publicat in colectia Documentelor imperiale ruse Polnoe Sobranie Za-conov II pag. 968, tradus i publicat in Colectiunea de tratate fi conven-(iuni diplomatice a lui Mitilineu precum i in colectiunea publicatg de D.A. Sturdza i Colescu-Vartic, Acte qi documente relative la Istoria Renaf-terii Romeiniei. voL I, pag. 9.

Prin acest document, adresat la 10 August 1674, and Domnii erau demutt mazí1íí si care, natural, a ramas färg urmgri, se cerea din partea Taruluica Domnitorii, dacg nu s'au supus Regelui Poloniei, O. se declare ca supusiai impgratului trimitánd in acest scop pe cei mai de searing si de credintgdin der si din mired cu articole subscrise de Domni, de Mitropoliti, Epis-copi i toatà treapta spiritualg, de Boeri, precurn si de alte clase mari, mij-loch i mid í toMe acestea sub sigiliu pentru ca pe baza aceasta sg se poatäincheia tratatul in privinta credincioasei voastre supuneri care apoi sä se intg-reascg prin sävärsirea jurgmântului inaintea Sfintei Evanghelii. In urma acestora,vg vom primi sub ocrotirea noastrà í vg vom apgra de inamicii Sfintei Cruci etc.

*

Un alt act de aceias naturg, simpla ofertg, in vederea facerei unui tra-tat, este emanat dela Tarii i Marii Printi Ion si Petru í Marea Doamng,bine credincioasa Tarevna Sofia", toti copii ai rgposatului Tar Alexis Mum-lovici, datat din 28 Decembrie 1688. si adresat Domnitorului Munteniei Ser-ban Cantacuzino, ') insg nici acest proiect nu a avut nici o urmare, cadSerban Cantacuzino murise Inca din 29 Octombrie 1688.

Actul cel mai important este Ina tratatul dintre Dimitrie Cantemir,Domnul Moldovei i Petru cel Mare, Tarul Rusiei, incheiat la 13 Aprilie 1711.

Prin acest tratat, Domnitorul Moldovei, pune tara sub protectoratul ru-sesc 2). Tratatul este foarte important. cgci aratä tenclintele acaparatoare aleRusiei. In adevgr tratatul recunoaste

a) supunerea Moldovei cgtre Rusia argtându-se in preambul cg Prin-tul Moldovei, ca bun credincios creoin luptcttor intru Isus Cristos, achibzuit de folositor sa se trudeasca impreung cu noi pentru emanci-parea poporului moldav si a altor popoara crestine aflate in suferintg inmginile Barbarilor i ne-a argtat prin epistolele sale care solicitä ca tot

1) Vezi actul in Mitaineu, Colectiunea de tratate, 1874 Bucure0i pag. 71 D. A. Sturza:4 C. Co(escu-Vartic, Acte fi documente relative la Renafterea Romiiniel 1 p. 12 precum i InLetopisitele lui Ion Niculcea in M. Cog"alniceanu, Letopisitele Moldovei, cd. II, vol. II pas. 3o6,

2) Tratatut e publicat in coleetiunea legitor ruseoi, Polnoe Sobranie Zakonov, IV p. 659.?et Mititineu, Colectiunea tratatelor, p. 74 precum i in D. A. Sturza 0 C. Cole,cu-Vartic,Acte i documente relative la rentWerea Rotraniei L p. 15.

www.digibuc.ro

XXVI

pdmântul qi poporul moldav sa se supuna protectiunei Majestätei NoastreImperiale".

Ideia crestina servea deci ca o puternica arma de propaganda.b) ca o satisfactiune personala, ca o magulire a amorului propriu se

acorda Domnitorului Dimitrie Cantemir, titbit de suveran, Niculcea spune cai s'a dat i titulatura serenissimus, i se recunoaste un fel de domnie cu titluereditar pentru urmasü sai, in linie barbateasca. fara o alta precizare. Cro-nicarul Ion Niculcea, care era hatmanul Domnitorului Dimitrie Cantemir, ex-punând acest tratat, arata ca, atunci când dupa urma Domnitorului ar fi ramasmai multi fü, Tara era chemata sa aleaga dintre &mil. Niculcea adaogacà in tratat s'ar fi prevazut ca Imparatul O. nu mazileasca pe Domnitor panala moarte.

Versiunea ruseasca insä arata lamurit ca, daca Domnitorul nu ar exe-cuta ordinelc imperiale, sau cum zice textul ar cauza impedicarea decre-telor noastre, pentru care s'ar osândi or dupa legea bisericeasca or dupa cea ci-Ala, atunci va mosteni fiul sau, daca se va constata credinta sa, iar daca cre-dinta acestuia va fi banuitä, atunci va fi altul, capabil credincios i nepätatdin aceias familie a Cantemirestilor care va mosteni demnitatea princiare.

Dar cine judecä pe Domnitor ? Imparatul, care prin acest tratat deve-nea stapân absolut al Moldovei. Domnitorul nefiind deck un simplu func-tionar rusesc.

Toate celelalte articole din tratat nu aveau alta valoare deck a aratacä guvernul imperial se ocupa i de afacerile interne ale Tärei, caci annata,ce Moldova ar fi avut, era sub ascultarea ruseasca, iar cetatle i garnizoa-nele din tara puteau sa fie desfiintate sau tranformate dupa interesele Im-

Iatá pentru ce Nicolae Costin era un adversar hotarât al acestui tratat.El, vorbind despre aceastä intelegere, ne spune ca. Dimitrie Cantemir a facut-ocu mintea lui crudd. adica explica politica lui numai prin tinerete:prin inex-perien0 El se rosteste asupra acestei politici cu urmatoarele cuvinte ironiceAcest bine a agonisit Dumitrascu Voda cu socoteala lui grabnicà de nu seva mai indrepta in veci

urmarind cucerirea imperiului turcesc din Europa, considerau sta-pânirea Moldovei ca primul pas pentru reusita planului lor.

Din fericire, batalia dela Stanilesti (7 Julie 1711), unde Turcii sdrobescarmatele lui Petra cel Mare ca i pacea dela Prut 2) (21 Julie 1711), hill-turä pericolul in care usurinta politica a lui Cantemir bagase Tara Moldovei

Otomanii au purtat i numeroase räsboaie cu Imperiul German. Astf el1spre finele secolului al XVII-lea, la 1682, incepe rasboiul turco-germa.n, iar

M, Cogalniceanu, L,etop. II ed, VoL II p. flo.2) D. A. Sturga 0 C. Colescu-Vartie, Acte i documente relative la Renaqterea Româ.

niei L pg. 97.

www.digibuc.ro

in 1683, la asediul Vienei luara perte i Domnitorii romani Serban Can-tacuzino al Munteniei i Gheorghe Duca al Moldovei, sub comanda mareluivizir Cara Mustafa. Gratie Regelui Polon Sobiesky, care alerga in ajutorulImparatului Leopold, Turcii fura batuti i Viena despresurata.

Razboiul se termina dupa 17 ani prin pacea dela Karlowitz 9, din 25Ianuarie 1699.

La 13 Aprilie 1716, Germania declara rasboi Turciei, care se terminacu pacea dela Passarowitz din 21 Iulie 1718, prin care Imperiul HabsburgicdobandeOe Oltenia 2). La 28 Mai 1736 incepe un nou rasboi. intre RusiaTurcia, Germania intervine in rasboi de partea Rusiei in Aprilie 1737.

Rusia cerea ca Muntenia 0 Moldova sa fie considerate ca protectorateruse0i. Germania pretindea sa i se cedeze o parte din Muntenia, 'Ana laraul Argeq, care sa se alipeasca la Oltenia dobandita la Passarovitz. Soartarasboiului nefiind favorabile Germanilor, ei incheiu pacea de la Belgrad in18 Septembrie 1739 prin care Germania restituie Oltenia (Acte §i Doc. I48). Rinii incheiara i dal* pace la Belgrad, in aceia. zi.

Sub Imparateasa Ecaterina II a Rusiei, in Octombrie 1768 isbucni unnou rasboi ruso-turc in care Ru0i urmareau cu tenacitate realizarea secula-rului lor plan, cucerirea peninsulei balcanice 0 a Constantinopolului. Cu a-ceasta ocaziune s'a %cut in Wile romane o imensa propaganda prin calu-gari, preati, prin tot felul de mijloace. S'a mers panä a se sustine ca Mun-tenii 1 Moldovenii sunt de origina slavonä, fac parte din noroadele slavone 3).Generalul baron Elmet, in mijlocul trupelor sale la Iai, a pus pe mitropolit,pe boieri i alti locuitori O. jure credinta i supunere Imparatesei. Dupa tra-tative de pace care incep la Foqani in 1772, räsboiul se termina in anul1774 Ianuarie 10 prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. Prin acest tratat Ru0iobtin un drept de protectie asupra cre0inilor ortodoxi din Turcia (art. XIV),iar fata de Principale Ru0i obtin dreptul de a vorbi in favoarea lor (art.XVI nr. 9) 0 ca Capukehaile, adica reprezentantii Domnitorilor tailor ro-mane§ti pe langa Poarta, O. se bucure de avantagiile i imunitatile diploma-tice (art. XVI no. 10).

Deabia trecusera 10 ani dela acest rasboi i armele incep din nou sazangane. In 1785 avem iar4 rasboi ruso-turc. Austria la. 9 Februarie 1788infra i dansa aläturi de Rusia. Rasboiul se termina prin pacea dela SiOov

1) Vegí tratatul deIa Karlowitg In D. A. SturcIga í CoIescu-Vartic. Acte i Documenterelative la Renafterea Rom. I, p. 22. Cu ocagiunea discutiunei acestuf tratat, Polonia si Germaniacereau fiecare ca Turcia sti le dea Principatek, Jar& Turcii au reusit sA InIature pretentii(e (or pan&la urnA. Vegi HurmugaIci, Fragm. Ill 33f-340; L Niculcea In Letop. lifoldovei ed. II, IIpg. 262.

2) Vezi textul tratatului 'in D. A. Sturdga i Colescw-Vartic, Acte f documente I, p. 32.3) Vegi Genealogia Cantacuginilor p. 179.

www.digibuc.ro

XXVIII

la 4 August 1791 intre Turcia 0 Austria '), precum i prin pacea deladin 9 Ianuarie 1792, intre Turcia j Rusia 2).

Cu inceputul veacului al XIX-lea, politica Rusiei fatà de Impärätia Oto-manä devine i mai provocatoare.

Toate demersurile Rusiei in favoarea Principatelor, cu ocaziunea trata-telor dela Kucluc-Kainarigi (1774) 0 Ia0 (1792), nu aveau alt scop decât sä.intäreasca influenfa ruseasca in Valahia 0 Moldova, sä slabeascä influenfaturceasck i, mai ales, sä-i dea posibilitatea de a interveni in impärätiaturceascA.

In Noembrie 1806, trupele rure0i au ocupat din nou Principatele, pecare le-au definut pâtiä in 1812.

Este foarte instructiv sa se citeascA memoriile generalului rus, Conte deLangeron, in care el arata, cu sinceritate, stärile de lucruri. Astfel el spuneIn alte imprejurari acest räsboi, de 0 foarte nedrept era absolut necesarpentru Rusia. Aceasta nu putea sä lase Turcilor cetätile Chiliei, Ismail, Aker-man, Bender 0 Hotin, nici stäpänirea Basarabiei, cäci Odesa n'ar putea a-.junge la desvoltarea la care se poate astepta" 9.

La 7 Iulie 1807, se incheie pacea dela Tilsit intre Franta i Rusia.Prin art. 13 din acest tratat, Impäratul Alexandru I al Rusiei se obligä.

atre Napoleon, Impäratul Frant ei, ea sä intervie pentru mijlocirea unei pAcicu Anglia 4).

In schimb, prin art. 23, Impäratul Franfei se obliga sä facä pe media-torul intre România i Turcia. Prin Tratatul secret de aliantä ofensiva si de-fensiva dintre Franta i Rusia, semnat tot la Tilsit, la 7 Iulie 1807 se stipu-leaz1 (art, 4 si 8) ca dacä. Anglia nu prime0e mediatiunea Rusiei sau pri-miind-o nu face pace pänä la 1 Noembrie 1807, Rusia va face cauza cornu-nä cu Franf a. Deasemenea, daa Poarta nu ar accepta mediatiunea Franfeisau acceptând-o nu s'ar ajunge la un rezultat satisfäcätor cu termen de 3luni. Franta va face cauza comunä cu Rusia i impreunä vor face liberareaprovinciilor otornane din Europa, afar% de Rumelia i Constantinopol, desubjugul turc.

Trecerea lui Napoleon de partea Rusiei produce o impresie penibilà laConstantinopol, dar totu0, grafie stäruintelor Franfei, Turcia incheie armisti-fiu cu Rusia la Slobozia, lânga Giurgiu, la 24 August 1807,

1) TratatuI dc pace cIeIa 5istov este publicat In colectiunea Acte fi documente relativela renafterea României I p. 71 el are 14 artícole Tratatul a fost Incheiat prin rnediatiuneaAnglieí, Prusiei i Holandeí. Printr'un tratat special (aceiasí colectíune p. 79) se reglernenteazamodul In care urma sit se facâ evacuarea Valahiei sí a 5 judete moldovene ocupate de Austriacise fac ilnumite rectificAri de granite, cedându-se Orsova Austriei _sí stabilíndu-se ca RâuI CernasA formeze frontiera Intre Veaahia si Austria. Acest tratat e ?ncheiat tot la Sistov.

2) Tratatul dela las.í din 9 Ianuarie 1792 are 13 artícole. Prin el se stabileste câ frontíera*Are Rusia i Turcía va fi Nistru, confirmându-se acteIe din 1773 privitoare la Incorporarea decAtre Rusia a Crimeí i â Peninsulei Taman pânâ la fluvítil Kuban. Prin art. IV, Poarta se an-gajeazâ a respect& clauzele stipulate, In tratatul de pace Incheiat la 10 IuIie 1774 ía Kucisc.-Kainargi, In favoarea Valachiei i MoIdovei. Sturdga i Colescu-Vartic, op. cit., I, p. 219.

3) Hurmuzake, Doc. III, supL L p. 1o9-14o.4) D. A. Sturza $ í C. Cokscu-Vartic Aster fi Docum. L p. 576.

www.digibuc.ro

Prin conventiunea secreta de aliantä, incheiata intre Franta i Rusia laErfurt in 12 Octombrie 1808 se stipuleaza (att. 8) ca Valachia si Moldo-va sä feel parte din Rusia, care va avea astfel granite la Dunare i, in cazca Turcia nu ar admite aceasta cesiune, Franta nu va intra in rasboi, dar vatärui pe langa Poarta '), pentru a admite aceste dorinte ale Rusiei.

Tutcia refuza propunerea Frantei de a cede principatele i rasboiul in-cepu din nou intre Rusia si Turcia. Ostilitatile continuara 'Ana in 1812, andFranta declarand rasboi Rusiei, aceasta se vazu nevoita a incheia cu Turciapacea dela Bucuresli la 26 Mai 1812, prin care se stabilea ca Prutul sa al-catuiasca granite fata de Rusia j.

Sunt mai bine de 300 ani de cand Turcia a fost continuu atacata deRusi, care socoteau cá ei sunt de drept mostenitorii imperiului bizentin, ca1or li se cuvine stapanirea Constantinopolului si a strâmtorilor. Printeo eroarepolitica, Napoleon se leaga. cu Imparatul Alexandru si sacrifica credin-cioasa sa aliatä Turcia unor imaginare interese politice, dar, desi in deca-den.% in acel timp, Turcia a refuzat sfaturile franceze interesate. Astazi,dupa mai bine 130 de ani, istoria se repeta un alt puternic aliat al Turciei,iarài legat cu Rusia de interese vremelnice, voieste sa convinga pe Turcisä se plece kusiei, dar acum Turcia e regenerata, gratie marelui Atattn-k, eae constienta de rolul ei, stapana pe destinele ei. E deci natural ca ea sa.

refuze amicalele sugestiuni, facute de un prieten interesat.

* *

Ideile Tevolutiunei frariceze, vehiculate de armatele glorioase ale luiNapoleon, se raspandisera in mai toate fArle, cautând sa inlocuiasca pretu-tindeni regimul aristocratic prin regimuf burghez.

Pentru a apara regimul aristocratic, de guvernare absolutista, in contranoilor tendinte burgheze, se incheie, chiar in timpul congresului dela Viena(1815), Sfânta Alianta, intre marile puled continentale Rusia, Austria stPrusia.

Cu toate acestea, ideile revolutionare patrund si la noi si le gäsim for-mulate intr'unele proiecte de organizare sociall. Dar, in toate aceste incercari,constatam numai un fenomen de mimetism. Lipseste fondul, lipseste o clasa bur-gheza româneasca puternica i constientä, care O.' revendice guvernarea si saorganizeze un regim burghez 8).

Grecii vedeau in Napoleon, In timpul gplendoarei lui, ltberatorul popo-rului for i, dupa imaginatia lar, acela care va lupta pentru restabilirea unejmari Elade.

Grecii, crezandu-se sprijiniti de Rusi, incercara sa faca. din tärile roma-nesti asupra carora aveau o asa de mare influenta, in timpul domniilor fanariote,un focar al miscarei lor de liberare nationala. E faimoasa eterie din 1821!

1) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic Acte fi Doc. I. p. 929.2) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic 1, p. 296.3) Vezt Paul Negulescu. Tratat de drept administr. roman II. p. 29 0 unn.

www.digibuc.ro

Neavând insA sprijinul Rusiei, neavând mijloace, revohrtiunea greceasca s'asfar0t, prin infrângerile dela DrAgApni qi, Sculeni, inteo jalnicd tragodie, cumo numea boierul moldovean Alexandru Beldiman intio lucrare in versuri,cu acest titlu. Protestarea ROmânilor, in contra acestei mbcari grece0i, seIntruchipeazA in m4carea nationalA a lui Tudor Vladimirescu.

** *

Existând diferite motive de nemultumire intre Rusia 0 Turcia, prin fap-tul ca niciuna nici cealaltA nu executaserA anumite stipulatiuni din tratatuldela Bucurqti din 16 Mai 1812, privitoare ta Principatele române0i, la Ser-bia, la granitele asiatice dintre Rusia 0 Turcia, au urmat tratative intre acestetAri in vederea solutionArei conflictelor.

In 17 Martie 1826, Rusia adreseazA un ultimatum Turciei prin 'care licere :

1) respectarea tratatului din Bucurqti dela 16 Mai 1812, privitor laPrincipatele romane0i ;

2) Punerea in libertate a deputatilor serbi 13) Repararea prejuditilor 0 ofenselor aduse Rusiei.Turcia acceptând acest ultimatum, intervine intre aceste douA tari Con-

ven(iunea dela Akennan din '1 Octombrie 1826, prin care se confirmAstipulatiunile tratawlui de pace dela 16 Mai 1812 din Bucure0i. Printeunact separat relativ la principatele Moldova 0 Valahia 1) se stabile#e :

a) modul de alegere a Domnilor de cAtre boieri,b) durata domniei de 7 ani,c) modul in care se fade destituirea Domnitorilor, pe baza de anchetA

0 prin acordul celor douA Curti suzeranA 0 proteguitoare ;d) Recomandatiune cAtre DomnitOri 0 Divanuri ca, de urgentA, A se

ocupe de gasirea mijloacelor pentru ameliorarea administratiunei fAcandu-seun regulament general pentru fiecare principat, care va fi imediat pus inaplicare. ._

La 4 Aprilie 1826, Anglia se intelege cu Rusia pentru a _ajutora m4-carea de eliberare a Grecilor. La aceste tari, se asociazA 0 Franta, la 6 Iu-lie 1827, 0 atunci se incepe o actiune din partea acestor 3 puteri contraPortei. 0 flotA aliatA e trimisä in apele grecqti, care, MI% declarare derAsboi, ataca 0 distruge flota otomanA la Navarin (20 Oct, 1827) Ca repro-salii, Turcia opreqte trecerea prin strâmtori a vaselor de cornett inchizândastfel comertul Mare'. Negre, ceiace da pretext Rusiei aliata Angliei 0Frantei de a porni un nou rAsboi contra Turciei. Inceputul ca totdeaunail formeazA ocuparea Principatelor.

** *

Trebue 0 de data aceasta sA admiram abilitatea deplomatiei ruse care

1) D. A.. Sturza 0 CoIescu-Vartic op. cit. I, 314.

www.digibuc.ro

a 0iut sä atraga de partea sa puterile occidentale, in special Anglia, cutpate eà acolo oameni politici considerabili susfineau, cu toatä convingerea,cä. Turcia este absolut necesarä pentru menfinerea echilibrului european.

Astäzi istoria se repetä. Rusia nu numai cà e o forta imensà, caresdruncinä echilibm1 european, a§a de scump Angliei, dar ea e exponentulunui nou regim politic, dictatura proletariatului, care urmare0e inläturarea0 inmormantarea regimului burghez, pe plan internationaL $1 totu0 ea ga-se0e docili secondantii in Anglia 0 Statele Unite ale Americei, exponentii ceimai autorizati ai burghezimei. ,

In 1828, Ru0i ocupara Tärile romane. La inceputul ocupatiunei, genera-lul comandant Joltuhin dovede0e o sälbäticie, o neomenie care inspäimanta.Mai tarziu insä conducerea tärilor romane0i, in urma pacei dela Andrianopol(14 Sept. 1829), a fost incredinfatä Generalultii conte Paul Kisseleff, care,dela Noembrie 1829 pknä la Ianuarie 1834, cat a condus Principatele, a datdovadä 0 de pricepere 0 de omenie.

Tratatul dela, Andrianopol, din 2 I 14 Sept., 1829, are douä anexe ; unaintitulatä Act relativ la Principatele Moldovei §i Valahiei, lax alb. Actrelativ la indemnizdrile de comer( f i de reisboi precum f i la evacuareaPrincipatelor. Ambele au aceia data, de 2 1 14 Sept. 1829. Potrivit art.IV din ultima anexa, Rgii erau obligati a evacua Principatele dupa plata in-tegral& a indemnizärilor de räsboi.

Kisseleff, s'a arätat un bun administrator, un om intelegator al stäri-Mr de lucruri din Wile romane0i pe care, din tot sufletul, el voia sä le info-drepte ; el s'a ocupat cu facerea regulamentelor, dovedind o mare culturà,o mare pricepere 0 multä omenie. El urmärea insä, cu mare hotärare, a-nexarea Principatelor la Imperiul rusesc 1), considerandu-le chiar ea provinciiruse0i. Cu toate acestea, spiritul de dreptate al Romanilor i-a recunoscutmeritele 0', ea un omagiu, marea artera de comunicatie din capitala tdrei, o-seaua, poarta numele säu.

§ IV. Scopul ce urmarea Rusia prin aceste Regulamente.Caracterul Regulamentelor. Principiul separatiunei pute-

rilor. Organele de conducere dupii Regulament:Domnia, Parlamentul. Justilia sub Regulament,

Care erau cOnsideratiunile ce indemnau pe Ru0 sä patroneze facereaRegulamentelor ? Erau de sigur considerafiuni politice pe care de altf el Ki-seleff le spune in raportul ce a fäcut Impäratului Nicolae : La 1828 Guyer-nul imperial folosindu-se de ocupatiunea Principatelor cu armatele noastre, a

I) Astfel Kiseleff, inteo scrisoare e&tre Orloff, din 18 Iunk 1833, spune: .Eu socotseeDunarea ea granita impenului rus». Vezi A. Papadopol-Calimah in Analele Acad. Rom..Tom. IX sena II, pg. loI. Veg} 0 mspunsul lui Orloff In aceIfq loc, pag. loS. Ve4i raportulgeneralutui Kisekff cAtre ImpArat In Uricar X p. 587.

www.digibuc.ro

XXXII

depus toate silintele ea, in timpul guvernarei provizorii, sá se desavarseaseapropusa reorganizare, ca o afacere neaparata pentru buna stare a unei tar'.megiesita cu noi si ea o masura care intarea temelia influentei noastre po-litice asupra Orientului. Indemnat de vederi atat de inalte spre folosulgloria Rusiei, Vice-Cancelarul contele Nesselrode a mijlocit inalta autorizatie,dupa care secretarul de Stat Dascoff a fost trimis in Principate ca, con-formandu-se cu starea lucrurildr din tara, sa schiteze un proiect de instruc-tiuni pentru alcatuirea Regulamentelor.

Acest proiect, bazat pe adevarata stare a imprejurarilor locale, cuprin-zand toate partile reorganizatiei din launtnt. s'a invrednicit de Malta intarire

in Iunie 1829, a fost dat fostului Presedinte-Plenipotent, General Joltuchin,spre a alcatui, dintre boierii locali, Comisii i printr'insele lucrari pregatitoarepentru Regulamentele organice ca in urma sa le supue in cercetarea obstes-tilor Adunari".

Generalul Paul Kiseleff urmarea ca Principatele sa fie anexate Rusiei,astfel ca granita imparatiei sa fie Dunarea i aceasta el o spune formal, crl-ticand pe aceia care voiau, pentru consideratiuni politice momentane, exectt-tarea tratatului dela Andrianopol, adica restituirea Principatelor Turciei.

Caracterul aristocratic al Regulamentelor. Daca examinam Regula-mentele organice constatam ca ele au o factura aristrocratica. Se creiaza,dupa ideile timpului, in fiecare tará un Parlament, dar cu un Wit caracteraristrocratic. Nici burghezimea, nici taranimea nu aveau reprezentanti in Ob-fteasca Obicinuitä Adunare, cum se numea acest Parlament unicameral.

Alegerea Domnului se facea de o Adunare care, in Valahia, avea 190membri i anume : 4 reprezentanti ai Inaltului cler (mitropolitul si 3 epis-copi), 50 boieri- de rangul intai, 73 boieri de rangul al II-lea, 36 deputatialesi dintre boierii judetelor, Cate 2 de judet, de la vel serdar in jos. In finese admitea i o reprezentatiune de 27 deputati pentru corporatiunile (bres-lele) de meseriasi de prin orase.

Puterea Domnitorului, este adevarat, se ingradeste prin creiarea Par-lamentului. Dar si Domnitorul ca i membrii Parlamentului sunt reprezen-tanti ai unei singure clase, care ii cauta numai satisfacerea intereselor pro-

Daca la noi feodalitatea nu se aseamana cu aceia din occidentul Euro-pei, intrucat ea nu era legata de parnant, ca in Occident ; se aseamana insàcu feodalitatea bizantina, o feodalitate administrativa, legata de functiuni,conferind titularilor privilegii considerabile. Astfel, daca examinam hrisovulDomnitorului Ionita Sandu Sturza asupra pronomiilor Moldovei, din 1827,vedem cA se recunostea boierilor : a) Scutirea de orice dari catre Stat ; b)scutirea de armata ; c) dreptul de a avea scutelnici, adica oameni, care nuplateau bir catre Stat, dar plateau boierilor, fie prin munca, fie in bani.

www.digibuc.ro

Aceste privilegii extraordinare In favoarea unei clase au fost Intruchtvaatinse i reduse prin Regulamente. Astfel scutelnicii au fost desfintati.

Regulamentele organizeaza Statutul pe baza principiuluiiseparatiuneiputerilor. Ele admit o separatiune tripartitá a puterilor, fiind influentatä Inaceastä privintä de Constitutiunea franceza a lui Ludovic al XVIII-lea (charteoctrogée) i astfel se admitea cà puterea executivä e Incredintath. Domnului,cl puterea legislativa apartine Domnitorului i Obicinuitei obstesti AdunAri.

Seful puterei executive, Domnitorul numea i revoca pe minitrii, duphsocotinta sa. Ministrii nu puteau sh. fie membrii ai Parlamentului (art. 46Regulamentul Valahiei); puteau insA sa vie la Obsteasca obicinuith. Adunarepentru a sustine proiectele de legi (isvod de pravilä) ca i orice alte adreseale Domnului cAtre Adunare, precum i pentru a da deslusiri, fiecare pentruitot ce priveste dregAtoria sa (Vezi i cap. IV Reg. Valahiei).

Puterea judecatoreasca exercitata de Organele ei, este arAtatä ca o putereseparata i independenta i fata de puterea executivA (ochrmuitoare) decAtre art. 212 Regulamentul Munteniei si 279 Regulamentul Moldovei, pre-cum si fata de Obsteasca obicinuitä Adunare (art. 59 Regulamentul Valahieisi 62 al Moldovei).

*

Cum se face cA Rusia, sub Tarul Nicolae I, partizan hotarât al abso-lutismului, a admis ca, In aceasta noul organizare ce se dedea TArilor ro-mânesti, sä recunoasa existenta unui Parlament, putând sA se r:opunä putereiDomnitorului?

Trebue sA recunoastem ca aceastà constructiune politich. era o abilamachinatiune, menith. sh. satisfacA, In special, pe Englezi dar mai ales sh. asi-gure dominatiunea Rusilor, facând posibilà interventiunea, amestecul lor, In afa-cerile Principatelor, ori când ar fi vroit.

In adevAr, prin functionarea Parlamentului, se puteau ivi conflicte 1ntreDomnitor, titularul puterei executive, si 1ntre aceasta Adunare aristocratich.

In Wile constitutionale, asemenea conflict se transeazä fie prin proregareaParlamentului, când neintelegerea pare de mai mica importantà, fie prin di-zolvarea parlamentului, facându-se apel la opinia publich, pentru noi alegeri,când conflictul ar fi considerat mai profund. Regulamentele organice admiteauca Domnul sA proroage, adica sa amâne Adunarea, dar nu recunosteau Dom-nitorului dreptul de dizolvare ; el putea Ina sA se aclreseze cAtre cele dotaCurti, cerând voie de a face clizolvarea i convocarea unei alte Adunhri(art. 53 Valahia, art. 56 Moldova).

Pe de alth parte Adunarea Obsteasch obicinuitä avea cadere sd arateDomnului prin anaforale, nOpästuirile i plângerile tOrei i, in caz de nevoe,sh. le facl cunoscute Curtilor suzerane i proteguitoare, arätând i mijloacelede indreptare (art. 54 Muntenia, art. 57 Moldova).

www.digibuc.ro

Se poate intelege foarte usor ea solutionarea depindea dupa cum Dom-nitorul sau majoritatea Adunarei erau in vederile guvernului rusesc.

In cazul and Rusii sustineau pe Domnitor, admiteau dizolvarea Adu-narei, dar, daca majoritatea Adunarei le era favorabila, ei cereau dela Cons-tantinopol ca, de comun acord, sa se admita o anchetä, facuta. de catre un de-legat rus i altul turc, care O. cerceteze activitatea Domnitorului. 0 asemeneaancheta s'a facut in 1841 in contra Domnitorului Alexandru Ghica. Comi-siunea de ancheta era compuse din Generalul Duhamel, delegatul rus,Sekib-Effendi, delegatul turc, care, conchizând la vinovatia Domnitorului, aajuns la destuirea lui

Instituriunile politice organizate prin Regulamente erau1) Domnia. Organizarea Institutiunei supreme a Domniei a fost, la noi,,

intemeiata pe obiceiul pamântuluiModul de determinare al $efului suprem al Statului, atât in Muntenia

cAt si in Moldova, a Voevodului, Domnului, a fost, din cele mai Vechi tim-purl, alegerea.

Acest mod de desemnare a fost luat, probabil, dela vechile triburislave, care au salasluit in regiunile noastre precum si dela Statele vecinetUngaria, Polonia i Imperiul german 2).

Alegerea $efului Statului, in timpul evului mediu, dädea nastere la corn-petuni, la lupte intestine, din care cauza neputandu-se intari piderea $e-fuhii Statului, Statul mnsui suferea, neputând sa ajunga la inflotirea si pros-peritatea Statelor, in care monarhia era ereditara.

Domnii, la inceput, erau alesi pe viata ; dar, dupa ce änile românestis'au pus sub protectoratul Turciei, alegerea trebuia sa fie confirmata dePo arta.

Firmanul imparätesc de confirmare, numit muharel, se citea in DivanIn fata boierilor, de catre functionarul turc mahometan, numit Divan effendisau Skemni-agassi, atasat pe lânga Domn pentru citirea firmanelor turcesti 3),

Dupa moartea lui Ion Voda cel cumplit, Turcii au obligat pe Domniromânesti sa-si ceara confirmarea in domnie la fiecare trei ani, Mai tarziuconfirmarea a ajuns O. se dea in fiecare an. Dupa decapitarea lui Miron

Asupra cauzelor care au determinat ancheta concIuzige ei,vezi C. Filitti, Domniileromirme sub Regulamentul Organic, Buc. 1912, pg. 167-172.

2) Paul Negulescu Tratat de drept administrativ roman, editia III, vol. II p. 1o7 urm.i 3) In afarA de Divan effendi sau effenclissi se mai gáseau pe langs. Domn incA 3 funo.

tionari mahometani í anume : Besli aga inslircinat cu potiia fat& de calâtorii musulmani,mechterbasi, seful meterhanelei sau muzicei turcesti i bairactarul, sau purtAtorul unui fel desteag, format dintr'un Iemn, de care era atitrnate 2 mu 3 cog! de cal sau tuluri. Erau pascare aveau 3 cox! SAU tuiuri.

Aceste cozi de cal constituiau o mare distinctie. ISomnitorii ffind considerati ca bey, a-vertu numai 2 tuiuri, ei erau inferiori, ca grad, pasitor ca 3 tuiuri i Hanului tittaresc. Vezi.Gheorgaki al doilea logofat, Condica de obiceiuri vechi i noi a Prea inaltilor Domni

KogAlniceanu, Letop. Moidovei ed. II, vol. 111 p. 299 i urm.

www.digibuc.ro

13arnowski, alegerea nu s'a mai facut de boieri, Donmul find numiti dede Poarta, cu conditiunea ca noul ales sa fie, de religie ortodoxa.

Prin hatiseriful din 1802 se stabileste prin art. 1 ca timpul de gestiuneal Domnitorilor este de 7 ani socotiti din ziva numirei.Prin conventiunea dela Akerman din 7 Octombrie 1826, in actul aditional,se stabileste cä Domnii sa fie alesi de Divanul fiecarei täri, dintre boieri.Durata Domniei era tot de 7 ani.

Prin Reguiamentele organice, alegerea Domnitorilor se facea, in fiecareprincipat, de 011teasca Adunare Extraordinarä, al/And, in MUntenia, 190membrii (art. 2). iar in Moldova numai 132 membrii (art. 2 si 3 Reg. Mol-dcwei).

Dupa cum se poate vedea, imensa majoritate a acestei Adundri eracompusa din boieri ; se afla Ina i un numar destul de redus de depute% re-prezentanti ai corporatiunilor de meseria0 i negustori (27 pentru Muntenia si21 pentru Moldova). Regulamentul Moldovei admitea un reprezentant aldulturei, un deputat al Acadent?ei nationale de invataturl, ne spune art. 2

lit. e.Dupä ce Adunarea alegea pe Domn, Regulamentul organic stabilea ca

se facea in aceíasi sedintä, adresa care Poarta cerandu-se confirmarea Dom-nului ales, cat i o nota oficiala de informatiune catre Curtea proteguiloare.Ambele adresese iscaleau de toti membrii Adunärei (art. 42 Reg. Valahiei),care se dizolva imediat.

Domnul era ales pe via(ä, el putea in'sä sa fie destituit de Ctirtile su-zerana i protectoare, in urma unei anchete, cum s'a aratat mai sus. El puteaabdica, insä abdicarea trebuia primtta din cele doua Curti.

La orice vacanta de dnmnie, puterea domneasca era imediat exercitatade Vremelnica Octirmuire a Caimacamilor, dupa art. 18 din Regulamen-tul Valahiei si al Moldovei. Atnbele Regulamente stabilesc ca legiuifi Cai-macami erau Prezidenttd Inaltului Divan. Ministrul trebilor din Launtrumarele logofát sau ministrul Dreptatei ce erau in functiune, nand se iveavacantia. Caimacamii ocarmuiau trebile Principatului pang la suirea in scauna noului Domn. Caimacamii intocmeau lista candidatilor la Domnie, trecandinteinsa pe toti boierii cari implineau contlitiunile art. 26 muntean si 27

moldovean. Candidatii la Domnie trebuiau sa aiba varsta de cel putin 40 aniimpliniti, sa fie de familie boiereasca a cArei nobilitate sä se suie cel putin lamosul sAu. Caimacamii prezidau alegerile ; votarea candidatilor se fAcea cubale (bile). Dupa suirea in scaun a Domnului, caimacamii, urmau sa deasocoleal i Domnului i Obicinuitei Obsteasca Adunare.

Dupa confirmare, Domnul depunea ju Amantul cerut de art. 44 Reg.Valahiei i 47 Reg. Moldovek.

* *

Domnul, inainte de Regulament, era stäpanul tarei. Viata, cinstea

www.digibuc.ro

averea oamenilor erau in puterea lui. Nici-o lege 0 niciun obicei nu t AMU-re au puterea Domnultd.

Ca si Impäratul Bizantin, el se intitula Domn, Dominus, considerändu-puterea de drept divin. Nu se gäsea in tarä. nici o institittiune deosebitä,

care se limiteze puterea Donmului. La palatul domnesc era o etichetä, unceremonial oriental al Curtii.

Veniturile tärei erau de 2 feluri ; unele ,ale Vistieriei sau Casa Sta-tului i altele ale Cämärei sau Casefa privatä a Domnitorultd, care consti-tuiau salarizarea lui, lista sa civird. Din veniturile vistierlei se plateau a)Tributul catre Poartä i b) cheltuielile trebuincioase pentru plocoanele datela functionarii turci sau alie cheltueli pentru. interesul tärei ; c) Lefile func-tionarilor, plata slujitorilor, care, in general, se fAcea dintr'o dare aditio-nalà (zecimi aditionale) numitä Reisurd, 14 parale la fiece leu de impozit.

Därile, care constituiau veniturile tärei, erau: sferturile, pecetluirile saudarea mazililor, a negutätorilor, a ruptasilor, räsura, un impozit com-

plimentar, aditional, pe langa celelalte däri adaogAndu-se cota rästcrei la fie-ce leu de impozit direct.

Därile care alcatuiau veniturile CArnärei Domnului, numite i Rusuma-turi", impozite indirecte, erau plätite de toti si de tärani si de multe ori deboieri si de monastiri. Aceste däri erau : a) desetina, impozit pe stupi i peporci ; b) vadrärit, sau vinariciu, impozit pe vin ; c) gostina sau oierit darepe oi ; d) vämile, e) ocnele, etc., etc.

Cheltuelile, in afarà de cele obligatori, cum era tributul &ere Sublima'Poartä, se fáceau dupa chibzuinta Domnitorului. Mai in todeauna tesaurulpublic era säcätuit, dupl cum arata Dimitrie Cantemir i dupa cum ne spuncronicarii.

Un vechi obicei, ce gasim in Principate, era ca semile (socotelile) ve-niturilor i cheltuelilor se cercetau de boierii din divanul domnesc.

Dar Domnii nu respectau prea mult aceste obiceiuri, cutume, dupacum se poate vedea din documentele timpului.

Regulamentul organic stabileste norme prin care limiteaza puterea Dom-nului. Potrivit Regulamentului, Domnitorul nu mai avea tm drept absolutde legiferare, caci el exercita acest drept impreunä cu Obsteasca obicinuitiAdunare. Domnitorul avea drept de initiativä a legilor. El trimitea proiec-tele de legi cu pitacuri domnesti (ait 48 Reg. Val.), in terminologia mo-dernä mesagii. Adunarea avea dreptul de a aproba proiectul, a-1 modificasau a-1 respinge. tupä ce proiectul era votat, se supunea Domnului spreintdrire (art. 49 Val.), care echivaleaza cu sanctionarea. Domnul refuzandintärirea putea sä trimitä proiectul Adunärei spre o noul chibzuintä. DacA ilsanctiona dedea ordin de executare, ceiace echivala cu promulgarea.

Sub noua avezare, Domnul nu mai are drept de eat la lista civilä, caree fixatá la 1.200.000 lei pe an prin art. 65 din Regulamentul Valabiei 0 la800.000 lei prin art. 74 din Regulamentul Moldovei.

www.digibuc.ro

Parlamentul. Regulamentele qrganice ereiaza un Par lament unicameral,cu atributiuni de legiferare, numit Obicinuita obgeasca Adunare, compusnumai din deleggi ai clasei nobiliare, ai boierimei, care singura era chematäsä se pronunte asupra chestiunilor de interes obstesc.

Obicinuita obsteasca Adunare a Vakhiei se compunea din 42 membri,iar acea a Moldovei din 35 membrii.

In Adunäri, erau merfibri de drept, din cauza functiunei ce detineau,mitropolitii si episcopii. Cella lti deputati erau alesí dintre boieri, iar corpulelectoral era alcatuit numai de care boieri, dupa cum aratä. art. 45 si 46din Regulamentul Valahiei, ea si 48 si 49 din Regulamentul Moldovei.

Prezident era de drept Mitropolitul Tärei. Adunarea isi constituiau bi-.roul alegand dintre membrii säi 2 secrelari Si 2 secretari supleanti.

Aceste Obstesti Obicinuite Adunäri se asemänau cu Divanurile domnesti,de mai nainte, in sensul ea si unele si allele erau compuse numai din boieri,dare pe când in divanurile domnesti membrii erau numiti de Domn, aci eierau ale0 ; in materie de legiferare, clivanul dedea numai un aviz consultativ-urmând ca Domnu: sa hotärascä, pe cath vreme Adunarea era numai organlegislativ, care prin vohd au, statuiazä. Domnul putea,, este adevärat, sä nusanctioneze hotärarea Adunärei, dar nu putea s'o modifice. Divanul avea siatributiuni judecAtoresti, Adunarea nu avea asemenea atributiuni si nu seputea amesteca in materii contencioase (art, 59 Valahia si 62 Moldova).

Domnul avea initiativa legilor, el trimitea Adunärii proectele de legiprin pitac domnesc (art. 48 lit. c Valahia sau tidula domneasca, in Moldova,art. 51 lit. a). Proiectele de lege se votau in intregime sau cu modificäri,Adunarea putând a respingh proiectul. Hotarârile, chibzuirile ObicinuiteiObstesti Adunäri nu aveau Ina putere de lege decht prin întdrirea Dom-nului (sanctionare) care ramâne liber de A nu le intäri, färä arätarea demotive (art. 49 Valahia, 51 alin. a Moldova). Amendamentele la diverse ar-ticole trebuiau sä fie sprijinite de cel putin vase membrii ai Adunärei (art.48 al. b. Muntenia ; 51 al. b Moldova).

Adunarea avea dreptul sä atragä atentiunea Domnului prin anaforaleasupra chestiunilor de interes obstesc, asupra nedreptätilor si. plângerilor lo-cuitorilor si, de va fi trebuintä, putea sä le faeä cunoscut celor 2 Curti.

, Justitia sub Regulament. Regulamentele organice atät al Valahiei câtsi al Moldovei proclana, eel d'intâi; prin art. 212, iar eel de al doilea prinart. 279, principiul separatiunei puterilot ochrmuitoare (executivä) si judea-toreaseä iar prin articolele 59 Val. si 62 Mold., aräta O. Adunarea obsteascäordinará nu avea nici o atributie judecätoreaseä.

Regulamentele organice stabilese urmätoarele organe de judecatä, cucomp etenta generalä o

a) tribunalele de fatliia instanfä dela finuturi (art. 280 R. Mold,), nu-mite judecatoriile judetelor de Reg. Val. art. 213 si 242. Aceste tribunaleerau compuse dinteun prezident si doi judeatori. In contra hotAririlor tri-

www.digibuc.ro

bunalelor de judet se putea face apel la dtvanurile judecdtoreqti in numärde doug, In Valahia: unul la Bucuresti i altul la Craiova, cel d'intai eracompetente a judeca apelurile din cele 13 judete de dincoace de Olt si cede al doilea apelurile contra hotärärilor tribunalelor de dincolo de Olt 9.

Pe langa fiecare tribunal sau Divan figura un functionar, asemänätorportärelului, nutnit Zabet, sau Zapciul judecdtoriei de fudet sau al Diva-nului cu aprozii necesari (agentii de portärei), dare 1nmâna cidulele (citatile)

fäcea comunicArile de acte art. 222, 223, 254, 274 si 275 R. Val. In Mol--dova, pentru acest scop, avem vornicul de aprozi, vätavul, ceausul deapro4 cu aprqzii, necesari, iar tu judete ispravnicul, avâncl. ate 3 aprozi defiecare ocol (art. 376 R. Mold).

Pe langa fie-care instantä sau despärtire (sectie) se a& câte un logofät(grefier), un condicar (arhivar) i impiegatii necesari. Vezi art. 220 si 221Reg. Val.

Regulamentul Moldovei face din tribunalele de tinut (judet) instante cuatributiuni limitate, având drept de- a judeca procesul de o valoare pinä la500 lei. Ce instantä de apel era un singur Divan judecdtoresc la Iai, numitIn textul publicat la 1835, divan de apelatie.

Se organizeaza avocati (art. 224-226 Val), oameni care au oare-care qtiintd de pravild, O. care stint cunoscuti ca oameni cinstiti (art.225).

Pentru a putea practice avocatura, acei care Indeplineau conditiunileart. 225 alin 1, trebuiau sä-si inscrie numele lor in condica cancelariei mi-nisterului dreptätei, dar nu puteau sä practice pâta ce nu primeau de laStapânire carte in scris de slobozenie (225 al. II) 1)610 puteau Msä sä-sipunä procuratori (vechili), chiar dacä nu erau avocati, In care aveau incredere.

Pe länga Inaltul Divan si pe langa despartirile criminalicesti ale diva-nurilor de apelatie, functionau avoceti publici care, in cazul ca linculpatulera lipsit de avocet, instante ii putei da until care sä-1 apere.

Avocatul trebuia sä arate tot respectul WA de instantä inaintea areíase Infatisa. El nu se putea Infätisa In locul mandantului sau mailnainte de aaräta 1mputernicirea.

3). Inaltul Divan, supreme instanta. El era instantä de fond, se com-punea dintr'un prezident si din 6 menibrii, numiti de Domn. .El judeca

fäcute in contra hotätirilor divanurilor judecdtoreqti i judecdtoriilor

Divanul din Buouresti avea iz judecAtorii, iar oel din Craiova nurnai opt. Divanuldin Bucuresti se compunea din dota despArtiri.: uña paticeascs avAnd 7 membrii, alta crimina,IiceascA cu 5 membri: Curtea de Craiova avea de asemenea douA despartiri : cea poIiticeascAde 5 membrii, iar cea criminaliceascA din 3 membrii. Fiecare despArtire avea un preeident (art.2.67 i urm. R. Val., 32o i urrn. R Mold.).

www.digibuc.ro

de comer( 9. Adunarea obsteasca obicinuita din Moldova alegea i dânsa 7-persoane, cu tit1u1 de supleanti, care inlocuia pe membrü inaltului Divan inoaz de lipsa (art. 362).

Regulamentela organice creiaza procurorii sau procuratori, cum ii numeste art. 217 si 218 din Reg. Val., le determina atributiunile ca aparatoriai pravilei, ingrijir ea la paza bunei orandaeli si a linstei publice.

Regulamentele organice stabilesc cä in Valahiea se aplica Condica Ca-ragea (art. 241 R. V.), iar in Moldova Condica Calimah (art 375). Aceasta dinurma pravila Rind publicata in grecèste, s'att luat masuri penh-u traducereagi in româneste. Pentru acest motiv a lost nevoie lima dela punerea ei inaplicare de un pravilist al Statului ca sä dea explicatiuni tribunalelor pen-tru intelegerea i aplicarea legilor. Regulamentul Moldovei, prin art. 300, sta-bileste doi pravilisti sau legiti, cu. aceleasi atributiuni.

Regulamentul organic al Moldovei, prin art. 304, stabileste ca orice pri-cina hotarita de Inaltul Divan si intarita de Domn este in veci curmatd, acheáhotarirea capata autoritatea de lucru judecat, Regulamentul Valahiei in art.324 admite numai un singur caz in care hotarârea Inaltului Divan, data cucomplect special, in urma unui apel catre Domn, producea autoritate de lu-cru judecat. Pentru aceasta se cerea : a) ea prima hotarire a Inaltuhti DivanA. fie data eu majoritate, hind, eel putin, doi membrii de osebita panne, b)cal la instantele inferioare sa fi fost hotarâsi deosebite. In acest Caz partea,care a pierdut, are drept *de apel catre Domn pentru a i se judeca pricinadin nou. Domnul trimitea pricina Inaltului Divan pentru a se judeca noul apet.

In acest caz, Divanul se complecteaza cu ministrul justitiei. ca prezident.cu toti prezidenti instantelor judecatoresti din Bucuresti afara de aceia care

au judecat pricina. Dívanul astiel constituit, judeca pricina. Hotarâreadata, intarita de Domn, capata autoritatea de lucru judecat, ne mai putând fiatacâta i afacerea nu mai putea fi pusa in discutiune. O dispozitie asemd-natogre gasim si in Moldova (art. 363).

In celelalte cazuri, aplicându-,se la noi vechile pravile Caragea si Cali-mah, acela, care pierduse sub un Domnitor, putea sa se adreseze din noujustitiei la venirea altui Domn.

I) Judecatoriile de eorrirt erau instante de apel in contra botaririlor judecatoriilor dejudet, (Vezi art. 243 0 299 Reg. VaI.), care, judecand afaceri de comert, se complectau çu 2comercianfi (art. So5 R. V., 333 R. M.). In Valabia erau (iota asemenea judecatorii de co-rnett : una .la Bueuresti i una Ia Craiova. Cea d'intai avea 5 membrii, din care 2 numiti de'Doran, jar 3 alesi dintre negustori, conform art. 309-301 Reg. VaL, pentru Craiova numai Pre-,.zidentul se numea de Domn, lar ceilalti doi judecatori se alegeau conform celor aratate maisus si a art. 302-3o3. Judecatorii negustori erau alesi pe 2 ani.

In Moldova era un singur tribunal la lau cu 5 membril, din care 3 boieri numiti deDomn i 2 negustori dint:re cei mai matt. In orasele Galati, Foesani, si Botosani erau orânduitieate 2 negustori de seama care judecau, cand era vorba de procese comerciale impreuna cajudecatorii tribunalului judetuluf (art. 333). Judecatorii comerciali erau cempetenti pentru toatepricinile nAscute din fapte de comert.

Pricinile de cornett se judecau dupa condica de comert franceza (art. 241 R. Val.; 375Mold.) Tribunalul de judet, din Moldova, constituit in complectul obicinuit l cu cei doi judeatoricomercianti, avea o competentA limitata pAna ia o valoare de 5000 lei. Asa ca Tribunalulcomercial judeca, In prima instant& pricinile de o vaioare mai mica de 5000 lei. Legea deli-neste faptele de comer f (3o6 R. Val.).

www.digibuc.ro

XL

Numai hotararile facute sub trei Domnitori capatau autoritate de lucrujudecat. Astfel pravila Caragea spune in Partea VI, cap. IV § 7 Hotarâ-rea unui Domn are apetatie la alt Domn, § 8 Hotararea unui Domn, stri-cata de alt Domn, are apelatie la al treilea Domn. § 9: Hotardrea Dom-neasca intäritä de doi Domni sä nu aiba apelatie 1).

E curios de inteles cum autorii Regulamentului, care cautau sä stabi-leasca certitudinea juridica fag de proprietate (art. 391 i urm. Reg. Mold.,343, Reg. VaL), incercând sa faca chiar tm cadastru 2), au mentinut vechiledispozitiuni care dedeau dreptul de a reinoi judecatile la fiecare non& Dom-nie, ceia-ce facea nestatornicia celor judecate i nesiguranta proprietatei,dupa cum se arata ap de bine in art. 364 din Reg. Mold.

Regulamentele nu au stabilit inamovibilitatea magistrarilor, dar auaratat-o ca un deziderat, ce s'ar fi putut realiza dupa 10 ani dela punerea inaplicare a Regulamentaui (art. 215 Reg. Val., 285 Moldova); ele admit deo-camdata insa numirea judecatorilor pe o perioada de 3 ani, cei dovediti ca-pabili putând fi lasati mai departe pe noi perioade de 3 ani (art. 214 Munt.,284 Mold.),

Aceasta numire pe termen, cu drept de a nu fi inlocuiti in acest in-terval, este socotita de filosoful german Oswald Spengler ca raspunzfind multmai bine interesului general de eat inamovobilitatea, care e stabilita mai multin interesul personal al functionarului.

§ V, Organizarea administrativa a Tarilor romane*ti; a)Domnitorul *efts! ierarhiei administrratIve, b) MinutrLc) Viata economical, Cheltuetile i veniturile Statului, Bu-getul Statului. d) Controlul ointesc. e) Permanentizareafunctiunilor publice. f) Puterea publicà (politia, armata).

a) Domnitorul este feful puterei executive ne spune art. 58 din.Regulamentul Valahiei 0 61 din Regulamentul Moldovel. Obicinuita oNteascaAdunare nu va putea in niciun chip sä impTedice stapânitoarea putere dataDomnului dupa vechile intocrniri i obiceiuri ale Tarei 0 care putere pri-ve0e la pazirea bunei orândueli 0 la liniqtea publica, ne spune art. 58Regulamentul Munteniei.

Textul moldovean numete puterea executiva: puterea suverand deadministrarie fi de paza bunei reindueli i a liniftei publice, puterecare e incredintata Domnului, pe temeiul vechilor obiceiuri ale Tarei.

Ca Sef al Puterei executive, Domnitorul nume0e i revoaca in func0-unile administrative 0 judecatore0i. Judecatori erau numiti dintre boierii

1) Vezi Patd Negulescu, Tratat de Drept adrninistrativ Vol. I, editia IV, 1934, pagina370-371 1 nota 1 delkl pag. 370.

Vezi legen din 1835 pentru mdsuratoarea cadastrald in tot Prinfipatul spre a currnaprisonirile pentru ho arele noiibr. Analele Parlam. V, I, 333 Ourtn.

www.digibuc.ro

pämânteni. El dä ordin de executare a legilor (promulgarea) ; el da ordinpentru executarea hotärârilor judecatoresti ; in numele lui se pronunta hotä-rârile (art. 281 R. Mold., 214 R Val.).

El numeste i revoacä pe minitrli, cari sunt colaboratorii lui la operade guvernare.

Domnul este inaltul Sef al mLLiiei (art. 376 R. Val. ; 213 0 432 RegComandantul militiei este Spätarul in Muntenia (art. 383) si Hatmanul in Mol-dova. (art. 213).

b) JTIinitrii Puterea executiva are un rol considerabil precum i atri-butiuni numeroase i variate. Domnitorului, ca Sef al Puterei executive, i s'adat mai multi colaboratori, cum de altfel existau i inainte de Regulament '),Prin noua organizare, acesti mari dregatori lau, pentru prima data, numelede Ministrii. (art. 464 147-150 Regulamenful Valahiei). In sistemul regula-mentar, Domnitorul numeste i revoaca pe colaboratorii säi, farä sä tinäseama de alte consideratiuni decât acelea care il interesau pe. el. Ministrinu puteau urmäri o alta politicä decât acea a Domnitorului, iar initiativamäsurilor nu se poate lua decât cu aprobarea Domnitorului, care da direc-hvele i impulsiunea necesara. Din aceastä cauza Domnitorul era räspun-zätor pentru actele Ministrilor pe care ii acoperea.

Ministri nefäcând parte din Adunare, aceasta nu le putea da vot dablam, putea Ina prin anaforale adresate care Domn sa arate reaua admi-nistratie, marile nedreptäti infaptuite de anumiti Ministri i Adunarea aveaposibilitatea legala de a comunica aceste arätäri i celor douä Curti, careputeau ordona o anchetà, al carui rezultat putea fi destituirea Domnului, owns'a intâmplat, in 1841, cu Domnitorul Alexandru Ghica.

Dupa Regulamentul din 1831, in Valahia, Minitrii erau In numär de 7anume:Ministrul ,Trebilor din Iluntru, sau marele Vornic, Ministrul Fi-

nantelor sau Vistieru, marele Postelnic sau Secretarul de Stat, Logoiätulsau Ministrul dreptätiir,Logofätul (sau ministrul) trebilor bisericesti, Späta-rul sau ministrul ostirei (art. 149 R. Val).

Trei din acesti anume Marele vornic sau Ministrul trebilordin läuntru, Minierul finantelor i Secretarul de Stat formau Sfatul admi-nistrativ, sub prezidentia marelui vornic, care, intrunindu-se de 2 ori pesaptäminä, examina toate afacerile curente privitoare la ordinea publicA, lafinante i comert (art. 148 R. Val.). Hotärârile luate, dupa aprobarea Dom-nului, se puneau n lucrare imediat. Toti ministri intruniti, sub prezidentiaDomnului, formau Sfatul miniftrilor, care se convoca pentru examinareaafacerilor importante (art. 149 R. Val).

Regulamentele organice, continuând sä organizere societatea, stabilesc maiintiLorgane de conducere, apoi, penh-u a asigura linistea i ordinea publicA,organizeaza forta publica.

1) Vezi P. Negulescu si G. Alexianu, Tratat de drept public I, 331-540.

www.digibuc.ro

XLII

Dar aceasta nu era suficient. Organizarea de Stat are o multime dealte indatoriri pc care Regulamentele eäuta sä le satisfacA.

*

Viata sociald. Influenta Fanariotilor a fost nefastä asupra societäteiromânesti si in special asupra boierimei, desvoltând spiritul de intrigapasiune de lux, dorinta de edstiguri ware.

Clasele sociale ce constatäm in ärile românesti erau un numär de 6:a) clasa boiereascä, b) mazilii, c) negustori, d) clerul e) täranii, f)

Boierimea era impärtitä in 3 clase. Din clasa I, a velitilor boieri, nu- .mite greceste protipenda, de unde la noi s'a fäcut protipendadä, faceau parteparte in Valahia toti acei care erau sau fuseserä mari Bad. mari logofeti,mari vornici, mari visHeri mari spätari, mari postelnici i mari aga.

Din aceastä clasà se recrutau maxi demnitari ai Domnitorului:Din clasa II-a mult mai numeroasd, fAceau parte toti acei care ocupau

sau ocupaserä anumite functiuni cum de pilda Marele Clucer, Marele Pa-harnic, Marele Serdar, seful menzililor (postei, medelnicerul, ingrijitorul mesddomnesti, slugerul, pitarul, armasul, etc. Mai toate aceste dreatorii s'au des-fintat in veaeul al XIX-lea, rärnânând numai titlu. Ei erau chemati sä ocupeservicii mai mid. De ordinar dinteinsii se recrutau diedi de la vistierie, caqi de la celelalte mari institutiuni.

Boerilie sau dregätoriile de a doa treaptä le erau lor reiervate.Boeriile de clasa III-a coprindeau pe logofatul de divan, ajutor al mare-

lui logofät ; când erau judecati la Divan, el era grefier ; veneau apoi satrari,medelniceri, etc. Si din rândurile lor se recrutau scriitori de pe la cance-lariile marilor dreatorii, ca i pe la juclete, Ei erau cunoscuti si sub nu-mele de boiernasi.

La inceput boierimea era chematá ca, aläturi de Domn, sä apere tam.Era o adeväratä nobilime. Mai târziu Insà insä, sub influenta Bizantului,boierimea a devenit o clasä de dregätori. In timpul Fanariotilor vedem eaea foarte multi capatau dela Domnitor numai titlu de boierie, färä a obtine

dregAtorie, iar la inceputul veacului al XIX, boierilie numai ea titlu, ra'rädregatorieo sunt extrem de numeroase. -

Domnii vindeau titlurile j, dacä dedea bad, ne spune Zilot Românul,omul ce? mai ordinar devenea mare boier 2).

Boerii formau o clasä privilegiatä, scutitä de orice impozit i numaidinteinsii se recrutau dregatorii Statului.

1) Nu avern de cat 54 citim pe Raicevich, Osservazioni intorno La VaIachia e Moldavia(Napoli 1788), precum i ktcrarea Medicului Zallony, apAruté. Ia 1824 :n frantuzeste la Mar .silia f tradusa tri romaneste In Biblioteca pentru toti, precum i lucrarea logofatului Gheorgaki,Condica de obiceiuri a prea Dornni scrise in Ia0, la 1762 0 publicatg In al Ill-leavolum aI Letopisitelor lui Mihail Kogâlniceanu.

2) Zilot Romanul, editia Hajdeu.

www.digibuc.ro

XLIII

Mazilii erau descendenti din vechii boieri, care, cu arma in mâna, a-parasera hotarele patriei. Mai târziu, când boierfa a ajuns kgata de drega-torie ; când boieri devenisera curteni, mazilii au continuat inca a avea o le-gatura cu boierii in timpul Domniilor pamântene. Când insa, sub domniilefanariote, multe dregatorli 0 din cele mai importante erau incredintate la le-vantinii care veneau odatâ nu Domnul strein, legâtura:dintre mazili i boieriinceteaza, devenind aproape tärani, ramânând numai deosebirea ca ei nuraspundean birul ca taranii prin cislä, ci Il plateau personal 0 direct catrevistierie, ei nu ocupatt functiuni publice. Regulamentul admite ca ei puteaudeveni privighetori de ocol (Moldova).

Negustorimea constituia o clasa sociala fâra prea mare importantapolitica ; caci multi negustori i dintre cei mai bogati erau streini. Ei nu pla-teau capitatia, platea in schintb patenta.

Meseria0 din orw erau organizati, ca i negustorii in bresle, saucorporatiuni i ei plateau o patenta.

Clerul. Membrii clerului beneficiau de anumite privilegii, neplatind daridirecte; monastirile aveau privilegii foarte Ynari.

Tdranimea suporta singura tot greuk clarilor directe, ei plateau birulde 30 lei anual. In afara de raze0 sau mogteni care erau proprietarii pe pa-mânturile jor, taranii claca0 erau exploatati de proprietari pe pamântul ca-rora munceau, fiind legati de painânt adscripti glebae, situatiuni juridice cu-noscute sub numele de rumânie, sau veciaitate, claca0e, consfintita de w-zamântul lui Mihai Vocla. Constantin Mavrocordat prin reformele sale, atät inMoldova 0 in Muntenia, desfinteaza, in al XVIII-lea veac, acest servaj al taranflor.

Tiganii erau robi ; unii ai Statului, alti ai particularilor (vezi P. Negu-lescu 0 G. Alexianu, Tratat de drept public, vol. II.

Regulamentul organic, reglementeaza drepturile i datoriile reciprocedintre proprietar i satean prin art. 118-146 R. Val., 118132 R. Mold.

Starea Sanitard a preocupat de asemenea pe redactori Regulamente-lor Astfel, in RegulamentuI Moldovei sub. art. 74, la punctul XVI, vedemtrecute lefile doctorilor, hirurgilor care erau obligati a ingriji de sänätafeoamenilor, a vaccina pe säteni, etc i mowlor din capitala i afte orase,iar la punctul XX se vorbe0e de Spitalul Sfântul Spiridon. Despre aceastainstitutie vezi i cap. VI din Anefa D despre casele ob0e0i (pag. 229).

Regulamentul Moldovenesc in Anexa litera D Despre casele obsteftiin Cap. IV despre Casa Doftorilor ne vorbe§te in art. LXXIII, i LXXIVckspre organizarea Casei i atributiunile ei (pag. 229). Penh-u Valahia se vavedea tabloul de lefuri la pag. 57, unde se arata tratamentul medicilor.

Se ilistitue prin cap. VI, R. Val. 0 cap. VI, R. Mold. un 1ntreg regimde carantina pentru apararea contra boalelor molipsitoare.

Starea culturald deasemenea preocupa pe legiuitor. Se va vedea art.418-424 R. Mold. 0 art. 364 0 urm. R. Val.

Viara economica. Lipsa de securitate in care e desvolta viata socialâ

www.digibuc.ro

XLIV

economica in Principate inainte de Rcgulamente facea ca nici o wzareeconomic& durabil& sà poatä lua fiintä. In adevär, dispozitiunile domne0i aqade des schimbätoare, lipsa de libertate a comertului, därile directe i indi-recte inmultite peste mäsura, fäceau imposibilä investirea unor capitaluri maiinsemnate in anumite intreprinderi.

Regulamentele, atât at Valahiel (preambulul de la Cap. ifi Finanteart, 154) cât 0 al Moldovel (art. 64 0 148), arata in mod himinos acesteconstatäri.

Desvoltarea vietei economice este posibilä numai acolo, unde ekistä o sta-bilitate legislativa, unde regimul fiscal nu se schimbä prea des, undeacei care ar vroi sä investeasc ä. capitaluri sä. poatá §ti mai dinainte care arputea sa fie posibilitätile de desroltare ale intreprinderei proiectate. Acolounde instabilitatea legislativa este regulä, uncle oricând impozite noipot, fait flÍC O justificare, sä intervie i sä loveascA noua intreprindere färäa tine seama de stärile de lucruri existente in momentul creierei acelei intre-prinderi, de utilitatea ei penh-u interesul general, ci numai de dorinta de arealiza venituri cât mai mari Pentru .lisc, unde libertatea comertului estestânjenitä prin numeroase autorizari, unde cei insärcinati cu executarealegilor cautä, prm vexatiuni, sä obtinä avantagii ilicite, este wor de intelesca or-ce spirit de intreprindere serioasä inceteazä, capitalurile fug, tam ceamai plinä de materii prime särke0e, càcí intreprinderile serioase nu indräs-nesc sä investeascä capitalurile necesare, ca sä punä in valoare acele boat-1inaturale ; numai aventurierii îi incearca reu0ta inteun asemenea mediu.

Pentru desvoltarea vietei economice, Statul trebue sa asiguretransportul persoanelor 0 al märfurilor, stabilind al de comunicatiune 1) Seva vedea la Cap. III, sectia II, art. 65, in tabloul de cheltuelile Statului, la No.8 0 9, suma de 200.000 lei trecutd pentru tinerea in bunä stare a podurilor

drumurilor celor mari ale principatului Valahiei, prem.= i tinerea Po0iei(Vezi acela0 tablou No. 5 0 art. 147 lit, 0. Statul trebue sä räspândeasa cul-tura 2) (vezi tabloul de la art. 65 No. 13), 0 ideile morale ca i sä intäreascä Bise-rica8) (Vezi i anexa litera A pag. 207-208 Mold.) Regulamentele cautau sästabileascä certitudinea in materie de proprietate imobiliarä 0 de aceia prinart. 343 0 urm. din Reg. Val., art 391 0 urm. din Reg, Mold. se stabile0ehotärniciea tuturor mo0ilor4). In fiecare judet, urma sä se numeasca inginerihotarnici care sä ridice planurile mo0ilor, iar proprietarii, cari s'ar fi pretinsvätämati, puteau face contestatie, care se judeca de comisia judeteaná, &An-du-se fiecärui proprietar, dui:4 ce hotärnicia rämänea definitiva, planul mo-0ei cu hotarele mo0ilor invecinate. Dupa terminarea hotarurilor härtile, culämurirea hotarelor trebuiau sä se puie in Arhiva Inaltului Diva; Posterior,

1) Art. 168 165 R. V.2) Art. 364 37e R. V.3) Art. 359 363 R. V.4) In acest scop Regulamentele ordonau initituirea comisiuni.

www.digibuc.ro

XLV

In Muntenia. intervine legea din 1835 pentru mdsurdtoarea cadastrala intot Principatul. Legea creiazI cu organism central, Comisia cadastraldcentrata, ea clispune sä se numeascA ngineri tritmgulatori care se inceapltriangulatia pentru a pregati puncturi trigonometrice pentru mäsurAtoareat opografica.

Topografii urtnau sä ridice planuri pentru fiecare moqie. Comisia: urmasä facà o hartA generala a principatului. (Analele parlamentare. V, I,333 si urm.)

Regulamentele eau% sA asigure hrana locuitorilor pentru ani secetosisi organizeaza in acest scop magaziile de rezervd (art, 166-174 Reg. Val. .

. . . Mold.) unde se depozitau cereale in anil buni, cel mult 3 ani de aranduL

Magaziile se aflau sub paza judecätoriei sate0-i. Pentru a asigura hranaoraselor in anii de lipsA, regulamentul aratä diferite mAsuri ce se (pot lua,mergand Sill la oprirea exportului (Art. 174-177).

Regulamentele proclarnä libertatea comertului (art. 184 VaL) si des_fiinteaza orice impedicare pentru import sau export precum f vamile ce seluau in interior, la targuri sau balciuri. Exportul cerealelor i vitelor ia unmare avant i, ca consecintä, valoarea pämânturilor se ridicA in mod sensibil.

Taxele vamale se percepeau numai la trecerea granitei, atat pentrumärfurile ce se importau cat i pentru cele ce se exportau (art 161 VaL),

Se cautA sA se incurajeze intemeieri de industri, aducere de mesteri price-putt i lucrätori. Se dau chiar (Reg. Val. art. 158) premii (daruri de insufle-lire). Art, 161 R. Val. ne vorbeste despre tarife vamale, fAcute prin legi, iarart. 176 despre protectiunea industriei nationale, mergand panä la proibitiu-nea importului de märfuri similare. Regulamentul Valahiei in anexa A, pag.53, hotäräste infiintarea, pe langa Ministerul Trebilor din Läuntru, a uneilipografii a Statului, uncle urmau sä se imprime un Buletin oficial, incare sa se publice legile, numirile in functiuni publice, actele ministerelor,hotärarile judecAtoresti, pentru ca sA se vada de tori ca Stocinirea are oneíncetatei ingrijire spre implinirea datoriilor sale.

Regulamentul organic stabileste, in ce priveste minele, cA proprietarulputea sA le exploateze, &and Statului 10°/e din net, insä, clacA proprietaruinu putea sA exploateze mina in termenul de 18 luni ce i se accirda deDomn i nici nu voia sA o inchirieze Domnul cu Obicinuita ObsteascaAdunare vor chibzui mijloace pentru a lucra acela mine, &and stäpanuluimosiei a 10-a parte din castigul net si despAgubindu-1 dupd cuvinta pentrustricAciunile ce va fi pricinuit mosiei (art. 178 si 179 Reg. Val))

Pentru desvoltarea vietei economice, Regulamentul organic al Munte-niei in art, 65 No. 21 prevedea inliintarea unei Band na(ionale din fon-

1) Politica minierA a unui Stat urmAreste : a) organizarea proprietAtei miniere, b) explc.tatiunea si exploratiunea economic& a bogAtigor miniere. Sistemul admis de condicile CarageaCalimach ca si de codul civil din 1864 este sistemul accesiunei, care atribuia proprietarului su.

www.digibuc.ro

XLVI

durile Casei de Rezervd, care, in Muntenia, era prevAzutA in bugetul anualcu 1.666.552 lei.Casa Rezervei in Moldova Ira trecuta in bugetul anualcu 259.975 lei. (art. 74 R. Mold.) In afará de sumile prevazute in bugetuanual pentru Casa Rezervei.

Orice lips1 in veniturile Statului se acoperea din fondurile acesteiCase. Case rezervei era desi cu fel de fond pentru deschiderea de creditecomplimentare si extraordinare.

Organizarea financiard. Acest interesant edificiu administrativ clAaitde regulament avea nevoe de fonduri. Ele sunt stabilite in Cap. III al am-belor Regulamente purtând titlu, in Muntenia, Finantd jar in Moldova Re-gulament de Finant. Preambulul acestui capitol, in Muntenia, fncepe astfel :Intocmirea CArmuirei Finantelor urmate pânA acum este atat de incurcatäprivindu-se or duph multimea dAjdfilor, or dupA chipul impart:Ereí si stran-gerei lor, sau dupa felurimea dArilor ce se lua din vânzarea huzmeturilor

a ruzumaturilor in folosul unor dregAtori, a deosebitelor aseedri publicea multor obraze privileghiate prin hrisoave sau alte documente domnesti,

pricinuindu-se abuzuri si nesuferite nedreptAti precum si o simtitoare sea-dere a veniturilor Statului. Drept aceia, comitetul chemat fünd a aseza te-meiurile noului regulament, care trebuie sA ocármuiascA Printipatul Valahiei,a socotit ca o datorie sA intrebuinfeze la alcAtuirea Capului pentru Finantarânduiala de mai jos :

a) SA strice si sA desputerniceasca orice bir si. dajdie pAgubitoaredajnicilor ;

b) Sa rânduiascA neapAratele cheltueli ale Statului ;c) SA hotAreascä birurile si. toate .veniturile Statulu care se vor orfindui

a intâmpina cheltuelile Statului ;

prafetei proprietatea bogAVilor subsoItilui, ca un accesorin. Sistemul regalian, admis de IegeanoastrA asupra minelor din 20 Aprilie 1895, considerA cli bogAtiile miniere sunt res nullius, iardreptul de a le exploata este acordat de Stat In baza drepturilor sale regaliene. Dreptul deexploatare devine un drept rear imobiliar distinct de proprietate suprafetd 0 care e concedatde Stat.

Sistemul domanial, admis de constitutia din 1923 (art. 19), recunoa$e cA toate kogAtiileminiere- sunt proprietatea Statului. Regulamentul organic admite sistemul regalian, dar cu o pre-ferintA marcatA In favoarea proprietarului suprafeteil care, In urma exploarArd si gAsirei unorbogAtii miniere, este mai IntAi invitat sA facA expIoatarea 0 clack In interval- de 18 turd, nuposte sau nu voiqte six faca mimic, legea stabileoe,di Domnul tmpreunA cu Adunarea ob$eascit vor da altora exploatarea acelor mine.

In aceasta privintA, este interesant de reamintit cazul inginerutui rus Trandafiroffcare, In timpul Domniei luí George Bibescu, In 1843, cere, din partea unei societAti, dreptul dea corceta minele din Valchia 0, dacá proprietarul mind descoperitA nu s'ar gasi In stare saunu ar vroi sA exploateze, sA se recunoascA societAtii dreptul de a exploata mina destoperitA.Guvernul admisese cererea, dar opozitia din Adunare atacA guvernuL Ion Heliade RAduIescuface faimoasa satira In care se vorbea de trandafir cu of In wad&

Opozitia din Adunare la o atitudine o0iLl fat& de Domn, ceiace face pe aceastA sitproroage fani termen adunarea, cu aprobarea celor dots& Curti.

www.digibuc.ro

XLVII

cr) SA aseaza reguli hotarâtoare si nesträmutate pentru catagrafiile (re-.censämântul fiscal) si impârtirea birului -si a dAjdiilor ;

e) Procedura fiscalä ;f) SA se stabileascA modul cum ministrul de finanta va da socoteala

de gestiunea sa.DacA examinam finantele publice ale Principatelor, inainte de Regula-

mente, constatAm cA aproape toate veniturile proveneau din impozite ; cA u-nele clase sociale si anume boierimea si clerul beneficiau de anumite privi-legii, fiind scutite de plata impozitelor directe ; cä, in schimb, tärAnimea su-porta aproape toate sarcinile Statului.

Boierii reusiserä sä (Minh' dela Domnitor scutire do dArile di-recte, cum erau sfertarile o dare de 10 lei pe an de familie, care, la ince-put, se platea in 4 termene, insä In câti-va ani a ajuns la 20 sferturi pe an.Aceastà dare era plätite de Oran prin cislä, adica acest impozit se rân-duia dupa putinta fiecArui sat, si apoi suma datoratA de sat se repartizaintre locuitori. Retrtile sau pecetluiturile, care se impuneau personal si pecare toti tAranii trebuiau sA le poarte in sân pentru a le arAta la control,apoi ajutorinta, darea mazililor, darea negutätorrlor, a ruptasilor. Pe tang&aceasta erea o altä dare complimentara &mill rcisura, care consista in 14parale ce se lua la fie-care leu de impozit si care servea la plata lefilorfunctionarilor, a slujitorilor, la strângerea birurilor. Era un buget al persona-.lului, al functionarilor Statului.

Pe de altA parte Domnitorul nu avea o lista civilA, o suma determi-natä in bugetul Statului, dar anumite impozite li erau destinate.,

Veniturile Domnitorului, numite Rusumaturi, erau vAdräritul in Moldovasi vinâritul in Valahia, (darea pe vin), gostina in Moldova, oieritul in Va-lahia, (darea pe oi), dijmaritul in Valahia sau disetina in Moldova (dare pestupi si _pe porci), vamile1) ocnele.

Toate aceste venituri ale Domnului intrau in Camara Gospod sau CA-mara Domneasa pe câta vreme därile pentru tara intrau in Vistierie.

Boerii erau scutiti de dArile Vistieriei, insä plateau de multe ori, rusu-maturile, din care unele erau in profitul unor dregatorii. Astfel Marele Ca-mdraf, avea ca venit cotAritul, darea plAtitA de negustorii care intrebuintaucotul la mäsurarea märfurilor ; cuparul, ingrijitorul vinurilor Domnitorului a-vea ca venit cotitul butilor, etc.

Regulamentele desfinteazä mai toate rusumaturile, däri indirecte, 1A-sând numai vämile si ocnele, darea pe sare. Domnitorul având prin re-gulament fixata o lista civilA, care pentru Muntcnia era de 1.200.000 lei a-nual, care i se da pentru toate cheltuelile postului säu de Domn, a familieisale si a Curtei sale, nu mar avea clrept la nici un alt venit 2). Vezi art. 65Nr. 2.

1)Se plAtea yam& pentru toate nag-Wile ce iefeau 0 intrau in tar& 0 pentru ce se aducesspre vAnzare in zile de tArg sau in alte pArti., Vezi art. 66 Reg. Mold. liter& e ptecum 0 art.64 alin. 4. In 1733 s'a Infiintat Casa Vamilor numitA Karvasara, unde se percepeau taxele.

2.) Adunarea ob0eacA din Octombrie 1834 a sporit lista civil& cu 400.000 lei.

www.digibuc.ro

XLVIII

In Moldova, lista civila era de 800.000 lei.Art. 61 din Reg. Val. si 65 Reg. Mold. proclama anularea tuturor

darilor existente anterior. De asemenea se desfinteaza scutelnicii si posluznicil,acestia asezandu-se in randul contribuabililor. Vezi art 64 alin. 1 Valahiasi 71 R. Mold. Se dedea insa boierilor pentru scutelnici cate 24 lei anualde scutelnic, vaduvile si copii boierului avand dreptul la jumatate.

Raporturile dintre proprietarii de mosii si tarani stint aratate in art,64 alin. 3 Reg. Val. care 'proclama mentinerea asezamantului lui ConstantinMavrocordat din 1746 pentru liberarea de rumanie a taranilor. Art. 141,142, 144 si 145 din Reg. Valahiel reguleaza aceste raporturi.

In schimbul acestor clari nesarsite si cu felurite numiri, ale caror Inca-sari dedeau nastere la mari nedreptati si foloase personale in profitul incasa-torilor, Regulamentul stabileste ca dari directe :

I. Capitatia, sau Ur, dare personala de 30 lei anual pentru fiecarefamilie de plugari si muncitori, ceia ce socotindu-se ea erau 200.000 familitfacea 6.000.000 lei anual pentru Valahia (vezi tabloul litera B pag. 67 siurm. pentru Valahia si art, 79 pentru Moldova.

Dintre tiganii Statului numai aurari plateau o capitatie de 50 lei alma',ceilalti piatenu_ darea obicinuita de 30 lei..

Mazilii, care insumau vre-o 3.000 familii si care aveau o situatiunemai ridicatä de at plugarii obicinuiti, fünd urmasi ai vechilor boieri, ei ju-cau un rol important in tinuturile de la margine mai ales in veacurile alXV-lea al XVI-lea si al XVII-lea. Dupa Regulament ei plateau o capita:tie de45 lei anual. Mazilii puteau fi alesi privighetori (art. 404 Reg. Mold.),

II. Negutatorii si meseriasii din orase si targuri, facand parte din cor-poratii, nu plateau capitatie, dar erau supusi la patenta 1),

Ca ddri indirecte aveau :1) Ocnele sau darea asupra sdrei. Din timpuri foarte vechi, exista

aceasta dare. Ea intra in rusurnaturi, adica din veniturile Car/lard Dotnnesti.Regulamentul o considera ca un impozit foarte bun, caci nu ingreu-

neazA de al foarte putin situatiunea celor sarad, vanzandu-se, cu cheltuelile

1) Patenta meseriofilor era de 2 clase. Cei din prima clasa plateau 90 lei anual cei dina II--a Cate lei 5e. Uceniciinu plAteau patenta ci capitatie. Patenta negustorilor erau de 3 clam.Clasa I-a cuprinde negustorii ce au dreptu( sá faca comert cu aridicata .(en-gros) si cu ama-nuntul, In tart. 0 afara din tank. Acestta plAteau o patentA de 240 lei anual. Cei din elasaIl-a coprinde pe negustorii cari au drept de a face comert cu aridicata si cu amanuntul, InsAnumal in tarà. Ei plAteau o patentA de 120 lei anual. Cei din clasa III au dreptul sA negutik-toreascA numai cu amanuntui. Ei plateau o patent/. de 6e lei.

Dupa acestea venea o contributiune din partea clerului Oi anume din veniturile nemi.F.A.toarelor aparpnand mitropoliel, episcopiilor si monastirgor si care pentru Valahia era de apro-ximativ 400.000 Iei anual Domeniile Braiki, Giurgiului si Turnului, a baltilor si ostroavelor lor,fosta raja, pAna la tratatuI din AndrianoI, aduceau un venit de 522.000 lei, iar oeritul ivAcArítul strainilor este trecut in lista venituriIor Statului cu ioo.000 lei anual.

Daca la aceste sume aclaogam produsul darilor directe al capitatiei sau birului penteu2oo.000 familii, a cate 3o lei de familie, avem 6.000.000 lei anual, capitatia pentru tigani alai.producea I2o.000 lei iar a maziliIor 135.000 lei pe cand patenta, la 1 o.000 patentari aduceaSoo.000. Dar& indirecte erau trecute titre venituri cu 4.558.000 pentru ocnc.

www.digibuc.ro

XLIX

de exploatare i impozit, numai cu 10 lei 100 oca sare, la ocui, iar aceiacantitate, in tall, cu 25 lei, ceia-ce facea 25 parale ocaua.

Acest impozit asupra sarei aducea 4.558.000 lei dintr'un venit bugetarde 14.319.000 lei , adica aproape 32 0/0 din totalul bugetului.

2) Varna. Taxele vamale, adíca impozitele ce se percepeau ad valoremasupra marfurilor, ce s'ar fi exportat sau importat, se stabileau de Obsteascaobicinuita Adunare, cu intarirea Domnitorului.

Aceasta dare era platita de toata lumea, si de boieri si de calugari.Ea producea in Valahia, clupa cum se aräta in tabloul de la pag. 67, sumade lei 1.648.000 anual, adica mai mult de 110/ din veniturile bugetului.

* *

Controlul obqtesc, Art. 133 din Reg organic al Valahiei si art. 110din Regulamentul Moldovei, ocupandu-se de contabilitatea Statului, inda-torau pe Ministrul de Finante de a tine socoteald exacta de veniturilecheltuelile Statului, trecand, in condice pluruite i pecetluite cu peceteadomneascd, intr'o condica veniturile i intealta cheltuelile. Cheltuelile tre-buiau autorizate prin jurnalele Sfatului administrativ.

Ministrul de Finante trebuia sa supravegheze ca, la sfârsitul fiecaruitrimestru, kate incasarile sä fie sosite la vistierie.

Membrii Sfatului administrativ, la finele fiecarui trimestru, faceau overificare a socotelilor i o cercetare a sumelor aflate in casele Statului,supunand Domnitorilor rezultatul. Art. 116 din Reg. Moldovei aräta ca con-trolorul obstesc functiona pe langa departamentul Marelui Postelnic i ca el erainsärcinat a cerceta i adeveri boate sumele peutru ca apoi sa poatä fi su-puse Obstestei obicinuite Adunäri.

Regulamentul organic al Munteniei arata (art. 134) ca, la sfarsitul fiecaruian, se incheia socoteala de toate intrarile i esírile, pe care se vor alatura docucmentele necesare, adica contracturile, raporturile cat-1-e Visterie, ordinele deplata i chitantele celor cari ar fi primit sume de bani. Daca, din vre-uncapitol, ar fi ramas vre un prisos, acesta se va face venit la Casa Rezervei.

La fiecare sfarsit de trimestru, Vistierul va supune Domnului un bilantbazat pe documente. Domnitorul va trimite acest bilarrt Obstestei obicinuiteAdunari, care, in fiece an, va alege vase membrii din sanul sau pentru cer-cetarea acestor socoteli.

Acestia, dupa ce vor examina aceste socoteli, verificand si Casa Vis-tieriei, von face un raport cätre Domn, cu observatiunile kr.

La finele fiecarui an, Domnitorul trimitea Obstestei obicinuite Adunarisocoteala -lämuritä asupra inträrilor i esirilor anului ¡recut, precum §i, bu-getul sau inchipuirile cheltuelilor anului viitor (art. 117 Reg. Mold.).

Art. 136 din Reg. Valahiei arata ca intru cat Obsteasca obicinuita A-dunare este chemata, pe baza art. 51t sa cerceteze socotelile veniturílorcheltuelilor Tarei i sa faca Domnului cuvenitele aratari, dar ca ea neavand

www.digibuc.ro

timpul necesar, cäci sesiunile sale stint scurte 0 ea avand i alte numeroas seatributiuni, s'a crelat un Control obftesc, care, in tot cursul anului, sä cer-ceteze cheltuelile Statului, sa adevereasca primirile, inlesnind astfel cereetarileOb0e0ei Adunari. Acest serviciu s'a pus in aplicare dela 1 Ianuarie 1832 ;el avea un al Controlului, doi qefi de mese (birou) i scriitori nece-sari. In al. 2 al art. 136 se arata atributiunile primului birou, in alin 3 .atri-butiunile biroului al doilea.

Ob0escul control depindea direct de Domnitor. Din aceastä cauza inMoldova, conf. art. 116, functiona pe langa Marete Postelnic, care era Se-ful Cancelariei Domnului,

$eful controlului, dupa cum se poate vedea din tabloul salariilor, pag.63, primea lunar 1500 lei, adica un salariu egal cu acela al directorilor delaministerele de interne 0 de finante, cei mai mari functionari in ministerelelor dupa minitrii

* -*

Permanentizarea functiunilor publice. Regulamentele organice cautasä asigure o stabilitate creind servicii publice specializate i cu caracterpermanent, conferindu-le atributiuni bine determinate. Toate marele serviciipublice, cum stint cele 3 departamente ministeriale adica Ministerul Trebilordin Läuntru, Ministerul Finantelor i Marea Postelnicie sau Departamentul deStat precum si celelalte ministere logofetia Dreptatei, logofetia trebilor bise-

Spatarul sau ministerul o0irei, au competente determinate aratateprecis in Regulament, (art. 147 0 urm. Regul Valahiei). Aceasta competentaeste generala, adica se intinde pe intregul teritoriu. Nu mai existä mari dre-gatori cu competenfa märginità la un anumit teritoriu, cum erau in regimulanterior, unde gasim un mare vornic de -lard de sus 0 un altul de tail dejos, un mare logofàt de tara de sus 0 un altul de tara de jos, unde MareleBan 0 mai apoi Caimacamul aveau atributiuni de administrator 0 judecatornumai in judetele de dincolo de Olt.

Fiecare minister avea cate un director, afara' Pe Secretariatul de Statsau postelnicie. Directorul ajuta pe ministku in conducerea Ministerului, iar,in lipsa acestuia, Ii tinea locul.

Cele trei departamente ministeriale, adica internele, finantele i Secre-tariatul de Stat érau impärtite in sectiuni i anumel primul i cel de al doi-lea cate 3 seetiuni, jar al treilea numai douà (vezi art. 147-153 precumcelelalte ministere ea Marea logofetie sau ministerul Dreptatei i Marea logo-f etie a pricinilorbiserice0i aveau directori, dar nu erau impartite in sectiuni.

Directorul departamentului justitiei era mai mare ca grad 0 salariu decat acela al tninisterului pricinilor biserice0i,

Serviciile ministerelor se imparteau in servicii centrale i servicii ex-terioare. Tara era impartita î judete, numite in Moldova tinuturi. Acestesubdiviziuni teritoriaIe nu aveau personalitate juridica. Ele erau conduse defunctionari numiti, In Valahia, octirmuitori de judet (art. 352 R. Val.), iar

www.digibuc.ro

LI

in Moldova ispravnici. Judetele se impArteau in plAsi i plaiuri, conduse deun suboctirmuitor (vezi Paul Negulescu Studiu asupra judetelor in vechiuldrept românesc in Revista de drept public, 1942).

. Acesti functionari depindeau de Ministerul Trebilor din Läuntru Sa-meqii sau Casierii de judet depindeau de ministerul de finante.

Intre miniStri era o clasificare, astfel marele vornic sau ministrulde interne, care era si prezidentul Sfatuluf administrativ (art. 148 R. V.)primea un salar mai mare de. cât ceilalti ministri (vezi tabloul litera A. pag.52). Vistierul, marele postelnic i logofatul dreptätei aveau un tratament egal,far logofatill pricinilor bisericesti primiea un salariu mai mic.

Este interesant de notat cä justitia era mult apreciatA prin Regulament.Astfel Prezidentul Inaltului Divan avea titlu de Mare Ban si un tratamentegal cu acela al Marelui Vornic adica câte 2800 lei lunar, iar membrii aces-tor Ina lte Curti primeau numai cu o suti lei mai putin de eat ministrul jus-

adiel câte 2400 lei lunar.In dorinta de a asigura o stabilitate mai mare si a face ca functionarii

sä fie indemnati a-si indeplith indatoririle kr, Regulamentul declara (art. 356Val si 496 Mold.) ca schimbarea slujbasilor in fie ce an, cum se obicinuiamai inainte, se desfinteazA, fiind vätämätoare (zmintitoare" R. Mold.) slujbei.

Regulamentul admite numirea functionarilor pe trei ani (art. 405 R.Mold.) i, dacA dedeau dovezi de vrednicä purtare, ei puteau continua slujbapentru noui perioade.

Aceastä numire pe termen i reinoibilä este recomandatä i astäzi caland mull mai avantagioasA interesului general, inamotibilitatea sau stabili-tatea cautind mai mult interesul personal al functionarului.

Functiunea publica, astfel cum este organizatä de Regulament, este ogrupare de atributiuni, de puteri, de competente cu scop de a da satisfac-tiune unui interes general.

Functiunile publice erau permanente in sensul cà erau creiate ca sädea satisfactiune interesului general, in mod perpetuu, adica färA limità inlimp si farl intermitentA, Ele erau creiate prin lege, puterea executivä ne-pufând creia functiuni publice; ele aveau ô sfera de competentä cu anumiteatributiuni i puteri date de lege, având astfel o specializare.

Pentru a opri creiarea de funatiuni nejustificate, producAtoare de chel-tueli si de dezorganizare a servicilor, Regulamentul stabilea cu aproximatieveniturile i cheltuelile Statului. Bugetul anual (art. 117 R. Mold.), care sealcAtuia de guvern si se supunea Adunlrei obstesti, trebuia sd cuprindAcheltuelile i veniturile presupuse ale Statului, urmArind arätärile Regulamen-tului I fAcind mici adäogiri sau scAderi dupk cum veniturile tesaurului arinctivinta.

Inainte de a termina trebue sA arätäm eh Regulamentele se ocupau desituatiunea functionarilor, i dupä ce pArAseau funcliunek prin crelarea de pen-siuni, devenite pensii räsplatitoare, care se dAdeau ca o räsplatä din partea

www.digibuc.ro

LII

Statului pentru acei care si-au implinit slujba cu osârdie, cinste i Mr% pri-hAnire. Aceste pensiuni erau reversibile pe jumAtate asupra vAduvelor petot timpul vieei, i copiilor 'Ana la majorat (Reg. Mold. Anexa litera C p. 220).

* *

Viatei municipalei a existat la noi de mill% vreme. GAsim orase inch*prin secolele al XIV, si al XV. Ele aveau oare-care autonomie i o admi-nistrate proprie, aleasA de locuitori (Vezi Faul Negulescu in Revista dedrept public, 1942, p. 85 si urm.).

Regulamentul organic al Moldovei stabileste ea toate orasele au dreptde a cârmui interesele kr economice, (materialnice) printr'un Sfat orqe-nesc, alcAtuit din 5 membrii domiciliati in oras, unul din membrii Sfatului,era ales dintre boieri de Obsteasca ObicinuitA Adunare, ca prezident, iarceilalti patru erau alesi de cAtre starostii tuturor corporatilor din oras, in-trunit in colegiu.

Pentni a fi alesi in Sfat, negutAtorii trebuiau sA aibA vArsta de 30 ani,sä fie cetAtean i sA aibA o proprietate in oras' sau un capital negutAtorescde 25000 lei. (Vezi Reglement munitipal pentru orasul Esi la pag. 239). Pelânga Sfat, guvernul avea un Comisar al Guvernuild, care lua parte latoate sedintele Sfatului privighind lucrArile lui, WA a se putea amesteca inatributiunile Sfatului, dar raportând ministrului de interne, or de câte orisocoteste cA interesele orasului nu sunt bine apArate, sau ca sfatul îi depA-seste atributiunile.

Sfatul trebuia imediat sA ridice planul orasului cu insemnarea pietelor,a ulitelor, a bisericilor, a cradirilor publice. Orasul trebue limitat ca O. nuintindA prea departe. Orasul Esi e impArtit in patru cvartale insemnate cuvopsele rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal impArtit in 3 pArtiArt. XXIII cere a se dea nume ulitelor i pietilor, punfindu-se numere lafie ce casA.

Nu se putea construi fArA prealabilA aprobare de cAtre Sfat, cons-tructiunei a un imobil, Contravenientii erau amendati i constructa opritA(art. XXVI). Pavarea strAzilor, curAtirea gunoaielor, de prin curt si de pestrade, regularea cursului Bahluiului, al CAcAinei i Miculinei, inAltarea malu-rilor, facerea de canaluri pentru inlAturarea mlAstinior, taierea i ridicareaghetei de pe strAzi, erau indatoriri ale /Sfatului.

Se ouresc inmormântärile la bisricile din oras 0 se dispune facereide cimitire afará din oras, având fiecare câte un paraclis pentru serviciulreligios. Se hotäreste ca industriile insalubre sA fie apezate afarA din oras(art. XLVI); se hotArAste aducerea apei, luminarea orasului, se iau mAsuricontra incendiilor, se organizeaza serviciul medical al orasului, precurnpolitia orasului.

Veniturile orasului se compun din axize stabilite asupra rachiului, vinu-lui, pAcura ce ar intra in oras, un impozit asupra birjelor i cArutelor, o

www.digibuc.ro

LIIT

zecime asupra capitatiei datorite de locuitori din oras, o dare asupra cArtilorde joc (pag. 253), sub supravegherea Ministrului din Läuntru.

Regulamentele organice aduc oarecare modificari. Astfel se desfinteaziscutelnicii, dar täranii de pe movie sunt obligati sä dea câte 4 bärbati lafiece sutä de oameni ea slugi boieresti, care si-i munceascti proprietaruluiiar pentru lipsa de scutelnici, boierul primea despägubire de la Stat câte24 lei pe an de fiecare scutelnic.

Un singur lucru ch'stigä färanii, prin Regulament, anume ca ei cnnosesarcinile la care sunt impuçi. Dar incolu, tot ei due aproape singuri sarcinileStatului. .

Boerii erau scutiti de bir ; ei puteau sä facä comert Mil a pläti patenta, iar art. 399-402 din Reg. Moldovei vorbesc de titiurile de nobilitate,de nobletd arätând ca Domnul de acord cu Obicinuita obsteasa Adunare, vaputea da titluri de nobletä. Regulamentul Valahiei ; prin art. 350 351,stabilesc aceleasi principii privitoare la nobletd. Regulamentele organice re-cunosc impartirea in clase a boierilor. Astfel, Domnul nu putea fi ales decât dintre boierii de clasa intaia.

Mazilii plätesc, dui:4 regulament, un bir mai mare de eat täranii de 45lei anual.

Negustorii ca si meseriasii pläteau patenta, cum s'a aratat mai sus.s

es iPentru paza ordinei publice se organizeaza in ambele Principate

politia.Seful politiei in capitala era aga. Orasul Bucuresti era impärtit in 5

despärtiri, sau culori. Fiecare despärtire avea un comisar si 3 subcornisarj(vezi pag. 55 si 57).

Orasul Iasi era impartit in 4 cvartale (cartiere) ce se insemnau cu cu-lori s rosu, albastru, galben si verde. Fiecare cvartal se impärtea in 3 des-pärtiri.'

Un ipistat avea paza, la ordinele comisarului cvartalului, intr'o des-pärtire sau departament. Un corp de gardieni, numiti seimeni in Moldova,faceau paza sträzilor. (Vezi pag. 248 si urm.).

Potrivit art. 379 Reg. Val, se infinteazä o militie in Valahia pentrupaza granitelor si paza bunei orândueli si a obstestei linisti. Militia Valahleicompusä din pedestrime si cavalerie, era impärtitä in 3 polcuri, fiecare poleavând doul batalioane si doua escadroane, asa ca erau 6 batalioane si 6escadroane, ceia ce dedea 3516 (Meri si soldati pedestrime si. 1140 ofiterisi soldati cavalerie. Polcurile erau, comandate de coloneli (polcovnic) beta-lioanele de maiori.

Regulamentele organice atât al Munteniei in art. 371 si urmat. cât Ii.

www.digibuc.ro

LIV

al Moldovei si art. 425 si urm. vorbesc de inceputuri de o unire mai deaproape intre amtindouci Principatele.

Prin art. 371 muntean si 425 mold. se arata ca comunitatea de limba,de religie, de obiceiuri, de interese a locuitorilor din ambele Principate, cu-prind, Inca dela descalicarea lor, elemenlele unei uniri nedespartite care s'auimpiedecat numai din intâmplatoare imprejurari, dar de sigur, prin unireaacestor doug popoare, s'ar ajunge la rezultate folositoare.

Vedem prin urmare ca politica ruseasca care, Inca de sub Ecaterina aII-a, sustinea cä Moldovenii i Munteni sunt sIavi mai tärziu, i chiar Intimpul ocupatiunei Basarabiei, In 1940, sustinea ca Moldovenii sunt slavi ro-mânizati, in decursul timpului, de catre Valahi, staruind, prin toate mijloacelede propaganda ca Romänii din Basarabia ocupatä in 1812 sa se numeascanumai moldoveni i ca limba lor este cea moldoveneasca, isr nu cea româ-neasca. Dar cu toate acestea ei proclamau solemn, in 1830 ca Moldovenii

Muntenii sunt de acelaq neam romanic, i ca unirea lor este ntilä.Explicatiunea acestui fapt ne-o da Kisseleff, care In actele í corespon-

denta sa aratä ca el considera Dunarea 1) ca frontiera Imperiului. Anexareaambelor Principate de odata era pentru dänsul, ca i pentru conducerea po-litica, o necesitate a Imperiului. De aceia el vroia sa faca o fuzionare a spi-ritelor sub egida i directiunea Rusiei, care trebuia sa dureze cat mai mult,in cele cloud Tari, menite amândouä sa fie atasate la Rusia.

Urmarind aceasta ideie Kisseleff a stabilit ca comitetele de redactareale Regulamentelor sä functioneze la Bucuresti sub supravegherea lui pentruca administratia ambelor täri sa fie aproape identica (art. 371 Muntenia).Art. 426 din Reg. Mold, ne vorbeste despre identitatea de legislatie, ca onecesitate in vederea unei aproprieri mai rapide; se proclama libertatea dea face comeil a Moldovenilor in Muntenia si a Muntenilor in Moldova ;identitatea sistemului monetar (art. 375 Val., 430 Mold.); exträdarea, etc.

Kiselef vroia ca ocupatiunea se dureze Inca. 10-15 ani, pang când Eu-ropa sä se obicinuiasca cu aceasta ocupatiung i apoi stapânirea de fapt safie recunoscuta printr'un act international.

Daca acest plan nu a reusit, aceasta se datoreqte faptului ca conduce-rea politica ruseasca nu vroia sa nemultumeasca imperiul german si Anglia,care nu vedeau cu ochi buni aceasta extindere a Puterei moscovite. Deaceia cu toate protestarile lui Kisseleff, Rusia îi retrage armatele In 1834,dupa 6 ani de ocupatiune, sperând ca, In scurt timp, Principatele vor devenifructul copt, gata sä cada in bratele Rusiei.

In interval insä, In Principate, se desvoltä spiritul national romanesc,ideia romanitätei neamului nostru, pasioneaza spiritele; se desvoltä un spiritde independenta care prezinta interesante manifestatiuni.

Intr'un studiu urmator vom examina Regulamentul organic, astfel cuma fost transformat i publicat in editia din 1847.

Vezi scrisorile lui Kisseleif cAtre Orloff citate mai sus.

www.digibuc.ro

ERATA.

www.digibuc.ro

E RATA

La pas. 44

coIoana 2 rânclut 22rând penuttim

Tragereacei

In Ioc de/9 PP 19

Tregereabei

4 ultim bezi 7) 1 17 ceziI/ 8 rândul 29 amandoud II 11 f I amciodod// 14 1

113 vor alege 99 s, 17 voralege

25 1 PP 20 insdrcinare 11 71 7* incdreinare/I /I 25- 2

1 9 lipsa91 11 lips

I/ 25 / 2 19 apdrare ff le dpdrre19 /I 70 PO

26 in scris11 10 /I io scris

70 2 27 intdri 19 /1 1,1 inrdvi71 1 If 22 ldcomiei

16 I/ f/ dcomiei72 2 9/ 19 dritul

11 )1 drptul75 2 71 ultim lora 11 of f ora

SO 81 12 doctor71 91 I, bohtor

84 I/ 1113 halva /I // 11

halba/I OP 84 // 2 PP 31 cu ff /o ca

103 2 11 2 ninduite // t 91 panduitee 103 2 6 dreptii f/ ff 17 treptii11 105 /I 2 17 3 politicefti If 71 PI pnliticefti

/1 106 2 1) 3 veirstd 11 várstrd109 11/ 2 77 27 inteiia t/ /7 intdi

JO 111 2 11 36 mijlocul ff ff fl mljoculP 111 2 71 ultim cdderilor 37 PI scdderilor

I/ pp 113 2 97 21 scaunilor11 PI f f seannilor

113 2 f 30 sdteni ff /7 7, vdteniJI 113 2 37 inswi ff s, 9, insuci

113 // 2 11 41 stricdciune 71 PI stri.cdiuneJ. /I 113 2 11 42 fiecdruid

11 11 9/ vie cdruia.01 117 ,/ 1 11 24 criminaliceçti ff /I cuimmalIceitsSI PO 118 Pf 7 tatie 77 ff 11 tatiei

I/ 120 /1 1 P 8 vechili if /I sy vechileI/ 122 2 23 ortindueli /1 .1f 11 ortidueliiPP 178 0 11 32 celelante 11 so celelelante

179 11 44 urud71

urmd199 91 2 OP 44 909, 4349 fi 4414 0 1, 909 i 4414202 2 97 47 Acest PI II 11 deest

It 223 /1 2 29 poronca ff 11 of proroncaIf 240 // Hat; munitipalei politi 71 11 91

mnnifipalitali242 IP 1 7) 41 Cdratul

91 PI P1Cdratnl

71 242 art. XXXIV 44 Cotiugile s, 11 ContiugileIt 250 /I 2 73 23 ruptoarea 11 71 11 uptoarea

263 1 rândut 7-8 sA se ;tears& cuvintele mazalit,ruptafif. ruptele vistferfet269 2 uttirn pro In toe de por

OP 326 I/ 71 17 Schingiuirile 1/ )1 71 SdhingirileI 331 1/ 19 42 maghistraturd PP /I IP magistraturd

In editia Regulamentului Valahiei din 1832, Cap. IX 1ncepe cu art. 379,de 0 sectia V din Cap. VIII se termina tot cu art. 379, In editia din 1847,art. 379 din Cap. IX s'a contopit cu art. 380, pästrându-se astf el numerotatiaposterioara.

Noi am pästrat numerotatia editiunei din 1831

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANICAL VALAHIEI

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANICAL VALAHIEI

CAP. 1

Pentra alegerea Domnului

SECTIA I

Intocmirea Obteiii Adundri Ecstraordinarei.

Art. 1. Asägmántul dela Aker-man intgrind dritul ce au boerit din-preunsá ea obsteasca vointà a lácuito-rilor a alege pe Tomnii Molo aviiValahii, alegerile se vor face de catreObsteasca Adunare Ecstraordinara, carese va aduna pentru Acest sfarsit inorasul de cdpetenie ,al Printipatulai.

Art. 2. Aceastä Adunare Ecstra-ordinarà se va alcAtui in Valahia de osutä noäzeci mäoluläri, adecä

a) de Prea-Sfintia Sa pärintele Mi-tropolitul.

b) de trei pärinti episcopi, ce se vorafla in lucrare, al Râmnicului, Buzau

Argesu.c) de cincizeci boeri de intâiul ranganume : dela vel ban pánä la vel

cämäras, coprinzându-se i cei ce sevor afla inteacest depe urma rang,care boeri, pânä la numärul de maisus zis, vor fi priinhii ca niste alegä-tori dupa rândul a mai sus-sdderii cese pkeste in rânduiala rangurilor, careranguri se aflä iasemnate in arhon-dologhia acestii eparhii.

d) de saptezeci i trei boeri de aldoilea rang, dela vel clucer pânä la velcomis, coprinzându-se i cei ce se vorafla intr'acest din urtnä rang.

e) de treizeci i vase deputati alesi

dintre boeiii fiescäruia jAdet, câte doide judet, dela el särdar pâmä la celdin urmä rang, färä osebire.

f) de douäzeci si sapte deputati aicorporatiilor dup in orase.

Mäduldrile Obicinuitei Obstestii Adu-näri pot sa se aleaga asen-lenca ca nistealegátori in neobicinuita Obsteascä A-dun are.

Art. 3. Nimeni nu poate fi priimitin Obsteasca Adunare Ecstraordinardde nu va fi in vdrstä de treizeci anideplin.

Art. 4. Boerii dintâiul rang, pentruca sa fie mäduläri Obstestii AdunäriEcstraordinare, trebue sä fie ndscutirumâni i asdzati in Valahia ; iar cei deal doilea rang, pe lânga acestea, sä fiestäpâni de o mosie de cinci sute stân-jini cu läcuitori.

Asemenea i deputatii judetilor tre-bue sä fie boeri i stäpâni de o mosiedupa cum s'a zis mai sus, in judetulacela unde se vor alege.

Art: L Deputatii corporatidortrebue sä fie rumâni, nesupusi la nicio protectie streinä i stapâni, in orasulacela unde se vor alege, de unul sau demai multe lucruri nemiscätoare de pretcel putin de cinci mii [lei] i nesupusela nici o zälogire,

www.digibuc.ro

2 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 6. Pentru alegerea a 73boeri din al doilea rang se va urmaInteacestas chip s

a) Se va alcatui foae de numele tu-furor boerilor de acest rang, care sevor fi aflând in Valahia i carii au cua-litätile cele cerute dupa articolile 3si 4.

b) Ace§tiia se vor strange in Bucu-resti la zioa i locul cel hotarit pen-tru tragerea sortilor a 73 madulari. La9 ceasuri de dimineata evropenestitrebue sa se afle stransi, ca sä sesfarsasca tragerea sortilor tot intr'aceazi de va fi prin putintä, sau cel multa doa zi. Cei ce nu se vor afla de fata,vor pierde dritul de a se alege prinsorti.

Tar cei ce nu vor putea sa se aflefata la tragerea sortilor din pricinaboalei sau a ,altei legiuite inpiedecari,vor instfinta pentru aceasta in scrisOcarmuirii, care va scri prezidentuluiacestii Adunäri ca sa insemneze pehârtiute numele celor ce lipsesc i sale traga prin sorti dinpreunä cu numelecelor ce se aflä fata.

Stapanirea va orandui un boerde intaiul rang ca sä fie prezident asu-pra tragerii sortilor; iar eel mai vechiusi mai mare la rang dintre boerii a-cestii Adunari, va sluji ca un secretar,Para sa-si piearza dritul de a se frage

pentru dansul sorti.d) Dupa ce va chiema prezidentul

anume pe fiescare dintre mädularile Adu-narii ce se vor afla fatd, apoi Ii va pohtiea, dupà randy] vechimii boerilor, säscrie numele i rangul &Au pe o hartiutace i sa va da de catre prezidentul, pecare o va arunca Insui in vas. Hartiu-tile trebue sa fie tot de aceiasi hartie,de aceiasi märime i toate tot bite=f el strânse.

Dupa ce sä vor arunca hartintilein vas, secretarul Adunarii va tragemai intai o hart-Wfä l apoi fiesce obraz,care prin sorti se va numi mädular alObstestii Adunari Ecstraordinare, vatrage indata alta pentru cel ce va iidupa elansul i cu acest chip se va ur-ma tragerea sortilor pana se va inplini

numarul madularilor ce sa cere decatre Regulament.

f) La fiesce tragere a sortilor inparte, cel ce se va chiema ca sa fraga,va ingriji a amesteca hârtiutile din vas

dupd ce va ii hartiuta, o va citicu glas mare si intelegator, suppuindu-ola vederea prezidentului. si a celor cesa afla fata.

Numele ce au isit se vor trece indatain catastih, din josul carora nume sevor iscali prezidentul, secretarul, eelce au traa acel nume 4 mr al patruleaobraz, ce se va lua pe rand dintre ceice se afla in adunare, dupa rânduiala ran-gului si a insemnarii numelor in foae.Dupaaceasta cel ce va íí prin solid, se vapublicui ca un mädular al ObstestiiAdunari Ecstraordinare. Acest chip seva urma la fiesce tragere.

g) In urma prezidentul face cunoscutnumele a 73 madulari ale Obstestii A-dunari Ecstraordinare ï pana a nu serisipi Adf narea, da la mainile fiesearuiadinteinsii carti iscalite de clansul si dese cretar.

h) Prezidentul va da in mane. vre-melnicii Ocarmuiri catastih intru carese coprind numele celor ce s'au alesprin sorti pentru ea sd-i fie cunoscute.Asemenea i madularile ce sortii i-auales, vor aräta cartile lor Ocarmuirii,care dupa ce le va cerceta dupa catastih,le va iscali; in urma se vor publicuinumele celor ce au esit prin sorticatastihul se va pune in pastrare lamitropolie.

Art. 7. Când dupg. vremi se vaintampla ca boerii din intaiul rang sanu fie indestui spre a se inplini numa-rul de cincizeci madulari pentru Ob-steasca Adunare Ecstraordinarä, atuncilipsa se va inplini din boerii de aldoilea rang, cei mai vechi si mai marila rang.

Asemenea se va, urzna i &and boeriide al doilea rang nu vor putea inplinipartea lor cea hotarita. Atunci se vainplini numärul de 72 dintre boerii ran-gului al treilea, cei mai vechi innaltatiin rangurile cele mai mari ale acestiitrepte.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 3

Art. 8. Deputatii judetilor se voralege de catre alegatori, care se vorlua dintre cei mai insemnati ai fieFaruiajudet.

Vor fi alegatori $1-iu. TO boerii dela vel clucer pana

la cel din urma rang, care nu vor fiavand cerutele cualitati spre a fi de-putati, precum 0 feciorii de boeri sta.-panitori de mo0i, care nu vor fi avandinsd vreun rang.

2-lea. Adevaratii neamuri, postelnicei0 manzili stäpanitori de mo0e, ce sevor alege de cAtre ceta0i lor, cafedoi de plasa 0 ceatä, insA de va putea

. plasa sa dea pe numitii alegatori.Art. 9. Dui:A ce se vor strange

toti acqti aleatori la zioa cea hotaritain orwle scaunului isprävnicesc dinjudetile lor, li se va citi foaia de numeletuturor obrazelor ce vor fi a-valid ce-rutele cualitati pentru a se alege de-putati.

DupA aceasta, fieFare dintr'acestepatru stäri, a celor mai insemnati ai ju-detului, adeca $ boeri, neamuri, postel-nicei 0 manzili, incepand dela cea maimica, va alege doi deputati, dupg. mul-timea glasurilor 0 dupa chipul de maijos :

Fie§care alegator al unii sari vanumi doa obraze dintr'acele insemnatein foaia cea coprinzatoare de numelecelor vrednici de a se alege deputatia1 judefului, a carora nume le va scri0 le va iscali ori va pune pe altul sale scrie 0 sä le iscAleasca innainteatuturor celoralalti.

and alegatorii aceia0 stäri 10 vorfi dat parerea lor inteacesta§ chip, a-tunci obrazele cele doá care vor fi avandmai multe glasuri in partea lor, se vorsocoti ca s'au ales de toata starea.

Iar child cate patru stärile vor priimipe doi in0 a se alege deputati, atunciace0iia indata se vor cunoa#e de depu-tati ; dar intamplandu-se inprotiva, nu-mele celor ale0 de cateq patru stgrilese vor arunca intr'un vas de unde sevor trage prin sorti 0 cele dintaiu doanume ce vor iyi, se vor numi deputati.

Art. 10. Cel mai vechiu 0 mai

mare la rang dintre boerii fiwärui ju-def va fi prezident 0 cel ce vine indatadupa dansul, secretar, fara sa piarzanici until nici altul dreptul de a setrage 0 pentru dan0i will.

Penh-u tragerea sorfilor a deputatilorduprin judete 0 pentru chipul ei, sA seurmeze intocmai dupa cum s'a 4ezatin art. 6 pentru boerii de al doilearang.

Art. 11. Ocarmuitorul fiecaruiajudef, insarcinat fünd pentru aceastatreabA de cAtre StApanire, va ingriji astrange pe toti alegatorii i pe boieriice se vor alege, dupa foile ce i se vortrimite de cAtre caimacani, dupa co-prinderea art. 19-lea, aflandw-se fatala strangerea lor pentru ca sA ia amintea se pune in lucrare legiuirea alegerii0 a se pazi buna oranduialä ; dinpreunacu ocarmuitorul se va afla fata 0 pro-topopul locului, dar nici unul, nici altulnu vor avea voe sA se amestece intrunimic la lucrärile Adunarii, ori sa aibaintrauire cu verice alt mijloc.

Art 12. Indatä dupa isprävireatragerii sortilor, catastihul se va adeveride cAtre ocarmuitor 0 protopop, trimi-tandu-se in urma la Stäpanire, care vapublicui numele acelora pentru care aueqit sorful.

Art. 13. Cu patru zile cel putinmai nainte de a se deschide OWeascaAdunare Ecstaordinara, deputatii fiesí-eäruia judet, avand cärtile lor, se vorinfatisa innaintea ocarmuirii, care dupace le va cerceta dupa catastih, le vaiscali, puindu-se in urma catastihul inpästrare la mitropolie.

Art. 14. Deputatii corporatiilorduprin orap se vor lua dupa. analoghiade mai jos :

9 orawl Bucurqti.3 Craiova.1 Focpnii.1 Buzaul.2 Ploe§tii.

www.digibuc.ro

4 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1 Targovistea.2 Rusii de Vede.1 Pitestii.1 Câmpu-Lung.1 Slatina.2 Râmnicul din judeful Va lei.1 Targul1 Caracalul.1 Cernetii.

27 Toata suma.

Art. 15, Starostea de negufatori,dupa porunca Stapânirii, va pohti pecorporatiile din orasul Bucuresti a alegedin fiesce corporafie cate 3 obrazedin cele mai cu stare si de ispravd,având cerutele cualitati. Dupa ce vaface aceasta alegere si se va incheiacatastihul de egre starostea, Stapanirea,luând doi va orândui peunul prezident i pe celalalt secretar ;in urma starostea va îngriji castrânga pe;to-fi in ziomi locul ce se vorhotdri spre a se trage prin sorti aceinoua deputati. Tragerea sa se faca in-tocrnai dupa chipal ce s'a aratat in art.6, pentru boerii de al doilea rang.

Starostea se va afla la adunarè pentruea sa ingrijeasca a se pune in lucrarelegiuirea alegerii si a se pazi buna o-rânduiala ; in urma, va adeveri catastihirlintru care se coprind numele celor ce

s'au ales prin sorli, ferindu-se de a seamesteca la luerarile adunärii sau dea avea vre o inrâuire cu ori ce fel dechip.

Art. 16. Pentru deputafii corpo-ratilior din celelalte orase, ocarmuitoruldupd porunca ce vaavea pentru aceasta,va pohti pe starostea ori pe judefulfiescaruia oras ca sd stranga in zioa silocul ce se va hotdri, pe toti cati aueualitatile cele cerute, spre a se tragesort Li deputafilor ce s'au orânduit pentrufiesce oras dupä chipul ce s'au artitatin art. 6.

Starostea ori jitdeful se va afla faftila luerarile adunarii pentru paza buneiorandueli, indatorafi Hind a adevericatastihul intru care se coprind numelecelor alesi de deputati. Dupa aceasta IIva da in mana ocarmuitorului ca sd-1adevereze i sa-1 trimita StApanirei sprea-1 publicui. Tregerea sortilor ispravin-du-se, sa se urmeze diva coprindereaart, 13.

Art. 17. Baca in zwa strângeriineobicinuitei Obstestii Adundri, uniidin mädularele ei nu vor putea sà seafle fafa la alegerea Domnului din pri-cina boalei sau verice altui cuvânt legiuil-,o asemenea intâmplare nu va putea saintârzieze, nici sà inpiedece lucrdrileaduntirii, ci la orice intdmplare ea seva indeletnici la alegerea Domnului,când trei parti din tot numdrul alega-torilor se va afla fafa la Adunare.

SECTIA II

Vremelnica Ocarmuire.

Art. 18. La mice incetare deDomnie i intâmplându-se vacanfie, treicaimacami se vor insarcina indata cuobladuirea Stdpânirer.

Vor fi legiuifi caimacamiPrezidentul Innaltului Divan, ministru

Trebilor din Launtru i marele logofatsau ministrul Dreptafii, care se vor aflaIn sluj13à atunci când se va intampla-vacantia.

Acesti trei dregatori vor ocârmui din-

preuna toate trebile Printipatului, panala suirea in scaun a noului Domnvor strange indata obicinuita ObsteasedAdunare spre a pune in lucrare ma-surile cele hotarite prin art. 20.

Caimacamii, pe vremea ocarmuiriilor, nu vor putea sa dea titluri de no-blefa, sà judece pricini fard sä aibajudecata lor apelafie, nici sa scoata pebei ce se afla in dregatorii publice,cezi numai pentru o gresala doveditä

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 5

Inca, când se va intâmpla ca o dre-gatorie sä nu-si aibd dreatorul ei, nuvor putea sä orândhiZscd la dânsa de-cat numai vechil.

Art. 19. Tot In zioa orânduireilor, caimacamii se vor indeletnici lainchipuirea foilor, dupd catastisele cesânt intocmite pentru acest sfärsit.

a) Pentru boerii de intâiul 0 al do-ilea rang, precum i pentru obrazelecele mai insemnate care se coprind inart. 2-lea, cu arAtarea Id.casultd. Mrintocmai dupa art. 3, 4, 8.

b) Tot caimacamii vor intocmi Maiacandidatilor de Domnie, tiechnd in-trânsa numele boerilor, care vor aveacualitätile cerute de articolul 26.

Asemenea vor treca intrânsa si nu-mele Mr, daca vor avea tot acele cua-litài ce sä cer dupd ce se vor is-prävi toate aceste pi egätitoare lucräripentru alegerea Donmului, folle sä vorpune in pgstrere la maropelie.

Art. 20. Cei ce vor socoti càcu nedreptate s'aa depärtat de dreg-turtle ce le dau cualit4le lor, pot, insoroc de doàzec i dod de zile dupäpublicarea foilor, sä-si arate cererilelor la Obicinuita Obsteasca Adunare,care, de lp va g6si temeinice, va ra-porta &Are Stäpânire ca sä-i asaze in-datà intru drept5tile Mr.

Art. 21. In a c'nellea zi a oran-duirii lor, vor pulica foile pentru cares'au vorbit la art. 19. Tot intr'aceiasivreme vor trirnite porunci care ocfir-muitorii judetilor si alti dregiaorii ailocurilor, ca sà strângä pe cei rrai in-semnati din fiesce judet carii trebuesä stea la alegerea deputatilor precum

pe cei mai 1nsernnati ai corporatiilor.Art. 22. Ocârmuitorii.

clreatori ai locurilor, in dazeci 0. pa-

tru ceasuri dupà priimirea foilor, vortrimite publicatii in toate pärtile jude-tului Mr, arätând locul i zioa intrucare trebue sä se afle stransi toff eelce au dreptate a fi in adunare.

Art. 23. Nici o tragere prinsorti nu se va putea face pänä a nutrece dazeci i cinci zile de la publi-carea foilor, pentru ca sà aib4 vremeacea cuviincioasd a-si face ardtdrile Mreel ce sä vor socoti nedrep[tätilti.

Art. 24. Peste patruzeci dezile dupä publicarea foilor i trimite-rea poruncilor, trebue sä se ispräveascäin tot Printipatul alegerile mädularilorai Obstestii Adunarii Ecstraordinare sipese zece zile in urmä toate mäduld-rile trebue sà se strângä in Bucure0ispre a se afla in Obsteasca AdunareEcstraordinarä care se va deschide la 61de zile in urma orânduirei caimacamilor.

Art. 25. Caimacamii sânt inda-torati supt räspunderea lor sä ia tre-buincioasele mäsuri ca alegerile atatin orasul de cdpetenie, cat i prin ju-dete sä se facd dupä chipul cel asd-zat in acest regulament i ca la toatelucrärile ce privesc asupra Mr, sä sepAzeased buna orânduialäVericarele sà va abate din hotarelecele coprinse intr'acest cap, ori va pri-cinui niscareva turburdri in adunärilecele in+ocrnite pentru alegere, inthiasidata se va instil.* de catre prezi-denivl de a-si veni in cunostinta ; deva ràmânea el neclintit intru abateredin datoriile sale, puterea sävâxsitoareli va porunci sá iasä afarä din sala a-dunärilor ; iar când í atunci se vainprotivi, ostasii Il vor lua i spre pe-deapsa nesupunerii sale 311 vor pune laopreald ptinä sä va urea in scaun Dom-nul cel nou.

SECTIA III

Chipul alegerii Domnutui

Art. 26. Domnul se orânduestepentru toatä viiata lui. El trebue säaibà vârstä de patruzeci de ani deplin,

sä fie din familie a cäriia nobilitate säse sue cel putin la mosul sat si a cä-ruia naturalizatie, potrivitä cu obiceiu-

www.digibuc.ro

6 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

rile Tarii, sà inceapa dela tatäl &Au.El se va alege nurnai dintre boerii cei

mai destoinici i carii vor avea ran-gurile de ban, de dvornic de Tara deSus sau de Tara de jos, de al 3-lea,ori al 4-lea dvornic, de logofatul deTara de sus ori de Tara de jos, saucarii, dupa punerea in lucrare acestuiregulament, vor avea rangurile minis-trilor de 0 nu se vor afla in slujba.,Catre aceasta, feciorul cel mai mare alDomnului, care pe vremea mortii, le-pädärii sau a scoaterii din Domnie atata-sau se va afla in legiuita varsta,dupa coprinderea pravilii pämantului,va fi priimit in numartil candidatior

Domnie, pazindu-se insa i catrectansul i celelalte formalititi care secer pentru adeverirea celor mai multeglasuri i pentru a se face alegerea sadupa lege 9.

Art. 27. In zioa cea hotaritä, toatemädularile 04te0ii Adunari Ecstra-ordinare vor merge la mitropolie lanoa ceasuri evropene0i innaintea pran-zului.

Art. 28. Caimacamii pot fi ma-dulari ai Ob0e0-ii Adttnari Ecstraordi-nare i parta0 lucrarilor sale, ori cani0e alegatori pentru alegerea Domnu-lui sau ca ni§te candidati, dupa drep-tatea ce va da fie§caruia dintre eirangul i calitatile bor.

Art. 29. Mitropolitul va fi pra-vilnic prezident al Ob0e0ii. AdunariEcstraordinare i va lua spre ajutorulsau pe marele dvornic 0 pre marele lo-gofät, carii vor fi secretari Adunarii,precum i pe alti trei $ until dintreboerii de al doilea rang 0 altul dintrecei de al treilea, cei mai insemnati dinfiware din aceste ranguri i pe celde al treilea dintre deputatii corpora-fiilor cel mai bätran. Cand se va

1) Otoeasca Extraordinara Adunare de re-vide a votat un amendament : .Art. 26 para.graful al 2-lea. Domnul nu se va putea alegede cilt dintre boerii din rangul dintAiu, adiade la vd ban 0 panA la vel celinAra, carii sesocotesc cei mai vechi boeri 0 se osibesc din ceide al doilea 0 al treilea rang.. N'a fost promul .gal nefiind Intlirit de ministrul impdrdtesc".

intampla ca mitropolituL bolnav fiimisau din alto' pricinä, sa nu poata a fifata la Adunare, atunci slujba prezi-dentului o va inplini-o episcopul cà-rele pravilnice0e va avea al doilearang dupä mitropolitul.

Art. 30. Prezidentul, prin ajuto-rul amandurora secretarilor de mai suszi0, se va indeletnici la cercetareacartior fieFäruia mädular, urmanddupa vechimea rangurilor i gasindu-lede bune i adevarate, Ii va face cu-no-seuti ca sant priimiti in Ob0eascaAdunare Ecstraordinara i secretarulii va trece la catastih.

Art. 31. Mitropolitul imbracat cuvegnintele arhiere0i, va merge in bi-serica, dinpreuna cu toate madularileadunarii i, dupa ce va sluji sfanta li-turghie, va face un cuvant pe scurtcatre adunare, arätand marimea sco-posului pentru care s'au straits ; dupaaceasta va ceti cu glas mare 0 kite-legator acest intocmit jurämant

Jur ea la alegerea ce voiu face nuvoiu fi amägit de catre vre un interesin parte sau de vre o imbulzire stre-inä, nici de vre o altä cugetare, cibinele i fericirea ob0ei imi va fi celdintaiu scopos,"

$i apoi viind fieFare dintre madu-lärile adunärii innaintea sfantului prastol

puind mina pe sfanta evanghelierva zice cu glas mare Jur acestea,

Art. 32. Dupa ce se vor inplinitoate aceste formalitäti 0 se va sfir0juramantul, se vor intoarce toti in salastrangerii, unde prezidentul va cetifoaia candidatior de Domnie 0 a cali-tätilor ce se cer, spre a se putea alegeDomnuL

In urrna se vor chema pe numemadularile adunarii, dupa vechimearangurilor lor, spre a balota pentrufieFare dintre candidati

2) La art. 32 s'a votat de catre Ob'AeascaEcstraordinará Adunare de revi4ie urmatorul.amendament:

Art. 32, paragraful al 2 lea. Dupa aceastaprezidentul va face chemare anume fie0c1truia.din mAdulari í cei ce nu vor fi de fata, se vorInsemna pe foae cu un punct 0 se vor scri de

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 7

Art. 33. La inceputul balotatiipentru fiescare candidat, mitropolitulva da in inâna fiescäruia alegator doäbale, una alba i alta neagrä. Când seva chema a-si da votul säu, va aruncauna dinteaceste bale in vasul cel orân-duit pentru priimirea voturilor de ale-gere i ceialaltä intealt vas acoperitpus pe o masa, care va fi la o parte.

Art. 34. Fiind cä voturile tre-buesc a se da pe taing, fiescare dintre

catre unul din secretari Intr'un catastih deosebit.Dup.& ce va isprAvi chemarea pe anumej pre-

zidenttd va da fiesicaruia mAdular, pAzind ran-dul ransului, un buletin Intru care acel madularva scri patru nume de candidati, pc care vavot s& akag& i pe urm& strAngand acest bule-tin, /I va pune 1nsti0 intr'o cutie care va sta pemasit Innaintea prezidentului : fiecare buletin seva scri pe ascuns, ca numele ce se vor insemnape dAnsuI sA nu poatA fi vAzute de cAtre cei cevor fi de fatA, orAnduindu-se Inc& un loc deo-sebit tainic pentru aceastA Inscriere.

Dui:A ce toate mAdulArile mi vor da Intr'acestchip vottil Ior, atunci se va dezchide acea cubein vederca a toatel aduniri de catre asesor,carele va deschide ficfcare buIetin i dupA ce Iiva ceti cu glas mare /I va da prezidentul unuladin secretari ca sA I treacA In catastihuI ce seva orAndui spre aceasta. Buletinurile nu se vorlepada decAt dup.& ce se vor cerceta dacA nu-mArul Tor este de o potriva cu al madulArilorcelor de fata i dupA e le va face rubar cucatastihul In care vor fi trecute.

Candidatul car& la cea dintAiu deschidere acutiei va avea doA pa* din glasurile tuturormadularilor In partea lui, va fi ales de domn.

Daca la cea dintaiu deschidere a cutiei, niciunul din candidati nu va fi putut Impreuna nu-mArul de glasuri ce mai sus se arati, atunci alege-rea se va face prin balotatie Intre zece candi.-dati carii vor avea pentru clart0i mai multevoturi decAt ceilalti i domn va fi dintre ace0izece acela, care va Impreuna glasuri mai multe,/its& cel putin cu unul mai mult de cAt jumAta-teatnurntirutui m&dtd&rilor ceIor de fatA.

IntAmpIAndu-se i dupa balotatie ca !rid unuldin ace0i gece candidati sA nu Impreune pentru-sine0 cu unuI mai mult peste jumAtatea numa-rutui. madulArilor celor de fatA, atunci se vaface al cloaca balotatie asupra a trei candidaticarii vor fi Impreunat mai multe glasuri din-tr'acqd zece i cel ce va Impreuna in urmAmai multe gIasuri dint'acefti trei, va fi aIeS dedomn. lar Intamplandu-se ca pe lAnga acei zececandidati sa aibA i altul un asemenea numArde glasuri ca cel de al zecelea, se intre i accla2n numArut candidatilor.

Asemenea se va urma 0 la al dam balo-tatie asupra celor trei candidate

Nici acest amendament n'a fost MUHL

mädularile ce se vor chema a-si davotul säu, sà ingrijasca a nu vedeanimeni care din amândoä balele arunaintr'un vas si care intrfaltul.

Art. 35. Fiescare dintre candidatin'are voe sä-si dea votul säu pe vre-mea când baloteazA pentru dânsul.

Art. 36. Toate mädulärile adunä.-rii vor sadea jos si atunci numai arevoe fiescare a se aridica, când se vachema de cätre prezidentul da vo-tul säu.

Art. 37. Prezidentul cu secreta-rii i asesorii va sädea inteun loc alsälii, de unde sà poatä vedea pe toatemädulärile adunärii i sä. se vazà decatre

Art. 38. Când se vor scoate dinvas balele ce s'au aruncat pentru ale-gerea fiescäruia dandidat, secretarul celorânduit pentru aceastä treaba va facecunoscut cu glas tare si intelegätor câtebale albe i ate negre au esit, iarcelalalt secretar le va scrie in slove laWastihul säu.

Se va urma inteacestasi chip pânäla cel din urmä candidat,

Chnd marele dvornic i marele logo-fät, slujind ca niste secretari ai Adu-n6rii, vor fi in numärul candidatilor,pe vretnea ce se vor trage sortii pen-tru dânsii, se vor orândui in locul loreel mai vechi dintre boerii de rangullor.

Art. 39. Isprävindu-se balotatiafiescäruia candidat, numärul balelor cevor esi si se scrie pe catastih, se vaadeveri cu iscáliturile prezidentului, aidoi secretari si a trei asesori.

Art. 40. Când se va isprävi ba-lotatia tuturor candidatilor, de se vaintampla ea doi sau mai multi clintein-sii sä aiba un deopotrivä nurnär devoturi, atunci aceia sa se pue la al doi-lea balotatie.

Art. 40. Dupl sävârsirea balota-tii, mitropolitul tot inteaceiasi adunare,a cdriia lucrärile nu vor inceta nici cumpânä la sarsitul lor, va porunci indataa se face inscrisul pentru cei ce au esitmai multe bale in catastih, unde s'auinsemnat- numärul balelor, pe care is-

www.digibuc.ro

8 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

calindu-1, 11 va da episcopilor a se is-eäli atât de Sfintiia lor cât 0 de amân-doi secretarii 0 de câte trei asesorii,apoi va face cunoscut obrazul ce s'aales de Domn i scotând copie dupäinscrisul ce s'a facut, o va trimite vre-melnicii Ocarmuiri.

Art. 42. Savâqindu-se alegereaDomnului, mAduldrile Adutarii Ecstra-ordinare, tot inteaceigi strângere a lor,vor iscali dupd rândul rangului lorarz-mahzarul catre Poartá prin care sácearä inarirea Domnului, cum 0 o notáoficiala prin care sä. in0inteze Curliiocrotitoare pentru alege e9. Domnului.Spre a se putea savar0 toate acestelucruri tot inteaceigi Adunare färä ase risipi, caimacamii vor mgril a alca-tizi mai dinainte amândoà." inscrisurilede mai sus zise, in care se va lasa locdeschis sp e a se trece numele Domnu-lui celui ales.

Art. 43. Aceasta 0130eascä Adu-nare Ecstraordinarä, fiind stransä numaipentru alegerea Domnuhd, nu va puteasä..11 insupscà vreo alta deosabild ca-dere, ci ea in faptä se desface indatäce se va savar0 aceastä alegere 0 sevor iscad amâodoa inscrishrile de maisus zise.

Fie§care din mäduläri, pana a nu sedesface 0 a se risipi adunarea, este

indatorat sä dea sinetul sau de alegä,z-tor in mâna mitropolitului, care le vapune in pästrare in arhivele mitropo-liei, fácând cunoscutá tutulor cea de-sävar0t desfacere i despartire a Ob-0e0ei A dunári Ecstraordinare.

Art. 44. Pam a se intari Domnulde atre Poarta, caimacamii nu vor in-ceta a octirmui Tarä, rämâind indatoratica dupä ce se va urea. Domnul celnuou in scaun, säl dea cuvânt de ocâr-muirea lor í socotealä de cheltuialaveniturilor Täni, atdt Domnulti cat 0_Obicinuitei Ob0e0ii. Adunäri.

Pompa stirei Domnului in Scauntoatä teremonia ce prive0e la dânsase va rândui prin regulamentul ce vaface vremelnica ocârmuire conglásu tacu vechiul ohiceiu din condicile Diva-nulti; iar ungerea Domnului se va facein B'serica Maicei Precistei din CurteaVeche.

and Domnul se va apropiea desfântul prastol cd sä se ungá, va facecu mâtia pus pe sfanta evangheliejuramântul de mai jos:

Jur In numele s intei Treite sh pa-zesc intocmai i nestramutat pravilele

legiuirile Prmtipatului Valahii, duparegulamentul cel mtocmit i sä fac ase päzi 0 a se tinea intru toatá virtu-tea lor".

www.digibuc.ro

CAP. Il

Pentru Obicinuita Oboeascei Adunare

Art. 45.Obicinuita 0130eascA Adu-nare, subt prezidentiea mitropolitukti, seva alcAtui :

a) de trei episcopi eparhioti: alRâmnicului, EuzAului 0 Argewlui.

b) de doazeci boeri de intâia treaptä,care trebue sA fie pämânteni, dupä ve-chiul obiceiu 0 sA albd varstd cel putinde treizeci ani.

c) de nourtsprezece deputati duprinjudete, cate until de judet 0 unul pen-tru orawl Craiova.

Ace0iea se vor alege dintre stApâniide mo0i tot dinteacel judet 0 vor fiboeri feciori de boeri '), având varstäde treizeci de ani deplin.

ToatA suma : patruzeci 0 doh* mädu-lare.

De 0 se va micpra nurnärul judete-lor spre a se face mai rätunde 0 de-opotrivä la lätimea lor, insä numäruldeputatilor va fi tot acela . iar obrazelece sant a se alege, se vor hotäri dupaanaloghie panä la inplinirea cerutuluinumAr de deputati.

Art. 46. Obrazele, ce alcAtuescObicinuita 014teasca Adunare, vor fipriimita dupa chinul de mai jos:

a) mitropolit 1 ca un prezident -*-i-

episcopii eparhioti sant pravilnice mA-dulare ale acestei adundri,

b) iar ceilalti doäzeci boeri de in--taiul rang se vor alege in ora§u1 de

I) In sedi ta dela 5 Decembrie 1831, Adu-narea a interpretat textul in serrul ca fedora deboeri pot fr deputatt chiar daa n'au cin" (A-nalela partameutare II, p. 8).

cApetenie prin balotatie, dupa multimeaglasurilor, de care tali boerii acestorranguri, afarA de ministrii, carii nu vorputea fi mädulare ace0ii adunaH, nicisä-0 dea votul pentru alegerea mädu-larelor; fiindcA dupA capul al IV al a-cestui regulament, ministrii sant insar-cinati cu alcAtuirea planurilor 0 a so-cotelilor ce se paradosesc 0 de aceigfiware dintrân0i se va afla fatA in.Obicinuita Ob0eascA Adunare numaipentru treaba ce priveste la dregatorialui, ca sA dea trebuincioasele desluOri0 sA sprijineze prin destoinice cuvintepitacele, ce va da Domnul cAtre aceastAadunare.

c) cei optsprezece deputati duprinjudefe, precum 0 al orwlui Craiovei,se vor alege asemenea prin balotatiede cAtre toti eel mai insemnati boeri,sau feciori de boeri, caHi lacuesc inlocurile acelea unde trebue sA se facAalegerea 0 au cel putin varstä de 25ani deplin.

d) Tot acelea0 mädulare ale Obici-nuitei Ob0e0ii Adunäri vor urma lu-crärile lor in curs de cinci am.

Art. 47. Adunarea alcätuindu-seodat6,10 va alege peste tot anul, dup5.cele mai multe glasuri, dintre mAdulä-rile sale, doi secretari 0 doä ajutoareacestora, Para de a-0 pierde dritulde a vota 0 ei.

Ea nu va putea chibzui nici o pricinäde nu se vor afla stran0 in sala adu-närii, cel putin doä a treia pArti dintot numärul votairtilor. Va tinea jurnal

www.digibuc.ro

10 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dui:A orânduialg de toate lucrarile sale.Pricinile ce vor cguta, se vor hotaridupg multimea glasurilor : intâmplându-se Insä a fi glasurile deopotriva la nu-mar, atunci mitropolitul va da Werede hotärire pgrerii unde se va alátura.

Art. 48. Toate hotaririle Obici-nuitei Obstestii Adunari se vor supunecunostintii Domnului prin anaforale is-cglite de cgtre prezidentul, doi secre-tari si ajutoarele lor si alcgtuirea a-cestor anaforale se va face dupg chi-pul urmgtor I

a) Dupa ce se va citi Obstestii A-dunäri pitacul Domnului asupra cgnliava fi sa se chibzuiascg, se va indelet-nici aceasta adunare intru a sa coprin-dere, ori tot inteaceiasi zi, sau dupgcinci zile; iar sfgdirea se va marginiasupra priimirii ori nepriimirii aceluipitac, sau asupra schimbgrilor- ce sevor socoti cä trebue a se face asu-pra lui.

b) Amândoi secretarii vor serf, unulinteo condicä osebitä si altul inteocoalä de hârtie iaräsi osebita, toate pa-rerile câte se vor sprijini de cgtre vasemgdulare ale Adunärii; in urmä se vorceti cu glas mare si dupd ce le vorintelege cu totii, prezidentul va adeveriacea alcatuire cu a sa iscaliturä.

c) Dupa aceasta, va incepe lucrareabalotatiei asupra tutulor parerilor scrise ;iar scoaterea balelor 1) din vas se vaface in vederea tutulor mgdularilorObstestii Adungri ; in urma se va scrieinpotriva fiescgria päreri ate bale auesit albe si câte negre: apoi si condicasi osebita coalg se vor iscgli de catretoate mgdulgrile Adunärii, ea printr'a-ceasta sä nu mai rämge nici o indoialgasupra isprävii chibzuirilor.

d) Indata dupa aceasta se va iscälianaforaoa pe temeiul chibzuirii pentrucare au esit cele mai multe bale albesi dupa ce se va citi cu glas mare,ad innaintea Adunarii, se va iscali deprezidentul, secretarii si ajutoarele lorsi se va insoti cu coala de hârtie co-

1) Editia dirt 1847 IntrebuinteazA bile", inI oc de bale", curn e textuf din 1831.

prinzgtoare de urmarea chibzuirilor O.

se vor supune cunostintii Domnului.Iar condica, a aria coprindere va fidin cuvânt in cuvânt conglasuita cu co-prinderea coalei de hârtie si incredin-tata cu iscglitura tutulor mädularelorAdungrii, va rämânea dinpreunä cujurnalul la arhiva adungrfi.

Art. 49. Chibzuirile ObicinuiteiObstestii Adungri atunci numai vor a-vea putere de pravilä, când se vor in-tali de Domn, care s'obod este de anu le intari, färg sg-si dea cuvantulpentru ce nu le intäreste: dar si Dom-nul nu va avea cgdere sa facà de sinesischimbgri la asemenea chibzuiri, cipentru ori ce indreptare va socoti detrebuintg va da-o in a doilea chibzuirea acestii adunari si apci la orice chib-zuire i se va infatisa in acea pricing,dupa cele din urmä hotgriri ale adu-ngrii, va intgri .sau nu.

Art. 50. Mgdulgrile aeestii adu-näri care, in urma hotärirei ce s'audat dupa multimea glasurilor, vor aveadeosebitä a lor pärere, nu o vor pu-tea scrie in nid inteun fel de inscris,anafora sau jalba prin care sa spriji-neze acea parere 2) a lor ; cäci cei cevor iscgli un asemenea inscris, se vorface cunoscuti adungrii si se vor scoatedin numgrul mädularelor ei, ca nistelurburatori ai into cmitei orândueli, pu-indu-se in locul lor alte mgdulare.

Art. 51. La fiesicare strângerede peste an a Obicinuitei Obstestii A-dungri, Domnul este indatorat sä deaintru a ei cercetare socotelile venituri-lor si a cheltuelilor visteriei si a tutu-lor celeorlalte case ale Tarii, precumsi socotelile ce vor da si alti dregatoripentru osebite ramuri de ale cârmuireiincredintate acelora.

Adunarea va putea sä le dea in cer-cetare de comisii alcgtLite dintre mädu-larele [sale] sau si insusi sa le cercetezede fata cu totii, dupa care descoprindu-secevasi rele intrebuintari, sà le arateDomnului. Cgtre aceasta, aceasta 'adu-

2) Din eroare in editia din 1831 trecere" Itvtoe de pdrere".

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 11

mare va intocmi imphrtirea biruluia dAjdfilor asupra celor de subt ase-menea rAspunderi ; implinirea veniturilorTArii si a lor cheltuialä, intemeindu-se-insä cu mare scumpätate asupra hotä-ririlor ce se coprind in al III-lea capal aceste regulament. Niel o prefacereacelor hotAriri nu se va putea face,precum i nici o dajdie neobicinuith nuse va putea implini färä de a se priimimai intiiu de amandoä puterile.

Art. 52, Ori ce act sau hotärirea Obicinuitei Obstestii AdunAri si aDomnului, care va fi inpotriva privile-ghiurilor Printipatului si a tractaturilorsau a hatiserifurilor Intärite pentru fo-losulul acestut, Printipat, precum i in-potriva drepturilor Curtei Suzeranea Curtii apArAtoare trebue sä sesocoteascA desputernicite í netinute insearnA.

Art. 53. Intamplandu-se räscoaläsau vre o mare turburare i neoran-duialä intre mädularele Obicinuftei Ob-stestii Adunari, Domnul va putea säprecurmeze strangerea ei i va fi inda-torat a face indatä raportul eau ateInnalta Poartä i cAtre ocrotitoareaCurie, cerand voe i slobozenie de aputea strange o altä Obicinuitä Ob--teascA Adunare.

Art. 54. Obicinuita ObsteascA A-dunare are cAdere sä arate Domnului,prin anaforale, näpAstuirile i plangerileT6rii si Meg, de va fi trebuintä, sä lefacA cunoscute la amandoä Curtile 2),insemnand mijloacele ce se va chibzuimai bine spre a lor indreptare.

Asemenea va putea aceastä ObsteascäAdunare, dupa. vechiul obiceiu, sä. aducAIa cunostinta Domnului arAtäri asupraveri cAria pricini de folos obstesc ceva socoti de trebuintä i sA-I roage dea le lua in bAgare de seamä.

Art. 55. Toate isvoadele de pra-vilA sau regulamenturi nouA, trebuesc

1) In editia 1847 In loc de Curtii suzeranea Curiii apdratoare": ,ce urmeazd, dintea-

ceastd..2) In editia din 1847 In foe de : feted cunos-

cute la arntindoet Curfile" s'a publicat adicdla mai inaltd cunoftiin(d".

intaiu sA se dea in cercetarea Obi-cinuitei Obstestii AdunAri, afarA numaidin poruncile domnesti care se dauspre a se pune in lucrare cele in ffintApravile.

Art. 56. Asemenea, aceastä adu-nare va fi intru indatorire sA judecefolosul tutulor mäsurilor ce se vor luain pricini ori de obste sau Intamplä-toare, mAsuri insA &ate vor privi lasiguranta pämantului i vor cere orivre o cheltuialä de bani sau cevasiintocmiri pravilnice.

Art. 57 Obicinuita Obsteascadunare va cerceta i va prilmi isvoa-de de contracturi pentru tot felul deotcupuri, va ingriji a se päzi neclintitstäpanirea lucrurilor obstesti; va stAruisä se indemneze oamenii la lucrareapämantului si la meserii ; va asezadinpreunä cu Domnul orice va privila insufletirea i inlesnirea negotuluiTarii i celui din läuntru í celui de a-farA ; la potrivirea i .unimea träsurilor(greutAtilor) i mäsurnor in toatä Tara ;la tocrnirea i buna oranduialä a sco-lilor, spitalurilor i altor asAzAri ce santclädite pentru faceri de a cismelelor,a drumurilor, a inchisorilor, a earan-tinilor, a avuturilor bisericesti, a tineriiunui trup de jandarmerie nationara, 3) scl.

Cu im cuvant aceastA adunare vaurma a fi ca si mai innainte i dupA pra-vilile cel temeinice ale pämantului, pA-zitori dreptätilor i pricinuitori fericirifcompatriotilor sAi.

Art. 58 Indatoririle puse asupraObicinuitei Obstestii AdunAri prin arti-colile de mai sus pomenite nu vor puteala niei o intamplare sA inpiedece stä-panitoarea putere datA Domnului, duplvechile intocmiri i obiceiuri ale TAriisi care putere priveste la pAzirea buneiorandueli si la linistea publicului.

Art. 59. Obicinuita ObsteascaAdunare nu va fi insArcinatä de acuminainte i cu cuviinte judecAtoresti;

3) In editia 1847: »pentru faceH de bine lacismele, la drumuri, la carantine, la avuturilebiserice0i, la tinerea unui trup de jandarmerienationala, etc.»

www.digibuc.ro

12 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

fiindcä acestea, pentru vremea viitoare,se va da asupra unui osebit Divan, sauasupra unei Innalte Curti, pentru carese va vorbi in alt cap al acestui regu-lament,

Art. 60 Aceasta adunare se vanurni de acum innainte Obicinuita Ob-steasca Adunare.

Domnul este indatorat O. o strangdpe fiescare an la intaiu Dechemvrie in ,Bucuresti, fünd ca contracturile vamilorsi ocnelor se inchee la intaiu Ianuarie

si ea atunci trebue O. se inceapa Aul.Finantilon

Doh' luni sant hotarite pentru sadereain Bucuresti a fiescaria adunari ce sestrange pe an ; dar Domnul va puteasa prelungeasca acest soroc, cand vasocoti cu cuviintà si daca se vor in-tampla neobicinuite inprejurari care ne-gresit cer o asemenea prelungire.

Catre aceasta el poate sä o stranasi peste obicinuita vreme la intamplarede foarte mari trebuinte.

www.digibuc.ro

CAP. III

Finanta.Intocmirea carmuirii Finanfe lor, ur-

mate pânä acum, este atât de incurcatd,privindu-se ori dui:4 mulfimea dbi'diilor,ori dupä chipul inpärfirii si strângeriilor, sau dui:a felurimea dArilcr ce selua din vânzarea husmeturilor si a ru-sumaturilor in folosul unor dregAtori ia deosebitelor asAzAri publice si amultor obraze privilighiate prin hrisoavesi alte ducun erituri dornnesti, incât demulte ori s'au pricinuit intr'acestea nunumai abuzuri si nesuferite- nedrepiAfi,ci incA si o simlitoare scAdere la ve-niturile Statula. Drept aceia, comitetulchemat fiind a aseza temeiurile iiouluiregulament, care trebue sA ocarmuiascdde acum innainte Prinfipatul Valahii,au socotit datorie sA intrebdrifeze laalcatuirea capului pentru Finanjä ran-duiala de mai jos :

a) Sä strice 0 sä desputerriceze ori

ce bir 0 dajdie pAgubitoare dajni-cilor.

b) SA rânduiascä neapAratele chef-tueli ale Statului pentru fiescare An.

c) SA' hotärased birurile si toate ve-nit-urile Statului, care se vor strângede acum innainte 0 se vor rândui aintâmpina cheltuelile anului.

d) SA' aseze regt.13 hotäritoare si ne-strämutate pentru catagrafii si inparjireabirului si a dajdFlor.

e) SA' hotärascA rânduiala ce trebuesä se pAzeascä la strângerea birului 0a celorlalte ramuri de venituri ale Sta-tului.

D SA asaze chipul cu ca/4 casa Vis-tieriei sa-si dea socoteala.

g) SA hotärascA cu un chip lämuritdrepturile si datoriile reciproce intreproprietar si al säu sAtean.

SECTIA I

Desputerniciri sau oboriri.

Art. 61. Se stricA si se despu-ter iceazä pentru totdauna :

L Chipul inpärfirii biralui pe lude.II. Orânduelile bresla01or, a ruptasi-

lor si a cumpanistilor, a cdrora ducu-menturi se vor socoti de acum innaintedesputernicite si nefinute in seamA.

III. TO slujitorii carii subt feluri denumiri se aflä in slujba osebifilor dre-gatori ; pentrucA de acum innainte inlocul acestora se vor aseza pe latoate ramurile obläduirii ordonanfe sub

numire de dorobanfi ') si pe lângajudeatorii vor fi aprozi.

Dorobanfil a cArora cea mai Multäparte vor fi cAläri, vor lua dela Stä-pänire leafä dui:4 cum s'au asezat intabla subt litera A si vor fi indatorafi sa-sicumpete calul, sä se imbrace tot intru ouniformA si sä se hrAneascA din punga

1) In editia lui 1847 : "se vor aseza ordonanfesub numire de dorobanfi pe binge( osebiteleocarmuiri ; pe langd, etc..

www.digibuc.ro

.14 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

caci Mate acestea s'au socotit inleafa ce s'au hotârit pentru fiescare,dupa locuri. Sate le Ii voralege dintre 1A-cuitorii lor i vor fi chezasi pentrudânsii, jar cinovnicii pe langa care sevor afla slujind, vor fi räspunzätori pen-tru purtarea lor 1).

Cu acest chip inplinindu-se trebuin-cioasa slujb6 pe langa deosebitele dre-gatorii, nici un dreator i cinovnic nuva putea sà ia de la treaba sa pe vre-un om, vericine va fi, la ori ce intarn-plare, cu pricinuire ca intrebuintezela slujbä.

IV, Vama ce se lua pâra acum delavarizärile fäcute in läuntru in Tara printdrguri, bâlciuri, orase, târguri si sate.

V, Rusumaturile, adecä díjmäritul, tu-tunaritul, vinäriciul i oeritul pämân-tenilor,

VI. Darile ce se facea pe seamamänästirilor, a spitalurlior, a orfanotro-fii, a casii podurilor si a cismelilor,precum si ale Cutii Obstirilor,

VIL Avaetul trecätoarei rärnâtorilorpeste hotar care se socotea ca un venital Doamnei,

VIIL Dajdia ce se socotea spre in-plinirea plätii prefului untului ce se dala Cetatea Vidinului 2),

IX. Poprirea. de câte don.' parale laleu de la toate lefile, precum í räs-punderea de câte patru parale la leupentru toate lucrurile vândute prin me-zat, adecä clod parale ce platea vân-zätorul starostii de negutatori i doäparale ce plätea cumpärätorul pe seamacutii de milostenie.

X. LuArile ce se fäcea pe seama ar-rnasului si a zapciilor armäsii de la toa-te vätäsilie figanilor Statului i pentrucatârii lor,

XL Amândoá isprävnicaturile destreini i vätäsiile de plaiuri.

t Randuale atingAtoare de dorobanti 0 co-prinse Intr'acest paragraf s'ati modificat prin legeaasupra dorobantilor din 1831 0 1833 din anul1833.

E. Cuvintele : e e s e d a I a ct at e a V id inutui: s'au scos potri-vit cu comunicatia Ecselentii Sale d. general con=soI al Rosiiv, explica editorul din 1847.

XII. Cäminäritul, fumäritul, gardura-ritul, säpunäritul, grosäritul, arabagi-acul si tot felul de altä luare i avae-turi ce sà lua pe seama a feluri deslujbasi.

XIII. Vornicilie de pripasuri, adicagloabele" ce sä lua pand acum pentruvitele ce sa gäsea prin bucatele plu-garilor, fiind ea' acest fel de invinovä-firi se vor judeca de acum innainte de&Are judecdtoria inpAciuitoare a fiesi-cäruia sat, care vor despägubi prepägubasi pentru pagubile ce li s'arpricinuis).

XIV. Mille de vinärici häräzite lafeluri de asezäri publice i obraze ;avaeturile intocmite pe seama drega-torilor din vindrici, dijmärit i oeritoerit si din ocne si vämi ; härgzirileurmate din veniturile mänästirilor, cuun cuvânt, tot felul de dare, [dajdie]avaet ce se lua pe seama dregdtoriilormarl. í mici ; tot felul de dare, dajdiesau bir ce s'au urmat pânä acum suptveri-ce numire si care nu se coprindeintr'acest regulament, precum i ori ceobiceiu i ducument care priveste launile ca acestea, se vor socoti despu-ternicite i nefinute in searnä.

Art. 62. Cheltuelile satelor pen-tru popasurile ispravnicilor, a zapciilor,a slujitorilor, a polcovnicilor, a capita-nilor, a trimisilor stäpânirii si de oricealt dregator4) si slujbas, cu un cuvânttoate cheltuelile satelor, afard de celece anume sä coprind in articolul 105,se stricà si se desputerniceazä.

Art. 63. Cheltuellie satelor se in-mulfea mai cu deosebire intru cresterenemäsuratä prin orândueli de salahori,de materialuri si de transporturi, prinfacerea podurilor i feluri de alte clä-diri, precum ale p o stilo r i altele ;acest obiceiu era vecinic izvor de abu-zuri i pricina däräpänärii satelor,

3) Editorul din 1847 tinand seama de legiuireadin aunt 1331 asupra stricAciunii pricinuite devitele de pripas, frilocucte parte finata a alinia=tului i anurne de actun innainte, etc.. cu :sa vor pedepsi potrivit cu anecsul acestui cap.subt no. 2".

4) In text: "trecator», eroare de tipar Indrep=tat& în editia din 1847.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15

L Din partea Stäpânirii care era si-litä sä inpovareze cu acest fel deordndueli judetile, pläile sau satele,care sä afla eu apropiere de locurileunde cerea irebuintä, sau pe cei ceavea materialurlie trebuincioase i sar-cina, care putea a fi nesimtitoare in-pärtindu-sä deopotrivä pe toatä tam,se facea inpovarätoare pe un putinnumär de sate.

II. Din partea unora din slujbasicarii gä'sea printr'acestea multime demijloace de a scoate bani si a sävarsinemärginite räpiri.

IIL Pentru ea' fiescare sat cisluindu-se pentru plata salahorilor, a transpor-turilor, a materialurilor, sau alte därice li sä cerea, fruntasii satelor hotdrapreturlie dupa a lor vointä ca sä ia oparte pe seama lor i printr'o cislänedreaptä, fäcutä numai de &mil, in-povära pe cei mai säraci cu toatàgreutatea.

Spre a inceta dar acest fel de tu--märi, intru adevar deräpAnAtoare, careaduc neorânduialä intru vecinicieseacä izvorul fericirii obstesti, ori cefel de sarcinä i cerere in natura, subtveri ce numire va fi, se stria.' 0 sedesputerniceaza pentru totdauna. Latoate intâmplärile ecstraordinare ce sevor judeca de cAtre Obsteasca Adunarecä sânt de neapäratä trebuintä pentrufolosul obtii, StApAnirea, dupa ce leva intäri, va ingriji a se savarsí prindare de mezat cu preturi mai jos. In-tâmpländu-se sä' nu se gaseasca voitoride asemenea incArcinäri, StApAnirea sä.'va insärcina însui cu sdvarsirea, orân-duind comisari pentru aceasta i chel-tuellie se vor intâmpina din banii Casiirezervii orânduiti pentru acest fel decheltueli.

Când insd nu sA vor ajunge acestibani,. sau eh' se vor fi cheltuit in altetrebuinte, atunci, dupa priimirea devoe de la amândoä curtile, sä va in-part suma trebuincioasä a banilor petoti dajnicii, dupä analoghia tacsii cesdrit orânduiti a pläti.

Cât pentru dregerea i facerea dru-murilor celor mari, Domnul dinpreundcu Obicinuita Obsteasca Adunare luând

drept temeiu pretul ce s'au urmat intrecutii trei ani, va hone plata zilii delucru i a chirii carAlor i cu aceastä.platä se vor chiema sA lucreze satelede judetul acela unde trebue sä se facäacele drumuri 0 de la care ele vordobândi cel mai mare folos.

Art. 64. Dupa hotärirea coprinsäin instructilie ce slujesc de temeiu laacest comitet '), toti scutelnicii i pos-lunicii fära nici o osebire se vor stricapentru totdauna si se vor as'Aza in rAn-dul dajnicilor.

Domnii nu vor mai avea putere dea da de acum innainte scutelnici, veri-cärttia mäcar ; asemenea nu vor puteasä scoata sau sA sloboazä a se scoatedin rândul dajnicilor vreun orn pentruslujba boerilor sau a altor particulari ;vor fi räspunzätori pentru orice faptAinpotriva acestii hotärdri.

Legiuirea ce s'au fäcut la leat 1746, cuiscàliturile clirosului bisericesc si a bo-erilor í cu intdrirea Domnului Cpstan-tin Nicolae Mavrocordat, pentru desro-birea täranilor rumâni, rämâne i varämânea ne strämutatä intru toatä co-prinderea ei.

Hrisoavele date de cätre StäpAnire lamulte familii ca o rasplAtire a slujbelorlor sau subt alte numiri si care le dadrepturi de a lua vamä pe mosilie lorsau pe a altora, se desputerniceazäpentru totdauna. Spre indestularea a tu-turor acestor mai sus pomenite privile-ghiuri cu care s'A folosea nobleta deeste o vreme nepomenitä, drepturileproprietarilor de mosii intemeete peinceputurile cele neschimbate a le cu-viintii si ale dreptälii í statorniciteprin articollie 141, 142, 144 0 145 aacestui regulament, sânt chezäsuite inveci inprotiva veri ce bântuiri i cAlcäri2).

/) lnceputuI acestui articol, /Dana la scu-telnicii". a fost InlAturat In editia din 1847,spune editorul potrivit cu comunicatia E. S. D.general consol al Rosii".

2.) in editia din 1847 partea finala a ultinni=[in aliniat alart. 64 s'a modificat astfel:... dreptd-tii, hotetrite i statornicite prin sectia VII a a-cestui cap, seint chezeisuite... etc,. Aceasta, spu=ne editorul, potrivit IndreptArei aduse de c.itreadunarea din anul 1832, prin paragraful aclao-gat la sfársitul legiuirii asupra drepturilor i da-toriilor Intre proprietari si sâteni.

www.digibuc.ro

16 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA II

Chekuelile Stckului.

Art. 65. Cheltuelile Statului pefiescare an se intocmesc dupg chipulde mai jos 1):

Lei1-iu. Banii ce se platesc

Prea-Innaltei Porfi la sfar-situl fiescgruia an subt nu-mire de Tezie, Idle i Ri-chiabie

2-lea. Lis ta civild a Domnu-lui, adicg banii ce i sä daupe an pentru toate cheltu-elile postului de Domn, afamilii sale si a toatei curflisale, ne mai putand Domnulde acum innainte sa ia pesearna-i vre o ramurg devenituri, nici sg cearg delanimenea vrO o dare in banisau In naturä subt ori ce felde numire va fi .. 1 200 000

Aceastä sumg alatuitoarede lista civilg a Domnulti isa va nurnära in cate a pa-tra parte, dupg acela§ chipprecum se vor strange

3-lea, Lefile tuturor dre-ggtorilor i slujbasilor, pre-ctim si a capu-chehaelii Ta-rigradului si a canfelarii ceurmeazg sä aibg, coprin-zandu-se i toate cheltueli-le acestor ¿in urmä i lefileaprozior, ale dorobanfilordupg algturatul Stat subt li-tera A 3 977,820

439.500

t) In editia din 1847 se arata csA intrucattcheltueliIe statului s'au fixat cu aproximatie "ct;ahrnin», in textul reguIamentuk i .s'au pAstrat

surnele initiale, dar ca in note se aratA Ia fieca=re capitol modifizArile ultcrioare. VOM reproduceTa fiecare capitol al cheltuclilor, notele orisinaleate editiei din 1847.

2) AceastA suma s'au urcat la 1.400.000 Ieide Tara Rornaneasca eu tahinin In urma ran-duelitor conventii PetersburguIui care houre9te la2.000.coo lei turcett clatoria pe tot anut a TA=rli cAtre Inalta Poarca. (Nota la editia 1847)

3) 01:0easca ecstraordinam Adunare din hulatrecutuIui Octornvrie anut 1834 a facut o aclao=sire de 400.000. (Nota la editia din 1847)

LeiPe leat 1832 se va ad/4o-

ga alfi lei 562.920, spre ase face toatä suma lefilorpang la lei 4.500.000, pro-timisindu-se adgogirile la tri-bunaluri i partea adminis-trativa si in sfarsit Prinfipulunit cu Obicinuita _ObsteascaAdunare va face adgogirela lefile civililor, precuma militarilor, cand Il va slo-bozi innalf area veniturilorce va urma din vanzareaotcupurilor Tgrü fgrä insgde a sg sgraci Casa Rezer-vii, pentru care se vorbestemai jos, caci aceasta estede mare trebuinfd intru Ad-ministrafia Prinfipatului,

4-lea. Tinerea until trupde jandarmerie, dupä tablace s'au aläturat langä capulIX: Pent u jandarmerie 4) .

5-lea. Tinerea Postilor 5),Chelt .dala Po0ii care

se plateste celui insardinatcu Postile penfru deosebi-tele trimiteri ce face Stg-panirea 6)

7-lea. Tmerea carantimlorcare se vor asaza pe mar-ginea d'a stanga a Dunärii,dupä Tabla co s'au aläturatlangà capul pentru carantine.

8-lea. Tmerea in bungstare a podurilor i drumu-rilor celor mari din Prin-fipat

Se vor intampina pe fie-sicare an intamplärile ce le

2.500.0-00947.418

100.000

600,000

200,000

4) Acest paragral trecut la Inceput In sumAde 2.500.00D, s'au urcat la suma de 2.730.00ope terneiul articolulid 1=in al Icsiuirii din anti!1831 asupra adaosilei lefilor ofiteraor(Nota la editia din 1847)

5) Obladnirea platete acum pentru tilaereapooilor numai suma de 84555p lei. (Not& la e=ditia din 1847).

6) Aceasta sumA sA radica 0 vine un an cuaItut la 2oo000 lei, precurn s'a i trectit tn bu-setuI anuIui 1835. fibidem)

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

mai grabnice dupa mijloa-cele ce vor rAmânea in pu-tinta Statului.

9-lea, Suma hotAritä spreplata datorii ce au fAcutStatul pentru asternerea cupiatra a celor patru maridrumuri din Bucuresti i ti-nerea kr in bunä stare

10-lea. Dregerea temniti-kr din Bucuresti i Craiova

tinerea in cea mai prinputintä, bunä stare a vino-vatilor ')

Aceastä suma se va in-trebuinta pe fiesicare an du-pa temelurile regulamentuluialcatuit de comisia ce s'aunumit inteadins pentru a-ceasta pricina.

11-lea. Lemnele de focpentru deosebitele cantälarii

toate judecAtoriile 3)12-lea. Tinerea a clod se-

minarii, adecA 90 mii pen-tru cel din Bucuresti si 60mii pentrucel din qraiova 4)

13-lea. Tinerea scoalelorpublice In capitald si in ce-lelalte orase ale Printipatu-lui, a tipografl, a bibliotecii.

1 4 - 1 e a. Trebuincioaselecheltueli pentru trimitereacurierlor i altor inteadinstrimii pentru trebuinta Sta-tului atât in läuntru cat sipe afarä 5)

Lei

147.710

70.000

60.000

.150.000

350.000

50.000

1) AceastA chelttrialA sa" rädicit un an cualtul la 19oozno lei, precum s'a i trccut in bu=getul anal ii 1835. (ibidem)

2) In cditia din 1847 : " pe fie-icare anpotrivit cu anecsuI No. III al capului \JR.., a=nexa care s'a i pubticat In aces). editie.

3) Aceastä sumA dovedinchiA'a neIndestuIA,s'a trecul in bugetul anukri 1835 In suma de80o03 lei. (NotA Ia editia din 1847).

4) Intrucat potrivit Iegiuirei din 1833,semina=reIe au traut In sarcina mitropolici í a episco-piilor, potrivit art. 361 0 369, astfel cum aufost publicate In ediia RegulamentuI Organicdin 18474 aliniatul 19 al acestui articol a fostsuprimat in acea editie.

5) In editia din 1847 a devenit aliniatul 15.

, 17

15-lea. Suma hotäritä pen-tru pensii i pettru despä-gubirea celolk ce au acumscutelnici, dupa rangul fiei-cAria 6)

0 parte dintr'aceastä sumasä va da ,acum subt numirede despagubire tutulor celorce au dreptate a avea oare-care numär de scutelnici,dupa rangurile cu care stintasazati astAzi in Arhondolo-ghie, sä va plati fiesicáruiadinteinsii in viiata kr, câte60 lei de scutelnic. Plata säva face pe fiesice trei luni.

Väoluva va urma a luabanii ce i sä cuvine pentrujumAtate din suma scutelni-cilor ce avea bArbata-saudupä rangul sat' i dupä cumsa obicinuia pana acum.

Ceilalta parte se va dala feluri de penal pentruväduve i alte obraze intre-buiotate intocmai dupa te-meiurile ce sânt asäzate inanecsul ce priveste la aceastäpricina.

Sumele ce vor ramâneadin incetarea pensiilor ce sädau in viata i subt numirede despagubit,e ventru ceice au acum scutelnici, voradäoga pe fiesicare an sumabanilor ai Casii Pensillorcând vor inceta cu totulacele pensii, atunci toatäsuma de lei 1.500.000 varämânea p entru totdaunavenit al Casii Pensiilor,

De aceia sä va U.rma trep-telniceste dupa coprindereaanecsului de mai sus zis subtNo. 1, pentru rândul pensiilor

Lei11:NIMM

1.500.000

6) In editia din 1847 dupa rangul fief cdruia"urmeazA : potrivit cu oranduelile anecsului ala-turat pe lángá acest cap subt No. 3". In schirnbcelelake allniate se suprimk dispozitiunile tor fiindcuprinse in pomenita anexA.

www.digibuc.ro

18 REGULAMENTIJL ORGANIC AL VALAHIEI

Leice sant a sä da i pentrudreptatile fiesicaruia pen-sionar, dupä numärulslujbei, dregatoriile intru cares'au aflat slujind i dupachipul cel cinstit cu care sava fi purtat.

16-lea. Mili ce se inpartpe la saraci la zile mari aleanului, dupä un vechiu obi-ceiu care totdauna s'au pa-zit 9 ...... . . 50,000

17-lea. Cheltuiala tuturorcersätorilor carii se vor a-säza la un loc 2) . . 50.000

18-lea. Orfanotrofia dinpolitia Bucuresti 3) . 100.000

19-lea, Pentru tinerea atrei spitaluri, unul in capi-tala, altul in orasul Craiovii

cel de al treilea inteunoras ce sä va afla in mijlo-cul Valahii Mari 4) . . 150.000

20-lea. Vreo cateva mii cesä dau la biserici i schiturisarace i farä ajutor, dupävechiul obiceiu 5) O 10.000

21-lea. Casg Rezervii . . 1.666.552Acest prisos se va putea

intrebuinta pe tot anul intrebuinte neaparate ale Sta-tului si care vor fi cunoscute

i) A devenit aliniatul 17 In editia din 1847.2) Constitue ahniatul 18 In editia din 1847.3) In editia din 1847: Orfanotrofia copiilor

scirmani din Bucurefti, numerotat Insä ca al13-tea ahniat. Acest ahniat, ca si cet urmAtor,referitor la spitaluri au devenit din/ ai 18-leaal 19-Iea In editia 1831, al 13-Tea í al 14=Ieadin editia din 1847 pentrucA, dupA curn se spu-ne acolo In notA trebuintd a fost a se schimbaortinduiala lor spre a se aduna la un loc toatesurnele din care o parte sit pltitefte din Casacentrald a mitropoliii". In adevAr, in regula=mentul organic din 1847 mentinAndu=se sumade 350000 pentru scoaIe (al. 12), b00000 pentruorfanotrofie (al. 13) si 1500000 pentru spitaIuri(al. 14) se specific& lärnurit cA pentru toate a-

Lei

de o folosintä publica, precumla intocmirea unei BancaNationale 0 la a sa treptel-nica crestere sau la cum-parätoare de mosii, cire s'arface proprietate a Statului.

Tot dinteaceastä Casa deRezervä se va lua i sumace va fi Printipatul in inda-torire sa plateasca pe totanul cätre Prea Innalta Po artäin chip de conpensatie, pentruintreagä i desavarsitasire ce au facut Poarta des-pre ori ce dare in natura

ori ce felurime de angarapuse pe Tara.

Tot dinteaceasta Casa seya pläti í cheltuiala saderiideputatilor ce se vor chiemape tot anul a se afla la chib-zuirile Obicinuitei Obste0iiAdunari, pe cata vreme vorzäbovi in capitala i ate leiuna mie pe lunä fiesicare.

[Total] 14.319.0009,7

Sau 454.571-- galbeni im-6 3

päratesti sau olandezi, soco-tisi câte 14 sfantihi unul saulei 31 si jumatate, luandu-seacest pret de acum al gal-benilor si al sfantihilor drept

ceste cheItudi vistieria dA numai 2oo000 lei, res-tut urmAnd sA se plätease& din Casa centralAa mitropohei.

4) Devenit paragraful 14 In editia din 1847.5) Devenit paragraful 19 in editia din 1847.

In sehirnb, In aceastA editie, la paragraful 20 ,se trece o noub, cheltuialA, neprevazutA In primaeditie a reguIamentului organic si anume o sum&de 120oo lei cu urinatoarea desiinatiune : Bi-serica Curri-Vechi, fiind bisericti Domneascd_unde fi de acum innainte sa ortindueite unge-rea Domnului". Suma se clA cu tidal de despA-gubire pentru desfintarea venitului ce avea bise=rica din mil& vinäriciutui 0 in conforrnitate Cli

legittirea din 1831 asupra ajutorului Biserici

Curtil Veda.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 19

temeiu nesträmutat al cursu-lui monedelor pentru toateZaraverile cu urmeazd intre,cea din launtru firculatie a

dupa intrânseca pre--tuire ce va avea fiesicarepretuire de monedd.

Lei Art. 66. Aceste cheltueli orân-duite dupa un chip hotdritor vor slujidrept temeiu neclintit i statornic pen-tru intocmirea däjdilor i altor venituriale Printipatului, hotärite spre inplinireaa toatei sumi i neputându-se intrebuintala alte cheltueli de ea la cele ce skitinsemnate intr'acest regulament.

SECTIA ifi

Ramuri de veniturile Statului.

Art. 67. V eniturile Statului i däj-dfile intocmite prin acest regulament,pretuite dupd socotinfd cât se poatemai aproape de adevär intru aceastäaläturatd tabld subt litera B sânt celeurmAtoare

L 0 dajdie personald, sau dajdie pecap stab si asemänatä asupra tutulorfamiliflor fdrä osebire câte se gäsescin pämântul Valahii, coprinzându-se inorânduiala plugarilor si a muncitorilor,precum i asupra tutulor läcuitorilorIn orase i târguri care vor unelti vre--un mestesug, meserie sau industrie,carii nu vor avea vreun drept deapärare de dajdie si nu vor pläti darepentru patentd.

Aceastä capitafie este hotäritä cuneschimbare câte lei treizeci pe anpentru fiesicare familie.

IL Capitatia asupra figanilor Statuluihotäritä câte lei 50 pentru auraricâte lei 30 pentru toti ceilalti, fdräosebire.

Dajdia pe orânduiala mazâlilor ho-farad câte lei 45 pe an pentru fiesicare.

IV. Dare pentru patenta care se v.ainplini dela tofi negufdtorii i mesteriisäldsluitori prin orase i fârguri inpär-fifi pe corporatil i trebuind a aveanegresit ceruta patentd ca sd fie ald-turati la o asemenea corporatieaibd drept de a unelti negutdtorie cudeamdruntul, sä fie prävdlie de vân-zare sau mestesug scl.

Darea pentru patentä, plätindu-se o-

acela ce o va präti nu mai este su-pus la dajdia capitafii hotärità prin celemai sus paragrafuri I, II O. III. atpentru cisluirea i inplinirea acestii däripentru patentd se va urma dupd co-prinderea articolului 90.

Se osebesc dinteaceastd dare figaniimänästiresti i ai altor obraze parti-culare.

dupd tractatul din Andria-nopul, Printipatul in curgere de doi aninu are sä rdspunzd dajdia ce sd inda-toreazä sä dea cdtre Poarta Otomani-ceased, drept aceia dAjdfile intocmiteprin paragraful I, II, III O. IV ale a-cestui regulament se vor scädea cu acincea parte in curgerea acestii vremide doi ani, socotindu-se din zioa incare va inceta ocupatie i intru carese va inscäuna Domnul.

V. Oeritul i vácáritul1) streinilor pen-tru dobitoacele cu care vin de le pd-suneazä in Valahia, inplinindu-se inputerea asäzämânturilor ce sânt pen-tnt aceasta.

VI. Partea din veniturile averilor ne-miscdtoare ale mitropoliei, a episcopii-lor si a tutulor mändstirilor Para ose-bire, dupá temeiurile ce se vor hotáride cdtre comisia ce s'a numit pentruaceasta intocmai dupd articolul 363,cap. VIII.

VII. Darea pentru diplome atingd-

1) In editia 1847 vticaritul" In Ioc de vi-näriciur, cum s'a tiparit din grqaia in 1831.

www.digibuc.ro

20 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

toare de feluri de innälfdri in trepte.VIII. Vänzarea prin contract a oc-

nelor,IX. Vdnzarea prin contract sau ochr-

muirea vdmilar.X. Plata pentru scoaterea peste ho-

tar a boilor si a vacilor.XI. Veniturile Bràilii, a Giurgiului

si a Turnului, din pescärii, din popo-sirea coräbiilor, scl.

XII. Domenurile Statului, dupä ce savor intoemi dupa articolul 131 '),

Art. 68. Toate veniturile Prinfi-patului de acum innainte atät intru a

lor inplinire cat i pentru darea de alor socotealä, se vor uni intr'o Obs-teased Adunare de priimiri si se vorda in Casa Vistieriei, de unde se vaingriji indestularea a tutulor trebuinf e-lor ; cat i pentru felurimea veniturilor a-läturate la maghistraturi pentru intdm-pinarea trebuincioaselor chelt:eli in fie-sicare oras i tärg, acestea sau inchi-puff in anecsul No. 2 "), carele intoc-meste temeiurile dupä carele trebue säse ocarmuiased fiestecare obste si re-guleazd ata chipul inplinirii cat i ocâr-muirea veniturilor obstesti.

SECTIA IV

Chipul catagrafiiior i a inpärtirii clajdiilor i altor

Art. 69. La o vreme orânduitä aanului, care se va hotäri de cdtre Ob-steasca Adunare, ministrul Trebilor dinLäuntru va publica ea fiesicare pro-prietar sau al säu ingrijitor sä intoc-meascd foae de toate familiile ce sevor afla läcuind pe a sa mosie, ase-mänându-se regul-ilor ce se vor pres-crie in aceastä pricinä; se vor osebinumai vdduvile i uncheasii, ori ceice vor .avea vre o patimd grea i ve-che, care le-ar rädica toate mijloacelede a mai putea sà munceased si nu-mele acestora se vor inscrie in ose-bite foi.

La aceastá lucrare proprietarul vaavea inpreunä pe preotul satului i saselacuitori dajnici, alesi intr'adins 2) dintot satul.

In curgere de clod luni, socotindu-sedin zioa publicafillor ce se vor da,fiescare proprietar sau al sau ingrijitoreste dator sa trimitä la ocârmuirea ju-defului catagrafia satului sau in clodfoi ; iar ocArmuirea judefului una din-

1) Cuvintele Dupei ce se vor" ce se coprin=dea tri cea dintai ataituirea s'ati scos, In editiadin 1847, fiindck spune editorul, aceastei intoc-mire s'a saveirfit".

2) In editiia din 1831 .2ritru dâníi In loe deintr'adins". Probabil eroare de tipar sau detranscriere.

tr'acestea va trimite la DepartamentulTrebilor din Lduntru si pe ceilaltä ova finea acolo spre a putea fiesicare aa o cerceta í a-si face bägärile salede seam 6. Aceste catagrafii trebuie afi iscälite de tofi ce pravilniceste sântchemafi a se inpdrtäsi intru a lor lu-crare.

Art. 70. Dupä aceasta, Stäpdnireava orândui pentru fiesicare judef ekeun boer cunoscut de vrednic si carenu va avea a sa mcs'e infra acel judef.Acest boer inpreund ca ocdrmuitoruljudefului i deputatul tot aceluiasi jitclef,dupä ce va face catagrafia tutulor plu-garilor si a nmncitorilor ce se vor aflasdläsluind prin orasile coprinse intr'aceljudef, apoi se vor preumbla in fieqte-care sat ca sä cerceteze i sä adeve-reze celelalte catagrafii de s'au acutdupä orânduiala cerutd.

Aceastä comisie, dupd ce va cercetape läcuitorii fiesicdruía sat si dupä ceva lua in fata locului toate stiinfele tre-buincioase, va face clod table pecare le va iscáli si le va da a se is-càli si de cAtre tofi cei ce vor fi lostpärtasi la lucrarea catagrafiei de mainainte.

3) CuvinteIe al capului IV" s'au adaosatIn editia 1847, dap& anexul No. 2".

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET 21

Intâmplandu-se ca vreunul dintr'ace-tia dupa urmä sau din chiar madulä-rile comisii sa nu voiascd a iscali,va fi dator sa-0 dea cuvântul In sarisdin josul tablelor, din care una numaide cat se va da satului i ceilaltä seva pastra la comisie.

Aceasta comisie, in soroc de patruluni, sávarOndu-0 preumblarea sa, vainpreuna toate tablele inteo condicänumai inpärtitä pe plä0 i va da-o ma-relui dvornic, ministru Trebilor dinLauntru.

Obrazele ce se vor inpartä0 intrulucrarea i inchipuirea tablelor cata-grafiei, vor fi raspunzatoare de ori ceurmare inprotiva adevärului.

Art. 71. Se vor inscrie tot intea-ceste catastiOe de catagrafie toti plu-garii i muncitorii streini í a0zati inValahia, carii dupä a Igr wzare nupot a mai fi cunoscuti de streini, deori ce lege çi neam vor fi mäcar, afaranumai din mocanii streini, care viindtoamna din Tara Nemteasca imputer-niciti cu rohiile lor, spre a-0 p4unadobitoacele in pamântul Valahii, se intorcprimävara innapoi in tara lor

Art. 72. Asemenea se vor co-prinde inteaceste catast4e i toti fa's-popii i räsdiaconii poprili din slujbäbisericeascä pentru a doilea itisurare0 care plätesc dajdie ca i ceilalti bir-nici dupa obiceiul ce urmeaza.

Lasandu-sa in slujbä fie0cdriia bise-rid de sat chte un tarcovnic, cati altitarcovnici se vor mai gäsi, al carora nu-mar s'a inmultit fara masura, se vorinscrie asemenea in numarul birnicilor. ')

Art. 73 Preotii i diaconii, dupätoate cuviintele moralului creOinesc vorfi apärati de ori ce dajdie, pentru care

numele acestora nu se vor coprindein catasti0le catagrafiei.

1) ArticoluI 8 aI Iegiu'rei din anta 18327 asu=pra serninarelor, protopopitor i preotitor, ingä=due totu$ ca fiind neapeiratä trebuin(ã ca fie-care biserica sei (tibia cel pu(in cede un ctintaret

un paracliser, de se vor lua aceftia dintresatenii dajnici, capitatia lor se va plati din cu-tia satului". In acest sens este modificat art. 79,In editia 1847,

Insä va trebui ca a lor hirotoniesä se margineasca numai inteun nu-mar neapärat intru slujba bisericeascä.

Spre a se depärta toate abuzurileeate s'au urmat intru aceastä pricind,de acum innainte nimenea nu se va puteahirotonisi preot sau diacon, fard de ase face mai intaiu cerere pentru aceastacare marele logofat al Pricinilor Bise-riceOi i färä slobozenie din parteaDomnului, data dupa ce se vor luatoate incredintarile trebuintei intocmaidupd vechile intocmiri i numai pentruaceia care vor fi facut dupa oranduialäcursul invätäturilor in seminarele ce ausä se w2e2).

Art. 74. Ministrul Trebilor dinLäuntru va ingriji ca aceastä catagrafiesä se facä cu toatd .scumpatatea i bunaorânduiala intocmai dupa intocmiiileacestui regulament i dupä ce le vacerceta cu o patrunzätoare bggare deseamä, catagrafia fieOecaruia judet inparte se va inpreuna la un loc din 'Mee-put pAnd in sfArOt cu numeratia foilor0 se va iscgli de numitul. Pe trmä, in-preunându-le toate in botaritul soroc,la va da marelui vistier care se inda-toreazä a pregati izvodul veniturilora-1 face cunoscut, cu toate hartfile,ObOeOii Adunki.

Art. 75. Capitatia ce trebue säplateasca, fara osebire, ori ce familiede plugari i muncitori, este hotaritafar% de schimbare cdte lei 30 pe an,fara a putea vre o data nici Domnul,nici ObOeasca Adunare, sa adaoge sausà scazd hotäritul pret al aceOii capita-tii pentru orice pricind va fi.

Inteacesta0 chip ori ce dajdie asupravericaria averi í industrii a täranilor,precum i orice inchipuire de cislä in-ceteazä cu totul, fall a putea O. semai intocmeased, pentru ea' o tristaindelungata cercare a dovedit pre ca'taceastä sistemä era pagubitoare ade-väratelor isvoara a fericirii publicului,

2) In editia din 1847 a ReguIamentutui. s'aadaogat un ultirn aliniat, reprodus din art. 6 adlegei din 1833 asupra serninarilor, protopopilorpreotitor.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

adecä a muncii pämântuhii si a indu-strii, din pricina multora abuzuri ce seintâmpla.

Art. 76. Obsteasca Adunare luândin cunostintä aceste catagrafii i totaluldajdiilor atingätoare de fiesicare sat,dupä numärul familfilor ce-1 vor Was-lui, va dovedi toga' scumpätarea acestiilucräri i 9, prin raport va suppune la=cunostinta Domnului tablele coprinzä-toare de toatá suma dajdfilor fiesicaruiajudet, impärtit pe pläsi í pe sate, du-IA care copie iscälità de toate mädu-lärile Obstesteii Adunäri, se va depune.in arhivele sale, iar Domnul, dupa ceba intäri, va porunci vistierului punereain lucrare.

Art. 77. Vistierul va orândui säsä facä pentru fiestecare sat foi, incare sá se inscrie numele de toate fa-muffle dajnicilor ce vor fi plugarimuncitori, precum si plata de lei 30ce fiescare nume dintr'acestea trebuesä pläteascá. Aceste foi, asemánate cueoprinderea condicilor 2) de dajdie cese vor trimite &Are ocârmuitorii jude-tilor, vor fi incredintate cu peceteaDomnului si se vor impärti prin sate,targuri i mahalalele din [orase].

Art. 78. Totalul dajdiilor fiesicä-ruia sat hotarindu-se intr'acest chip,vistieria panä la nuoa catagrafie nu vapriimi nici o scädere infra implinireabirului i toti lacuitorii acelor sate vorfi rdspunzAtori unul pentru altul.

Nici o addogire nu se va putea faceIn curgere de sapte ani; numai la vreointâmplare de vre o neobicinuitä moar-te ce se va ivi la vre un sat din pri-cina vre mel epidemii, atunci vistieriapriimind porunca Domnului in scris,va da la acel sat aOzamânt de dajdieasemänat cu numärul birnicilor mortisi care va fi in socoteala [sumei], ces'a orânduit la Casa rezervii.3)

Acest fel de asezámânturi cu toate

I) In editia 1831 din eroare ce", In loc de

Idem: la coprinderea conditillor".3) In editia din 1831, din eroare, Casa re-

vizii".4) In editia 1847: sceizeimanturi".

imprejuräHle lor se vor supune pe urmäla cunostinta Obstestii Adunäri.

Art. 79. Catagrafilie se vor facela fiesicare sapte ani dupä aceste re-gule intocmite ; i la fiesicare innoirede catagrafie, Obsteasca Adunare vaurma cu scumpätate tot aceias inchi-puire mai sus ardtatä pentru impärtireadajdii fiesicdruia sat.

Art. 80. Tot aceste comisii cesânt orânduite pentru fiesicare judet,se vor indeletnici de o data 0 intrufacerea catagrafiei stärilor privileghiate,adecä a neamurilor, postelniceilormazalilor, care se indatoreazá ca sä a-rate acturile ce-i imputerniceazd säaiba aceste numiri, precum i ori cealt ducument intemeitor de ale lor pri-vileghiuri, sävârsindu-se i catagrafiaacestora, toate numele privileghiatiorse vor inscrie, färä loc färd nicio räsatura, inteo condicä snuruitainsemnatá de vistierie i incredintatä cupecetia Domnului. Dupa aceasta tota-lul numärului fetilor ce se vor coprin-de in fiescare dintr'aceste trei orându-eli, se va cinui, scriindu-se cinul si inslove i. se va Infári cu iscälituraDomnului.

Art. 81. Drepturile neamurilorcuviindu-se numai celor ce coboarä alor neamuri din strämosi din familii no-bile, vor avea aceleasi cäderi ce are 0nobleta. Prin vistierie nu se va puteaslobpzi de acum innainte nici un ducu-ment de neamuri, dar va alcátui vistie-rul2) catastih [de numele] celor ce vordovedi al lor inceput prin destoiniceducumentuii va supune ObstestiiAdunäri, care dupä ce va cerceta ea-derile fiesicaruia, va face al säu raportcätre Domn. Printeacest mijloc numelecelor din nou askati la neamuri, devor fi, se vor inscrie la condicä in ur-ma celorlalti si se vor intäri 6) priniscálitura Domnului.

Raporturile Obstestii Adunäri se vorpastra si se vor alätura in condica pri-

5) In textul din 1847 s'a AdAogat: vistierulpe tot anul".

6) Textut din 1847: intari asemenea prin".

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 23

vileghiatilor ca sa se adevereze in toatävremea cercetarea ce se va fi fäcutpentru cäderile tutulor celor inscri0inteaceastä condicä.

Ar. 82. Postelniceii, alcätuind ceadin urma ramura a nobilimei, vor aveatot ace1ea0 drepturi ca i nobilii í fündcA dupä vechiul obiceiu nu putea sàintre la oranduiala postelniceilor, decat numai cei ce implinea slujbä depostelnicel pe lângä Domn, drept aceiaacest obiceiu se va päzi de acum in-nainte cu toatä intregimea.

Art. 83. Dreptul de mazali secuvine numal la cei ce se coboarädin mazali 0 la oameni care vor fidobandit o cre$tere mai osebitä sauvor fi facut vre o slujbä, aflandu-seoranduiti prin judete i prin cantelarii.Ducumenturile mazalilor precum 0 aleneamurilor vor inceta. de a se schimbala fie0care inscäunare de Domnfie0ecare dintre acqtia va avea lamanä &ate un ducument In parte.

Suma räspunderii de peste an afie0cdruia mazal färd osebire este lei45 ; li se vor päzi insd priveleghiurilede nobilitate mic5,

Art. 84. Asupra tutulor corpo-ratiilor de negutätori i meqteri i altortrepte cu meserie cate se vor alla prinoraw i targuri, se vor awza starosti,adecä fie0ecare corporatie din orawlBucure#i, la figtecare doi ani va alegedintre ai säi un staroste ; asemenea .seva urma i prin celelalte oraw 0 tar-guri cu osebire Insä de a fi numaidol staro4 until ales de ea-1re totinegutätorii i celalalt de catre toatecorporatiile me0erilor din fie0careoras i targ.

Art. 85. La vremea hotäritä pen-tru catagrafille satelor, se va face ase-menea Indeletnicire cu catagrafiacorporatiilor din ora§e i targuri, carese va lucra dupä chipul urmätor.

In oraqul Bucure0i fie0ecare sta-roste impreunä cu patru ini ale0 dea sa corporatie dintre ei, va face ca-tastih de toate prävälüle de vanzare0 de meqtqug, inscriindu-le la al lor

clas, intocmai, dupä temeiurile intoc-mite la articolul 90 0 insemnand totde o data i numärul oamenilor intre-buintati In fie0care dintr'aceste prd-välii.

Pentru meqtegurile ce se lucreazäfdrä prävälie, precum zidarii i dulgherü

se vor deosebi numai In direc-ton de lucru (calfe) i me0eri.

Lucrarea catagrafiei pentru fie0carecorporatie sävarOndu-se intr'acest chip,se vor face indoite catast4e, din careunul se va depune la DepartamentulTrebilor din Läuntru i altul se vapástra la stärostie unde fie0care vaputea sä-1 vazä spre a sa povätuire.

Art. 86. Pentru ceia ce prive0ela corporatiile säl4luite prin orawtarguri ale judefilor, starostü amandoi,unul al negutätorilor i altul al me0e-rilor, vor urma pe rand facerea catas-tiOlor catagrafiei pentru fie0ecare cor-poratie in parte ; vor nvea inpreunálucrätor cafe un èlen in fiqtecaredintr'aceste corporatii 0 se vor ase-mäna intru toate cu cele ce s'au hotä-tit pentru orawl Bucure0i.

Art. 87. Toate aceste catast4e,sävarOndu-se odatd, se vor iscäli detoate obrazele ce vor avea inpärt4irela a lor lucrare 0 se vor afla trimisela Departamentul Trebilor din Läuntruin soroc de -clod luni, socotindu-se dinzioa publicärii.

Art. 88. Dupä aceasta, Stäpani-rea, pentru orawl Bucure0i, va numiun boer din cele dintain ranguri, careinpreunä cu aga va proceda intruadeverirea acestor catast4e. Acelea cese vor cunoa0e alcätuite cu toata pu-tincioasa dreptate, se vor iscäli numaide madularii acetíi comisii ; iar la celece prin jäluiri fäcute cu cuvant vordovedi trebuinta de a se face vre oindreptare, se vor face cuvüncioaseleindreptäri.

Aceste table se vor iscäli indoite deatre mädularele comisiei 0 de cätrecei ce vor fi lucrat la cea intaiu al-

1) oCu cumint iipsqte In eclitia din 1831.

www.digibuc.ro

24 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

catuire a catastisilor daca vre un mä-dular nu va voi sä-i pue iscälitura. seva indatora dea cuvântul prin asa iscäliturà din josul tablelor.

Dinteaceste table, una se va da nu-mai de cat la starostea fiesicäria cor-porafii ; celialtä se va pästra de cätrecomisie, ca in soroc de doä luni, so-c otit din zioa oranduirii sale, sävârsin-du-si toatà lucrarea, sä uneascd toateaceste table intr'o condicä numai i säo dea la Departamentul Trebilor dinLäuntru.

Art. 89_ Comisiile orânduite pen-tru catagrafille fiesicäruia judef vorurma i infra cercetarea i adeverireacatagrafiilor de corporafie ce se vorafla sätäskind prin orasele i targurilejudefelor.

Aceste cornisii intru celelalte toate`se vor asemAna cu toatd intregimea laceiace s'a hotärit la articolul de suspentru orasul Bucurestilor. Tabl el eacestii catagrafii se vor aräta la Ob-steasca Adunare i vor slují la dareapentru patenta ce are a se inplini.

Art. 90. Orice mester, daca nuva fi din vreo clasà din cele apäratede dajdie, va plàti pe an o dare pentrupatentä i numai in puterea acestií pa-tente se va folosi de toate drepturileunui mester i va putea sä." unelteaseäslobod a sa meserie peste toatä intin-derea Frinfipatului.

Patentile mesterilor se vor impärfiin doà clasuri cea dinLiu se va hotdricafe lei nokeci i cea de a doilea câtelei cincizeci. Mesterii cel mari vor plätipatenta de intâia stare i mesterii eelobicinuifi cea de a doa stare.

Sä osebesc dintr'aceastä platä. uceniciinumifilor, carli vor plati numai capi-tafia, de vor fi încà ajunsi la pravilnicavârstä.-

Orice negufdtor, färd osebire, clacanu va fi din vreo clasä din cele nedaj-nice, va pläti pe tot anul o dare pentrupatentä i numai in puterea acestii pa-tente va putea sä se negufatoreascA.

Neguratorii se vor inpArti in treistäri cea dintain va fi alcAtuitä de acei

negufatori ce ar avea dreptul sä se ne-gufatoreasca cu aridicata i cu amä-runtul in farä 0 in afará din fard. A-ce#ia vor plati o dare [pentru patentä]cate lei doäsute patruzeci pe an.

Cea de a doilea va fi alcätuità denegufätorii ce au drept sä se negufato-reascä cu aridicata i cu arnäruntulnumai in farä. Acestia vor pläti dareapentru patentä ale lei una sula doud-zed pe an.

Cea de a treilea va fi alcdtuitä deneguf Atorii ce au dreptul sä Ve präväliiprin orase i sä se negufatoreased cuamäruntul. Acestia vor pläti dareapentru paten-fá cafe lei saizeci pe an.

Se osebesc din darea pentru patentä.se supun nnmai la datoriile capitafil

slugile din prävälii, aläturati pe langanegufätori.

Este oprit fii1olor acestor patentesà imputerniceze cu drepturile lor sipe alfii; pentru cá dreptul pateriti estedat numai pe obrazele celor ce le au.

Carmu:rile locului sânt insärcinate sàprigonescä 1) pe cei vor ràu intrebuinfaa kr patentä, dând san cälcând drep-turile ce fiesicare dinteinsele dau ne-gufatorului sau mesterului ce va fiplait odata tacsa sa.

Art. 91. Dupà azAinanturilc, ceare Poarta cu feturi de puteri, nu sevor osebi dinteaceastä dare pent u pa-tentä, decât numai acei suclgi strei-ii cariiIi vor face negoful cu ardicata.

Dar nu s'ar cuveni sd se depärtezestreinii de a avea dreptul Sä se negufätoreascä cu amäruntul, daca adresan-du-se cätre Stäpâ.nire ca sà li sä deaacest drept, se vor inscrie in catastiselepatentarilor atunci numai asemänatipentru a lor industrie cu negutätorimesterii pämânteni, vim; trebui sä sesupue la toate intocmirile, eke Stäpâ-nirea va fi in trebuinfä sä priimeascdpentru negoful ce se face cu amäruntul

pentru uneltirea a vericgria meserii.La judecäfile ce vor avea patentarii,

se vor ocroti dupà dreptate de pravilá,

i) in editia i831 : izgoneascei" In loc deprigoneasca".

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 25-

pe cat se vor gäsi stand in sfera drep-turilor lor, dupa patentele ce vor aveala mama.; adecá pe cat se vor dovedicä nu au esit din hotariale adecd pecomerciului prescrise in patentele cevor purta,

Art. 92. Orice alt lacuitor deorase i târguri ale Printipatului, carenu va plati nici una din patentele maisus pomenite, va fi dator sa plateascacapitafia de lei 30 pe an si va dobandiacele drepturi ce sant date plugarilor

muncitorilor.Mesterii vor dobandi toate drepturile

alaturate la ale kr' clasuri, precumcei dupd langa dânii lucra'ori, pia-find odata darea pentru patenta i celede pesie an faspunderi ale obstirii kr ;le vor ramânea í prävalide apäratede orice fel de incarcinare.

Fiesicare corporatie va avea voe säfie ate un semn in chip de steag, careva inchipui icoana sfântului patronuluisau. Acest semn va sta in pästrarein biserica poporului starostii. Cor-poratia se va sluji cu acesta in pro-cessi publice, precum si la intamplariparticulare ale corporatii , adecä: lainnáltarea a vreunui in treaptáde mester, la nuntiri, la ingropári deai lor, scl.

Clasurile negutätorilor vor dobândidrepturi mai intinse i asemanate cufolosintele ce aduc i acesti negutatoriStatului i sotietätii, adecä

a) Negutatorii sant aparati de oricehavalea din partea Statului, atât pentrudansii cat i pentru ai lor slujbasi. P16--find odata darea pentru patenta precumsi eele de peste an orasenesti räspun-deri, nu se vor puteá pune niciodatavreun fel de insarcinare pe ale kr ma-gazii sau pravalii, afará numai din vreoosebita pravilä cercetata-si propoveduitáin formele cerute.

b) Prigonirile de socoteli ce vor urmaintre dansii, se vor putea cerceta demadularile corporaffilor lor i tribuna-lurile vor lua in bägare de seama cer-cetarile acestora.

c) Negutatorii de intâia stare vor

dobandi toata consideranfia cuvenita laa lor treapta in sotietate, vor fi chematidin drept la sfaturi de cOmerciu, vorda din sanul lor pre madularii tnbuna-lurilor de comerciu si a maghistraturilorasazate prin orasele Printipatului.

Negutatorii de a doilea si a treileastare se vor intrebuinta la aceste ma-ghistraturi in lips celor dintaiu.

d) In sfarsit, clasa negutatoreascáffind o parte din cele ¡Ilse nätoare alesotietatii ,ocarmuirile locului o vor prividupä cäderile ce i se cuvin i St6pani-rea va face rdsplatire celor ce vormerita dela Stat pentru adevärata slujba.

e) Numai fabricantii ce ar puteaintruduce vreo ramura de industrie f o-lositoare ànii, vor putea dobândi delaStäpamre carti de apärre pentru unnumar de ani hotarit, dar &ci odatäprivileghiu de a lucra numai ei acelmestesug.

Art. 93. Un mare numär de oame-ni, nascuti in Turchia sau in Printipaturiau &it') in cele dupä urma vremi m j-loc de a se al:Mum subt o protectiestreinä i de a se aräta ca niste suditiai cutaria sau ai cutaria puteri, caprintr'aceasta sa dobandeasca apararca

slobozirea intäritä prin tractaturispre favorul celor adevarati suditi aiacestor puteri carii vin In tarä cu pa-saporturi. Drept aceia este de trebilinfaca comisiile catagrafiei sä se insärcinezede a face un catastth obstesc si de totieei asazati in tara negutätori i mestericarii petrec subt numire de suditi streini.

Intr'acest catastih se va 1nsemna alkr nume, porecla, neamul din care zicca se trag, a kr orânduialà i meserie,säläsluirea de acum, avuturile nemiscä-toare de care ar fi proprietari in tarasi in sfarsit pasaporturile sau ducumen-turile prin care se vor dovedi al krinceput adevarat i vremea venirei lorin Printipaturi.

Obicinuita Obsteasca Adunare, dupace va -cerceta acest catastih, 11 va sup-

1) In editia din 1831 gasind" in Ioc de au,gäsit".

www.digibuc.ro

26 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pune, pe langa ale sale bagari de sea-/ilk Domnului i Domnul din parte-ise va adresa catre Innalta Poarta cadinteo congläsuire cu imfätisätorii pu-terilor europenesti in Constantinopul sàse oranduiasca in fiesicare Printipatate o comisie intr'adins, care sä cer-ceteze i sä adevereze titlurile natio-nalitatii acestor oameni i sa-i facä ainfra de iznoava intru ale lor firestidrepturi pre toti aceiia care nu vor.arata pasaporturi in bunä i cuviin-.cioasä forma date lor de catre guver-nurile a carora suditi se vor fi numind.Consulii puterilor europenesti sazatoriin Printipat vor fi chemati ca sa intrela aceasta comisie i sä se indeletni-ceased intru ceruta adeverire i depar-tarea de asemenea dobândite abuziveprotectii, care sânt protivnice Infiinta-telor askämânturi 0 care au pricinuitde multe ori prigoniri intre stäpâni-rea locului i intre consulaturile pute-rilor europenesti.

Art. 94. Cat pentru aghentii con-sulaturilor asezati de vreo cativa aniin feluri de judete ale Printipatuluisubt numire de staroste i carii luandasupra lor dreptul judeatoresc si alprotectii asupra läcuitorilor pämanteni,inpedica unirea ocarmuirii ärii, trebuenegresit a inceta; pentru ca Stapanireaeste datoare sä cunoascä consuli sauaghenti ai consulaturilor, numai pre ceice se vor numi de catre puterile eu-ropenesti i vor avea la mâinile lorberaturi sau fermanuri ale Portii ase-mänate cu asezämânturile ce sint in

Art. 95. La fiesicare sapte ani seva face o deslusitä catagrafie de toatefamiliile tiganilor Statului, osebindu-secele ale aurarilor carii au sa pläteascdcate lei 50 pe an fiesicare din toatecelelalte care se indatoreazä a plati&ate lei 30.

Cat pentru ceilalti tigani ai Statuluicarii vor salaslui prin orase i vor u-nelti feluri de mestesuguri i msserii,precum spre pilda dulgherii, fierarii

altil, se vor inscrie intre corporatii,si vor plati dupa asemänarea altor me-seriasi tacsa patentii ce li se va da.

Este insá de mare trebuinta ca Sig-pânirea sa ia cuviincioasele masurisä se sileascä cu dinadinsul spre ase inbunätäli soarta acestii oranduelide oameni, sä-i facd a-si pierde pla-cerea de a vietui intru rätacire i sa-ialáture la ale pamantului cu orice mij-loc de insufletire 9.

Vornicul Temnitilor va fi dator säpue in lucrare cele intaiu mäsuri co-prinse in proiectul ce s'a alcätuit decätre comisia oranduitä intr'adins pen-tru aceasta. Acest dregator, având Invedere treptelnica inbunätätire a acestiiorândueli de oameni, îi va adresa ra-porturile mai pe urmä la marele dvor-nic.

Un putin numár de lacuitori rumanidin judetul Argesului i Vacea, cariiplätesc, dinpreunä cu tiganii aurari, alor dajdie in aur sau in bani, se vorosebi dinteaceasta oranduialä si se vorinscrie intre birnicii satelor unde lacu-ese.

SECTIA V.

Implinirea birului i a altar venituri ale Statului.

Art. 96. Orice fel de bir sau-tacsd se va pläti pet trimestru, dar cuasa intocmire ca totalul fiesicaruía tri-mestru sä se räfuiascä pânä la sfarsi-

cei de a doilea lunä.Art. 97. Pentru cä de acum in-

nainte subtocarmuitorii de plash', nicialti oranduiti O.' nu poatä gäsi nicioda-la prilej de a bantui pe birnici in eel

Editia din 18427 intercakaza in acest text,articole din Iesiuirea pentru Indreptarea orân-duelli Statului.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 27`

mai mic lucru, läcuitorii plugarii i mun-citori a fiesieäruia sat vor alege pe totanul un pârcälab, care va fi implinitordajdiL

Satul ori mahalaoa 1) va putea sàaleaga de isnoavä tot pe acelas pârcä-lab si pe al doilea an 0 pe al treileascl., daca a lui purtare va fi cu bunkorânduiald i daca ale sale Indeletni-ciri 11 vor slobozi,

Orice pâralab noou dupa ce va prii-mi dela cel dinnaintea sa toate

räboajele i sumele í dupa ceva daslusi socoteala cu lamurire, se vaaräta färd zabava la subtocârmuitorulde plasä spre a se face cunoscut.

Art. 98. Datoriile parcAlabului-sântde a inplini birul in sumele ce i sevor da de &Are birnici rânduri rân-duri; spre a li se Inlesni milocul räfu-irei, va da cfitantie pentru orice surnäpriimitä sau va -WA pe rAboj nestiindcarte 0 pe urrnä va fi Indatorat caränduri, rânduri sä ducä banii la subt-ocarmuitorul pläii subt luare de clitan-f dela acesta.

Art. 99. Dacd vreun birnic nus'ar räfui de a sa datorie In soroculhotärit, pârcälabul se va adresa mai in-tâiu la stäpânul mosiei sau, In lipsanumitului, la al ski. Ingrijitor sau aren-da i dacá i dupd ajutorinfa acestoranu i se va räfui datoria birnicului, a-tunci se va adresa cäfre subtocârmui-torul pläii, carele va trimite asupra rku-lui de platä un dorobanf. La acest felde intâmplare dorobanful nu va pricinuisatului nici o paguba, ci va trage dreptla casa birnicului zähavnic, carele spreosândä se va Indatora sä hräneascApe dorobanf i calul lui, panä ce îì vaistovi datoria; atunci dorobanful va daindatà suma Implinita In mâna parcklabu-lui si se va radica din sat Intr'acelasminut.

Art. 100. Vistierul va trimite sàse Impärfeascä cätre fiesicare parcklabcâte o condica insemnatä, pecetluitàcu a sa pecete i Inscrisä pe deasupra

1) CiMnteIe ori mahalaoa" figureagä mimedIn editia din 1847.

asa Condicä de primire pentru dajdiasatului cutare, din plasa cutare, acutäruia juder.

Pärcklabul dupä ce va implini toatädajdia trimestrului in cele dintâiu doh*luni, va merge- cu mai sus numita con-dick la subt ocârmuitorul pläíi sau aparfii de oras, avänd inpreunä eu dän-sul i toate cfitänfiile pentru feluri desume ce-i va fi dat mai nainte.

Subt-ocarmuitorul de plasä, primiindistovul däjdii trimestrului, îi va luatoate cfitänfiile Innapoi, le va trece Incondica pârcälabului, Insemnând zioa

felurimea monedelor In care se vorfi plätit sumele date mai nainte 0 a-poi addogänd dupä aceasta i cea dupäurmä priimire, va Insuma totalul i vaiscäli spre adeverire de istov,

Art. 101. Când pärcälabul va lä-sa sä treacä duci zile din a treia lunä,färk a se imfälisa la subt-ocârmuitorul

atunci subt-ocârmuitorul ii vatrimite un dorobanf, carele il va aducela dânsul spre a-si istovi socotelile tri-mestrului.

Art. 102. Spre a se depärta ne-curmata strämutare a läcuitorilorspre a asigura Implinirea dajdii, dupäce va Impärfi odatä läcuitorii fiesicä-ruia sat, vor fi cu tofii chezasi unulpentru altul i nimenea nu se va puteasträmuta decât numai la IntâmplareprevAzuta prin articolul 143.

Art. 103. Este poprit fiesicäruiasat sä priimeascä birnicii altui sat, a-farà numai de intâmplarea mai sus po-menitä, Deci oricând vreun birnic seva aräta la vreun sat, atunci acel satse indatoreaza sä se Incredinfeze dince loc au venit i numai decát sä deade stire satului de unde va fi dositsau proprietarului, dacbi amândoä sa-tele vor fi intru apropiere unul de al-tul, sau tot dintr'un judef ; fiind insäinpotrivá, va da de !tire subt ocâr-muitorului de plask din partea locului,ca sä Ingrijeascd acesta a-I trimite inpazä la vatra sa.

Satul ce va urma inprotiva acestiidin urmä hotärfrii, va plati celuilaltsat dajdia birnicului fugar pentru toatä

www.digibuc.ro

28 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

vremea liosii sale, precum i cheltuialagonacilcr ce se vor fi dus dupä dansula-1 cauta.

Daca o acest fel de stramutare seva face prin indemnarea vreunui pro-prietar, atunci acela va fi räspunzator.

Art. 104 9. In fiesicare targ,sat sau mahala de ora§ va fi ate ocutie a obstii in care se vor aduna ve-niturile urmatoare

L Cate patru parale la leu ce sä in-datoreaza tot birricul a pläti in fiesicaretrimestru asupra indatorirei räspunde-rii sale.

IL Banii ce va pläti läcuitorul fu-gar sau satul ce-1 va fi primiit in cea-sul ce se va gäsi dupa a sa dosire,spre despagubirea däjdii ce va fi pla-tit satul fugarului pentru birul lui.

III. Sumele dajdii celor din nou in-surati si innumärati intre familfile sa-tului. Acestia, vase luni in urma insu-rarii lor, vor incepe a pläti dajdia ca-pitatii intocmai ca i ceilalti cetasi ailor la cutia obstii satului ; jar la nuoacatagrafie se vor inscrie intre dajnici ).

Art. 105 8). Veniturile acestor cutiise vor hotari

L Ca sä se plateascd simbria pared-labului care va prilmi o suma asemd-natä cu numaral familiilor inscrise infoaia dajdii satului i socotita cate unleu pe an pentru fiesicare birnic,

IL Ca sa se istoveascä dajdfile cesa va intampla sä plateasca vreun satpentru al sau birnic fugar.

III. Ca sä se rafuiasca capitatia tutu-lor birnicilor ce vor muri dela o ca-tagrafie panä la alta. Capitatia Irish' atrimestrului intru care se va intamplasa moara birnicul sä va raspunde devacluva sau copii

1) In editia din 1847 s'a introdus un aft articof1o4 cuprinzand dispoiiuní luate din lesea din1832 asupra interneerii subocarmuitorilor i buneiorandueli de prin sate. Articolul 1o4, In editiadin 1847, a devenit, din aceastä pricirA 1o5.

2) In editia din 1847, acest articeI, devenit105 a fost completat prin intercalarea unordispozitiuni din leg& din 1831 si 1833 asupraImputernicird Cutii satelor i asupra cutiiIor ob=0.e1t1 de prin orae í tArguri.

3) In ediVa din 1847, art. 105 devenise 1o6.

IV. Ca sa se dea cheltuiala satenfiorce se vor trimite de catre sat a jäluicatre stäpânire sau catre ocarmuireajudetului, socotindu-se cate doäzeci pa-rate pe zi pentru fiesicare trimis, dinzioa plecärfi pang la a lor intoarcere.

V. Ca sä se räfuiasca catre Vistieriesi catre cutia satului cele de preste anräspunderi, a slugilor ce sa vor afla inslujba proprietarului, dupa § 16, arti-colul 142.

Art. 106. Marginindu-se cheltuelilesatelor dupa cum s'au zis mai sus, sevor ocarmui i cutiile obstfilor dupachipul urmator

Fiesicare targ, sat sau mahala de o-ras, va alege in toff anii dupä aceleasiregule hotärate in articolul 97, saseini dintre dânii, pe cei mai cinsftisi pe cei mai batrani ai obstirii lor.Acestora dinpreunä cu preotul si pro-prietarul, sau al sail ingrijitor, se aincredinfa ocarmuirea banilor obstesti.

Parcalabul este insärcinat cu inplini-rea acestor bani si de a-si da soco-teala pe fiesicare trei luni la mai suspomenita comisie. Sumele ce L'e vorstrange, se vor numara Inv aintea aces-fia si se vor pune in cutia obstii, carese va inchide cu clod lacäte i cheilese vor da una la proprietar sau alsäu ingrijitor i alta la preot, jar cutiase va finea la unul din sase läcuitorlcatre care va avea toata obstea maimulta incredintare.

Catastihul cu-tiei in care se vor ins-crie sumele, iscalindu-se la -orice pri-mire si dare de cätre mädularri acestiicomisii, se va depune la preotuL

Oricand se va ivi vreo trebuinfa decheltuialä a obstii, cutia se va deschidein -vederea tutulor madularilor comisiisi a fiesicäruia altul din numärul läcui-torilor acei obstii ce va voi sä fie defata.

Banii ce se vor scoate dintr'insa sevor inscrie in catastihul cutiei cu sumalor i numirea trebuinfei si subt aceastase vor iscali precum s'au zis mai sus.

La sfarsitul fiesicäruia an, comisia îiva da socoteala cätre ai sai cetasi

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI 29

pentru carmuirea acestii cutii. De vardmanea vreun prisos, va sluji la in-tampinarea cheltuelilor anului viitorfiesicare va urma cu darea la cutie aacekr patru parale adäogite la leu ; cadacä mai pe urmä sear gasi banii stransipeste cheltuelile socotite, sä. se poatáintrebuinta la imbundtatiri ce obstealacuitorilor va cunoaste de trebuinta ase face.

Proprietarul ori al sau ingrijitor 1)precum i preotul i aleii obstii vor firäspunzatori de orice färä de cuviintalipsä din veniturilor cutiei, de miceneoranduiala intru tinerea socotelilorde mice cheltuialä urmata afarä dincele hotärite printr'acest regulament.

Stäpanirea au vreunul din slujbasiiOrii nu vor putea niciodinioarä, subtnici un fel de pricinuire, sa se atindädin venitunile Acestor cutii a obstii la-cuitorilor.

Art. 107 2) Sávarsindu-se odatäcea dintaiu catagrafie, orice strain plu-gar si muncitor va veni sa se asaze inpämantul Valahii, nurnaidecat se vainscrie i alai% din conditiile ce-si vaface cu stapanul rnosiei pe care se vasälä§lui, in curgerea celor intaiu treiani ai asázárii sale, va fi aparat dedajdie capitatii 0 de cheltuiala satuhii.Dupa sävarsirea acestora, se va -asázaintre birnicii Tarii si in curgere desapte ani de rand va pläti dajdia ca-pitatii pe jurnätate i acele ca.te patruparale adäogite la leu pentru folosulcutiei satului ; iar dupä ce se vor sa-varsi i acestia i va petrece zece anideplin, socotiti din zioa venirei sale inpamantul Valahii, se va inscrie in Ob-steasca catagrafie va plati dajdiasa, intocmai ca i ceilalti birnici.

Cei ce vor fi dosit insa din päman-tul Valahii si se vor intoarce la urma.kr, nu se vor folosi de acele caderice se dau streinilor plugari ce vor venia se aseza intaiasdatá aici in Tara.

i) In editia din 1847 Ia acest articoI, devenit1o7, se adaogA mai muite aliniate din legiuireaasupra indeplinirii Cutiilor sateti din 1831.

2) In editia 1847, art. 108.

Iar pentru cei se vor veni din Mol-dova in Valahia i inprotivä, nu se vorprimii nicidecum, fäcandu-se pentruaceasta un osebit asäzämant intre aman-doh' Stäpanirile.

Art. 108 5) Foile dajdiilor ma-zalilor pecetluite cu pecetia Domnului,se vor da epistatilor de mazali a fies-aria plasá, carii se vor alege pe totanul dintre dansii dupe multimea gla-surilor. Epistatul de mazali este insär-duet sä inplineasca dajdia dela totimazalii pläsii sale, asemänandu-seintoc-'mai intocmirilor coprinse in articolile96 si 98; iar mnsui va fi apärat de oricedajdie.

Dacä vreun mazal nu ar ráfui dato-ria sa in sorocul hotärit, epistatul vainstiinta pe subtocarmuitorul de plasa,care va fi indatorat a raporta ocarmu-itorului de judet, ca i ocarmuitorul dejudet sä indatoreze pe räul de platamazal a-si raspunde dajdia. La fiesicarecatagrafie de sapte ani se va da prinVistierie fiesicaruia epistat dt, mazalicate o condica insemnatä i pecetluitá,scrisä pe dasupra cu aceste cuvinteCondica de priimire pentru clajdfilemazalilor din plasa catare, coprinsá injudetul sau orasul cutare" ; ca la fiesi-care istovire trimestriala savarsita prinepistatul mazalior, sa se pazeascá ace-las chip de trecere in condicä, ce estehotárit i pentru plugari i muncitori laarticolul 100.

Art. 109 4) Orice fiiu de mazalinsurandu-se, este dator in soroc desase luni sä se arate la Vistierie, inputer-nicit cu diploma tatälui salt si cu oadeverinta doveditoare ca este adevaratfiiul mazgului arätat in diploma.

Aceastä adeverintá i se va da decatre preotul enoriei, unde îi va aveasalaskirea si se va märturisi de epistatulkr, de alti trei mazali ai pläsii salede catre subt ocarmuitorul acelii plashDupd aceasta se va inscri intre ma-zali i i se va diploma lard nici un felde dari de bani ; va fi dator insä sä

3) In editia 1847, art. 1o9.4) In editia 1847, art. 110.

www.digibuc.ro

30 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

plateasca in veniturile Vistieriei dajdiade mazal penh-u lunile trecute delainceperea anului Finantilor panä in zioaintru care i se va da diploma numireisale intre mazali,

Cel ce in soroc de vase luni nu vaimplini aceste formalitafi, va pierdecualitatea de mazal vi se va aveza inoravul, targul sau satul ce va sälavluiintre cei de rand birnici.

Art. 110 '). Intamplandu-se sämoara vreun mazal, väduva lui va in-griji sä ia trebuincioasa adeverintä do-veditoare de moartea sotului säu vi al-catuitä dui:A formele cerute prin para-graful al 2-lea al articolului de mai sus.Acest act indatä il va da epistatuluide mazali sub luare de adeverintädela acesta dupä ce va istovi dajdiasotului sau pentru trimestrul intru careva fi murit, va inceta de a mai plätipe urmä.

Toate adeverintele mortilor mazalise vor trimite de care subt ocarmui-torii plavilor la ocarmuirea de judetullor, care este datoare numai de cat säle trimitä la vistierie.

Art. 111. Vistieria, la sfarvitul a-nului, unind toate adeverintile pentrucare s'a vorbit intr'acest aiticol i incel de mai dinainte, va alcatui un ca-tastih arätätor atat de mazalii ceimolt, cat vi de cei ce vor fi dobanditdin nou acest privileghiu in tot cursulanului va infativa la Obvteasca A-dunare,

Dupa aceastä alegere va alcatui in-data foi nuoä de dajdia mazalilorpentru anul de atunci curgator vi le vatrimite cätre ocarmuirea judetului sprea se imparti dupa intocmirea para-grafului intaiu al articolului 108:-

Art. 112. Toji negutatorii i mev-terii avazati cu tacsa lor in oravele.targurile unde îi vor avea prävälifiede vanzare sau de mevtevug sau updese vor fi afland sâlàluijí, vor raspundedatoria patentei lor la ocarmuirea ju-detului prin mijlocirea starostilor lor,

I) In editia din 1847, art. lid 0 III stint In=trunite Iaolaltá In art. 111.

Art. 113. Starostea va da cvitan-tie pentru suma priimitä, insemnandzioa intru care se va fi fäcut priimirea,sälävluirea patentarului i felurimeamonedii i randuri, randuri- precum vapriimi banii, va fi indatorat ca numaidecat

duca la ocarmuirea judetului.Pentru ceiace privevte la räspunza-

torul zabavnic sau rail de platä, se vaasemäna hotarh-ii prescrisä prin arti-colul 99.

Art. 114. Daca in curgerea anu-lui, vreunul dintr'acevtia îi va incetacomerciul sau lucrul, se va face . cu-noscut la Vistierie care II. va Ida pa-tenta din 'liana, dupä ce va istovi insätacsa trimestrului ce va fi inceput a-tunci.

Art. 115 Mevterul slabanog care ,nu va mai fi in stare de a se indelet-nici cu al säu lucru, va fi apärat detacsa patentii i atunci i se va luapatenta dela mânä, dupa o adeverintädoveditoare de a sa nedestoinicie,iscalitä de starostea i alji treidin corpora-4a sa i alcatuitä dupa for-mele prescrise in paragraful al doileaal articolului 109. 2)

Asemenea se va urma i cu väclu-vele meseriavilor, indatorandu-se numaide a plati trimestrul indatä ce se vaintampla sä se inchiza prävälla intrucare urma lucrul.

Art. 116 Fiindca numarul acestoroameni poate sä se vi adaoge, sä seinputineze, de aceia Vistieria va alcatuio tablä desluvitä i cu bund oranduialä.arätatoare de toate schimbarile ce sevor intampla ori mai multe sau maiputine, intru felurimea acestor stäri deoameni i pe tot anul o va infativa laObvteasca Adunare dinpreunä cu teateducumenturile cerute spre dovadä. Dupäaceasta pe cel de atunci an, Vistieriava alcatui nuoä table de cele de pestean däri a oranduelei negutatorilora mevterilor.

2) In editia din 1847 acest aliniat a fost In-dreptat pe temeiul schimbarifor fuute prin artico-Tut 5 aI Iegiuirei asupa Cutiilor oboeti duprinorE.4e í targuri.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 31

Art. 117 Tianií Statului, Inpär-lindu-se pe vätäsii, se vor ocarmui decAtre dvornicul Temnitelor din Printipat,carele va avea sub poruncile sale patrusubt ocarmuitori de ligani. Fiesicaredintr'acesti subt ocarmuitori va fi in-särcinat cu Ufl numär de vAtasii precumse vor hotAri de &are Vistierie, dupanumärul birnicilor ce vor avea ori maimulti sau mai putini, sau dupa cum vafi implinirea mai cu inlesnire f), dupäfoile pecetluite cu pecetea Domnului,Dvornicul Temnitilor va da in toti aniifiesiedruia vätaf ea-le o foae iseAlitä de

unde vor fi inscrise toate numeletiganilor birnici coprinsi in fiesicare vA-täsie i dajdja hotäritä pentru fiesicarefamilie. Peste acesti bani nimeni dintr'insii nu ,va avea sä pläteaseä nimic subtnici un fel de pricinuire. Fiesicarevätaf este dator sA inplineascä dajdiadupa coprinderea acestor foi i intocmaiasemänându-se cu articolele 96, 98 0 99:

Acest vätaf insusi va fi rdspunzatorpentru datoria räspunderii birnicilorsupusi la a sa vätäsie. Drept aceiasä popreste fiesicare vätaf de a priimitigani birnici inscrisi la altä vätäsie jarpriimind, se va indatora a pläti dajdiaacelora la vätaful subt a cAruia vätäsiear fi supusi acesti tigani priimiti dedansul.

Se va face un asezAmant intre a-mândoä Printipaturile pentru toti ti-ganii Statului, ai manästirilor si ai altorparticulari, carii vor fugi din Valahiain Moldavia 0 inprotivä, ca sä se deainnapoi dela o parte la alta.

Dvornicul Temnitlor, pe langa datoriastrangerii dAjdiflor dela tigani, va aveaingrijirea tuturor temnitilor din togatam ; pentru care i vor fi inteaceastasubt a sa ascultare un casier, doiscriitori, un secretar peste toate temni-tile, doi ingrijitori de temnite, unulpentru orasul Bucuresti i altul pentru

1) Cuvintelcsau cum va fi implinirea maicu inlesnire" s'au omis, diii eroare din textuteditiei din 1831.

2) Inaintea acestui aliniat, in editia din 1847s'a intercaIat sectia II-a Iegiuirii din anul 1832asupra Indreptärii oranduelii tiganilor StatuItii.

orasul Craiova, precum i ingrijitoriasupra osanditilor la Ocnd.

Inchisorile din celelalte orase vor fisub privigherea politmaisterului al fiesi-cäruia oras.

Cat pentru strângerea i buna orân-duiald ce are a se päzi la toate acestetemnite, se va urma intocmai dupä re-guille alcAtuite de cAtre mai suspomeni-ta comisie, paragraful 10, din articolul 65.

Art. 118. Vaduva unui tigan bir-nic, dui:A ce va istovi cel din urmätrimestru, va rämanea apAratä de orice dajdie.

Acturile pentru tiganii ce se vorinsura i vor muri, se vor da de carepreotul ce se va afla la cununie sau laingropare si se vor iscAli cel putin detrei marturi. Fiesicare vätaf, aducandsubocarmuitorului de tigani birul tri-mestrului, va avea dinpreunA cu clan-sul i asemenea acturi. Iar subocarmui-torul de tigani este dator sä treacäbanii ce va primii in dosul foilor bin-nicilor tigani, urmand intocmai dupAcel din urmä paragraf al articolului100 si insemnand adaosul sau lipsa cese va intampla in curgerea trimestruluidupd acturile ce i. se vor da de cAtrevätaf 0 care vor rämanea la dansulspre a le aldtura pe langa socoteardspre dovadä. Care aceasta, pentru ceia-ce priveste la aceastä oranduialä a ti-ganflor, se va urma dupä intocmirilealcAtuite in articofile 110 si 111.

Art. 119. Fiesicare subt ocarmui-tor de tigani va priimi dela dvorniculde Temnite obstesc catastih de däjdiiiscAlit de dvornicul de Temnite, in carevor fi inscrise numele tutulor dajnicilorde subt a sa ocarmuire i räspunderede peste an a fiesicäruia dinteacestea.Datorifle subt ocarmuitorului de plash'sau de tigani sant cele urmätoare

1) SA trimitä banfi la ocarmuirea ju-detului sau dvornicia Politiei si a Tern-nitilor; inteaceias monedä va fipriimit i sä priimeascA cvitantie de lasamesul judetului.

2) SA insemneze de la care orandu-ialä de tigani au priimit acei bani, fe-

www.digibuc.ro

32 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

rindt -se foarte sa nu amestece priimi-rile unci orandueli cu ale altia,

3) Sä tie condicä de cvitäntii ce vada pentru priimire de bani spre a figata in orice vreme a räspunde la in-trebärile ce poate sa se intample ase face.

4) SA fie ingrijitor ea, dupa ce vastrange totalul fiesiearuia trimestru, sä-

Lea ecstract socotelior sale si sa-1trimita la ocarmuirea judetului sau ladvornicie inso-tit cu toate cele spre do-vadal hartii, sau sä le ducA insusi incele Intaiu cincisprezece zile a cei dinurmä lunä a trimestrului. Atunci, (landla ocArmuirea judetului sau la dvorni-cie cvitantiile ce va avea pentru randulde banii trimisi mai innainte, îi va in-cheia socotelile i va 'Mgr* sä se alä-ture pe urma pe ranga cele ale trimes-trului trecute, ca printr'acest mijloc sa"se pAzeaseä cea mai bung oranduialdce se poate a se pazi.

CAnd vreun birnic, dupä trei zile atrimiterii dorobantului asuprä-i, nu-siva istovi datoria rämAsitii sale de daj-die .la care va fi legat, atunci subtocAr-muitorul de plasa sau de t' gani va a-avea cädere a inchide pe un aseme-nea rAu de plata birului, panal ce vaistovi, fat-a insä de a putea sa ia delaclansul vre un f el de dare subt numirede gloaba sau alt cevas.

Art. 120. Ocarmuitorii judetelorsi dvornicii P6lifiei i al Temni-tilor,priimind banii dela subtocarmuitori saudela starosti, vor ingriji ea, dupd da-rea de cvitantii catre acestia, numai decat sä trimif à banii la vistierie intr'aceamonecla ce-i vor fi priimit. Vor aräta'intru al lor taport dela care orandu-iala de oameni sant sumele priimitevor avea cu osebire bagare de seamäa nu trdce nicidecum in socotelile unuitrimestru banii priimiti sau cheltuiti,dupä porunci, in banii altui trimestru.

In cele de intaiu doäzeci i cincizile a cei din urmA luna a trimestrului,vor orândui pe samesul a face ecstrac-tul socotelilor trimestrului, dupä celece vor Inchila i însui cu subt ocar-

muitorii pläsilor i dupa ce le vor is-&Ali, le vor trimite la vistierie insofitecu toate hârtiile spre dovadä i îi vorincheia socoteala cu casierul vistierieidupa orAnduiala ce urmeaza. Prifitr'a-cest mijloc toate dàjdíile vor fi impli-nite i toate socotelile incheiate pana lasfarsitul fiesicäruia trimestru.

Cand pentru pricini mai mari, se vaintampla sä ramae vreo rämäsita, ocAr-muitorii judetilor i dvornicii Politieial Temnitei vor arata cu deslusire toatepricinile la trimiterea socotelilor si sevor sili cat va fi prin putinta ca in tri-mestrul urmator sä, se implineascd a-ceste ramäsite negresit i numaidecAtsA se trimita la v'sherie spre rdfuireasocotelilor. De acum innainte ni4 se vamai lua nici un fel de dare pentruevitäntiile ce vor da subt ocarmuitoriiparcalabiilor, sau samesd subt ocAr-muitorilor, nici pentru cele ce dau ci-novnicii vistieriei otcarmuitorilor, ju-detilor si dvornicilor de Politic si deTemnite. Cei urmatori inprotiva acestilorAnduell strasnic se vor pedepsi.

Art. 121 9. Oeritul i väcäritulstreinilor, sau darea legiuitä intr'un so-roc hotarit al anului pe vite mari simici cu care vin racuitorii Transilva-niei de le päsuneazA in pamantul Va-lahíeí si nu se coprind la nici o orân-duiald de dajnici, va urma a lor im-plinire ca i pe vremea trecutd, Acestvenit find din cele obstesti venituri,de acum innainte se vor vinde la Co-chii-vechi, innaintea Obstestii Adundri,la cel ce se va aräta cu conditii maifolositoare pentru Stat.

Art. 1229. Passaporturile pestehotaräle Tarii se dau Lira nici o platä.

Nimeni nu va putea trece granitasau DunArea, fArA a avea mai inthiupassaport, afarA din läcuitorii sAlAsluitipe hotarAle Moldaviei si a vecinatatii

1) In editia din 1347 acest articoI era aI122=lea. Irs locuI lui se intercalase un artícot121 alcatuit din art. 7, 8, 9 0 fo ale IesMiriidin anul 1332, asupra ibtemecrii subtcarmuiriloria bunei orandueli duprin sate.

9) Din aceleai motive In editia din 1847;devenise art 123.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 33

Austriei, care vor trece pentni cele dintoate zilele daraveri ale bor.

Passaporturile se vor pecetlui cu pe-cetea Domnilor i apoi se vor inchipuipentru läcuitorii oravului Bucurevti decatre Ministru Interiorului i pentrulacuitorii judetilor de atre otarmuitoriide judet.

Ministrul Interioruhii se va regulapentru numärul passaporturilor ce sevor da, dupä raporturile 'ce va da spa-tarul Domnului i aceste raporturi vorfi intemeiate pe cele ce va priimispatarul pe toatä saptamana dela ofi-terii gendarmeriei orânduili asupra gra-nitilor ca s. revizuiasa asemenea pas-saporturi.

Art. 123 1). Mitropolia, episcopfiletoate mânastirile inchinate la cele

streine sau neinchinate, vor contrebuila chieltuellie Statului pentru avazaripublice i pentru faceri de bine, cupartea veniturilor lor din avuturile ne-mivaloare ce vor avea, precum se vahotari de cätre comisia hotarità in pa-ragraful al 6-lea, articolul 67.

Se osebesc dinteaceasta regula ma-nästirile ; Pantelimon i Colfea, fiindactitorii kr le au orânduit veniturilepentru finerea bisericilor vi a spitalu-rilor ce au numele acestor manästiri.

Art. 124.2). Tacsa diplomelor pen-tru feluri de innältari in ranguri, se- vahotari printr'o tarifa chibzuitä in Ob-vteasca Adunare. Aceasta tarifa intä-rindu-se de Domn, va sluji de temeiuvistieriei, pentru strângerea acestorbani.

Art. 125 3). atcupul Ocnelor desare se va lucra dupa chipul armalor

1) Sarea streinä este opritä a intrain jarä vi nu se va putea scoate saredeal numai din ocnele coprinse incontract, dupa obiceiul ce se urmeazä ;precum i nimeni nu va putea sa des-.

1) Idem, 124. In éditia din 1847 se modificaarticoTut in ce privqte mänästirge nand-Ur-Latetrimitandu.se fa anexa 1, a capitolului VIII, in-dreptare facutä pe temeita legiuirii din anul1833 asupra organizatii mänästirilor.

2) In editia din 1847, art. 125.3) In editia din 1847, art. 126.

chiza oona de sare pe a sa movie,ffind cá acest drept este numai al Stä-pânirei.

2) Acest ven:l de acum innainte" seva vinde prin strigare la Cochii-Vechiinnaintea Obvtevtii Adunari, la celce se va al-Ma cu conditii mai folosi-toare pentru Stat i contractul [nu] seva putea face pe mai pulin de trei ani.

3) Preful sarii la gura ocnii se vahotäri ate lei cincisprezece pentrusuta de ocä i cei ce vor merge säo cumpere acolo, vor fi slobozi de ao vinde in tot coprinsul Printipatului ;jar peste hotaräle tärii are drept de avinde sare numai, cumpäratorul ocne-lor i dupa orice pret va putea.

Acesta Inca va fi indatorat sa indes-tuleze capitala i toate celelalte oravecu sarea trebuincioasà la consumatialacuitorilor, f Ara de a putea la nici ointâmplare sä o vanzä mahnult de ze-ce parale ocaoa, fiind adaosul de patruparale la oca, peste vase coprinse inpretul de 15 lei suta, o rasplätire cuprisos pentru cheltuiala transportuluia inmagazierei 4),

Art. 126 5). Dar ffindca proprieta-rului i se cuvine zeciuigla din produc-tul särfi scoasä din movia sa, sà do-bândeasca acest drept pentru ate oc-ne se vor deschide de acum innainte,Irish' in bani, lar nu in naturä ; j ca sase gäseasca inteun chip hotarit aceíace i se cuvine pentru aceasta zeciuialain bani, sä se hotärasca drept lege ca-preful hotarit de Stäpanire pentru sutade ocä sare, la gura ocnii, sa se im-par-teased in trei pärfi, din cafe clodparti sä se socoteasa cheltuelile scoa-terii särii i o parte adeväratul pref alsärii, din care se va da proprietaruluia zecea parte, indestulându-se de catrecumpäräforul .venitului ocnelor sau decätre orânduitii Stapânirii, and acesteocne se vor cäuta pe seama Statului.

4) In editia din 1847 se intercaIase in acestarticof 0 art. 2 si 3 din Iegiuirea din 1832,supra popririi amPlpiatifor de a sä face contrac.di de otcupuri.

5-) In editia din 1847, art: 127.3

www.digibuc.ro

34 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEL

Iar ocnele de sare care lucreaza as-tazi i pe catä vreme vor mai lucra,nu sant supuse la aceastä nuoä legiuire,ci au a se folosi mimai cu drepturilecele ce sant prescrise prin cele maidinainte ducumenturi.

Se va indatora insa proprietarul ada loc pentru deschidere de ocne ; a-cest loc sä se margineasca fava cudansul i cti omul trimis din parteaStapanirei, in câtatime de pogoane,cate cu adevärat vor fi trebuincioaseocnii pentru gura, curte i bätäturä decarA, färä de a se coprinde i piasunea,caci aceasta o va da proprietarul, deva avea, cu osebitä tocmeala.

Art. 1271). Satele ce era panáacum oranduite in slujba ocnelor si acärora o parte de dajdie se pia-tea decatre cumparatori, se vor aseza cudajdia dupä asemanarea si celorlaltesate si totalul banilor acestor dajdii seva plati la vistrerie pe fiesicare trimestrude atre cumpärätor ; va trebui Incä cadrepturile i datoriile reciproce intre cum-parätor i läcuitorii acestor sate, sa sereguleze dupä un chip hotärit i drept.

Art. 128. Sumele venitului delavämi, dacä acestea vor urtna a se dain vanzare ea pe vremea trecuta, sevor numara la casa vistieriei in soroa-cele hotarite prin contract ; iar candaceste vämi se vor carmui pe seamaStatului, veniturile lor se vor da invistierie randuri, randuri precum se vorsi strange.

Art. 129 9. Mitropolia, episcopiile,manästirile i toate treptele nobililorvor plati vama pentru toate lucntrilece vor scoate din tarä i vor aduce intara i vor contribui la toate cheltue-lile oraselor ce va cunoaste de trebu-inta, intocmai ea toate starile orasanilor ;iar dupa aceasta, li se va pazi dreptulnedajniciei intocmit din vechime i vorfi aparati de mice felurime de dareasupra avutctrilor lor miscatoare i ne.miscatoare.

1) In editia 1847, art 128.2) In editia din 1847, art. 128 0 129 aka-

tuesc IaoIaftä art. 129.

Art. 130. Obsteasca Adunare,dupa ce va lua toate incredintärile tre-buincioase asupra veniturilor Bräilei,Giurgiului si ale Turnului, va hotärl ve-nituri

1) Asupra prinderii morunului.2) Asupra vanärii baltilor,3) A poposirii coräbiilor in liman,

Incärcate i neincArcate 9.4) Inchirierea vremelnicei intrebuin-

-Wit a magazülor Statului i, insfarsitkpentru orice alta ramura de venit.Toate aceste venituri chibzuindu-se o-data de Obsteasea Adunare i intarin-du-se de Domn, vor sluji de temeiupentru a lor priimire ; lar pana atunci,vor urma dupa conditiile anului ur-mator.

Satele date in slujba vandrii pesteluise vor aseza cu dajdia dui:id cum s'auvorbit i pentru toti ceibalJi läcuitoribirnici ai satelor i carmuitorul acestorvenituri se va aseza cu dansele prinbune invoiri despre amandoä pärtile,Hind obicinuite la aceastä slujba.

Pentru sfintele lacasuri ce se intrar-meazd 4): cel dela Braila cu hramulsfantului Arhanghel Mihail 0 cel delaGiurgiu cu hramul sfantului Nicolae, selegiueste ea pentru fiesicare bisericasä se dea lei 7000 pe tot anul, din ve-niturile vanarii pestelui ce s'au impreu-nat Printipatului Valahiei prin tractatuldela Adrianopol. Bisericii sfantului Ni-colae dela Giurgiu, venitul birtuluice este aproape de carantina, cum sivenitul a doä locuri ce sant 16120 ei-tadelä, a-wand unul 279 si celalalt 264stanjini patrati. Bisericei sfantujui Ar-hanghel Mihail dela Braila, venitul u-nui loc in oras, ce este lângä bulevardin sumä de stanjeni pätrati 543, careeste deopotrivä cu venitui biseniciisfantului Nicolae i aceste venituri sevor pniimi 0 se vor cheltui prin epi-tropiile fiesicaria biserici i subt pri-

3) In locuI acestui aI treitea aIiniat, edia din1847 a intercaTat sfarsituI art. 1 0 art: 2, 3, 40 5 din Iegea din 183e asupra ancrajului ¿etaportul Brilii

4) In editia 1847: 4intituIeaziko.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 35

vigherea maghistraturilor pomenitelororase precum unneaza i acum.

Art. 131. Mosii le coprinse in ra-eléle Bräi la, Giurgiului i Turnului, pre-cum si bältile i astroavele, incepânddin malul stâng al Dunärii i pänä Intalvegul acestui râtt al Dunärii, se vorda dupä dreptate innapoi adeväratilorproprietari; dar daca dupd trecereasorocului ce se va da pentru arätareatrebuincioaselor ducumenturi, se vorgäsi cevasi päinânturi färä de stäpâ-nitori, acele vor inchipui domen alStatului si se vor carmui pe seamafolosului Statului.

Präväliile ce sânt in orasul Bucurestipe seama cutiei de milostenie, precumsi once zidire publicä aflatä astázi infiintä si care se va putea clädi de a-cum innainte, se vor coprinde aseme-nea in domentil Statului.

Comisia, ce s'a orânduit inteadinspentru acestea, se va indeletnici intrualcätuirea unui regulament pentru ocâr-muirea acestor propietäti i pentruinbunätätirea de care vor fi priimitoaredupä temelurile ce s'au priimit de cä-tre Obsteasca Adunare de Revizie.

Nid o avere din cele coprinse indomenul Statului nu se va putea ha-streina färä nici un cuvânt, nici prinvre o -poruncä a capetenii Statului.Daca insä dup5 o chibzuire a Obici-nuitei Obstestii Adunäri i pentru vre-un- sfärsit de -folos public, dovedit du-pä cuvüntä, s'ar face cunoscut cä in-streinarea de o parte [a] acestui domen,

Chipul contabiliteitii

ar fi trebuincioask atunci va urmavânzarea acei pärti prin vânzare pu-blicä la Cochi-Vechi sau se va faceschimb cu mijlocul ce va fi mai folo-sitor Statului.

Art."132. Afard din capitalul in-semnat la. Casa Rezervii si al caruiatotal se asigureazä cu hotärirea princel din unna paragraf al articolului 65,once prisos de priimire s'ar dovedi infeluri de ramuri ale veniturilor acestuiPrintipat, precum i orice prisos arputea sä odräsleascá din sumele ho-tärite pentru feluri de cheltueli, se vornumära la Casa vistieriei, iar aceastäcasd se va da subt räspunderea vistie-rului, care este indatorat sä dea pen-tnt dânsa socotealä curatä in toti aniila Obsteasca Adunare i sä nu se a-tinga de ai säi bani, ,decât numai pen-tru trebuintele i intâmplárile urmd-toare

I. Sá acopere lipsa ce s'ar putea in-tâmpla in priimirile vreunei ramuri dinveniturile Statului, hotärite prin artico-lul 67, dupä ce insa se va dovedi a-ceastä lipsä dupá cuviintä.

IL SA intâmpine intâmplärile pome-nite in paragrafurile din urmä ale ar-ticolului 63 si 78, urmându-se intocmaicele hotärite pentru aceasta.

Sä inplineascá i alte trebuinteale Statului, câte se vor cunoaste intruadevär de cätre Domn dinpreung cuObsteasca Adunare, neapärate si de ofolosintä publica.

SECTIA VI

Casii Vistieriei, adecd a tinerii

socotelilor cu bund ordnduiald.

Art. 133. Vistierul este insärcinatsä asigureze implinirea banilor alcatuitáde fehni de dAjdii, precum si de ve-niturile ce se dau in vânzare prin con-tracturi la soroace prescrise.

Este dator sá indestuleze toate le-giuitele cheltueli cerute prin acest re-

gulament i sä Ingrijascä a se pázitoate contracturile facute cu Stápânireapenh-u aceia ce priveste la priimire saudare de bani

Yistierul va fi raspunzator pentrutoti casierii orânduiti in slujba vistie-

www.digibuc.ro

36 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

riei precum i pentru toti samesii ju-detilor.

Vistierul va ingriji ca la sfarsitul fiesi-caruia trimestru toate socotelile deorice dajdie sä fie priimite la vistierie,ca priimirile sau cheltuelile unui tri-mestru O. nu treaca in socotelile altuia

[ca] orice felurimi de dajdie sau altvenit sa inchipuiascä o socotealä inparte pana la incheerea socotelilor careare a se face la sfarsitul fiesicäruia an.

Art. 134. Se va alcatui socotealalämurita pe toata luna pentru priimiresi dare, pe langä care se vor alätura

toate ducumenturile cerute, adecäcontracturi de venituri, räporturi cätrevistierie pentru trimiterea a feluri debani, poruncile Domnului pentru slo-bozirea legiuitelor cheltueli si condicauncre vor fi [in]scrise cvitantiile iscalitede persoanele ce vor priimi asemeneabani.

La incheerea de socoteli a vreuneisume hotarite pentru o numire de chel-tuiala din celi chibzuite printeacest re-gulament, de va ramanea vreun pri-sos, atunci acel prisos numaidecat seva face venit la Casa Rezervii, cu in-semnare de care socoteala anume sealcatueste.

Art. 135. Tiindu-se socotelile du-pa chipul ce s'au zis, vistierul la sat--situl fiesicäruia trimestru, va suppuneDomnului, pe langa al säu raport, ba-lent alcätuit cu intemeere asupra do-cumenturilor cerule printeacest regu-lament.

Domnul va trimite aceastä socotealäin cercetarea a sase boeri care se voralege pentru aceasta pe fiesicare ande catre Obicinuita Obsteasca Adunare.

Acestia, dupa ce vor cerceta cuscurnpätate socotelile i vor orandui säse numere innaintea lor sumele ce vorfi de fao la Casa vistieriei, vor adre-sa catre Domn, prin al lor raport, bä-gärile de seamd ce vor gasi cu cu-viirrtä a se face.

Domnul va pastra acest fel de ,ra-porturi in cantelaria sa, ca la sfarsitulanului sá le trimitä cätre Obsteasca A-dunare, dinpreunä cu toate socotelile

priimirilor i darilor anului trecut si,,,

cu osebit catastih de veniturile i chel-tuelile anului dupa urmä,

Vistierul se indatoreazä sa arate Ob-stestil Adunari toate ducumenturile cei se vor cere pentru fiesicare priimiresau dare si urmarea chibzuirilor acestiiAdunärii se va face cunoscutä Dom-nuhii prin raportul prezidentului dupäcel din urmä paragraf al articolului 48,cap. IL

Arätarea urmärii acestor chibzuiri,dupd ce se vor in-161.i de Domn, se vadepune la vistierie spre adeverirea cer-cetarii socotelilor anului trecut i casa slujascä de temeiu la priimirilecheltuelile anului ca va urma.

Art. 136. Obicinuita ObsteascaAdunare este chemata in fiesicare an,pe temeiul articolului 51 al capului II,spre a cerceta socotelile tutulor veni-turilor i cheltuelilor tarii i sa facäDomnului cunoscut prin anafora ; darfiindcä natura i inmultimea indeletni-cirilor ei cum 0 putina vreme ce tineadunärile sale, nu o pot erta ca säintre intru cercetare cu de arnäruntula tutulor socotelilor, de aceia se vaintocmi un control obstesc ca in curge-rea anului sä cerceteze orice cheltuialáa Statului, sä adevereze prtimirilesä inlesneased Obicinuitei Obstestei Adu-näri indatorirea cercetarii socotelilor fa-rii push' asuprä-i prin articolul 51 de maisus arätat. Controlul .se va asäza dela 1Ianuarie 1832, alcatuit de un sef alControlului, de doi sefi de mese si descriitorii trebuinciosi 9,_Datortile a intaia masä sant sa pre-

0...teased condici i sä le inpartä pe laDepartamenturile ministerurilor, la o-carmuirile de judete si la ceilalti 'ci-novnici. Condicile yor fi inspnate,snuruite i pecetluite cu pecetea Con-trolului, spre a se trece toate priimirilede bani i toate cheltuelile tärii.

Apoi toate aceste condici vor infra

1) In eclitia din 1847 aliniateIe urmâtoareale acestui articoI sunt /nlocuite cut dispoztvideparagrafelor 1, 94, 3, 4 0 din legea din 1831a OlDtescului ControL

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 37

in urma la a doilea masä a Contro-lului, care este insärcinata sa cercetezeuna dupä alta, orice priimire í (nicecheltuiala a farik se va face, ori decätre ministeruri, ori de cätre ocâr-muitorii de judet sau de cAtre oricealt slujbas va fi i sä adevereze deeste cheltuiala infra adevär fdcutäasemänatä cu coprinderea contracturilorsau cu instructiile ce se vor fi dat despreaceasta i cu socoteala cea cu tahminfácutä de suma banilor ce ar fi tre-buit sä se cheltuiascd i de s'a pazitcursul monedii cu scumpätate in fiesi-care dinteaceste lucräri.

Orice socotealä va fi de materialurisau de alte lucruri, tot aceastä masäeste datoare sä incredinfeze de s'auteslimarisit la locul sau la obrazul ceva fi fost orânduit pentru a lor priimire

Dupä cercetarea i adeverirea a ori-ce fel de socotealá, seful Controluluiva da evitantä slujbasilor, dacä soco-telile acestora se vor gäsi, dupä orân-duialá, dupä ce se vor cerceta intea-cest chip toate aceste socoteli, se vortrimite la masa I-ia, care asternând ta-blä generalä, o va suppune la sarsitulanului la cunostiinf a Domnului dela care

spânzurä d'a dreptul i fume controlul.Art. 137. Catastihul prefurilor

curgätoare de toga.' felurimea produc-turilor, a materialurilor. a vitelor, abäuturilor, a salahorilor, a transportu-rilor i altele, alcátuindu-se pe toatáluna la Departamentul Trebilor din Lä-untru, dupá raporturile ce vor trimiteocârtnuitorii de judete, va sluji de te-mein Controlului pentru pretuirea cum-pärätorilor si a patilor ce vor urmain socoteala Statului, când se vor cantaasemenea socoteli si care nu vor fipriimite, deat numai pe-cát se vor ase-mäna cu preturile cunoscute intru a-cest catastih sau Hind mai jos.

Deci orânduitii sau comisarii ce s'arinsärcina cu asemenea cheltueli vor fiindatorati, la alcätuirea socotelilor cevor da, sä insemneze zioa i locul undese vor fi fäcut antrolul va dafiesicáruia dintrfacestia o condicá snu-ruitä i pecetluitä cu a sa pecetie, un-de toff eei ce vor priimi banii sá in-scrie cvitanfiile lor arätätoare de lu-crurile pe care s'au dat banii si de alor câtätime.

SECTIA VII

Drepturi $i datorii reciproce Intre proprietar i al sau sätean.

Art. 138. Acest comitet, dupä ceprin intocmirile dinapoi a desflinfat fe-lurimea abuzul-ilor ce sä introduseseriunul dupä altul in administrafia Valahiisi care era intru toate inpiedecátoareobstestii -Tericiri ; alaturând cutre a-ceasta dupa coprinderea articolului 64

orânduiala scutelnicilor si a poslus-nicilor, in totalul [numäruluij birnicilortdrii, au adäogat atre acestia o usu-rare asa de mare Inca au putut säaduc ä. la lei 30 capitatia de preste ana fiesicäruia himnic. Asemenea i prinhotdritele pogoane de loc ce fiestecareproprietar se indatoreazá dea sä-teanului satt, dupá articolile 140 si 144,ale acestui regulanient, loc adecä

peste trebuinta hranii familii sale si aindestulárii vitelor trebuincioase la lu-crul pämântului, precum i prin Cam-purile de rezervá hotarite dupa arti-colul 167 numai in folosul säteanuluimuncitor, comitetul asigureazä färd in-doiald petrecerea i imfiintarea acestuiläcuitor, care pânä acum era foartevremelnicd. Acum drept toate acestemari folosuri ce s'au hotärit in favorutläcuitorului, socotindu-sä dela 23 A-prilie a anului 1832, drepturile i da-

1) In editia din 1847 cuvinteIe care urtneazatncepand, ea °fi Controlia sunt suprimate de .venind inutile fata de modificarea, pe care amsemnalat-o, a articotului precedent.

www.digibuc.ro

38 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

torille reciproce intre proprietar 0 alsäu satean, sä vor aOza precum maijos se aratä 1).

Art. 139. Obicinuita masura intara este pogonul 9 care are 24 präjini Inlung 0. §ase in lat i fie§tecare prajinäeste de frei stânjeni domne0i, soco-tindu-se de mäsura statornica stânjenullui 'ärban Vodä,

Art. 140. Proprietarii se inda-toteazä s'a" dea fie0caruia satean sä-

pe mo0a saI. Un loc de 400 stânjeni pätrati la

câmp 0 de 300 asemenea la munte,pentru casa sa, penfru curte, cu tre-buincioasele imprejmuiri i pentru ogrädina de legumi spre intrebuintareafamilii sale. Acest fel de locuri vor filegate unul de altul 0 la o parte deloc a moqiei care se va insemna deproprietar.

IL Locuri de izlaz pentru patru vitede munca, adeca boi, bivoli sau cal

pentru o vaca de hranä daca la-cuitorul va avea acest numär de viteale lui, se va socoti pentru fie0carecap dinteaceste vite, câte o jumatate depogon de islaz 0 in loc de vacä vaputea läcuitorul sa tie zece oi saucapre.

Catre acestea, tot pe numarulmai sus pomenit de cinci vite, ii va daproprietarul trei pogoane de fan*pentru hrana lor pe lama. Daca läcui-torul nu va avea acest numär de vilei se va da cu analoghie numai pe celece va avea dinteacest numär.

IV. Asemenea Ii va da pana la treipogoane de loc de aräturd, care 11 valucra ori insu0, ori prin mijlocirea al-tora numai pe seama sa, farä sä poatävreodata a il inchiriia cu bani,

Proprietarul va insemna locurile de

1) Artieolefe -138-146 au fost modificate prinlegiuirea Indeplinitoare a sectiei a VII-ea, cap.al 3,Iea din Reguiamentul Organic/ votata de011teasea Adunare In 1832.

Pogonul este mcisura obicinuitä care inTara Rumerneasca se meisoarcl aria sau fatapamtintului. Aceasta masurd prin urinare, esteasemenea o fatcl ce coprinde in sine 1296 stiin-jeni patrati. (Nota editoruhri din 1832).

de islaz, precum i pogoanele de fânetecele de aratura.Pe acele mo0i unde vor fi paduri,

proprietarul va da voe cläca01or sai alua lemne de foc din crânguri i pa-durile care insu0 le va arata i numaipentru a lor neaparatä frebuintadupä .acela§ chip cu care s'a urmatpânä acum.

V. Când läcuitorul satean va aveavite mai multe decât numärul mai susarätat, sau va voi pämânt de aräturamai mult de cel ce i se da, pentru unasemenea prisos, se va invoi cu bunatocmealä cu proprietarul, care va pro-timisi totdauna pe läcuitoriipe a sa mo0e. Asemenea i läcuitoriitot dupa acest cuvânt, savarqindu-0 in-datorirea zilelor de lucru ea-1re pro-prietar hotaritä prin pravild, precum-0 a lor munca, vor ajuta pe proprietarla lucrul ce ar infrebuinta pe loc, in-telegându-se de sine ca aceasta se vaface prin bunä imvoire, prin mijlocirede plata i. dupä pretul curator 3).

Art. 141. Drept toate aceste fo-losuri, läcuitorul sätean va fi dator sälucreze, dupa vechiul obiceiu, doaspre-zece zile pe an in folosul proprietaru-lui pe a eäruia mo0e va fi a0zat, a-deca patru zile primavara, patru vara

patru toamna.Fle0care este dator sä lucreze a-

ceste_ doasprezece zile cu al sau plugsau cu carul säu daca va avea, pre-cum 0 cu numkrul dobitoacelor demuncä, pentru care proprietarul 11 a-sigureaza mijloacele hranei bor.

Intâmplându-se ca läcuitorul sateensä nu mai aiba dobiloace, atunci valucra aceste doasprezece zile cu mainile.

Art. 142. Zioa de lucru a läcui-torului s'a socotit pe märimea parnân-tului, ce poate lucra un läcuitor peseama sa, precum mai jos se arata.

I. Arafura de zece präjini pogo-ne0i in loc spart 0 de apte in te-lend se socote0e lucrul pe o zi pentruo pereche de boi de munca.

3) Vegi nota 1.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 39

IL Gräpatul de un pogon de aratatl,asijderea se socoteste lucru de o zipentru o pereche de boi.

Un lacuitor cu carul de patruboi nu se va putea trimite decal nu-mai pana Intr'o departare de cale dedoasprezece_ ceasuri, socolindu-se ca-lea de un ceas de 2500 stânjeni si seva finea In seamä cinci zile, adecapatru ducerea i intoarcerea, socotin-du-se zioa cate sase ceasuri i unapentru incarcat i descArcat.

Un läcuitor cu. carul cu dol boi nuse va putea trimite decat numai in de-partare de sase ceasuri i i se vor fi-nea In searnä trei zile peatru ducere

intoarcere i pentru incarcat si des-carcat

Daca lácuitorul se va intrebuffila laasemenea transporturi In vreme delama, proprietarul Ii va da fânul tre-buincios pe searna vitelor sale, pedrum, socolindu-se câte sase oca defan de o vita In doäzeci i patru deceasuri,

Un transport mai departat nu se vaputea face cleat numai prin Invoke debunä tocmeard.

IV. Lucrând läcuitorul cu carul pemosia uncle lácueste, este dator sä lu-creze din räsaritul soarelui *la la al&au appus si se vor da patru ceasuride odihnä de vara i numai doä petoamnä. Oclihna de vara va fi pe doäsoroace.

V. Pentru toate seminfile ce se a-runca. numai Cu. mâna, precum: grâu,orz, ovaz, secara, meiu, cânipa si al-tele, se vor socoti cinci pogoane deloc de lucru de o

Pentru toate semiatile puse in pä-mânt i acoperite pe urma cu piciorul,precum porumbul i altele, i se va so-coti un pogon de loc, lucru de o zi ;dar ffind indatorat lacuitorul a lucracu sapa, atunci i se va socoti pe zi,trei sferturi dintr'un pogo%

VI. Pentru orice semanaturä sau sa-dire, ce are trebuinfa de sal* se vasocoti o zi la sapa dintain, o a cinceaparte din pogon ; lar la sapa de a doilea,o a patra parte.

VII. Secerisul i cläditul de trei cläifiesicare ca de doazeci i sase znopi,

lar znopul de patru palme in legaturacurmezisului, se va socoti lucru de ozi ; cäratul insä al ace's-tor cläi va fi pesarcina proprietarului.

VIII. La culesul i curäfatul porum-bului de foi se vor socoti pe zi doä-zeci banite i fiesicare banifa pe doa-zecisidoa oca,

IX. Cositul fânului pe un pogon deloc se va socoti lucru de o zi.

X. Pentru strânsul fânului i cläditulin cop* pe locul unde se coseste, seva socoti un pogon lucru de o zi,

lush' la coprinderea acestor para-grafuri din urrad, pe unde vor fi locuricu privaluri sau ocolite intre copacicrânguri, se vor socoti trei sferturidinteua pogon lucru de o zi.

XL Lacuitorul ce-si va face zioa Inlucru Ve vie sau in alte slujbe afard dincele ce s'au zis mai sus anume, va lucradin rasäritul soarelui pâna la al sauappus, dându-i-se pe varä trei ceasuride odihnä in do a. soroace i doa cea-suri In vreme de toamnä.

Lucrul minelor, al scoaterii pietrilor0 al transportului de cherestele marldin munli, nu se va putea face decâtnumai prin invoire de buna tocmealä.

XII. Orice lacuitor insurat, dându-i-selocul hotärit printeacest Regulamentdaca va säläslui subt un acoperamântcu parinfii säi, va fi indatorat sa lu-creze proprietarului zilele hotärite, La-cuitorul holteiu, ce va säläslui cu tatalsäu in durgerea yielii cestor dupe ur-ma, va fi aparat de orice lucru pesearna proprietarului, ca unul ce nuse impartäsaste de pogoanele de locce se dau altor läcuitori.

In fiesicare timp al anului, proprieta-rul va ingriji sa ia pe säteni in lucru,pe rand, ca i acestia sä poatä a seindeletnici fiesicare In parte-si la muncasa ; sant datori insä i läcuitorii dinparte-le, indatá ce se vor chiema deproprietar, numaidecat sa se aratespre a se räfui de a lor datorie saua-si pune In loc oameni destoinici delucru, ca sä nu pricinuiasca paguba

www.digibuc.ro

ao REGULAMENTUL ORGANIt AL VALAMEI

proprietarului, prin zäbava ce s'ar facela cea in vreme de trebuintä savarvire alucrului ce privevte la a lor datorie.

XIII. Läcuitorul va da proprietaruluidijmä, adecä a zecea parte din rodulpogoanelor ce se coprind in paragrafulIII vi IV din articolul 140 í o va caraînsui pe movie la locurile ce se vaarata de proprietar, intocmai precums'a urmat aceasta totdauna, afard dintocmeli prin buna voe, ce ar putea säfie facute intre proprietar i plugarcare ar avea putere de pravild.

XIV, Afara dintr'aceste doasprezecezile de lucru, orice läcuitor sätean vaurma ca i pe vremea trecutä sä lu-creze proprietarului o zi de plug, pemovia unde va sä1älui, precum vi dea-i edra inteo depärtare de cale devase ceasuri, un car de lemne Mat dinpädurea proprietarului i daca proprie-tarul nu va avea pädure pe acea mo-vie, atunci sätenil vor cat-a cafe uncar de fan, ori cinci sute oca gräunte,sau cincizeci vedre bautura.

Läcuitorul ce nu va avea vite demuneä, va lucra cu mainile trei zile inloc de o zi de plug, lucru asemanat cucoprinderea paragrafurilor V, VI, VII,VIII, IX, X, XI i alte trei zile in, locde earatul unui car de lemne dupdparagraful IlL Oricum insä, va fi slo-bod läcuitorul sätean sä despägubeascain bani pre proprietar, afat pentru zioade plug, cat i penfru carul de lemne.

XV. and proprietarul nu va aveala ce sa pue pe sätenii säl a-i lucrape a sa movie, va putea sal se despä-gubeasca in bani, dupä osebitele pre-furi ce vor urma in fievicare locuri delacuinta, care se vor botarl pe fievicaretrei ani de catre Obvteasca Adunare,dupa cel de mijloc pret, luat din pre-turile urmate pe frei ani trecuti i a-cest fel de botarite preturi vor slujide regulä la reciprock daraveri cevor urma intre proprietar i ar saltsätean, in curgerea fievicaria sorociride trei ani.

Daca Ecstraordinara Obvteasca A-dunare de revizie ar gasi vreo deslu-vire la intocmirea lucrului de o zi,

precum s'a hotärit mai sus anume, a-fund va face trebuincioasele indreptari,asemanandu-se cu coprinderea temeiu-lui aveeat: ca adecd, lucru de o zi aläcuitorului sätean trebue sa se soco-teased pe marimea locului ce poate unläcuitor sä lucreze pe seama sa 1).

Art. 143. Fiinded läcuitorii, cehaladuese pe moiile proprietarilor, sähränesc i sá negutätorese pe aceste

sant deopotrivä datori sa inles-neasch i ei, din parte-le, neapäratatrebuinta de slujba ce vor avea pro-prietarii pe ale lor mouí, precum auurmat obiceiul din Techime. pe acesttemeiu dar, tot satul sä indatoreaza sadea pe tot anul in slujba proprietaru-lui i pe aceiavi movie unde vacate paint oameni la una suta familii,pazindu-sa vi din partea satului i dinpartea proprietaruhti conditiile urmä-toare

1-1.u. Ca sa lipseased orice cisla na-pastuitoare sätenilor, pe fievicare antot _satul, cu o gläsuire sau cele maimulte glasuri, sa" osebeaseà dinteinviipatru oameni la suta familii, insa oa-meni statornici ai satului i vrednicide slujba vi sa-i dea intru slujba pro-prietarului, subt numire de slugi intoatä curgerea acestui an, iar la al doi-lea an sà se facd de isnoava asemeneaurmare i ava innainte, ca prin acestmijloc sa ajungä randul pe fievicare la-cuitor a se afla in slujba proprietaru-lui salt, in curgere de un an, la o su-mar de ani hotäriti, fära a se näpastuiniciunul dintre cetavii acestui sat.

2-lea, Lacuitorul, ce-1 va ajunge ran-dul sa slujeascä, are voe sä dea inslujba proprietarului om in locul sat',insà statornic i vrednic de toatä sluj-ba, pe care sa se multumeascä vi pro-prietarul.

3-lea. Daca in .curgerea anului se vaintampla sa lipseascä vreunul din ceidati lacuitori in slujba proprietarului &npricina fireascä, adeca ori de boaläfära de nädejde de indreptare, ori demoarte, satul va da altul in locul a-

() Idem.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 41

cestuia i iaräsi prin asemenea chip dealegere,

4-lea. Fiincla numärul familiilor du-prin sate, fireste i sä inmultestescade din nou-insuräri i morti 0 din-teaceasta nu se poate päzi o dreaptäanaloghie de patru la said, fard de aniijloci oarecare nepotrivire, ca sä lip-sasc . orice prigonire ar putea säintâmple intru aceasta intre proprietar

intre ai säi clacasi, sä legineste canumärul. de 25 de familii dela care secuvine un orn in slujba proprietaruluisä se socoteasa de complect (intreg),and va trece de jumätate, adecä and vafi alatuit de treisprezece farnilii, Si peacest terneiu se statorniceste ca tot sa-flu alatuit de 13 familii pâra la 25 sadea unul; dela, 38 pând la 50, doi ;dela 63 pânä la 75, trei ; dela 88 pânäla 100, patru; precutn i Innainte cuasemenea proportie, iar satul ce va fialatuit de mai patine familii de 13,nu se suppune la o asemenea dare,

5-lea. Proprietarul, luând din parteasatului asemenea oameni in slujba sa,este dator sä-i intrebuinteze jar pe a--ma moíe, unde se vor fi aflând läcuind

numai in obicinuite slujbe ale mo-siilor, prep= isprävnicei, pádurari,argati, chelari i alte asemenea. Le vada pogoanele hotdrite prin Regulamentpentru trebuinta hranei familiei Mr si

dobitoacelor Mr, färä nici o cererede dijrnd 0-i va scati de zilelede zioa aräturei si de cärätura carului

lemne sau de alte asemenea poverihotärite iaräsi printr'acest Regulament,pe atá vreme se vor afla In slujbasa, pentru a Mr datorie,

Iar când asemenea slugi vor slujiproprietarului pentru datoria altora,ce-i vor fi pus in locul Mr, atunci dä-rile 0 scutirile pomenite mai sus, dinpartea proprietarului, vor fi pe obra-zul celui de rând inteacel an, dar nupe obrazul celor ce se vor afla inslujbä.

In curgerea anului ce se vor aflaasemenea oamení in slujba proprieta-rului, a lor capitalie cätre Vistieriezeciuiala acestii capitafii orânduitä. la

cutila satului, se vor pläti de atre sat,din veniturile cutiel, ce se intocmescprintr'acest Regulament in fiesicare sat').

Art. 144. Pentru moíile ce voravea o intindere märginitä si la careproprietarul nu va putea sa dea sate-nilor säl pogoanele de Mc, ce se in-datoreaza, se va impartí toatä intin-derea mosiei in trei parti deopotrivä,din care doä se vor da pe seama lä-cuitorilor i o parfe se va pästra peseama proprietarului. Daca insa 0. du-pä aceastä impärtire s'ar gäsi lácuitoricarii sä nu aibA locuri de ajuns, ase-menea lacuitori vor putea sd se mutepe alte moii, insä la sapte ani odatá0 anume, in curgerea acelui din urmäan al catagrafiei, pentru ca nuoa cata-tagrafie sä poatä a-i gäsi í a-i in-scrie intre dajnicii asäzärii Mr, ce vor,dobandi din nou. La o asemeneaintâmplare, acest tel de läcuitorisäteni vor fi indatorati cu un an in-nainte sà se marturiseasa la tribuna-lurile din amândoä satele, ca printr'a-ceasta sa poatá fi scosi din foaia sa-tului de unde sá vor râclica, priimindmai intaiu un bilet, dupä forma ce seva da i trecuti in Main satului undeIi vor hotäri häläduirea ; iar in curge-rea sorocirei catagrafiei nu vor puteasävarsi o asemenea strämutare, dacanu vor pláti mai intâiu, la satul deunde vor fi sä se radice, capitatia pen-tru toti anii ce ar rämânea pand laimplinirea pomenitei sorociri, precum

cätre proprietar därile de peste an,ce 'sear cuveni acestuia pe acel de a-tunci curgätor an 0 asa, in puterea u-nei asemenea isbräniri, nu va mai fiindatorat la nici o dare cätre Vistieriepânä la innoirea sorocirei catagrafiei.

Asemenea va fi slobod i proprie-tarul la implinirea prevAzutä prin pa-ragraful intâiu al acestui articol ca, incurgerea celui dupa urmä an al soro-cirei catagrafiei, sa depärteze pe läcui-torfi ce ar avea prea mulfi, dupd ase-mänarea intinderii mosiei sale. Va da

Idem.

www.digibuc.ro

42 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

insä de stire cu un an innainte atatläcuitorului cat i Stäpanirei.

Art. 145. Pentru toate viile ce seaflä sädite pe proprietäti streine 0 caredupä pravila frii, cea pana acum infiintä, shut suppuse la indatorire deota0ina, adecä de a da cätre proprie-tari din rodul lor o vadrà la 20 vedrevin, Obicinuita Obsteasca Adunare, lacea Intaiu viitoare chemare a sa, se vaindeletnici sä intocrneasca o nuoä le-giuire, privind atat drepturile proprie-tarului cat 0 ale säditorilor. Ranh' atunciinsä, Marea Logofetie va strange toatetrebuincioase acturi i alte stiinte, care sàslujeascà de temeiu la lucrarea acestiilegiuiri; iar de acum innainte nimineanu va putea sä facä nici un fel de sa-dire pe proprietate streinä, färä de aurma mai intaiu un asAzamant in scrisde ea-1re amandoà pärtile i pe carese vor indatora deopotrivd a-I päzi.Se osebese dintr'aceasta, sädirileorice fel de namestii, care Hind säditepe proprietäti streine prin tocmeli fa-

cute cu invoialä 'Mire amándoä pärtile,nu pot sä aibä nici o inclinare cu viilesuppuse la indatorire de ota0inä, pen-truca acest fel de Invoeli imputereacärora s'au fäcut acest fel de sadirisau clädiri, trebue sà aibd i putere depravilä 1).

Art: 146. Numai proprietarul aredrept de a vinde pe a sa mosie vinerachiu sau alte bäuhiri i sä. tie scau-ne de carne i prävälii, fiindcä acestedrepturi shut aläturate fireste la pro-prietate, precum i folosinta dela mori,helestee, päduri i allele asemenea.

Drepturile i datoriile reciproce In-tre proprietar i sätean, hotdrindu-seintr'acest chip, banii ce se lua para a-cum pentru stupí í feluri de alte 0-bideiuri, ce se incuibaserä ori de -ob0esau in parte, vor rämänea desputer-nicite i netinute in seamä, fiindcä deacum Innainte acest Regulament trebuesä se Pazeased ca o lege temeinicänesträmutata 2).

2) Idem.

www.digibuc.ro

LITERA A.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 45

LITERA A.

1.03

t'SLUJBE PUBLICE

, ,

-6

6

., It , ,g -2 ra.

, 0

Toata suma lefilor .,.,ioatA suma

pe anPe IunA Pe an

1.

Tribunaluri.

Mahal Divan, insa :Prezidentul marele ban . 1 2800 2800 33600nenii -acestui Divan . . 6 2400 14400 172800Proctrorul . .- . . . 1 1000 1000 12000

18200 218400 2184002. Divanul judecatoresc a-

feizat in oraqul Bucuregi

Sectia civilä

Prezidentul 1 2400 2400 28800neni 6 2000 12000 144000Pro curorul . .. . , 1 800 800 9600

15200 182400 182400Sectia criminalà

Prezidentul 1 2400 2400 28800tleni 4 2000 8000 96000Procurorul 1 800 800 9600

11200 134400 1344003. Divanul judecettOresc a-

gizat in oraqul CraiovaSectia civilá

Prezidentul 1 2400 2400 28800t'lenii 4 1500 6000 72000Procurorul 1 700 700 8400

9100 109200 109200Sectia criminalä

PrezidentuI 1 1500 1500 18000nenii 2 1000 2000 24000Procurorul 1 700 700 8400

4200 50400 504004. Tribunalul de comerciu

aplzat in BucuregiPrezidentul 1 2000 2000 24000.-lenii 4 800 3200 38400Procurorul 1 700 700 8400

5900 70800 70800

www.digibuc.ro

46 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1e

gSLUJBE PUBLICE II

,6

j3

:L}: a....- Zer, E z

c "t,i u

Toat& suma tailor ToatA suma

Pe an-PI Ae un P e an

5. Tribunglut de comerciuagizat in oraqul Craiovii

,

Prezidentul 1 1500 1500 18000denii 2 500 1000 12000Pro curorul 1 500 500 6000

- 360003000 3600C6, Optsprezece tribunaluri

de intdia cercetare din.

18 judetePrezidentii acestor tribu-

naluridenii acestor tribunaluri,

eke doi pentru fie0care.

18

36

800

600

14400

21600

172800

259200

Pro curorii 18 500 9000 10800045000 540000 540000

-7. Tribunalul politiei in-

dreptätoare pentru ora-qul Bucurefti

Prezidentul 1 500 500 6000

denii acestui tribunal 2 400 800 9600Procurorul 1 300 300 3600

1600 19200 19200Lefile cinovnicilor ran-dui-0 la toate canfela-riile pomenitelor tribu.

naluri si cheltuelilecanfelarii.

8. Cantelaria InaltuluiDivan

Logofatul 1 1000 1000 12000Avucatul 1 500 500 6000Ajutorul logoatului. . . 1 400 400 4800Reghistratorul sau condi-

carul 1 I 250 250 3000Scriitori 2 I 150 300 3600Cei intâiu aprozi . . , 2 200 400 4800Aprozii obicinuiti . ' . 4 60 240 2880Un cinovnic mic Insdrcinat

eu ingrijirea .-álii 0 chel-tuiala cantelarii . . . 1 80 80 960

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 47

..1c2

SLUJBE PUBLICE ,,,,.

0.

0

,s.2 8..1 1-6.

1 :e". 5

Toatä surna lefilor¡-r,oat& stuna

pe anre tuna Pe an

Cheltuiah cantalarii . . . 150 18003320 39840 3984C

. Cantalaria Divanului ju-decatoresc din Bucuresti

Sectia civilLogofatuI 1 750 750 9000Ajutorul acestuia . . 1 300 300 3600Reghistratorul . . 1 200 200 2400Scriitorii 2 150 300 3600Cei intaiu aprozi . . , 2 150 300 3600Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880Un cinovnia mic insArci-

nat cu 1ngrijirea Oat 0cheltuiala cantelarii 1 80 80 960

Cheltuiala cantelarii . . 150 1800Sectia criminalä

Logofatul 1 600 600 7200Avucatul 1 500 500 6000Ajutorul logofatului , 1 300 300 3600Reghistratorul . . . . 1 200 200 2400Scrittorii . . _, . 2 150 300 3600Cel intaiu aprod , 1 150 150 1800Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880Un cinovnic mic 0 Insär-

cinat cu ingrijirea sälii.0 cu cheltuiala canta-,larii , . . . , 1 80 80 960

Cheltuiala cantalarli . . 100 1200

, 4790 57450 57486

10. Cantalaria Divanului ju-decatoresc din Craiova.

Sectia civilä,

Logofaul 1 500 500 6000Ajutorul acestuia . . . 1 200 200 2400Reghistratorul . . . 1 200 200 2400Scriitorii 2 100 200 2400Cel intâiu aprod . . . 1 150 150 1800Aprozi obicinuiti . . . 4 60 240 2880Cinovnicul 1nsärcinat cu

1ngrijirea sälii. 0 cu.

cheltuiala cantelarii , 1 80 80 960

www.digibuc.ro

48 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

11.

12.

SLURE PUBLICE

6

a

.3 .5

Toata suma lefilor loata suma

pe anPe Lura Pe an

Cheltuiala cantalarii . . 100 1200

Sectia crirnnal5.

Logoatul 1 300 300 3600Avucatul 1 300 300 3600Ajutorul logofatului , , 1 150 150 1800Reghistratorul , . 1 150 150 1800Scriitorii 2 100 200 2400Cel intaiu aprod . , . 1 120 120 1440Aprozi obicinuiti . . '4 60 240 2880Cinovnicul insärcinat cu

Ingrijirea s'alii si cheltu-iala cantalarii . . . 1 60 60 720

Cheltuiala cantalarii 1 . 60 7203250 39000 39000

Cantelaria tribunaluluide comerciu din Bucu-

reqti

Logoatul 1 500 500 6000Ajutorul acestuia . . .- 1 250 250 3000Reghistratorul . . 1 150 150 1800Serfflorii . . . . , : 2 150 300 3600Cel intaiu aprod . . 1 150 150 1800Obicinuiti aprozi . . . 3 60 180 2160Cinovnicul insäreinat cu

ingrijirea shin si cucheltuiala cantelarii . 1 80 80 960

Cheltuiala. cantalarii . . 80 9601690 20280 20280

Cantelaria tribunaluluide, comerciu din Craiova

Logofatul 1 300 300 3600Ajutorul acestuia . . . 1 150 150 1800RegInstratorul . . . 1 150 150 1800Scriitorii 2 100 200 2400Cel intaiu aprod . . . 1 100 100 1200Obicinuiti. aprozi . . 2 60 120 1440Cinovnicul insarcinat cuIngrijirea &dill si cu chel-tuiala cantalarii . . , 1 60 60 720

Cheltuiala cantalarii . , 60 7201140 13680 13680

www.digibuc.ro

REG1JLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 49

4 SLUJBE PUBLICEo

'71;

0

.1.2,

411-1 03as z

.-1 u

Toat.3. suma Iefilor ,,,Loata suma

pe anre Lunii Pe an

13. Optsprezece cantelariipentru optsprezece tri-bunaluri de intetia cer-

cetare.

Logofeti 18 200 3600 43200Reghistratori 18 100 1800 21600Scriitorii, câte trei pentru

fiesicare tribunal .

ate unul din cei intâiu54 60 3240 38880

aprozi 18 100 1800 21600Aprozi obicinuiti, câte doi

pentru fiesicare tribunal. 36 40 1440 17280Cheltuiala cantelarii cdte

50 lei pe lunä pentrufiesicare cantelarie . . 900 10800

12780 153360 15336014. Cantelaria tribunalului

politiei indreptãtoare dinoraqul Bucurefti

,

Logofätul 1 250 250 3000Reghistratorul . . . 1 100 100 1200Scritorii 2 100 00 2400Cel intâiu aprod. . . . 1 100 100 1200Aprozi obicinuiti ; . . 4 60 240 2880Cinovnicul orânduit cu in-

grijirea sälii si cu chel-tuiala cantalarii . . . 1 60 60 720

Cheltuiala cantelarii . . 60 7201010 12120 12120

Toatä- suma cheltuelilorpentru Ad-tia Dreptätii. 351 1696560

Pentru marele logontministru dreptätii si

marele logofät al prici-nilor bisericeqti.

115. Marele logof at, Minis-trul Dreptätii . . . 1 2500 2500 30000

16. Logofatul Pricinilor Bise-ricesti 1 2000 2000 24000

4500 54000 54000

www.digibuc.ro

50 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

1=!=1M

gaE=2

SLUJBE PUBLICE"N

.10

1.7,.. ow p.,

d z,s ,1,-,

Toata suma lefttor ,r,t oata suma

pe anPe tuna Pe an

Lefile cinovnicilor orân-duiti in cantelarille a-

cestor doi mari logofefisi cheltueli de cante-

larii.

17. Cantelaria MinistruluiDreptatii

Directorul Departamentu-lui Drepta[ii . . 1 1500 1500 18000

Acest director precum sidirectorii departamen-turilor din Läuntru sial Finantilor la rang nuva putea fi mai jos decäminar 0 va ochrmuisub poruncile ministru-lui, toate trebile minis-terului, va avea subtporuncile sale pe &Ape-teniile sectillor 0 [in]lipsa ministrului va in-plini slujba acestui dinurmä.

Nacealnicii de mese dincare mml va avea intruale sale datorii intäri-rile de orice fel de actO. va pecetlui cu pece-tea domneascä, cel deal doilea va fi .insärci-nat cu corespondentace va urma cu tribuna-lurile, pentru toate celece privesc la ochrmu-irea dreptätii 0 la drep-turile procurorilor si celde al treilea va fi na-cealnicul mesii, unde sävor inscrie ipotecile 0foile de zestre . . . 3 500 1500 18000

Ajutorul acestora , . . 3 300 900 10800

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 51

.

aZ

SLUJBE PUBLICE o.5.

0

.1 0ToMA suma leffior i..loatA suma

Pe anel

- - 2--.-1' u

Pe m& Pe an

Reghistratorul insärcinatcu primirea 0 dareatuturor hârtiilor ce vorprivi la aceastä canta-larie 1 500 1500 3600

Scriitorii . . . , , . 6 150 900 10800Cinovnicul orânduit cu in-

grijirea odâilor 0 cucheltuiala cantalarii . , 1 80 80 960

Cheltuiala cantalarii . 200 24005380 64560 6456(

18. Cantalaria LogofeituluiPricinilor Bisericeqti

Directorul cantalarli . . 1 750 750 9000Nacealnici de mese, din

carii unul va avea infraindatoririle sale cele ceA raportuesc la ocâr-muirea 0 intrebuinta-rea veniturilor mânäs-tire0i, la päzirea re-gulamenturilor intocmitepentru aceasta 0 la pri-dui de judecdti atingâ-toare de acturile biseri-ce0i. Cel de al doileasä va insarcina cu in-grijirea seminarilor 0cu piivigherea tárimo-nillor obioinuite . . . 2 500 1000 12000

Ajutorii acestora . . . 2 250 500 6000Reghistratorul ins Arcinat

cu priimirea 0 dareatuturor hârtiilor ce vorprivi la aceastä canta-larie 1 300 300 3600

Scriitorii 4 150 600 7200

Cinovnicul orânduit cu in-grijirea oddilor 0 chel-tuiala cantalariei . . 1 80 80 960

Cheltuiala cantalariei . . 150 1800

3380 40560 40561

www.digibuc.ro

52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI.

Ts

Z

19.

2

20.

1.

22.

SLUJBE PUBLICE1kl.

.0

F,' act 0

Toata suma lefilor Toat& suma

Pe Iunt, Pe an pe an

Pentru trei ministri ma-duldrii Sfatului Admi-

nistrativMamie dvornic, ministrul

Trebilor din Läuntru , 1 2800 2800 33600Vistierul, Ministrul Finan-

telor 1 2500 2500 30000Marele postelnic . . . 1 2500 2500 30000

7500 93600 93600

Lefile cinovnicilor alatu-rati la fieqicare dintr'a-ceqti ministri qi. cheltueli

de cantelarie

Ministfer]ul Trebilor din La-untru

Directorul 1 1500 1500 18000

Sectia I

Secretarul, cApetenia a-ceqtii sectii . . -. , 1 1000 1000 12000

Nacealnici de mese . , 2 500 1000 12000Ajutori acestora . . . 2 300 600 7200Reghistratorul insarcinat

cu priimirea tuturor hâr-tiilor ce vor privi la a-ceasta sectie . . . 1 300 300 3600

Scriitori 6 150 900 10800 63600

5300 63600

Sectia 2-lea.

Secretarul, capetenia a-ceqtii sectii . . . . 1 1000 1000 12000

Nacealnicii de masa . . 1 500 500 6000Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600Reghistratorul insarcinat

cu priimirea O. trimite-rea tuturor hârtiilor cevor privi la aceasta sec-tie 1 300 300 3600

Scriitorii 5 150 750 9000

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SLUJBE PUBLICE.>

zsr

aIa4 ... G

Toata suma lefilor

Pe iuna Pe an

Sectia 3-lea

NumArul cinovnicilor alä-turati la aceasta sectiesi a lor lefi vor fi in-tocmai ea cele delaseefia dintâiu tot aces-tui minister . . 12 3800 45600

Cinovnicul orânduit eu in-grijirea odäilor si cucheltuiala canfelarii . 1 80 80 960

Cheltuiala cantelarii . '. 400 4800Cinovnici alAturati la mi-

nisterul Trebilor din LA-untru, cari sa vor insär-cina cu feluri de trebu-inte, atingatoare de sluj-be publice 10 250 2500 30000

Pctstrarea arhivelor: Sta-tului Hind un object,care meritariseste toatäluarea aminte a Stäpâ-nirii, va fi supt privi-gherea ministrului din

14930 179160

LAuntru. Drept aceiavor fi :

un nacealnic al Arhivelor. 1 1000 1000 12000un supt nacealnic . . . 1 400 400 4800scriitori 2 100 200 2400slugicheltuiga pentru cante-

larie si pentru linere

2 60 120

230

1440

2760

SA va alAtura la ministerulTrebilor din LAuntru otipografie cu indato-rire de a publicui bu-letinurile prin care sA

.

vor da in cunostiintapublicului acturile le-giuitoare, inAlfArile inslujbe, orânduiri set. Ac-turile din toate depar-tamenturile ministerialeihotAririle curtii iudecA-

Toatii supia

pe an

www.digibuc.ro

54 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

-A»os SLUJBE PUBLICE

:4.

4l'. 1 g4u

"'roam suma lefilor Toat sumazt

pe anP e Tuna Pe an

toresti si, cu un cuvant,orice poate sä. ajute ca .

sä. se incredinfeze ceide supt obladuire, el

.

Stäpanirea are o nein-cetatA ingrijire spre in-plinirea datoriilor sale,pentru. care 0. sä. hotA-rase pentru tinerea uniitipografii a Statului . 2000 24000

,

18880 226560 2265601

23, Ministerul FinantilorDirectorul 1 1500 1500 18000

Sectia 1-iu

Secretarul, capetenia a-cestii sectii . . . . 1 1000 1000 12000

Nacealnicul de masA . . 1 500 500 6000Ajutorul acestuia , . . 1 300 300 3600Reghistratorul insärcinat

cu priimirea si dareahartiilor ce vor privi laaceastä sectie . . 1 300 300 3600

Scriitorii 6 150 900 10800

Sectia a 2-lea -CApetenia acestil sectii 1 1000 1000 12000Ajutorul acestuia . . 1 500 500 6000Casierul 1 750 750 9000Ajutorii acestuia, unul câte

lei 400 si altul atelei 300 2 700 8400

Reghistratorul insärcinatcu priirnirea si dareahârtiilor ce vor privi laaceastä sectie . . . 1 300 300 3600

Scriitorii , 5 150 750 9000

Sectia a 3-lea

Secretarul, cApetenia a-cestii sectii . . , . 1 1000 1000 12000

Nacealnic de masA . 1 500 500 6000Ajutorul acestuia . . . 1 300 300 3600

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 55

.z..

.3.'

gZ

SLUJBE PIJBLICE0)t,ti-

i3o

1:1,..... 4

61

10:,--t '

ToatA suma lefii ,¡oat& suma

Pe anPe IunA Pe an

Reghistratorul Insärcinatcu priimirea si dareahârtillor ce vor privi laaceastä secsie . , , 1 300 300 3600

Scriitorii . , . . . . 5 150 750 9000Cinovnicul insärcinat cu

Ingrijirea odallor si cucheltuelile cantelarii . 1 80 80 960

Cheltuelile cantelarii . 400 480011830 141960 141,960

24. Secretariatul Statului, amarelui postelnic

Sectia 1-iu

Secretarul, cApetenia a-cestii sectii . . . 1 1000 1000, 12000

Nacealnicii de mese . . 2 500 1000 12000Ajutorii acestora . , ,Reghistratorul insärcinat

cu primiirea si dareahârtiilor ce vor privi la

2 300 600 7200

aceastä cantelarie . 1 300 300 3600Scriitori 5' 150 750 9000

Sectia a 2-lea

Pentru limbi streine,

Secretar pentru limbaturceascä 1 1000 1000 12000

Ajutorul acestuia . , . 1 500 500 6000Secretarul frantozesc . . 1 1000 1000 12000Scriitorii pe laugh' acesta. 2 500 1000 12000Un cinovnic tiitor de con-

dicä 1 300 300 3600Orânduitul cu ingrijirea

salii 1 80 80 960Cheltuiala cantelarii . . 500 6000Postelnicei orânduiti spre

a fi trimisi in feluride slujbe 6 100 600 17200

Capetenia cglärasilor si. alipcanilor sau a curie-rilor 1 150 150 1800

www.digibuc.ro

56 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

.cts

0

gSLUJBE PUBLICE

,

,t)

4v,

o

4,, t).2), P.

'-'-' d GI,1.6 P. 2.

13 ''

I TostA sums kfii ,,,¡oat& sums

Pe anN hula N an

Opt cälärasi si doispre- .

zece lipcani . . . . 208OJ

1600 19200

Can torul ecspedifii

Cäpetenia acestui cantorsau ecspeditor . , 1 500 500 6000

Scriitori ai säi . , , 2 150 300 3600Factori sau s1ujba0 , 2 60 120 1440

11300 135600 135600

25, Aghentul sau insarci-natul cu trebile Tariipe leingei Poartd. Lea- .

FA cuprinzandu-sä. 0toate cheltuelile, afarádin daruri ce va fi intrebuintä sä facá sicare vor trebui a sä.pläti pe seama casii

.

Domnului 1 5000 5000 60000Secretari pe lângä acesta, 3 2500 30000

7500 90000 90000

26. Polifia din capitalaAga 1 2000 2000 24000

Cinovnic orânduit pe an-ga numitul . . . ,

Canrelaria aghii

i 500 500 6000

Capetenia cantelarii . 1 300 300 3600

Reghistratorul insärcinatcu priimirea 0 dareahârtiilor 150 150 1800

Scriitorii 100 300 3600

Insärcinatul cu ingrijirea, odäilor 0 cu cheltuiala

cantelarii 1 80 80 960

Cheltuiala cantelarii 120 1440. .

3450 41400 41400

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 57

I IE

SLUJBE PUBLICE u(r'',1-

0

.i..

al c/ '2

.--t u

suma Iefil ,ioata suma

Pe Iuna 1ean pe an

Cheltueli ale PolitiiComisari ai Politii pentru

cinci despartiri a ora-sului Bucuresti . . . 5 500 2500 30000

Tot la acestia pentru in-chiriere de case catelei 50 pentru fiesicare.

Cate un scriitor pe langa250 3000

fiesicare 5 100 500 6000Cheltuiala cantelarii aces-

tore, cate lei 30 pen-tru o cantelarie . . 150 1800

Supt comisari ai politii,cate trei pe langä fie-sicare comisar . , . 15

_ 200 3000 36000Mai marele peste tulumbe. 1 100 100 1200Vor fi sapte tulumbe, din

care doa la agie si cafeuna in fiesicare despär-tire a orasului, socotin-du-sa cate vase tulum-bagii pentru fiesicaredintr'acestea . 42 40 165.0 20160

Sacagii, cate doi pentrufiesicare tulumba 14 40 560 6720

Toporasi si. calla soco-titi ate zece pentrufiesicare tulumba . 70 40 2800 33600

Iar straja orasului si. amarginilor sale sa vaface prin jandarmerie . _

i

Arhitectorul 1 500 500 6000

Partea dohtoreascdDohtori, câte unul pentru

fiesicare despartire arasului Bucuresti . 5 600 3000 36000

Moase, asemenea . . . 5 100 500 6000-Dohtor veterinar . . . 1 250 250 3000

19240 230880 230880

www.digibuc.ro

58 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

29.

SLUJBE PUBLICE11

-r)

J,. ,r a-L/ g '

Toatä suma kfii

Te him& Ee an.Lefile ectirmuitordor de

judete 0 cheltuelile can-telarii lor

Ocarmuitorfi de judete 18 1000 18000 216000Samesii sau cäpetenii de

i cantelarii 18 300 5400 64800Ajutorii acestora . . , 18 100 1800 21600

Scrittorfi, câte dot pentrufiesicare cantelarie . , 36 60 2160 25920

.Cheltuiala cantelarii . , 1800 2160029160 349920

Polit-meisteri oranduiti Intoate orasele capetenfide judete ale Printipa-tului, insä : . . . .

.

La Craiovala alte orase, cApetenie de

judete

1

17

500

250

500

4250

6000

51000Acesti pofiti-maisteri vor

fi supt poruncile ochr-muitorilor de judefe,cat pentru a lor indato-riri, vor urma duparegulamentul oräsenescasezat pentru Giurgiusi Bräila, precum sidupä regulamentul in-tocmit.

4750 57000

Pentru infrumusetarea sipolitia orasului Bucu-resti, pe langa aceastavor fi insärcinati cu in-grijirea inchisorilor du-prin orase, fiesicar4dinteacestia va aveasupt poruncile sale câtecinci dorobanti, iar tre-but* scrisului s't a rä-porturilor lor vor 'Mph-ni-o prin cantelaria o-cArmuitorilor dela carispdnzura si. insusi el.

Toatá suma

pe an

349920

57000

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 59

SLUJBE PUBLICE

30,

Intocmirea acestii politiiva urma inteacest chip,pânä când veniturileStatului vor slobozi casa se adaoge cheltue-lile trebuincioase, insäcu priimirea Domnuluisi a Obicinuitei ObstestiAdunäri.

Dvornicul de Temnite .

Pentru cele ce privesc labirul figanilor, persona-lul i cheltuiala canfela-rii va fi asemenea caa unii ocârmuiri de ju-dete

Iar pentru cele cg privescla ale temnitilor, sä vaadäoga

La statutul acestui dvor-nic, oamenii i lefileurmätoare

Casier . . .

ScriitoriInspector asupra tuturor

temnifilor in Bucurestiprin alte judefe ale

Printipatului si la ocneCinovnicii orânduifi cu

ingrijirea temnitilor dinorasele BucurestiCraiova

Betgare de seama. Dom-nil luaserä asuprä-le undrept färä cuviinfä dea därui dintr'acesti ti-gani pe la feluri departiculari, ci find càde acum inainte venituldela acesti tigani nu aresà mai fie a Domnului,ci a Statului, drept a-ceia sà cuviv a in-ceta abuzul de a sä maidärui

'75

0

711.

.2 a`4 7:(1)

Toatá. swim lefii Toat& sums

pe anPe Tuna Pe an

1 1500 1500 18000

4 560 6720

300 300 36002 100 200 2400

1 500 500 6000

2 350 700 84003760 45120 45120

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEF

.1E

SLUJBE PUBLICE 11

E

1 6).2 r:1*

41ß z.5 'a' '.4

i4

Toatá suma Iefii ,ioata suma

Pe Iuna Pe an Pe an

-

31. Dvornicul de politie . ,

Cantelaria acestuia va fiasemenea ea a unii o-

1 1500 1500 18000

carmuiri de judet . . 4 560 67202060 24720 24720

Beware de second. Ora-Fill Craiovei sä va intru-pa in judetul Doljului,ea si toate eelelalte orase, locuri de cäpeteniea judetilor. Sä vor a-däoga numai doi supt-oefirmuitori de plasapentru orasul Craiovei

32.

si pentru carii se vavorbi la vale,

Lefile supt ocarmuitorilorde pläsi sA vor uni câtedoa präqi dupá cea deacum a lor intinderesupt Ingrijirea numaiunui supt ocârmuitor,iar pentru plaiurile ceshift despre g r an it amunfilor va fi cdte imsupt ocArmuitor In fie-

41

*are- plaiu, pentru alor mare Intindere....si peste tot:

Suptocarmuitori de plaiuri. 17 200 3400 40800Suptocârmuitori de plasa

din 18 judete . . ,

Suptocârmuitorii peste ti-ganii Statului, la vor-

74 200 14800 177600

nicia de temnite . . 4 150 600 7200Asemenea la vornicia o-

zasului Bucuresti . , 4 150 600 7200Suptocârmuitorii pe langa

onarmuirea judetului."

-Dolji, pentru orasulCraiovei 2 150 .300 3600 236400

19700 236400

www.digibuc.ro

REGULAMENTUI ORGANIC AL VALARIEI 61

4E:-.E

SLUJBE PUBLICEt)

li6

4. 2,.!u,

es 43

-5 '2 g

Toatzt suma Iefii -e,loam mama

Pe lurk& Pe an pe an

33. Pentru dorobantii alei-turati la feluri de. locuri

ale administrarii.Dorobanfii langa agie si

langa cinci comisari al.politii : 20 vor fi &Ala"-

refl. câte lei 70 fie0care0 20 pedestri ate 45pe luna 40 2300 27600

Asemenea pentru 18 o-carmuiri de judete câtezece dorobaati calaretipentru fieskare, iar laBraila sase si cite lei60 unui dorobant pelima 176 10560 126720

Asemenea pentru vorniciaTemnitilor asupra tiga-nilor Statului, ate lei60 pe luna unul .,. , 14 840 10080

Asemenea pentru toti supt-ocarmnitorii pläsilor siai plaiurilor, coprinzan-du-sa si cei dupa langavornicia temnifilor, atedoi pe langa fiesicaresubtocarmuitor de fi-gani 0 cate lei 50 unui

-

dorobant calaret pe lung 190 9500 114000

Dorobanti pedestri dincare sase la vorniciaorasului Bucurestii si ze-ce pe langa suptocar-muitorii pläsilor acestiivornicii, cate lei 45 u-nui dorobant pe lima . 16 720 8640

Asemenea pentru doa pläsidin orasul Craiovei . 4 180 2160

Asemenea pentru temnitedin orasul Bucurestii,coprinzandu-sä si leafacapetenii lor eke lei 100acestuia 0 ate lei 45 fie-sicaruia dorobant pe luna. 1,1 550 66001

www.digibuc.ro

62 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI

4s SLUJBE PUBLICE

0

.a. a,

..:,.-, ,

4Ii `-i

Tom& suma lefii Toatä suma

Pe anPe lunä Pe an-

Asemenea pentru temnifedela Craiova, Giurgiulvi Brgila, socotindu-sgvase la cea intâiu vi

câte cinci la cele dupgurmg, coprinzându-sä vilefile a trei capeteniipeste acevtia, insä câtelei 75 acestora vi câte45 fievicgruia dorobanfpe lung 19 945 11340

Asemenea pentru strejui-rea osândifilor la ocneleRâmnicul vi Telega, cu-prinzându-sä vi lefile dedoi cApitani al acestora,la amândog ocnele atelei 350 fievicgruia, iardorobanfilor ate lei 45unul pe lung . . . . 23 1600 19200

Asemenea pe langa mi-nisteruri : a Trebilor din -Lguntru, al Finanfilor,al Dreptgfii vi al Prici-nilor Bisericevti ale lei60 pe lunä fievicare do-robanf . . . . . . 25 1500 18000

Asemenea pentru 18 po-lifi-maisteri in 18 oravecApetenii de judefe, so-cotindu-sä ate 5 do-robanfi pedestri pe Pan-g fievicare polif-maister.

.

90 45 4050 48600Aprozi cälgri, sä va adgo-

ga pe langa fievicarejudecgtorie câte 2 a-prozi ealgri, ca sä seintrebuinfeze la cherna-rea prigonitoarelor pärfila judecata . . . . 52 60 3120 37440

1514 35865 430380 4303803.917,820

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 63

MIMillM1

14E

SLUJBE PUBLICE 4ei

0

i ra,,°)

A 5 K, .7., =

.--T

Toata suma Iefii n,ioMA suma

Pe allPe tunA Pe an

Controlul general, ceare a incepe dela 1-íu

Ianuarie 1832.

Seful controlului . . 2 1500 1500 18000Stolnacealnicii . . 2 500 1000 12000Ajutoarele acestor dol 1 300 600 7200Scriitori pe lânga aceste

doh' mese 6 150 900 10800Reghistrator 1 300 300 3600Cinovnic insärcinat cu in-

grijirea cantelarii . . 1 80 80 900Cumpärarea a feluri de

condici 0 cheltuiala can-telarii 620 7440 60000

1527 5000 600001 3.977.820

www.digibuc.ro

LITERA B.

www.digibuc.ro

LITERA B.

Sumele de peste an a fiesic6ruia venit al Statuluisocotite pe cat sa poata mai aproape de adevarat

L e i

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9,

lo.

Capitatia asupra tuturor plugarilor i muncitorilor, so-cotinclu-sa numarul lor de doa sute mii familii j &ate lei 30,fiesicare .

Capitatia asupra tiganilor Statului, socotindu-sa 3000familii, din care ale aurarilor cate lei 50 si toti ceilalti catelei 30, fara osebire

Raspunderea oranduelii mazililor, hotarita cate lei 45pentru fiesicare i socotita pe cel de acum numAr de 3000mazali

Dare pentru patentg. asupra negutatorilor si a mesteri-lor, socotindu-sa pe un numar de 1 0000 patente i cate lei5o, una peste alta

Oeritul cu vacaritul streinilor..

Vanzarea ocnelor, socotindu-sä pretul sarii pentru ceadin launtru consumatie cate lei 15 suta de oca i cuprinzan-du-sa toate avaeturile, care la punerea in lucrare a Regula-mentului au &A se numere in vistierie

Vanzarea sau ocarmuirea vamilor, cuprinzandu-saavaeturile, care asemenea, la punerea in lucrare a Regula-mentului, au sa se numere la vistierie .

Dare pentru scoaterea boilor si a vacilor peste hotaraleOra

Veniturile Brilhi, a Giurgiului si a Turnului, precuma bältilor i a ostroavelor din malul cel stang al Dunarii, pangintru al sau talveg

Partea ce sa va lua din veniturile avuturilor nemisca-toare a mitropoliei, a episcopiilor si a tuturor manastirilor.fara osebire, chibzuite intr'aceastá suma, dupa socotinta ,

6.000.000

12o.000

135.000

5oo.000

100.000

4.558.000

1.648.000

336.000

522.000

400.00014.319,000

www.digibuc.ro

CAP. AL, PATRULEA

SECTIA I

Pentru cäderile Ministrului Trebilor din Läuntru,

Art. 147. De acurn innainte Mi-nistrul Trebilor din Läuntru este in-särcinat cu toatä ocarmuirea cea dinläuntru a Printipafului.

Ocârmuitorii de judete sä vor asezad'a dreptul supt poruncile sale, vorpriimi insä porunci la cele ce vor tri-mite ceilalti ministri pentru toate câteiirivesc la departamentul fiesicAruia.

Va fi insarcinat:a) cu ocârmuirea a toatei Po Mil din

läuntru si de câte ori va face trebuintade a sä lua mäsuri popritoare, sä. vaIntelege cu spatarul, va iscdli dupä co-prinderea articolului 122 toate pasa-porturile ce sä vor da pentru trecereapeste granitä,

b) cu ocarmuirea tuturor municipalitä-¡ilor (obstimilor) catre care va trimiteporuncile Stapânirii si va avea cu dân-sele o corespondentie neincetatà pentrutoate cele ce ior avea inclinare cu o-sebitele interesuri ale obstimilor,

c) cu ocärmuirea comitetului caran-tinilor atät pentru starea sänätätii dinläuntru, din tara, cat si pentru linia ca-rantinilor dupa articolile 186, 189, si191 a capului al saselea.

d) Este mädular al Comitetului Ge-neral carele este insärcinat cu purtareade grija a spitalurilor, a scoalelor pu-blice si a tuturor caselor fäcatoaIe debine, dupa coprinderea sectii dintâiu a

capului dintâiu din regulamentul case-lor fäcätoare de bine si de folos ob-stesc precum si a patrulea sectie a ca-pului a 8-lea din regulamentul organi-cese pentru Invätätura publica 1).

e) La fiesice ineetare de Domnie siintâmplandu-sa lipsa de Domn, el estepravilnic madular a vremelnicestii o-cârmuiri, dupa coprinderea sectii a do-ilea a capului dintaiu din OrganicesculRegulament.

f) La fiesice soroc pentru facereacatagrafiilor, el este insarcinat cu in-grijirea si privigherea de a sä face sia sa savarsi cu scumpatate intocmaidupä coprinderea sectii a patrulea delacapul Finantilor.

Dupa ce va cerceta cu osebitä luareaminte catagrafia fiesicäruia judet inparte, va insemna foile ei cu numire,incepând dela cea dintäiu pana la ceadin urmä si o va iscAli, apoi inpreu-nându-le toate in sorocul cel hotärit,le va da in mâna marelui vistier caretrebue sl gäteasca socoteala cheltue-lilor anului.

g) Este insärcinat cu privigherea ti-nerii in bura stare a drumurilor din

1) Acest alirdat a fost suprimat in editia din1847 pentrucá prin legea din 1831 asupra In..datoririlor Logofetii Trebilor Bisericefti aceste a-tributiuni s'au luat Ministrului Trebilor din LA -untru.

www.digibuc.ro

70 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

tars, dup5 coprinderea sectii a II, a ca-pului a cincilea din Organicescul Re-gulament.

h) Este insArcinat a privighea pentruhrana läcuitorilor si de a fi bilsug intart, dura coprinderea sectiilor 3 si 4ale capului al cincilea din OrganicesculRegulament.

i) Trebue sä ingrijasca ca cei insär-cinati cu postile sä pAzeascä intrutoate conditiile din contractul ce aufäcut cu Stapanirea precum si cu cä-látorii si ca ecspeditia pacheturilor 0-carmuirii si a particularilor sa se facäcu toatä ceruta scumpätate.

SECTIA II

Pentru Sfatul Administrativ.

Art. 148. Ministrul Trebilor dinLäuntru, al Finantii si marele postelnicvor alcAtui un Sfat Administrativ suptprezidentia maretui dvornic, ministruTrebilor din Läuntru.

Toate pricinile de trebuintä ce vorprivi la trebile curgatoare din läuntru,la finantie si la comerciu sä vor cer-ceta de chtre acest sfat si hotäririle cevor face dupä temeiurile acestui Re-gulament, intärindu-sä de Domn, sävor pune in lucrare : daca va fi neu-nire la socotintile sfatului, atuncea säva adresa cu al ski räport cätre Domnsi Domnul va hotäri pricina and po-roncä io scris.

Mädulärile acestui Sfat sant indatoratea sä aduna totdeauna de doä ori pesaptätnanä, bez intamplärile cele grab-nice, care vor cere a sá aduna sipeste zilele hotärite.

Fiesicare mädular al Sfatului pentrupartea ce priveste asuprä-i va adunatemeinice stiinte asupra stärii satelorsi a pricinilor norocirii sau tticalosiilor, daca vreun proprietar sau arendasva näpästui pe säteni, Sfatul Adminis-trativ va instil* pe Domn spre a luala asemenea intampläri mäsuri de po-prire.

Art. 149. Domnul va strange in-naintea sa Sfatul ministrilor, care sä vaalcatui de dvornicul din Läuntru, de

vistierul, de logofatul Dreptatii, de lo-gofätul Pricinilor bisericesti, de späta-rul si de postelnicul.

Acest sfat va fi supt insusi preziden-tia Domnuhii de cate ori va socoti detrebuintä a se sfAtui cu ministrii s'al a-supra vreunii folositoare mäsuri admi-nistrative, asupra vreunii nuoä intoc-miri ce ar trebui sä se &ca.

Sfatul Administrativ, precum si marelesfat al ministrilor pentru pricinile celeinsemnätoare, O.' vor indatora a stran-ge stiintele trebuincioase la chibzuirileObstestii Adunari, cum si proecturi deinbunätätiri, care cu voia Domnului sävor da in cercetarea acestii adunäri 0.daca odatä sä vor primii de aceastaadunare si sä vor inräri de cAtre Domn,indatá sä vor pune in lucrare.

Art. 150. Fiesicare din trei ministriai Sfatului administrativ isi va aveadepartamentul säu despärtit in sectii,iar secretarul fiestecariia sectii va is-call in toate hartiile si poruncile si vafi räspunzätor inpreunä cu ministrupentru toate trebile curgAtoare ce vorprivi la aceastä sectie. 1).

1) In editia din 1847 s'a adAogat art. 15eun aI doilea aliniat §i anume paragraful 17 dintabla litera A a capitoluIui Finantií 0 dispozitiilesectiei I din legea Indatoririlor Directorilor Depar .tamenturilor din 1833.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 71

SECTIA III

Departamenturile madularelor Sfatului Administrativ.

Departamentul Trebilor din Läuntru

Art. 151. Departamentul Trebilordin Läuntru sA va Inpärti in Frei sectii :

Cea Intaiu O. va indeletnici Ia) Pentru corespondenta cu toate

obstimile si cu ocarmuirea obstestii Po-lifii, dupa regulamenturile ce sä voralcatui pentru aceasta de acest sfat sisä vor intäri, dupa toate cuviinfele ce-rute, ca O. asigureze pazirea bunei o-randueli si sa se facA cAzuta privigherepentru cea In parte sigurantie a fiesi-cAruia salasluitor.

b) De a sa lua masuri atat in capi-talä cat si In alte orase ale Printipa--tului, spre a sa tinea inbilsugarea detoate lucrurile ce vor fi de intaia tre-buintd, de a sl face privighere asuprapreturilor si sA se la mäsuri inpofrivaAcomiei precupefilor.

c) De a se lua stfinfe adevArate a-supra preturilor producturilor si in-dustriei, asupra cherestehlor si a vi-telor prin orase, sate si balciuri, pre-cum si pentru preturile transporturilorsi a lucrului de manä, dupa artico-hil 137,

d) De a fi adevAmte si inteo unimecumpenile si mäsurile in toatä pro-vintia.

e) De a sä lua masuri penfru sAnä--late, de a sä innainta facerea de binea vacsinei, a mijloacelor de Insänäto-sire precum si m'Asurile cuviincioaseinpotriva mortii vitelor.

f) De a sä face privegherea caran-tinilor penfru ea sä se pAzeasca cuscumpätate regulile lor, dupa cum santintocmite prin regulamentul caranti-nilor.

Cea de al doilea sectie O. va inde-letnici :

a) Pentru desavarsirea si intindereamestesugului muncii päinantului, puind

in lucrare nuoAle mijloace, ce s'au prii-mit de alte neamuri si care shut cu-noscute de o mArime netagaduita.

b) De a sa da porunci cätre ocar-muitorii de judete ca aräturile si se-mänäturile de primAvarA si de toamnäsä se facA fär' de gresalä si cat va fiprin putintä mai multe, sä vor lua stiintecu de amäruntul alcAtuite si adevämteasupra totalului luerArilor munch pA-mantului si asupra catAtimii productu-rilor.

SA vor face pe fiesicare sase lunitable de toate aceste stfinfe, care vorsluji de a sa face cunoscutä catätimeaproducturilor frebuincioase la consu-matia läcuitorilor si de a dovedi pre-turile curgätoare a lucrului campenese

c) De a O. inbunätäti felurimea gra-nelor spre a sä aduce in stare de a sätransporta cu folos si prin targuri de-pArtate.

d) De a O. publica cele mai lucrä-toare mijloace pentru innaintarea siimbunätafirea soiului de felurimi devite.

e) De a sä primii cuviincioasele mä-suri pentru intampinarea strAmutäriisätenilor si de a fi sä face Inlesniri,indatorindu-sä sa-si clädeascA läcuinfileregulate si de odihnä, cu grajduri si cuingradirile trebuincioase pentru inbunä-tätirea legumilor, a sAdirii pometurilorsi mai vartos a dudArillor pentru cres-terea gandacilor de mAtase.

Cea de al treilea sectie A va Inde-letnici :

a) Pentru statistica tarii.

b) Pentru perilipsisul condicilor co-prinzAtoare de acturile Statului civil,adecA nasteri, InsurAri si morti, caresA vor face prin mijlocirea mitropoli-tului si celor In lucrare epi s copi

www.digibuc.ro

72 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

dupa coprinderea anecsului ce pri-vevte la aceastA pricinA subt No. 3. 1).

c) Pentru finerea cu cheltuialA in bu-nA stare a drumurilor celor marimai vârtos a celor pe unde comunica-file intocmite ar da mai multA Inks-nire i sigurantie.

SA vor face poduri de lemn sau depiiatrA pe la trecAtorile gArlelor, a pi-raelor i pe unde vor fi mocirle, pen-tnt ca sA se fie drumurile de comuni-catii in cea mai bunA stare.

d) Pentru ocArmuirea povtilor vi atuturor celor ce privesc la dânsele.

e) De a sá face table descriitoarede dumbrAvi i pAduri i de a sA in-trebuinta mijloace de a le feri de ori-ce stricAciune i paguba inpotrivadrepturilor proprietätii, precum 0 pen-tru cele mai bune mijloace intru a krtinere.

f) De o nuoä inpArtire de hotarAlejudefilor spre a le indrepta vi a le dao intindere potrivitA, pe cât sà vaputea.

g) Pentru corespondentia ce va ur-ma cu comisiile ce sA vor insArcina cudirectia vcoalelor i alte avAzAri pu-blice

Departamentul FinantelorArt. 152. Caderile vistierului nu

sa vor intinde de acum innainte pesteceiace privevte la ocârmuirea vistierii0 la desvoltarea comerciului. El va'Mgr* i va asigura ea toate veniturileStatului sa intre in vistierie i va platibanii pentru care va avea pravilnicAvoe i slobozenie.

Toti samevii sa vor aveza d'adreptulsubt poruncile sale. Cantelaria acestuidepartament sà inpArtevte in trei sectii.

Prin cea dintAiu sa va lucra cores-pondentia cu ocArmuitorii i sameviijudefilor i cu tug ceilalti orânduiti inslujbe pentru cele ce privesc la parteafinantii.

1), 2) Ambele aliniate b i g au lost suprimateIn editia din /847, deoarece atributiunik respec-tive au fost trecute prin Tegea din 1831 printreIndatoririle Logofetii Trebilor Bisericesti.

Sectia a doilea sA va insArcina cucontablitatea, dupa intocmirile alcAtuite,la sectia a VI-lea a capului Finantilor.

A triilea sectie sA va insArcina:a) Sa priimeascA dela toate vAmile

vi dela portul BrAilii vi dela toateschelik, cele mai adevArate 0-lute a-supra tutulor lucrurilor de intrare vi deevire. Dupa aceste vtiinte va alcAtuibilantul comerciului i va insemna mar-furile, a cArora vânzare ori cu râdicatasau cu marunteaoa ar putea pricinuipaguba.

b) SA se indeletniceascA pentru or-ganizafia vAmilor dupa un chip maimetoclicesc decAt cel ce au urmat pevremea trecutA, sA avaze asupra hota-rAlor cantoare de vAmi i magazin.unde sl vor plAti drptul vAmilor, pre-cum i de a numi pretuitori pentru a-deverirea faturilor.

c) SA ingrijeasca a avea pe fievicarevase luni adevArate vtiinte pentru pre-funk a tot felul de mArfuri, precum.

pentru producturile pAmântenevti cevor avea trecere i vânzare mai multAin streinätate.

d) SA. gateasca izvoade asupra ma-surilor ce trebue sl se ia pentnt inbu-nAtAfirea porturilor DunArii vi mai vAr-tos a celui dela BrAila, pentru a krfinere in bunA orAnduialA i pentru fe-luri de alte avAzAri i intocmiri sprefavorul comerciului celui din lAuntrucelui de afara, sarguindu-sa a-i datoatA slobozenia pe cât va fi priimitor

indeletnicindu-sA pe rând, dupa unplan metodicesc, ca sA. lipseascA i sAdepArteze toate pricinile ce ar puteasA aducA verice fel de inpiedicare atâtla intinderea comerciului cEtt 0 la in-dustrii.

Art. 153, Marele postelnic esteveful cantelarii Domnului atAt pentrutreble_ din läuntru cat i pentru celede afarA. Ava dar, prin mijlocirea luisA vor face cunoscute cAtre deosebi-tele departamenturi cum i pentru 0-bicinuita Obvteasca Adunare, toatedecreturile Domnului.

Va finea corespondentia cu aghentii

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 73

Printipatului clin Tarigrad 0, la intâm-plare, cu Pasii duprin cetätile märginii,d'a dreapta a Dunärii.

Asemenea va fi insärcinat 0 cu co-respondentia consulilor curtilor streine,ce sä afiá sdzatori in Printipat. Can-telaria va fi despärtitä in dol sectii g

Cea intaiu va fi insärcinatä. cu toate

pitacele Domnului ce sä dau pentru o-carmuirea trebilor din läuntru precumsi cu priimirea tuturor jälbilor ce sävor da cätre Domn.

Cea de a doilea va fi insärcinatäcu toatä corespondentia Domnuhii inlimbi streine.

www.digibuc.ro

CAP. AL CINCILEA

Regulament asupra Comerciului.

SECTIA I

Pentru slobozenia comerciului.

Art. 154. Slobozenia comerciu-lui, fiind stiutä de toti cà este mijloculcel mai singuratic si infiintat pentrudestinderea lucrarii pamantului si in-naintarea a tot felul de meserie, caresant izvorul cel adevarat al fericiriiobstestii, de aceia esirea afara din ho-tarul farii a vitelor, zaharelilor, a totfelul de materii pentru comerciu, lu-crate sau nelucrate, este pentru tot-dauna sloboda peste tot tinutul si ho-tarul Tarii Rumanesti, bez märginirilece sä vor chibzui de trebuinta pentruhrana läcuitorilor in vreme de lipsä,dupa cum s'au insemnat intr'acest Re-gulament, care marginiri sä vor des-fiinta indata ce sá va inplini scoposulpentru care s'au %cut.

Art, 155. Porturile si . schelileDunarii sant slobode MI% deosebirepentru toate coräbiile putrilor, caresant in pace cu Prea innalta Poartä.

Art. 156. Orice product al pa-mantului Tdrii Rumanesti sau a mese-rii lacuitorilor ei, sa va putea vindeslobod de catre stäpanul sau, facandcu dansul orice va voi. Stäpanul sicumparatorul sä vor tocmi intre dansiidupa vointa lor, putand sa incarce a-cele producturi in corabii streine sauin chiar ale lor si sa le duca dupa

coprinderea tractatului dela Andriano-poll.

Art, 157. Negotul felurimilor pro-ducturilor pämantenesti si a tuturorcelor ce va nascoci de acum innainteinnaintarea industrii, nu sa va supuneinlauntru, in fará, la nici un fel devamä, nici la vreun monopol, caci atatacestea cat si orice fel de havaet a-supra fabricilor s'au stricat si s'au des-puternicit pentru totdauna.

Art. 158. Stapanirea va ocroti aye-zarea fabricilor S'i- a manufacturilorträgand din streinatate, prin fagaduintefolositoare, pe mesteri si lucrätori, cevor voi sa se asaze aici in fara sidând atat acestora, cat vi celor ce vordesavarsi vre o ramura de ori.ce in-dustrie premii (daruri de insufletire).

Art. 159. Aducerea si scoatereadin Valahia in Moldavia, ce vor faceläcuitorii Valahii si dinpotrivä a oricefel de product al farii, care sa va cu-noaste ca este spre folosul amanduroranoroadelor, precum vite si alte pro-ducturi pentru trebuinta cea din toatezilele a lácuitorilor, sant slobode si ne-supuse la nici un havaet sau vama.Lucrurile ce vor fi vätämatoare comer-ciului unuia din amandoa printipaturile,precum trecerea turmelor de vite pen-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAH1EI 75

--fru negpt i vânzarea kr in balciuriletarii 0 peste hotarale vecinatatii. Ase-menea 0 caratul grânelor, a sarii 0 aseului din Moldavia in portul Braila 0alte schele ale Valahii este cu totulpoprita.

Art. 160. Pentru inlesnirea a14-veri§ului dintre lacuitorii politiilor cucei duprin sate, este netagaduit de tre-buinta, ca bez balciurile cele intocmite0 se vor intocmi de acum innainte, sase a§aze in fie0ce politie 0 ora., pre-cum 0 prin schelile Dunarii, targuri inzile hotarite ale saptamânii.

Taranii vor aduce aci vitele, legu-mile, cherestelile, precum 0 orice altlucru vor avea de vânzare, pentruconsumalia i hrana oamenilor.

Nici un avaet nu sa va lua pentruali§ver4u1 lor, nici vreun dregator icinovnic va putea cere ceva subt verice titlu sau numire. Negutatorii mar-ginii d'a dreapta a Dunarii pot venifara nici o poprire la targurile scheli-kr pentru ca sa cumpere, ori sa van-zá tot cu aceia0 slobozenie ca 0 cei-lalti, insa sânt datori a sa supune in-tocmai coprinderii pravilii pentru ob-§teasca pone, precum 0 wzamantu-rile celor hotarite in capul pentru ca-rantine, a nu purta nicidecum arme a-supra-le 0 a plati vama intocmai du-pa tarifa ce sa va alcatui.

Cat pentru targurile ce sa fac pemo0a vre-unui particular, acesta vaalege locul cel cuviincios pentru acestsfar0t, cu chip ca nici el sä cercevre o paguba, nici negutatorii sa fiestramtorati, din pricina ca locurile celeranduite pentru targuri nu sant indestulde largi.

La balciuri 0 targuri numai proprie-tarii vor putea sa vanza vin, rachiu,carne, paine, iar vrând aceasta drep-tate sä o dea altuia, sa se tocmeascacu acela cum sä va putea invoi.

Pentru präväliile i umbrarale 0 co-§arale ce va face proprietarul la acelebalciuri 0 târguri sa se tocmeasca cunegutatorii ; pentru pawnea vitelor sava face tocmeala intre proprietar 0intre stapanii vitelor, iar pentru obor

nu va putea lua nici o plata subt oricenumire sau titlu va fi.

Targurile 0 celelalte balciuri pentruvanzarea vitelor, care sa fac pe la ju-defile de munte, sa vor wza pe pa-mantul Valahii dui:A vechiul obiceiu.

Art. 161, Ob0easca Adunare, in-data dupa strangerea ei, sa va indelet-nici a face un 4regulament pentru varni0 o tarifa penfru lucrurile cele ce santsa plateasca atat- pentru cele ce vorinfra in tara 0 vor fi ale parnântenilorsau ale supwi[lor] Portii otomanice0icat 0 pentru cele ce vor e0.. Pentrualcatuirea tarifii sa va luoa drept te-meiu preturile de mijloc ale vânzarilorce sä vor fi facut in curs de cinci anid'a randul.

Suditii streini nu vor pi:all alta vamadeck cea hotarita prin tarifa suditilorin cata vreme insa sa vor margini lanegot cu radicata.

Obicinuita Ob0easca Adunare vaface schimbari, de va fi trebuinta, pefie0ce cinci ani la aceasta tarifa alucrurilor ce infra 0 es afará din tara.Jandarmii cei oranduili pentru pazahotaralor n'au voe sa ceará delanegutatori nici un havaet pentru tre-cerea producturilor, vitelor 0 altormarfuri; ci ace0ia, dupa ce vor plativama, sant slobozi sa treaca fail nicio alta bântuire.

Art. 162. Dupa un vechiu obi-ceiu, deosebitele clasuri de negutatori0 isnafuri au in politia Bucure0ilorun staroste mai mare, Spre a intam-pina de acum innainte toate relileintrebuintari cate sa urma la alegereaacestui mai mare staroste, el sá va a-lege de aici incolo de care straostiituturor isnafurilor de negutatori 0me0eri iacuitori ai orawlui de cape-tenie, dupa ce sa vor alege 0 ace0idin urma starosti de care isnafurilekr.

Toate poruncile 0 hotaririle St5pa-nirii asupra negotului, sa vor da catrecel mai mare staroste, care strangandpe starostii celor dintaiu isnafuri, le vaface cunoscute lor, dând asupra ace-

,ora porunci ori hotarari trebuincioase

www.digibuc.ro

76 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

publititate. Asemenea sA va purtapentru toate chibzuirile ce privesc a-supra mijloacelor negutatorii vi a in-

dustrii pentru care, fAcand izvoade, lesupune prin raportul säu judecAtii Sta-

SECTIA II

Pentru mijloacele comunicaOlor.

Art. 163. Spre inlesnirea cornu-nicatfilor celor din lAuntru i spre ada comerciului mai multä lucrare, mi-nistru Trebilor din Läuntru va ingrijia sä drege drumurile cele mari, a sátinea in bunä stare vi a sA face poduripe fievicare an vi pe rand, dupa cere-rea trebuintelor i dupa mijloacele celein putinta Statului.

Art. 164. Drumurile cele micicare merg dintr'un sat intr'altul sauräspund in drumurile cele mari, sh vortinea in bunk' stare de care läcuitoriisatelor vecine, cäci folosul este al Mr,pentrucAV inlesnesc cornunicatia din-tre danvii.

Obicinuita Obvteasca Adunare vaintocmi chipul cu care sAtenii fArä deo-sebire sä cuvine a sä indeletnici perand la aceste lucrAri, spre a nu sänäpAstui cu verice chip, nici a &A cis-lui intre &anvil pentru aceasta.

Art. 165. Pentru marele folosurice putem dobandi din plutirea pe acelecinci mari garle care tree d'a curme-zivul Valahii in lArgimea ei, adecAJaiul, Oltul, Argevul, Dambovita i Ia-lomita, Domnul dinpreunä cu,ObvteascaAdunare va 'Mgr* a trimite inginerimevteri ca sà gaseascä mijloace spre acuräti matca Mr i dupa planul ce sAva hotäri, lucrarea lor va urma nein-cetat dupA mijloacele ce vor fi in pu-tinta Statului, panä cand aceste garlevor veni in stare de a fi priirnitoarede plutire. Dar ffindcA multi stäpani demovii au asupra acestor garle mori,zagazuri i poduri aducAtoare de le-giuite venituri i zare trebuesc a sAstrica spre a sä putea avAza plutirea,sà vor chibzui mijloace pentru cuviin-cioasa despagubirea acelor stäpani, cuchipul cel mai inlesnitor í mai eco-nomic.

SECTIA

Pentru magaziile de rezerva.

Art. 166. Cea intaiu ingrijire atmei bime oblAduiri, fiind priveghereace trebue sà aiba pentru hrana noro-dului i intampinarea cat li va sta prinputinta a orice fel de lipsä, atat im-parte cat vi de obfte, de aceia spre asà impreuna aceastä ingrijire cu do-boda Ore din OA a chiar lucrurilorde intaia trebuintA, sà va avaza in toatesatele magazii de rezervä.

Art. 167. Fievce stApan de mo-vie, bez partea de Mc ce dupa coprin-derea articolilor 140 i 144 este datorsä dea sätenilor dupa moviia sa, vada de fievcare zece familii eke doäpogoane de Mc in judetile de muntecate trei in cele de camp.

Aceste pogoane sä vor semAna cu

porumb sau meiu, hrana cea obicinuitäa lAcuitorilor, care pe langa bilvugulrodirilor, sà pästreazA i mai multAvreme deck celelalte zaharele, iar stä-panul moviei va luazeciuiala dintr'insele.

Art. 168. Toti sAtenii, fArà deo-sebire, vor alerga cu totii a ara, a se-mane aceste holde de rezervA vi a strangerodurile bor. Subtocarmuitorul pläli dindpreunA cu stäpanul movii vor 'Mgr* asá despArti cu hotarA aceste holde vi asA lucra bine i in vreme cuviincioasä.

Asemenea vor ingriji a sà clädi patulesau magajii de rezervA, pe care tatisätenii le vor face cu lemele stäpanuluimoviei, de va avea pädure pe &Anse,iar de nu, sätenii vor cumpAra lemne deaiurea.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 77

Art. 169. Toate rodurile holde-lor de rezervä sä vor mäsura pe fie§-care an 0 sä vor pune in pAtule saumagazii deosebite, iar toatä suma bu-catelor ce sä vor fi a0zat prin pätulesau magazii, sä va insemna cu doä ca-tasti§e, dintre care unul sä va da inpästrarea judecAtoriei satului (articolul264) 0 celdlalt adeverindu-sä de cAtresubtocârmuitor sA va trimite prin mij-locirea ocarmuitorilor care ministrulTrebilor din Läuntru.

Subtocârmuitoru i stäpanul mo0eipecetluind cu pecetea lor acele pätulesau magazii, vor da cheia la judecd-toriia satului, ca nimini sa nu poatäumbla la dânsele.

Art. 170. De va fi fost bil§ug in treiani d'arândul incât sA nu facä trebu-intä a umbla la aceste pätule sau ma-gazii, atunci subtocârmuitorii vor in-tíinta pentru aceasta, prin mijlocirea

ocarmunorilor, mai intâiu pe ministrulTrebilor din Läuntru, cerând a li sAda voe ca sA deschizä pätulile sau ma-gazine anului dintâiu, pe care deschi-zându-le dupA porunca Stäpânirii, vorimpärti bucatele deopotrivä, pe la totiläcuitorii satului, carii le vor intrebuinfala mice vor socoti ; jar bucatele anu-lui curgAtor sA vor pune in patulilemagazine cele d4drtate, ca, cu acestmijloc rodurile de frei ani, sä se afietotdeauna in pAstrare, ca sA se infre-buinteze in vreme da lipsA.

Art. 171. StApanirea nu va puteala nici o altA intâmplare, nici pentru

verice altA trebuinta a Statului, sA um-ble la acele pätule sau magazii.

Art. 172. La vreme de lipsä inparte sau de ob0e, luându-sä mai in-tâiu voe dela Sfatul Statului, se vorimpArti bucatele cele frebuincioase pen-tru hrana celor lipsifi, dupä foile ce sAvor alcAtui de cAtre säteni, clinpreunäcu judecAtorine lor sau cu proprieta-nil, pentru suma cea hotäritä 0 detrebuinta hranei fie§cAruia. Aceste foisA vor cerceta mai intâiu de subtocâr-muitori i sA vor is:Ali de damn, pecarele vor frimite ei, prin mijlocireaocarmuitorilor cAtre ministrul Trebi-lor din Läuntru.

ImpArteala sA va face innainteasubtocarmuitorilor, care indatä vor al-cAtui foi de bucatele ce au rAmas prinpätule sau magazii, dându-le iarA0 subtingrijirea judecAtorillor satelor sau astäpânilor mo0ilor, dupa cum s'auvorbit la articolul 169.

Art. 173. In anii dintâiu, al doi-lea 0 al treilea trebuincio0 pentru in-tocmirea magaziilor de rezervd, minis-trul Trebilor din Läuntru va lua mA-surile cele de trebuintä, ca nu carecumva multa ecsportatie a porumbuluisä pricinuiascA prin sate vreo foamete.Pentru acest sfagit va aduna trebuin-cioasele Oil* 0 le va supune chib-zufrii Domnului, ca sA se trimitä Ob-0e0ii AdunAri, care, spre intampina-rea rAului, va lua trebuincioasele mä-suri 0 tot acela0 mäsuri se vor pune inlucrare i când magazine de rezervä sAvor de§Arta din pricina anilorneroditori.

SECTIA 1V-lea

Pentru popriri.

Art. 174. Hrana satelor fiind in-tr'acesta chip asiguratA, trebue sA seasigureze i hrana ora§elor, ingrijindasemenea cât va sta prin putintä a nusA aduce cea mai mica impiedecare laslobozeniia negotului in necurmare deani neroditori, când suirea prefului ce-lor spre hranä, precum grâu, carne

seu va da sA se inteleagA cA curândsA va intâmpla lipsä, attmci ObicinuitaObqteasca Adunare, in lunile lui De-chemvrie, Ianuarie i Fevruarie, când

plutirea Dunärii i e0rea din farAa vitelor inceteazA, va ingriji sA se ga-seasca mijloace destoinice spre a [se]asigura hrana politiilor, ori suind vre-

www.digibuc.ro

78 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

melniceqte vama zaharelilor ce es dinlara, ori hotarind a sa vinde cu tinpret mai mare si asemänat dupa ana-loghie, cu cel ce sa urmeaza prinporturile sau schelile Dunarii sau prinjudefile de langa hotarul Austrii ; oriintrebuinfand tot deodata amandoa a-ceste masuri sau, in scurt, poprind cutotul la cele din urma intampläri delipsä, esirea din tall a zaharelilor nu-mai pentru o vreme hotaritä.

Art. 175. Cat pentru carne sauseu, sa va lua masuri popritoare nu-mai in vremile acelea cand sa va In-tampla moarte .in vite, dintr'a cariiapricina sa poate intampla lipsa de a-mandoa aceste articole, insä si atuncisa se popreasca vitele de a nu esi a-fara din tara, dupa hotarirea Domnu-lui priimita si de Obsteasca Adunare.

Art. 176. Obicinuita ObsteascaAdunare va chibzui a gasi mijloace casa insufleteze industriia pämanteneascasi sa. inlesneasca cele dintaiu inceperiale fabricilor ce sa vor aseza in farasi daca pentru acest sfarsit sa va cu-noaste ca este de frebuinfa a sa popride a sa aduce din streinatate aici infa/á niscareva märfuri si lucruri, atunciDomnul va mijloci catre Prea InnaltaPoarta ca sa intareasca acea popriresi sa o publice dupa oranduiala.

Art. 177. and sa va dovedi ca.xreunul va fi trecut printr'ascuns mar-furl pentru ca sa nu plateasca varna,sa vor lua jumatate pe seama Staph-nirii si jumatate pe seama celui ce leva arata si a pichetului ce le va fiprins.

SECTIA V.

Pentru lucrarea minelor.

Art. 178,.. and sa va descoperiniscareva mine in pamantul vreunuiparticular, acesta slobod va fi sa lelucreze singur, ori sa le inchirieze al-tuia dupa vointa lui, (and Stapanirii azecea parte in naturä, sau plätind vis-tierii a zecea parte din castig, scotandmai intaiu la amândoa intamplariletoate cheltuelile lucrarii.

Art. 179. Iar de sa va dovediea' stapanul mosiei unde s'au gasit a-ceste mine, dupa sorocul de opspre-zece luni ce-i va da Domnul, nu vaavea mijloc de a le lucra singur, niciva voi a le inchiriia altuia, atunci Dom-nul dinpreuna cu Obicinuita ObsteascaAdunare vor chibzui, de vor gasi cucale, mijloace spre a le lucra acele

mine, &and stäpanului mosiei a zeceaparte din Castig dupa ce sa vor scoatecheltuelile lucrarii si pe langa aceastadespagubindu-1, dupa cuviinfa, pentrustricaciunea ce vor fi pricinuit mosieisale, sapatul si lucrarea minelor. Pa-cura, pietrariile si alte producturi, caresa intrebuinteaza de obste in Printipatnu vor plati nici o zeciuiala.

Beigare de seamdMinistru Trebilor din Launtru 0 al

Finanfii sant insarcinati cu savarsireatuturor celor ce s'au randuit printr'a-cest cap, fiestecare pentru cele ce pri-vese asupra sa, dupa hotarale dregatoriice s'au asezat prin capul de mainainte.

www.digibuc.ro

CAP. VI.

Regulament pentru Carantine

SECTIA I-iu

Pentru intamplarea carantinelor i a0zeirii cordonului Sanatatii.

Art. 180. Ca sa se pazeasca Va-lahia de biciul naprasnicii boale a ciu-mei, sa' va aseza pà marginea d'a stangaa Dunarii, un cordon de sanatate ne-stramutat.

Linia sanatatii sä va alcatui de treimari carantine, de paint de al doileamana si de patru midi cantoare pentruschimburi. Locurile cele randuite pentrucarantinele cele mari sânt Calafatul,Giurgiul i Braila ; pentru cele de aldoilea mana Cernetii, Turnul, Zimnicea

Calärasii i pentru cantoarele deschimburi Izvoarale, Bechetul inpotrivaRahovii, Oltenita i Pioa-Pietrii,

Art. 181. Cele trei mari caran-tine sa vor randui ea sa priimeascamultimea marfurilor ce sa trimet intara, precum i pe calatori.

Cele de a doilea mana vor priimiputine marfuri, ffind cA magaziile undesant a sa. pazi si a a sa. curati nu santindestul de largi spre a lua multe mar-furi, nici oamenii cei randuiti multi,ca sa poata sA ingrijasca de dânsele,însä calatorii sA vor priimi intr'insele.

Cat pentru cantoarele de schimburi,sa vor randui ea sa inlesneasca schim-burile ce fac pe toata zioa intre dânsii

lacuitorli dupa amandoa marginile pen-tru toate lucrurile ce nu sant suppuse lacarantine, iar vreun calator nu sa vapriimi niciodata inteinsele.

Linia carantinelor asezandu-sa odata,niciunul din cei ce vin dela linia d'adreapta a Dunarii, nu va putea sa tragala alte punturi decat numai la cele ces'au zis mai sus. Cat pentru cei cepleaca din Printipat, vor putea trecefarä deosebire, atat prin cantoarele deschimburi, cat i prin celelalte caran-tine si sa-si co** pe acolo produc-turile bor.

Art. 182. Va fi la fiesce marecarantina un director, un al doilea di-rector i un dohtor, la fiesce carantinade al doilea mamä va fi numai un di-rector si un dohtor i la fiesce cantorde schimburi un sef, având fiescaredintr'aceste carantine trebuinciosul nu-mar de cinovnici, dupa. tabla ce s'aualaturat subt litera D.

Art. 183. Militia va pazi cordonulSanatatii cel asezat pa marginea d'astânga a Dunarii. Dupa impartirea deobste a milifii pentru a päzi toata mar-ginea Dunärii despre Tara Rumâneaseä,dela hotarul austriacesc 'Ana unde sA

www.digibuc.ro

80 REGULAMENTUI. ORGANIC AL VALAHIEI

varsg Siretul in Dunäre sant oranduiti1122 pezestrii i 344 cgläreti, toti innumar de 1466 oameni.

Pe la carantinele cele marl i pe lastrejile cordonului sanatgtii sa vor aflaoameni de mai jos insemnati

A. Langa carantinele de intaia manä

B. Langa carantinele de al doilea mang.

C. Langa carantinele de schimburi

D. Pe la strejile cordonului sang:tat-11

Dupa locuri, vor fi depgrtate strejileuna de alta dela trei sferturi panä laun ceas i jumatate cale.

Pentru läcuinta gvardii carantinilorsi a cantoarelor de schimburi, precumsi a strefilor cordonului sänätätii, trebuesa se facä bordee sau case de gardlipite cu pamant, dupa planul ce sa vainchipui mai intaiu i sä va intocmi cuchip a fi priimitor de numgrul cel tre-buincios al ofiterilor, soldatilor i alcailor, dupa cum mai jos sa insemneazaA. langa o carantinä de intaia mang g

O cazarng pentru 5 ofiteri si 70 sol-dati.

Un grajdiu pentru 16 cai.B. Langa o carantina de al doilea mana g

O cazarna pentru 4 ofiteri si 35soldati.

Un grajdiu pentru 10 cai.C. Langä un cantor de schimb

O cazarna pentru 3 ofiteri i 25soldati.

Un grajdiu pentru 8 cai.D. Pentru streji gO cazarna pentru 10 soldati.Un grajdiu pentru 4 cai.Pe langa acestea trebue sä se faca

casute penfru doi ofiteri asezate pe latoate punturile cele dintre carantinecantoare de schimburi, &and depärtareadintre dansele va fi mai multä de optceasuri cale.

Aläturata tabla sub litera C arataI-iu numarul cel dupa tahmin i pu-terea gvardiilor I a strejilor ; 2-lea,numgrul castrtelor ce sant sg se faca

Pezestri

50

25

12

. dela 5 pang la 6

Cgläretii

8

4

2

2 pang. la 3

pe toata linia, penfru läcuinta trebuin-ciosilor ofiteri i soldati.

La- fiesce doazeci i patru ceasuri,un 4ndarm calare va pleca catre pichetulcel mai de aproape, mergand in susulDungrfi i dupg ce sa va intalni cupichetul de mai sus zis, sa va intoarceiaräi innapoi i sa va urma asa dinpichet in pichet pana la hotarul Austriidespre partea Orsovei.

Cu acest chip O. va pazi o cores-pondentie- i o privighere neincetata petoata marginea Dunarii.

Art. 184. Slujba pe apa a liniiDunarii sa va implini cu 18 caice in-trarmete, ocarmuite fiescare dintr'inselede un ()fifer si opt vaslasi i avandtrebuinciosul numär de jandarmi, in-tocmai dupa coprinderea tot aceiasitabla subt litera D.

Aceste caice sg vor imparti in vasestantii i fiescare gtairtie intocmitä fiindde trei caice va Marna de o caranting,care dupa pozitia ei va avea cea maimare trebuinta.

Unul din trei caice va pleca delastantia aceia care sa va afla asezatäpe una din marginile hotarului ca sgmearga la stantia cea mai de aproape

sä va intoarce iarài innapoi, ur-mandu-sa inteacestas chip, dela o stantiepanä la ceilaltä, pe tot cursul Dungriipang la ceilalta margine a hotaruluiindatä ce sa va intogrce caicul la loculde uncle au plecat, un alt caic va pleca

pazind insa ca la fiesce stantiesa se afle napristan doa caice i sg se

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 81

preumble zi i noapte, tot intr'aceia0vreme, pe toatà linia ce s'au ränduitfiecariia stäntii.

Art. 185. Ca sä se intämpine,cheItuelile cele neaparate pentru tinereawzärii carantinii i pentru lefile tutulor

cinovnicilor ce el aflà intr'insele, dupacoprinderea alaturatei table subt literaD, s'au orânduit prin art. 65 a ca-pului Finantelor, o suma pe fie§care ande lei 600.000, care au sá se ia diiivenitul Statului.

SECTIA II

Pentru carmuirea a0zeirilor carantinei

Art. 186. Un comitet al sänätätiialcätuit de un mai mare inspector, de unal doilea inspector 0 de un mai marebohtor sä va awza in Bucure0i subtprezedentia ministrului Trebilor dinLäuntru, Acest comitet va rändui ceiaceprive#e asupra carantinelor, va prive-ghea neincetat i strapic, ca mäsurilece s'au luat pentru sänätatea obtii, säse pazeascä intoemai, färä cusur i vaputea sä apze vremelnice#e cu slobo-zenia _Stapânirii nuoä carantini la vericealt punt al printipatului, unde va ceretrebuintá.

Directorii i efii cantoarelor sântindatorati sä räportuiaseá totdeaunacomitetuhti pentru cele ce privesc asu-pra carantinelor i asupra pazii regula-menturilor celor pentru sänätate.

Iar c3mitetul dupä firea acestor ra-porturi va pune innainte nuoä mäsuride paza, trimitändu-sä acest feliu deporunci care directorii i efii de can-toare ea sä le pue in lucrare.

Comitetul sänätätii, dupa märimeaIntâmplarilor i treapta intinderii boalei,va putea sá adaoge numärul zilelor ca-rantinei, dar nu va putea niciodatä sämicpreze pe cele ce s'au hotärit deacest regulament.

Art. 187. Tot acest comitet va fiinsarcinat cu privegherea asupra stäriisänätätii din läuntrul printipatuluipentru acest sfär0t sä va impärti prin-tipatul in 6 pärti cea dintäiu a cäriiacel mai de frunte loc va fi Craiova,va coprinde judetele Doljii i Gorjii,cea de al doilea a cariia cel mai defrunte loc va fi Râmnicul din Valceava coprinde judefele Välcea 0 Roma-

natii, cea de al treilea al cariia cel maide frunte loc va fi Bucure0ii, va co-prinde judetele Mehedintii, Oltul, Tele-ormanul, Vlwa, Ilfovul, Ialomita, Bräila

Dâmbovita, cea de al patrulea, acäriia locul cel mai de frunte ca fi Pi-tetii va coprinde judetele ArgewlMuvelul, cea da a cincilea al cAriialoc eel mai de frunte va fi Buzäul, vacoprinde judefile Slam-Râmnicul i Bu-zäul i cea de a aselea, al cariia loculeel mai de frunte va fi Ploetii va co-prinde judefele Säcuenii i Prahova.

FieFare ocârmuitor va fi indatoratsà privegheze asupra stärii sändtatiidin judeful säu i sà räportuiaseà tot-deauna comitetului, urmând intocmaidupà regulile ce sä vor a0za pentruacest sfär0t i ingrijind a sä. päzi.

PieFe ocärmuitor din judetele celecoprinse in cea dintäitt parte sà vaadresarisi, când trebuinta va cere, ladohtorul din Craiova, locul cel mai defrunte al acei pärti.Asemenea vor urma i ocârmuitorii ju-

detelor celor coprinse in partile de al 2-lea, al 4-lea, al 5-lea 0 al 6-lea alergândfieFare dintr'in0i la dohtorul eel a0zatin locul cel mai de frunte al pärtii sale.

Cât pentru ocârmuitori ai treileapärti, fie§care va -alerga la dohtorulcarantinei ce este a0zatä In judetul säu,adeca cel de Mehedinti la dohtorul delaCerneti, cel de Olt la dohtorul delaTurnul, eel de Teliorman la dohtoruldela Zimnicea, cel de ViaFa la doh-torul dela Giurgiul, cel de Ilfov la doh-torul pärtii ace0iia, eel de Ialomità ladohtorul dela Cälära0, cel de Bräilala dohtorul carantinei i cel de Dâm-

6

www.digibuc.ro

82 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

bovitA la dohtorul ce sl va a§eza pentruacest sfarsit in Targoveste.

Art. 188. Cel mai mare inspectorce sä va wza pentru amandoä prin-jipaturile, sA va alege de Domnul aces-tui printipat dinpreunä cu gheneralconsul. El va avea in comitet mai sussAdere in lipsa ministrului Trebilor dinLäuntru i cand sä va intampla a saduce ca sA vizitariseascA carantinelesau sä se indestuleze din cercetareace va face la fata locului, atunci inlocul säu va rAmanea cel de al doileainspector, care va fi indatorat sá ra-portuiascd cAtre dansul pentru toate cateprivesc carantinelor i asupra stArii sä-nätätii din läuntrul järiL

Va fi insärcinat de a priveghea ne-incetat asupra cinovnicilor cantelariicomitetului ca sä se afie fiware lapostul sAu la ceasurile cele randuiteca sA se pAzeascA cea mai bunä orandu-ialä la pastrarea hartifior i condicilor.

Va deschide toate pacheturile caresant scrise cAtre comitet i va hotäripricinile cele curgätoare, ingrijind casä se porneascA scrisorile i sA se iatrebuincioasele mäsuri cat mai in graba ;sA va corespondarisi cu ocarmuitoriicarantinelor ale staturilor vecine ca säse invoiascA intre dan0i asupra mäsu-rilor ce trebue sä se ia i va lua stiridupa marginea d'a stanga a Dunärii casA-i fie cunoscut totdeauna in ce staresA afld sänätatea in locurile acei mar-gini sau in cele invecinate cu dansa.

Va priveghea neincetat asupra caran-tinilor ca sA se pAzeascA cu sträsnicieregulile ce s'au a0zat printeinselesA se fie cea mai bund oranduialä.

Asemenea va fi insArcinat cu toatecele ce privesc asupra privegherii astArii sänätätii din läuntru ärii, iindnecurmatä corespondentie pentru acestsfar0t i pornind indatä porunci pentrutoate mäsurile ce sA vor socoti detrebuinta.

Art. 189. Pentru toate intamplä-rile cele nepreväzute sau ecstraordinare,ministrul Trebilor din Läuntru sA vaafla fatä la chibzuirile comitetului casA hotärascA asupra mäsurilor ce sant

a sA lua. La acest comitet sA va chemaspätarul de sA va socoti de trebuintä.Art. 190. Toti cinovnicii caran-

tinelor sA vor alege de ministerul Tre-bilor din LAuntrul í sA vor IntAri deDomn.

Niel un cinovnic nu sä va scoate dintreaba sa de nu vor fi cuvinte destoi-nice, care sA vor dovedi prin tacrirulce vor face 0 sA vor iscAli de mAdu-larile comitetului.

Art. 191. Ministrul Trebilor dinLäuntrul este indatorat a da socotealapentru banii casii carantinelor. El vaporunci a sA pläti toate sumele de banicall au hotärat regulamentul a sä chel-tui i va da cuvant pentru cheltuelilecele ecstraordinare, päzind atat pentrubanii ce clä, cat i pentru cei ce prii-me0e in casA, randuiala ce sä aflä as-täzi in vistierie.

Art. 192. Dohtorul eel mai marealege i randueste dohtori pe la deo-sebitele carantine, urmand atat pentruoranduiala lor, cat i pentru scoaterealor din slujbA dupA coprinderea art.190 asupra celorlalii cinovnici dupA. lacarantine. El va fi indatorat sA ingri-jascA ca toti dohtorii sA-0 implineascAinfra toate datorfile lor i sA albA tot-deauna trebuincioasele dohtorii.

Art. 193. Comitetul carantinelor vaalcAtui in limba rumaneascA i va publicafArA intarziere regulamenturi pentru zililecarantinei ce trebuesc sA facA trecä-torii i lucrurile lor ; pentru chipul cucare sA se curefe cordbfile i povaralor ; cum sä se apze aceastä povarAprin magazii i ce fel de pazA sA sefacA la scoaterea peste hotar a produc-turilor tärii.

Art. 194. Carantinele sA vor dl-di dupa chipul celor mai bune a0zAride asemenea fel, pe cat va sta in pu-tinfa printipatului de a cheltui.

Pentru acest sfar0t sä va face unnumär indestul de ocläi pentru cinovnici,odäi comode pentru cAlAtori, magaziitari i largi peniru mArfuri, spitaluri

Toate aceste nemestii sA vor clädicu mijloc de a sA inlesni slujba caran-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 83

finelor 0 a fi peste putintä de a säamesteca oameni intre dân0i când vorfi popriti.

Art. 195. Stápanul mo0ei asupracariia sä va afla carantine, ori cantorulde schimb, va tinea un birt cu celetrebuincioase pentru calatori. Tarifa sä

va face pa fiewe luna dupa prettil curga-tor si sä va intari de Comitetul Sa-nätätii, afara de vin i rachiu, a cäroravanzare sä cuvine dupa pravila stäpa-nului mo0i 0 nu pot fi supuse la nicio tarifa.

SECTIA ifi

Pentru regulile saridAtii ce privesc asupra caleitalor si amarfurilor in carantina.

Art. 196. Verice calator, viind incarantinä, va fi indatorat, de este ev-ropian, sä-si arate pasaportul sau, iarde iaste läcuitor dupa marginea d'adreapta a Dunärii, trebue sä aiba tes-chereaoa dregatorilor locului, dupa cums'au urmat toldeauna,

alatorul, dupa ce va arata toatepentru ate sä va intreba, de care säva alcatui tacrir, sä va suppune la vizitadohtorului, de va fi sanatos. SA va luain scris toate hainele lui, bani, carti

alte hartii, pe care va fi indatoratsä le dea la carantina ca sa le curatedupa regulile sänätätii.

Dupa aceasta îi va spala tot trupulinteo odae randuitä pentru acest sfârsit

imbräcandu-se cu hainele carantinei,va trece in odaia ce i sa va da din-tr'acel ceas. Cel ce va fi sadatos pimala a patrulea zi, va fi slobod din ince-putul cei de al cincilea zi §a-0 la toatelucrurile sale 0 sä iasa din carantina.

a Moral care nu va voi O. se in-brace cu hainele carantinei, va fi inda-torat dea hainele sale ca sä securete dupa oranduiald i dupd ce sáva suppune la toate celelalte formalitätide mai sus zise, sà va inbräca cu hai-nele sale inteacestas chip curätiteva trece in odaia ce i sa va da ; din-tr'acest ceas numai, sä vor socoti acelepatru zile ale carantinei.

Art. 197. De sä va ivi ciumädincolo de Balcanuri, sä vor indoi zilelede carantinä, iar de sa va ivi dincoacede Balcanuri sorocul carantinei va fide §aisprezece zile.

and dohtorul va descoperi asupravreunui calator venit dintr'acele locurisemne de ciumä, atunci acela sa vaizgoni.

Art. 198. Tofi oamenii carei vor venitot intr'aceia0 zi tot dintr'acel loc,sà vor pune tot inteaceia0 odae, cândodaile nu vor fi indestule spre a sa dafieFäruia calätor câte una, dar nicio-data doi oameni veniti in deosebite zilenu vor putea läcui amandoi la un loc,afarä numai cand va intâmpla vreoneaparatä 0 mare trebuinta, care sä vaadeveri mai intaiu printr'un tacrir in

insä atunci sä va socoti soroculcarantinei din zioa celor mai [in] urtnäveniti i primiti inteinsa.

Art. 199. Vericine intearmat ffindinfra in Valahia cu scopos sa treacacordonul sänätätii, este indatorat maiintaiu sä lase armele sale la canfelariacarantinei, unde sä va trece numelecalatorului cu insemnarea armelor ceau läsat acolo si la intoarcerea lui leva lua innapoi tot cum au fost.

Art. 200. Orice curier a vericenatiii va fi, sä va suppune la regulilecele intocmite pentru paza sänätätiiatât numai ca pacheturile lor, dupa cesä. vor afutna, pot a sä da la un altorn ce va fi trimis aghentul puterii a-ceia catre care pacheturile sant adre-sate ca sa nu cerce slujba nici o in-tarziere ; insa la o asemenea intamplare,curierul va fi indatorat a sä afla fatala curätirea pacheturilor, cartilor i ba-zfilor ce au adus el.

www.digibuc.ro

84 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 201. Marfurile sA vor im-parti in patru clasuri :

1-iu. Cele ce nu sA suppun la nici ocarantinA precum untul de lemn, mA-slime, icre scl.

2-lea. Cele ce se pot curAti bagan-du-le in apA, precum lAmai, chitre scl.,sau sA pot curati dupa ce sA vorscoate din infasurarile intru care erainväluite §i. sA vor arde acele infasu-rari si sA vor arunca apA pe cutiilesau vasurile intru care &Ant, precumbacanii, smochine, halba, scl. Acestemarfuri vor fi asemenea nesuppuse lacarantinA.

3-lea. Cele ce trebuesc sA se intinzAsi sA aeriseascA, precum stofe, osebitefeluri de tesAturi, §cl. Aceste lucruridin ceasul ce sa. vor intinde la vânt,vor face qaisprezece zile carantina.

4-lea. Cele ce sA vor prelungi cucarantine pana la patruzeci §i dod zile,precum lânuri scl. : sacii sA vor des-pica cu chip ea sA poatA vântul pe-trece cu inlesnire printr'insele §i sAvor curati dupa regulile carantinei.Blänäriile sA vor supune pentru doa-zed §i. patru zile la trebuincioase cu-ratiri.

Comitetul SanAtAtii este indatorat sAalcatuiasca cu deslu§ire un catalog de-plin pentru toate marfurile cate sA a-duc la fieKare din cele mai sus zisepatru feluri.

Art. 202, Indata ce va sosi vreocorabie, cApitanul ei va fi indatorat sAarate pa§aporturile sale O. sa raspunzala cele ce sA va intreba, pentru caresA va alcAtui tacrir ; dupa aceasta deva voi cApitanul sau vreunii din cora-bia sa ca sA faca carantinA ori sA steain corabie ca sa-qi descarce marfa §isA incarce alta, atunci sA vor pAzi ma-surile ce s'au luat pentru paza sAnA-

tAtii §i sA potrivesc la fieFare dintea-ceste intamplAri.

Cat pentru caicele ce vor veni nu-mai dela marginea d'a dreapta a Du-narii, pot indatA ce vor sosi sa des-carce povara lor §i. sA ia alte marflui,fara sA se amestece cu lAcuitorii.

Cand sA va intoarce vreun caic ru-manesc dela marginea d'a dreapta aDunk-% oamenii dinteinsul vor suppunela regulile cele askate pentru paza sA-natatii i oranduite pentru ceilalti cAla-tori.

Art. 203. Venice cAlator sau tre-cator de orice natie si rang va fi, sAva. suppune a pazi strasnic regulile ca-rantinei si nu va putea la nici o in-tâmplare sA treacä cordonul sanAtatii,farA a avea un bilet de sAnAtate, carei sA va da de directorul cand va esidela carantinA si care sA va adeveride comandantul postului ostAsase.

Art. 204. Ca sa se inlesneascA alis-veripl dintre taranii rumâni cu lacui-torii marginii d'a dreapta a DunArii,sA vor a§Aza pe la carantine §i can-toare de schimburi in zile hotArite afiesce saptamani, targuri infra care tA-ranii rumâni vor aduce producturilelor ca sA le vanzA.

SA vor rândui alai-urea ca lazaretu-rile, locuri ocolite cu imprejmuiri intru_care sA vor priimi lAcuitorii marginiid'a dreapta a Dunarii : cu acest mijloclinia carantinelor nu sA va trece nicio-datA 0 taranii vor putea face negotullor fArA sA se amestece cu lAcuitoriimarginii d'a dreapta.

Oarecare numAr de cinovnici vorpriveghea a sA pazi strasnic regulilecele rânduite §i. ca orice fel de mo-neda sA se bage in otet. Cu toate a-cestea nimini nu va putea sA vie in-teaceste targuri cu arme.

SECTIA IV

Pentru calcarea pravililor i pedeapsa ce sel cuvine.

Art. 205. Cei ce vor trece in I si vor cAlca regulile carantinei, sA vorsilA sau inteascuns cordonul sAnAtAtii 1 pedepsi dupa chipul de mai jos :

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI as

L Cei ce vor infra in pämântul TAriiRumAne0i, FArá a face carantinä, sávor trimite la ocnä, pentru toatA viatalor ').

IL De vor baga 0 mArfuri sau altelucruri, ahmci flindcA vina este indoitä,pentrucA au bägat märfuri poprite 0au calcat regulile cele a0zate pentrupaza sänätätii, sä vor pedepsi cu lua-rea pa seama Stäpanirii a lucrurilorcelor prinse 0 cu trimiterea la ocnäin toatä viata a cAlcAtorilor cordonu-lui.

M. Cei ce vor fi ascuns lucruri 0sá vor dovedi la sfarsitul sorocului ca-rantinelor, sá vor indatora a face ca-rantinä a doilea oarA.

IV. Cei ce vor atinge vreun orn saulucru, care sä. all Incä in carantiná,cum 0 lucrurile ce le au Milts un a.-lAtor, care atunci intrase inteinsa, s'dvor suppune asemenea a face de isnoa-vá in carantinä.

V. De sä va intAmpla ca vreunul sAcerce a cAlca pravila sau a trece cor-donul sanätätii 0 strigAndu-i santinelade doà ori sA se tragd, el nu sä vatrage, atunci santinela are voe sä-1impuqce.

Art. 206. TO cinovnicii carantine-lor, intrând in slujbA vor jura a vorpäzi intoemai pravila cea aqAzatä pen-tru paza sAnätätii.

CAlcArile ace0ii pravile sAnt de da.feluri :

I. Cele ce sá fac de bunä. voe 0pentru vreun interes.

1) In editia din 1847 articoluI 205, aliniatul I4,s'au indreptat potrivit cu comunicatia Gene-ralului Consulat al Rasa. 0 are cupríndereaurmAtoare :

a) Pâmântenil ce vor Intra In parnântuI tAriirum&negi, LAM a face caranting, se vor judecade cAtre dregâtorifie de care vor spAnzura.

II. Cele ce sA fac numai din lenevire.Art. 201 SA socotesc alcAtori

dupä felul dintAiu :a) Cinovnicul carantinei care va la-

sa sá treacA pe vreun eälätor saurnärfuri, fdrä sá le suppue la toate re-gulile sal:MAW, ce s'au intocmit pentntacest sfArsit.

b) Santinela sau pichetul jandarme-riei, care dui:4 ce au prins pe vreun_cAlätor ce umbla sá treacA printeasácuns cordonul sanätätii, il va läsa satreacä, fArA sä-1 trimità la carantin-cea mai de aproape.

Art. 208. SA vor socoti ea ni0ecAlcatori de al doilea fel :

a) Cinovnicii carantinei ce vor fi_

läsat sä treacä mArfuri, care 0 de isivor fi acut zilele carantinei, cele cerutede pravilä, dar nefiind indestul curätiteputea sá pricinuiascA vreo molevmä deciumA.

b) Santinela sau pichetul jandarme-riei, care din grepla sa va fi läsatvreun loc nepAzit, pe unde ar fi pututne0ine sá intre in tarA si s'A, se ames-tece cu cei cur*

Art. 209. CAlcAtorii de intAiul felsá vor pedepsi cu moartea.

Art. 210. Cinovnicii cei mai maricarii sá vor dovedi cälcAtori de al doi-lea fel, sA vor scoate din slujbA 0 sAvor publica ca ni0e nevrednici de amai infra d'aci innainte in vreo slujba..

Cei mai raid cinovnici sá vor pe-depsi trupe0e.

Art. 211. Penfru orice nedrep--tate vor face sefii unei carantini sauoranduitii asupra cordonului anätätii,sA vor scoate din slujba lor 0 vor plAtipärtii cei napastuite indoit pagubilece vor fi cercat.

www.digibuc.ro

LITERA C.

www.digibuc.ro

TABLA SUPT LITERA C.

Deslufite oreinduiri a cvardiilor §i avanposturilor ale Militii pe linia d'a staga a Dundrii

Carantini 0 cantoara

de schimburi

t .g41 a

1

Numärul avanpostu-

rilor 0 a oamenilorpela fie§care

Numitrul oamenilorMititii Numärul odailor caselor

Bagare de seamä

ti

aE.01

0ER

0 casernelorf cu aratare

de numärul oamenilor ce

Ad intrânsele

Valahia MicaVorclorova

Dela Vorciorova laCerneti.

Carantinii de al doi-ilea mânä Cernetii.

Dela Cerneti la lz-voara.

Izvoaräle, cantor deschimb.

Dela Izvoarl la Calafat

4

8

14

5 avanposturl de 6oameni pezestrii 0de 3 cäläri.

7 avanposturi de 6pezestri 0 2 caäreti.

13 avanposturi, 5 pe-zestri, 3 caareti.

25

18

25

42

12

65

4

9

4

14

2

39

29

27

29

56

14

104

Cazernä pentru 4 ofiteri0 35 soldati, grajd pentru10 cai.

Trei cazerne.

Cazernä pentru 4 ofiteri0 35 soldati, grajd pentru10 cai.

Sapte cazerne.

Cazernä pentru 3 ofiteri0 25 soldatf, grajd de 8cal.13 cazerne fi un läca§

pentru un ofiter la al 6-leasau al 7-lea post.

Acest punt este ne-apArat de trebuintäca SA Intâmpine le-Orea tâlharilor dinAdachelesi pe mar-ginea d'a stânga aDunärli.

Läcuinta efuluicompanii.

0,'9

www.digibuc.ro

Carantini 0 cantoara

de schimburi

I:3 =

4" ,,,""_ o

J., ..e.a

:1-ta

re4 4

Numarul avanpostu-

rilor 0 a oamenilorpela fie§care

NumArul oamenilorMilita Numarul odElor caselor

0 casernelor, cu aratarede numarul oamenilor ce

§àd intransele

Bagare de seama15(73,Pt

......-

.1"-4o

ds,.

zi,

E-9

Calafatul, carantinade intaia manä. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri,

70 soldati, grajd de 16 caLCvartirul batalio-nului 0 lacuinta

Dela Calafat la Bechet 22 21 avanposturi &ate efului companii.5 pezestri 0 2 ca.-lareti. , 105 42 147 21 cazerne, un laca§ pen-

tru 2 ofiteri, langa a ze-, cilea sau a 11-lea avan-

posturLBechetul, cantor de

schimb. 12 2 14 Cazerna pentru 2 ofiteri0 25 soldati, grajd de 8caL

Lacuinta §efuluicompanii.

, Dela Bechet pana laIzlaz. 13 12 avanposturi cate

2 calareti. 72 24 96 2 cazerne, lacaq pentruun ofiter dela Celeiu

IzIazul. 12 2 14 Cazerna pentru 3 ofiteri

I

0 25 soldati, grajd de 8cai......., ,..--.

Peste tot in Valahiamica. 61 56 avanposturi. 438 150 558

www.digibuc.ro

Carantini 0 cantoarä

de schimburi

E 1::

'''''

,...5 aLII w

'-4a E

Numärul avanpostu-

rilor 0 al oamen ilor

pela fief care

Numitrui oamengorMiIitii. Numärul odailor caelor

0. casernelor, cu arätare

de numärul oamenilor ce

qad intrânsele.

Bagare de seamd--,

-d"

R4 t

.......,

sttOb

mri

(..)

=..,

tao

E.

In Valahia Mare !

Turnul, carantinä deal 2-lea mând. 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri

0 35 soldatii, grajd de10 caL -

Deli Turnul la Zim-nicea. 8 7 avanpostu4 câte 5 ,

pezestri 0 2 aläreti. 35 14 49 $apte cazerne.

Zimnicea, de al do-ilea mânä. 25 4 29 Cazernä pentru 4 ofiteri

0 35 soldati, grajd de 10cai. .

Läcuinta efuluicompanii. .

Dela Zimnicea laGiurgiu. 12 11 avanposturi câte

5 pezestri 0 câte 2caläreti. 55 22 77 11 cazerne, un läcaf pen-

tru, un ofiter intre al 5-lea0 al 6-lea post.

Giurgiul, carantinäde intaia mânä. 50 8 58 Cazernä pentru 5 ofiteri,

70 soldati, grajd pentruCvartirul batalio-nului 0 läcuinta

1

16 cai. fefului companii.

www.digibuc.ro

Carantini 0 cantoard

de schimburi

14 .g

.ii wc)

,.;.1 4-

t 4'8.

?a ,numete avanpostu-

rilor 0 al oamenilor

pela fie§care .

NumArul oamenilorMilitil Numdrul odailor caselor

0 casernelor cu ardtarea,

de numärul oamenilor ce

qdd intrânsele.

Bagare de seamd.

'6'

e.21

,..1

o

(1e

1d

E.-.

Dela Giurgiul la 01-tenita. 13 21 avanposturi, câte

5 pezestri 0 1 caldret. 60 12 72 12 cazerne, un läca pen-tru 1 ofiter intre al 5-lea0 al 6-lea post.

Cantor de schimbOltenita. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri

0 25 soldati, grajd pentru8 cai.

Dela Oltenita la Ca- .

lara0. 12 11 avanposturi, câte. 5 pezestri, 1 caldret. 55 11 66 11 cazerne un läca. pen-

tru ofiter la Ciocane0i.Cäldra0i, carantindde al doilea mând. 25 4 29 Cazernd pentru 4 ofiteri

0 35 soldati, grajd pentru10 cai.

Dela Cadra0 la PioaPietrii. 16 15 avanposturi câte .

5 pezestri, 2 aldreti. 75 30 105 15 cazerne, láca. pentru2 ofiteri la Dude0i.

Cantor de schimb laPioa Pietrii. 12 2 14 Cazernd pentru 3 ofiteri 0

25 soldati, grajd de 8 cat. i

www.digibuc.ro

Carantini 0 cantoara

de schimburi

0 .t

4 gu

E a.4.),

1 EP-cs

Numele avanpostu-

rilor si al oamenilor

pela fief care

Numete oamenaarMiIitii Numgrul odailor caselor

si casernelor cu aratarea

de numgrul oamenilor ce

§ Ad Intrânsele.

Bggare de seamaiot)

0.4

Ir..

A'

o

,a. E

".:0e.,0

Dela Pioa Pietrii laBraila. 17 16 avanposturi, câte

5 pezestri, 2 cglgreti. 80 32 112 16 cazerne, un Ideas pen-tru un ofiter lânga al8-lea avanpost.

Braila, carantinä deintâia. mâna. 50 8 58 Cazerna pentru 5 ofiteri

0 70 soldati, grajd de 16caL Lgcuinta sefului

companii.Dela Braila pâng un-cle sa. varsa Siretul'in Dunare. 3 3 avanposturi câte 5

pezestrii, 2 cglareti.. 15 6 21 3 cazerne, lgcas pentru unofiter, unde O. varsä Si-retul In Dunare.

Peste tot in ValahiaMare. 81 75 avanposturi. 574 159 733

Pentru amândougValahiile.

..

142 131 posturi. 1012 309 1321,

www.digibuc.ro

94 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

&ware de seamcl. 1466 oamenisent rânduiti pentru cordonul Oneida

1321 sent hoteriti pentru gvardiile 0avanposturile,

Remân 145 pentru deosebitele slujbepela cvartirurile batalioanelor 0 a corn-paniilor.

§ 7Dupe socoteala ce s'au Mcut la pa-

ragraful 6, pe toate lungimea cursuluiDunerii, dela Ada-Calesi pene unde sevarse Siretul in Dunere pentru o de-pärtare de 142 ceasuri sent trebuin-cioase :

3 gvardii de inteia mane5 gvardii de al doilea mâne, co-

prinzendu-se 0 a Vorciorovii.5 gvardii de al treilea mânä, co-

prinzendu-se 0 a Izlazului.131 avanposturi.Pentru läcuinfa lor este de trebuinte

a se face:3 cazerne pentru 5 ofiteri, 70 sol-

dap, 16 cai fie0care.

5 cazerne pentru 4 ofiteri, 35 soldati, 10 cai fie0care.

5 cazerne pentru 3 ofiferi, 25 soldati, 8 cai fie0care.

131 cazerne pentru 10 soldati, 10cai fie0care.

9 cerute pentru ofiterii posturilordintre dânsele.

§ 8

Dupe temeiurile de mai sus aretate0 privirea locurilor celor mai de folos,alegerea punturilor asupra carora tre-bue se se apze avanposturile 0 ca-zernele, precum 0 instructiile asuprarânduelii slujbei cordonului, punerea inlucrare a strejilor care se se preumblezi 0 noapte ; semnele dintre avanpos-turi, care o sä aprinze noaptea, cândtrebuinfa va cere 0 de ob0e strapicasävir0re a tuturora datoriilor pentrucordonul sänetätii, sent date in privi-gherea 0 ingrijirea spätarului ca unef a toatei militii.

www.digibuc.ro

L1TERA D.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 97

C.)

LITERA D.

Treceri mai mult, sau mai putin

Inpotriva Orsovii. Toti chlatorii,precum i orice fel de marfh,tree mai intaiu prin Orsovadela hotarul austriacesc, merg phurrnh la Vorciorova. Turcii cutoate cà vin d'a dreptul cu cakeintr'acest din urtna loc, dar nuaduc niciodatä marfuri ì nici ausà cumpere cevasi de acolo.Drept aceia, ar trebui c& oricechlätor, viind despre partea d'adreapta a marginii Dunärii, sà sepopreasch a trece pe acolo.

Inpotriva Barzii-Palanghii. Sàva ashza acolo o carantinä mica,suppush cei mai mari dela Ca-lafat, dar de sh va intampla inurmä ea negotul Serbii, care a-curn sh face prin Cerneti, sh iaclrumul Izvoarhlor, atunci sà vaaseza acolo o carantinh de aldoilea mktg.

Inpotriva Cladovii. Mìii ne-gutatori vin aid ca sà fach cum-phrätori din tarl. eat pentrumärfurile streine ce sä aduc laCerneti si de acolo la Craiovain alte ocuri, acestea vin delaVorciorova, dupd ce au trecutprin Orsova. Asa dar, la acestpunt, va fi trebuinth numai de ocarantinä de al doilea manä,

Inpotriva- Vidinului. Ad este omare schell, prin care trec mhr-furile ce vin dela Nova, Sofia,Samason, Dupleta, Scodra i altelocuri ce- sh aflä inch dela Ra-guza incoace. Märfurile ce vin infarh- printr'aceasth schelà santcele mai multe shpun, unt delemn, mhtase, eafea, bumbac,tian rosu i altele. Drept aceiava fi neaphrat de trebuinf h. a sä a-shza la acest punt o mare carantinh.

in lucrare asupra linii Dunärii.

.o

P:1

-2

oo

Piscul,, Desa, Rastul, Bareaalte punturi inpotriva Lomuluia Cebrului, treceri mici, Farb: denici un folos, prin care nu vinnici mArfuri, nici chlätori, decknumai oameni netrebnici, de a-ceia ar trebui ca aceste frecerisä se popreasch cu totul.

Inpotriva Rahovii. Ph aci esteo trecere pa unde vin putinemArfuri si care mai obicinuitesant lanä, piel de bou, pieide epure si care tree va fiin Austria. Inteacest punt dar nuva fi trebuinth decat de o caran-tinh mica pentru schimburi, caresà atarne de carantina cea marea Calafatului.

Inpotriva Nicopolii si ph maluld'a stanga al Oltului. Aceasth tre-cere lucreazà indestul si de aceiatrebue sà se asaze aci o caran-tinà de al doilea manä.

Inprotiva Sistovului. Este oschelä mare, prin care trec mhr-furile ce vin din Rumele, Seras,Salonic, Ianina i alte locuri maidephrtate. Acestea sant marfuride Tara Turceasch, precum ta-bacul arnärrtese, bumbacul dinAsia Mich, ce sä numeste andra-mit si de Karcagas i shva aseza dar aci o carantinh deal doilea man&

Patin mai sus de inpotriva Rus-ciucului, trecere mich, dar phau-bitoare färii, pentruch f¡ind camla o parte, trece printeinsa peascuns patachinä i alte lucruride comerci din cele poprite. peaceia aceasth frecere sà va po-pri cu total.

7

www.digibuc.ro

98 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Inpotriva Rusciucului. Schelamare prin care tree marfurile cevin din Tarigrad, dela Andriano-poll, dela Cazanlac si dela Bul-garia, precum i cele ce vin prin'Varna dela alte locuri. Este darneaparata trebuinta sa se asazeintr'acest punt o carantina mare.

Inpotriva Turtucai ; trecerecd

-15 Jmica, unde sa va aseza o canon-tina micA pentru schimburi, careva atarna de carantina cea maredela Calärasi.

Inpotriva Silistrií1 Schela mareprin care mai de multe ori vinnegutätori cu bani ca sa cumperedin tara feluri de lucruri de ne-got, dar fündca intr'acest punt sasfarsesc multe drumuri, eu co-municatia atat pä apa cat si pàuscat, va fi dupa trebuinta a saaseza aci o carantina de al doi-lea mânä.

cis

cd0

Inpotriva Harsovii. Trecere deputine marfuri si de negutatoricare vin ca sa cumpere a-colea zaharele í alte lucruri denegot din farà, precurn miere,fasole, samânta de in si alte c.De aceia sa va aseza intx'acestpunt o carantina mica pentruschimburi, care sa atärne de ca-rantina

La marginea hotarului Valahii.Schelà mare, mai vartos pentrucordbiile ce vin incArcate cu fe-luri de maduri turcesti sau euro-pienesti i until din cele mai in-lesnitoare punturi pentru senate-rea marfurilor din tail. Drept a-ceia sa va aseza inteacest loc o

o carantina mare.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHTEI 99

Socoteala cheltuelilor pentru carantine.

Comitetul Carantinilor.

Inspectorul cel mareAl &ilea inspector . .Secretarul cantelarii comitetuluiAjutorul acesttuia din urm5, care va fi

insarcinat tot intr'aceiasi vreme atinea condica pentru toate bârtiilecâte infra si es din ,cantelarie .

Casierul . . . . .

Cinovnicii cantelarii cate lei 100, fiesi-care . . .

Cheltuiala cantelariiCinovnic insarcinat cu ingrijirea gill .

Toata suma cheltuelilor comitetului .

Carantine marl.

1-itt. Carantina dela Calafat.

Directorul . . . .Ajutorul directoruluiDohtorul care se va indatora catre a-

ceasta sä fie si spiterie mica.0 moasä . . .

Dragoman care trebue sa stile rumâ-g neste, turceste si o limba evropie-

neasca .

Secretar . . .Cinovnicii cantelarii câte lei 160 fie

*are . .

Cheltuelile cantelariiSlugi insärcinati cu privigherea cala-

torilor ce sä vor afla in carantinäsi cu ingrijirea de a aerisi si a afu-ma lucnirile si oamenii, eke lei 60fiesicare . . . .

Alte slugi carii sä vor intrebtlinta inslujba magaziilor, ate lei 50 fiesicare.

Pentru cumpärätoarea afumatorilor sitrebuincioaselor lemne pentru Incal-zitul odailor.

Numärulcinovni-

cilor

Pa lunaLei

PA anLei

Toatä suma

anului

Lei

1 2047 245641 1000 120001 450 5400

1 300 36001 300 3600

3 300 3600200 2400

1 60 720

9 4657 55884 55884

1 500 60001 300 3600

1 50 001 6 72.6

1 200 24001 250 3000

2 200 2400100 1200

4 240 2880

12 600 7200

www.digibuc.ro

100 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Directorul Insá va fi indatorat sa-si deasocoteala, fündcä acest condeiu s'autrecut dupa socotinta .

Pentru hrana a patru cai, carii vor fipe seama directorului si a dohtoru-lui ca sá poatA 4mândoi sá se pre-umble cercetâner linia carantinflor celi sá vor incredinta, de chte ori vacere trebuinta .

Postalionul, carele va fi insArcinat cuingrijirea cailor .

Tulumbagii pentru Intrebuintarea uniitulumbe, cate lei 50 fiesicare

2. Carantina dela Giurgiul.Toate lefile i cheltuelile dinpreun5.

3. Carantina dela Braila.

Toate lefile i cheltueliie clinpreuna .

Toatá suma cheltuelilor pentru treicarantine maxi

Carantine de al doilea mana.

1-iu. Carantina dela Cerneri.

Directorul .

DohtorulMow .

DragomanulSecretarulCinovnicul cantelariiSlugi ins6rcinate cu privigherea c615.-

torilor ce sá vor afla In carantinAcu ingrijirea aerisitului i afumatul lu-crurilor i oamenilor câte lei 60 fie-sicare

Alte slugi carii sá vor intrebuinta inslujba magaziilor. cfite lei 50 fiesicare.

Pentru cumparatoarea afumAtorilortrebuincioaselor lemne pentru Inc61-zitul odailor, InsA directorul va fi

Numgrulcinovni-

cflor

PA lunäLei

PA anLei

Toata suma

anului

Lei

400 4800

-r 60 720

1 40 480

2 100 120036 3550 42600

26 3550 42600

26 3550 42600

88 10650 127800 127.80e

1 350 42001 350 42001 50 6001 150 18001 200 24001 100 1200

2 120 1440

6 300 3600

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 101

indatorat sa-si dea socoteala, ffindcaacest condeiu s'au trecut dupa so-cotintä . . . .

Pentru hrana a patru cai, carii vor fipe seama directorului si. a dohtoru-rului, ca sà se preumble amândoicercetand linia carantinilor ce li sávor incredinta, de cate ori trebuintava cere . .. . .

Postalionul carele va fi insarcinat cuingrijirea cailor e .

Tulumbagii pentru slujba unii tulum-be, eke lei 5o, fiesicare

1 Carantina dela Turnul.Toate lefile si cheltuefile dinpreuna .

3. Carantina dela Zimnicea.Toate lefile si cheltuefile dinpreuna

4. Carantina dda Cäläraqi.Toate lefile si. cheltuelile dinpreuna .

Toata suma cheltuelilor carantinilor deal doilea mâna . . .

Carantine mici pentru schimburi.

1-iu. Carantinet mica pentru schim-buri dela Izvoare

Seful acestii carantini .

Secretarul sau .. . .

Slugi insarcinate cu privigherea celorce vin in carantina ca sa-si facase: imburile lor si. cu ingrijirea aeri-sitului si a afumatului marfurilor ceaduc aici, câte lei 60 fiesicare .

Cheltuiala cantelarii, cumparatoarea a-fumatorilor si a trebuincioaselor lemnepentru incalzitul odailor si seful vada socoteala directorujui carantiniide care atàrna aceasta mica carantina.

Numarulcinovni-

cfior

Pa lunaLei. Lei

Pa anTo ata suma

anului

Lei

15o 1800

6o 72o

1 4o 48o

2 loo 12oo17 2 o3o 2436o

17 2o3o 2436o

17 2o3o 2436o

17 2o3o 2436o

68 812o 9744o 9744o

1 25o 30001 loo 12oo

4 24o 288o

15o 18006 740 888o

www.digibuc.ro

102 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

2. Carantinei mica pentru schimburidela Bechet

Toate lefile vi cheItuefile dinpreuna, a-däogându-sä lei 800 pentru lefile pelunä ce sâ vor da la 16 slugi cariivor Intrebuinta la slujba acevtii micicarantini . .

3. Carantind mica pentru schimburidin Oltenita

Toate lefile vi cheltuelfie dinpreunä .

4. Carantind mica pentru schimburidela Pioa-Pietrii.

Toate lefile vi cheltudile dinpreuna .

Toata suma cheltuelilor pentru caranti-nele cele mici de schimburi

Tinerea a .18 caice, care sa vor intre-buinta pe apd, la slujb a linii Dundrii.

Ofiteri, câte unul de caic vi cáte lei15o de fievicare . . . .

Vâslavii, câte 8 de caic 0 câte lei 4ofievicare dintre ei . . .

Aceste cake inpArtite in vase locurihotärite vi fievicare loc având câtetrei caice vor athrna anume de ca-rantinile Bräilii vi a Giurgiului, undeva fi câte un capitan de port.

Cäpitan de port . . . .

Toatä suma cheltuelilor pentru tinereaa 18 caice .

Lefile a vapte dohtori care sà vor orân-dui inlauntru 'in tara, pe la locurilede capetenie a fievicaruia despartirirânduite pentru ingrijirea sänatätiiobvtii vi eel de al vaptelea in oravulTârgovivtii . . .

Lefile einovnicilor cantelarii comitetuluicarantinilor pentru corespondentia cudeosebitele despärtiri ce sânt ave.-zate pentru paza sanätätii inläuntruin tara . . . . .

Toata suma

Numarulcinov-

nicilor

PA lunaLei

Pa anLei

Toata suma

anului

Lei

22 1540 184£io

6 74o 888o

6 74o 888o

40 276o 45120

18 27oo 32400

144 576o 6912o. i

2 5oo 6000

164 896o 1o752o 1o7.52o

7 35000 35.000

55o 6600 6.600_ - - 475.364

www.digibuc.ro

103

Bagare de seamd. In suma cea deobste a tuturor cheltuelilor pentru Prin-tipat, condeiul carantinilor luandu-säla lei 600.000 I far toate cheltuielile lornumai la lei 475.364, pe fiesicare anva prisosi lei 124.636 Aceasta sumäse va intrebuinta, dupa im chip regulat,la sävarsirea tuturor asezärilor caran-tines% la cumpäratul tutulor lucrurilor

ce privesc la dânsele si la facerea cai-cilor pânduite pentru a sluji, Incat pesteputini an!, aceste asäzäri sä fie preabine 1ntocrnite, atât asupra stärii zidi-rilor cat si asupra inlesnirii negotului,a comoditätii cälätorilor, a treptii sigu-rantii sänätätii, care este cel dintaiulucru la care priveste aceastä intoc-mire.

www.digibuc.ro

CAP. VII

Pentru cdtarea judecátilor in Valahia i pentruintocmirea i cdderile judecdtoriilor.

Art. 21Z Despärtirea puterilorocarmuitoare si judecgtoreasca fiind cu-noscutä cg este neapgrat de trebuintapentru buna orânduialg in pricini de ju-decatg si pentru paza dreptätilor parti-cularilor, aceste dog ramuri de ocâr-muire vor fi de acum innainte cu totuldeosebite.

Art. 213. De judecafile se vorcauta in Vallahia ;

I. De judecgtoriile judetilor, carevor judeca la intâia cercetare toatepricinile de judecatg, adecg politicesti,de vini mici si mari 1) si de comerciu.

Il. Ire dog Divanuri judecgtoresti,asezate in politiiile Bucurcsti si Craiova

qi. fiestecare deosebit in dog despgrtiri,dintre care una va judeca cu apelafiepricini pnliticesti si ceialaltä pricinicriminalicesti.

Ill De dog judecätorii de comerciuasgzate in orasele mai sus zise si carevor judeca cu apelatie pricinile de negot.

IV. De o judecgtorie de politic subtprivigherea aghi, a cäria datorie se vamgrgini in cäutarea de pricini mici, cesä vor intâmpla in Bucuresti,

V. De un Innalt Divan sau InnaltdCurte de apelatie care va judeca toa-te pricinile desävârsit, färg a avea ju-decata lui apelatie.

SECTIA I

Canoane

Art. 214 Judecgtorii cari se vororândui toti de cgtre Domn, afarg din-tre judecgtorii judecgtoriiilor de co-merciu, cei ce se aleg de cgtre cei maimari negutätori, vor judeca in numeleDomnului (Print-111u°.

Art. 215. Tali judecgtori Divanuluicelui mare si a celorlalte judecgtoriise vor orândui pentru trei ani, jar

1) Prin art. I al legii pentru cAderea judecamtoriaor, vinile mid s'au dat In competinta judec.i.ton& fie Intaia cercetare.

de oWe.

dintre dânsii cei ce se vor argta vred-nici si cu bung purtare, se vor lgsa inslujba kr pe un al doilea si al treileacurs de trei ani. Cu acest mijloc läsândStgpánirei toatá slobozenia de a-i schim-ba in acei dintaiu ani, vom puteaajunge, ail sl se intâmple vreo necu-viinfg, dinpreung cu sporirea bunelorngravuri si pgsind cu incetul, la ¡nee-putul neschimbgrii judecgtorilor. De a-ceia spre a putea cunoaste bine jude-catorii, mgrimea dregatoriilor kr si a

www.digibuc.ro

106 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

pretui toatä intinderea datoriilor lorspre a a0za inteaceiasi vreme printoate judecAtorfile un fel de pravilAde obiceiuri, rezemate in inceputuritemeinice 0 tot intr'un fel, dupA tre-cerea de zece ani din zioa ce sA väpune in lucrare acest regulament, deva gasi cu cale Domnul i Ob0eascaAdunare, tafi judecAtorii, orânduindu-se odatA, de &Aire Domn, vor rämâneaneschimbali pentru totdauna, afarä nu-mai când vor cädea intru invinovätire,ori se vor innAlia la alte dregatorii maimari sau se vor lepada de bunä voe,

Art. 216. Se vor orândui pe lajudecdtorii procuratori, logofeti, conde-cari i un numär trebuincios de scrii-tori, vechili i aprozi.

Art. 217. Procuratorul se va o-rândui de Domn i va priveghea a sepAzi cu scumpätate pravila i regula-menturile, potrivindu-se numai la intâm-plarile la care se aduc, a se sävär0intocmai hotäririle judecAtii 0 a Mgr*pentru toate câte privesc asupra paziibunei orândueli 0 a linistirii

De aceia toate pricinile câte se cautala judecatoria aceia, lânga care procu-ratorul va fi orânduit, trebuesc a i slface cunoscute. El se va afla fafa lacercetarea i hotarirea tutulor pricinilorde judecatA, insä nu va putea fi defa.% când judecätorii, tragändu-se indeosebitä odae, se chibzuesc intre

Art. 218. Când nu se va pAzipravila sau se va intâmpla in finutuljudecAtorii sale vreo mare rea intre-buintare, procuratorul va iqtiinfa pemarele logofät, ministru Dreptälii, casä se dea in judecatA, de va fi trebuintaInvinovätitul judecätor i sä-0 ia pe-deapsa cea dupä pravilA.

CAtre aceasta se va indatora el atrimite marelui logofät de doä ori pean perilipsis (prescurtare) de toate pri-cinile cAte s'au arAtat la judecAtoriein cele trecute pse luni, insemnând pecele ce au luat sfär0t i pe cele ce auramas nejudecate,

1) Acest aliniat Iipseste In editia din 1847find Inlocuit su anexui No. 1"

Art. 219. Nimini nu va putea afi judecAtor sau procurator de nu vaavea ceruta vArsträ, de nu va 0i in-destul pravila pämäntului 0 de nu vajura mai intâiu cà va fi credincios pra-vilii i cä nu sä va abate niciodatA dincalea dreptatii. Acest jurämânt se vaface asupra Sf. evanghelii, in sala judecA-toriei i innaintea tutulor mädularilor ei.

Art. 220. Logofatul9 se va orânduide cAtre Donau, Datoria lui va fi a al-&Atli anaforalele i toalte celelalte acturi

inscrisuri ce privesc la judecatorielânga care este a§Azat, precum 0 a a-deveri cu iscAlitura sa toate acestehârtii. Pe länga aceasta este dator säciteascA innaintea judecAtorilior toatejAlbile, toate sineturile i alte inscrisuriale prigonitoarelor pArli, sà pastreze cacredinfl hârtilie ce vor da oamenii lajudecatä, care care va rämânea räspun-zAtor pentru orice pagubä, când se vafura ori se va pierde vreo hârtie dingrepla i lenevirea sa, sau dintr'a sup-pu0lor sAi.

Nu va putea el sä intre in lucrareaslujbei sale de nu va da mai intâiubunä i destoinicA chez4ie.

Art. 221. Condicarul va pästracondicile intru care va trece cu eau-duiall i luare arninte toate hotAririlede judecata i acturile judecAtoriei, rA-mäind In rAspundere. Scriitorii se voralege de cätre logofatul pentru careva fi räspunzAtor.

Art. 222. Zapciul judecatoresc vaInfäl* innaintea judecAtii pe prigonitoa-rele pArli, in zilele i ceasurile celehotArite de cAtre prezident.

Aprozii vor cherna la judecatä, mer-gaud la casa prigonitoarelor pArfiin0iinfându-i de zioa i ceasul intrucare au a se infAtip, vor face cunos-cute anaforallie i celelalte hotAriri alejudecAtorii, care printein0i se vor puneIn lucrare.

Când pâritul 1äcue0e la un loc multdeparte de unde se afla judecatoria, a-tunci se va cherna la judecatä de unuidin doi aprozi cäläri ce se vor afia. pe

2) 3) In editia 1847 : grafierul".

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORANIC AL VALAHIEI 107

langa fiestecare judecatorie.Art, 223 Zapcfi judecatoresti

.aprozii, nesavarsind datorfile slujbei lorpricinuind paguba prigonitoarelor

parti dintr'a lor lenevire, nu numai sevor scoate din slujba, ci sá vor inda--tora a plati pagubile celor ce le aucercat.

Art, 224. Formalitätile cele ran-duite de pravila pentru alcatuirea jai-bilor i altora inscrisuri ce dau prigo-nitoarele parti In judecatata, precum

trebuinta ce cearca ele de mai multeori de a se judeca prin oameni cu maimulta stiinta de pravila, cer ca stapa-nirea sà asaze un numar hotarit de a-vocati.

Art. 225. Vor fi priimiti de avo-cati cei ce au oarecare stiinta de pra-vila i cari sant cunoscuti de oamenicinstiti.

Acestia vor- infra in lucrarea slujbeilor, dupa ce îi vor trece numele lor,in condica cantelarii marelui logofatdupà ce vor priimi dela Stapanirecarte in scris de slobozenie.

Insa cu toate ca se afla avocati stiutiStäpanire, prigonitoarele parti nu

sant poprite de a nu se judeca insalepentru pricinile foe-de judecatä, de vorv01, sau de a-si orandui alfi vechili incari pot sá se increaza.

Cu toat6 acestea, Stapanirea va o-randui avocati cu plata pe langa Innal--till Divan i langa despartirile crimina-licesti, ca cand vinovatul in pricini cri-

sau de invinovátiri mai miciva zice ca n'are avocat, judecatoria sa-ioranduiasca unul care sä se insarcinezecu judecata lui pana la sfarsitul ei.

Art. 226. Avocatul nu va fi prii--mit a se judeca in locul celui ce l-auoranduit, de nu va arata mai intaiuadeverinta i va fi indatorat a vorbitotdeauna innaintea judecatoriei cu res-pectul ce i se cuvine.

Art. 227. Logofatul, condicarulavocatii ce nu vor pazi datorfile lordupa dojänirea ce le va face prezi/clentul nu sa vor indrepta, se vor face

cunoscuti marelui logofat, care va ra-porta pentru dansii Domnului.

Art. 228, Rudele pana la a doaspita nu sà pot randui judecatori totla aceiasi judecatorie.

Art. 229, Orice judecator poatea nu se priimi sa judece o pricina

I. Cand insusi are interes la aceapricina ;

Cand intre judecator i una dinprigonitoarele parti se afla judecatapoliticeas ca.

Art. 230, La orice pricina politi-ceasca, comerciala sau criminaliceasca,cercetarea se va face in auzul tutulor

cu usile judecatoriei deschise, afaranumai de pricinile ce se vor intamplaintre mueri cu barbatii lor, daca pu-blicitatea lor va putea pricinui .vata-mare bunelor naravuri i ipolipsuluifamiliei lor ; cercetarea acestor fel depricini sa se faca cu usile inchise, iarhotarirea lor de fatá innaintektutulor.

Art. 231. Cand parerile judecato-rilor vor fi impart-fie, parerea celormai multi la numar va birui.

Judecatorii ce nu vor voi sà seuneasca cu parerea celor mai multi sevor indatora sá scrie din josul alegeriisau anaforalii ce s'a facut, cuvantulpentru care nu s'au unit.

Judecatorii ce nu se vor fi aflat fatala toata cercetarea unei prigoniri, nuvor putea sà iscaleasca hotarirea ei,caci, intr'alt chip urmand, se vor pe-depsi ca niste gresiti.

Orice anafora de judecatä iscalitäde mai putini judecatori sau de eei cenu vor fi fost fata la cercetarea ei, seva socoti desputernicita i netinuta inseama.

Art. 232. Anaforaoa va coprindepe scurt i farä viclenie sineturile ces'au arätat in judecata, zisele fiesicariadintre prigonitoarele par% aratareamarturilor, chibzuirea i hotarirea ju-decatorilor, capetele pravilii ce privescla acea pricina.

Toate alegerile i anaforalele jude-cafilor se vor frece in condici indatäfara a lasa vreun rand nescris, sau a-I

www.digibuc.ro

108 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

stinge cu condeiul, pe care condicimarele logofgt le va insemna pe foiacea dintaiu sau cea dupe urmg, tea-gandu-si sahul säu pe fiesicare foae

pecetluindu-le cu pecetea gospod.Intr'aceste condici vor iscgli atat pre-zidentul cat i toti judecatorii, dui:Acoprinderea art. 231 si logofgtul vaadeveri cu iscglitura sa. Apoi scotându-se copie adeverità de prezidentul i pe-cetluitä cu pecetea judecgtoriei se va dala mainile fiescgruia prigonitoare pärti,cari vor iscgli eä au priimit-o, din josulorighinalului cel trecut in condici.

Art. 233. Judecgtorfile vor autajudeeäti in toate zilele afara de Dumi-nica, Joia i sgrbätorlie cele mari.Fiesce zi de judecatä va tinea eel putinpatru ceasuri, incepand dela nog cea-suri europienesti, inaintea pranzului.Inteaceastä vreme judeatorii nu vorputea cguta vreo altg treabg ; Inca deva fi de trebuintä, sau gloatà de ju-deati, pot ei sä judece i dupg prânz.

Art. 234. Vacantii pentru judecg-torii sant cele urmätoare, adecg:

Saptamâna Cräciunului, säptämânacea mare a postului, sgptamana Pati-

sgptämana Pastilor i peste a-cestea, o lung pe an, dupg cum seurmeazg i acum. 1)

Despartirile criminalicesti i judecg-toria agiei nu vor avea vacantii. Catpentru celelalte judecgtorii, prezidentiilor vor orândui un judeator, care O.stea napristan, ca sg pregatesca in vre-mea vacantiilor pricinile cele mici si grab-nice si sà orânduiascg a se cerceta.

Art. 235. Verce judecator sauslujbas al vreunei judecgtorii, care vafi silit sä mearga pentru multe zile lamosia sa sau in alta parte a Valahii,trebue mai intâiu sg ia voe in scrisdela prezidentul, Msä odatà in curs desase luni ; iar de va fi ea sä lipseascamai mult de zece zile, atunci voia säva cere dela logofgtul cel mare, carecu priimirea Domnufui i pentru vremehotgritä o va da.

1) In 1831, acest articoT se moclikicit printeoIege asupra vacantiaor.

La inceputul fiestecgruia semestru,prezidentul i procuratorul fiestecgriiajudecgtorii, trebue sä facä raportul lorcgtre marele logofat pentru toate voilece s'au dat In vremea trecutelor saseluni j sg ingrijascg neincetat ca ju-decgtorii ce sg aflg fatg sä urmeze aveni in toate zilele la juclecatá.

Orice prezident, vrând sä.' se ducgundevasi, va fi indatorat sá cearg voedela logofatul eel mare, care de va finumai pentru zece zile o va da-o dela

iar de [va] fi pentru mai multezile, trebue sà o dea prin stireaDomnului.

In lipsa prezidentului, cel mai marela rang dintre judecgtori va implinislujba sa.

Art. 236. Dintre dreggtorii demai sus insemnati eel ce va lipsi maimulte zile d'arandul, färg sg ia maiintaiu voe i fgrä pricing dovedità deboalg sau de vreo altä intamplare, vapierde intaiasi data leafa sa pe o lung,a doa oarg, pe dog luni, urmându-setotdauna cu acest mijloc inainte.

Art. 237. Prezidentul va ingriji ase pgzi buna oranduialg in zilele dejudecatg, ajutându-se pentru acest sfar-sit cu aprozii judgcgtoriei. Toti câtise vor afla fatä la judecatg, vor petrecein tgcere, purtandu-se cu cuviinciosulrespect. Daca vreunul dinteacestia seva purta cu obräznicie, ori vorbindtare si facând sgomot, ori cu vericealt chip necuviincios, prezidentul vaporunci aprozilor ca sä scoatg pe acelaafarg din odaia judecgtoriei. De se vaimpotrivi el si de va intra iargsi inodae dupg ce va scoate afarg, pre-zidentul va porunci ca sä pue mâna pedânsul i sa-1 inchizg la poprealg pentru24 ceasuri, Asemenea i &And vreunadin prigonitoarele parti va necinsti peceilaltä inaintea judeatii in scris sauprin graiu. Judecgtorii vor judeca in-data' pricina i vor osandi pe vinovatuldupg marimea greselei (obrazniciei)(ocgrii).

Art. 238. Toate impiezisatele ve-nituri ale judeatorilor i celorlalti ci-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 109

novnici dupä la judecatorii, cum 0i. ze-ciuiala ce se lua subt numire de impli-nealä din toate sumele de bani 0i. altecereri, ce se aflä in prigonire, se stricä0i sä desputerniceaza pentru totd'auna;0 spre a putea judecatorii a-0i päzivrednicia haracterului lor printr'o pur-tare cinstitä 0i laudatä, s'au orânduittutulor judecatorilor 0i cinovnicilor dupalânga judeatorii lefi cuviincioase, careshut insemnate in tabla cea aläturatelângä capul Finantelor subt litera A.

Art. 239. Toll läcuitorii printipa-tului sânt suppu0i färä deosebire a sejudeca la judecItoriile ce s'au intocmit ;asemenea 0i. toti streinii ce sä aft' subtocrotirea vericaria puteri, pentru pri-gonirile ce vor avea cu pämäntenii.

Art. 240. Mitropolitul 0 episcopiitkii ca sä nu-si lase neimplinite sfin-tele lor datorii 0i duhovnice0tile ingri-jiri ce trebue sä aibä pentru turma lor,nu vor putea fi fata, nici a se amestecala cercetärile 0 judecatile ce se hotä-

räsc de catre judecatoriile ce s'auint o emit.

Art. 241. Toate judeatile in pri-cini politice0ti vor fi intemeete pe con-dica printipatului Valahii, cea publicatäla anul 1818; iar pricinile de comer-ciu se v'or judeca dupä condica decomerciu a Frantii, care se va tälmäciin limba rumâneascä, lundu-se dintr'in-sa toate câte se vor potrivi la stareaOHL Indatä ce se va aduna ObicinuitaObqteasca Adunare, va rhfidui o comi-sie ca sä alcatuiasca o condicA deplindpoliticeascä 0 criminaliceasck caredupä ce se va cerceta 0 se va priimide atre adunare, se va suppune laintarirea Domnului. Tot aceia0i comisiese va indeletnici a face cuviicioaseleregulamenturi pentru trecerea in condicAa sineturilor de stäpânire, a tinerii,arhivelor 0 a asezärii in bunä orän-duialä a tutulor acturilor care asigu-reaza läcuitorilor averea dreptätilor lorcelor politice0ti 0 a proprietätilor lor

SECTIA II

Judecatoriile judetilor.

Art. 242. Judecatoriile judetilorse vor impärti in judecätorii de intäiacercetare 0 in judecätorii du prin sate,sau de impäciuire.

§ I.

Pentru judecatoriile de intedacercetare.

Art. 243. Osebim subt numire dejudecatorie de intâia cercetare, jude-catoria ce se va aska in oraqul scau-nului isprävnicesc a fie0caruia judet, a-vând putere sä judice. a intaia cerce-tare qi cu pornire de apelatie inpotrivahotärirei ei, toate pricinile politice0tide vini mici 01. mari 0 de comerciuce se va intâmpla in judetul acelaintru care va fi a0Azatä. ')

1) In editia din 1847 se adaugã IA art. 243modificArite votate In matcrie judecatoreasaide Obsteasca Adunare in 1831 0 1832

Art. 244. Judecatoriile de Mt&cercetare sä vor alcatui de un prezident0 de alte doa mädulare.

Art. 245. Cätre aceasta sä" vororândui pe langa fie0care dintr'acestejudecätorii, toti ceilalti cinovnici tre-buincioqi pentru care s'au vorbit laarticul 216.

Art. 246. Nimini nu va putea fijudecätor sau procurator la aceastäjudecatorie de nu va fi in värstä de25 ani.

Art. 247. Toate jälbile sä vor dacatre prezidentul judecatorii, care dupace va insemna in dosul lor zioa intrucare le-au primit, le va pune 0 numd-rul. Dupa aceasta O. va trece indatänumele jäluitorului 0i. pricina jäluirii luiintr'o condi A iscAlitä de prezidentpusä in pastrare la cantelaria judecä-toriei cu insemnarea veleatului intru

www.digibuc.ro

110 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

care i-au trecut spre a-i inativa pri-cinile dupa rândul veleatului, incepânddela cea mai veche.

Art. 248. SA va trimite iodatàpârâtului copie adeveritA dupä aceajalbA í insotitä cu rävavu de sorocisait de prezidentul.

Când pârâtu nu va fi acasA i sà vaafla lipsind afar% din tinutu judecAtoriei,unde îi are läcavul sAu, prezidentu iiva trimite Ilya§ de soroc pri mijlocireajudeatoriei locului Infra care sä vaafla.

Sorocul ce sä dA pentru infätivareala judecatä, sä va hotAri dupä canoa-nele cele de mai jos.

Cel ce sá chiamA la judecatA, de valäcui cu depärtare de vase ceasuri delocul intru care sá aflA judecAtoria, vaavea o zi soroc peste aceia 'infra careau priimit rAvavul, iar de va läcui maipe departe, va avea soroc atâtea zile,de ate ori sä vor afla câte 6 ceasuriintre lAcavul säu i locul judecAtoriei.

Insà zilele intru care sA chiamä.sä sfârvavte sorocu nu sa vor socoti.CAtre aceasta va putea judeatoriia sA.dea 0 al doilea soroc, deaca cel ces'au chemat la judecatä va dovedi cAdin pricini mari s'au poprit de a ainativa obicinuitul soroc. La intâmplärigrabnice, judecAtorul va cherna la ju-decatA vi in soroc scurt fArA sà avteptesfârvitul obicinuitelor soroace, cândadecä sA va putea primejdui pricina

Art. 249. Cand pentru cei ce lip-sesc afarl din hotaru tärii Rumânevtili sA va da soroc, dupA analoghia de-pArtArii locului tuide sä vor afla, atunciprezidentul judecAtoriei sA va adresachtre marele logofat, trirnitänd copieadeverita dupA jalba jäluitorului. A-cesta va fi indatorat a o trimite pâ-râtului In cea mai scurtA vreme, In-vtiintându-1 de sorocul intru care tre-bue sA se inativeze ori însui, sauprin vechili.

Art. 250. Fiece aprod va aveao condecA isalità de prezedentul ju-deatoriei lânga care este orânduit.

Yericine sA va cherna la judecatä devreun aprod sau i sA va arAta hotäri-rea judecAtii prin care s'au osândif,neviind la judecatä, va fi indatorat sAse iscAleascá inteacea condicA, insem-nând zioa i ceasul intru care s'au che-mat sau i s'au arätat hotdrirea.

De va lipsi de acasä prigonitoareaparte, aprodul va lasa rAvavul de sorocla läcavul ei, iar cel ce va priimi, vafi indatorat sä se iscAleascA in condicA,ca i prigonitoarea parte, de sA vaafla acasä.

Cât pentru rAvavul pe soroc ce sAtrimite cAtre vreun Wean, in fipsa luide acasA, sä va da in mâna preotuluivi a unuia dintre juratii ai satului, caresânt datori sA isaleascA in condecutesA-1 triimita indatä catre acela, cAciurmându-sA infr'alt chip, ii vor raspundeorice paguba i sA va intâmpla dinlenevirea kr. 1)

Verice cAlcare a regulior de maisus, desputernicezA jalba, care sA so-cotevte netinuta In seamA, ca când nus'ar fi pornit nici de cum, iar jäluitorulpoate sA o porneascA de al doilea.

Art, 251. De nu va veni pâritulla judecatä, dupd intäia chemare, sAva chema i a doua oarA i când dui:4doA chemäri i n hotäritele soroacenu sA va infätiva nici singur, nici prinvechili, atunci pricina sA va judeca inlipsa lui dupa sineturile dovezileprotivnicului sAu, ce sä va afia fata.

Art. 252. Prezidentul va scoatedin condicA, dupä rândul veleatului, in-semnare de pricinile ce trebue sA seinfAtiveze intr'o saptamânä, pe care ova da-o zapciului judecAtoriei, porun-cindu-i ca sA trimitA sä cheme pe pri-gonitoarele pärti In zilele i ceasurilehotarite.

Art. 253.De vor fi pricinile ce sA

1) In editia din 1847, la acest aliníat s'a maadaogat : Sá vor petzi /nsA pentru lacuítorii deafar& ceIe legítnte de pravilA asupra tímpuluiIntru care acestía nu pot fi chemati la judecatA...Editorul motiveazA adausul din text ca deter-minat de faptul cA el alcatueste sfarsítuf para.,.grafului 2 al legiuirei asupra vremii vacanVílordin anul 1831.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 111'

sa. inati$eazä la judecatä simple 0 pecurt, sä vor judeca la intâia infatwre ;iar de vor fi mari 0 incurcate, 7 prezi-dentul va porunci prigonitoarelor partisa-0 aduca tacrirurile Mr in scris 0subt a lor iscalitura.

Art. 254. Spre a sä inlesni cer-cetarea pricinilor celor mari 0' in-curcate 0 spre a nu zabovi hotarfrealor, prigonitoarele pat* trebue sä ducala cantelaria judecatoriei cu trei zileeel putin mai inaintea infatiçarii Mr,toate tacrirurile scrise 0 iscalite dedansele.

Le vor aduce insa dupa chipul demai jos :

Zabetul 1) judecatoriei, eäruia sä vafi dat jalba cea adeväritä de preziden-tul, o va face cunoscutä indatä part-tului. Acesta in trei zile dupa in0iin-tarea ce au luat, va face raspunsurilesale in scris, pe care le va da zapciu-lui ca printr'insul sa se feed cunoscuteprotivnicului sau.

Dupa aceasta jäluitoriul are asemeneafrei zile soroc ca sa citeasca raspun-surile cele inpotriva cererii lui 0 sa.-0&cä intampinarile sale, pe care le vada zapciului ca sa le trimita paratului,carele de va mai avea ceva0 a ras-punde inpotriva, are iar5.0 soroc dealte trei zile.

Art. 255. Dupa ce prigonitoareleparti vor ispravi intr'acesta0 chip toatetacrirurile lor, aprodul le va educe lacantelaria judecatoriel, unde fie0caredintr'insele va da Inscrisurile sale, lu'anddela logofat adeverinta de priimire.

Apoi prezidentul va orandui o ziafara din cele ce Oat hotarite pentrujudecati, intru care toti judecätorii sântindatorati sá se strânga la un loc, casa citeasca cu luare aminte scrisurilede mai sus zise, care sä vor citi 0 aclaol oara la infätiprea pricinii.

Art. 256. Catre aceasta, prezi-dentul va putea sa orandueascä la tmeleintampläri un judecator sa mearga Infata locului, de va fi trebuinta, ca sa

I) In editia din 1847 cuvantuI zabetut esteInIocuit cu .zapciuI..

descopere ffinta pricinii 0 sa ascuite,aratarea marttu-ilor, facand pentru toateraportul sail : daca lucrul pentru caremerge judecatoriul in fate locului easä-1 vaza ori sa.-1 pretueasca cere Olin-tele ce nu le are el, va lua inpreunacu dansul oameni cu 0-illnfä de acellucru, care vor da pärerea Mr 9.

Atunci raportul sä va iscali de ju-decator 0 de oamenii tu 0finta, iar&and ace§tia nu vor 0i sä iscaleasca,sa va vorbi in raport pentru aceasta,0 punerea degetului lor va sluji dreptiscálitura.

Art. 251 Cand judecatorfi vorsocoti cá s'au indestulat de toatä curge-rea pricinii, i0 vor da hotärirea Mr ;insd anaforaoa sa se faca dupa multi-mea glasurilor.

Prezidentul va aduna indatá 0 inodaia de judecatä parerile judecatorilorIncepand totdeauna dela cel mai micla rang.

Cu toate acestea judecatorii pot sáse tragä intealta odae de vor socotica. trebue &A se chibzuiasca fare damii.Dupa aceasta vor egi iara0 in odaiade judecata ca sa-0 dea hotarirea Mr,care totdauna 0 fall nici o osebiresä va cuvanta cu glas mare inainteaprigonitoarelor parti 0 a tutuior celorce sä aflä fata. 3).

Art. 258. Orice cerere pentrucare sä va pomi jalba la judecatorfiade intala cercetare, va cerca mai in-taiu mljlocul impaciuirii. Prezidentuljudecatoriei va cerca a impaciui peprigonitoarele parti mai innainte de ainfra ele in judecata. De le va puteaimpäciui va da la mAna fieçcarttiaclintrInsele carte de impaciuire, ce sava trece in condica cantelarii intru carevor iscali amandoa partile, lar nepu-tandu-sa impäca, vor fi slobode de asa Infatip la judecata.

Art. 259. In prigoniri de lucrurim4catoare 0 pentru datoriide bani, pa-

2) In editia &in 1847 se adaogtt textul legiiasupra preturtIor judecAtorwi votata de Ob-oeascaAdunare in 1831.

3) Idem art. 9 at Iegii asupra scitcleriler jude.atorqti din 1831.

www.digibuc.ro

112 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

ritul sà va trage la judeatoria a lo-cului unde-si are läcasul säu, jar pentrulucruri nemiscätoare, precum i pentrucereri de despagubire pentru pagubilece s'au pricinuit la holde, de cälcarede pamânt, de asäzarea pletrilor stra-mutate i alte asemenea sà va tragela judecatoria locului, unde sä aflä lue-rul de prigonire.

and sä va cere lucruri nemiseätoare,o mostenire sau orice altä prigonirecoprinzátoare de feluri de lucruri, caresä se afle in multe judete, atunci jalbasa se dea la judecatorfia locului, undepâritul 10 are läcasul säu, afaránumai când amândoa pärtile vor primiiprin inscris subt a lor iscaliturä i tre-cut in condica cantelarii, sä se judecela judecätoria jäluitorului.

Art. 260. Cel ce sà va osândide care o judecätorie de intâia cer-cetare, va avea soroc de clod luni casá porneaseä apelatie. 1).

Acest soroc va curge pentru hotä-ririle judeatilor ce sä fac fatä findamândoä pârtile, din zioa infra careprin darea copii de anafora sä vorface cunoscute acele hotäriri prigoni-toarelor pärti la care vor privi. Spreaceasta cel ce va priimi copie de ana-fora, va fi dator a iscäli in condica a-prodului ce-i va aduce acea copie cuinsemnare de leatul, luna, zioä intrucare va fi prfimit-o, sau in condica can-elarii dacá sá va intâmpla

a sä da anaforaoa de logofatul deanaforale.

Când nu va voi una din prigonitoa-rele pärti a priimi copia de anaforaa isedli in condick precum mai suss'au zis, atunci aprodul va face arätareprezidentului judecatoriei de aceastäimpotrivire, care pe loc o va trimitecu otnosenie cätre politie. Atunci poli-tia va da pe loc ajutor politienesc vata-fuhli de aprozi, ca sä aducä pe aceaparte, care de nu va voi iar a priimicopia de anafora, va iscAli politianulin condica aprodului, având a curgeatunti sorocul apelatii din zioa intru

1). In editia 1831 : ,,trei luni"

care sä va dovedi ca s'a infätisat a-produl la acea parte.

Când prigonitoarea parte va lipsi de'acask aprodul va läsa copia de ana-fora la un orn de ai casii, care sä vaiscäli in condick iar negasind pe ni-meni sau nevoind nimeni din oameniicasii a se inscrie in condicä, aprodulva fi dator a se mai intoarce si adoilea oara i când iaräsi nu va gäsipe nimeni, atunci sá va urma precums'au zis mai sus pentru cei ce nu voesca priimi anaforaoa.

Orice prigonitoare parte nu va fisazdtoare in orasul asäzärii judeatorieiva fi datoare infälisindu-sä sä aratepe unul din läcuitorii statorniciti intr'acel oras, care sá va insärcina prininscris iscalit de amândoi a priimi in lipsaacei prigonitoare parti, toate hârtfilecâte vor privi la acea prigonitoareparte si care indreptându-se la aceagazdä, sä vor socoti intocmai ca cândar fi indreptate cAtre Insui acea parteinsá läcuitorii tárani duprin sate nu vorfi supusi la aceasta formalitate, darprezidentul judecatoriei locului va aveaingrijire pentru unii ca acestia, la in-tâmplare de a lipsi, ca copfile de ana-forale sa li sä trimitä prin subtochr-muitori in priimirea juratilor, care pe-deoparte, datori vor fi a le da ace-lora la care vor privi, iar pedealta vortrimite prin subt-ocârmuire la judecä-torie adeverintä cu insemnarea de lea-tul, luna i zioa priimirii, din care zisä va socoti curgerea sorocului apelatiipuindu-sä acea adeverintä la dela pri-cinii.

Iar pentru hotäririle judeatilor cese face 'in lipsa unei pärti, acea parteosândindu-sä, va avea soroc de optzile de când i se va face cunoscut ho-tärirea, ca infätisându-sä inteaceastcurs de vreme la acea judecatorie deCare care s'au osândit, sa-si arate cu-vintele care 1-au inpiedicat de a venila soroc i sä-si afle cuviincioasa in-destulare la dreptätile ce va avea, in-trând judecätoriia in de isnoava cer-cetare a pricinii iar nearätându-sä

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET 113

osânditul inteacest soroc de opt zile,nu va mai fi priimit innaintea judecä--toriei ce-1 va fi osândit, dar va puteaporni spre indreptare apelatie la maiinnaltä judecatä in sorocul cel legiuit,socotit din zioa intru care sä va fifAcut cunoscutä hotärirea. Intocmirilecoprinse inteacest paragraf privesc deo-potrivä si la hotäririle Divanurilor.

Ape latia se va da cätre prezidentulcei mai mari judecAtorii la care sAcuvine sä o judece.

Daca partea cea osânditä va lasa sAtreacA sorocul apelatiei ce mai sus s'ainsemnat färA sä porneascä apelatie,hotArirea judeatorii de intâia cerce-tare va dobândi tärie si se va pune inlucrare. 9

Art. 261. In pricini criminalicesti,prezidentul judecätoriei de intâiia cer-cetare, indatá dupa judecata si osân-direa vinovatului, va fi indatorat sä-1trimitä, in bunä pazA cätre despartireacriminaliceascä de care spanzurA jude-cAtoriia.

Prezidentul va trimite tot inteaceiasivreme, cAtre prezidentul despärtirii demai sus zisä si. toate hârtfile câte pri-vesc asupra pricinii.

Asemenea sä va ui-ma si pentru ho-tAririle ce sä fac in pricini de vini mici,Mil numai când oshnditul va aratainnaintea judecAtorilor si In scris ca nuvoeste sä porneascA apelatie.

La asemenea intâmplare, procura-torul va avea trei zile soroc, ca sädefäimeze hotärirea, scriind inpotrivaei catre judecAtoria cea mai mare, insäaceasta trebue sà o fack atât cândalegerea judecätoriei de intâiia cerce-tare osândeste pe vinovat, cât 0 cândil desvinoväteazä, de cite ori adecAnu va fi urmAtoare pravilei. 2)

Art. 262. Judecatorfile de intâiacercetare, vor urma intocmai pentru

1) Am reprodus textuf .a.A cum a fost corn.pletat prin legea modificatoare art. 26o, 278 f i325 din 1832. Aliniatek 2, 3, 4, 5 fi 7 nufigureazA in editia din 1831.

2) Modificat in editia din 1847 potrivit Iegitti-rei din 1832 asupra atributiilor procuroritor.

cercetarea si urmarea intre ale jude-cätilor in pricini criminalicesti, dupacanoanele ce s'au intocmit pentru des-pärtirile criminalicesti, a DivanurilorjudecAtoresti si in pricini de comerciudupä orânduelile ce s'au asezat pentrujudecAtorfile de comerciu. 2)

Art. 263. Frezidentul judecAtorieide intâia cercetare va putea cere aju-torul jandarmeriei ce sä va alla inpartea locului de câte ori va avea tre-buintä pentru tinerea bunei orânduelisi pentru sAvarsirea poruncilor i a ho-täririlor judecatii, când va intAmpinainpotriva. 9

§ II.

Pentru judecdtoriile de prin satesau de impaciuire.

Art. 264. Spre a nu fi siliti la-cuitorii satelor a sà duce pe la oraseleseaunilor isprävnicesti du prin judetepentru jäluiri de prea putin pret, caremai multe ori O. intâmplä intre dânsiisi spre a nu sa cheltui pentru acestfel de lucruri, sä va asäza in fiescaresat judecAtorie de impachiire intocmitäde preotul si de trei jurati ce O. voralege de lAcuitorii satului, insä pentrucercetarea judecatilor ce urmeazä intreväteni in pricini de stricAciune ce facvitele pa pamânturi roditoare, flindcädupä pravila stäpânii vitelor sä osân-dese a pläti toatA paguba ce va fipricinuit si cA sä poate intâmpla cavitele ce va fi fäcut stricAciune sA fiechiar ale juratilor, de aceia, la aseme-nea intâmpläri stäpânu mosiei 111%0sau cel orânduit din partea sa va intrainpreunä cu preotul si juratii satuluiin cercetarea acestor fel de pricini,adecA de verice cAlcare si striccAiunede vite a viecAruia 4).

Acesti jurati sA vor alege de isnoaväpe tot anu si vor lua fiescare din una

3) Idem potrivit Iegiuirii asupra cAderii jude.catoribr In pricini criminalicesti.

4) Partea final& a aliniatutui, dupA cuvintele. tácuitorii statului. s'a suprimat in editia din 1847spune editorul, fiind indeplinit prin regula-mentul asupra stricaciuniti pricinuite de vite".

www.digibuc.ro

114 .REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

din trei trepte ale sgtenilor, osebitidupg treapta si starea avuturilor kr.

Cu acest chip juratii ce sg vor luadin fiescare treaptg, dela cea mai .custare pang la cea mai sgracg, vor Mfg-tisa obrazul kr si vor Mgr* ea un ornde cutare treapta sau de cutare stareO. nu sä ocroteascg mai mult decât alaltia.

Tot acesti jurati vor putea sä sealeagg de isnoavg pe al doilea si al trei-le an, set., daca satul este multumit depurtarea kr si daca ale kr trebui iiva slobozi.

Art. 265. Judeatoria de impd-ciuire intr,acestas chip intocmitä, sä vaaduna in toate Duminicile si celelaltesärbatori dupg esirea bisericii, la casapreotului, ca sg cerceteze kate prigo-nirile ce sà vor if intâmplat pe o sgp-

tämâng fare säteni, silindu-sg a-i impgcacu prigonitoarele pgrti1).

De-i va impäca, sà va da carte deimpaciuire la mâna fiescgriia pgrti, carecarte sä va seri de preotul si sä vaiscäli atât de toate mädulärile judeca-torii cât si de prigonitoarele pärti saucel ce nu va stie A serie, dui:A ce vainsemna in carte acea intâmplare, vapune degetul sgu in loc de iscgliturg.

Art. 266. -- Iar neputând s'a-i im-pace aceastä judeatorie, va da la mânaprigonitoarelor pgrti, carte doveditoareeh' nu s'au putut impgca, cu care säse arate el la judecgtorila de inthiacercetare ; cu toate acestea judecgtoriiade impgciuire poate sg judece prigoni-rile sgtenilor care nu sä sue mai multde taler zece sau cincisprezece si hp-tgrirea ei pentru acest fel de pricinisg va pune in lu rare).

SECTIA HI

Pentru divanurile judecatore0.

Art. 267. Divanurile judecgtorestisânt in Valahia mai mari judecgtorii,care judecä apelatiile ce sà dau inpro-tiva hotgririlor judecgtorillor de intaiacercetare.

Art. 268. Divanurile vor fi dogla numgr, dintre care unul sg va aflain Bucuresti si celalalt in Craiova.

Cel dintâiu va judeca toate apelatiilece sg vor da inprotiva hotäririlor ju-decgtoriilor din freisprezece judete dedincoace de Olt, in vreme ce cel d'aldoilea va judeca hotgririle judecgtoriilorde cinci judete de dincolo de Olt.

Art. 269. Divanul din Bucurestisg va alcgtui de dogspreze-e mgclularealese alintre boerii cei vrednici si custiintg I sapte dintre acestiia vor intocmidespgrtirea politiceascd si ceilalti cincidespgrtirea criminalice as cg.

Divanul Craiovei sd va alcgtui deopt mädulare dintre care cinci vor fipentru despgrtirea politiceaseg si treipentru cea criminaliceascg.

Art. 270. FieFe despartire aunui Divan va avea un prezident dintremgdularik ei si va judeca numai pri-einile ce sà aduc la cgderile ei. Pelangg fiesce Divan sà vor orândui toticeilalti frebuinciosi cinovnici pentru cares'au vorbit la articulul 216.

Art. 271. Niminea nu poate fila aceste Divanuri judecgtor sau logofgtde nu va avea vrâstg de 27 ani, niciprezident unii despgrtiri de nu va fide 30 ani deplin.

Art. 272. Divanurile judecgto-resti având drept sä judece hotgririlejudecatorfilor de intdia cereetare,, vorstrica si vor indrepta toate alegerilekr, câte vor fi fäcut inpotriva pravilii,ori cà n'au pgzit formalitätile sau ca-petele ei.

i) In eaitia din 1847, aliniatuI 1 al art, 265este modificat potrivit Iegei din 1837 asupra da-foriiIor Intro partea judecAtoreasc& 0 otarmui-toare.

2. Idem.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 115

§1

Pentru despeirrirea politiceasca

Art. 273. Dispartirea politiceascava judeca numai apelatiile ce sä dauin pricini politicea§ti.

Art. 274. Zapciul Divanuhd vaface cunoscutg protivnicului apelatiadinpreung cu copila alegerii, intocmaidupg formele i regulile ce s'au In-semnat la art. 248, 249 §i 250.

Art. 275. Precurn i când vaface trebuintg de tacriruri, zapciul vapázi forrnalitätile ce urmeazä la jade-cgtoriile de intaia cercetare, dupá co-prinderea articulului 254.

Art. 276. and paritul asupracgruia sä va porni apelatia nu va venila judecatg, dupg ce sá va cherna dedoaä ori d'arândul, hotärirea asupraapelatii sg va da dui:4 coprindereaart. 251, far pentru celelalte sä vorpgzi cele ce sä coprind In art. 247, 252,253, 255, 256, 257 i 263. 1)

Art. 277. Despärtirea politiceascgva hotgri desávar§it, färg a mai aveajudecata ei apelatie, pang la pret saula sumg de lei 5000 capital sau lei 500venit, când adecg hotgrirea ei va fiintio glasuire cu a judecgtorii de intalacercetare. Asemenea sg vor hotäri desà-var§it i toate parile pentru care pri-gonitoarele parti In judecatg aflandu-sela aceastg despgrtire, vor priimi a sgjudeca desgvar§it §i. färä apelatie 3).

Art. 278. Pentru orice alta in-tâmplare, afard de aceia ce s'au In-sernnat in articulul demai sus, eel ce sáva socoti näpästuit dupg hotgrirea des-pgrtirii politiceti, va avea soroc dedog luni ca sä-0 porneascg apelatiasa. SA vor pgzi intocmai cele coprinse

I) In editia din 1847 s'a suprimat din enume.-rarea articolefor, art. 2.63, ca until ce a fost mo-dificat ulterior.

Modificat In editia din 1847 In concordant&cu legiuirea asupra caderii judeaktorillor si aDivanurilor din 1831.

in paragrafurile 2, 3 0 4 ale art. 260 3).

II

Pentru despeirtirea criminaliceascd.Art. 279. Despärtirea criminali-

ceascg va judeca ca toate judecgtilejudecgtoriilor de inthia cercetare McuteIn pricini de vini marl. i mici 4).

Art. 280. In 24 ceasuri dupgsosirea pâritului i punerea lui la po-prealg, prezidentul despgrtira crimina-

va aduce innaintea sa ca sä-1cerceteze. Paritul sd va intreba

L De n'are ceva0 a mai adgoga saua mai schimba la cea dintâiu aratarea lui ; 2-lea, de §'au ales vreun avocatca sg se judece in locul sgu.

Când paritul va zice cá n'are avocat,prezidentul ii va orândui unul dintreavocatii Divanului, cgruia va da toateinscrisurile ce privesc la acea pricingca sä le citeascg i sg. se preggleascgpentru ocrotirea pâritului.

Art. 281. Daca dupg acest raportdupg cetirea tutulor inscrisurilor ce

dovedesc vina, despartirea criminali-ceascg va ggsi cu cale ca invinovatireapâritului este indestul doveditg, va po-runci ca dela poprealä sg se pue indatäIn Inchisoare.

Art. 282, Iar daca din potiivgsg va incredinta cá pâra este minci-noasá i cd fapta invinovatirii nu estemare, va porunci a sa slobozi paritul,dându-sä pá chez4ie pang la cea desg-vâx§itä hotarire a judecgtii lui.

Art. 283. Prezidentul poate säaducg pg toti marturii cari sá vorsocoti de trebuintL

3) Prin legea modificatoare din 1832 ObsteascaAdunare modific& art. 278, dându-i urmâtoarearedactare : Pentru orice altd intiimplare afardde aceia ce s'a insemnat in articolul de mai sus,cel ce sd va socoti ndpdstuit dupd hotdrireadespdrtiirii politicetti, va avea soroc de o lundca sa-ti porneascd apelatia sa. Sa vor pdzi in-tocmai cele coprinse in paragrafurile 2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9, ti 10 ale articolului 260."

4) Modificat In editia din 1847, potrivit legiu-irii asupra caderii judecâtoriilor In pricini crimi.naTicesti i potrivit legii asupra judeatorii

www.digibuc.ro

116 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI

Insä daca acei marturi lacuesc multdeparte de locul unde sä aflA asAzatDivanul, prezidentul va insärcina pejudecAtoriia de intâia cercetare a locu-lui unde îi au ei läcasul kr ca sä. leia mArturiia in scris p. care luandu-oo va trimite pecettuitA cAtre prezidentulce au cerut-o.

Art. 284. Tot marturul ce sA vacherna sä-si dea marturiia sa, este datorsA vie. Cheltuiala venirii marturilor sä.va plAti dela pârit de sA va osândi, iarde sai va desvinoväti dela pâris.

Art. 285. and sA vor ispräviaceste formalitäti i pricina va fi gatade a sA judeca, prezidentul va orânduizioa Intru care trebue sA se InfAtiseze.

Pâritul sä. va infAtisa cu avocatul sAusi cu trebuinciosi paznici.

Prezidentul Ii va cere sA.-i spue nu-mele, porecla, värsta, meserfia, lAcasul

locul nasterii sale.Art. 286. DupA aceasta, logofatul

va celi cu glas tare inscrisul InvinovA-tirii sale si-i va face cunoscut numeleir arturilor ce s'au adus spre märturie.Daca paritul va socoti cA are cuvânta nu priimi pA unul sau pe mai multimarturi din cei adusi, trebue sA aratejudecAtorii cuvintele sale, pe care leva priimi sau nu, dupA curn va gäsicu cale.

Art. 287. Prezidentul va Mgr*ca marturii pänä a nu-si da märturfialor sA nu se afle in odaia judecätoriei

va lua trebuincioasele mäsuri ca sAnu sA sfAtuiascA infra dânsii. De aceiava porunci ca fiescare martur sA secheme deosebit a-si da märturfia sa.

and un martur sA va cherna ca sA-si dea mArturlia sa, prezidentul il vapune mai intaiu sA jure cA va vorbifärA sliialä, far vrAjmAsie, fArA pärtinire

cA va spune curat adevärul ; pe urmäIl va intreba de numele, porecla, Var-sta, meseriia, läcasul i locul nasteriisale, de cunoaste pe paritul mai na-Mte de a cdclea In vinovAtire si deeste rudA cu päritul sau cu pârisulpanA la care spitA. Dupa aceste car-cetAri prezidentul va porunci martur-

lui a arAta ioate câte stie asupa pricinii.Art. 288. Logofatul va scri fiesce

arätare i va insemna adäogärile, schim-bärile i deosebirile ce pot fi infraarAtärile de atunci a unui marturInfra cele de mai n'ainte ale lui.

La fiesce noä arAtare a marturului,prezidentul va intreba pe pâritul den'are cevas a räspunde inpotrivä. andpâritul va voi sA infrebe ceva pe unmartur, sä va adresa cAtre prezidentul,ca prin mijlocirea lui sä. i sA facAintrebare.

Art. 289, Ascultându-sA marturiipârisului, judecAtorii vor urma a asculta

pe marturii pâritului. Acesta vaputea cere ca marturii, dându-si mAr-turia kr, sA iasA afarA din odaia jude-cAtoriei, va putea IncA sA cearä ca unmartur sau mai multi ce îi vor fi datmärturfia kr sä se cheme iaräi ca sAse intrebe de isnoavä ori deosebi sauinnaintea altor marturi.

Art, 290. and multi sA af16 cA-zuti tot inteaceiasi invinovätire, prezi-dentul va putea scoate din odae peunul sau pe mai multi pariti innainte,pe vremea sau in urma arätärii unuimartur, ca sA-i cerceteze deosebi, insAva fi indatorat sA facA cunoscut fies-cAruia pârît, ce nu sA aflA fatA la a-ceastA cercetare, ceiace va fi doveditin lipsa lui, din intrebärile sale.

Art, 291. Marturul ce sA va do-vedi cA au märturisit minciuni sA vapune la poprealä pfinA când sA vajudeca,

Art. 292. Dupg. ce sA vor isprävitoate trebuincioasele formalitäti penfruindestularea judecAtorilor, precumtoatä cercetarea, prezidentul va intrebape judecAtori cu aceste cuvinte: Esteindestul dovedit din inscrisurile ce s'auarAtat si din mArturfile ce s'au dat, cApäritul este vinovat pentru cutare fur-tisag, cutare omor sau cutare altä. vinämare ori mica, ce au fäcut cu toateimprejurärile cele coprinse in scrisulparii sale r

JudecAtorii pânä a nu da hotärirepricinit, vor putea sA se traga In de-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 117

osebi odae, ca sA se chibzuiascA intredanqii i dupA aceasta vor veni iargqiin odaia judecAtoriei, unde prezidentulva aduna pArerile bor.

Art. 293. and cele mai multepAreri osandesc pe pârîtul, atunci pre-zidentul va ceti cu glas tare innainteatutulor celor ce sà aflA fatä 0 a part-tului, capul pravilei dupA care se osan-de0e ; logofatul va scrie anaforaoa tre-cand intrInsa capul pravilii cel osanditor0 in eel mai scurt soroc o va da-o jude-cAtorilor sA o iscAleascA. )

Art. 294. Orice hotArire de ju-decatà, datA asupra unui boer ce s'auosandit la vreo pedeapsA trupeascA,ori de necinste, precum inchisoare lapuFArie, trimitere la ocnA cl., nu sA vaputea pune in lucrare panA cand Dom-nul nu-1 va scAdea mai Intaiu decinstea lui, luandu-i rangul sau celelaltetitluri.

Art. 295. and o pricinA datain cercetarea despArtirii cuimina1ice0i

nejudecatA Inca, va infat4a a-tat demari ImprejurAri, Meat procuratorul vasocoti cA este de trebuintA a sA cercetainpreunA de amandoA despArtirile, a-tunci va da de 0ire marelui logofat,ministrului Dreptatii, care dupa poruncaDomnului va hotAri adunarea la un loca amandoA despArtirile, oranduind zioastrangerii lor.

Art. 296. SA va urma intocmaipentru toate celelalte, dupA coprinderea

articulului 261, cu aceastA deosebirenumai, cA in pricini de vini mici, des-pArtirea criminaliceasa va judeca de-sAvar0t, fail a avea judecata ei ape-latie, toate invinovAtirile cate sA pe-depsesc cu inchisoare panà la doh' luni.

Art. 297. StApanirea va ingriji catemnitile sA fie sigure 0 curate ca sAnu sA vatAme sAnAtatea vinovatilor.

Pentru Intocmirea temnitilor 0 a altorInchisori, se va alcAtui un deosebitregulament. Pentru aceasta dar, Domnuldinpreund cu Obicinuita ObqteascaAdunare, indatA dupa strangerea ei, vaorandui o comisie pentru alcAtuireaacelui regulment.

Vinovatilor sA va da imbrAcAmintea,hrana, lumanArile, lemnile de foc, dinbanii ce s'au oranduit pentru acestqUar0t la capul Finantelor. Cat pentruavaetul ce plätea vinovatii cand sAslobozea dela Inchisoare, sA va des-puternici, stricandu-sA pentru totdeauna,din zioa ce sA va pune in lucrare acestregulament. 3)

Art. 298. Domnul va putea sAmicwreze pedeapsa vinovatilor i incAa-i erta la unile intamplAri. Pedepselecu tAerea mainilor sau cu moarte, pre-cum 0 cazna sau muncile, sA stria 0sA desputerniceazA, fArA a sA mai puteaurma de acum innainte.

Osanda confiscatii avuturilor, ca unace este inpotriva pravilii 0 a obiceiu-rilor tArii nu sA va putea urma niciodatA.

SECTIA IV

Pentru judeceitonile de comerciu.

Art. 299. JudecAtoriile de comer-ciu sant judecAtorii mai mari, care ju-decA pricini comerciale, apelatiile ce sA

1) In editia din 1847, unicului aliniat al arti-coItilui 243 i se adaog& art. 14 din legiuirea a-supra caderii judecatoriilor tn pricini criminate sicorectionale din 1832.

2. Articolul e modifcat In editia din 1847,fiind Inlocuit cu diverse dispozitiuni luate dinaceiasi legiuire asupra cAderii judecatorigor Inpricini criminale i comerciale.

dau inpotriva hotAririlor a judecAtorillorde intaia cercetare.

Aceste judecatorii sA vor afla unain politia Bucureqti i alta in politiaCraiovei, dupä coprinderea articolului268.

3) Modificat In editia din 1847, potrivit re-gulamentului de organizare a temnitelor.

www.digibuc.ro

118 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Cea dintaiu sa va intocmi de cinciinadulare i cea de a doilea de trei.

Art. 300. Pentru politia Bucuresti,prezidentul i unul din mädularile ju-decätoriei sá vor orandui de Domti,lar ceilalti Frei sä vor alege prin balo-tatiei intr'o adunare intocmitä din ceimai insemnati negutätori ai politiei.

Pentru intocniirea acestii adunari,starostea de negutatori cu ajutorul sta-rostilor celor mai mari isnafuri din po-litie, va face o foae de treizeci negu-¡Mori, cei mai läudati pentru capita-lurile, purtarea cea cinstitä i buna o-randuialä ce pazesc in trebile kr.

Aceastä foae sa va da marelui lo-goat ca sä o iscJeasc i sa hotarascazioa intru care sä va face alegerea.

Art. 301. In zioa cea hotaritä,starostea va strange la casa starostieipe tofi negutätorii cei trecuti in foaiade mai sus zisa, ca sa aleaga prin ba-lotatie pe acele trei mädulare a jude-catoriei de comerciu.

Aleii sä vor 'Mari de Domn, duparaportul logofatului celui mare si fä-cand juramantul cel obicinuit, vor infraindatä in slujba kr.

Art. 302. Pentru politia Craioveinumai prezidentul sä va orandui deDomn, iar celelalte doh' mädulare sävor alege de negutatorii politii.

Pentru acest sfarsit, doisprezece dincci mai laudati negatatori ai politieicare vor plati cea mai mare patenta,sä vor strange in zioa cea hotäritä de-marele logofat subt prezidentia starostiipolitiei i vor alege doa madulare dupacoprinderea articolului de mai sus.

Art. 303. Nimeni nu va putea säse aleaga judecator de nu va fi in vat.-sta de treizeci ani deplin si de nu sava fi negutatorit cu cinste cinci ani.

Art. 304. Judecatorii sa vor a-lege de isnoava pe fiesce doi ani, cado vreme mai indelungata petrecuta inslujbä pubfica, poate sa vateme intere-surile cele particulare.

Domnul va orandui la aceste jude-catorii pe tott celialti cinovnici tre-buinciosi.

Art, 305. Pan celelalte orase,

unde sä aflä scaunile ocarmuirii ale ju-detilor, fiesce staroste va trimite ma-relui logofat la doi ani odata o kaede doisprezece negutatori, läcuitori aicelor orase si care vor plati cea maimare patenta.

Marele logofat va scoate din foae pecei ce nu vor avea cerutele calitätiva intocmi alte foi, pe care pecetluin-du-le cu pecetea gospodului, le va tri-mite judecatorilor din fiesce judet.

Cei ce sä vor afla trecuti in kae,sä vor chema pe rand ate doi, de cateori sä va infampla la acele judecatoriiprigoniri de comerciu.

Prezidentul Ii va pofti cu doä zilemai naintea infatisarii pricinii.

Acestiia vor judeca i vor iscali din-preunä cu ceilalti judecatori, hodririlece sä vor da in asemenea pricini.

Art. 306. Judeatorii comerciu-lui vor judeca toate prigonirile ce savor naste din vreo fapta de comerciu.

Se socotesc fapte de comerciu:I. Cumpäratul zaharelilor si a mär-

furilor spre a sä vinde de a doaoara sau a sä inchiriia ori in na-turä sau dupa ce sa vor lucra i sa vorface bune de intrebuintat.

Orice intreprindere de fabrici, co-misioane, transporturi pe apa ori peuscat.

HE. Verice trimitere de märfuri demice fel vor fi.

IV. Toate asezämanturile dintre ban-cheri, negutatori i negutätorasi i kateindatoririle ce sä nase din polite.

Art. 307. Caderile judecatorieide comerciu sä hotäräsc dupa pofirapricinii fara sä se socoteasca stareameseriia prigonitoarelor parti.

Asa dar, cand prigonirea va fi pen-tru vreo fapta de comerciu, judecatoriicomerciului sä cuvine a o judeca, desinu va fi una din prigonitoarele pat*negutatori.

Asemenea prigonirile dintre negu-¡Mori pentru pricini politicesti i nein-climate cu negotul, precimi vanzare delucruri nemiscaloare, impartire de mos-tenire, socoteli de epitropie i alte

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 119'

asemenea, sä vor judeca numai de ju-decAtoriile

Art. 308. Bileturile de orânduialaiscAlite de negutätori i fäcute pentrulucrAri negutätoresti sA vor . judeca dejudecdtoriia de comerciu.

Insä dacá aceste bileturi vor fi fä-cute pentru alte lucräri, iar nu de ne-got, precum cele ce sä dau pentruzestre agaduita i neplatitA, pentrudobândire de lucruri nemiscatoare,pentru cumpärat de zaharele, In intre-buinta cumpärAtorului si a familii sale,sA vor judeca numai de judecAtoriiapoliticeascä.

De vor fi bileturile de orânduiall a-getarisite in dos de vretm negutAtor,atunci iau haractirul politilor i trebuesä se judece de judecätoriia de comer-ciu desi nu vor privi la niscareva fap-te de negot.

Iar agetarisite de vreun obraz carenu este negutAtor, sä vor judeca dejudecAtoriia politiceasca, afarA numaide vor fi acute pentru lucruri negu-tätoresti.

Art. 309. JudecAtorila de comer-du va judeca pe lânga acestea toatepârile cAte sä pornesc de negutAtoriinpotriva comisionarilor, factorilor, cal-felor i slugilor, precum i pirile aces-tora inpotriva acelora pentru platä desimbrie.

JudecAtoriia de comerciu va judecaasemenea bilantul i celelalte catastiseale mofluzului negutAtor i va cercetadatorilie ce cer dela dânsul, va pretuilucrurile ce da el spre plata datorni-cilor sAi.

Art. 310. and sä va intAmplaa sA cerceta socoteli i catastise decomerciu, judecAtoriia va orândui intr'adins unul sau trei negutAtori, dupatrebuintä, de nu sä vor- uni prigonitoa-rele pArti a-i* alege ele ca sä cercetezeaceste socoteli i catastise ; find aces-fila trebue mai nainte de toate sä in-cerce a impAca pe prigonitoarele pàrfi

numai când nu-i vor impAca, atuncivor putea infra In cercetare ca sA facaIn urma raportul lor inscris cAtrejudeatorie.

Art, 311. Mostenitorii i vAduvaunui negutätor sä vor judeca la juder.cAtoriia de comerciu pentru toate fap-tele ce privesc la negotul raposatului.

Art. 312. and la o cerere cesä va fi acut inaintea judecAtoriei decomerciu, pâritul sä va impotrivi, fa-când altä cerere dela jAluitor, pe carenumai judecAtoriia politiceascA poatesä o judece, atunci cererea cea dintâiunu sA va judeca pana când judecatorilapoliticeasca va hotAri pe cea de aldoilea a jAluitorului, precum adecA,când unul tras Hind din judecata ju-decatorii de comerciu ca sá pläteascAun bilet, va cere si el dela jäluitor unlegat sau o socotealA de epitropie.

Atunci judeatoriia de comerciu tre-bue sä nu judece pricina biletului, panäcând judecAtoriia politiceasca va hotäriasupra cererii paritului pentru legat saupentru darea socotelii epitropii.

Art. 313. Hotäririle judecdtorieide comerciu sà vor pune In lucrare,cu toate cA s'au pornit apelatie inpo-triva lor, insä eel ce au câstigat jude-cata este indatorat sA dea destoinicA che-zäsie sau sA pue la judeatorie lucruride pret indestulat, ca când va câstigajudecata cel ce au pierdut-o, dupa a-pelatiia ce au dat, sä fie asigurat pentrupagubile ce i s'au pricinuit din pricinasävârsirei a hotArirei cei dintAiu.

AceastA sigurantie sA se facA innain-tea celui ce s'au osândit ca sä se poatäimpotrivi când chezäsiia, ori lucrurilece s'au pus la judecAtorie nu vor fi

destoinice ca sä-1 despAgubeascA ; pen-tru celelalte sä va urma intocmai dupàcoprinderea articohtlui 277 si 278.

Art. 314. Cel ce nu a suppune-la hotArirea judecatorii de comerciusä va pune la inchisoare.

Art. 315. Urmarea intru alejudeatilor la aceste judecätorii, esteintocmai ca i cea ce s'au orânduitpentru despArtirile politicesti ale Diva-nurilor judecatoresti.

www.digibuc.ro

120 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA V

Pentru judecatoriia Politii.

Art. 316. JudecAtoriia Poll-4i sAva intocmi de doi judecAtori vi de unprezident 0 va judeca toate invinovA-tirile cele mici, precum injurAturi, bAtAivi alte greveli, ce sA vor intampla inpolitia Bucurevti, 9 Pricinile ce sA vorinfätiva la aceastA judecAtorie sA vorjudeca pe scurt, f Ara inscrisuri vi vechile.

Art. 317. Fan judete invinovA--tirile cele mici, care sA osândesc numaila inchisoare de trei zile, sânt läsate

asupra cercetArii ocarmuitorilbr, iar pen-tru mice alta intâmplare, vinovatul sAva da in judecata judecAtorii de intâiacercetare, care . singura poate sA ojudece.

Art. 318. Mevterii care vor voisa dea contracturilor ce fac intre dânviiun haractir mai vrednic LI'de credintA,sA vor duce la aceastA. judecAtorie cale intAreascA.

SECTIA VI

Pentru Inaltul Divan.

Art. 319. Acest Divan va inchipuicea de a treilea vi de urmA treaptä dejudecatorie ; va fi cel mai Inalt Divanal Printipatului Valahii vi va judecadesAvâxvit toate apelatiile ce sA dau1npotriva hotAririlor Divanurilor jude-cAtorevti vi judecAtoriflor de comerciu. 2)

Art. 320. Inaltul Divan sA va In-tocmi de vase judecAtori vi de un pre-zident, carele este Marele ban. 8)

Domnul va orândui lânga acest Divanpe toti ceilalti trebuinciovi cinovnicipentru care s'au vorbit la art. 216 alacestui cap.

Art. 321. Nimini nu sA va puteaorândui judecator la Inaltul Divan de

1) Completat In editia din 1847 cu dispozitiu-nile regulamentuIui asupra deosebirei judecatorieiIlfovului.

2) Articolul 319, a fost modificat prin Iegiuireadin 1832 asupra hotarfrilor lnaltului Divan i aalcatuirei Curtii de Revizie, dar, spune editoruldin 1847, practica a dovedit cA e mai bine sase lase In lucrare cea dintai alcatuire a art. 319.

In ediVa din 1847 s'a mai adaogat insa u-niculin aliniat at acestui articol, cuprinsul. art. 19'al regulamentului din (832 asupra caderil jude-catoriilor In pricini criminate 01 corectionale.

3) In edivia din 1847 se adaoga dispoziViileprivitoare la Infintarea a doi supleanti in Inal-tul Divan, legiuire votatà in 1831 de OF1teascaAdunare.

nu va fi in varstA de 35, nici prezidentde nu va avea 40 ani deplin. .

Art. 322. Cel ce sA va jdlui in-potriva hotaririi unii judecAtorii fAcutAcu desAvarvire fArA a mai avea ape-latie, cu cuvânt cl nu avea cAdereacea judeatorie sA o facA, va fi inda-torat sA pue mai intâiu depozit in mânalogoatului câte doi lei la sutA din pre-tul lucrului pentru care sA prigonesc,insotind rAvavul de priimirea banilorcu jalba sa, ca de nu va fi priimitA cere-rea lui, acea sumA sA rAmde pe seamatemnitilor ; iar dinpotriva, fünd priimitA,Divanul va porunci a i sA da Inapoiatât acei bani, cat vi ceiace va fi plAtitprotivnicului sAu dupa hotArirea ce s'aufAcut cu desAvârvire pentru pricinA cenu sA cuvinea sA se judece cu desAvar-vire, ci cu apelatie la mai inaltA jude-cAtorie ; insA nu sA suppun la aceastapunere de bani la canfelarie :

I. Cei ce aduc obraz al Statului.II. Osânditii in pricini criminalicevti.III. SAracii carei vor avea dovadA

in scris de sArAciia lor 0 iscAlitd deoameni cinstiti vi vrednici de credintd.

Art. 323. Orice sA va pläti dupAhotArirea unii judecAti ce o va stricaInaltul Divan, sA va intoarce inapoi.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 121

CAtre aceasta, urmarea intr'ale ju-decAtilor la acest Divan este intocmaicu ceiace s'au rânduit pentru celelaltejudecAtorii, cu aceastA osebire, cA lacea dintâiu i a doilea treaptA de ju-decAtorie pot prigonitoarele pArti, pen-tru aducerea vreunui Inscris sà cearAsoroc pe care judecAtorii 11 dau sau nu,dupä felul i imprejurArile pricinii, iarla inaltul Divan cererea de soroc sprea aduce vreun afi inscris, nu este prii-mitA, pre:um nici vreo problimä nuoA,care nu s'au fAcut la judecAtorfile celemai mici.

Art. 324 ,1) HotAririle InaltuluiDivan sA fac cunoscute Domnului prinmijlocirea marelui logofAt i Domnulporunce§te a sA pune in lucrare hotA-ririle ce vor fi fAcute cu unirea glasu-rilor tuturor judecAtorilor sau cele ceffind fAcute de cele mai multe glasurisA vor potrivi intocmai cu hotäririlecelorlalte mai mici doA judecAtorii.

Dar când doA mAdulare a InaltuluiDivan vor fi de o impotrivA pArere eua tovaro§ilor lor asupra unii pricini,care la judecAtorfile cele mai mid nus'au judecat tot inteun fel, atunci parteacea osânditA poate sA cearA prin jalbAcAtre Domnul a i sA cerceta pricina deisnoavA i Domnul o va trimite InaltuluiDivan poruncind a intra in al doileacercetare dinpreunA cu marere logofät

cu prezidentii tuturor judecAtorfilordin pofifia Bucure0ii, afarä numai deprezidentul judecAtorii care va fi judecatacea pricinA Inpotriva hotAririi eis'au pornit apelatie cAtre Inaltul Divan.Divanul inteacesta chip intocmit, vada dupA multimea glasurilor cea, desA-vâqitA hotArire a sa, pe care o va in-tAri-o Domnul, poruncind a sA pune înlucrare. JudecAtile hotArându-sA cuacest chip O.' vor socoti sAvâqite pen-tru totdeauna fArA sA poatä vreuna dinprigonitoarele pArti in nici intr'o vreme,nici In domnia Domnului, ce sA and Inscaun( nici intru a mo§tenitorilor sAi,sl cearA a sA judeca sau a sl cercetajudecata sa de isnoavA.

I) 0 3) Modificate In editia din 1847.

Art. 325. Sorocul de a da jalbäcare Domn inpotriva hotArkii InaltululDivan spre a sA cerceta de isnoavA vafi de o lunA.

SA va urma intocmai dupa coprindereaparagrafului 2, 3, §i 4 al articolului 250. 2)

Art. 326. Venice hotArire a Inal-tului Divan prin care osAnde§te la vreopedeapa trupeascA ori defdimAtoare, sàva face cunoscutA Domnului, care dupAce o va intAri, va porunci a sA punein lucrare. 3)

Art, 327. and un judecAtor sauo judecAtorie intreagA va cAdea in vreoinvinovAtire sau vinä pentru cele ceprivesc la slujba sa, Domnul va trimitepricina in cercetarea Inaltului Divan,care va judeca acest fel de pricinAinaintea marelui logofat i gäsindu-1 vi-novat, va in0iinta pe Domnul de pe-deapsa ce hotAraqte, pravila, dupa mA-rimea ImprejurArilor.

Art. 328. De sA va pâti vreunulsau mai multe mAdulare ale InaltuluiDivan pentru vreo ving sau oarecareinvinovAtire asupra datoriilor dregAto-riei lor, sA vor judeca inaintea amân-doaA despArtirilor Divanului judecAto-resc adunate la un loc i având pre-zident pe insu§i Domnul.

Art. 329, Orice urmarejudecAtilor atAt politiceascA, comerciala,

criminaliceascA, care va fi trecutîncä pàn toate treptele judecatore§ti,nu va putea sä prelungeasca, de va fiprin putintA, mai mult de 18 luni, bezintârnplarea ce sA copKinde la art. 249.

Art. 330. De sA va intâmpla pri-cinA pentru care pravila nu pomene§tenimic sau de va fi vreun cat) al ei In-tunecat 'Meat sA nu sA poatA potrivi cuhotArirea, Inaltul Divan, candu-0 pare-rea lui asupra duhului acelui cap depravilA, sau gasind de trebuintä a sA

2) Prin legea modificatoare din 1832, 01:0escaAdunare da art. 325 redactiunea urrnA toare :Sorocul de a da jalba cdtre Domn inpotrivahotdririi Innaltalui Divan spre a se cerceta de

va fi de 15 zile. S6 va urma intocmaidupti coprinderea paragrafului 2, 3, 4, 5, 6, 7,8, 10 al articolului 260."

www.digibuc.ro

122 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

alcAtui altu1 va instiinta pe Damn prin-fr'un raport cu deslusire i Domnul Ilva da in cercetarea unei comisii subtprezidentfia marelui logofät, porun-

cind a sA alcAtui un izvod de legiuire,insA de va fi trebuintA.

Acest izvod, priimindu-sA de Obstea-sca Adunare i intArindu-sA de Domn,va avea tArfia pravilii.

SECTIA VII

Pentru caderile

Art. 331 Domnul va privegheastrasnic asupra judecAtorfilor din totcoprinsul Valahii prin mijlocirea minis-trului sAu al DreptAtii si al procura-torilor, ca buna orAnduialA in pricinilece sA nasc urmarea intruale judecAtilor, precum i hotAririlelor, sA fie intocmai dupA coprinderearegulamenturilor si a- pravililor celororânduite.

Mare le logofAt va ingriji a adunatoate trebuincioasele stiinte, va mergeinsusi spre cercetare pe la toate jude-catoriile, cum si la Inaltul Divan i vaputea a sA afla WA, de va fi trebuintA,la adunArile lor.

Va instil* pe Domn pentru cinov-nicii ce sA vor depArta de datorfile dre-

marelui logofeit.

gAtorii lor va recomanda pe ceice sA vor arAta mai cu deosebire prin-tr'o bunA i lAudatA purtare.

Marele logofat fiind asAzat intredeosebitele trepte de judecItorfitre Domn, toate raporturile prezidenti-lor si a procuratorilor acestor judecA-torii, cum si apelatiile inpotriva hotà-ririlor Inaltului Divan, sd vor supuneDomnului prin mijlocirea lui, dupA co-prinderea paragrafului al doilea al art.324. IntArirea hotAririlor Inaltului Divan,poruncele de a sA pune in lucrare,intAririle mezaturilor si a vanzArilorcu un cuvânt toate pitacele domnestiasupra orAduelii judecAtoresti, sA voradeveri de marele logofät prin iscA-litura sa.

SECTIA VIII

Pentru trecerea in condicei a zeilogirilor i a foilor de zestre.

Art. 332. Mare le logofAt va aveaIn despArtirile cantelarii sale o masApentru trecerea in condicA a zälogirilorsi a foilor de zestre. Trecerea sl vaface indatà fArA a lAsa vreun randnescris in doA .condici igsemnate pefoia dintâiu si din urmA cu sah pefiescare foae i pecetluitA cu peceteagospod, una dinteaceste condici va firanduitA pentru trecerea tuturor dato-riilor cu zAlog de lucruri nemiscAtoare

ceilaltA pentru trecerea foilor dezestre.

Art. 333 Orice imprumutAtor cuzalog va fi dator a se infälisa eu dator-micul sAu inaintea marelui logofät,subt os'Andä. pentru neurmare, a nu sA

linen in seamA zapisul imprumutAriica sa-i arate suma banilor cu care osA-1 imprumute i zAlogul ce sA dA spresiguran.

DupA acestea, marele logofat va cer-ceta mai întâiu daca imprumutAtorul

datornicul au legiuita vfirstäcredintându-sl cA nu sA aflA nici opravilnicA impiedecare la aceastA im-prumutare, va porunci judechtoriei lo-cului unde sA aflA zAlogul, sA cercetezesubt rAspunderea sa daca acel lucrueste inteadevAr al datornicului i slinstiinteze de aceasta.

Art. 3 5 4. SA vor trece in condicAnumele i porecla ImprumutAtoruluia datornicului, sorocul pläfil banilor,'

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIHEI 123

suma cea imprumutata silelul zaloguluiprecum 0 zapisul ce au fäcut tocmi-toarele parti intre dansele, carii voriscali in josul foii, wide va adeveri ma-rele logofät, care intarind in urmä chearzapisul imprumutarii il va da in manaimprumutätorului.

Art. 335. Orice foae de zestresä va trece din cuvant in cuvant incondica cea randuita pentru acest sfar-git, subt osanda pentru neurmare a nusa tinea foia in seaml 0 cu coprinderede tot lucru miFator 0 nemiqcator,sau de suma banilor dati de zestre,precum si de asazämântul ce sä va fifäcut intre amandoä partile, foia dezestre sa va intari de marele logofatdupa ce sä va trece in condica.

Art. 336. Deci dupa oranduelilearticulului de mai sus lacuitorii politiiBucure0ilor sä vor adresa la logofatulcel mare, iar cei duprin judete sä voradresa la judecatoria judetului intru care10 au lacaqul lor sau unde sä va aflazglogul nemiscator ori dat de zestre.

La aceste intampläri judecatoriile ju-detilor sant indatorate a lua cuviin-cioasele 0iinte si a sa intocmi pentrutrecerea in condicä 0 intarirea acestorfel de acturi dupa coprinderea articu-lulu'. 33Z 333, 334 0 335.

Art. 337. Judecätoriile judetilorvor fi indatorate a trimite in trei zilecatre logofetia cea mare copie adeve-rita de orice foae de zestre ori con-tract de zalogirile ce sä vor fi fäcut incondicile cantelariilor, ca sä se treaca0 in condicile logofetii cei mari Ase-menea va urma si logofetia cea marecare judecatorii pentru toate acturilede zalogire ori de zestre a nemisca-toarelor lucruri ce sa AA in judetileacelor judecatorii.

Art. 338. Cand sa va slobozi lu-crul nemiqcator de subt zalogire sau

cand zestrea sä va intoarce inapoi,ipotesiarii ') sa vor infatisa la cantelariaaceia unde acturile s'au trecut in con-dica ori la logofatia cea mare, sau lajudecatoria judetului ca sa fie fata &andsä vor sterge din condica si sä adeve-reze aceasta pe marginea ei cu iscali-turile lor, sä va urma intocmai pentruaceasta dupa coprinderea articoluluide maf sus.

Art. 339. La mutarea lucrurilorde zestre sau a unui zalog, ipotesiarii.O. vor infatiqa la cuviinciosul loc casa stearga actul dintaiu si sa treaca incondica pe cel nou, urmndu-sà intoc-mai dupá coprinderea a vdoua articolede mai sus.

Art. 340. Trecerea in condica azälogirilor 0 a foilor de zestre sa vorface fara nici o cheltuiala sau altaOath' de bani.

Art. 341. Lacuitorii duprin satenu sa supun _la aceste formalitäti casä nu sa stramtoreze a§dzamanturilelor, pentru care acest fel de masurisant pentru acum de prisos 0 poatesa fie sarcinä pentru aan0i.

Art. 342. Toate vanzarile prinmezat a nemiqcatoarelor lucruri sä vorface fará nici o cheltuiala sau altädare de bani in judecatoriile de intaiacercetare duprin judetele unde lacuescipotesiarii sau unde sa afla lucrurilecele ce sä vand, urmändu-sä pentruaceasta intocmai dupa cuvantarea pra-vilii, insä sä se in0iinteze logofatul celmare ca .sä intareasca stapanirea cum-paratorului cu mai multa putere. 2)

1) Editia din 1847 Inlocuwe cuvAntuI: ipo.tesiarii. cu ,,partiIe interesante».

2.) In editia din 1347 se adaoga la finde ar-ticduIui : a Ceitre aceasta se vor urma f i reinduelile coprinse in anecsul cu N. 5 al acestui .cap", anexii publicota In acea editie.

www.digibuc.ro

124 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

SECTIA IX

Pentru hoteirniciia tutulor moOlor din Valahia.

Art. 343. Spre a sà da sfarsit lao multime de judecAti ce sa ivesc ne-incetat din pricina calcArilor hotaralorde mosii sä va orandui inteadins infiesicare judet o comisie ca sa hotA-rasca toate mosiile de acolo.

Art. 344. Aceste comisii sa. vorintocmi fiesicare de frei boeri dintrecare niciunul sa nu fie stapan de mosiein judetul unde sa va orandui si de uninginer ca sa radice harta.

Art. 345. Cu un an mai naintede a incepe aceastA hotarnicie, sA vapublica in toatb judetile, ca intrfacestsoroc, vericine va avea a sa jelui penh-ucAlcare de pamant sA dea jalba sa cAtreDomn, pentru a camia priimire va luaadeverinta dela marele logoat. Toateaceste jAlbi inpArtindu-sa pan judete,sa vor trimite in cercetarea comisiifiesicaruia judet.

Toate hotarAles mosiilor pentru carenu sA va fi pornit jalba catre Domn insorocul de mai sus, vor ramanea nestrA-mutate dupA stäpanirea ce au curs.

Art. 345, Aceste comisii, bezcartea de hotArnicie, vor da fiescaruiaproprietar si harta mosii sale, cu in-semnarea hotarAlor mosii invecinate,unde nu va fi nici o prigonire, veciniivor iscali pe liniile hotarAlor dintr'aceastä hartA, care sa va hdeveri side catre mAdularile comisii, iar undeva fi prigonire, hotarale sA vor insemnadupa. ce sA vor cerceta cu luare aminte

sineturile prigonitoarelor parti, insA co-misia va 'Mgr* mai nainte de toate casa-i inpace si cand nu sA va putea, vaface raportul ski catre Divamtl jude-decatoresc arAtandu-si pArerea sa, dupAcare va da copie prigonitoarelor partisi eel ce nu sA va multumi va da a-pelatie catre Inaltul Divan, care va ju-deca desAvarsit si va hotari pentrutotdauna hotarale acelor mosii.

Art. 347. DupA ce sA vor ispravihotarniciile cu acest chip sA vor punein pastrare la arhiva Inaltului DiVanhartele cele cu lAmurirea hotaralor siasemAnate cu cele ce va da acest Divanpela mâinile fiescAruia proprietar, dupAce le va adeveri.

Aceste harte vor sluji a nu sA maistramuta pietrile hotaralor si pentruorice alta nedomirire in pricina lor,proprietarul care dupa aceasta hotAr-nicie va indrazni sa calce pAmant delavecinul sAu, nu numai cA-1 va da Ina-poi, ci Inca va pläti vecinului pretulacelui pAmAnt, dupa pretuirea ce sA vaface in fata locului.

Art. 348. Proprietarii vor platitrebuincioasele cheltueli ale acestii ho-tArnicii.

Obsteasca Adunare va hotari pretulplatii, precum si dreapta analoghie a ei,asemenea va orandui prin intr'adinsinstructie regulile ce trebue sA pazeascaaceste comisii de hotArnicie.

www.digibuc.ro

CAP. VIII

Dispozitii Generale

Art. 349. Acest comitet indelet-nicindu-sa prin capetele dinapoi intruinbunätätirile ce privesc la felurimearamurilor Administratii PrintipatuluiValahii, au trebuit sä ia in bagare deseama 0 cele urmatoare :

L Inaltarea in ranguri 0 ranguri färäde slujba, adeca paialâcuri.

II. Orânduirea In feluri de slujbePublice.

III. Chipul ocarmuirif avuturilor bi-serice0i.

W. Invatatura publica.V. Temeiurile unei uniri mai de a-

proape intr'amando& Printipaturile.

SECTIA I

Pentru inaltarea in ranguri

Art. 350. Abuzul paialacurilor ceda Domnii dela o vreme incoace cumare inlesnire s'au fost facut pricinade multe 0 grele necuviinte.

Ca sa se dea dar un sfarsit acestuiabuz, de acum inainte nimenea nu vaputea dobandi nici o inältare de rangdecal numai dupa adevarata slujba ceva savar0, aflandu-sa lucratori in oncetreabá va fi orânduit.

Catre aceasta, Domnul va putea sadea pentru slujbe insemnatoare careStat, titluri de noblete.

Pentru aceasta, Domnul va oranduica Ob0easca Obitinuita Adunare sahotärasca un numar de ranguri perand pentru câte trele ramurile admi-nistrative,- judecatoreasca 0 osta§asca,

ca printeaceste dregatorii 0 s1ujba0idupa vechimea slujbei 0 dui:A treaptadestoinicii fiesicaruia sä poata a ajungeprin inaltäri treptelnice 0 asemanate cuale lor meritela cele mai man slujbe.

Art. 351. Oricare rumân, nefiindin traapta nobililor, sa va osebi prinslujbe publice, Domnul il va face cu-noscut 0130e0ii Adunari ca sä i sadea dreptul de noblete, ori numai peal ski obraz sau mo0enitoare, dupamärimea slujbelor ce va savar0. Aw,-zarea unui asemedea la treapta nobletii,sä va face prin actul Ob0estii Adunariintarita de Domn. Sa vor intocmi con-dici unde sa vor inscrie cartile de no-blete 0 aceste condici sä vor depune0 sä vor pastra in Arhivele Statului.

SECTIA II

Pentru orânduirea in feluri de slujbe.

Art. 352. Toti dregatoril 0 o- I nistratii, osta§e§ti 0 judecatoresti sa vorranduitii in feluri de slujbe ale Admi- I alege 0 sa vor numi de Domn.

www.digibuc.ro

126 REGULAMENTUL ORGANIC AL NALAHIEI

Pentru tofi ocarmuitorii de judet,samesii i cinovnicii politicesti ai ca-rantinilor, Sfatul Administrafiv va arAtaDomnului cate doi candidati pentrufiesicare Mc deschis i Domnul va ale-ge dinteacestiia cate unul.

Art. 353. Toti suptocarmuitori deplAsi si de plaiuri s vor alege de cA-tre nobilii i proprietarii de mosii aliesicArtfia judet, dinpreunA cu ocannu-itorul judetului. Acestlia vor arAta laSfatul Administrativ cate doi candidatipentru fiesicare plasA i plaiu i acestSfat va supune a lor oranduire la ale-gerea Domnului.

Subtocarmuitorii de pläsi vor fi a-lesi pe o curgere de trei ani intre ceiinsemnati ai judetului sau negasindu-saacolo numhul cerut si din cei ce sAvor afla in judetele invecinate.

Art. 354. Aiributfile subtocar-muitorilor de plAsi sânt

L SA inplineascA cu intregime toatedatorfile intru care sA indatoreazA dupàintocmirile capului III al acestui Re-gulament.

IL SA apere pe saleni de orice nà-päshiire i sfilnicA luare, ce li sA vaface din partea trecAtorilor sau a ve-ricAruia altuL Pentru aceasta vor in-shin% ocarmuitorul judetului i dacanu sä va face cuviincioasa indreptare

despagubire, sl vor adresa la minis-trul Trebilor din LAunh-u.

III. SA instiinteze ocarmuitorul jude-Willi de orice s'ar urma intru a Mrplasä, precurn si de intâmplärile de e-pidemiii, de moarte in vite, de file-cAciuni si de orice altA intamplareecstraordinarà sau vAtAmatoare satelor.

Art. 355. Trecandu-sA lefi pen-tru acesti slujbasi in socoteala casiiStatului, de acum innainte nu vor puteasà cearA nimic dela läcuitorii satelor,nid sà priimeascA cevas subt orice nu-mire va fi 1).

1) In edítía din 1847, articoluI 355 este ad.lo-gat ca tatim alinmat articoluIui precedent. In Io-cuI articoIului 355, editorul din 1847, pune art.1. 2 §i 3 din Iegea din 1892 asupra Intemeereisupt carmuiraor 0 a bunei orandueli de pinsate.

Art. 356. Schimbarea slujbasilorpe tot anul, care sA obicinuia panA a-cum 'in Valahia, Bind vátámátoare sluj-bei, sA doboarA cu totul.

Orice oranduit in slujba administra-fil sä va numi pe trei ani, afarA dintr'ogresalA vAditä i urmatA dupA o pre-gafire sau cand mnsui sA va trage dinslujbA dupà a sa vointA. Daca insA in-teaceasta curgere de vreme va da do-vezi de vrednicA purtare, va urma inslujba sa. Pentru aceasta slujbasii voravea vreme sà cunoascA mai bine alelor datorii, ä dobandeascA toatA tre-buincioasa ecsperientä ; i slujba pre-cum si meritul nu von ramanea fArArAsplAtire.

Cat pentru cei oranduiti in parteajudecAtoreascA sA va urma intocmaidupa intocmirile coprinse in articolul215, capul VII.

Art. 357. Toti oranduitii in sluj-bA, fArA osebire, sant datori la a lornumire, sA facA i sà iscaleascA jurA-mantul urmAtor

Jur in numele Prea Sfintei Troiti,sA slujese la slujba ce mi i'au Mere-dintat cu ravnA, cu credirrtd l cudreptate, fArA de a ma abate din da-torfile prescrise, precum si de a pAzipravilile si de a respecta institutfilepatrii mele".

Art. 358. Domnul va orandui aO. face prin ai sAi ministrii, proiecturide lege pentru atributifle politii, a o-carmuitorilor de judete, a samesilora altor slujbasi a cArora datorie nu s'argAsi hotärite cu indestula deslusire in-tr'acest regulament. Aceste proiecturisA vor da in cercetarea Obstestii Adu-nAri í priimiindu-sA odatA de cAtreaceasta í intArindu-sA de Domn, vorsluji cAtre oranduitii in slujbe de re-gule nestrAmutate i cAtre fiesicare pen-t= partea ce i sA cuvine.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI 127

SECTIA Ill

Clirosul bisericesc i ocarmuirea avuturilor sale.

Art. 359. Ca sä se pazeasca cutoatä intregimea vechile prerogative aclirosului Valahii §i. sa se intâmpine deacum innainte tot abuzul, ce s'au fostintrodus in ierarhia bisericeasca, mi-tropolitul i episcopii cei in lucrare,dupa intocmitoarele legi ale tarii, sävor alege dintre biserica0i pamânteni,cunoscuti pentru a lor pilduitä evlavie,statornica invätätura i cercata destoi-nicie.

Alegerea acestor duhovnice0i pas-tori sä va face dupg. drepturile 0 obi-ceiurile tarii de cgtre Obicinuita Ob-qteasca. Adunare dinpreunä cu boeriidin treapta dintaiu ce nu sä vor afiamaduläri ai acqtii adunäri.

Dupa ce sä va intari alegerea dede Domn, alesul pastor numai decalsa va inscauna Intr'a sa dregatorie i ova cârmui dupa canoanele bisericeqti

dupä pravilile i obiceiurile ce shutlegiuite pand acum In tara.

Art. 360. Mitropolitul sa va alegedintre trei episcopi, ce vor fi in lu-crare, adeca al Ramnicului, al Buzäului0 al Argeqului, avand calitätile cerutedupa articolul de mai sus 0 va priimidupa vechiul obiceiu canoniceasca in-tarire dela patriarhul Tarigradului. -

Art. 361. Mitropolitul i episcopiivor fi nesträmutati intr'ale kr numiri,afara numai la intâmplare de abateridin duhovnice§tile kr datorii 0 de opurtare politiceascä vätämätoare Sta-tului, doveditä de Obicinuita ONteascaAdunare i cunoscuta de Domn 9.

Art. 362. Cuvincioasele simbrii aiconomilor 0 a protopopior, precumdarile pentru botezuri, cununii, ingro-pari, sä vor hotari printr'un regulamentce sa va alcatui de mitropolitul din-

o ArticoluI 361, In editia din 1847 este adtt..ogat ca ularn aniat art. 36e. In locul situ, seintercateazá un nou articof 361 din art. 1, 03 ale legii din f833 asupra seminarelor.

preuna cu episcopfi in lucrare i culogofatul Trebilor Biserice0i. Acest re-gulament sä va da de Domn in cerce-tarea Obicinuitei ObOeqtii Adungridupä ce sa va primi de cake aceastasä va intäri dupä toate cuviinfele, vaavea putere de lege 2).

Art. 363. Pentru abuzurile i da-räpanarile fäcute foarte adesea de ca.-tre egumenii mângstirilor celor inchi-nate, la carii ocârmuirea avuturilor bi-serice0i s'au fost incredintat, este nea-pärat ca aceastà pricinà sá se pue inbunä oranduiala. Drept aceia, o comisiealcatuitä subt prezidentia mitropolitului,de logofgtul Pricinilor Bisericqfi, depafru boieri 0 de patru orânduiti dinpartea Sfintelor Locuri, adeca SfântulMormânt, muntele Sinai, Sfânt-Agura0 din Rumeli, sa vor indeletnici intrucercetarea titlurilor i altor acturi a-tingatoare de mânästirile cele inchinate,sa vor sfätui asupra urmatelor mainainte abuzuri i asupra proiecturilorde indreptare 0 in cele dupa urtna vahotari partea din veniturile kr, ce sava putea da in casele Statului pentrufapte de faceri de bine.

Vor fi oranduiti madulari ai aceqtiicomisii pentru mânästirile neinchinatela keun i. streine i patru biserica0 pa-mânteni ale0 de cgtre mitropolitulcarii vor fi parta0 intru toate chibzu-irle de câte ori sa vor urmapentru aceste mânastiri.

Lucrarile aceqtii comisil savâr0ndu-sa i Intarindu-sä dupa cuviinta, logo-fatul Pricinilor Biserice§ti va fi insär-cinat sa ingrijasca a sa pazi cele ce savor hotarl.

Cgtre aceasta, tot intru datoria Lo-gofatului bisericesc sânt i urmatoareleinsemnäri I

2) Irk editia din 1847, art. 362 este modificatmult márit prin intercalarea dispozitiaor Iegei

din 1833 asupra protopopilor i preotifor.

www.digibuc.ro

128 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Domnul prin mijlocirea marelui lo-gofat al Pricinilor Bisericesti, privi-gheazA ca tot clirosul din Valahia sAse poarte cu bunI orânduialA si sA nucalce pravilele si legiurile cele asezateinteacest prinfipat

and vreunul din partea clirosuluibisericesc sA va amesteca la lucrurilecare privesc numai la ocArmufrea Dom-nului, pricinuind printr'aceasta turbu-rare la linistea si buna orAnduialA apublicului, ori va infra in cercetare depricini care privesc la judecAtoriile po-liticesti, precum si. nand va cAlca pra-vilile si legiuirile acestui prinfipat, orinu sA va purta cu bung oranduiala du-pä al salt haracter, atunci logofatulPricinilor Bisericesti va face cunoscutDomnului pe aceia si. va cere ca sl sedea vinovatul in cercetarea pArinte-lui mitropolit, fatA aflAndu-sä si marelelogoat, spre a sä judeca si. a-si luacAzuta pedeapsa. Asemenea 0 cAndvreunul din dregAtorii. mireni va su-pAra vreun obraz bisericesc la cele ceprivesc asupra datoriilor slujbei salesau 11 va necinsti intealt chip, marelelogof At il va face cunoscut Domnului,cerAnd ca sá se dea vinovatul in cer-cetarea si judecata judecAtoriilor poll-ticesti spre a sA pedepsi dupA mAri-mea gresalii.

Nici un schit sau manAstire sau vre-un alt chinovion nu sA poate intocmiin Valahia fArä a sä da de stire maiintAiu marelui logofdt ca printeinsul O.ia voia si slobozenia Domnului.

Asemenea 0 nici un egumen nu sApoate aseza pe la toate mândstirile, intoatA tam, pana a nu sA. infAtisa Dom-nului prin marele logoat dinpreuna cumitropolitul si pana a nu sA intAri deDomn, Wä a sä indatora sá plAteascAvreun ban subt nici un fel de numire ;asijderea si. orice starit sA va alege,numaidecAt sä se feel cunoscut mare-lui logotät.

Fiindca nu se cuvine ca obrazelebisericesti sA se traga prin judecAto-riile politicesti pentru pricini de jude-cat-A, marele logorat va ingriji ca a-cestiia avAnd judecAti sa-si orAnduiasca

negresit avocafi spre a sA judeca inlocul lor ; iar dumnealui vel logofAt vasprijini judecAfile lor prin toatemijloacele, ca sA ia sAvArsire invreme si. sä dobAndeascA partea ce vaavea dreptate, legiuita indestulare. SAdeosibesc inteaceastA regula preatii demir, carii pentru scApAtAciunea lor nitvor fi in stare sA plAteascA avocatilor.

Hirotoniile cliaconilor si a preotilor,fiind trebuinf A a sA urma pe temeiurilelegiuirilor ce sAnt pentru aceasta, deacum innainte nici un diacon sau preotnu sà va hirotonisi pAnA a nu facemarele logofAt raportul salt cAtre Domn,arAtând atAt trebuinta ce este, eat 0cA s'au priimit de vrednic de cAtrearhiereul cel ce va fi sA se hirotoni-seascA si. pAnA a nu da Domnul voesi. slobozenie in scris pentru aceasta.SA inceteze insA mice luare dela a-cestiia si de cAtre cei politicesti si decAtre cei bisericesti.

Tot la eaderile marelui logofät sAcuvine atAt privigherea asupra ocAr-muirei avuturilor miscAtoare si. nemis-catoare a tuturor mAnAstirilor si schi-turilor a celor slobode din printipat,cat si asupra scoalelor teologhicestipentru care va ingriji dinpreunA cu ar-hiereul eparhii, ca toate regulile ce sA

nror intocmi printeun deosebit regula-ment asupra profesorilor, stiintelor si.

bunei orAndueli sä se pAzeascA intoc-mai intru toate.

Fiindcä s'au addogat la canfelaria a-cestii logofetii condicile ce privea laferemoniile publice, de aceia la acestfel de intâmpldri, fArAmoniile sä vorregula dela aceastA canfelarie 9.

I) In editia din 1847, ultimile 11 aliniate alearticoIulului s'au scos, trimitandu-se printr'un a-liniat unic, In ceiace priveste manAstirile Inchi-niate la rânduelile special intocmite In anexa 1del.. acest capitol.

Se adaogA un nou articol 364 cu dispozitiunidin leg& asupra Indatoririlor si rangurilor logo .fetid bisericesti 0 asupra manAstirilor Inchinate..

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIE/ 129

SECTIA

Pentru invatatura publica.

Art. 364. Invätätura publicA tre-bue asemenea a fi objectul ingrijiriiprivigherii Stäpanirii, ca cresterea tine-rilor sä fie inteir eiatä pe inceputurilecelui mai sänätos moral ').

Epitropiia Invätäturilor pubfice va al-cAtui regulamenturi pentru organizatiiaa tutulor asAzArilor de crestere, f recum

pentru toate cursurile invätäturilorcare vor trebui sä urmeze i le va su-pune la priimirea Domnului prin mij-locirea ministrului Trebilor din Lä-untru

Toate scoafile particulare precum aColtii i allele ce sant acum intocmitece sä vor mai intocmi de acum Innainte,sA fie cunoscute StApanirei si ea va a-vea bägare de seamA asupra sistemiiInvätäturilor ce sA cuvine a sä linea Infiesicare scoalä prin mijlocirea cinstiteiEforii a scoalelor.

Art. 365. StApanirea va intre-buinta o intr'adins ocrotire cAtre trupulAcademii i catre scolarii care sA vorosebi prin a lor Innaintare la invA-täturi i. carii vor da dovezi de talen-turi i vrednicA purtare 3).

Art. .:16'6. SA vor intocmi scoaleincepAtoare pentru ainandoä secsurileIn fiesicare capetenie de loc a judeti-lor, unde sA vor Inväta cunostinteleelementare, dupa metodul lui Lancas-ter ; sA vor da acèstor asezäri toatA in-tinderea Inaintätoare i asemAnatä cusuma banilor hotAriti pentru invätäturapublica.

Cursul invätäturpor va urma In lim-ba rumaneascA, nu numai pentru *Mies-nirea scolarilor i desävarsirea limbii

ci Inca í pentru cA toate trebile

1) Vezi nota precedentA. Constitue inceputularticolutui 365 'in editia din 1247.

2) AliniatuI acesta este inlocuit In editia din1847 printr'o trimitere ce se face Ia regulamen.tul fcoalelor non mntocmit.

3) In editia din 1847, art. 365 este trecut cauItim aniat at art. 364.

publice trebue a sä tracta intr'aceastälimbA, care este ceia ce sA intrebuin-teazA i intru toate slujbele sfintei cre-dinte.

Art. 367. Ca sà se poatA crestefiii celor In slujbe publice, dupa unchip asemAnat cu al viitoarei soarte,sA va clädi in orasul Bucurestii un co-legiu hotArit pentru cresterea de unasutA scolari dinteaceastä treaptä.

Acesti scolari vor avea inteacestcolegiu läcuintat hrana, lumanarea, In-cAlzirea si vor urma cursul Invätäturilor lor in casele publice Intocmai ca

ceilalti scolari de afarA.SA va aseza cAtre aceasta In c4pi-

talä, o casä de crestere pentru cincizeci ffice i särmane ale slujbasilor Sta-tului, care îi vor avea acolo lAcuinta,hrana i cresterea, dupl un chip cu-viincios.

Aceste doä institutii sä vor organiza&pa un regulament ce sA va alcAtuide Epitropia Invätäturii Pubfice, careva hotAri intr'aceasta i oranduialachipul priimirii acestor numAr defiice.

Art. 368. Pentru tinerea colegiu-lui i casa de crestere, sä rämae a sAchibzui de cAtre Domn dinpreunä cuObsteasca Adunare, mijloacele princare a intampine cheltuelile trebuin-cioase i mai inlesnitoare, ori din ve-niturile Statului, ori cu luarea acelordoä parale la leu sau prin alt mijloc.

Art. 369. Epitropiia InvätäturiiPubfice va chema mArimea de suflet acetätenilor sAi ca sA ajute aceste folo-sitoare asezAri prin häräziri de banilegaturi, care vor sluji intru crestereaveniturilor i intru a asigura statorni-cirea i innaintArile.

Art. 370. Cat pentru epitropiice privesc la ingrijirea nevarsnicilor sdva urma dupa chipul de mai jos.

De va fi epitropul oranduit prin dia-tä sA urmeze dupa acea diatA, iar de

9

www.digibuc.ro

130 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

nu va fi &a% sa se aleaga de judea.-torfia locului din cele mai de aproaperude dua povata pravilii. Amandoäfelurile de epitropi ce s'au zis mai sus,

O. fie datori ca la fie0care an sä deasocoteala la judecatorfia locului pentrulucrärile lor in parte 1).

SECTIA V

Inceputuri de o unire mai de aproape intre arnandoCi PrintipaturiIe.

Art. 371. Inceputul, religiia, obi-ceiurile 0 cea de un fel limba asala0uitorilor inteaceste dol printipa-turi, precum 0 cele deopotriva tre-buinte sânt indestule elementuri de omai de aproape a lor unire, care panaacum s'au fost poprit 0 s'au zabovit, nu-mai dupa inprejuräri intamplatoare 0cele urmate dupa dânsele bunile do-bândiri 0 urmarile folositoare ce ar o-drazli dintr'o apropiere a acestor doapopule, nu pot fi supuse la nici o in-doiala ; inceputurile, dar, s'au a§ezatinteacest regulament prin cea de unfel de cladire a temeiurilor adminis-trative in amândoa Wile.

Art. 372. Läcuitorii din amândoaprintipaturile sä vor inparta0 de toatefolosinfile negutatore0i, dua. temeiu-rile intocmite la capul V, articolul 159al acestui regulament 0 vor dobândideopotriva in fiqice eparhie la al lornegot acelea0 drepturi civile ce voravea 0 pamântenii. Caderea de a do-bândi intr'o tará sau intealta proprie-tali mi§catoare sau nemi§catoare esteasemenea data läcuitorilor din amân-dol printipaturile.

Art. 373. Facatorii de rele, cri-minalii Statului, dezertorii precum 0datornicii ce vor scapa dintr'un prin-tipat intr'altul O. vor da innapoi deopo-triva inpreuna cu toate lucrurile cevor lua cu dâmii, dupa intocmirile u-nui aqezamânt de dare innapoi ce sava legiui intr'amândoa stapânirile.

Art. 374. Lacuitorii satelor salal-luiti pe hotarul acestor doä tart avândtrebuinta de a trece vremelnice0e din-tr'un hotar pe altul, pentru munca sä-tene0ii iconomii pe moqiile invecinate,vor fi slobozi de a o face tocmindu-

sa insa cu proprietarii acelor mo0i 0inputerniciti cu slobozenie de voe dinpartea judecatorfilor satelor, farä nicio dare, nici facându-li-sä vreo inpie-decare din partea Stapanirii.

Art. 375. Monedile vor avea a-celas curs 0 ace1ea0 preturi in amân-doä printipaturile, intocmai dupa co-prinderea articolului 65.

Art. 376.Puterea de sine stapâni-toare 0 savar0toare pentru finerea bu-nei orândueli 0 pentru räpaosul ob0ii,orânduirea in toate slujbele, cea intaiucomanda a jandarmerii sânt preroga-tive aläturate obladuirii Domnului sta-pânitor, care va urrna intru a lor o-carmuire ca 0 mai nainte insa dupatemelurile intocmite printr'acest regu-lament.

Art. 377. TO boerii ce sä vorafla in slujba sau nefiind in slujba, pre-cum 0 toti s1ujba0i Statului, sânt da-tori sa dea Domnului supunere 0 as-cultare ; abatändu-sä insa din ale lordatorii, dupa ce vor fi mai intaiu ju-decati, sa osândesc a se pedepsi du-pa coprinderea pravililor.

Art. 378. Verice boer sau ne-gutator rumân este slobod sa cargo-reasca in streinatate pântre loctrileunde interesurile personale 11 vor po-vatui, fara sa poata cineva0 a-1 popri,afara numai de intamplari prevazutede pravila.

0 pravila intr'adins alcatuita va punein orâ.nduiala indatoririle tuturor la-cuitorilor, pentru ceiace prive0e lacvartiruirile militare0i 0 la care va

1) Partea Gnat& a articolului este modificata.,In editia din 1847, Inlocuindu-se cu o trimitere laregulamentul scoalelor.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 131

urma a sá supune figcare (afarA nu-mai de vreo intâmplare neobicinuitä)pânä cand sA vor zidi cazarne ale Sta-tuhti sau sA vor invoi ob0irile intrugäsirea mijloacelor pentru aceste cvar-tiruri.

Art. 379. Orice strein, de oricerang cre0inesc, va veni aid in tarAva voi sA dobandeascA drepturi politi-ce0i de pamântean, sl nu le poatádobAndi färä un document la mânä,care i sA va da de cAtre Domn, dup5.o mai intâiu chibzuire a ObicinuiteiOb0e0ii AdunAri, iar chibzuirile ace§tiiAdunAn i intArirea Domnului vor ur-ma pe temeiurile urmAtoare

1-iu. Streinul din nou venit, dorinda sA naturaliza in tazA, va li dator sAse arate cAtre StApânire cu jalbA, do-vedind al sAu capital 0 alte avuturi ceva mai avea prin alte locuri sau me-seria ce va cunoa0e i prin care s'arfagadul a sA face folositor Statului.

2-lea. Obicinuita ONteasca Adunaredin porunca Domnului va cerceta alesale dovezi i va raporta Domnului.

3-lea. Daca dupa aceastä cercetaresA va face cunoscute de adevArate do-vezile streinului, atunci acesta va putea.intrebuinta al sAu capital in orice cum-pArAtoare de acareturi va voi, prinale sale in parte lucrAri sA va sill sAdea dovezi de a sa destoinicie, prin

care sA dovedeascA cA poate sA sefacA intru adevAr folositor Statuluipetrecând aa zece ani socotiti dinzioa arAtArii sale cAtre StApânire 0 a-rAtându-sA totdeauna prin purtAri cin-stite, i sA va da document de natura-lizatie, dupA toate formele ceruteatunci sA va inscrie intre pämânteniiStatului i va dobfindi toate acele drep-turi politice0i cate au 0 cei adevAratipAmânteni, intrebuintându-sA de Domn0 in slujbe de ale tArii pentru careva fi destoinic.

4-lea. DacA vreun strein sA va in-sura cu pämfinteancA nobilA i va dadovezile mai sus arAtate, atunci soro-cirea anilor de naturalizatie, sA va so-coti pe un nurnAr de qapte ani numai,iar neavând acest fel de dovez't, insu-rarea cu pämfinteancA nu poate de a-cum innainte sA-i dea drept de natu-ralizatie.

5-lea. Ian streinii, uneltind numai ne-..

gutatorii i industrii i dorind a dobândinumai drepturi obicinuite de pAman-tean, iar nu 0 politice0i, in ceasul cesA von inscrie intre corporatiile loculni

sA vor supune la cele dupeste andäri pentru dreptul de patbntA i pentrucheltuelile or4ene0i, numaidecât sA vorinnumAra intre pAmântenii Statuluivor avea acelea0 drepturi ce au 0pAmântenii negutatori i industria.0.

www.digibuc.ro

CAP. IX.

Regulamentul osteqesc 1)

SECTIA 1 2)

Temeiurile formarii Militii.

Art. 379. Dupa pontul al trac-tatului de pace din Andrianopoli, ceintare0e singurii stapaniri romane0i ot-carmuirea cea din launtru a printipa-tului, neaparat trebue0e : 1-iu, spre pazagranitilor pe cat se atinge de negot qi0 de carantine, 2-lea, spre paza buneiorandueli 0 a ob0e0ii 1ini0i in prin-tipat, O. se formeze o o0ire intocmitape temeiuri statornice 0 intru careStapanirea sa-0 poata odihni creclinta.

Drept aceia, se intocme0e militia pa-

1) Regulamentul ostdvesc pentru militia pd-mcinteneased a Prinfipatului Valahii" a avut, laInceput, fiinta deosebita de aceia a Regulamen-tului Organic. In editia din 1831 a Regulamen-tului Organic, el s'a publicat separat, precedatde o tabla de materii care aratA cA se sub- ,impArtea in patru capuri. Cu toate acestea nuse publica decat cap. L Restul capitoIelor 0 anu-me cap. II, Ill 0 IV al acestui regulament, de0sunt indicate In tabla de materie, nu se gAsesctotus in volum. Aceste capitole sunt rezumate Inart. 425, 426 0 427, ce publicam mai jos 0 para fi rAmas regulamente interioare cari n'au facutobiectul unei (egi votate de Ob0easca Adunare.

Ultimul capitol (art. 427), privitor la parteajudecatoreasca a fost publicat de dL profesorStefan Berechet ca Avezdmiint ostdvesc pentrustraja pdmdriteneascd a Valahii din 1832, lavi1929, dar acest a;eztimAnt nu a fost supus nici-°data discutiei Oblteltii Adunari pentru a puteafi considerat o legiuire propiu zisit.

Din desbaterik ce au avut loc ln Ob0easca

manteneasca in Printipat dupa urmätorulchip :

Art. 380. Militia printipatuluiValahii se comandue0e intru mai marede catre spatarul 0 se alcatue0e deo0iri de pezestrime 0 de cavalerieinpartita in trei polcuri. 8)

Art. 381. Fie0ecare polc se al-catuevte din doao batalioane 0 dindoa escadroane.

Art. 382. Polcurile, batalioanele0 escadroanele se insemneaza supt nu-mirile urmatoare:

Adunare de Revizie rezultA cA in vedinta deIa 13 Martie 1831, Vornicul Alexandru Ghicavel spatar au citit Capul al 9-lea pentru Re-gulamentul Ostdvesc al MHO Romtinelti". carenu era altceva decat capuI I al acestui Regula.ment, dar acest Cap al Regulamentului Os-tdsesc" a fost primit atat de Comitet cat 0 de04teasca Adunare sa facd parte din Orga-nicescul Regulament al Printipatului vi sa in-chipuiasca pe cel de al IX-lea vi din urindCap al acestui Regulament" Aceasta dispozitiese refera, dupa cum am spus, numai la primuldin cele cinci capitole ale initiaIului RegulamentostAsesc.

2) In textuI editiei din 1832 se IntrebuinteazaIn cuprinsuI Regulamentului ostisesc, denumireade desparfirea" In loc de sectie. Prin incadrareaRegu(amentului ostAsesc In RegulamentuI Organic,normal a fost pentra uniformitate, sA tntrebuintam,ca 0 editorul din 1847, denumirea Sectia"

3) In editia din 1847 cuvAntul polc este in-Iocuit pretutindeni cu acela de regiment

www.digibuc.ro

134 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Polcul intaiu

Polcul al doilea

Polcul al treilea

Art. 383. Militia pamânteneascâse comândueste de spätarul, ajulandu-se cu un stab (état-major), dupâ cumse insemneaza in tabla No, 1.

Art. 384. Polcul se comânduestede polcovnic, batalionul de maior siescadronul de câpitan.

Art. 385. Batalionul se alcatuestedin patru roate, roata din doâ ploto-nuri si plotonul din vase despArtiri.(Cautâ litera A).

Art. 386. Escadronul se alcAtuestedin patru plotonuri, plotonul din patrudespârtiri (Cautä litefa B).

Art. 387. In fiescare batalion sant:

maior 1

cApitani 4

porucici 8

praporgici . . 8

iuncAri 16

unter-offiteri . . . . 48

tobosari . . . . . 8

soldati de rand . . . 480

1

1

1

Bata lion 1-iu. Escadron 1-iu

Bata lion al 2-lea. Escadron al 2-lea

Bata lion al 3-lea. Escadron al 3-lea

Bata lion al 4-lea. Escadron al 4-lea

Bata lion al 5-lea. Escadron al 5-lea

Bata lion al 6-lea. Escadron al 6-lea

doctor 1

soldati de nerând 12

Peste tot 586

In fiescare escadron sant :

capitan 1

porucici 2

praporgici 4

iunc4ri. 4

unter-offiteri . . . 14

trambitasi 2

soldati de rand . . 160 1)

soldati de nerand . 3

Peste tot 190

In fiescare pole dar, de toate rangu-rile sant 1552.

i1) Din porunca fostutui Plenipotent, prezident

al Principatelor cu nr. '79 din 1838 s'au maiadaogat ?tic& zece soidati de fiecare escadron. Deaceia edivia din 1847 a Regulamentului Organicaratit 170 de soldati In toe de 16o.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI 1.35

Peste tot militia coprinde s

Pedestrime Cavalerie

Maiori 6

Capitani 24 . . . 6

Porucici 48 12

Praporgici 48 24

Iuncari 96 24

Unter-offiteri 288 84

Muzicanti 48 12

Soldajd de rand ._2880 960 1)

Doctori 6

Scriitori si soldati de nerând . . . 72 i 18

Peste tot 3516 1140 2)

Peste tot pedestrime si cavalerie 4656 3)

Osebit de acestia :

Seful militii 1

Ajutor al spatarului, polcovnic 1

Polcovnici .

De jurna stab-offiter . . 1

Aghiotanti mai marl. . . . 3

Scriitori . . . . 8

Peste tot . . . 4673 4)

3

1, 2, 3) Din cauza adausului despre care vor.beste nota noasta precedenti, editia din 1847a Regulamentului Organic inlocuese cifreIe 96e,114e si 4656, cu 1 o2o, 120o 0 4716.

4) Idem cu 4772. Aceasta nu numai din

cauza sporului de 6e de soldati de Mild, ci 0 prinadaogirea unui capel ;Master al muzicii", aunui tambur-major" 0 a 36 muzicanr, aceastaIn urina poruncii nr. 79 din 1833 a Plenipo.tentuIui Prezident al Principatelor.

www.digibuc.ro

136 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Art. 388. Märunta alcAtuire apolcului se insemneazA in tabla subtNo. 1.

Art. 389. Daca mai pe urmäinprejurArile ar aduce trebuintä de asä spori suma acevtii ovtiri atunci färlatingere de câtätimea poleurilor i aescadroanelor, sä se adaoge câte unrând (adecA doi oameni) in fievcaredespArtire. Acest adaos la 288 des-pArtiri de pedestrime aduce spor de

576 oameni vi la 96 despärtiri de ca-valerie aduce spor de 192 oamenicând i dupa acest adaos suma ovtirilornu va fi mncä destulä, atunci in loc deun rând in fievcare despArtire, sä seadaoge &Ale doao rânduri, care facspor de 1536 oameni. Asemenea seva urma i mai nainte, pAzindu-se insä_numArul ,hotArit al offiterilor 0 al unter-of fiterilor.

SECTIA II

Pentru strângerea militii sau chemarea in slujba.

Art. 390. Strângerea militii selucreazA prin scris obvtesc i prin in-hare in slujbA de bunä voe, dupaanecsul No. 1. i)

Art. 391. Toate stArile (clasele)dajnicilor sânt suppuse scrisului obvtesccare se va inchipui prin osebit avAzA-mânt al Divanului.

Art. 392. Dupa cea IntreagA for-mare a militii, slujitorii, catanele, pla-iavii j toate celelalte bresle, Cate sevor afla supt asemenea ntimire, se des-ffinteazA i oamenii ce le alcAtuia in-fra In rândul dajnicilor.

Art. 393. Se priimevte in slujbdde varstA numai dela 20 pânä la 30 ani.

Art. 394. Pämântenii numai eelcu pärinti, cu familie Í cu mo0e ,sevor priimi in slujbA 2).

Art. 395. Vremea slujbei va fi de6 ani,

Art. 396. Urmând ovtirea aceastaa se afla intru intregimea sa totdauna,la fievcare 4 sau 6 luni, se va faceingrijire a se inplini lipsa celor morti.Aceastä lipsA se va implini intâiu cucei de bunä voe veniti In slujbA, pecarii comandirii polcurilor vor Mgr*a-i aduna, sau in lipsa acestora, se vaIndeplini prin chemarea in slujbä a

TextuI atticoItdui este modificat prin legeareeutArii din 183g.

2) In editia din 1847 s'a scos cei cu movie",pentkia nu seint tofi ldcuitorii proprietari".

unei pArti de oameni indatorati prinscrisul obvtesc, care aceastä parte deoameni se va tinea in seamä la urmä-torul soroc de luare in slujbA 0 laorice intAmplare, pästrarea otirli infraintregimea sa, va fi supt inadinsA in-grijire a spätarului i va rAmânea intruresponsabilitatea sa 8).

Art. 397. Urmând aceastä ovtirea fi todeauna intru intregimea sa vihotärindu-se vremea slujbei a El. de 6ani, pentru ea sä poatA rAmânea inslujbA desttfi soldati vechi spre invA-tAtura recrutilor, o a treia parte a tu-tutor rangurilor de jos, slujind numaicei dintâiu trei ani, se va slobozi dinslujbA, slobozindu-se Ina cei care vorfi mai provti i locurile lor sA se umpleindatä prin chemarea scrisului a anu-lui al patrulea.

Asemenea se va urma i la al cin-cilea vi la al vaselea an, slobozindu-sedin slujbä cAte o a treia parte

Trecând cei dintAi vase ani ai slujbei,atunci indatA, la inceputul intâiuluian a al doilea strângeri de militie, seva slobozi din slujbA cate o a vaseaparte 0 asemenea se va urma pentrutoti ceilali unnAtori ani;

Cu acest chip cea mai mare partedin soldati va fi totdeauna bineinvätatd.

3) Modificat prin Iegea recrutatii din 1833.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 137

Art. 398. Peste tot trebuesc recruti . 4380 recrutiAva dar la cel dintai soroc de 6 anilalala

lalalalalala

1-lu Ianuarie, anul1-iu Ianuarie, anul1-iu Ianuarie, anul

f 833 trebuesc18341835

ft

Pentru al doilea soroc de vase ani1-iu Ianuarle,1-iu Ianuarie,1-iu Ianuarie,1-iu Ianuarie,1-lu Ianuarie,1-iu Ianuarie,

anul 1836 trebuescanul 1837anul 1838anul 1839anul 1840anul 1841

Cu acest chip in cursul celor dintaidoä soroace de vase ani, slujba se scur-teaza dela trei pana la cinci ani, afaranumai de cele doà. al 6-lea parti dupa=ma, care vor sluji intregi vase ani.

Art. 399. Catre sfaqitul fievcaruisoroc hotarit pentru nuoa strangerede recruti, comanclirii polcurilor supuncunovtintei spätarului, vtiinta lamurita de

It

ff

11

If

146014601460

. 730

. 730

. 730

. 730

. 730. 730

ff

suma oamenilor ce vor voi sä mairamae in slujba dupa inPlinirea soro-cului vi de suma oamenitor de bunavoe veniti sa la slujba i spätarul, dinparteà sa, aduce aratarea aceasta incunovtinta Domnului mai din vremecu randuiald ca suma chematilor sa nutreaca trebuinta

SECTIA Ill

Pentru privileghiurile i inerea militii.

1. Pentru rangurile de jos.Art. 400. Taal i muma, nevasta

vi copii nevarsnici ai celui dupa scrisindatorat, ori de buna voe intrat inslujbä, in toata vremea slujbei sale, santscutiti de orice dajdie prin inteadinsporunca a Divanului i intamplandu-sea nu avea familie a sa, i se da slobo-zenie a scuti o alta familie, fie 0 sfreina,insa nu va putea scuti mai mult de ofamilie fievcare ostav 1).

Art. 401. Daca sau dintre eeldupa scris chiematd, sau dintre cei debuna voe intrati in slujba, se vor gasia voi sa ramhe in slujba frei soroace

1) In editia din 1847 art. s'd modificat pomtrivit Iegii recrutatkain 1833.

de cite vase ani, atunci tatat, muma,nevasta i copii nevarsnici se vor scutiin toatä viiata lor de mice dajdie, dupaporunca Divanului2), carele va da intr'a-dins patenta celor de iznoava intratiin slujba.

Art. 402. Soldatii, ce vor aratavrednicie in slujba kr, se vor innaltala vacantfile intamplätoare in rangurilede caprari 0 de unter-offiteri.

Art. 403. La toate rangurile dejos se da depliná inbracaminte i arme,dupa formele hotarite in tabla No. 3.

Inbracamintea aceasta, dupa trecereahotaritului soroc de slujba, ramane a

2) Editortd din 1847 ?nIocue§te cuvAntuI Di-vanului" cu Domnului", c.ci DivanuI nu arecadere administrativA.

www.digibuc.ro

138 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

lor, afara din arme, care vor ramâneala polcuri.

Art, 404, La toate rangurile dejos se da leafa i bani de hrana (vezitabla No. 1 0 No. 2).

Art. 405. Cavaleristului se daun cal, care, dupa trecerea soroculuide 6 ani ai slujbii, ramâne al lui.

Art, 406. Pentru furajul 0 pot-covitul unui cal sant hotarni 120 leipe an, dar intamplandu-se a sa innältapreturile, spatarul va cere dela Domnadaos la aceasta suma, indreptând cere-rea sa prin cuvinte desluOte i vred-nice 0 Domnul va slobozi cerutul a-daos dupa puterea ce Ii este data prinRegulamentul Finantelor.

Drepturile i privileghiurile cu carese folosesc rangurile de jos, se vor in-semna in bileturile de priimirea inslujba, ce sa vor da fiqcaruia cândva infra in slujbä i carele trebue sAfie dupa forma alaturata supt No. 6.

2. Pentru §tab §i ober-offireri.

Art. 407. La inceputul formariiboerli í feciorii de boeri se

priimesc in slujbä i prilmesc feluride comenzi randuite lor, dupa semu-irea rangurilor cu care au fost cinstiti,

dupd cum este intarit in regulamentrcap. I, despartirea 8, unde se cuxinteaza.drepturile i caderile rangurilor osta-qä§ti la trecerea din slujba sau la mu-tarea In slujba politiceasca.

Art. 408. Dupa cea desavar0tformare a militii, boerii de orice ran-guri i feciorii de boeri se vor pril-mi in slujba iuncari 0 nu mai putinde tm an sânt datori- sa slujasca intr'a-cest rang ; inplinindu-sh a.cest sorocrdupa rândul vechimii, se vor puteaMalta in cel intaiu rang offiteresc des-chis ; intamplandu-sa insa ca cel maivechiu in slujbä dintre iuncari sa nuaibä tiinfele trebuincioase, atunci celdintâiu dupä dânsul indata urmator, vafi avansarisit i ap treptat se va urma..

Art. 409. Când formarea va a-junge intru deplina savar0re, atunciinnaltarea Oab i ober-offiterilor se vaurma dupa rândul vechimii.

Art. 410. Numarul luncarilor nuse margine§te, insa lefile i tinerea lorse sloboade numai pe numärul celorce se socotesc ai complectului.

Art, 411,Leafa i furajul cailor sehotaräsc pentru 0ab i ober-offiteri intabla No. 1 0 No. 2.

SECTIA IV

Datoriile de ol:Dte ale miliii i ceiderile cdipeteniir ,

Art. 412. Paza granitilor, a ca-rantinilor 0 a vämilor, cordonul desanatate, slujba din launtru, slujba po-litii orawlor i judetilor, privegherealucratoare pentru inplinirea dajdfilorsânt incredintate militii.

Art. 413. Spätarul, pin a sa in-susire de capetenie a militii, este insar-cinat de a inplini polcovniciile i capi-taniile, care au incetat de a mai fi,prin comenzi din militia pamanteneasca.Spre aceasta va ingriji, dupa regulilehotarite in art. 383 0 in cele urmatoarea implini trebuintele tuturor partilor

ei. Dizlocatie.

slujbei precum s'au hotarit in articolelecele mai sus. Spatarul va fi datorda offiterilor i celorlalti comandiri decomenzi instructiile trebuincioase ca sa.poata ei privighea cu folos spre sigu-rantia ocolurilor lor, ce li sA vor in-semna pe inpartirea judetilor i ca sAdea mana de ajutor localnicilor car-muiri oricand vor fi pravilnice§te chie-mati la aceasta.

Art. 414, Spatarul ca o capete-nie a toatei inarmatei puteri a loculuieste dator a avea in tot minutul masuriluate spre gonirea i prinderea faca-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 139

torilor de rau si a turburätorilor, oriin ce loc se vor arata 1).

Art. 415, Spätarul, nemaifiindindatorat, dupa art, 212, cap, VII ainplini nici o judecatoreasca datorie,afara numai la pricina de disciplinaostasascä, va fi dator a da in cele cucaderi carmuiri pe facatorii de rele,indata ce-i va prinde 2).

Art. 416, La orice intamplari dernäsuri marl spre poprirea vreuneiräutati, spatarul este dator a se inte-lege mai nainte cu ministru celor dinLäuntru, dupa care spätarul va da po-runcile sale unde se va adea. Aseme-nea si orice comandir de comandä sauoranduit, de orice rang ar fi, afara din

Polcul intaiu, in Bucuresti.

Polcul al doilea, la Ploesti.

Polcul al treilea, la Craiova.

1) In editia din 1847 art. 412-414 sunt In-

Inculte cu texte din leg& asupra sfujbeiasupra formaluirei dorobantilor i asupra pageiDunstrii.,

2) bAditia din 1847 art. 415' 0 416 IntruniteakAtuesc art. 418.

intamplarile de talharie, sant datori asä intelege cu carmuirea politiceascaa locului. Orice urmare de sines dinpartea capetenii militii romanesti, pre-cum si din partea suppusilor sai, se vasocoti silnicie 1).

Art. 417. Soldaii, carii dupa ce-rerea pravilnica ce se va face, se vorintrebuinta de catre cele politiceqti cucadere carmuiri ale locului, nu vor in-plini nici o porunca decat cele ce lisa vor orandui de catre offiterii si co-mandirii lor si nu se vor intrebuintadecat la ceiace va privi la legiuitäslujba lor 3).

Milijiia se va inparti pe la orasejudete in urmätorul chip :

Batalion 1-iu. Escadron 1-iu,la Bucuresti.

Batalion al

Batalion al

2-lea. Escadron al 2-lea,la Giurgiu.

3-lea. Escadron al 3-lea,la Focsani.

Batalion al 4-lea. Escadron al 4-lea,la Pitesti.

Batalion al 5-lea. Escadron al 5-lea,la Calafat.

Batalion al 6-lea. Escadron al 6-lea,la Craiova.

3) In editia din 1847 art. 417, riimas numaicu ceI dinteti alinlat, cad celelaIte se suprimi deeditor, devine art. 419. Se suprimii de asemeneaIn Intregime art. 418, iar art. 419 i urmAtoa-

devirv art. 42o 0- urmätoarete.

www.digibuc.ro

140 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALARIEI

Art. 418. Cele in amAruntul re-gule pentru dislocatie se coprind inalAturatul izvod Litera B.

Art. 419. Polcurile, batalioaneleescadroanele, rânduite la cordonul

SAnAtAtii, trebuesc schimbate in fiescarean dupa a spatarului chibzuire, luândinsä totdeauna seama ca, fiescare ba-talion i escadron d'arândul sä tiegarnizonul in Bucuresti, ca sä nu fieprea risipitä ostirea i cu aceasta säsporeascA popririle inVatAturii.

Art. 420. Spätarul, dupa Inpre-jurAn i dupa bagArile de seamä ceurmeazd a face locurilor, poate adaogasau inputina, in voe, pArtile de nstiridin toate punturile printipatului.

Art. 421. La inpärtirea acestorostiri pe la orase i judete, trebuenegresit sA se pAzeascA tocmirea ei ;toatä partea de ostiri trebue sä aibao apetenie pentru pazapentru ingrijirea iconomicestii pärti.

Art. 422. Când dintr'o roatä se

vor da pArti de ostiri, cApitanul rA-mâne cu intâiul ploton, având pe lângadânsul pe cel mai mic porucie, pe feld-vebelul i pe captinarmuzul ; plotonul al2-lea se ocârmueste de porucicul cel maivechiu al roatei i pe lânga dânsul sA allApraporgicul unter-offiterulplotonuluitn-plineste atunci slujb a feldvebelului, iar unuldin unter-offiteri slujba captinarmuzului.

Când se vor deslipi doä despärtiridint'o roatä unter-offiterul le comAn-dueste, unul din cAprari inplineste sluj-ba feldvebelului, iar altul al captinar-muzului ; despArtirile singurite se vorcomändui de cAprarul í cel mai ve-chiu soldat inplineste slujba captinar-muzub.i. Asemenea se va urma si pen-tru cavalerie.

Art. 423. Când vor fi inpreunateinteun punt pedestrime i cavalerie,cel mai mare in rang din offiterii a-mândurora ostirilor comAndueste i peuna i pe alta intru cele ce privesc lachibzuirile ce vor trebui a se face.

SECTIA V

Pentru otcarmuirea militii.

Art. 424. Militia sA ocârmuestedupä ostäsescul regulament ce sä in-parte in 4 capete, adeca

1-in Cap: AsAzAmânturi obstesti pen-tru formarea

2-lea Cap : Invätätura pedestrului si acavaleristului, slujba de garnizon si deforpost, dupa anecsul No. 2,

3-lea Cap : Regulile otcârmuirii mi-litii, dupa anecsul No. 3.

4-lea Cap I Condica judecAtoreascAsi de distiplinä, dupa anecsul No. 4

Art. 425. Invaptura ostafeascet..Ostirile se Inv* dupa regulamentul

ostäsesc, capul al 2-lea.Acest cap coprinde1-a despArtire MiscArile trebuin-

cioase pentru mânuirea2-lea despärtire s Umplutul puscii

inpuscarea la semn.3-lea despArtire Facerea despArti-

rilor, a jumätätilor de plotonuri, a plo-tonurilor i altele,

4-lea despArtire Intocmirea frontu-lui, a coloanelor, a careelor i deose-bitelor miscAri.

5-lea despärtire Prävili pentru os-täsasca slujba de garnizon si de forpost.

Art. 428, Regulilejotoirmuirei.Capul 3-lea aratA regulile rânduite

pentru otcârmuire si se inparte dupacum urmeazA

1-iu despArtire Regulamentul otcâr-muirei acestii milifli, drepturile, res-ponsabilitatea i indatoririle.

2-lea despärtire Regulamentul co-misarieatului.

3-lea despArtire Regulamentul pro-vieantului si al furajului.

4-lea despartire Regulainenturile ot-cârmuirii bolnavilor, slujba i tinereaspitalurilor.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 141

Art. 427, Partea judecdtoreasd.Toate abaterile din slujba si neas-

cultarea se pedepsesc dupa asäzaman-tul capului al 4-lea din Regulamentulostasesc, iar prigonirile intamplatoarein pricini politicesti, cum si vinovätiile

0 nelegiuirile catre obste, se vor ju-deca de catre politicestile judecatorii,ce vor avea cadere ca O. le cercetezefara osebire de ranguri si hotäririle sevor aduce intru sävarsire iarasi decätre puterea politiceasca.

SECTIA VI

Pentru inbreicaminte si arme.

Art. 428. Pedestrimea este filar-mata cu pusci, cu baioneta ; unter-offi-terii si tobosarii au tesacuri prinse depalascä.

Art. 429. Cavaleria este inarmatacu cate un pistol, o sabie si o sulitade lemn incaputata cu fier si cu ste-gulet albastru 0 galben de camlot.

Art. 430. Inbracamintea se al-catueste de un surtuc de postav albas-tru, cu cusäturi si cu postav galben,pantaloni largi, ciaco de hartie neagra,palasca de teletin negru cu fisecuri de

Art. 433. Articolul 65tilor randueste pe un an2.500.000 lei 9 pentru tinereamânesti : dinteaceasta suma

Pe anul 1830(

20 bucäti pentru infanterie 0 de 10penh-u cavalerie, de un surtue de panzaalba (chile» si o manta de postav sur.

Art, 431. Gatitura cailor este un-frau, o sa, o perna si un cioltar.

Art. 432, Inbräcämintea offiteriloreste asemenea cu a soldatilor, cu deo-sebire numai ca cusäturile sant de fir siInca ell o osebire oranduitä pentru deo-sebirea rangurilor offiteresti dela treap-tä praporgicului pana la a spätarului(Vezi inbracamintea offiterilor si a sol-datilor amaruntata in Tabla No. 3).

_SECTIA VIlf

Pentru socoteli.

al Finan-suma de

n01 ro-au sä. se

plateasca sumele hotarite pe tot anuldupa socoteala aratatä in Tabla No. 5si inchipuit pe asazamanturile acestuiRegulament, Tabla No. 1, 2, 3,

S'a randuit o sumä osebita, slobozita innaintea acestuiRegulament. De aceia si nu infra in socoteala aceasta.

Lei Parale

Pe anul 1831 2.078.024 . , 30Pe anul 1832 2.192.039 . . 34Pe anul 1833 2.651.698 . . 4Pe anul 1834 2,192.039 . . 34Pe anul 1835 2.081.698 . . 4

Peste tot pentru 5 ani 11.195.500 . . 26

Afara din cheltuiala depeste an pentru tinereaarmelor facute din sumaranduita pe anul 1830.

1) In 1831 chiar, s'au mai aciaogat 25o.000 ( consecintA, toate cifrele sunt modificate In editiaIei. De asemenea In 1833, Ina 15.000 lei. In I din 1847 a Regulamentului Organic.

www.digibuc.ro

142 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Care aceasta sumele slobozite pe tot anul de câte . .

Pentru eei inthi cinci ani intrupând o suma de . . . .

Lei

2.500.00012.500.000

Parale

Ramâne din sorocul dinthiu de qase ani un prisos de 1.304.499 . . 145i sorocul al 2-lea de 6 ani, cum 0 soroacele urma-

toare vor avea in punere la cale o suma de . . . . 15.000.000Dar cheltuelile rânduite in tabla No. 5, pe fieware soroc

de 6 ani, ajungând pana la suma de , . . 14.147.950 . . 30Ramâne din fieqcare soroc prisositoare suing de . . . . 852047 . . 10

Art. 434. Din aceste prisositoaresume ce sa vor aduna d'a rândul dinsumele hotarite pentru socotelile dupäan, sa va inffinta o cash' de bani ostä-sasca, ale caria fonduri se vor intre-buinta spre intâmpinarea cheltuelilorecstraordinare, la o intâmplare de o

mare innältare a preturilor, sau la in-tâmplatoare trebuinte de cheltuiala pen-tru sporirea de oameni in militie,

Nu se vor putea intrebuinta acestefonduri, fara voe data. a Domnului 0a Obqt*ii Adunari a Divanului.

SECTIA VIII

Drepturile rangurilor osti#4ti i regule a peal in intrarea in slujbei.

Art. 435. Privindu-se la trebuintace este de a sa ingriji pentru felurimilede comenzi ale militii celii din nouf ormata, s'a hotärit ca ffinta until rangpoliticesc sh se socoteasca cadere adobhndi un rang ostäqäsc asemuit dupaTabla de comparatie aci alaturata 0 nu-mai la singura 0 una intamplare aformdrii militii ; iar la urma, nimeni 0de orice rang nu va putea infra inslujba decht duph intarirea Domnului0 numai ca un cadet, dupa cum s'ahotarit pentru nobletä.

Art. 436. Ostaqii ce iau slobo-zenie din slujba, pot cere un rang poli-ticesc potrivit cu rangul lor ostaOsc,daca nu vor fi având vechimea rangu-lui de trei ani. Vor avea insa caderela un rang mai innalt de vor avea ve-chimea dupa regulile urmatoare :

Art. 437. Offiterii, luandu-0 do-bozeniea din slujba, de vor fi slujit treiani in acela rang ce avea in urma,priimesc, prin intarirea Domnului, unrang mai sus, iar la inprotiva tree inpoliticeasca slujba cu rangul ce au avutläsAnd ostapsca slujba.

Art. 438. Cei ce de bunä voevor läsa slujba, pot de iznoava fi prii-miti, dar numai dupa inplinirea de doiani ce vor fi mijlocit dupa cerereaslobozenii din slujba, tot cu acelaq rangce au avut atunci 0 tot cu aceia0 ve-chime. Vremea ce va urma dupa cere-rea slobozenii nu sä va socoti a slujbei.

Art. 439. Cei ce trechnd in slujbapoliticeasca vor fi dobândit vreun rangmai mare, mai infra b./10 in slujbaost4asca cu acela rang ce au avut,lasându-o.

Art. 440, 5tab 0 ober-offiterii,dupa slobozeniea lor din slujba, de vorfi trecut in slujbh politiceasca sau nuqi vor voi sä intre iaraqi in slujba os-tapsca, se vor innhlta in urmatoareranouri la vacantfile intâmplatoare, insadupa o nouà dobândita vechime de qaseluni slujite ; iar in coprinsul ace§tii vre-mi, se vor innalta in vacantifie ce savor deschide, numai offiterii ce s'auaflat in necontenita slujba.

Art. 441. Domnul alege pe5eful Militii, fax% sa poata sà aleagadinfre cei tivili, ci numai dintre pol-

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANW AL VALARIET

covnicii mi1iii, gat din cei ce sä vorafla in slujbA, cât i dintre cei ce sevor fi tras din slujbA cu rang de spätarsau de polcovnic. hang-Wile in rangurilede polcovnici si a offiterilor in ranguride stab-offiteri se vor urma peste toatäoastea. Innältarea in toate rangurile deober-offiteri se urmeazA in coprinsulpolcului, osebindu-se totdauna intreinfanterie i eavalerie. Innältarea treptatädin rangul de iuncär in eel de offiterse va face pe temeiul art. 408, despär-Urea al 3-lea a Regulamentului ostäsäse.Dintre unter-offiteri numai cei cariivor fi isprävit cursul invätäturii ostä-sästi si se vor cunoaste a au cunos-tintele trebuincioase i pentru ranguloffiteresc, se vor avansarisi la vacantii,nu insä mai nainte de trei ani ; se vorosebi dinteaceastä regula cei care vorarAta osebitA vrednicie i atunci se vorinnälta in rang de offiter mai nainte deacest hotärit soroc i &And nu vor fivacantie, cu osebire numai a nu vorpriimi leafA.

Art. 442. Toi offiterii intraliacum si la inceputul formäriinu vor fi slobozi din slujbA, nici schim-bati in slujbä politiceascA innaintea so-rocului de trei ani, iar dupa aceia 10pot lua slobozeniea si a se schimba inpoliticeascä pe tot anul, ingrijindu-säca sA dea inscrisele cereri in cursulvremii dela 1-iu Septemvrie Ora la1-iu Ianuarie.

Art. 443.-7Dintre offiterii ce vor fislujit vase ani, au voe esind din slujbAsA poarte mundirul fArà epoleturi.

1 43

Art. 444 'J. Mutarea din ranguriostäsästi in cele politicesti, se va sAvArsidupä urmAtortil Regulament.

a) $eful Militii, slujind trei ani inrang de spätar are drit la toate celemai mari ranguri, dupa plAcereaDomnului.

b) Comandirul de pole poate sA semute in slujba politiceascA cu rang deagA, dar slujind inteacest cin trei ani,are cAdere panä la rang de al 4-leavorni-.

c) Comandirul de batlion poate trecein slujba politiceascA cu rang de cAmA-ras, iar slujind trei ani cu rang de agl.

d) Comandirul de roatA trece cucu rang de paharnic, iar slujind trei anicu rang de clucer.

Comandirul de zvod trece cu rangde sArdar, iar slujind trei ani cu rangde paharnic.

f) Supt-comandirul de zvod trece curang de pitar, iar slujind trei ani curang de sArdar.

Iunchrii i unter-offiterii, fiind fecioride boer de al 4-lea clas, feciorii denegutätori 0 de alte trepte care au

pentru cin offiteresc, dupä copri-derea in art. 445, dupA slujba de trei,ani pot trece cu rang de pitar.

i) Art. 443 0 444, In efts din 1832, suntIntrunite Intr'un singur articol. Editia din 1847le deosebe0e In dotia articole distincte t anume444 0 445. Asupra numerotarii articolelor In a.ceastä din urmá ediie, vezt nota 3 delapag. 139.

www.digibuc.ro

144 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Tab IA potrivitoare rangurilor politice§ti cu cele ost44ti, pentru priimirea

boerilor §i a feciorilor de boer in slujbä; a se intrebuinta la

inceputul formArii Militii

RANGURI POLITICE$TI RANGURI .0STÁSA$TI

I-iu CLAS

Vel spätar

Vel hatman

Vel vistier

Vel dvornic.

Vel postelnic

Vel aga

Vel cämära§

al II-lea CLAS

Vel clucer

Vel caminar

Vel paharnic

Vel stolnie

Vel comis

al III-lea CLAS

Vel sArdar

Vel medelnicer

Vel sluger

Vel pitar

Vel armas

Vel §Atrar

Vel clucer de arie

-

Sef a toatä Militia

Inpotriva comandirului de pole

Inpotriva comandirului de batalion

Inpotriva comandirului de roatä

Inpotriva comanclirului de zvod

Jnpotriva supt-comandirului de zvod

www.digibuc.ro

TA B L I TE,De Statul tuturor gradurilor Militiei,

tinerea, inbráceimintea si gdititura cailor

si socotele.

:74,.....

10

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 147

TAMA No. 1Statul tuturor rangurilor Militii Ronainefti a Printipatului Valahii

cu lefi qi finerea lor

NUMIREA

RANGLLRILOR

Leafa in Tel Hrana In Iei Tinerea 0 potcovituIcailor 12 w '71.

,Y go

1 41Field:I-mkt TuturorFiesca.

ftiia Tuturor FievcAruia Tuturor

Spatarul (ghenämlinspector) . . . .

2 Adghiotanti, luatidin numärul prapor-gicilor- d i n polcuri(primesc leafä din pol-curile lor) . . . .

Ajutor p e langaspätarul, polcovnic.

Cantelaria sa

Polcovnic a dghio-tant comandant . .

3 adghiotanti maricapitani sau poni-cici

8 scriitori . . .

P e n t r u cheltuialacantelarii si a scrii-torilor

Doctoral veterinar

Peste tot finerea de-jurnutui qtab, pe an

24.o o o

7.2oo

7.2oo

3 00024o

2.000

24.000

7.2oo

7.2oo

9 0001.92o

2.000

18o 1.44o

Pentru6 cai

72o

Pentru2 cal

24oPentru3 cal

36o

Pentru3 cal

36o

Pentru2 cai

24o

Pentru2 cal.

240

72o

96o

36o

36o

72o

24o

24.72o

96o

7.56o

7.56o

9.72o3.36o

6.000

2.24o

51.32o 1.44o 336o 62.12o

www.digibuc.ro

148 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIET

TABLA No. 2Statul tuturor rangurilor unui polc qi linerea lor

NUMIREA

RANGURILORIi14,3 tE gi2 g

z f..

Leafa in telIncles-tularea

in leitiranacovitul

fr pot.cailor

,t-Z

i'1 4, g

tt." -ci eEie§ciúvia Tutu lor Ftt- Tuturor Firer: Tuturor

PentruP cal

Polcovnic . . . . 1 7.2oo 7.2go 24o 24o 7.44c

Infanterie

Maiori, comandiriiPentruP. cai

de batalion . . 2 5,000 1 o,000 24o 48o lo.48c

Capitani, comandiride roata . . . . 8 3.000 24.000 24.00c

Porucici, comandiride zvod , 16 2,400 38.400 38.4oc

Praporgicii, din a-ce0ia 1 adghiotantal polcului 0 al in-tAiului batalion ; 1

adghiotant la alAcIghtotantulFtculut:di Aod.

2-lea batalion; 1

cvartir - maister 0?ea BataIion7pentru ate

un calun easier , . . 16 1.800 28,800 120 24o 29.o4o

Feld-febelii, câte 1 laroatä 8 3oo 2.400 18o 1.44o 3.84e

IuncArii, cate 4 laroata; unter-offiteridin cari 8 captinar-muzi, [cate until laroata, 16 de zvo-duril 0 32 mai mid. 88 24o 21.12o 18o 15.84o

.

36.96e

Soldati de rand . . 96o 72 69.12o 18o 172.800 241.92o

Tobopri . . . . 16 72 1.152 18o 2.800 4.o32

mai marl 1 4.800Doftori

mai mi d 1 4.0008.800 8.800

Fildceri, cât 1 labatalion . 2 78o I.56o 18o 36o 1.92o

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 144

NUMIREA

RANOURILOR

.52... c3

g g4

Leafa tn Iei Indestulareatn lie

Hrana fi pot.covitul cailor

'el .g

al 4)5 jFiesca."ruia ,

oram. Fie1c li.ruia TutuIorFiescit.

cum TutuIor

,

Feldfebeli câte 1 labatalion . . . . 2 78o 156o 18o 36o - - 1.920

Soldati de nerâ.nd,câte 2 la roatà . 16 48 768 18o 2.88o - - 1648

Scriitori . . . . 6 24o 1.440 18o 1.o8o - - 2.loo

Cavalerie

CApitani, comancliri PentrucAte 3cai

de escadron . . 2 3.000 6.000 - - 36o 72o 6.72o

Pentrucate Scai

Porucici . . . . 4 2.400 9.600 - - 24o 96o lo.56o

Praporgici. . . . 8 1.800 14.400 - - 24o 1.92o 16.32o

Vahmeisteri. . . . 2 3oo 600 18o 36o 12o 24o 1.2oo

IuncAri . . . . 8 25o 2.000 18o 1.44o 12o 96o 4.400

Linter - offiteri, din

-cari 2 captinarmuzi

si vahmeisteri mai

mici 8 26 25o 6.5oo 18o 4.68o 12o 3.12o 14.3oo

Soldati de rând . . 32o 96 3o.72o 18o 57.600 12o 38.400 126.72o

Trâmbitasi . . . 4 96 384 18o 72o 12o 48o 1.584

De nerând . . . 4 48 192 18o 72o 12o 48o 1.392

Potcovari . . . . 2 25o 5oo 18o 36o 12o 24o 1.1oo

Pentru cheltuiala

cantelariei . . . - - - - - 2.400

Peste tot pentru toate

rangurile polcukii. - - 293.336 - 268.92o 48.48o 612,800

Peste tot pentru câte

trele polcurile . . - - 880.008 - 8o6.76o - 145.400 18322o:.

www.digibuc.ro

150 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 3inbreicaminte a Haifa Printipatului Valahii

'5

o ; GATrruRA PEDESTRIMII : iE g

Z

MisuraParole

Coturi Desete

Lei.

1

3 Mondir de postav albastru, lätime dedoi arsini . . . . . 1 3 8 24 2o

La dânsul snur de postav galben, lätimede doi arsini , . i . 1 I lo

PânzA de captusalä, lAtime de un arsin . 2 12 2 3oTot la dânsul pânzA galbenl pe poale,

lätime de un arsin , . . 3 4 5Siret lat de lânA galbenä . .. . 7 I 16Siret pentru gulere si manic'. . . 15 1 5

6 Nasturi de alamA . . . 17 1 28Copci la guler . . . . 4 8

3 Pentru cusutul mondirului . 1 223 Pantaloni de postav albastru, lätime de

doi arsini . . . . 1 3 21CAph4ea1 ä de pânzA latA de un arsin . 3 4 3 10Pentru snur postav galben lätime de

doi arsini . . . . . 1 1 10Pentru cusutul lor . . . lo

2 Chitele de pânzä lätime de un arsin , 1 6 10 92 Pantaloní de pâniä, lätime de un arsin . 2 lo 6 141 Cämäsi de pânzA, While de un arsin . 2 8 111 Penh-u cusutul lucrurilor de pânzA . 393 Chivärä de hârsie neagra cu cozoroc si

fund de postav galben . . . 1 133 La chivärA gAtiturä de lânä galbenä . 1 16 La chivArA pajurA de &lama cu numA-

rul polcului . . . I 1 266 La chivArA o subt-bArbie cu solzi

de alamä . . . . 1 22 Musama penhv toc la chivärä, lätime

de un arsin , , . 1 5 8 4o1 CravatA (gâtar) de postav negru 1 lo3 Manta de postav sur, lätime de 12 de-

gete . . . 1 11 30 lo$nur de postav galben . 1 3oPostäv albastru pentru guler lis loPentru cusutul mantelel . 2oGAitan de lânA neagrA . . 6 2 24RinzA penhv cAptusalA, lätimea de un

arsin . . . . , 3 1 4 12

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 15t

..- .

2 ' GATITURA PEDESTRIMII

u t4sk ' -Ci

Z

MAsura

Let Pare&

Cotur Degete

6 Nasturi de alamä , . . . 7 286 Ranite (geamantane de piele neagrA (iuft)

cu catarAmi . . . . 1 146 Curele pentru ranite de iuft negru . 1 26 PalascA de iuft negru. . . 1 9 301 Cisme . . . . . . 2 15 2a1 Pentru cusutul si unsul cismelor. . 2 2 2c3 aret de aur pentru feld-febeli la guler

si. mânici . . . . . 2 2o3 Siret de aur pentru unter-offiteri la

guler. . . . . . . 1 lo3 Siret de 'aur pentru efreiteri la pagonuri. 4 2 203 Pentru tobosari la mondir siret de

lAnA galbena . . . . 24 4 8

3 Temleac (fundA) de lânA galbenA lasabie . , . . . 1 1 la

1 Pentru tinerea puscii . . . _ l a

1 Pentru tinerea tesacului . . . la1 Pentru tinerea tecii de baionetA. . 5

1 Pentru tinerea tobelor . . . 1

I. Pentru cremeni si. hârtie pentru fisicuri . 5

Geititura Cavaleriei

3 Mondir de postav albastru, lAtime dedoi arsini . , . . . 1 3 8 24 2e

La dânsul snur de postav galben la-timede doi arsini . , . . 1 1 la

PanzA de cAptusalk lAtime de un arsin. 2 12 2 3eTot la dânsul pAnzA galbend pe la poale,

lAtime de un arsin . . 3 4 5

$iret de lânA galbenA la guler si la mâ-old , . . . . . 7 1 lb

GAitan pentru cusAturi la guler si lamâneci . . . . . 15 1 5

6 Nasturi de alaml . . . . 13 1 12Copci pentru guler.. . . 4 8

3 Pentru cusutul mondirului. . . 1 223 Pantaloni" de postav albastru, latime

de doi arsini . . . . 1 3 21La dânsii panzA de cAptusala latA de

un arsín _. . . . . 3 4 3 lo

www.digibuc.ro

52 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAIIIEI

... .2 g

tiGÄTITURA CAVALERIEI

,-.u ..... s,

E pi.

z

MAsuraLei Parate

Coturi Degete

$nur de postav galben, lätime de 2 ar§ini. 1 1 loPenh-u cusutul lor . . . lo

2 Chitel de pânza, latä de un ar§in . 1 6 10 92 Pantaloni de pânzä, lath' de un ar§in . 2 1 o 6 141 Cämä§i de pânzA, latä de un ar§in . 2 8 -- 11 --1 Pentru cusutul tuturor lucrurilor de panzA 393 Chivärä de hat-0e neagra, cu cozoroc

0 fund de postav galben 0 fundä . 1 __ __ 13 __6 Pe chivärä tablä de alamä . .

1 _ 1 263 GAtituri de lânä galbenà cu do5. funte, 39 La chivärä o subt-barbie cu solzi de

alamä . . ... 1 -- -- 22 Mu§ama pentru toc la chivärä, de un

anin 0 opt degete latimea . . 1 5 8 4o3 &Allan galben cu o funtä pentru pistoale. 1 3 --6 Temeleac de piele . . . . 1 lo1 Cravatä (gâtar) de postav negru. . 1 103 Manta de postav sur de 12 degete de lat. 1 11 30 lo

La dânsa §nur de postav galben. .

Postav albastru pentru guler . .T ii./2

3ol o

Pentru cusutul mantelii . . . 2oGaitänuri de lânä neagrä . . 6 2 24Phnzä pentru cAptu§alä, lata de un

ar . . .§in . . 3 1 4 126 Nasturi de alamd . . . . 7 283 aret de aur pentru vahmeisteri, la

guler 0 mânici . . . . 2 2o3 $iret de aur pentru unter-offiteri, la

guler . . .. . 1 -- lo --3 $iret de aur pentru efreiteri, la pagontii. 4 2 lo3 Pentru trâmbita0 la monclir §iret de

M . .ug galbena . . 24 4 81 Cisme, dog. perechi . , . 2 15 2o1 Pentru cusutul 0 unsul cismelor. . 2 2o6 Portepei (curele de sabie) de piele

neagrä cu cätärämi . . , 1 36 Pala§ca de iuft negru . . . 1 9 3o6 Pinteni . . . . 1 21 Penh-u tinerea sulitii . .. 51 Pentru tinerea säbii . .. 21 Penh-u tinerea pistolului. . . 51 Pentru cremene 0 hârtie penh-u fi§icuri. 5

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 153.

E g GATITURA CAVALERIEI ,e1 .cg i4 .--

MAsuraLei Parole

Coturi Degete

Gdtitura calului,

6 Sa de lemn . . . 1 lo6 Curelarimea . . . . 1 3o3 Ibânci (podnic) , . . . 1 143 Pie le peste ibânci . . . . 1 96 Perna de luft negru . . . 1 123 Dasagi . . . . . . 1 2 2o1 To lba pentru orz, de pânza . . 1 303 Capestre . . . . . 1 2o

Pentru perie 0 tesala, odata . . 31 Pentru perie pe tot anul . . . _ i o6 Scarile , . . . . . 2 26 Zabale . . , . . . 1 2o1 Pentru unsul curelarimei . . . _ 1 2o3 Cioltar de postav albastru, latime 2 ,

agini . . . . 1 2 12Postav galben pentru inprejurul ciolta-

rului latime de doi aqini . ..

6 3 3oCaptqala de pânza la dânsul, lata de

un aqini . . . . . 4 4Pentru cusut 0 ata . . . . 1

6 Flamburi (stegu§or) de camlot albastru0 galben , . . . . 1 1 12

Bagare de seamd

$apcile soldatilor se fac din rämä0turile croelii mondirurilor.Mondirile acelor de ne-rând, sânt tot un fel cu ale pezestrimei 0 cava-

leriei, insa far& cusatura 0 gaitanuri la guler 0 mânici 0 in loc de chivara asingura ppeä.

Uniforma Offiferilor

Spätarul are cusaturi de fir la guler, la poale, la mânici 0 la buzunäripang la chivara, un brâu de aur cu catarama de aur 0 cu marca Printipatului.

Uniforma tab-Offiterilor

Polcovnicul are cusaturi de aur la guler, la mânici 0 la poale, brâu deaur cu cataramd de aur cu marca Printipatului 0 pana la chivara.

Maiorul se deosebe0e din ober-offiteri prin Oret lat la guler 0 la mânici ;iar la poale cusatura tot a ober-offiterilor, bráu de aur cu catarama de argint,cu marca de aur 0 margioara de argint.

www.digibuc.ro

154 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAMEI

Uniforma Ober-offiterilor

CApitanul are brâu de piele cu lustru, inprejurat cu qiret de fir de jumä-tate deget, cu cataraml de aur, cu marca de aur i chenar de aur ; mondiruleste asemenea cu al ober-offiterilor cu aceia0 cusäturä, numai de aur.

Porucicul are brâu de piele cu lustru, cu catarama de argint, cu marcade aur i margioara de aur ; monclirul í cusätura asemenea cu a cApitanilor.

Praporgicul are brâu de piele cu lustru, catarama de argint, cu marca de-argint, cu märgioara de aur ; uniforma i cusätura asemenea cu a porucicului.

TABLA No. 4Inbraccimintea

I. La Infanterie

Fie*Arui orn Tuttilor

Lei IParale Lei Parate

Feld-febeli . . 24 22o 23 5.293 32

Iuncäri . . . . . 96 210 23 2o.215 8

Unter-offiteri . . . . 264 210 23 55.591 32

Efreiteri . . . . . 288 2o1 33 58.125 2o

So ldati de rând . . . . 2.592 199 13 516.65o 16

Toboqari . . . . . 48 2o4 31 9.829 8

Soldati de ne-rând . . . 80 162 16 13.5o7 8

Peste tot . . 679.213 4

II. La CavalerieVah-meisteri . 6 212 32 1.276 32

Iuncäri . . 24 2o2 32 4.867 8

Unter-offiteri . . . . 78 2o2 32 15.818 16

Efreiteri . . . . . 96 195 12 18.758 32

Soldati de rând . . . . 864 192 32 166.569 8

Trâmbitaqi . . . . . 12 197 2.364

So ldati de ne-rând . . 18 153 2o 2.763

Gätihira la cai . . . . 1.098 1 o5 2 115.344 38

Peste tot . . 327.762 12

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 155

TABLA No. 5

De cheltuelile fiefccirui an pentru Milifie, Intru soroc de fuse anide la 1830 pawl la 1837

Pe anul 1830, de la 1-a Ianuarie, leafa tuturor cinurilorPentru hrana rangurilor de josPentru cumplratul a 1.098 caiPentru hrana 0 potcovitul cailorPentru Intreaga cumpärätoare a 1.098 §ale, gatirea oa-

menilor 0 a cailorPentru cheltuiala cantalariiPentru odatä cumpärätoare a 48 tobe 0 12 trâmbite

Peste tot . . .

Pe anul 1831, dela 1-iu lanuarie

Leafa tuturor rangttrilor.Pentru hrana rangurilor de jos . ,

Pentru cumpräätoarea pe tot anul de 183 cai pentruschimbare (remonte) la al 6-lea parte câte 200 lei

Pentru furajul 0 potcovitul cailorPentru cheltuiala cantelariiPentru finerea munitiiPentru tinerea armelor

Peste tot . .

Pe anul 1832

Leafa tuturor rangurilor . . . . .Pentru hrana rangurflor de josPentru cumpäratul pe un an a 183 caiPentru hrana 0 'potdovitul cailorPentru cheltuelile cantalarliPentru finerea lucrurilor munitii 0 cumpärätoarea

hainelor de varlPentru tinerea armelor .. .

Peste tot . . .

L e i Parale

622.985538.440219.960

99.440

1.006.9758.8003.540

131/3_-

16--2.500.140

931.328808.200

36.600148.80013.200

139.8963.673

29hIs

--

30

2.081.698

931.328808.20036.600

148.80013.200

250.2383.673

-----2014

2.192.238 3

www.digibuc.ro

156 REGULAMENTOL ORGANIC AL VALAIREI

I=ON\

Pe anul 1833

Leafa tutulor rangurilor. . . .

Pentru hrana rangurilor de jos . .

Pentru cumpäratul a 183 cai . .

Pentru furajul vi potcovitul cailor . .

Pentru cheltuiala cantalarii . .

Pentru inbräcämintea ovtirii vi tinerea pe un an amunitii . .

Pentru finerea armelor . 'Peste tot

Pe anul 1834

Leafa tutulor rangurilor.. . .

Pentru hrana rangurilor de jos . .

Pentrti cumpgratul pe an a 183 cai , . .

Pentru furajul vi potcovitul cailor . .

Pentru cheltuiala canfalarii -. . .

Pentru tinerea lucrurilor munitii inteun an vi cumpa-rätoarea hainilor de varl . .

Pentru tinerea armelor , , ..

Peste tot .

Pe anul 1835

Leafa tuturor rangurilor.. .

Pentru hrana rangurilor de jos . .

Pentru cumparatul pe an a 183 cal. .

Pentru furajul vi potcovitul caflor . ,

Pentru cheltuiala cantalarii . .

Pentru tinerea a toate munitii pe un an .

Pentru tinerea armelor . . .

Peste tot

Suma inthiului soroc de vase ani . .

ScAzAndu-sa cheltuelile anului 1830 .

Asemenea vi cheltuelile tinerii armelor pe anul 1831.

L e i Parale

931.328808.20036.600

148.80013.200

709.8963.673

-----3014

2.651.698

931.320808.20036,600

148.80013.200

250.2383.673

4

-----2014

2.192.039

931.328800,200

36.600148.80013.200

139.8963.673

34

-----3014

2.081.698

13.699.3142.500.140

3.673

4

29'1/3

14Peste tot pentru ceilalti 5 ani 11.195.500 26

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 157

#1I,

Cheltuelile de pe tot anul pentru al 2-lea fi al3-lea fi urmdtoarele soroace de gase ani

Pe anul 1836

e Parate

Leafa tutulor rangurilor 931.328

Pentru hrana rangurilor de jos 808,2oo

Pentru cumpiratul a 183 cai pe tin an 36.600

Pentiu furajul si potcovitul cailor . 148.800

Pentru cheltuiala cantalarii . 13.2oo

Pentru intreaga inbriciiminte a oamenilor ci gätituracalor 1.006.975 16

Pentru finerea armelor 3.673 14

Peste tot 2.948.776 30

Pentru anul 1837, cheltuelile aseminate cu ale anu-lui 1831 . . . 2.o81.698 4

Pentru anul 1838, cheltuelile aseminate cu ale anti-lui 1832 . . . 2.192.o39 34

Pentru anul 1839, aseminate cu ale anului 1833 2.651.698 4

Pentru anul 1840, aseminate cu ale anului 1834 2.192.o39 34

Pentru anul 1841, aseminate cu ale anului 1835 2.o81.698 4

Peste tot penh-u al 2-lea soroc de case ani 14,147.95o 3o

Pentru al 3-lea, al 4-lea si toate celelalte soroace decase ani, se va cheltui in fiesicare, tot atâta sumicat si in sorocul al 2-lea, adeci . 14.147.95o 30

In cursul acelor din urmi 5 ani ai 1-iului soroc se vorcheltui pe fiesicare an obicinuit, cite 2.239.loo 5

Iar pentru al 2-lea soroc de case ani si celelalte pefiesicare an, cite . 2.357.991 18

www.digibuc.ro

158 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

TABLA No. 6

Carte de slujba1Vo....N. N., din Satul N. N., din Judetul N. N., s'a primit in slujba ostaqasca a

Tarü Romane0i, in puterea osebitului ostaOsc Regulament, cu toate privile-ghiurile 0 toate datoriile a inplini, precum se arata aici, mai la vale.

§ 1

Tatal 0 muma, nevasta 0 copii nevarsnici a celui dupa obvtesc scris, sau.de buna voie intrat, vor fi scut* de orice dajdie, pe vremea cata va fi inslujba, in puterea articolului 400.

§ 2Tot omul va priimi hrana, inbracamintea intreagä, dupa forma 0 la so-

roacele hotarite in alaturata Tab la, (vezi Tab la No. 3), asemenea 0 armele.Soldatul de infanterie va avea o puqca cu baioneta; unter-offiterii, osebit depu§ca, vor avea Inca semii-sabii, precum 0 tobopri.

Soldatul de cavalerie va avea un pistol, o sabie 0 o sulita cu steag gal-ben 0 albastru.

§ 3

Fie0care, dupa vrednicia sa, se va innalta in grad de feld-febeli 0 deunter-offiteri 0 va priimi leafa dupa gradul sau. Soldatul de infanterie, osebitde inbracaminte 0 de hrand, va priimi pe an cate 72 lei 0 soldatul" de cava-lerie va priimi 96 lei, afara din hrana 0 potcovitul calului. Unter-offiterul [deinfanterie va priimi lei 240 0 cel de cavalerie lei 250 pe an, osebit hrana 0potcovitul calului.

§ 4

Cavaleristul va priimi un cal, care dupti. 6 ani de slujba va ramânea allui de tot.

§ 5

Datoriile militii sant s 1) a pazi granitele, vamile 0 carantinele; 2) a sa-vir0 slujba inläuntru, a tinea lini0ea ob0ii prin oraqe 0 judete 0 a privighieaasupra stringerii dajdiilor.

§ 6

Cel ce infra in slujba se indatoreaa a sluji 6 ani.

§ 7

Daca dintre soldati se vor gäsi a voi sa-0 urmeze slujba indelungime detrei ori çase ani, atunci aceia vor fi scutiti pentru toata viata lor de tot felulde dajclie dinpreuna cu tatal, muma 0 nevasta lui.

www.digibuc.ro

Dizlocatie a Militiei Pamânteneti a

Printipatului Valahii

mic

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 161

POLCUL 1-iu

Batalionul 1-iu.

Escadronul 10iu i Plotonut I.iu

BatalionuI al 2.k.a.

EscadronuI aI 2-tea.

Roata 1-iic

Plotonul 1-iu si jumätatedin 1-iul ploton al esca-dronului al 2-lea.

Plotonul al 2-leaJumätate din plotonul 1-iu

al escadronului al 2-lea.

Roata a 2-lea

Plotonul 1-iu si. jumätate deplolon din plotonul al 2-leadin al 2-lea escadron ju-mätate de ploton din plo-tonul al 2-lea.

Roata a 3-lea

0 despärtire din al 2-leaploton al al 2-lea escadron.

Al 2-lea ploton din al 2-learoatä, jumätate din al 2-leaploton..

Roatd a 4-lea

Plotonut 1-iu.0 despärtire din al 2-lea plo-

ton al al 2-lea escadron.Plotonul al 2-lea.Jun-Mate a al 3-lea plo-

ton, a al 2-lea escadron.

Bucuresti

In Bucurestisi in tinutulfflovtilui.

La Giurgiu.

Turnu.

1 Zimnice.i

i

Giurgiu.

I

Oltenita.)

Cälärasi.

Dudesti.

Pioa-Pietrii.

528

66

66

99

66

99

66

66

129

22

21

21

11

22

11

21

258

In orasil Bucuresipentru Clrattli iarln tinut pentru 4ujba pollteneascA.

.

:e.

r.:

&

Eo

,-o'6.<

.m.

.g4-.:

<

,,,;-

.5-511o

-5

pl.'

1.o56 Afar/. dui 2 plo.tonuri ce sik aflitPang& polcul aI2-lea

11

www.digibuc.ro

162 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

POLCUL AL 2-lea

Batalionul al 3-lea.

EscadronuT al 34te.

Roata 1-in

Plotonul 1-iu.

Plotonul al 2-lea.

Roata a 2-lea

Plotonul al 4-lea din al 2-leaescadron.

Roata a 3-lea

Jumatate din 1-iu ploton alescadronului al 3-lea.

Jumatate din phitonul 1-iu, al2-lea ploton din al 3-leaescadron.

Plotonul al 2-lea O. al 3-leaploton din 43-lea escadron.

Roata a 4-lea

Plotonul 1-iu.Jumatate din 1-iul ploton

al escadronului al 3-lea.

Plotonul al 2-lea.Jumatate din al 4-lea ploton

din al 3-lea escadron.

l3atalionul al 4-lea

Roata 1-in

Plotonul 1-iu.Jumatate din al 4-lea ploton

din escadronul al 3-lea.

Plotonul al 2-lea.

La Ploeti.

La Fogani.

Valenii deMunte

In dreptul tre-catoarei Bu-

zaului.

In judetulBrailei

In judetulIalomitii

In judetulSlam-Ramnic

In judetulBuzäului

In judetulSäcuenii.

In judetulPrahovei.

Dragoslavele

in dreptul

66

66

132

33

33

66

66

66

66

66

43

22

43

43

21

21

21

Pentru vainistreaja la granitepentru Austria.

Pontru vettnA,

rantinA i Iinia Du-

Caraule pentru

buna randuiaitt

pentru feluri de

slujbe politiene;ti.

Pentru yama 0 paza granitei cAtreAustria.

www.digibuc.ro

REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 163

Roata a 2-leaPlotonul 1-iuJumätate din plotonul 1-iu

al escadronului al 4-lea.

Plotonul al 2-lea.Jumatate din plotonul 1-iu

al escadronului al 4-lea.Roata a 3-lea.

Plotonul 1-iu.Plotonul al 2-lea din esca-

dronul al 4-lea.

Plotonul al 2-lea.Plutonul al 3-lea din esca-dronul al 4-lea.

Roata a 4-lea,Plotonul 1-iu.Plotonul al 4-lea din esca-

dronul al 4-lea.

Plotonul al 2-lea.Plotonul al 4-lea din esca-

dronul 1-iu.

JudetulDâmbovitii

In tinutulcelului

In judetul Ar-geplui

In judetul 01-tului.

In judetul Te-leormanului

In judetulVla§ca,

POLCUL AL 3-leaBatalionu! al 5-lea.

Escadronul al 5.Iea.

Roata 1-iu.

Plotonul 1-iu.

Plotonul al 2-lea.Jumätate din plotonul 1-iu

al escadronului al 5-lea.Roata a 2-lea.

Plotonul 1-iu.Jumatate din plutonul 1-iu

al escadronului al 5-lea.

Plotonul al 2-lea.Al 2-lea ploton din esca-

dronul al 5-lea.

La Craiova

La Calafat

La plaiul Co-zu i alte tre-cAtoare in}hug.

Vârciorova

1

§chela Cra-iovei

Goroj

66 21

66 21

66 43

66 43

66 43

66 43

1.056 430

66

66 22

66 31

66 43

Se coprind i dot\Plotonuri Me Pol.cului I-iu.

Pcntru treaja granitelor cátre Auctria.

www.digibuc.ro

164 REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Roata a 3-lea.Plotonul 1-iu.Al 3-lea ploton din esca-

dronul al 5-lea.

Roata a 4-lea.Plotonul 1-iu.Jurnatate din plotonul al

4-lea al escadronului al5-lea.

Plotonul al 2-lea.Jumatate din plotonul al

4-lea din escadronul al5-lea.

Batalionul al 6aka.

Escadronuf al 6.lea.

Roata 1-iu.

Plotonul 1-iu.

Plotonul al 2-lea.

Roata a 2-lea.Plotonul 1-iu.Jurnàtate din plotonul 1-iu

al escadronului al 6-lea.

Plotonul al 2-lea.Jurnätate din plotonul 1-iu

al escadronului al 6-lea.

Roata a 3-leaPlotonul 1-iu.Plutonul al 2-lea din esca-

dronul al 6-lea.

Plotonul al 2-lea.Jurnatate din plotonul al 3-lea

din escadronul al 6-lea.Roata al 4-lea.

Plotonul 1-iu.Jurnatate din plutonul al 3-lea

dln escadronul al 6-lea.

Plotonul al 2-lea.Plotonul al 4-lea din esca-

dronul al 6-lea.

F

Calafat.

Bechet.

Izlaz.

La Craiova.

In drept la Ro-tertuni pas.

Vulcan pas.

In judetulVilcii.

In j udefulGorj.

In judetulMehedinti.

In judetulDolji.

La Craiova.

In judetulRomanati.

132

66

66

6666

66

66

43

22

21

22

21

66 43

66

66

66

22

21

43

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII

www.digibuc.ro

TABLAde cate se coprind in cele noa capete ale Regulamentului Organic.

CAP. I.PENTRU ALEGEREA DOMNULUI

SECTIA I. Intocmirea Obqte0ii Adunäri Ecstraordinare

SECTIA II. Vremelnica Ocirmuire .

SECTIA ifi. Chipul alegerii Domnului

Pag.

4

5

CAP. IIPENTRU OBICINUITA OB$TEASCA ADUNARE 9

CAP. III

FINANTA

SECTIA L Desputerniciri sau oboriri. 13

SECTIA II. Cheltuelíle Statului . 16

SECTIA III. Ramuri de veniturile Statului . 19

SECTIA IV. Chipul catagrafiilor i a inpartirii dAjdilor i altor däri . 20

SECTIA V. Inplinirea birului i a altor venituri ale Statului . . 26

SECTIA VI. Chipul contabilitätii Casei Vistieriei, adecá a tinerii í dArii

socotelilor cu bunä oranduialä . . 35

SECTIA VII. Drepturi i datorii reciproce intre proprietar i al säusätean . , 37

LITERA A. Bugetul slujbelor publice 45

LITERA B. Suma de peste an a fie0cAruia venit al Statului. . 67

www.digibuc.ro

168 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

CAP. IV

Pag.

SECTIA I. Pentru cgderile Ministrului Trebilor din Läuntru . 69

SECTIA II. Pentru Sfatul Administrativ . 70

SECTIA III. Departamenturile mädularelor Sfatului Administrativ 71

SECTIA

SECTIA

SECTIA

SECTIA

SECTIA

CAP. VREGULAMENT ASUPRA COMERCIULU1

I. Pentru slobozenia comerciului .

II. Penh-u mijloacele comunicatiilor

EL Pentru magazine de rezervA .

W. Pentru popriri .

V. Pentru lucrarea minelor

,

CAP. VIREGULAMENT PENTRU CARANTINE

74

. 76

. 76

. 77

78

SECTIA I. Pentru intâmplarea carantinelor si ash6ril cordonului

Sänätätii . 79

SECTIA II. Pentru cârmuirea asâz6rilor carantinei . . 81

SECTIA III. Pentru regulile sänätätii ce privesc asupra eaätorilor si

a mArfurilor .in carantinä . 83

SECTIA IV. Pentru cAlcarea pravililor 0 pedeapsa ce sä cuvine 84

LI:17RA C. Deslusite orânduiri a cvardiilor si avanposturilor ale rnilitii

pe linia d'a stânga a Dundrii. . 89

LITERA D. Treceri mai mult sau mai putin in lucrare asupra liniiDunârii . . 97

Socoteala cheltuelilor pentru carantine 99

CAP. VIIPENTRU CATAREA JUDECATILOR IN VALAHIA $1 PENTRU

INTOCMIREA $1 CADERILE JUDECATORIILOR

SECTIA I. Canoane de obste . . , 105.

www.digibuc.ro

REGIJLAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI 169

Pag.

SECTIA II. Judecätoriile judetilor . . 109

§ L Judecatoriile de intaia cercetare . 109

§ IL Judeatoriile de prin sate sau de imp Aciuire . 113

SECTIA III. Pentru divanurile judecatore0i . . 114

§ L Pentru despärtirea politiceascä . 115

§ II, Pentru despärtirea criminaliceascä 115

SECTIA IV. Pentru judecdtoriile de comerciu , . 117

SECTIA V. Pentru judeatoriia Po litii . 120

SECTIA VI. Pentru Innaltul Divan . 120

SECTIA VIL Pentru cäderile marelui logofät . 122

SECTIA VIII, Pentru trecerea in condicA a zalogirilor 0 a foilor dezestre . . 122

SECTIA IX. Pentru hg,tärniciia tutulor moqiilor din Valahia . . 124

CAP. VIIIDISPOZITII GENERALE

. SECTIA I. Pentru innaltarea' in ranguri . . 125

SECTIA II, Pentru orânduirea in feluri de slujbe . . 125

SECTIA Ill. Clirosul bisericesc 0 ocârmuirea avuturilor sale , . 127

SECTIA IV. Pentru invätähtra publica . . . 129

SECTLN. V. Inceputuri de o unire mai de aproape intre amândoaPrintipaturile . . 130

CAP. IXREGULAMENTUL OSTASESC

SECTIA I. Temeiurile formärii militii . . 133

SECTIA IL Pentru strângerea militii sau chemarea in slujba i . 136

SECTIA M. Pentru privileghiurile 0 finerea militii . . 137

SECTIA IV. Datoriile de ob0e ale militii 0 caderile apetenii ei.0.

Dizlocatie . . . . 138

www.digibuc.ro

170 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

Pag.

SECTIA V. Pentru otearmuirea militii . 140

SECTIA VI, Pentru inbracaminte vi arme . , 141

SECTIA VII. Pentru socoteli . . 141

SECTIA VIII. Drepturile rangurilor ostävävti vi regule a pAzi In intrarea

In slujba , . . 142

Tab la potrivitoare rangurilor politicevti cu cele ostävävti pentru priimirea

boerilor vi a feciorilor de boeri in sluj135. . . . 144

TABL1TE DE STATUL TUTUROR GRADURILOR MILITII,TINEREA, 1MBRACAMINTEA 51 GAT1TURA CAILOR

51 SOCOTELE.

TABLA 1::). 1. Statul tuturor rangurilor militiii românevti a Printi-

patului Valahii, cu lefi vi tinerea lor . . 147

TABLA No. 1 Statul tuturor rangurilor unui pole vi Onerea lor , 148

TABLA No. 3. Inbräcäminte a militii Printipatului Valahii . 150

TABLA No.. 4, Inbracamintea militii . . . 154

TABLA No. 5. Cheltuelile fievicarui an pentru militie, intru soroc de

vase ani dela 1830 pânä la 1837 . , 155

TABLÄ No. 6. Carte de sluibä . . . 158

Dizlocatie a militlei pämintenevti a Printipatului Valahii . . 159

SFAR5ITUL REGULAMENTULUI ORGANIC AL VALAH1EL

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANICAL MOLDOVEI

=,c

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANICAL MOLDOVEI

CAP. I

Pentru alegerea Domnului

SECTIA I

Inlormarea Obstestii Ecstraordinare Adunan l).

Art. 1. Conventioanea de Acher-man intárind dritul alegerii DomnilorMoldavii vi Valahiei de caträ tagmaboerilor cu obvteasca invoire a läcuito-rilor, alegirile sä vor face de MIA Ob-vteasca Ecstraordinare Adunare, carepentru aceasta sä va intruni in capitalieaPrintipatului.

Art. 2. Aceastä EcstraordiriareAdunare va fi alcAtuitä in Moldova deuna sutà tritzki vi doi alegatori vianume :

a) de Preosfintie Sa pärintele mitro-politul 0 de doi episcopi eparhioti :Romanul vi Huvul.

b) de patruzäci 0 cinci boeri vi a-nume de logofetii cei mari, de vorniciide Tara de Gios vi de Tara de Sus,de hatman 0 de hatmanii de Prut, devisternici, de vornici de obvtie, de pos-telnici vi de vornici a Politiei, cari boeri,pâra la implinire numärului de patru-zäni si cinci sA vor priimi ca alegátori,dupa rândul intAimii päzite in ierarhierangurilor.

e) de triizaci boeri dela agä, pfingvi ban, anume agii, vornicii de aprozi,spätarii 0 banii.

d) de triizAci 0 doi deputati a tinu-turilor dela comis pânä 0 vatrar vi a-niline comivii, caminari, paharnici, sär-

dari, stolnici, medelniceri, cluceri, slu-geri, pitari, jigniceri 0 vatrari, cari sävor alege de atrA fruntavii fievticaruetinut.

e) de un deputat al Academiei Na-tionale de InvAtAturA.

f) de doizAci 0 until deputati a cor-poratiilor (isnafuri) a oravilor, de ne-gutitori cu patentA.

Peste tot : unasutd triizäci vi doi a-legatori.

Art. 35 Spre a putea fi mädulareal Obvtevtii Ecstraordinare Adunäri :

a) trebue boerie dela rangul de marelogofät pana vi vornic de Politie, sä fienäscut 0 läcuitori in Moldova, saunäscuti, läcuind vi inpämanteniti in Mol-dova. Conditiea insä de a fi näscutiin Moldova nu este cervutä dela fetilenäscute din parinti cari au priimit in-dighinatul (inpamântenire) de 40 ani vicari s'ar afla läcuind in Moldova.

b) Pe langa aceste boerii, dela agápânä-vi banul, trebue sA fie proprietariuin Moldova, cel mai putin de o movieIntriaga, Mil rAzAsie si boeriu, fiiu deboeriu.

1) In textul comisiei din 1835: InformeiluireaObfteftii ,Extraordinare Adundri", (AcademiaRomanA, manuscrisul nr. 99)

www.digibuc.ro

174 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

c) Deputatii tinuturilor, asAmine, sAfie boeri, fü de boeri, având in tinutulunde sa vor alege o mosie lAcuita sislobodA de tot feliul de ipotecA (amanet).

d) Deputatul Academiei de InvAtAturAnationalA, sA fii moldovan cu stiintA, mA-dulariu al acestui institut si cu ralvnApentru himinare natiei.

e) Deputatii corporatiilor de pre la tar-guri sA fie nascuti moldoveni, cu stiintA decarte si cu bune purtAri, far% a aveanici un feliu de protectie streinA 0 sAaibà in orasul unde sá vor alege, unasau mai multe averi nemiscAtoare, cupret cel mai putin de cinci mii lei, a-farA de tArgurile cele mici a tinuturilorunde negasindu-sA persoane cu averinemiscAtoare de pretul sus arAtat, vafi slobod a sA alege deputat si din per-soanile cari ar avea averi nemiscAtoarede pret de triimii lei.

f) Nici unul din mAdulArile aceste nuva fi priimit in Obsteasca EcstraordinareAdunare, dacA nu va avea triizAci aniimpliniti.

g) Insusimea de mAdulariu al ObstestiiObicinuite AdunAri nu inpiedicA nicicum de a putea fi ales de alegAtoriu lala Obstiasca Ecstraordinare Adunare.

Art. 4. Pentru alegire de triizAciboeri dela aga pâra si banul sA sA ur-meze in acest chip :

a) SA va face o foae de toti acestiboeri, ci lAcuesc in Esi si afarA pe latinuturi, cari vor avea insusirile cersuteprin art. 3, litera b.

b) Acesti boeri sA vor intruni inEsi, la zioa si locul insAmnat, spre apAsi la alegire prin sorti a triizAcialegAtori. Ei sA vor aduna toti la 9ceasurl dimineata, iar tragirea sortilorsd va incheia in aceiasi zi, de va fi cuputintd, sau adaozi cel mai târziu. CisA atinge de acei cari de boalA saualtA legiuitA inpiedecare, n'ar putea sAfie in persoanA de fatA la tragire, a-cestie in scris vor instiinta pe guvernulcarile va recomendui prezidentului a-cestii adunAri de a inscrie numile lorpe bileturi si de a li tragi cu sortiinpreunA cu numile altor mAdulAri cevor fi de fatA.

c) Ocirmuire va numi un boeriu dinrangurile intai spre a fi prezedent la tra-gire sortilor, iar acel mai vechiu 0mai mare la rang din aceastA adunare,va inplini dregatorie de secretariu, insafArà jignire dritului sau de a sA tragesi pentru dânsul sort.

d) Dupa ce va chierna prezidentulanume pe fiesticare dintre mAdulArileadunArii, ci sA vor afla fata, apoi iiva pofti ca fiesticarile dintre lei, dupArândul intâimei de rang, sA-si scrienumile si rangul sAu pe un bilet ce isA va da de cAtrA prezidentul si precarile insusi sA-1 arunce in urnA (vas).Bileturile vor fi toate de acelas feliu dehârtie de o formA si toate de o potrivAinvAlite.

e) DupA ci sA vor aduna toate bile-turile in urnA, secritariul adunArii vatrage mai intAi un bilet si apoi fiesticaripersoanA, ci va esi prin sorti alegatoriu

,la Obstiasca Adunare EcstraordinarA,va trage indatA biletuI urmAtoriu si cuacest mijloc') sA sA urmezi tragire sortilorpAnä sA va implini numArul de triizAcialegatori legiuiti prin reglement.

f) La fiesticare tragire a sortilor inparte, persoana chiematA ca sA traga,sA va ingriji de a amesteca bileturiledin urnA si pre acel ci va esi, cetindu-1cu glas mare 0 intelegAtoriu, il vaarAta prezidentului 0 acelor de fatA,iar acest nume sA va scrie indatA peo foae 0 sA va iscAli de prezidentul,de secritariul si de persoana ci au trasacest bilet. Duph aceasta, persoana in-sAmnatA prin sorti, sA va publicarisimAdulari al Obstestii AdunAri Ecstra-ordinare. AceastA operatie sA va innoila fiestecare tragire.

g) In urmA prezidentul va face cu-noscut numile celor triizAci alegAtori sitot in aceias sAsiie, va da la mânafiestecArue din mAdulAri adeverint A is-cAlitA de dânsul 0 de secretariu.

h) Prezidentul va inpArtA0 OcAr-muirii Provizorie foae intru cari sAcuprinde isprava tragirii sortilor, penfru

1) In redactia din 1835 chip", in Ioc demijloc".

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 175

ca sa-i fie cunoscuta. Asamine, alegatoriiesiti prin sorti, vor infatosa adeverintilelor Ocarmuirii, care dupa adeverireape foae sus aratata va i incredinta a-deverintile cu isclitiirile iei. In urmàsá va face pubficatie de numele per-soanelor esite prin sorti i foae, in caresa aftA insamnate, sa va pastra in arhivamitropoliei.

Art. 5. Daca cu trecire vremiis'ar intampla ca boerii, dela mare logo-fat panä i vornicii de politie, sa nufie indestui spre a implini numarul depatruzaci i cinci alegatori la ObstiascaEcstraordinarä Adunare, atunce lipsasA va implini dintre boerii starii urma-toare din cei mai ve chi si Mai marila rang, dila aga 'Ana 0 la ban; ash"-mine sa va urma pentru acesti dipeurrna, cand nu vor fi indestui spre aimplini parte lor de alegatori. Atuncefipsa numarului panä la triizaci sa vaimplini dintre boerii rangurilor urma-toare, art. 2 litera e, supuindu-sa insala insusirile cerute arL 3.

Art. 6. Deputatii de pre la tinu-turf sA vor alege de care notabiliifiesticarue tinut, adica

a) De catra boerii a tuturor rangu-rilor. Lacuitorii pe la tinuturi cari nuvor avea insusirile cerute de a fi ma-dulari ai Obstestii Adunari Ecstraordi-nare, precum si de catra fiei boerilormosinasi, desi nu vor fi priimit inch'ranguri.

b) De cAtra niamurile i mazilii acarora documenturi s'ar fi cunoscutleginite la anul 1792 de catra DomnulAlexandru Moruz i cari ar fi proprie-tari de movie si alesi de clasurile lor,cate dol de ocol si de triapta, dacainsa ocolu poate da acest numar, decatra privighetorii ocoalelor a fieste-caruia tinut, dupa ce lei se vor asaza.

Art, 7. Toti acesti alegatori intru-nindu-sa la zioa hotäritä in rezklentiafiestecarue finut, li sa va cefi foae cu-prinzatoare de numile tuturor persoa-nelor, carele vor avea cersutele insusirispre a fi alesi cliputati.

Art. 8. Fiesticare din aceste triiclasuri, adicä de boeri sau fil de boeri,

de niamuri si de mazili, va pasi perand 1ntru alegire a doi deputati cucovarsire glasurilor í in chipul urma-toriu:

a) Fiesticarile din alegatorii aceitrepte va numi doa persoane din nu-märul inscrisilor in foae, cu insusimede a putea fi alesi a tinutului i va is-cAli numile sau In fiinta celorlanti. Duparostire in acest chip a socotintilor ale-gatorilor a aciiasi trepti, aceli doapersoane asupra carora sa vor uni maimulte glasuri vor fi socotite de alesea intregii trepte.

b) Daca. cate trei trepte s'ar uniasupra celor doa persoane, cari au asa alege, atunci aceste vor fi cunos-cute de deputafi, iar la din inprotivaintamplare, numele a deosebitelor per-soane alesa de celi trei trepte sa vorarunca intru o urna i sA vor tragi caniste sorti i celi doa. nume ci vor esidintaiu vor fi alesi deputati.

Art. 9. Cel mai mare si mai ve-chiu la rang clintre boerii fiesticaruetinut va inplini datorie de prezedent

acela al carue rang urmiaza indatadupa acesta va inplini aceia a secre-tariului, insa fara jignire dritului lor dea fi balotarisiti.

Art. 10. Ispravnicul fiesticaruiatinut, insärcinat spre aceasta de catraOcarmuire, sa va 'Mgr* de a aduna peboerii cu drit de a putea fi alesi i pe ale-gatori dupa foae ci i sa va triimite de ca-tra caimacami (art. 22) si insusi sa vaafla de fata spre a privighe implinirealegiuirii i paza bunei orandueli. Inpre-una cu ispravnicul sa va afla iconomulsau protopopul tinutului, insa i unul

altul sant opriti dela inpartasirealucrarilor adunarii sau de a le povatuiprin oricari mijlocire. Intamplandu-saispravnicul sa fie mosinean finuta i saalba insusirile de a putea fi ales de-putat, atunci Ocarmuirea va triimite unboeriu comisar, din celi mntâiu sau aldoilea ranguri, pentru a inplini vre-melniceste dregatoria ispravnicului si aprivighea alegirea.

Art. .11. Indata ci sa va inchiatragire sortilor, foae numilor deputati-

www.digibuc.ro

176 REGLEMENTLIL ORGANIC AL MOLDOVEI

lor sA, va adeveri de ispravnicul saude comisariul randuit 9 si de iconomulsau protopopuL In urmä, se va triimitela Ocarmuirea vremelnicA (provizorie),care va publicarisi nunule alesilor de-putati.

Art. 12. Cu patru zile, cel maiputin, innaintea zilei hotärite a dischi-derii Obstestii Ecstraordinare Adunäri,deputatii fiesticäruia tinut, dinpreunäcu adiverinüle lor, sa vor infatosa laOcarmuirea provizorie, care, cercetan-dule dupà foae numilor, le va incredintaiscAlindu-le si in urmA va pune foaein pästrare la mitropolie.

Art. 13. Deputatul AcademieiNationalä de InvAtäturi, având insusirileart. 3. lit. d. trebue a fi acelmen, cal va fi dat publice 2) dovezi dea sa destoinicie i carile va fi ales decäträ trupul academicesc.

Art. 14. Deputatii corporatiilorde pi la targuri sä vor alege in urrnA-toarea analoghie

Pentru orasul Eii .

Harläul

Targul FrumosBotosanii

Dorohoiu i Herta I

3

2

Fälciiul i Husii .

Vasluiul

BArladul . . 2

Galatii 2

Tecuciul 1

Focsanii 2

Bacäul 1

Romanul 1

Niamtul i Piatra . . 1

Fälticenii 1

Douäzeci i unul peste tot.

i) In Analele Parlamentare, torn I, parteapag. 83 s'a transcris din eroare comisia rein-duite in Icc de comisariul randuit"

2) %Klein : ,.destoinice dovezi" In Ix depublice dovezi".

Art. 15. Corporal-file orasului Esii,dui:A indemnare starostelui de neguti-tori, inputernicit de Ocarmuire Provi-zorie, vor numi dintre ele câte triipersoane dinteacele mai in stare si maicinstite, cari ar avea i insusirile cersute[de] art. 3, litera e. DupA ci sA vaface aceastä alegire i foae numilorincheindu-sä de call starostile, Oat.-muire va numi dintre eli un prezident

un secretariu. In urmä starostile sä .va ingriji de a aduna madulärile nu-mite la zioa i locul insämnat spre a säface tragire prin sorti acelor trii de-putati i eari va urma intocinai aupàchipul insämnat la art, 4. Starostile sAva afla fatA la acea adunare pentrude a privighea implinire legiuirii i pa-zirea bunei orândueli. In unnA staros-tile va adiveri foae fiumilor deputatilor,oprit fünd de a sa amesteca el in ale-gire persoanelor prin orice chip.

Art. 16 Pentru deputatii corpo-ratiilor dela celelante targuri de rezi-dentii isprAvnicesti, ispravnicul, dupaporunca ci va avea dela Ocannuire, vapofti pi starostile ca sA adune, la zioa

locul hotArit, corporatfile, spre apAsi la tragire prin sorti a dipotatilororânduiti din parte targurilor, in urmarechipului insämnat la art. 4. Starostilesa va afla fata la tragire sorülor, vaprivighiea pAzire bunü orândueli i vafi indatorit de a adiveri foae cuprin-zAtoare de numile deputatilor si de ao da la isiiravnicul, carIle asemineadiverindu-o, o va triimite la OcArmu-ire, spre a sA publicarisi. Incheindu-sAtragire sortilor, aleii vor urma dupacuprindere art. 12.

Art. 17. DacA in zioa alegeriiDomnului n'ar putea fi de fata vreunuldin alegätori pentru vreun legiuit cu-vant, o asämine intâmplare nu va puteaintârzia sau -inpiedeca operatiile adu-nArii, cari in toate intâmplärile va päsispre alegirea Domnului, dacA trii dinpatru pArti cel putin din numärul intrega alegatorilor vor fi intruniti in salasesiilor.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 177

SECTIA II

Ocarmuirea Provizorie (vremelnica).

Art, 18. La fiesticare Domnie,fünd lipsa de Domn, trei caimacarni vorluoa indata cârma guvernului. Acesticairnacami vor fi, dupä drit, marelelogofat, ministrul din Launtru i prezi-dentul Innaltuhti Divan 2) carile laintAmplare de intre-domnie s'ar fi glandin slujba lucrätoare. Acesti trii dregä-tori inpreunä vor ocârmui toate pri-cinile printipatului pana la inscaunareaDomnului. Ei vor cherna indata peObsteasca Obicinuita Adunare spre a-pune in lucrare masurile orânduite laart. 20.

Art. 19. Caimacamii, pe vremeaocArmuirii lor, nu vor putea da titluride evghenie, nici vor putea intäri pri-cinile de giudecati, nici vor puteascoate pre cei ci sä vor afla in dregä-torii publice, afara nurnai pentru odovedita mare vinovatie3). Intâmplându-sä ca vreun post sa fie in lipsä dedregator, cairnacamii nu vor orânduidecAt numai vechil.

Art, 20. In zioa intrarii in dre-gätorie, caimacarnii se vor. indeletnicia face foi, dupa izvoadile pregatitepentru aceasta,

a) Foile boerilor, a rangurilor era-tate la art. 2, precum si ale notabili-lor, cu insamnarea lacuintii lor in cu-prindere art. 6.

b) Asamine caimacarnii vor face sifoae candidatilor Domniei, scriind in ianurnile boerilor, ci ar fi având însui-rile cerute de art. 28. Ei vor inscrie

insu0 numile lor, de vor fi avândinsusirile cerute i incheindu-sä toateaceste operatii innainte gatitoare pentrualegirea Domnului, toile se vor pune inpästrare la mitropolie.

Art. 21. Cei ci vor socoti ca. cu1) In verskinea corniiei din 1835 : ,,vor lua

ctirma guvernulai. Indata acefti caimacami" etc.s) ldem : Domnescului Divan". ,

3) In manuscrisele 349 0 9c9 dela AcademiaRoinZina 0 in editia din AnaleIe Parlamentaredupa cuvanitil vinovatie urmeaza In paranteza:(delit)".

nedreptate s'au dipärtat de driturile cile dau Insuirule lor, pot, in vadea de22 zile insämnate din zioa ce sa vaface publicarisirea foilor atât in capi-tafie eat i pe la tinuturi, sa aräteceririle lor la Obicinuita ObsteascaAdunare, care, de le va afla terneinice,va face raportul sat' catra Ocarmuirepentru ca pretendatoriul sa fie indataasazat in driturile sale.

Art. 22. A cince zi, dupa ci vorinfra caimacamii in dregatorie, ei vorpubficarisi toile de boerii tuturor ran-gurilor, art. 2 , atât de acii ciläcuesc in Eqi, cat 0 de acii de peafard la tinuturi, precum si de notabili.Totodata atunci, ei vor triimite caträispravnicii tinuturilor cart tirculare sprea aduna pe alegatori i pe a1ei, dupatoile ce li sa vor triimite.

Art. 23. Ispravnicii, in 24 cea-suri dupä priimirea acestor foi, vortriimite publicatii pe la toate partitetinuturilor, insämnând zioa i locul re-zidentii in care sa se afle adunati tofiacii cu însuirile cersute.

Art. 24, Nici o tragire de sorlisa nu sà faca panä a nu trece 25 ziledela publicarisirea foilor, pentru ca shaiba vreme cuviincioasa a-si face arä-tärile lor, cei ce sa vor socoti jignitiintru dreptätile lor.

Art, 25. La 40 zile dupa publi-catia foilor i dupa trfimitere eartilortirculare, alegirile madulärilor a Ob-stestii Ecstraordinare Adunäri, trebue sase savarsasca in tot cuprinsul printi-patului i in 10 zile dupa aceasta totialegatorii trebue sa se adune In E.0spre a sä afla in Obsteasca Ecstraor-dinarä Adunare, care sa va deschidela 61 zile in urma numirii caimaca-milor.

Art. 26. Caimacamii supt a lorräspundere sânt indatoriti a lua cu-viincioasele másuri pentruca alegirile,atât in capitalie, cat i pe la tinuturi,sä se urmeze dupá formele askate

12

www.digibuc.ro

178 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

prin acest reglement i ca toate ope-ratille atârnatoare sa se faca dupa bunaoränduire i liniste.

Cel ce sa va abate din legiuirile cu-prinse in acest cap sau carile ar cuteza dea invita vreo neorânduiaa in adunärilealegatoare, pre acela prezidentul il vacherna intAia data la pazirea datoriei,

iar de va urma Inca de a sa mai abate,atunci puterea Inplinitoare 11 va 1ndemnade a sa departa din sala sesulor. In-.tâmplându-sa inpotrivire, atunci putereainarmata sA va intrebuinta catra eel invi-tätor, carile intru pedeapsa nesupuneriisale sa va pune la inchisoare pfina lainscAunarea Domnului nou.

SECTIA Ill

Chipul alegirii Domnului.

Art. 27. Domnul se alege peviiatä. El trebue sa alba 40 ani deplin

O. fie din familie moldovana, a ea-.ruia evghenie sa. fie suitoare cel maiputin pâna la bun, liar inpamantenireasa pând la tata. El sa. va alege numaiintre boerii cei mai vrednici, avândranguri de mare logofdt, de mare vornical Tarii de gios 0 al Tarii de sus, dehatman sau de vistiernic sau cari,dupa punerea in lucrare a acestui re-glement, ar avea ranguri potrivite cucele sus insämnate, adica prezident alInnaltului Divan si ministrii, devi acestianu s'ar afla in slujbä lucratoare. Pelânga acestea, cel mai mare fiu alDomnului carile la räposarea, abdi-catila paretisis sau discaunarea

sau ar fi agiuns la legiuitavârsta, dupa pravilile Orel, se vapriimi in num6rul candidatilor de Dom-nie ; sa intalege insa ea i celelelanteformalitale cersute spre adiverirea mul-timei glasurilor í spre a face alegireasa legiuita, vor fi deopotriva. i cAträdânsul pazite.

Art. 28 Caimacamü vor putea fimadulari ai Obstestii EcstraordinareAdunAri 0 a sa inpartäsi de lucrarileei sau ca niste alegatori pentru alegireDomnului sau ca niste candidati deDomnie, dupa driturile ci va aveafie0icarile dintre iei, cu rangul j cuinsusirile sale.

Art. 29. Mitropolitul va fi le-giuitul prezident al Ob0estii Ecstraor-dinare Adunari ; iar intâmplându-saboala sau vreo alta inpedicare, atunci

episcopul de Roman va inplini datoriade prezident. Pre zidentul va fi agiutoratde patru scrutatori (adeveritori balo-tarisirii), din cari unul va inplini datoriade secretar. l pentruca boerii a caromranguri s'au insamnat la art. 2, literileb i c, deputatii tinuturilor i corpo-ratiilor ce alcAtuesc aceasta adunaresa alba fiestecare al lor scrutator, eelmai innalt la rang si mai vechiu intrereprezentantii acestor clasuri va inpliniaceasta datorie, 'MA fara perdere dri-tului de a putea fl ales; Ian ceialanti friiscrutatori de a putea votarisi, dupainsusirile fiesticaruia.

Art. 30. Prezidentul, inpreunäcu scrutatorii sus aratati, va cercetaadiverintele fie0icaruia mädular perostul inteimii rangului. Gasindu-sabune ilegiuite, prezidentul va rostí in-trarea fiesticaruia in ONteasca Adunare

secretariul li va trece in foae ma-dularilor.

Art. 31 Mitropolitul cu episcopiivor merge la biserica inpreuna cu toatecelelante madulari a 0130e0ei Ecstra-,ordinare Adunari i, dupa ce sa vasarba sfânta liturghie, va face un cuvântin semi spre a arata adunaril marimeascoposului pentru care s'au adunat.Dupa aceasta va citi cu glas mare 0 inta-legator formula urmatoriului giuramânt

Giur a la alegire ce voiu face, nuvoiu urma nici un interes in parte, nicima voi pleca la vreo streina ademe-nire, nici la vreun alt cuget cleat laacela al binelui obstesc."

$i apoi apropiindu-sa fiesticare mA-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 179

dular catre treptile oltarului i puinddreapta pe sfânta evanghelie va rosticu glas mare: "aceaste le giur".

Art. 32. Dupa ci sa vor inplinitoate aceste formalitale i giuramântul,sä vor inturna toti la sala sesiilor, undeprezidentul va inpartasi foae candida-filor si a insusirilor cersute spre aputea fi ales Domn. Dupa aceasta seva päi spre balotatie prin chemareanume a fiesticaruia candidat, urmândinthimea rangurilor.

Art. 33. La inceputul balotatieifiestecarue candidat, mitrcipolitul va

da la fiesticare alegAtor câte doa bile:una alba, care insamneaza priimirealta neagrä, cari insämnaza nepriimire

când unul din madulari va fi che-mat spre a-si da votul, el va sloboziin urna voturilor, ce va fi acoperitä,una din amândo4 bilele, alba sau nea-:gra, precum va voi i pe cealanta ,ova slobozi in ceialanta urnä, ce va fiasamene acoperita pe o masa dealature.

Art. 34. Fiindcd voturile au a fi tai-nice, fiesticarile din madularile chematespre slobozirea bilelor se va feri de asa vedea ele cal de putin de catra nime.

Art. 35. Fiesticare din candidatinu va votarisi atunci cp.nd sa va facebalotatie pentru dânsul.

Art. 36. Toate madularile adu-'aril vor sag:lea i atunci numai arevoie fiesticare a sa ridica, când sä vacherna de cara prezident spre a-si davotul sätt.

Art. 37. Prezidentul cu scruta-torii vor sidea intr'un loc al salii deunde sä poata videa pre toate mädulä-rile adunarii i asämine sä poata fi detofi vazuti.

Art. 38. Cand sä vor scoate dinurrna bilile, dupa balotarisire fiestica-rue candidat, sä vor numara de catrascrutatorul orânduit intru aceasta treaba,carile va face cunoscut in glas mare siintelegator ate bile albe i câte negreau esit. Secretariul va inscrie pe ofoae, in poslovita, numärul kr ur-mându-sä intr'acestas chip pfinä la celde pe. urma candidat.

Art. 39. Intâmplându-sä ca boe-riul a rangurilor intâiu, care ar inplinidatorie de scrutator, sa fie in numarulcandidatilor, atunce, când sa va facebalotatie pentru dânsul, cel mai vechiuintre boerii rangului sau va inplinidatoria sa de scrutator.

Art. 40. Ispravindu-sa balotatiafiestecärue candidat, numarul bilelor ceva fi iit i va fi scris pe foae sa vaadiveri cu iscaliturile prezidentului si ascrutatorilor,

Art. 41. Intâmplandu-sa ca lasfârsitul balotafii doi sau mai multidintre candidati sa aibä deopotrivänumar de bile albe, atunci ei sa se supuiela al doile balotafie.

Art. 42. La incheiere balotatiituturor candidatilor, acela carile dintredansii va avea mai multe voturi depriinta in bile albe, va fi alesul Domn.

Art. 43. Sfarsindu-sä balotatie,mitropolitul, tot in acea sesie a cariioperatie nu va inceta pang la incheierelor, va trece actul isprävii in foae undevoturile s'au scris, iscalind actul insusimitropolitul, 11 infatosaza episcopfiorscrutatorilor, cari tot asemine il voriscali. Apoi propovädueste pe persoanaci s'au ales de Domn, orândueste asa scoate copie de pe actul sus aratat

o impärtasaste guvernului provizor.Art. 44. Dupa alegire Domnului,

mädularile Obstestii EcstraordinareAdunäri, in aceia sesie, vor iscali dupaintâime rangurilor arzmagzariu catraPoarta, spre a sä cere investitura(intarirea Domnului), precum i o notaofifiala spre a instiinf a pe Curtea pro-teguitoare despre alegirea Domnului.Insa, spre a sä putea inchfia toate acesteoperatii in aceiasi sesie, caimacamiisä vor 'Mgr* de a alcatui mai intâi amân-doa arätatile acturi, lasând kc sprea inscrie numile Domnului ales,

Art. 45. Aceastä EcstraordinaraObsteascä Adunare chematä fiind numaipentru alegire Domnului, nu poate aveavreo altà insusire. Ea, in faptä, sä des-fiinteaza indata ce sä va sfârsi aceastaalegire i sa vor iscali amândoâ actu-rile sus aratate. Fiesticari din madulari,

www.digibuc.ro

180 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI

!Ara a nu se desfiinta adunarea, estedator a incredinta adiverinta sa dealegAtor in mâinile mitropolitului, carilespre pästrare le va pune in arhivamitropolii, declarând desfünfarea Ecs-traorclinarii Obstesti AdunAri.

Art. 46. Caimacamii vor urma ainplini datorie lor pânä la investituradesävarsitä a Domnului. DupA aceastaei vor fi datori a da samA lui, precumsi Obstestii Obicinuite Adunäri, despredregatoria lor si intrebuintarea banilorStatului.

Art. 47. Särbarea inscAunriiDomnului si teremonia cersutä sA vorhotäri prin un reglement ce guvernul

provizoriu va alcAtui in urmare vechiuluiobiceiu pAstrat in arhivele si istoriafarii.

In zioa sArbärii si a sfintirii careurmeazA in vechea catedrald a Sf.Nicolai, in minutul ce Domnul sA vainfAtosa la treptele oltariului pentru casä. priimeascA miruire, el va rosti, puindmâna pe sfânta evanghelie, urmAtoriulgiurämant :

Giur in numele Prea sfintei sinedespärfitei Treimi de a pAzi cu sfinteme atât legile cat si asezämânturileprintipaturui Moldaviei, dup A reglementulstatornicit si de a stArui a lor pazd siurmare intru toatä tAria".

www.digibuc.ro

CAP. II

Organizatia i însuiriIe ObicinuiteiOboeoi Adundri.

Art. 48, Obsteasca Obicinuita A-dunare va fi inchegata dupä urmätoriulchip :

a) de mitropolitul, carile va fi pre-zident acestfi Adunäri i carile nu vaavea decât un glas ca i celelaltemgcluläri.

b) de doi episcopi eparhioti : Ro-manul i Husul.

c) de sasasprezace boeri din acfi dela_ rangul marelui logofät pânä si laacfi de rangul bäniel. Acesti boeritrebue sä fie pämânteni sau inpämân-teniti, dupà vechiul obiceiu si a cäroravârstä O. nu fie mai putini de triizecide ani i sd fie läcuitori in orasulAceste insusiri sânt neaparat cersutepentru boerii alegatori i cei alesi dincapitalie.

d) de sasäsprezece deputati tinutasi,câte unul de tinut, ales intre proprietariimosinasi aceluiasi tinut, boeriu fifth deboeriu, cunoscut cu bune purtäriin vârstä cel put-in de triizeci ani ; trii-zaci i patnt mAduläri, peste tot :

De si s'ar scadea numärul tinuturilor,spre a le face toate de mai potrivitäintindere, precum s'au askat la art. 139').cap. al IV, totus numärul de sasäspre-zece deputati nesträmutat sä va pästra

atunce persoanele ce au a sa alege

f) In proectuI initial a fost probabil art. "135*cifra care s'a pAstrat din eroare In textuI votatde Oboeasca Adunare (Acad. Rom. manuscri-seIe : 909 i 4414).

prin fiescare tinut, in analoghie sä vorhotäri pânä la inplinirea cerutului nu-mär de deputati.

La fiestecare din nou chiemare aacestii Adunäri, sä va da din CasaRezervii ate una mie lei de fiestecare .

deputat de tinut, spre despägubireacheltuelii lor pe toatä vremea sederiilor In capitalie.

Art. 49. Persoanele ce vor in-chega Obsteasca Obicinuitä Adunaresä vor priimi In chipul urmatoriu :

a) Mitropolitul, ca un prezidentamândoi episcopii eparhioji au drit afi mäcluläri acestei adunäri. .

b) Acei sasesprezece boeri, delarangul de mare logofat pâra i banul,sä vor alege in capitalie prin balotatlea

covârsirea glasurilor de cAträ totiboerii acelor ranguri, afard de ministrii,carii nu pot fi mäduläri ale acestii a-dunäri, nici a votarisi (a da glasuri)intru alegirea mädularilor sale, fiindc4alcAtuirea proecturilor si a sämilor,infätosate dupa capul al IV. a acestuireglembnt, s'au incredintat ministrilor,care vor fi de fata la Obsteasca Obi-cinuita Adunare, fiescarile pentru parteasa, spre a da cerutele lärnuriri si cu-vinte intru dovezile inpärtäsirilor, fäcutede Domn la aceastä adunare.

Asemene i acii sasesprezece de-putati tinutasi, stt vor alege prin balo-tatie i covârsirea glasurilor, de cAtratoti mai de frunte boeri sau fil de boeri,

www.digibuc.ro

182 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

in värstA cel putin de dohzeci 0 cinciani, cunoscuti prin bune a kr purtAti0 läcuitori pe la tinut, unde are sA sefacA alegirea acestor deputafi.

d) Tot acele mAdulAri a ObvtevtiiObicinuite Adunäri vor Inplini sarcinakr In curs de cinci ani. Insuvirea dea fi mädulariu acevtii adunAri, nu oprevtede a fi numit vi la alte posturi a Sta-tuhfi. La intâmplare când dregatorii InslujbA ar fi alevi mAdulAri al ObvtevtiiObicinuite AdunAri, Domnul pe vremeasesiilor fievtecArfia convocatii, va rânduiin locul kr pe alfii, care vor fi inpli-nitori datorii acelor posturi vi vor luape giumätate din leafa lipitä la aceleslujbe.

Art. 50. Indatà ce sA va intruniaceastä adunare, ea in fievtecare an vanumi doi secretari vi doi a lor deplini-tori, care fArä pierdirea dritului de avotarisi, sA vor alege cu covârvireaglasurilor din sänul adunärii. Ea nu vaputea infra in sfAtuire de pricini, nicia votarisi, decât numai când doä dintrii pärti, cel putin, din intregul numäral mädulärilor sale, sä vor afla intrunitein sesie. Ea va finea jurnal de toatelucrArile sale. Pricinile sä vor hotäridupA covârvirea glasurilor.

Art. 51. Toate hotArfrile Obici-nuitei Obvtevti AdunAri sä. vor supunecunovtintii Domnului, prin anafora is-cAlitä de cAträ prezidentul vi vase boeri,dupA intaimea rangurilor 0 de cAträvase deputati, iar alcAtuirea anaforafiisA va face dupA chipul urmAloriu :

a) Cetindu-sä innaintea Obvtevtii A-dunAri fidula Domnului, asupra cArfiaurmeazA a sA face schepsis, ia sA vaindeletnici intru aceasta, ori Intru a-ceiavi zi, sau mult pänä in trii zile vimai intai sA va dezbate asupra priimi-rei, nepriimirei, sau asupra prefacerilorce sA vor socoti de cuviinfä a sA aducela acele cuprinse In jidulA.

b) Acele socotinti, câte sA vor spri-jini cel putin de vasä mäduläri macarale adunArii, sA vor scrie de cAträ a-mândoi secretarii, trecându-le unul incondicA 0 altul In osAbitA hartie vi sAvor ceti in auzul adunärii, iar cupsin-

derea kr sA va adiyeri prin iscAliturileprezidentului 0 a secritarilor.

c) DupA aceasta, asupra socotinfelorscrise, sA va incepe darea voturilorfetilor adunate, dela cel mai mic inrang, In sus, pänä la mitropolitul vi indreptul fievtecAreia socotinfi, atät IncondicA cât si In deosebitä hârtie, O.va scrie numärul glasurilor vi sA vaiscAli de toate mädulArile Obstevtii. A-clunAri, rämâne Insä slobodä ea la aceastAde- pre unnA operatie, a o face avaprecum s'au arätat sus, sau a intre-buinta tainicul scriuten.

d) Indatä dupä aceasta sA va alcAtuianafora pe temeiul glasurilor celor maimulte vi dupA ce sA va ceti In auzultuturora, sd va iscAli de prezidentul, devasA boeri, de la rangul marelui logofAtpänä vi postelnic vi de vasA deputafi,care anafora dinpreunä cu pomenitamai sus osebitä hârtie, cuprinzAtoarede isprava socotintelor, sA va supunecunovtintii Domnului, iar condica, acAriia cuprindere adeveritä prin iscAli-turile tuturor mAdulärilor adunArii, ur-meazA a fi din cuvânt In cuvânt intoc-mai cu a osebitei hat-Hi, va rämâneca un jurnal in- arhiva adunArii. Ase-mine sA se urmeze vi la intamplArileprevAzute ja. art. 56.

Art. 52. Aceste hotArin nu voravea putere de legiuire, decât prinintArirea Domnului, carile rämâne invointa Sa de a le intäri sau ba, WAde a da mAcar cuväntul penfru carenu le intArevte. Nu va avea insA dreptatede a face El dela sine schimbäri inaceste hotAriri, dar va putea orivicânda pune innaintea adunärii prefacerilece le va giudeca de priinfA 0 apoi lacele de iznoavA supusä lui socotintf,rämâne la voinfä de a slobozt tau aopri intArirea Sa.

Art. 53. MAdulArile acevtfi adu-nAri, carii vi in urmar hotärfrei incheetedupa covärvirea grasurilor, ar avea incAo deosebitl socotintä, nu vor putea ao adrestif prin vreun act, anafora sau ja-lobe pentru legiuirea socotintii kr, IscAli-forii unui asemenea act sA vor insämnaadunärii vi. sA vor depArta din sinutei,

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 183

ca niste turburAtori a rânduelii asezate,puind In locul kr alte inAdulAri.

Art. 54. La sesiile adunArii dinfiestecare an, Domnul este indatorit asupune la cercetarea ei sAmile luaturilorsi a daturilor obicinuite i ecstraordi-nare, facute atht de Departamentul Fi-nantului, cat si de cialalti ministrii adeosebitelor ramuri a Ocarmuirii pA-mântesti, asemine i sAmile date a ca-selor obstesti de facere de bine, caredupA vechiul obiceiu al pAmântului, auepitropii Ion

Adunarea obsteascA poate Incredintacercetarea acelor sàzni la o comisie al-cAtuitä din mAdulArile sale, sau a lecerceta insus In deplinA sesie si a arAtaDomnului catahrisurile ce ar descoperiin acele sämi. Asemine ea va fi Impu-ternicitA intru impArtirea birului asupradajnicilor, intru strAngerea veniturilorStatului i intru a kr Intrebuintare,intemeindu-sA cu sfintenie pe legiuirilecuprinse In al DI cap al acestui reg-lement. Intre aceste nu va putea urmanici o prefacere i nici o scoatereecstraordinarA de dAri de bani nu sAva putea face, WA mai innainte Invoireamanduror Puterilor.

Art. 55. Orice act sau hotArirea Obstestii Obicinuite AdunAri si aDomnului, ce ar fi Impotriva privile-ghiilor Printipatului i Impotriva tracta-turilor sau a hatiserifurilor inchiete Infavorul sAu, ori impotriva dreptAtilorCurtii Suzerane sau Curtli Protectuitoare,trebue sA fie socotit fArà de nici oputere i neinfiintat.

Art. 56. La intAmplare de rAz-vrAtire sau neoranduialA insAmnAtoareintre mAdulArile Obstestei ObicinuiteAdunAri, Doinnul va putea urni pe ovreme pe aceastA adunare, Indatoritffind a face fArA intarziere raportul sAucAfrA Innalta PoartA i Ohl Curtea Pro-tectuitoare, cerfind imputernicire de aputea chiema i intruni o altA ObsteascAObicinuità Adunare.

Art. 57. Obsteasca Obicinuita A-dunare are drit de a arAta prin ana-tomic cAträ Domnul, pAtimirile 0 tân-gitirile i incA la vreme de nevoe,

a le face cunoscute si la amândoA Curtile,InsAmnand i mijloacile cele mai Inles-nicioasA spre indreptarea kr ; asemeneadupA vechiul obicei, ea va putea faceDomnului punere innainte asupra a totfeliul de lucru privitori la obstesculfolos, rugandu-1 ca sA binevoiascA a lelua In bagare de samA.

Art. 58. Toate proecturile delegiuire si de regulamenturi nouA, tre-cfind piste marginile unei simple po-ronci, slobozite de Domnul pentru in-plinirea legiuirilor celor In füntA, trebuea fi supuse mai Innainte dezbaterei Ob-stestei Obicinuite AdunAri.

Art.59. Ea va giudeca asemine des-pre folosul tuturor mAsurilor obstesti sauecstraordinare, care privesc cAtrA sigu-raMia tArii sau care cer nescaiva intre-buintAri de bani sau oranduele legiui-toare.

Art. 60. Obsteasca ObicinuitaAdunare va dezbate i va inchie pró-ecturile contracturilor ale obstestilororandAluiri, va privighie pentru pAstra-rea averilor publice, va indemna lucra-rea pAmântului i industria, va regularisiimpreunA cu Domnul toate cele ce atfir-nA la IndAmânarea i Inlesnirea negotuluidin lAuntru si de afarA, va privighieapenfru cele ce privescu cAtrA potrivireacantAritului si a mAsurilor, pentru scoa-le, pentru Casa sAracilor i pentru alteasAzAmAnturi de faceri de bine. Aseme-nea va privighiea penfru ape, pentrudrumuri, pentru temniti, pentru caran-tinA, pentru averile bisericesti pentrutinerea unei jandarmerii nationale, cum

pentru altele de aceste. Inteun cu-vânt, aceastA adunare va urma a fide acum innainte, In puterea legiuirilororganicesti a pAmântului, pAzitoare dri-turilor i sporitoare fericirei compatri-

Art. 61. Insusirile ObstestiiObicinuite AdunAri, insAmnate la articu-rile de mai sus, in nici o intamplare nuvor putea Impiedica lucrarea puteriisuverane de administratie si de pazabunei orfindueli 0 a linistei publice, ceeste data Domnului, pe temeiul asAzA-manturilor si a vechilor obiceiuri a tArii,

www.digibuc.ro

1 84 RE GLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. 62. Obsteasca ObicinuitaAdunare nu va putea de acum innaintea avea nici o putere giudecatoreasca,flindca aceasta este datá de acum innainteunui osebit Divan sau unui Innalt Tri-bunal giudeatorescu, de carile sá vavorovi la al VIII cap acestui reglement.

Art. 63. Aceastä adunare sà vanumi de acum innainte Obsteasca Obici-nuità Adunare. Domnul este indatoritde a o chiema la E0 in tot anul lainceputul lui Dechemvrie, fiindca vaned-rile vämii si a Ocnii sä fac la 1 ghenari

Finantului trebue asemine säsä inceapa de atunce.

In fiestecare an sesia acestii adunäriva tinea douä luni, dar Domnul vaputea, de va afla de cuviinta, a prelungiacest termin in intamplAri ecstraordi-nare, ce s'ar putea infätosa 0 care arface trebuincioasä o asemine prelun-gitoare intindere. Pe rang acestea, Im-fatosindu-sa oarecare mare intamplare,Domnul o va putea ecstraordinar intrunii).

I.) In editia din 1837, ca urinare Iucrarilorconn.,iei din 1835, s'a adaogat la finele acestuicapitol: Anecsa litera A : Pentru inteimpinareanecomplectului seanselor Oboeftii ObicinuiteAdunari".

www.digibuc.ro

CAP. III

Reglement de Finant.

Art. 64. Spre statornica intemeiarea Reglementului de Finant, carele de a-cum innainte trebue a sa pki intru luatu-rile si daturile Statului, s'au giudecat cutrebuinta:

a) A face incepere de la desfiintareatuturor därilor jignitoare i asupritoarebirnicilor, atat din pricina feliurimeiacestor däri, cat si din chipul stran-gerei lor, precum si dela oborireaprivileghiurilor abuzive -(catahristi-coase).

b) A orandui, dupa aceasta, &Arliecheltuelile neaparate pentru fiestecare

an si inzästrarea caselor de facere debine si de folosinti obstesti.

c) A itntampina aceste cheltuele cu veni-turi indirecte (läturalnice), precum: ocni,

vami i altele i cu un sangur bir direct(deadreptul) i statornic, inpartit asupradajnicilor.

d) De a legiui un chip de Inscriere(catagrafie) cuprinzatoare de toate trep-tile ce au a purta sarcinile obstesti Intotul sau in parte.

e) De a intampina toate abuzurileurmate intru strangerea darilor, prinasezarea until mijloc regulat si de unsingur feliu intru adunarea lor.

D De a regularisi chipul Contabilitalii,adeca a socotelilor pentru luaturiledaturile Statului.

g) Si in urmá de a statornici petemeiurile sus- aratate, indatoririle sate-nilor earl proprietar i indamanarile ceacesta ar face sätenilor.

SECTIA I

Pentru abolitii sau desfiint6ri.

Art. 65. Necuviintari asupritoarefiind alunecate din vreme in vreme'Ultra strangerea darilor numite r u s u-ma tur i, ca unile ce nu sant priimitoarede o regula asämanata cu aceia a bi-rului direct, incat sä fie feria de totfeliul de impiläri, aceste däri adunatipana acum cu nume de gostinä, desetUna si vadrarit, prectun i toate ana-logurile osabitelor case obstesti si airaturilor trase din aceste venituri decearl deosabitele dregatorii, shut deacum innainte cu totul oborite.

Art. 66.SA obor asemine i toate da-rile, care supt feliurite numiri 0 In deose-bite vremi, au lost puntre asupritoarepentru dajnici, puind piedica agriculturei

pricinuindu-le paguba simtitoare, atatprin feliurimea chipului strangirei acestordari, cai i prin cea dela sine volnicitä,sporitoare a for adaogire. Aceste sant

a) Cele cinsprezece parale ce sälua de fiestecare leu piste soma biruluidirect, supt nutne de räsuri pentru Casalefilor, precum i orice alt venit latu-ralnic ce sä värsa In aceiasi casa.

www.digibuc.ro

1 86 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

b) Soma care afarA de birul obici-null sA ia pentru tinerea poctelortoate dArile in naturA atingdtoare deaceasta, banii timirasilor ce sa plAtescde &ail cAlArasii tinuturilor pentruexpeditia poroncilor visteriei In cuprin-sul Ord, precum i scutirea surugidor,a cArucerilor 0 a altor slujitori a po-ètelor.

c) DArile in orz, lemne, larbA, fan,precum i toate havalelile ce sA urmapentru curte i grajcliurile domnestia lui bas-besleagA, toti acei care suptnume de lemnari, de joldinari, de cAr-bunari i altii asemine erau scutiti debir, vor infra in numArul birnicilor.

d) Toate &rile din nou, ce suptdeosebitè numiri s'au pus de curandasupra negutitoriei vitelor Moldovii,care in toatA vremea esea din tar%fArA oprire, said asemine pentru tot-deauna oborite i sloboda lor expor--tatie nu va fi supusA cleat legiuiteiplAti a vAmii dupA art. 79 §.

e) Toate vAmuirile din auntrul f Ariiaceia ce sA lua pang astAzi pe van-

zdrile i sehimburile ce sA fAcea lazile de targuri, la iarmaroace in orase,in targuri i prin satile

f). ToatA darea in naturA i toatehavalelile supt orisice numire ar fi.

g) Tofi banii ce sA strangea penh-ucutia milelor dela vornicii satelor, delaslujitori i lela alte trepte, pogonaritul,vadra starosteasca, orhd starostesc,cAldärAritul, harabagilicul, cantAritul, cu-nita, spiridoniia 1), toate &rile asupraberAridor si a velnitilor Ord, mai alesand si importatia a tot feliul de spirteste pentru totdeauna opritA, in sarsittoate aceste luAri, oranduite pentrudeosebitele ease obstesti sA oboarA caunile ce sant asupritoare i inpiedicA-toare negotului.

1) In editia din 1837 ca si in manuscrisul 99dcla Academia RomAnA se dan nume de ordinediferitelor dAri inccpAnd insA deab a eu vadrastarosteascA, care are numarul I. Am suprimatnumerele de ordine in conformitate cu textulmanuscriselor nr. 349. 9o9 i 4414, pentruca amaa fost textul initial. Cf i Analele parlamentare

Partea lI. Buc. 1893, p.

Art. 67. Toll preotii poporeni,cantäretii bisericesti vor fi

scutiti de darea unui galban pe an,care dupA vechiurile testamenturi 2)era datori fiestecare dintre dansii sAplateascA la Casa Scoalilor Nationale 0pentru acestila sA vor pAzi legiuirilecuprinse in inadirtsul asezAmant alAtu-turat subt litera A 9.

Art. 68. Ddrile, care piste birsA lua dela tiganii Statului, pentru van-zarea catarilor lor sau supt nume degloaba i cate asemine, sànt oborite.

Art. 69. Slujitorii, plàeti i altebresle care slujea la deosebitele dre-gatorii i sp, e paza margindor i inlAuntru tArii, vor infra in randul daj-nicilor indatA ce sA va infiinta jandar-meriea (paza intr'armatA), dupa cuprin-derea capitului aprozii cu simbriepenh-u toate dregAtoride 4). IarA pupil

toti lucrAtorii intrebuintati in slujbaocnilor, vor urma ca para acum a in-plini datoriile lor in privirea folosurilorde care ei sA bucurA, pe tern eiul hri-soavelor ce le dAnueste intrebuintareapamanturilor atarnAtoare de OcnA. Fie-stecAruia din acesti slujbasi sA va daate un peciu pe fata sa, fAcut dui:Aformile cuviincioase pentruca alti oame-ni din treptile birnice sa nu poatA a sAfolosi de scutirea acestora.

Art. 70. Hrisoavile care pentrusare i scutirea vitelor de vamA s'audat la boeri i la mAnAstiri, precumpentru mortasApie, afard de acele prevA-zute la articui 130 51, rAman fArA nicio lucrare ca niste vAtArratoare venitu-

2) Editiile tipArite au ptb cuvantul statuturi"In locut aceluia de .testamenturi" Intrebuintat inmanuscrisele ce copiazA textuI original din 1831.

3) Editiile tiparite fac trimitere ta anexa B. InAtrucat anexa A a lost intercalatA ulterior, de co-misia din 1835, am restabilit textul

si nota de sub art. 63.) In editiile tiparite in loc de aprozii cu

simbrie pentru toate dregynoriile" s'a publicat :slujitorii dregcltoriilor ateit acelor din capitaliecdt i acelor de pe afard, dupd osdbitd punerela cale". Am reconstituit deci textut initial. Cf.Anale parlamentare,. Tom I, Partea 11, p. 93.

5) In editia din 1837 0 in manuscrisul nr. 99:part. 129"

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 187

rilor Statului i pentrucA nu au a facecu driturile cele sfinte a proprietätiide averi nemivcAtoare sau mivcAtoare 9,drituri care dupä invechitele avezImAn-turi a färii, vor fi pAstrate In veci nerAv-luite intru toatA a lor intindere, färäa fi supuse decât numai la slobodaintrebuiMare i vointä a proprietariului.

Art. 71. De vreme ce ffinta scu-telnicilor, a breslavilor vi a slugilor säoboarA pentru deapurure i lucrareapämântului trebue a fi agiutoratätotodatä a sA statornici o despagubirepentru acei din boeri fArA moii, sAlegiuescu urmAtoarile puneri la cale

Art. 72. I.) Oricare proprietaride movie lAcuitä, afard de .rAzAvi,are drit a lua de pe fivtecare din moviilesale 0 in folosul a pAmântevtii sale gos-podArii, un mu din 10 familii, suptnumire de slujbavi-volnici. Acest dritva ramânea In veci legat cAtrA proprieta

va trece cu ia in orice mutare delao fatä cAtrA alta.

Proprietarii care nu ar avea ran-guri i mänästirile, precum i mitropolia

episcopiile, sA vor folosi de aseminedrit Intru toatä a sa intindere.

III). vor fi scutiti delucrul boerescului, hotärit prin re-glement.

IV). Proprietariul este indatorit alAsa incA la acevti oameni atâte zile, câtevor fi trebuitoare la fievtecare timp aanului pentru intrebuintarea la insuvia lor pämânteascA iconomie, spre sigu-ripsirea hranii lor 0 a famillei kr.

V). Proprietariul nu va putea lua peacel al zecilea om, decât numai dintresätenii de starea al doilea 0 al triilea.

VI). Proprietariul sA va alcAtui prininvoialä cu 2). AlcAtu-irea trebue sA fie in scris i niciodatAsnag. Acea in scris invoialA fAcutä spreaceasta, trebue sA fie incredintatA deisprävniciea loctlui. Atunce când sätea-nul nu ar voi sA priimeascA conditfilepropuse lui sau când proprietariul nu

1) Ibidem. S'au aditogat In 1835 cuvintele saumifcatoare", care n'au figurat In textul iniiatvotat In 1831.

2) In textul tipArit In 1837 : Slajbafii volnici".

ar putea indeplini numArul volnici1or-slujbavi cuveniti lui dupA dritul sta-tornicit, visteriea Ii va plAti capitatieapentru adi ce el nu ar putea

VII.) Proprietarii carii au doâ sutesau kin Mai putin numär de säteni sta-torniciti pe moviia kr, sA vor folosiCu dritul de a avea doi oameni dinzAce familii cu aceleavi condifii maisus arAtate.

VIII.) TO boienli cu ranguri avânddritul scutelnicilor, urmeazA a priimi,precum i panä acum, in curgerea vietiilor o despagubire de doAzeci i patrulei de scutelnic; vAduvile i copiii aces-tora pânä la legiuita varstA, vor lua ingiumatate.

Boerilor ce sA vor sAvarvi din viiatavi nu vor avea sotii sau copii, sA li sAvteargA scutelnicii in acelav evert incare s'ar intâmpla a lor sAvarvire, nedân-du-sA banii despagubirei scutelnicilorpe intreg evertul acela, iar pentru boeriice sA vor sAvârvi având sotii sau copii,sA se sloboadA la sotiile sau copiii lorbanii despAgubirei pe intreg numArulscutelnicilor rangurilor lor In evertul acelain care s'ar sävärvi i apoi dela iTer-tul ce va urma dui:A acela, sA seingiumAtäteza scutelnicii i sA se treacAla casA cu numArul pe giumatate a scutel-nicilor rangurilor, pe care asemine nu-mAr sä se plAteasca i banii despAgu-birei. 0 asemene legiuire sA se iae depravà i pentru toti boerii ce de la zi1-iu Ghenari 1832 vi incoace s'au sA-varvit din viiatä. La intâmplare a fi copiiortani i vAduvä dela douA insofiri aunuia i aceluiavi sävârvit din viiatAboeriu ingiumAtAtarea cuvenitä a banilordespAgubirei scutelnicilor rangului ace-lui boeriu, sA se sloboadA la casa sa,de unde in deopotrivä mäsurA sA seimpArtävascA fetile acele câte vor fi.IndatA insA ce o cucoanä vAduvä s'arcAsätori in al doilea cununie, sA piardadreptatea inpArtävirei dintru aseminea

ingiumAtAtirea aceia a banilor despA-gubirei scutelnicilor sA fie numai infolosul copfilor orfani. Boerii i cucoa-nele ce au inbrätovat i ar inbrätovashima monahiceascA, cu o asemenea

www.digibuc.ro

188 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI

urmare sa nu piarda nicicum dreptateadespagubirei scutelnicilor, ci sa aibá ase-minea dreptate nestramutata pe viiata

IX). TO boerii Mira mosii i cu ran-guri, precum i acei aseminea lor, cariiin viitorime s'ar boeri, vor priimi opensie pe viiata, dupa o gheneralnicatablà a somilor ce s'ar cuveni fieste-caruia, socotite pe analoghia de vase-zäci lei de scutelnic. Väduvile i orfaniiboierilor acestü tagme, pan la legiuitavarsta, sa vor folosi cu giumatatea aces-tii pensii,

X). Pentru plata pensiilor mai suszisa, este hotarita din veniturile Statu-lui soma trebuincioasa, care poatefi urcata pana la un milion de leipe an.

XI). Dupa contenirea despagubirei de24 lei, data pe curgirea vietii boerilorproprietari cu drit de scutelnici, CasaPensiilor venita in sporire, va pläti nu-mai t3oerilor JAM mosii i vaduvilor i

orfanilor de boeri, dupa un deosabitasezamant, a. cäruia punere la cale vorfi alcatuite cu un chip lamurit i pé

XII.) Din somile prisosite la aceastaCasa, prin contenirea mai sus zisa, savor legiul tasplatiri in bani, pentru sluj-bile facute tarii i dovedite prin docu-menturi cu bunà i cuvenita forma.

XIII), Toli oamenii zaciuielii mai suszise, vor fi pururea scutiti de bir, deorice havalele cu plata sau fara plata,precum si de cvartir ostinesc,

Art. 73. Domnii nu vor avea dritin viitorime a da nimärui scutelnicinu vor putea 'MO a scoate, nici aingadui de a se scoate din randulnicilor, nici un om pentru slujba boe-rilor sau altor particulari, afará dezáciniala satenilor, legiuitä prin art. demai innainte, in folosul lucrarii Oman-tului. Domnü vor fi raspunzatori detoata lucrarea Inprotiva acestii randueli.

SECTIA II

Despre cheltuelile Statului.

Art. 74. Cheltuelile de piste ana Statului s'au asezat precum urmeaza

LeiI. Darea la sfarsitul fieste-

caruia an catra Innalta Poar-ta, in urmarea tractatului deAndrianopoli, cuprinzandu-se si acele numite Gianzili,

Richiabie, precumdispagubire pentru acea dinpartea sa deplina i vecinicalasare in folosul Moldovii,a tot feliul de dari in natura,angarii i havalele supt oricenumire 500.000

1) UltimuI aliniat este adaosat textuIul initialde c&tre comisia din 1835 vi figureaza ca atarein editiile tipArite.

2) Am intrebuintat cuvantul Urcatd", dci cuo singurii exceptie (mss. 349) manuscrisele delaAcademie Intrebuinteaat cuvântut urmatd".

3) S'au suit la soma de 700.000 lei, dupdacea din urmd conventie dela Sanct-Petersburg"(Nota la editii e din 1837 qi 1849).

Lei

II. Lista tivila a Domnuluipentru tinerea Sa, a familieisi a Curtii Sale . 800.000

Domnul nu va putea deacum innainte a trage pen-tru sine nici un ram de ve-ituri, nici a cere dela nimevreo dare in bani sau innatura.

HL Lefile tuturor dregato-rilor Statului, dupa alaturatafoae supt litera B 4). . . 1.800,000

Pentru incälzirealuminarea deosebitelor tri-bunaluri, departamenturicantelarii 60 000

4) La aceastd sornd s'au mai adaos 150.000lei, dupd o dispozitie a Obfteftii Adundri,intdritd de Prezidentul Deplin - Inputernicit'(Ibidem). In editia din 1837 se face trimitere laanexa Iitcra D.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO% EI 189

Lei

V. Lefile i cheltuelileaghentulul Moldovii la Cons-tantinopoli, cu secretariula sa cantelerie . . . .

VI. Sambria aprozilor inslujba deosebitelor tribuna-luri, departamenturi i vami')

Gatirea i inereaunui corpos de- straja pa-manteasca, dupa capul alVIP).

VIII. Awzarea i inereacarantinelor pe malul stanga Dunärii, dela gura Prutului,pana la hotarul Tarii Ro-maneqti, dupg. capul al VI. 100.000

IX. Cheltuellie trebuin-cioase pentru tinerea Poè-telor cu surugii i toate celetrebuincioase 633 000

100.000

207.005

805.000

Poelele se vor da in van-zare eke pe trei ani, prinstrigare la Cochii-Vechi, cupretul cel mai de gios i platape ceas de fieqtecare cal,sa va hotäri de catra Ob-teasca Obicinuita Adunare.Una mie cai indestui pentrutrebuinta Statului, de sa vasocoti cate pafrusute leicalul, toatä cheltuiala sä suela 400 mil. lei. Aceasta soma,scazandu-sa din psäsute trei-zaci i trei mii qasasutelei, ce s'au insämnat la para-graful acesta, prisosasc doua-sute treizaci i trei mii psä-sute lei, care sa sA alaturezela Casa Pensilior, iar daca.cu vreme soma de 400 miilei nu va fi indestula. spretinerea Pottelor, sa va a-daogi Inca. zece parale de

1) S'au suit la soma de 323.770 lei, dupdo dispozi(ie a Oboeftii Adundri, intdritd dePrezidentul Deplin-Inputernicit, la 21 Fevrarie1833.". (Ibidem).

2) "S'au mdrginit in soma de 650.000 lei,dupd dispozifiile Olotelti Adundrii, intdrite dePrezidentul D3plin-Inputernicit la 29 Mart 1834.(lbidem).

Lei

progon, pe langa zece cesant acuma, precum s'au zismai sus, daca mai in urmADomnul cu Ob0easca Adu-nare nu vor intampina nis-caiva greutäti intru inplinirea-ace§tii masuri. Sa intelegeca scaderea somii, ce anumemai sus sa. afla hotaritapentru aceasta slujbä, nu sava putea face deck numaidupa inplinirea contractuluide astazi a Poilelor.

X. Blancheturi de poetapentru slujba Ccarmuirei 30.000

XI. Soma hotaritä pentrupensie supt nume de despa-gubire pentru toti acii careprin a lor rang, inscris panala 25 Aprilie 1828 in condicaboeriilor in visterie pastratä,au drit a avea oarecare nu-triar de scutelnici . . . . 500.000

Pe langa aceste sä vor dape tot anul ate cincimii leicalugaritilor dela monastireaVaraticul i douknii cincisutelei calugaritilor de Agapie.Aceasta pensie, care estepe totdeauna härazita, sa vainparti la calugaritile cele maisarace, dupa un izvod facutun de catra Preosfintitulmitropolit.

Aceastä soma, dupa legiu-irile art. 72 § X 0 dupa tre-buinta despagubirii, poate fiurmata OA. la un milionde lei pe an, cuprinzandu-saintru aceasta i prisosul so-mii asupa tinerii Poètelordupa art. 74 § IX.

Domnul i 0130easca Obi-cinuita Adunare vor facedreapta inpartire acqtii sotnide despagubire dupa teme-iurile mai sus hotarite. Platapensilior sa va face pe treiluni. Vaduvile dui:A acelatemeiu vor urma a avea

www.digibuc.ro

190 REGLEMENTUL ORGAN1C AL MOLDOVEI_ _ a

Lei

de acum innainte pensie po-trivita cu giumatatea numä-rului de scutelnici ce aveabarbatii lor. Soma ce varam`ânea din stängerea1) aces-tor pensii, pe viata hotaritecu nvme de despagubire,sa va intrebuinta la tnzes-trarea unei Case de Pensie,randuitä numai in folosuldregatorilor Statului, celorpoliticesti si militäresti saua vaduvilor lor, dupa slujbaunui hotarit numar de anisi dupa dregatoriile pe careacestiea ar fi Inplinit cucinste dupa aläturatul anex,litera C.

Domnul inpreuna cu Ob-steasca Obicinuith Adunarevor face un reglement pen-tru catimea pensiilor, ce perând au a O. da fiestecaruedin sus arätatii dregatori,indata ce prin raposarea ace-lor cu drit de a avea ba-neste despägubire pentruscutelnici, aceste some vorinfra in Casa Pensiilor.

Inzästrarea Caselor deFaceri de bine si de ObstestiFolosuri in soma de 812.000lei, insä :

XII. Tinerea shoalelor pu-blice in capitalie si in cele-lante orase de capetenie, pre-cum si pentru o tipografiesi biblioteca publica. . .

XIII. Tinerea unui seminarpentru invätätura tagmii bi-sericesti.

XIV. Pardositul cu peaträa orasului Esii.

Pieatra trebuincioasa laaceastä pardosire O. va Carade catre sateni cu un pret

200.000

60 000

I) Cele mai muIte manuscrise ca 0 In editiadin 1837 striingerea". Am intrebuintat InsacuvantuI stiingire", dupit cum I-am gasit numailn manuscrisul 99 dela Acadmia RomanA.

asezat de Domnul inpreunäcu Obsteasca 0 bicinuita A-dunare 2).

XV. Dregired drumurilorcelor mari si a podurilorinlauntru tarii. . . . .

Potrivit cu aceasta. somaDomnul inpreuna cu Ob-steasca Obicinuita Adunare,va hotari pentru aceasta sluj-ba pretul zilii lucrului si acaraturei, cu care pret vorfi indatoriti a luau sateniitinuturilor unde acest feliude drumuri au sa sä intoc-masca si de care ei maiales sä folosasc.

XW. Lefile doftorilor, hi-rurghilor si a moasilor dincapitalie si alte orase a trim-turilor e

Acesti doftori vor aveasi indatorire de a hultui pela sate vactina.

XVII. Casa Mililor, hotaritainfra agiutoriul familiilor sä-race, a cersätorilor si nepu-tinciosilor, ce nu sä vormai ingadui pe ulitä. . . 100.000

XVIII. Pentru Casa Apelorin capitalie 75 000

XIX. Pentru inchisoareapublica si tinerea acelor in-chisi. Din aceasta soma sava zidi in orasul Esii o in-chisoare publica 3). . . . 36,000

XX. Penh-u despagubireasomii ce- pänä acum trageaspitalul Sfântului Spiridon,gall de veniturile averiisale. 21.000

XXL Casa Rezervii , , 259.975

Lei

125 000

75,000

120.000

Peste tot : 6.652.575

2) Comisia din 14335, in Ioc de ac,..st aliniat,adaoglt la finde aliniatului precedent, dupa cu-vântul Eoi, potrivit cu legiuirile cuprinse inan csa drept litera M".

3) Comisia din 1835 suprimA ultima propozitte, care, aa fiind, nu mai figureazA in tditiiletipArite. Probabil inchisoarea fusese zidita.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 191

Aceste cheltuele hotArindu-sA inteunchip statornic, vor sluji de temeiu nes-trAmutat pentru wzarea biruriloraltor venituri a Printipatului, rânduitede a le intâmpina 0 nu vor putea fiintrebuintate pentru alte slujbe de câtpentru cele mai sus insämnate.

Art. 75. Aqezarea unei Case deRezervA, socotindu-sá a fi trebuincloasA,pe lângA soma ce i s'au hotArit, vorintra In aceastA easA prisosul veniturilorpublice, precum i acele ce s'ar naqtedin vreun alt nou venit a Statului.

Art. 76. Cheltuelile ace0ii cases'au hotdrit in chipul urmAtoriu

a) Lipsa veniturilor Statului orAn-duite prin acest reglement, se va In-deplini prin somile aceqtii case.

b) Oricare altA ecstraordinarA chel-tuialA, cunoscutä de, foks ob0escde o trebuintA neapAratA, sä va intâm-pina cu numArAtoare prin strigare laCochii-Vechi cu preful cel mai gios,iar soma sA va luoa din aceastA casA.Intâmplându-sa sA nu agiungA somileCasei Rezervei, atuncea sA va urmadupA legiuirile art. 54, cap. II.

Art. 77. Epitropiile a deosAbi-felor case de folosuri i faceri de bineob0e0i, insämnate in aceastA sectie,vor alcAtui inadinse reglementuri, caredupA cercetarea Ob0e0ii ObicinuiteiAdunAn i intdrirea Domnului, cu amA-runtul sA vor urma de cAtrA deosAbiteleepitropii intru administratiea acestorcase pe temeiul anexului litera D

SECTIA ifi

Despre veniturile Statului

Art. 78. Pentru de a intâmpinatoate sarcinile i cheltuelile sus arAtate,fArA a aduce jignire proprietAtii averilornem4cAtoare, care este temeiul lucrAriipAmântului, a industriei 0 a fericiriitarii, vor infra In Visteria Statului ve-niturile i birurile hotArite prin acestreglement, precum urmeazA mai gios,care venituri sânt cu apropiere pretuitein foaia supt litera E2).

I. Birul.Art. 79. Spre a sä inlesni incât

sA poate strângerea birului, birnicii sAvor aqAza in doä mari despArtiri

a) Acei fArA patentA, precum sAteniilucrAtori de pAmânt indeobste i figa-nii Statului, vor pläti pe an la casavisteriei câte triizeci lei de gospodariu,adicA câte qapte lei 0 giumAtate laCfert. SA vor scuti de toatA dareaganii mandstirilor 0 a particularilor.

i) In textut litera G, pc care am Infocuit o cu litera D care 1i corespunde ea apatra litera in alfabetul

2) Am infocuit litera D din textul chirilic, cuE coresponzAtoare, din textuI latin.

Iar inpArtirea banilor birului sus po-menit, o vor face lAcuitorii intre dAn0i,dupA cea din vechi obicinuinf A a kr

pentru neasuprirea vreunue, sA sAincredinteze acea inpArtire de giudeca-toriea sAteascA 0 de proprietariul sauvechilul sail i pe tot Cfertul sA sAtriimatA tAblitA la isprAvnicie spre re-vizie i pAstrare.

b) Tofi acei ce plätesc pe patentepersonale cu inswiri de privilighieti

anume mazilii. ruptaqii i ruptile vorplAti pe an cate triizaci lei de gospo-dariu, far negutitorii i me0erii vorplAti fie0ecare1e de la 50 1)&1 la 500 lei.

Patentile industrierilor vor cuorindepe acei ce fin dughianA, fabrice mari

mici cl. i acei ce urmeazA vreunme0equg fArA a tine dugheanA.

Tacsia de peste an ce are sa pIA-teascä fie0ecine aintre dân0i va fidupA soma sus ardtatä, inpArtitä inanaloghia intinderii negotului sAu, saudupA ch.0igul me0equgului sau, ce vaavea, Ob0easca Obicinuita Adunare vaface aceastA inpärtire pAzind temeiuldupA care acei ce negoatA lucruriletrebuincioasä i folositoare sA pläteasca

www.digibuc.ro

192 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

mai putin deck acei ce vand marfuride lucs 1).

Dan indirecte sau letturalnice

IL Ocne. Intrebuintarea sarii flindneaparata pentru toate startle lacuito-rilor, adaogirea pretului acestui pro-duct, far% a ingreuta in parte vreunadin aceste stäri, sa face mai pupil sim-titoare, indämäneaza apararea averiibirnicilor i inlesneste scaderea biruluila catimea sus aratatä. Asa dar i inprivirea scaderii pretvlui de moneda,preful de una surd ocä sare, la ocnape Mc, sä va asaza de zece lei si intara pan la douazaci i cinci lei, tar numai mult, cuprinzandu-sa in acest prettransportul si orice alte cheltuele. Acestepreturi, asezate fiind odatä pe totdea-una, nu sä vor putea spori supt nici unfeliu de cuvant sau numire.

Driturile vämii. Tarifa vämi-lor pentru toate producturile, lucruri

altele ce s'ar scoate din tara saus'ar aduce de pamantent sau de supusiiInaltei Porti, sa va hotari prin Obstea-sca Obicinuitä Adunare cu intärireaDomnului si in chipul cel mai folositoriupentru tara.

Iar pentru ecsportatta vitelor, careeste ramul de frunte a negotuluitarii, s'au legiuit ca se va pläti de bon,de vacä si de cal, ale o giumatatede galban i cafe un galban de sasazacicapite de vile mici.

Tagma bisericeasca i toate treptilenobile vor plati "¡Tama la marginea tartipentru toate lucrurile i producturilece ar scoate din tar% sau ar aduce.Afara de aceste plati, treptele sus ara-tate vor pasha nerasluit i nejignit

Editia din 1837, In conformitate cu tucra-rile cornisiei din 1 Apr& 1835, modificä textulart. '79 at. b. impArtind negustoril i me0erii petrei categorii, potrivit art. 11 0 24 din anexa R,intitulati : Pentru deoseibitele clasuri a ldcui-torilor din Printipatul Moldovei fi pentru a lordreptati fi datorii respective".

La sfetr0tuI articohilui se adaoga In aceia0editie dispozitiuni privitoare Ia lmpartirea In dotacIase contribuabao a vAduvétor mailoruptasiIor.

vechile lr drituri de proprietatevor urma a fi nesupuse la orice feliude dare pentru avuturile lor miscatoaresau nemiscatoare.

IV. Darea din averile

Partea din veniturile de toate moiileacareturile manästiresti, atat a celor ce

atarna dela scaunile mitropoliei si a epts-copilor Moldovei, precum Slatina, Rasca

celelante, cat si a celor ce shut inchi-nate la mänästirile stretne, precumGolia, Galata, Triisfetitele i celelante,vor fi scutite de aceste dart. Sf. Spirt-don, care fine spitalul, mänästirileNeamful, Säcul, Varaticul, AgapiaFlorestii, unde sant asezate i sà tinsoboarä de calugäri si de calugärite,asaminea i rrinästirea Socola, hotarítäpentru asezarea seminariului. Insa Inprivirea indamanarii mänästirii Neam-tului, aceasta va tinea cu a sa cheltu-ialä, in Targul Neamtului, un spitalpentru tritzaci bolnavipartea barbateasca

femeiasca, in care spital va aveatot cu a sa cheltuiala, un doftor, uilspitari i toate cele trebuincioase, dupareglementul ce sa va face de obste,pentru toate spitalurile tärii.

Agiutoriul din partea mitropolieisi a episcopiilor Romanului fi aHuqului.

Aceasta soma va sluji spre tinereaseminariului Socolii i sa va aläturacafra celelante venituri a Scoalelor

carele i aceste asämine sAaflä supt privighLerea unii epitropiideosäbite.

Art. 80. Aceste inclatortri a mi-tropoliei, a episcoptilor si a manastirilornu jignesc nici cum dreptatile proprie-talii, fiindca manästirile inadins santinzastrate cu avert atat nationale cat siparticulare, pentru inplinirea bunelorfapte placute lui Dumnezeu si de obstefolositoare, intocmai dupa vrednicul depomenire, crestinescul scopos al zidi-torilor si a inzestratorilor acelor sfintelacase.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 193

Veniturile inteimpldtoareV. V eniturile .dela viile streinilor.Streinii care au vii in tarA vor da

in loc de vädräriL, ce pâtiA acum plätea,câte zAce lei pa an de fiestecare po-gon.

VL Darea ce i pana acum saluoa dela berbeci, oile i caprilepastorilor streini, ce vin in rarapentru varat fi ernat 9.

Acest venit sA va vinde pe an prinCochii-Vechi, precum i panA acums'au unnat. Acei ciobani sant indato-ritfl a sA invoi cu stApAnii mosiilorpentru locul pAsunii si a ernaticului ceva trebui la vitele lor.

VII Venitul portului scrisorilorpentru ecspeditia In launtru tetra. 0gheneralnicA cantorA a patei de scrisorisA va aseza in capitalie pentru cores-pondenfia cu tArgurile de cäpitenie aprinfipatului i pAnA la marginileOcârmuirea va organist aceastA cantorA

va aseza tarifa pentru plata cArtilor2).

VIII. Venitul pasaporturilor, slobo-zite de cAtrA Domnul pAmântenilor cear voi sa marga piste hotar, plAtindtacsie Cate zece lei de pasport. Acestepasaporturi, pecetluite cu pecetea dom-neascA sA vor protocoli de postelnicul.Insus supusii streini nu vor putea esidin hotarele Moldovei arä a li sArevedui pasaporturile de cAtrA politie.Mocanii streini vor urma a trece pistemargine ca i mai innainte. Soma adu-nata din aceastA tacsie la sfarsitul lies-tearuia an va trece in visteriea pA-mânteascA.

Art. 81. Pretul tuturor monedelorde aur sau de argint, ce vor Infra inMoldova, sA va statornici dupa a lorde sine, curatA i adevAmtA valorä,potrivit cu acea a galbanului de Olanda,

1) In editia din 1837 : ernatic i vdratic".2) Atit editia din 1837, cat i aceia din 1846,

arata In not& c negasinciu-se rtiment tmator szaia asupra sa tinerea cantord Postei, pentru carese fixase prin regularnent o garantie de 5200 lei,Cantora a ramas In desfiintare.

care cuprinde 60 grAunfa de aur6 3/J3 gramnfa de migla in prat de 31 2

lei galbAnul sau de 14 sorocovefi, dupacursul de astAzi a galbAnului si a so-rocovAtului.

AceastA prefuire va fi de temei ne-strAmutat a cursului monedii, In toateluaturile i alejverisurile din lAuntrulMoldovii.

Art. 82, Tot pAmântul inpresuratdin a stânga DunArii sA va da In deplinl

intreagA stApânire acelor ce prindAnuiri i vrednice documenturi vordovedi drepturile lor pentru acesteaveri. Iar clacl, dupa trecerea tenni-nului ce 26 va da spre infAtosareadocumenturilor si a hârtiilor doveditoares'ar afla oarescare pArti de loc fArAstApAn, atuncea din acele sA va inchi-pui o fiintA de avere a Statului, caresA va ocArmui in folosul lui. Acesteaveri nu sA vor putea in vremea vii-toare instreina supt nici un feliu depricinA prin hotArirea numai a $efuluiStatului ; insä dacA dupa sfAtuirile Ob-stestii Obicinuitei AdunAri i pentru unscopos de obstesc folos, dupa cuviintädoSedit, s'ar cunoaste cA instreinareaunii pal-0 de acea avere a Statului arfi trebuincioasA, atunce sA va face vân-zarea publica prin Cochii-Vechi sauun schimb cu cel mai bun folos aStatului.

Art, 83 Ce sA atinge de ramurilevenitului orAsAnesc, spre intâmpinarecheltuelilor trebuitoare pentru politia

aceste venituri sânt InsAmnate indeosAbit reglement supt litera F 3), ceasazA temeiurile dupa care sA cuvinea sA ocArmui Munitipalitaoa capitaliei 4)

orândueste chipul adunArii veniturilorprecum i intrebuinfarea acelor somi.Acest reglement munitipal va sluji detemeiu i pentru celelante orase a prin-tipatului, aducand insA la acele prefa-cerile cerute de starea fiestecAruiaoras.

3) In editia din 1837, : "litera In textutchirilic din 1831 "litera Ea. Transcris de noi : 1i

tera F pentru a pastra ordinea Iiterilor In alfa-betut Iatin.

4) In editia din 1837 : .Eforia capitaki.13

www.digibuc.ro

1 94 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOI FI

SECTIA IV

Chipul facerii inscrierii sau a catagrafiei.

Art. 84. Pentruca toate trepteledajnice sA poarte sarcinile i cheltuelileStatului, sA va face de obste o inscri-ere de toti lAcuitorii dajnici a Moldovii,dupa temeiurile urmAtoare

a) 0 osAbità comisie sA va randuiin fiestecare tinut spre inscrierea tuturordajnicilor. AceastA comisie va fi alcd-tuitä de un boeri a rangurflor intAiu,carile sà nu fie mosinasi in acel tinut,de deputatul ales de cAtrA ace! tinut pen-tru Obsteasca ObicinuitA Adunare, pre-cum si de iconomul sau protopopullocului.

b) Spre mai multA Inlesnire a lucrArii,ispravnicul va inpärtAsi tiinuIe ce sA vorcere i va da tot trebuinciosul agiutori.

c) AceastA comisie este indatoritä aumbla din sat in sat, a aduna pe totilAcuitorii, pe preotii poporului, pe pro-prietari sau pe vechilul sAu, a supunela giurAmAnt pe vornicelu satului, petrii din fruntasi, pe trii din mijlocasitrii din codasi, p entru ea sA arateadevArul numArului familiilor satuluispre a sA inscrie in foae. Vorniceli, bg-trAnii trecuti in vArst5 i vAcluvile sAracece nu vor fi in stare de a da bir, sAvor arata in deosäbi.

d) Tot aceastA comisie va inscrie[asAmine] ') i toate bisericile anume,precum i pe toti preatii, diaconiicAntAretii In slujba bisericeascA.

Art. 85. Tot intru aceiasi foae sAvor inscrie i acei din dajnici, carelAcuind prin apropiete cotunuri, nu sA allácuprinsi intre lAcuitorii aceiasi parohii.Foile sus arAtate sA vor face pentrufiestecare sat dupA o forma data IntruaceastA. Fiestecare foae sA va adeveride stäpAnul moíeí sau, in lipsa lui, decAtrA vechilul lui, de preotul satuluisi de giurati. Tosi acestiea vor fi InasAmAnatA rAspundere pentru oricaretrecere cu vedere sau neadevAr ce s'araluneca In a lor arAtare.

1) Cuvânttil aasaminey este adAosat numaiIn editia din 1837.

Art. 86. Aceste comisii de tInu-turi, asemenea, vor Inscrie in cetepe toff tiganii Statului, care sA vor trecein o singurA condicA. OcArmuirea sA vaMgr* In cuviincioasA vreme a aflamijloace de a statornici lAcuinta aces-tora, spre a-i intrebuinta la lucrareapArnântului sau la alte mestesuguri deindustrie prilejnice contenirei nestatorni-ciei si a IndreptArii soartei lor pe te-meiul anecsii supt fitera G 9.

Art. 87. Acestesi comisii de tinu-turi, dupA ce vor sAvarsi inscriereaacestor färä patente dajnici, vor incepea Inscrie treptile priviligheate, precum :neamuri, postelnicei i cealanti si pretoti aciea care supt aseminea numirisA scutesc de tot feliul de dare. Acestieavor fi indatoriti a infAtesa acturile ceIi inputerhicesc a purta aceste numirisi a nu plAti nicicum bir, precum hri-soave si drese spre dovadA a basteniilor i sA vor osäbi din acii ce nu vorputea da aseminea dovezi. Numile aces-tora sA sA inscrie in foaia cuviincioasAfiestecäruia, cu arAtare anume aepohii in care li s'au dat acest feli depriveleghii.

Art. 88. SA va face asemine culämurire o foae de mazilii i ruptasii

ceialalti a tinutului, adicA de ae: tcàrii prin vrednice documenturi ar do-vedi tragirea lor din familii vechi de ma-zili. Comisia va fi indatoritA a insAmnaIn aceastA foae ziva i anul dinpreunAcu documenturile infAtosate spre dove-direa dritului lor. Iar cati din acestias'ar dovedi cA priimirea lor In aceastAtreaptä este abuzivA, sA vor inscrieintru o foae alAturatA care aceía asatului, unde le-ar fi i läcuinta. AceastAurmare sA va pAzi i pentru orice altpriviligheat.

Art. 89. Aseminea sA vor inscrie

2) In ed;tia din 1837 litera 0", In manuscriseledin 1831 litera I. Am transcris trisa cu litera Jcoresputiglitoare In alfabe tit latin.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 195

In ,o0bità. baie i jidovii aflatori culacuinta In targ, precum i toti negu-titorii are§tini de orice relighie arinpartindu-i in stari, dupa instructiilece ;li sä vor insämna. Asemine urmaresa va gazi i pentru me§terii de orieemeOewg, care sä vor inscrie in deose-bite corporatii (bresle), dupa me0e§u-gurile la care sä. indeletnicese. Tiganii cesant o -particularnica propieta, atat aciide prin targuri, eat i acii de prin sate,nu sä vor inscrie, nici vor fi euprin0de aceste randuri.

Art. 90. La fie.ltecare din nouinscriere, Ocarmuirea va da farä platafieOecaruia din fetile aratate la art. 79,litera b eat o patentä cuprinzatoarede catimea därii sale de piste an.

Art. 9.1. Ace1ea0 comisii vorlace anurne numaratoare Inscrierii po-goanelor de vie a streinilor.

Art. 92. Un mare numär de oa-meni näscuti in Tara Turceasca sauin Printipaturi, gasind dupd vreme chi-puri de a lua o protectie streinä 0 dea O. apara ca un sudit a vreunei puteri,spre a sä folosi de privileghiurilescutirile hotärite prin tractaturi pentruacei adevarati supu0 acelor puteri,viind In tarà cu papporturi in bunacuviincioasä forma, neaparat de trebu-inta este ca comisiile catagrafiei safie insärcinate a trece intru o foáe ob-§teasca pe toti negutitorii sau me§teriiasezati In printipat supt nume de suditistreini. In aceasta foae sa va insamnaa Mr nume i porecla, natiea din caresä zic, a Mr stare sau meserii, lacuintaMr de acum, averile nemiKatoare cear avea in tara 0 in urrna pasaporturilesau documenturile adeveritoare de abr natie 0 de vremea venirii Mr inprintipaturi. Ob§teasca Obicinuita Adu-nare, dupa cercetarea ce va face deaceste foi, le va spune cu a ei observatieDomnului, carile din partea sa sa vaadresui la Innaltä Poarta, pentruca In-preunà cu ministrii Puterilor streinedin Constantinopoli, o comisie innadinssà sa randuiasca la fieOecare provintie,spre adeverirea documentelor de nati-onalitate acelor fete 0 de a supune

supt adevarata br earmuire pe tofiacei ce n'ar fi infatopt pasaporturi inbuna i cuviincioasa forma, date deOcarmuire cAruia ei s'ar arata a fi su-p-u0. Consulii puterilor evropiene curezidentii In aceste printipaturi sa vorpofti a sa inpärta0 de aceastä co-misie, spre inlesnirea acelor adeveriri

desfiintarea protectiei lor dobanditecu catahrisis inprotiva wzämanturilorinchiete 0 care au pricinuit adeseorineincuviintari i dezbateri nepriincioaseintre Ocarmuirea pamanteaseä 0 con-sulaturi.

Art. 93. Iar cat pentru aghentilconsulaturilor awzati In deosäbitele tinu-turi a printipatului de calva ani suptnume de staroste 0 care, insu0ndu-idritul de giudecatorie 0 de protectieasupra racuitorilor pamanteni, inpiedicalucrarile ocarmuirei, ace§tia trebuie faràintarziere a sä cherna indärapt. 0-carmuirea printipatului indatorita fiinda cunoa§te numai pe consulii i aghentiiconsulaturilor numiti de puterile evro-piene i inputerniciti cu berat sau f er-man a Innaltei Porti,in urmarea legatu-rilor inchiete.

Art. 94. Este netagäduit ca jidoviice sant inpr4tieti prin Moldova, alcärora numär cre0e din zi in zi i ceamai mare parte din ei traesc cu vatä-marea interesurilor pamântenilor, folosin-du-sa de toate mijloacile spiculatiilorcu scaderea industriei i fericiriicbste0i. Spre vindecarea, ¡neat sà poate,a ace0ii neincuviintärii, comisfile vorinsamna in foaia inserierii stareametewgul fieOecaruia jidov, pentrucaacei ce nu vor avea vreo stare sau me§-te§ug i carii, fara a urma vreunme#ewg folositori, ar teal fall capatai,sa fie departati din tara i nid altiiaseminea sä nu mai poatä infra inMoldova.

Art. 95. Spre inlesnirea faceriiinscrierii läcuitorilor capitaliei, sä vaorandui í pe aga la comisiea tinutu-lui

Art. 96. Soma trebuincioasa spreintampinarea cheltuielilor persoanelorintrebuintate la aceste comisii de in-

www.digibuc.ro

196 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLBOVEI

serf ere, sä va hotari de Ocârmuiresà va da din banii aflätori in casäleStatului.

Art. 97. Inscriirile sä vor facela fie0ecare apte ani, dupa chipulaqezat 0 la fie0ecare innoire a lor intrual aptele an sá vor päzi Intocmairegulile pomenite.

Art. 98. Dupd ce sä va sfâr0o aqa inscriere Intru toate ramurile eide catre sus pomenitele comisii, Ob--teasca Adunare va numi un comitetalcatuit din sinul ei, care inpreuna cuvisteriea, In vadea insämnata, sä va in-deletnici cu adeverirea titlurilor adeosabitelor sus zise priviligheate trepte,a carora dreptati sa vor aqeza cunestramutare, intocmai dupa legile

wzamanturile tärii, pentruca veni-turile Statului sa nu mai cerce, precumpânä acum, nestatoinicie Í ea sa sacurme catahrisurile alunecate prin urzi-rea

Art. 99. Dupä ce sä va savariinscrierea tuturor treptilor lacuitoarein Moldova

A.) Tot streinul lucratoriu de pamânt,ce ar veni sä sa statorniceasca inMoldova, unul ca acesta neputând cuaseminea insu0ri atârna de nici o stie-inä protectie, sa va inscrie intru osä-hire 0 in curgirea de aceiani va fi numitul scutit de toata darea,jar daca dupa trecerea acestui termen, inppte ani urmatori, va plati giumatatedin birul hotarit pentru cielanti dajnicia tärii dupa inplinire de zece ani so-cotifi din zioa statornicirii sale, sa vatrece numele säu In rândul celorlantidajnici i va plati birul deopotrivä cuacei de lot.

B.) Iar co1oni0ii bejenari, pe careproprietarii i-ar aduce din streinatatecu cheltuelile lor, pentru inlesnirea

cre0erii. inpoporärii (adaogirea noro-dului), In privinta lucrärii pamân-tului 0 a industriei, pentru uniica ace0iia sà va päzi cu nestramutarea0zamanturile hrisovului Domnului Con-stantin Mihai Racovitä Voevod din anul1752, Iunie 9, in cuprinderea caruia,dupa inplinirea de §asä luni, ei vor platibir pana la 15 lei de familie, jar din fillor, acii ce sä vor na0e In Moldova,casätorindu-sä, vor pläti bir deopotrivacu cielanti dajnici pamânteni. Dreptaceia, pentru hrisoavele de mai nainte,sa va pazi legiuirea hrisovului Domnu-lui Constantin Mihai Racovita Voevod.

c) Dajnicii, carii dupa ce au läsatpamântul Moldovii sa vor Inturna iar4,nu vor dobândi nicidecum driturile tiara-zite streinilor veniti dintaia0 datä intara. Satenii, care sä vor strämuta dintr'unprintipat intr'altul, sä vor da indäräptdespre amândoä pärtile indatä ce sava face cerire.

d) Streinii, carii pentru negoti sau cuoricare me0e0ig, ar veni sa sa wzein Moldova, la sosirea lor sä vor inscrieasamine in cuviincioasa lor corporatie.(breasla) 0 nu vor putea urma me0e-wgu1ui lor, pana a nu dobândi hotaritapatentä i panä a nu plati tacsiea lor.In aceastä regula nu sant cuprin0 fabri-cantii care ar introduce In tara oare-care ram de industrie folositoare ei,Guvernul va da unora ca acestora cartede scutealä pentru un numär de anihotäriti. Aceasta0 rânduialä sä va unna0 in priinta pämântenilor ce ar voi safaca acest feliu de a0zainânturi. Iarclasificatiea tuturor lacuitorilor Moldoviisa aflä insamnata In anecsa supt literall').

I) In editia din 1837: litera R", in cea din1831 cu Iitera chirlliat Z.

SECTIA V

Strangirea birului i a altor venituri ale Statului.

Art. 100. De vreme ce starea a birului, ce 0 din chipul adunärii lucea bunà i indämânarea dajnicilor panä acum urmatä de catra ocola0deraza nu numai din cumpanita inpärtire alti zapcii, pricinuitori de o multime de

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 197

catahrisuri, incat cheltuelle cu acestfeliu de asupritori era foarte grele pen--tru läcuitori, spre dizrädäcinarea inveci a acestor catahrisuri, Ocarmuirea-va inpärti la fiestecare sat tipArite tà-blie cuprinzAtoare numärului fameliilordajnice i acei de piste an some abirului lor, dupä catimea hotäritä laart. 79, supt indatorire insä ca totiläcuitorii aceluies sat sa fie unul pentrualtul räspunzAtori, despre totimea bi-rului ce are a plAti satul lor. Aceste-1Ablite vor fi intocmai cu tabula vista-riei i cu acele triimisä la isprävnicii.Oamenii färä cApätaiu, acii care dupámeseriea kr nu sA indeletnicesc culucrul pämantulul precum: haidAii,

vAcarii, porcarii,asemine, a cArora petrecire este ne-statornicA si care in alte locuri vAreazAsi In alte erneazA, nu pot fi uniti cusatele la bir, precum nici odinioarA aufost, pentru eä nici Ii inchizAsluesesatile pe niste asemenea ce nu au nicio statornicie. Pentru aceasta asezandu-sä asuprä-le capitatie de treizAci lei,sä li sä inpärtascA la fiestecare peciuripe nume i fata arätätoare de darealor de piste an, supt indatorire ea totproprietariul i sätenii care ar vroi sätocmascA unul sau mai multi de acestia,sä nu-i poatä priimi in slujbA färäardtarea peciului i plata &aril kreAträ isprävniciea locului, sträfuindu-säace', care dinprotivä ar urma cu in-doitä platA.

Art. 101. Do din aceste täblitepecetluite cu pecetea Domnului si pro-tocolite de visternicul, sA vor da fies-tecAruia sat : una la sAtescul judet

art. 309 '), cap. al. VIII , pentrucaobstia satului sà stie adevArat somabirului säu de piste an i cealantätablita sä va da proprietariului mosinasisau vechilului sau. Banii birului afiestecAruia sat, intocmai dupa somiletablitii sale, sä vor aduna la fiestecare'Ofert de cAträ vornicelul satului, suptprivigherea proprietariului sau a vechi-lului säu ori a cumpArAtoriului

1) In editia din 1837: ctart. 3194.

mindu-sä de sAteasca giudecatorie säsA triimitä indatä la isprAvnicie cuoaminii alesi din sat, färä a putearäzäma nici un fell de raspundere asupraproprietarului sau infätositoriului lui.

Art. 102. Dar pentru a sä in-tampina rämäsiturile care purureaaduc vätämare läcuitorilor, giudetul sä-tesc dinpreunä cu vornicelul vor insAm-na stäpanului pe acei eu rämäsita sauneurmätori a pläti i atuncea acesta Iiva indatori a-si pläti partea kr interminul ce li sä va orandui i pentruacei indArApnici va face la isprävniciearAtare pentru a fi siliti la platA. Cat pen-tru satile läcuite de räzäsi, täblita sä vaincredinta la eel mai de frunte dintre ei,carile dinpreunä cu giudetul sätesccu vornicelul vor inplini intru strangi-rea birului dela säteni, datoritle susarAtate a stäpanului unii intregi

Art. 103. Dupä facerea inscriereide tiganii Statului, OcArmuirea vainpärti la ocolasul fiestecAruie cete cateo foae cuprinzAtoare de numärul fami-liilor a cetii aciea si a somii biruluikr, care sä va strange pe Cfert i säva incredinta indatä samesului tinutuluiunde s'ar afla ceata, carile va adeveripriimirea banilor, scriindu-i in dosulfoaii.

Art. 104. SA va inpArti cate o.patentä personalä fa toti privilighiatii,adecA mazilii i cielanti, precum si laindustrieri (cet eu mestesuguri) de micerelighie si stare ar fi ; cei intäi vorincrediritg soma tacsiei lor la privighito-riul ocolului iar i cei de al dole lastarostii corporatfilor, care vor adeveripriimirea banilor seriind in dosul pa-tentii.

Art. 105. Somile birului adunatevärsate in casa tinutului, dupa arti-

curile 101, 102 si 103, O. vor insämnaanume i sä vor inscrie in poslovit decAträ samesul tinutului In dosul täblifiiincredintate proprietariului satului sauvechilului säu. Unul sau altul din acestidoi va adeveri soma plätita, iscAlind.izvodul trimis ispravnicului de cAtrevisterie. La sfarsitul anului, vistieria vaavea ingrijire de a aduna toate acestä

www.digibuc.ro

198 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

table pentru ca Obsteasca ObicinuitaAdunare sa se poata incredinta dedreapta 'stringire a birului, dupa cumsau legiuit.

Art. 106 1). Pentru a se siguripsidila o inscriere la alta intregime biru-lui a fiestecaruia sat si a se intâmpinagrelile inpregiurari i neprevazutile ne-voi ci se pot intampla in sanul vreuniiobstii, fiestecare sat, targ i plasa deoras va avea cate o casä, carorasa oranduesc veniturile urmatoare

a) Fiestecare dajnic va plati la a-ceasta casa o a zacea parte piste birulsau cel pe tot anul.

b) Cei de curand insurati, cari dupaobiceiul pamantului era scutiti de birin anul dintâi, vor plati la casa dila4 pana la ').2 lei pe an, soma caredupa indemanarile lor se va hotari decAftA obstie cand vor infra in al doilean a casatorii lor ï pand la cea dinnou facere a catagrafiei.

Banii acestii case vor fi pentru a seacoperi cheltuelile ordinare í ecstra-ordinare al obstii acie, precum sambrievornicelului, cate un leu de casalipsa birului Cfertului pricinuita dinpartea 2) vre unui satean. Asemineatot din aceastä casa va da obstie sa-tului cheltuelile triimiior cari ar mer-ge la scaunile ispravnicesti sau la ca-pitalie pentru pricinile satului.

Ocarmuire acestii case se va incredintapreotului satului i giudecatoriei satesti

vornicelului, carele va strange a-ceastä mica dare a zeciuelii piste bir,1ntemeindu-sa pe tablita yistieriei. h-vodul daturilor si a luaturiior acestiicase sa vor tine de catra preotul sa-tului i sa vor adeveri de catrff suspomenitii ocarmuitori acestii case.

Art. 1073). Siguripsindu-sa gran-

1) In editia din (837, art. 106 a devenitprima parte a art. 1o7.

2) In Ana(ele parlamentare, ca i in editiadin 1837 (mss. 99) moartea unui sdtean.,In manuscrisele nr. 349, 909, 4414 dela Acade-mia Roman& partea vreunui sdtean.,

3) In editia din 1837, art. 107 este alatuitdirt intrunirea art. 106 0 107 la care se maiadaogA un aTiniat final referitor la obligativi-

gerea birului prin oranduelile sus ark"-tate, toti ocolasii intrebuintati pana a-cum infra strangerea birului prin satesa desfiintaza. Nu privighetoriul decare sa va vorovi la art. 404, cap. IX,nici starostii corporatiilor, nici slujbasiiStatului, nici vorniceii satilor nu vorputea supt nici un cuvant cere dela sa-teni si de la alti dajnici vre o gloaba,zaciuiala sau ori ce alta dare in folo-sul lor ; iar de sa vor purta inprotivaacestii legiuiri, sa vor pedepsi cu as-prime, precum i proprietariul sau ve-chilul sau care ar cuteza a face cel maimic catahrisis intru strangerea birului,sau carii, dupa ce il vor strange, nu-1vor da samesului tinutului, sau, in sfir-sit, ar parî cu nedreptul pe sateni cAnu sant urmatori a plati. Ispravniciiadministratori vor avea intru aceastaprivigherea cea mai lucratoare si torface indata aratare visterii pentru a-cest feliu de abuzuri; iar dinprotiva,ispravnicii se vor scoate din slujbavor cadea in cea mai mare raspun-dere pentru ca au ingaduit acest feliude asuprire.

Art. 108. Daca de la o inscrierela alta s'ar intampla in vre un tinutsau sat oarecare ardere mare saumoarte, sau vreo alta nenorocire in-tamplatoare, care ar face neputincioasaplata birului, atunci Sfatul Administra-tit, alcatuit dupa capul al IV-le, dupacercetare la fata locului, va lua indatamasurile trebuincioase spre usurareaacelora carora li s'ar intampla neno-rocire. Sfatul Administrativ va pastrajurnaluri cu lamurire pentru acesteincuviintate scaderi, cari se vor supunela Obicinuita Obsteasca Adunare.

Art. 109. Orandaluirile obstesti aocnilor, a vamilor, precum si a veni-turilor intamplatoare, nu se vor facepe mai mult de cat pe Ini anii i in-treaga lor soma se va varsa in casaleStatului in coprinderea contracturilorincheete cu cumparätorii.

tatea lnsiintArei directe a slitenilor de attre ispravnic asupra sarcinilor ce se vor cere de la eiprin privighetorii de ocoale.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 199

SECTIA VI

Pentru contabilita (tinerea socotelilor).

Art. 110. Visternicul este insar-einat de a siguripsi priimirea baniloratat a birului, a ob§te§tilor orandaluiri0 a altor intamplatoare venituri a Sta--tului i adeverind same01or tinuturilorpriimirea acestor a tot feliul de some,le va trece inteo condica qfäruitäpecetluitä cu pecetea domniascanumitä condica luoaturilor, cari se voradiveri la fie0e care Cfert de catramädulärile Sfatului Administrativ.

Art. 111. Cheltuelile awzate prinacest reglement se vor trece in alta a-semine i diopotriva condica faruitä§i pecetluitä cu pecete domneasca, incare vor iscali toti ministrii, fieqtecarein partea sa, pentru priimire pe Cferta lefilor persoanilor departamentuluisau'), precum i toti acei cari vor priimibani din casa Statului, ori pentru lefilebr sau pentru trebuinte publicenumai cu aceastä condica numitä adaturilor 0 in puterea jurnalurilor in-cheete a Sfatului Administrativ cuprin-zatoare unor a§a pläti va putea vister-nicul 4-0 ¡lichee socotelile and se vaface cercetarea lor de catra Ob0eascaObicinuitä Adunare.

Art. 112. Nici o dare de banipiste somile hotärite nu se va puteaface de catra visternicul, de cat numaiin intamplari grabnice i ecstraordinare

aceasta dupa incheere de jurnal iscalitde toate maduldrile Sfatului Adminis-trativ, intärit 0 de Domnul.

Art. 113. Visternicul va privigheacu o necontenitä i statornica sarguintaca strangerile banilor din tara sa sefaca intru toate intocmai dupä art. 101,102, 103 0 104 a acestui reglement,

ca somele incasuite la tinuturi sä setriimata indatä la visterie cu bunä pazäde jandarmi. Same0i tinuturilor vor firaspunzatori pentru toatä irosire saupierdire banilor obqte§ti priimiti de ea-tre dan0i. La ingrijirea visternicului

1) In manuscrise ei".

este incredintatä r edactia (alcatu-irea ) i päzirea contracturilor incheetecu cumparatorii vämilor, a ocnilor 0 aaltor ramuri a veniturilor Statului, incuprindere vanzarii prin Cochii-vechifäcuta de catre ONteasca ObicinuitaAdunare.

Art. 114. Visternicul va privigheca la sfar0tu1 fie§tecaruie Cfert toatesocotellie diosebitelor feliuri de dari säfie sosite 3) la vistierie i ca luaturiledaturile unui Cfert sa nu se amesticecu celelante i ca fieOecare fel de venitsä inchipuiascä o deosebita socoteala.Casieriul visterii va tine adivaratelämurite condici de randuiala incasuirii0 a cheltuelii fäcute dupa fanduelliearticurilor atingatoare de aceasta i vafi raspunzatoriu pentru orice irosire abanilor incastuti

Art. 115. Urmandu-se tinere soco-tellior cu chipul ce s'au aratat, madula-rile Sfatului Administrativ la sfar0tulfieOecarue Cfert vor face revizie soco-telilor i cercetare somilor ramase incasäle Statului i dupa aceasta vor su-pune i Domnului isprava acestui ade-veritoriu control.

Art. 116.Drept aceia, sä va a0za uncontrolor, in secsia postelnicului, se-critariului Statului 4), spre a adiveritoate somili í a le regularisi in chiplamurit, spre a putea fi supuse ONte§teiObicinuite Adunäri.

Art. 117. Domnul va supune lasfar0tui fieOecaruia an aceste a lor ra-porturi la ONteasca 0 bicinuita Adunaredinpreund cu sämile visternicului detoate luaturile i daturile anului savar0t,

2) In editia tipáritk din 1837 : (redactia)alcUtuirea".

3) In manuscrisele 9o9 0 4414 : socotite, Inmss 99, 349, In editia tipAritA In 1837 0 InAnalele Parlamentare .,sosite",

4) In edi ia din 1837 ca i In manuscrisul nr.99 cuvintele : in secria postelnicului, secrita.riului Statului", s'au suprimat.

www.digibuc.ro

200 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

precum 0 budge sau inchipuirilecheltuelilor anului viitoriu.

Visternicul este dator a infato§a Ob-0e0ii Obicinuite Adunäritoate do comen-turile adeveritoare ce i s'ar cere asupra aoricare soma de ob0e0i1uaturi saudaturi.

Sama in acest feliu infatopta de vis-terie, dupä ce sä va cerceta in Ob0ea-sca Obicinuita Adunare, in cuprindereaart. 54, cap al II, incuvintându-sa 0._

de Domnul, M. va aqAza in arhivilevisteriei.

SECTIA VW).

Drepta0 si datorii din partea proprietariului catre lucratoriulde parnant si asemine din partea acestue catra proprietor.

Art. 118. Dupa ce prin clispo-sitiile de mai sus s'au desfiintat deosa-bitele abuzuri, ce din vreme in vremesä alunecasa in ocarmuirea printipatuluica nkte pricini opritoare fericirii ob-0e0i 0 dupa oborirea scutelnicilor,bresla0lor 0 a slugilor i a slujitorilor,a carora intrare in randul birnicilor a-duce in folosul acestora o scadere in-semnatoare in partea därii fie0ecaruedin dajnici, prin care chip s'au statoricitacum birul ocarmuirii la numai 30 leipe an de gospodariu 0 dupa ce asupratuturor acestora s'au priimit másuriprivitoare la folosul cel adevarat a lu-cratorilor pamantului sateni, comitetul,acestä dreapta cugetare pazind, s'auindeletnicit 0 pentru dreptätile 0 dato-riile proprietariului catra sätenii läcui-tori pre pämântul salt 0 a acestoracatra proprietariu, stäpanul pämântuluiläcuintii lor.

Art. 119. In privirea acestor drep-turi 0 indatoriri a imbelor part, pä-manful ce este de dat sateanului decaträ proprietariu nu era hotarit prinvechile a§azAmânturi, când din altAparte zilile lucrului ce sa cuvin mo0ei

1) Intreaga aceasta sectiune (art. 118 132)se modificA potrivit legel votate de Obicinuita04teascA Adunare la 9 0 15 Martie 1833.(Vezi: Analele parlamentare, Tomul III, partea11-a, pp. 395 423). Textut acestei lest modifi-catoare, cuprinzAnd In total 37 de articoIe, eAcsubstituit de comisia din 1835 artícoIelor acestelsectiuni astfei cA editiile tiparite ale Reglementu-IM Organic al Moldovel tiparesc o sectie a Vil acu totul alta decAt acefa initialA din 1831, pecare o publicam noi, dupa copii manuscrise.

era nehotaräte in numAr, precum dove-desc vechile obiceiuri cuprinsA in uriculDomnului Grigorii Ghica din 1777, Sep-temvre 30, anume glasuind cd in aceaepoha s'au statornicit acel nehotaritlucru in zaciuiala zilelor anului, adicain numär de 36 zile 0 ca vremelnicnumai pänä dupA indreptare starii sa-tenilor lucratori de pamânt s'au rânduitlucrul, carile urmeazA 0 panä astazi incuprinderea formalnicilor acturi din 1

Ghenarie 1776 0 20 Maiu 1777.Art. 120. Spre a intämpina dar

0 intru aceasta de sine volnicitele ce-riri 0 spre a sa depärta necuviintelecurgatoare din nedomirire 0 nestator-nicie, comitetul au inceput mai intâiua orändui pämäntul ce proprietariul estedatoriu a da satenilor mo0ei sale pisteacel al tarinei de reserva (indestulatoarein vreme de lipsa) hotärit chiar numaipentru folosul läcuitorilor, dupä capulal V-lea ; iar lucrul ce piste an estesateanul datoriu a face proprietariului,au rämas precum se afla pAnA astazihotärit prin sus ardtatul hrisov, la ca-rile tot spre folosul sätenilor s'au f Acutoarecare schimbäri despre aratul 0 sa-ceriwl ce s'au hotArit in mäsuri cva-drate dupa art. 125, lit a. 0 b.

Art. 121. Cat intru adaogire lu-crului cuprins in hrisovul DomnuluiGrigorie Ghica Voevod din 30 Septem-vrie 1777, rämâne la Domnul, inpreunacu 0130iasca Obicinuita Adunare, a opune in lucrare indata ce va erta in-bunAtAtirea stärii lucratorilor pamântu-lui, precum prin ace1a0 act sA hotara0e.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 201

Art. 122. Pämânturile ce sä. dau-de caträ proprietariu sätenilor läcuitori

datornicul lucru de peste an dinpártea läcuitorilor proprietätii, s'au chib-zuit asupra f al ci i, care este má-surá pätratá 1) obicinuitä in tara. Falcea-este o fata de parnant in lung de opt-zäci si de patru in lat ; präjina-este de trei stânjini, fiestecare de opt_palme domnesti ; asa dar falcea este ofatä de Mc in mäsurä de stânjini pà-trati 2.880.

Art. 123. Proprietariul este datoriude a da fiestecärue lacuitoriu a mosieisale :

a) Un loc de casá si de cuviincioasaingräditura i locul gradinii de legumein casnica trebuintä, cuprinzând toateaceste 400 stânjini pätrati la partecâmpului, iar la parte padurii í demunte panä la 300 stanjini. Asupra a-rcestui loc nu sá va luoa de la dansiinici o dijmä. Cat pentru ingradituri,sätenii sânt slobozi de a sá invoi cuproprietarii pentru nuefi i parii tre-buinciosi, ori de a-si aduce de pe aiu-rea sau de a face santuri in locul Mr.

Aceste locuri de casá i grädini vorfi de acum innainte aläturate unele.caträ altile i la locul insämnat de pro-prietariu.

Proprietariul va randui locul pä-sunii câte o falce i giumatate de O.-tean, ce va avea cinci vite insusi asale, sau de ar avea mai putine, loculpäsunii sá va da dupa analoghiea viteloracelui sätean. In acest numär de viteläcuitoriul este datoriu a avea patru boide giug sau cai de inhämat 1 o vackiar in locul vacii este In voia sa de atine zece oi sau capre.

c) Una falce i giumätate iarbä decoasá pentru ernaticul vitelor sale. LA--cuitoriului ce nu va avea 4 sau 5 vitei sá va da un al:14 pofrivit cu vitele,ce ar avea.

d) Se va da fiestecärue din säteni,având vite sau neavând, câte o falce

giumätate pämânt pentru arätura luitrebuinciosä.

1) In mss. 9c9 pdstrate,

Art. 124, Läcuitoriul ce va aveamai multe vite de cat acele mai susarätate, ori care va voi sá are o maimare parte de loc piste acel lui rinduitsä va invoi prin bunä tocmalä cu pro-prietariul, care protimisis purure sa daläcuitoriului asezat pe mosia sa. Cuaceiasi dreptate i lácuitoriul dupl in-plinirea orânduitelor sale cAtre proprie-tariu datorii i dupa sävarsirea a insusilucrului hranei sale, va agiuta pe pro-prietariu in trebuintile economiei depre mosia sa cu bunä invoialä i dupäcurgatoriul pret.

Art. 125. Fiescare sätean estedatoriu a face pe an, pentru proprie-tariul pe cAruia movie se afld asezatsau pe o altá mosie in depártare depatru ceasuri de satul säu, lucru hotäritprin achtl mai sus arätat, precumurmeazA

a) Ziva de arätura in moiná este dezAce pasi in curmez'is de fiestecare plug

numai de opt pa0 in telinä. Pasulcuprinde sesä palme domnesti. Lungi-mea pämantului de araturä neaflându-sd hotaritä in acest articul al hrisovuluida prilejuri de catahrisäs. Spre intoc-mirea nedomiririi acestii legiuiri, sáhotdreste ea zioa de arätura in moinásä fie socotitä eke cincispräzece präjinifälcesti de pärechea de boi, cuprinzandu-sä in aceasta sämänatul si grapatul saucincisute patruzaci stanjeni pätrati, iaräin telina doisprezece präjini fälcesti saupatrusute trlizaci si doi stânjeni pätrati.

b) La präsit, fiestecare lacuitor vapräsi pe zi doisprazece präjini fälcesti saupatrusute triizaci i doi stânjeni pätrati.

c) La säcire, fiestecare sätean va sä-cera pe zi.

d) Culesul i caratul popusoilor lacoseriu precum i facirea coseriului,niciodatä n'au fost obiceiu in tara asä socoti in zilile boerescului, ce aufost datoria läcuitorilor a face acestlucra färd a O. scadea din zile, precum

caratul painii albe la arie. Acestlucru sä va face ea si mai innainte,farl scädea din cele doisprezece zile ;aceasta sä intälege cä va fi pe mosiauncle sant sämänäturile.

www.digibuc.ro

202 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

e) Cosihtl a giumatate de falce deiarba inpreunä cu adunatul i clädituleste socotit pentru dol zile. Deci a castlucru pentru o falce este socotit inpatru zile, inpreunä cu Ingraditura sto-gului.

f) Zile le ce fie0ecare Wean va in-trebuinta la lucrul hotärit in acestecinci paragrafuri de mai sus, asemine

zliele intrebuintate la orice alta lu-crare 0 a pamantului cerquta de pro-prietar, se vor scädea in acest chipdoisprezece zile a lucrului de peste an dincare patru primävara, patru varapatru toamna.

g) Orice Wean, dupa ce au agiunsla legiuita II-di-sta.* de doizeci0cinci ani,este datoriu i nefiind casatorit, a facelucrul hotärit in paragrafurile de maisus. SA intelege ca proprietariul ii vada pamantul ce este rânduit 2) prinwzamantul sus arätat, iar hotteiul caren'au agiuns la legiuita varsta 0 de arfi3) bun de lucru se va scuti de aceastäIndatorire, pentru ca' ea se inpline0ede parintele säu. Nevolnicii vor fi scutitide aceasta.

h) Piste zilele mai sus pomenitefie0ecare gospodariu se mai indatore0ea lucra pentru proptietariu doi zileclacä pe an, in orice lucru a Oman-tului va avea el trebuinta. Afara deaceste, satenii vor intocmi iazurilemorile, fiind aceste i pentru a lor in-lesnire. Asemine sä intocmasca i oricealte acareturi se vor afla pe mo0e ;iar acele ce se vor zidi din nou, sevor lace de catra stapanul moqdii cuplatä de la sine. Aceste se orânduiescpentru toate mo0i1e de ob0e, boiere0i

manastire0i. Iar pe la mo0ile bole-re0i sânt datori a da sätenii i cate opodvoada, aducând stapanului moqiicele trebuincioase pentru ma i ase-mine fie0ecarele gospodariu este dato-rim a aduce pe an stapanului mo0i

CuvântuI alta" numai In manuscrigul nr.349.

2) In manuscrisul nr. 349 : hotarit" In Iocde reinduit".

3) Idem, va fi" in Ioc de ar fi".

câte doâ cara lemne de foc pe inswmo0ea unde se aft' läcuitoriul ;

i) Acest lucru este hotärit pentrulocul de casä a säteanului i pentrugradina in trebuinta sa, precum i pe-tru p4unea vitelor trebuinciose la hranafamilii sale 0 la iconomie sa, fiindcanici un feliu de dijmä nu sa ia de la sa-tean pentru acel loc. Iar cat pentrupämânturile de tarina 0. de fang, careshut orânduite la art. 123, säteanul vada dijma din tot produchil de tarina0 de fang, pe care II va cara tot peacea mo0e la locul oranduit de pro-prietariu, dupa obiceiul urmat i [Dana_

acum. Se intelege ca dejma din 10 unaa päpuqoilor, a cartofilor, a legumiloro vor da-o sätenii cu acee0 mäsurä cepentru ei vor intrebuinta in masuraproducturilor stranse. Iar pentru graede tot feliul vor da din 10 dal una alesade proprietariu. Prin acest chip vorconteni toate catahrisurile carile panaacum au putut urma intru aceasta ;

j) Daca proprietariul, dupa ce va dasätenilor säi 4) pamânturile orânduite laart, 123, nu ar avea indestul loc casa-i intrebuinteze pe acee0 mo0e saupe alta in depärtare de patru ciasuri,va priimi in bani dila sätenii sai platazililor in lucrul mai sus hotärit cu pre-lui ce la fie0ecare trii ani se va oranduide catra Ob0easca Obicinuita Adunare,luându-se de temeiu preturile curga-toare In trii ani de mai innainte. A-semine se va urma pentru sätenii cariifiind bolnavi, nu ar putea inplini lucrulhotärit ;

k) Sätenii nu sant volnici a räscum-para cu bani lucrul ce ei sant da-tori a face 0 aceasta ramâne numaiin vointa stapanului de a o

Art. 126. Rämâne in sloboda voea proprietariului 0 a lacuitorilor deorice sat a face intre ei invoieli cu buildpriimire pentru lucrul de preste an carese cuvine moiei. Aeest feliu de invoeliincredintate de ispxävnicia tinutului se

4) In Analele Parlamentare sateanului", inIoc de sätenilor sdi".

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MQLDOVEI 203

vor pazi intocmai si de catra proprietarsi de caträ satenii Sal.

Art. 127, Daca proprietariul nuar putea da la vreunii din sätenii säinumärul de falci oranduite la art. 123,se vor putea muta aiurea, platind maiismainte Stapanirei birul pe un an siproprietariului pretul lucrului a unui anIntreg. Säteanul insa nu se va puteamuta de cat prin stirea Stapanirii si aproprietariului si numai in anul cel depre urma a vremii oranduite pentrucatagrafie. Spre aceasta ei vor fi inda-toriti a face cu un an mai innaintecunoscut giudecatoriilor satesti aman-doror satilor, asemine si la ispravnicieatinutului pentru ca numile kr sá fiesterse din izvodul satuhii unde ei läcue,priimind o adiverinta dupa forma cese va orandui si sa se treacä in izirodulsatului unde ei ar voi sa se mute culacuinta. Iar In vreme dila o catagrafiepana la alta, sateanul nu are voe a semuta de cat numai dupa ce va inpliniformalitalite mai sus zise si dupa ce vaplati satului pe care II paräseste 9 birulpentru toti anii cati vor fi pana laviitoarea catagrafie si "stapanului pretullucrului pe un an intreg. Dupa aceiaace! Wean nu va mai fi Indatorit a platibirul pe anii vfitori pana la sosire vii-toarii catagrafii. Asernine este volnicsi stapanul a diparta in curgirea anilorflila o catagrafie pana la alta pe sateniicaril ar fi de prisos piste analoghiemosii sale. Va face ilia cu un an maiInnainte cunoscut aceasta atat satenilorcat si Ocarmuirei.

Art. 128. Satenii carii lacuescupe mosii razasesti nu vor fi indatoriti

4) Ibidenn ei trdefte. in toc de il pareisefte"

la lucrul mai sus hotarit, ci afará de dejinavor plati In bani analogon a 12 zile cupretul ce va fi oral:Ida de catra ObsteascaObicinuita Adunare, art. 125, lit. j.

Art. 129. Din toate viile si sadu-rile care se alflá pe orice mosie, pro-prietariul va lua in tot anul din rodulkr zaciuiala obicinuita, iar pentru celece sa afla cu tocmeli sau cu embaticse va urma plata ca pana acurn. Deacum innainte insa nimine nu va puteaface nici un feliu de sadiri pe mosiestreina, fail a incheia mai intai cuproprietariul ei o tocmalä, pe careImbe partite vor fi datorii a o päzi.

Art. 130 Nirnine altul de catnumai proprietariul are dritul de a vindepe mosiea sa vin, rachiu sau alte bäu-turi si a avea casapii sau dugheni sprevanzare a orice lucruri. Aceste dreptatisant nedespärtite de proprietate, ase-mine ca si. luoare venitului din mori,iazuri, paduri, de la podurile de pisteape mari si altile asemine. Proprietarii,cari au iarmaroace prin targurile sisatile lor, vor luoa dela vanzatoriulmortasipie ale 4 Orate de cap devita si alte 4 de la cumparatoriul spredispagubirea emas ului c se micade vitile aduse la acele iarmaroace.

Art. 131 Mocanii pastori sau cio-banii cu turmite kr, precum si tiganii,nu vor putea sta pe o mosie de catcu priimire proprietariului, iar la dinInprotivä urmare vor fi raspunzatoripentru toate pagubile pricinuite de catraturmile sau si de vitile kr.

Art. 132. Pre langa driturile susaratate, fiestecare proprietar, afara derazesi, vor luoa dipe fiestecare dinmosiile sale un orn din 10 familii lincuprinderea legiuirilor articului 72.

www.digibuc.ro

ANECSA L1TERA APentru a0zeirnantul tagmei biserice0 din toata lard.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA A ').

Pentru aOzdmemtul tagmei bisericeti din toatd tara.Spre a se putea tine in starea cea mai incuviintatä urmeaz6a i sei face marginire prin aceste mai gios insemnate articule.

Art. I. La fiestecare biserica depe mosii mänästiresti, boeresti sau rä-zäsästi care va avea läcuitori numärmai putin de 50 pana. la 100 ca sa nusä pricinuiasca' vre un feliu de zatic-nire la slujbile bisericesti din priciniispititoare, boale i aHile, s'au hotaritsä fie doi preoti, un diiacon, doi dascali,barbati incuviintati i vrednici ; iar incele mai mari sate, cu läcuitori panäla 400 i mai multi sa nu sa ingaduiemai mult de cat 4 preoti, doi diiaconi

cielanti doi dascali, carora de caträproprietariul mosiei li sä va da pentruhrana casii lor preotilor trii fälci dearaturä, trii %Id de fânat 2) la parteacâmpului i doâ fälci poi pentru emas,iar la partea muntelui doâ Wei i giu-matate pentru care loc va avea ingri-jire preotul numai pentru sämânta tre-buitoare, iar lucrarea toatä sa fie inda-toriti lácuitorii in timpurile cuviincioasea o savârsi si a o aduna la caselepreotilor, pentru ca prin chipul acestiiinlesniri sa poata farä zaticnire a-si pazidatoriile atäf cab% biserica, cât i &all%lacuitori, dupa osäbite instructii ce i säva da. Unui diiacon i sä va da doh'Wei pentru araturä i doa pentru fânät,care sa va lucra i sä va strange invreme tot ca i a preotului. De fieste-

1) In editia din 1837, anexa litera B.2) Idem, se adaoga: 4cina( de unulo3) In editia din 1837 ca 0 In manuscrisuI nr.

99 se adaoga dupe, : «doá fdlci i giumdaltevcuvintele : pentru ardturd i dod falci fdriat,gard imaf o falce j giumatateo.

care dascal sa va da câte una falcegiumatate pentru araturá si cafe unapentru fânät, care sä vor lucra i savor strange de catra dânsii insusi, dincare loc de hranä i fânät, precumdin locul casii cu a gradinii pentru unpreot i un diiacon, coprins in 16 präjinila partea campului si la munte i inmosii strâmte 12 prälini, iar la dascalica si la lacuitori. Preotilor, diiaconilor

dascalilor nu li sa va cere de &Mráproprietari nici un fel de dare saudejma, precum nici zile de boeresc,nici claci sau plata pentru locul caselorlor ; iar cei ce vor avea trebuinta demai mult imas de arätura sau de fanatsä se invoiasca cu proprietariul sauposesorul moiei. Dinteacesti slujitoribisericesti care vor avea pe mosie viisau prisaci cu stupi, oi, sa aiba a dastapânului mosiei adetul dupä obiceiuca i cielanti läcuitori, sau precum sáva invoi cu proprietariul. Dar la mo-siile cele mai mici sä vor margini pepreoti. i diiaconi cu multamire celorpentru hranä, dupa starea mosieidupá analoghia ce sa va socoti cu oparte potrivita, ceva mai mult de cata unui läcuitor fruntas, iar dascalilorintocmai ca unui läcuitor, dandu-li-sa

lemne de foc pentru trebuinta lor lamosiile de codru si cu paduri bez aparä-turile, insa de acele picate pe gios i prinstirea stapanului mosiei ; iara pentru in-tocmirea casälor lor si a heiurilor celorde prin pregiurul casälor sa li sa dee lem-nul trebuincios, daca va fi pe mosie.

www.digibuc.ro

208 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. IL FiindcA In unile sate,dupa cerirea proprietariului sau a lA-cuitorilor, sA gAsAsc acum dupA aceastAasAzare mai multi slujitori pe la bisericipiste all sA hotArAsc sA fie, cersutifünd pentru alte sate si avându-si la-cuintile lor acolo, nu s'au mai dus lalocul pentru care s'au hirotonisit, pandcând vor inplini ei locul in lipsa celorce vor muri, proprietarii sau posesoriinu-i vor supAra la zilele boerescului,ca unii ce sant slujitori bisericesti, decat pentru locul de hranA, fânat i imasice le vor trebui, vor fi datori unii caacestia a sá invoi cu stApanul

Art. III Preotii, diaconii i cei-lalti slujitori legiuit hotAriti pentru bi-sericA, precum i acei ce vor prisosi,dupA art. al 2-lea, nu vor fi supdratiintru nimic la nici un fel de clAri cevor fi pe acuitori, precum nici cupastoiuri (cvartiruri) sau cu strejeripAmantesti.

Art. IV. Pricinile duhovnicestide giudecatA ce sA vor intampla aavea oarecari parte bisericeascA intresine, sA vor infatosa la protoiereii ti-nutului si la arhiereul eparhiei sprepunere la cale, iarA de sa. vor intamplapricini de giudecata politicesti intreparte bisericeascA sau i cu parte mi-reneascA, shut datori a veni la chie-marea ce i sA va face de cAtre giude-cAtoria ce-i va trebui i cand va urtnapentru mice pricinA a sd rAdica vreoparte bisericeascA de a sA aduce laoricare instantie a giudecAtoriei politi-cesti, acea ridicare pentru persoanabisericeascA sA va cere de pe la tinu-turi prin protoiereii tinuturilor, iar depe la politfile unde sânt scaunile arhie-reilor eparhialnici, de la mitropolieprin dicasterie si de la episcopi princonsistorie.

Art. V. VAduvile ce vor rAmâneacelor bisericesti, un an de zile sa-sipriimascA de la bisericA o parte dreaptAanaloghisitA cu inpArtasire si a preotuluice va infra in locul celui mort, rAma-

ind asemine apArate pentru toatA viiatalor de bir ; iarA pentru locul de hranAce-i va trebui sA se invoiascA cu pro-prietariul, Asemine sA nu fie supAratepe capul lor si de boeresc.

Art. VI. Pentru prescuri i vinuttrebuincios la bisericA de slujit, fiindcAprin darea oranzilor pe la jklovi, caredovedit este cA ei jidovii pricinuescmultA necuratAnie in bAuturA, vor fiindatoriti proprietarii prin vechilul, po-sesorul sau vAtaful ce-I vor avea, lafiestecare movie cu bisericA, a av-eatoatA ingrijirea atat pentru vin, cat vipentru fAinA curatA de prescuri, lumâ-nAri de cearA, untdelemn pentru can-dele i tAmae, a da preotilor neapAratpentru totdiauna.

A rt. VIL Pentru slujbile preotiforacele de nevoi, ce urmeazA cAtrA PA-cuitori, sant indatoriti In. toatA vremeacu osârdie i fArA pregetare a le inplini,f Ara' a cuteza sA cee de la Licuitorivreun ban si multdmindu-sA cu aceiace fiestecare se va proerisi a-i da,pentru cA tagma preotascd prin acestnou asAzAmânt s'au folosit nu numaicu scutirea de plata tuturor rustunatu-rilor, dar Inca i Cu indatorire ce s'aupus .lAcuitorilor a le lucra locul ce IisA da de cAtrA proprietari.

Art. VIII. Pentru peciurile de cunu-nie sd se in cinci lei de la lAcuitori fArAosAbire, iar tiganii vor plAti cate un leu.

Art. IX. Dajdia preotilor, atat acelor in slujbA, cat si a celor ce pri-sosAsc dupA art. al II-le, va fi de acumnestrAmutat câte doAzeci lei pe an,adicA zAce lei la Sfântul GheorghiezAce lei la Sfantul Dimitrie, a diiaconilorpatrusprezace, adicA sapte la SfantulGheorghie i apte la Sfântul Dimitrie,iar dascalii cate opt lei pe an, adicApatru la Sfântul Gheorghie i patru laSfântul Dimifrie

1) In editia din 11337 urma : Anecsa literaC. Pentru infiinfarea i tinerect slujitorilor",care nu figureaza In textul initial al Reglernen-tuIui Orgaric.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA B.Statul de lefile dregatorilor.

CAP. III : FINANTE. 14

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 211

Statul de lefile dregdtorilor

RAMURI GIUDECATORESTI

ooc4o'6

a-,

I. Innaltul DivanPrezidentulMädulärile acestui Divan . .

Mäduldrile diplinitoare ,

Directorul cantelerieiSecretari .

Scriitorii directoruluiScriitorii cantelerieiReghistratorulArhivariul Divanului cu agiutoriul

säuPriimitoriul jalubelor (izbasa) . .

Cheltuiala cantelerieiArhivistul StatuluiSecretariulScriitoriiCheltuiala canteleriei

II. Ministrui IustitieiMinistrul fustitiei cu rang de

Logofät Mare . . .. . .

Directoruf cantelerieiSecretarii sau sefii meselor .

ScriitoriiRevizoriiGheometriiIurisconsulti (Pravilisti) . . .Cheituiala canteleriei

III. Divanul giudeeatorese

VorniciSpätariulBanulCaminariulDirectorul cantelerielSecretariiScriitoriiReghistratorulArhivariul cu agiutoriul säu .Cheltuiala canteleriei

1

661

3261

1

1_1

1

2-

1

1

3lo442-4i1

1

1

361

1-

,4Cl014...

0_,

.ts

F.,.

.42-1

0

st0

.A

2z4oO.

Somapeste tot

2.000 2.000 24.0002.000 2.poo 144.000L000 1.000 72.000

750 75o 9.000400 12oo 14.40015o 3oo 3.6002oo 12oo 14.4002oo 2oo 2.400

3oo 3oo 3.60015o 15o 1.800

3oo 3.6001.5oo 1.5oo 18.000

5oo 5oo 6.00025o 5oo 6.000- 1.82o

324.62o

2.000 2.000 24.000750 750 9.0005oo 1.5oo 18.0002oo 2.000 24.00025o 1.000 12.000400 1.600 19.2oo

1.000 2.000 24.000- 2oo 9.000132.600

1.5oo 6.000 72.000800 800 9.600600 600 7.2oo5oo 5oo 6.0005oo 5oo 6.0003oo 9oo lo.8002oo 12oo 14.4002oo 2oo 2.4003oo 3oo 3.600

3oo 3.600134.600

www.digibuc.ro

212 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

RAMLIRI GIUDECATORESTI

.e.)

goEu

,g

4-44o

.-.

MIo=

rd

P.%

Sumapeste t 0 t

IV. Trebunalul de negotPrezidentul 1 800 800 9600GiudecAtotiul-asesor . . . , 1 5oo 5oo 6ocoAsesorul negutitoriu 1 3oo 3oo 3600Directorul canteleriei 1 2oo 2oo 2400Scriitorii 2 loo 2oo 2400Cheltuiala canteleriei 50 600

24.600V. Trebunalul politieiindreptatoare

Prezidentul , . 1 5oo 5oo 6000Asesorii 2 25o 5oo 6000Secretariul 1 15o 15o 1800Scriitoriul 1 loo loo 12ooCheltuiala canteleriei 3o 36oVI. Trebunalul criminalicesc 15.36o

Prezidentul , 1 1.000 l000 12000GiudecAtorii-asesori 2 5oo l000 12000Directorul canteleriei 1 3oo 3oo 3600Condicariul , 1 2oo 2oo 2400Scriitorii 2 15o 3oo '3600Ispravnicul temnitii 1 15o 15o 1800Duhovnicul 1 3o 3o 36oAdvocatul 1 5oo 5oo 6000Cheltuiala canfeleriei. . . . , 5o 600VII. Trebunalurile de pe la

rinuturi42.36o

Prezidentdi tribunalurilor tinutu-rilor Esii, Suceava, NiamtuBacau, PuMa 5 800 4000 48000

Asesorii-giudeatori la aceleasi 11-nuturi lo 5oo 5000 60000

Condicarii 5 3oo 15oo 18000Scriitorii 15 loo 15oo 18000Cheltuiala canteleriei loo 5oo 6000Prezidentii tribunalurilor de la

tinuturik Botosanii, Dorohoiu,15o.000

Romanu, FIldiu, Tutova, Vas-luiu, Tecuciu si Covurluiu . . 8 7oo 5600 672oo

Giudecgorii-asesori 16 400 6400 76800Condicarii 8 25o 2000 24000Scriitorii 24 loo 2400 28800Cheltuiala cantelariel 1 o o 800 9600

2nA 4nn

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 213

RAMURI GIUDECATORESTIzo

oSuma

peste fot

Prezidentul tinutului Harläukii.Asesorii giudecatori .

CondicariulScriitoriiCheltuiala canteleriei

,Prezidentii tinuturilor CArligaturaHerta. . .

Asesorii giudecatoriCondicariiScriitoriiCheltuiala canteleriei

Ramurile administrative

VIII. Sfatul Administrativ.Departamentul pricinilor din

Launtru.MinistrulSeful sectiilorScriitorii, din cari trii vor fi re-

ghistratoriArhivariul pentru intregul Depar-

tamentCheltuiala canteleriei . .

Departamentul Finanfului.MinistrulSefii sectiilorCasieriul sau samiplAgiuratoriul casieriului . . .

Scriitori. din care doi vor fi re-ghistratori

Arhivariul departamentului .

Cheltuiala cantelariei

IX. Postelniciea.Marile postelnicSefii sectiilorSeful sectiilor pentru corespon-

dentie in limbi streineScriitorii in limbi streineControliorScriitorii

1 6002 4001 25o3 loo

2426

5oo3oo25oloo50

1 2.0003 5oo

15 2oo

1 400

2.0002 5oo

1.0001 250

12 2oo1 400

1 2.0002 5oo

1 1.0002 5oo1 75o4 2oo

60080025o3oo

5o

l00012oo5oo600loo

20001500

3000

4003oo

72oo960030003600600

24.000

1200014400600072oo12oo

40.800

2400018000

36000

48003600

86.400

2000 24000l000 12000b000 1200025o 3000

24004003oo

2000l000

l0001 000750800

2880048003600

2400012000

120001200090009600

88.2oo

www.digibuc.ro

214 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

RAMURI ADMINISTRATIVE

-

4.1c,t9,

4"

4 oc T'.-?. ?,

0 if,0..c.,

4 -c z-= 0.-- 4-',0 =o. u

i°40c,

Suma

peste tot

Postelnicei . , 4 loo 400 4.8002 curieri. . . . , . 2.4002 vdtaji de calärasi . . 1.2oolo lipcani , 3 600

- - 600 7.2oo

Cheltuiala canfeleriei - - 2oo 2.40093.000

X. Ispravnicii administratori finu-tului Putna si Covurluiu . . 2 L000 2.000 24.000

Casieri sau samisi 2 3oo 600 7.2ooScriitori 4 loo 400 4.800Cheltuiala carrtelariilor . . . . - 50 loo 1.2oo

37.2ooIspravnicii administratori finutului

Esii, Suceava, Neamfu si BacAu. 4 800 3.2oo 38.400Casieri sau samisi 4 3oo 1.2oo 14.400Scriitori 8 1 o o 800 9.600Cheltuiala canfeleriilor . . . - 5o 2oo 2.400

64.800Ispravnicii administratori de Boto-

sani, Dorohoiu, Roman, Fälciiu,Tutova, Vasluiu si Tecuciul . 7 7oo 4.9oo 58.800

Casieri sau !amisi 6 3oo 2.loo 25,2ooScriitori 14 loo 1.400 16.800Cheltuiala canfelariei . . . . 5o 35o 4.2oo

lo5.000Ispravnicul administrator de liar-

läu 1 600 600 72ooCasieriu 1 300 3oo 3.600Scriitori 2 loo 2oo 2.400Cheltuiala canfelariei - 5o 600

, 13.800Ispravnici administratori de Herfa

si Carliggturä 2 5oo 1.000 12.000Casieri 2 3oo 600 7.2ooScriitorii 4 loo 400 4.800Cheltuiala canfelariei - 50 loo 1.2oo

25.2ooPrivighetorii de ocoale , . . 76 loo 7.600 91.2oo

91.2ooEpistatul podurilor si a sosalilor, 1 900 9oo lo.gooScriitorul sk'u si cheltuiala canfe-leriei sale - - 3.400

4 A g--11

1) Intregit acest uItim capitol bugetar cu cdrele din editia din'1837.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 215

RAMURI INPLINITOARE

Ramurile inplinitoare

XI. Pentru partea giudecato-reased.

Vornicul de aprozf.Vátaful de aproziCeausul de aproziIspravnicul de aproziScriitoriiCheltulala canteleriei

Armasul cel mareAl doile armas

Pentru politicAgaDirectorul cantelerieiScriitoriVätavul agieiVätavul de tulumbagli pe

an.16 tulumbagii câte 36o , 576o2o sacagii câte 36o . 9360Cvartalnicii orasului Eii .

Cheltuiala cantelerieiPentru tinerea tulumbelor sl a

uneltilor

Suma peste tot:

1 1.5oo1 25o1 2oo1 loo2 loo

1 5oo1 2oo

1 1.5oo1 2oo2 1501 loo

12 4o

o

a-o °

L

428

SomapeAe tot

1.5oo25o2ooloo2oo25

18.0003.0002.4001.2oo2.400

3oo27.3oo

5oo 6.0002oo 2.400

8.400

1.5oo 18.0002oo 2.4003oo 3.600loo 1.2oo

1.3oo 15.600

48o 5.76o150 1.800

150 1.800

1 ), In editia din 1837, printr'o gre;ali de adunare «48.960» in Ioc de .5o.16o..

50.1601)

1.800moo

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA C..Pentru alcatuirea pensiilor.

CAP. Ill : FINANTE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA C ' ).

Pentru alcdtuirea pensiiilor.

Art. I. Zaciuiala din numarul la-cuitorilor din mo0ile proprietarilor,dupa rânduiala pomazuita prin art. 710 72, cap. al 3-lea a Finansului, fiindo despagubire in locul ce facea slugo-scutelnico-breslaqii in folosul iconomieirurale, iara pensiile dupa acela0 articolhind in locul banilor ce visteriia plateacafe 24 lei pe an de un scutelnic infolosul celor ce avea aceasta dreptate.

Casa pensiilor va fi alcatuita pàna laun milion lei pe fie0ecare an din vi-steria Statului i sä inparte in douaramuri t una adeca indeplinitoare le-giuirii pomazuite eke 24 0 cate 60 leipe an pentru un scutelnic, dupa co-prinderea aceluia0 articol, iara alta re-gularisitoare de pensia cuvenita acelorce prin slujbe insamnate 0 de folospamântului sä vor face vrednici de orasplatire multamitoare.

Art. IL Pentru aceasta soma vorfi cloud condici garuite cu peceteaDomnului, una a ramului intai suptnumire de pensiile scutelnice0i, alta aramului al doilea supt numire de pen-suIe

Art. IIL g In condica pensiilor scu-telnice0i sa vor inscrie toate daturileacele caste doäzaci i patru i cate 60lei pe an, dupa art. 74 din Finantadupa isvodul alaturat supt lit. A,care daturi vor fi adeverite cuiscalitura a insu0 persoanelor ce sacuvin a-i lua sau a vechililor lor,ce vor avea vechilimele incredintatede dregatorii tinuturilor spre infatoqare

() In editia 1837, pag. 64, dispogitide: Pentrualcdtuirea pensiilor", devin anexa Iitera

la inchierea sämilor &Ara Ob0eascaAdunare, fara care slobozirea banilornu va fi legiuita.

Art. IV. In condica pensiilorräsplatitoare sa va inscrie prisosul ceva unna dupa toate daturile din con-dica pensiilor scutelice0i, cum 0 spo-riurile ce din vreme in vreme sa vorlamuri de raposarea persoanelor cuacest drit.

Asamine sa vor inscrie i daturilela persoanile ce sa vor invrednici ac4tiga pensiile rasplatitoare a caroradaturi vor fi iara0 dupa rânduiala aqa-zata la art. III.

Art. V. Spre a avea la vremeOcarmuirea Oilnä de raposarea fie0e-&aria persoane din acele ce dobândescdreptatea pensiilor scutelniceqti 0 deacele ce dobAndesc dreptate pensiilorrasplatitoare, ministerul din Launtru petoata luna va da tiinä visteriei de pre-facerile urmate, caci dupa acele in0iin-On are a sa regularisi 0 a sa inchiesamile.

Art. VL Plata pensiilor i scu-telnice0i i räsplatitoare are a sa facedin triminie in triminie, dupa rânduialaCverturilor.

Art. VIL Pensiile räsplatitoareca o multämire din partea Statului

a) Care acii care inplinesc slujbadregatoriile politiceasca i militieneascacu osdrdie, cinste i fära prihanire dela varsta de optsprezace ani i innainte.

b) Cara acei sau catra familiile lor,care din pricina primejdioaselor slujbein care s'ar afla, s'ar beteji, ori armuri.

Catra acii care s'ar afla in slujba

www.digibuc.ro

220 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

pämântului vreme indelungatA i ar a--giunge la stare de bAtrânetä.

CAträ acii caril prin iscusinta Mrvor descoperi folosinti nouA in icono-mii rurale i industril sau In alteleasämine.

e) CAträ acii carii s'ar IntAmpla aface vreo grea slujbA 0 de mare foMspatriei.

Art. VIII. Pensiile atingAtoare delitera A din art. 7 sä inpart In triistäri

a) Cei ce vor sluji fArä. prihäniredoäzeci ani legluifi i sä vor trage dinslujbA, vor dobândi o a tria parte dinleafa cinului Mr.

b) Cei ce vor inplini. cu asämineneprihänire slujba de triizAci ani legiuiti

sä vor trage, vor dobandi leafa pegiumAtate.

e) Cei ce vor sluji cu asämine ne-prihänire slujba de patruzAci ani, vordobândi douA a tria

Art. IX. Pensiile atingAtoare delitera B din art. 7 se inpart in douä stAri

Cei ce vor suferi o betegire ne-volnicA, vor dobAndi pe giumAtate dinleaf a cinului Mr.

b) VAduva i nevârsnicii copii a ce-Mr ce-0 vor perde viata In primejdiaslujbii, vor dobândi giumAtate din leafacuvenitä cinului mortului, insä vAduvilepe viatä, iarA copiii pAnä la legiuitavArsta.

Art. X.Pensiile atingatoare de lite-rile d i e din art. 7 sA vor da dupAinchipuirile ce Ob0easca ObicinuitaAdunare inpreunä cu Domnul vor facein asämine intAmplare, pe pravAtulfolosului ce slujbile sau iscodirile Mrar pricinui Statului.

Art, XI. Fie0ecare cinovnic po-liticesc i militienesc este datoriu sA do-vedeasca a sale urmAri de slujbe ne-prihänite prin formulearnoi spiso c,fäcut pe fie0ecare an de cAtre ocar-muitoriul postului in care s'ar afla slu-jind ; larA ministrii i prezidentii Diva-nurilor 0 a giudecAtoriilor sA cA0igeaceasta de la insu0 Domnul.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA D.

CAP. III: FINANTE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA D1).

Despre casale obstesti.

CAP. I

Gheneralnice puneri la cale.

Art. I. Ace le opt case de faciride bine sau de folosintä obsteascä, adicaCasa mililor, a copiilor aflati, a spita-lului din Sant Spiridon, a doftorilor, ascoalii poblice din manästirea SfintilorIerarhi, a seminariului din Socola, aapilor si, in sfirsit, a podurilor din Esi,se vor uni de acum innainte supt pri-vighere unui comitet chentral alcAtuitde epitropiile ce astäzi sfint sau caridupä vreme se vor orândui pe temeiulart. 54 din al 2-lea cap al Reglemen-tului si carii vor administra pe flesh-care casä in diosebit.

Art. IL Aceste epitropii vor fi färäleafä.

Art. III. Fiesticare epitropie vaavea langa sine un samis si un scriitoriu.

Art. IV. Epitropie fiesticärie caseva luoa veniturile casäi pe an, dupäart. 74 din al 3-lea cap al Finantilor.Epitropie se va infätosa totdeauna caingrijitoare casäi ce i s'au incredintat,dar nici va putea hicra de la sine, nicia face ce mai mia. Intrebuintare dincapitalulurile acestii case, fax% stire co-mitetului, sau färä inputernicire a ceimai mari pärti de mäduläri. .

1.) In editia din 1837: Anexa litera E. Desprecasile oboefti". Textul acestei anexe este insl.foarte mult modificat prin adttogirea unor arti.-cote noi. Articolele initiate pastrate au in nouaredactare alte numere de ordine.

Art. V. Epitropie va fi räspun-atoare de orice indosire sau rä intre-buintare a banilor incredintati in a sapazä, daca aceasta ar unna din a eigresalä sau nebägare de samä, cariaceasta tot sä va inputa pânä la ceadin protivá dovadk

Art. VI. Leafa samiMui a fies-ticaria casä sä va hotäri de &Aft% co-mitetul chentral dupa stare fiesticärieacask dar nici unuia nu i sä va orânduimai mult de patrusuti lei pe lurid, so-cotindu-sä intru aceasta si chelhiialacanteleriei.

Art. VII. Samisul va tine soco-tialä cu amäruntul de veniturile sicheltuelile fiestecarue an 0 aceasta ova trece cu rânduialä in condice snu-ruite 0 intärite cu pecete comitetutui,iar condeiu de rämäsiti sä nu poataarAta.

Art. VIII. El va fi supus epitro-piel vi-i va da socotiala de starea casäitotdeauna des câte ori A va cere.

Art. IX. Leafa scriltoriului sä vahotäri asämine de caträ comitetul chen-tral, dar nici unuia sa nu i sä rându-iasca mai mult de o sutd cincizAci leipe lunä si el va fi supt proronca epi-tropiei sau a samisului.

Art. X. Epitropiile mai sus nu-mite vor alcatui un comitet chentralstatornic si vor lucra toate inpreunä laadministratiea casälor.

www.digibuc.ro

224 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA

JnsuiriIe comitetului.

Art. XL Comitetul chentral vacuprinde in administrafiea sa toate ca-sale de faceri de bine si de folosinfäobsteascä.

Art. XII. El sh. va aduna de doäori pe sAptämânä spre tractarisireapricinilor atinghtoare de interesurilecasäler.

Art. XIII. El va fine sesfile saleinteun loc anume orânduit in sfântamitropolie unde va fi i canfelerlea lui.

Art. XIV. El va avea drit deprivighere asupra tuturor casAlorva da agiutor, sfat i protectie fiesti-cAriea epitropii la once prilej ; el insAnu va putea da nici o hothrire de catnumai cand cel putin doh' din trii pärlidin tot numArul mAdulArilor vor fi defafä la Adunare. Directorul canfelerieiindatä va incheia jurnal despre hotärireace sA va da, cAruia i sA va orânduileafa cuvfincioasä.

Art. XV. Cerând trebuinfa, comi-tetul sA va adresui cAträ Domnul prinorganul ministrului din . Läuntru, dupAart. 140, cap. IV a Sfatului Adminis-trativ.

Art. XVL Comitetul va stäruiasupra datornicilor tuturor casälor cariiar intarzie cu plata si va räspunde latoate hartiile adresuite inprotiva casAi.

Art. XVII. Comitetul va fi inda-torit a derceta odatä pe an starea ve-niturilor si a cheltuiellior casAlor ce isA va supune innainte de epitropieafiesticAriea casA i va hotAri cu cum-pAniré pentru fiesticare an soma chel-tuelilor pentru anul viitorifi dupa ana-logon veniturilor, care nici la o intâmplarenu vor putea fi covirsitn de cheltuieli,care apoi sA vor supune ObstestiiObicinuite AdunAri dupA art 54, cap.II a Reglementului.

Art. XVIII. ToatA socoteala cer-cetatA j incheetä de comitet sA vaintAri cu pecetea lui i sä va iscAli defiesticare epitrop.

Art. XIX. Comitetul va orândälui

toate mosfile i alte averi a diosAbitelorcasA de facire de bine, cari au asämineaveri nemiscAtoare.

Art. XX. Aceastä orândAluire sAva face in mezat in ffinfa Sfatului Ad-ministrativ si a mädulärilor comitetuluicel mult pentru liii ani. Ea sh. va facecunescutä prin publicatii dupA cerireacomitetului prin ispravnici si gazetecu noAzAci zile innaintea strigärii ceiintai in mezat.

Art. XXI. Comitetul va privighieca aceste publicalii sä sA facA numaide cat la vreme hotäritä.

Art. XXII. Darea cea de pe urmAva unna numai dupA trii strigAri des-partite una de alta prin un rästimpde cinci zile.

Art. XXIIL Aceastä dare sA vaface de cAtrA Sfatul AdministrativmAdulArile comitetului in public celuice va da mai mult, cu tocmalA sA pia-teascA in numArAtoare orhnda fiesticAruean din sase in sase luni innaintepentru siguranfia vadelii contractului,el va da chizäsie indestulä i legiuitä.

Art. XXIV. Directorul canfelerieicomitetului va inchee indatä jurnaldespre aceastä dare si se va trece incondicA anumi fAcuth, arAtAnd i numile

pozifie moiei, prefurile date si nu-mile cumpärätoriului. Acest jurnal, In-tArit cu iscAliturile Sfatului Adrninistrativ,a comitetului si a cumpArAtoriului, seva pune in arhivile comitetului.

Art. XXV. Contractul sA va facein numile casAi in doh copii, din cariuna iscAlitA de mAdulärile comitetului,se va da cumpArAtoriului i cielantA,supt iscaitura acestue, va rämâne lacornitet. Casa va priimi o al triflecopie.

Art. XXVI. Ori i ce contractIncheet de vreun epitrop di la sine sifArA formile insAmnate in articurile demai sus, se hotArAste innainte de nele-giuit i räsuflat.

Art. XXVIL Nici o avere Mar-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL 1110LOOVEI 225

ngtoare de Casa a Facerilor de binenu poate fi instreinatg la ori 0 careintamplare prin vanzare de veci ; iarpentru schimbul a unii din averile ne-miFAtoare cgtrg o altg de asgmine

naturg, comitetul, la aceasta, va urmatoate indatoririle puse in kicina aceastaasupra egumenilor de mânästiri princondica politiciascg a Domnului Cali-mach.

SECTIA II

Despre cantelaria comitetului.

Art. XXVIII. Comitetul chentralva avea o cantelerie alcAtuitä:

a) de un director a canteleriei culeafg de 5oo lei pe lung.

b) de un scriitoriu &ate 15o lei pelung.

c) de un condicariu cu 15o lei pelung.

Art. XXIX. Dreggtorii cantelerieivor fi ale0 de comitet supt a sa rgs-dere 0 nu se vor putea scoate dinlocurile lor decal cu dovezi binecuvan-tate de a Mr necredintg.

Art. XXX. Directorul cantelerieisg va insgrcina de toatg corespondentiecomitetului cu celelante locuri giude-cAtore0i i ocarmuitoare i va alcgtui

va pgstra toate contracturile, jurna-lurile i acturile.

Art. XXX/. El va avea langd sineun scriitoriu i un condicariu pentru aa scrie 0 a trece in condicg toate har-tulle trebuincioase.

Art. XXXII. El va priimi i va pgs-tra toate socotefile ce i sg vor da dinpartea epitropfilor 0 le va pune inna-inte comitetului ori0cand sg vor cere.

Art. XXXIII. El va fi indatorit asix*iinta pe comitet de ori0ce neoran-duialg ce ar afla in socoteli i va firgspunzgtoriu penh-u ori0ce pagubg cear urma din a lui nebAgare in mild,in pgzire celor de mai sus arAtate.

Art. XXX/V. Directorul cantele-riei va pgstra toate documenturile dedanii i altile asgmine atarngtoare de ca-sale ob#qti 0 le va inpArtg0 la epitro-pii Mr ori0cand sA vor cere.

CAP. II.

Despre Casa MilelorSECTIA I

Despre intrebuintarea capitalurilor acestei case.

Art. XXX Y . Casa Milelor fiindaqezatg numai pentru agiutoriul milelor0 a familfilor scApgtate, capitalurileaceqtü case vor sluji de acum innaintemimai la agiutorinta sgracilor f altulnimine nu va mai avea drit laaceasta.

Art. XXXVI. Toate aceste milese vor inpgrti regulat pe elerturi,

Art. XXXVIL Nici o pensie nuva trece peste soma de 40 lei pe lung,nici va fi mai micg de 15 ; iar cgutand

la micmarea capitalurilor 0 la numgrulcel mare al sgracilor, cea mai maresoma a milelor se va da numai cu ceamai mare crutare.

Art. XXX VIII. FieOecare milgde la 15 pang la 40 lei pe lung se vada dupg starea trebuintilor jAluitoriului,luand Msg. in bagare de samg stareace au putut avea in satietate mai innainte.

Art. XXX1X. Venitul casei fiindde o sutg mii lei pe an, milele se vorinpgrti dupg chipul sus insgmnat.

15

www.digibuc.ro

226 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA II

Despre insusirile si conditiile cerute pentru a avea o mild.

Art. XL. Nici o mila nu se vaputea da pana cand persoana ce vacere asknine agiutoriu nu va arata,dupa cuviint5, dovezi despre stareasa de lipsire. Aceasta dovada vaurma dupa adiverinta preotului depopor, iscalitä de un poporan dincei mai insamnati, având epitropieape Laugh aceasta dreptate a se pH.-roforisi penfru sine, de va socoti decuviintä.

Art. XLI. Persoanile necasatorite§i färä numeroasa famine, iaräs avandkate puterile morale qi fizice§ti, nu voravea drit nici la o mila de vor da §.1dovezi de a kr lipsa, osabit de persoa-

nile acele care dupa starea kr nu le ecu putintá a se miqura pAnä la gio-sime aceia de a cere din casa in casámila §i pe cere comitetul le va socotivrednice de osebire.

Art. XLII. Pämântenii se vorprotimisi totdeauna celor streini.

Art. XLIII. Toate ceririle inca§tigarea unii mile se vor adresuicatra Domnul, aläturandu-se marturiealipsirü, precum s'au aratat in art. 40,cum §i raportul epitropiei cu indeplinaal-Mare desprestarea jaluitoriului, asami-ne §i despre numirea milelor slobode.Asupra acestui raport, Domnul va dap oron ci le cuviincioase.

SECTIA ifi

Forme le cerute pentru plata milelor.

Art. XLIV. Persoanile, care dupainplinirea conditiflor cerute se vorpriimi la inparta§irea agiutoriului a-casei milelor, se vor trece la conclica§i, dupa soma ce li se va orândui,vor prilmi un bilet insämnat cu peceteaOcarmuirii.

Art. XLV. Acest bilet se va aratatotdeauna când miluitul sau vechilullui se va infato§a pentru priimirea milei§i sami§ul, ce va raspunde plata, o vainsämna in dosul biletului. Aceasta in-.sämnare, iscalindu-sa de sami§ la zioapriimirii, se va trece inteo condica a-nume §i va sluji in loc de cvitantie. Ve-chilul, ce se va infato§a spre a priimisoma untii bilet, va avea sa incredin-teze prin o adiverinta iscalita de dre-gatorilie locului pentru aflarea in viiata

a miluitului, iar pe la tinuturi se vorinparti prin dregatori, cari vor fi datoria face inpartirea kr in fiinta a proto-popilor tinutului i vor triimite tablaadiverita qi de protopopi.

Art. XLVI. Condica in care sevor scrie miluiii va cuprinde numile,porecla b läcuinta fie§tecaruia miluit,aratand atdt in numere cat §i in slovasoma hotaritä fie§tecaruia. Un extractdin a ceastä condica se va triimite lapreotul parohiei pentru fie§tecare rniluit.

Art. XLVII. and miluitii §i-arschimba lacuinta, s'ar casätori sau s'arsavar§i din viiata, atunce preotul paro-hid va in§tiinta despre aceasta peepitropie, care toate aceste le va in-samna pe marginea condicei mai suspomenitä.

SECTIA IV

Despre pierdire dritului miluirii.

Art. XLVIII.Va pierde folosul mi- I Art. XLIX. Asamine vor pierdeluirii orice vaduva sau fata s'ar casatori. I miluirile kr toti acei care prin schim-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 227

barea inpregiurdrilor ar trece din starea-sArAciei intr'o stare indemdnaticd.

Art. L. Afard de aceste Intâm-plAri, numai moartea va putea lipsi pemiluit de folosul milei.

Art. LI. Mile le ce vor rämâneaslobode vor trece indatd la alte per-soane ce 1vor avea drit la aceasta,dupd gldsuire sectiei al doile a aces-tui cap.

CAP. III

Despre Casa Copiilor aflati.SECTIA I

Pregatitoarile oremdueli.

Art. LII. AceastA casA se aflAinpreunatd cu a milelor si se vaadministra de aceiasi epitropie-, dui:4temeiurile arAtate mai gios.

Art. LIII. Numärul copfilor aflatipe care aceastA casA ii va priimi supta sa epitropie se va hotdri de cdtrdcomitetul chentral, dupd analogul somiide cincisprezdce mii lei hotAriti pentrulefile mancilor ce vor creste pe acei

Acest numAr hotdrându-se odatd,se va tine si nu se va putea inmulti

Despre

decAt la intâmplare când ar mai cresteveniturile casei.

Art. LIV, Spre a se feri decheltuelile ce ar cere tinerea unui asd-zdmant hotArit a priimi pe copii aflati,fiestecare copil se va da la maned.Aceasta se va urma pand când ar finiscaiva rdmAsitA din cheltuelile celo-ralante case. Atunce comitetul chentralprin unire cu Domnul i ObsteascaObicinuita Adunare vor intrebuintaintru aceasta cat se va gdsi de cuviintd,

I dui:A intâmplare.

SECTIA II

inplinirea formilor la aflarea ,unui copil pareisit.

Art. LV. Fiindcd asämine copiise anä mai de multe ori pe la bisericipreotul bisericii, unde se va afla copilul,trebue sA instiinteze pe epitropie, careva triimite indatd ea sd ridice pe copil,sau dacd numdrul hotdrAt este indepli-nit, sä arate la fata locukii cd epitropianu poate sa-1 priimascd. Aceastä ard-tare s'au socotit de cuviintä pentru capersoanile ce ar putea avea mild pen-tru starea acelui copil, sä nu fie inpe-dicate a-1 agiutora, radAjduind cd epi-tropiea se va ingriji din destul dedânsul. Dar fiindcà acest chip de lepd-dare copiilor este supus multor nein-cuviintari, drept aceia epitropiea se va'Mgr* de chipurile obicinuite in asAmineacase, spre a putea fi copii depusi intaind i fArd primejdie pentru a lor viiatd.

Art. LVI. Oricare copil priimitde epitropie se va cerceta de cdtredoftorul cvartalului in care s'au aflatdacA va fi trebuintä, se va da copilu-lui agiutoriul cuviincios.

Art. LVII. DacA copilul se vaarAta a fi de curând ndscut, färä vreodovadd de a fi botezat, va priimi in-datä botezul, fdrA cheltuialä, de lapreotul parohiei unde el se va afla.

Art. LVIII. IndatA dupd botezsau dacá s'au dovedit cA copilul apriimit botez pând a nu fi päräsit, in-data ce se va aduce la epitrop, nu-mile lui se va scrie intr'o condicd, a-nume arAtându-se zioa, ceasul i loculin care- copilul va fi aflat, precumvârsta, numile, porecla i ldcuinta manceicArila va fi incredintat. Acest act se va

www.digibuc.ro

228 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDONTEI

iscAli de epitrop si de doftorul mai susinsamnat.

Art. LIM DacA copilul va aveavreun sämn firesc sau altceva, lucru 1)prin care sA se poatA cunoaste mai laurmA, se va insämna 0 aceasta in acel act.

Art. LX. Spre curmare catahri-sului. obicinuit, ca o mancA pentru casA-si priimascä necontenit leafa dupAmoartea copilului ce i s'au incredintat,sä infatosazA cu un copil strein, epi-

tropul de acum va lega la mâna fieste-cäruea copil priimit de dânsul o cordea,ale cAriea capite se vor uni cu unplumb insAmnat cu pecetea sa.

Art. LXL DupA inplinirea aces-tor forme, copilul se va incredinta man-cei sale cu o buccea de toate lucruriletrebuitoare unui copil de fasä. Toateaceste lueruri vor fi indoite si bucceaoanu va putea costisi mai mult de pretulce se va hotAri.

SECTIA III

Despe indatoririle ce au mancile

Art. LXIL Fiestecare mancA vaavea leafa dupà cum se va invoi cuepitropul 0 va fi indatoritA a crestecopilul ce i se va incredinta cu toatAIngrijirea unei bune manci.

Art. LXIII. Daca cariva din manciar voi sg-si schimbe lAcuinta, atunceva instiinta mai intai pe epitropie,arätându-i si locul läcuintei sale cei noâ,ce se va insämna in margine actuluiin care se cuprinde numile copilului,iar dacA aceastä noâ läcuintä ar fi afaràdin orasul Esii si piste patru ceasuridepärtare inpregiur, copilul se va Mere-diata altii manci, dacA cea dintai nuse va priimi cu giumatate leafA, inda-torindu-se prin scris earl epitropie dea se 'Mgr* de copil ea o adevAratA

copiilor crescuti de aceasta casa.

maieä. Pe margine actuhii mai sus nu-mit se va face insämnare dispre acesteinpregiurari,

Art. LXIV. Manca se va infAtosacu copilul sAu innaintea epitropuluiorisicAnd va fi chematA si eel putinodatA pe lunA, la zioa si ceasul Insäin-nat de epitrop.

Art. LXV. CAtre aceasta va maiinstiinta pe epitropie orisicând s'ar in-tampla ea ea sau copilul sA fie bolnavsi la intâmplare cdnd acesta ar muri,ea nu-1 va putea ingropa fArA a instiintamai intdi pe epitrop. In lipsa mancei,aceastä instiinf are o va da preotulparohiei, carele nu va putea ingropape copil fArA a priimi mai innainte inscris slobozenie de la epitropie.

SECTIA IV

Despre particularile indatoriri a epitropiei acestei case.

Art. LXVI.Epitropiea se va Mgr*de copiii priimiti in toatA vremea panAvor yen! la vrästa de zece ani, undevor putea fi in stare de a-vi astigamijloacile vietuirii.

Art. LVII. and acesti copii voragiunge la o vrästA unde sA poatA infrain slujbä, epitropiea se va ingriji aaska pe fiestecare cu chipul cuviinciosfeliului sail, in cash' unde sd poatä do-

1) CuvantuI : lucru" se gaseste rnumai Inmanuscrisul nr. 349 &la Academia Rombma.

bandi o stare sigura si spre a puteatrAi cu cinste.

Art. LXVIII. Asezänd pe acesticopii, epitropiea va alcAtui pentru fies-tecare contract inscris, avänd in vederemai inthi de a le siguripsi soarta lorpentru viitorime.

Art. LXIX. Epitropiea va intre-buinta, din vreme in vreme, glasul ga-zetelor spre a instiinta pe public infavorul acestor copii si ea va pofti pepersoanile cari din milostivire ar vroia se insärcina cu crestirea unuia sau mai

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

inultora dintr'insii, spre a se arataaceste persoane la epitropie.

Art. LXX. Epitropiea nu va in-creditna pe acesti copii de cat la per-soane cunoscute si cinstite. Ea va pri-vighia mai cu clinadinsul intru aceia cese atinge de asezarea copiilor de partefemeiasca.

Art. LXXI. La moartea unuia dinacesti copii, samisul epitropiei va mergela fata locului inpreuna cu doftorulcvartalului si incredintandu-se de moar-te, el va da in scris, cu a sa iscalitura,slobozenie de a-1 ingropa. Actul morlii

se va trece indata in deosebita condicasi se va alcatui si iscali de asemine gaactul atingator de aflarea copiilor, in-samnându-se in scurt savarsirea din viiatäpe marginea actului din urma. Asemineinsamnare pe margine se va face tot-deauna intâmplându-se copilului vreoschimbare in soarta si inpregiurarile lui.

Art. LXXII.Epitropiea va chemape doftorii cvartalurilor din oras spre acerceta mancile ce vor veni ca sa pri-imasca slujbä la casä, spre a se Mere-dinfa daca ele sant sanatoase si in stare dea da copilului toata hrana cuviincioas a.

CAP. IV

Despre Casa Doftorilor.Art. LXXIILAceastä casa este su- hirurghi si moase trebuincioase, precum

pusa unei epitropii precum si celelante. si finuturile dupa art. 74, § XVI, capArt. LXXIV. Cornitetul chentral al III-le, dându-le epitropiea lefile ce

se va Mgr* ca orasul sa aiba doftori, li se vor orândui.

CAP. V

Despre Casa Apelor i a pavelii Eplui.Art. LXXV.Epitropiea insarcinata

cu dereclia acestor doa case va avea supta sa carmuire pe salahori si unelteleoranduite pentru tinerea ulifelor si a-pelor si va avea sa urmeze dupa in-structiile ce i se vor da de Cornitetulchentral, atingatoare de lucrärile sidispozifiile cerute intru aceasta ; catpentru tinere si intrebuintare capitalu-rilor acestor case, epitropiea se vapovätui pe temeiurile aratate in arti-curile de mai sus a acestui regle-ment.

Art. LXXVL Pentru facirea dru-

mului apelor in orasul Esii, se va urmacu plata hotarita, precum s'au orânduitsi pentru drumurile obstesti la art. 74,§ XIV si XV, cap Ill

Art. LXXVII. Pentru paveaoaulifilor orasului se va rândui o epitropiealcatuita de doi boeri, care va fi ur-matoare precum si celelante epitropiiproecturilor ce se vor alcatui de co-mitetul chentral si se vor intäri deDomnul. Iar pentru inlesnirea pardosiriiulifilor si a finerii lor in cuviincioasasi buna stare, se va urma dupa art.74, § XIV si XV, cap III.

CAP VI

Despre spitalul Sfântului Spiridon.SECTIA I

Pregatitoare orânduiala.

Art. LXXVIII. Acest asezamant tratii dupa chipul celoralante case ob-se va supune de acuma unii adminis- stesti si intemeiate pe aceleasi orandueli.

www.digibuc.ro

230 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. LXXIX. Epitropiia acestiicase va alcAtui pe fiestecare an izvoddeicheltuelile trebuincioase intru tine-rea bisericii si a paraelisului din ma-nästirea Sfântului Spiridon, precumintru finerea bolnavilor din spital in

acea mai bunä orânduialä, care izvodinbunAtAfindu-se de cAtre comitetul chen-tral, epitropiia va urma intocmai cu platalefilor si a cheltuelilor fAcute din venitulacestü mAnAstiri, de care epitropiia vada asemine izvod pe temeiul art. 17.

SECTIA II

Pentru tinerea bolnavilor.

Art. LXXX. Indemânarea i bunafinere a bolnavilor fiind eel intâi scoposce se cere intr'un spital i acest scoposneputându-se agiunge de chit numai a-tunce când numArul bolnavilor se vapotrivi cu mijloacile acelui spital, numärulpaturilor in Sfântul Spiridon este hotAritacum de odatä la o sutä dot zeci, iardael dupä incheerea socotelilor ar rA-mâ'nea vreun prisos, comitetul chentral,prin raportul ce va adresui cAträ Domnul,va face arAtare spre a intrebuinta acestprisos la cumpArarea altor averi ne-miscAtoare, a cArora venit se va orân-dui pentru finerea a unui numAr debolnavi potrivit cu aceste noâ mijloace,sau in acelasi spital, sau in alt loc.Asämine intrebuinfare se va face dinprisosurile ce ar putea da din vremein vreme veniturile cele noâ ale spita-lului, fünd deapurure ingrijire ca subtnici un feliu de cuvânt sA nu fie supusäla datorii aceastä mänästire.

Art LXXXL Bolnavii de parteabärbäteascA i fimeiaseä se vor asezain sale deosAbite, hotArite anume pentruaceasta si se vor sluji fiestecare decAtre persoane de feliul lor.

Art. LXXXIL Nimine nu se vaputea priimi la spital de cat prin slo-bozenia in scris din partea epitropilor,care slobozenie va trebui sä se deeindatä l färA greutati totdeauna cândse vor afla paturi desArte.

Art. LXXXIII. CurAtenia fiinddin toate mai de trebuinfä pentru sA-nAtate, pentru aceasta ea se va cAutain spital cu deosebire. OdAile de dormitse vor aerisi cu räsuflätori asAzate incât sA nu supere pe bolnavi ; sA vaface un feredeu la locul eel mai in-dämânatic í curat a spitalului.

Art. LXXXIV. Spitalul va aveadoftorul sAu, un hirurg, un vätav i altislujitori, dupa trebuinfA, precum comi-tetul chentral va face asAzAmânt. Asä-mine i pentru buna cAutare a bolna-vilor, pentru care comitetul va cere unproect de la doftorii politiei 1), care in-bunätätindu-se, va sluji epitropilor depovAtuire ; lar protomedicul este datora merge de doâ ori pe lunA in vremenehotäritä ca sA revizuiascA de se pA-zesc cele orânduite si, la dinpotrivätumare, va face stiut comitetului chen-tral.

CAP VII

Despre invátátura public&

Art. LXXXV.Asezämânturile invA-jäturilor având venitmi hotArite, ce seatinge de administrafiia veniturilora socotelilor, se vor carmui dupa clis-pozitiile cuprinse in capul intaiu a a-cestui reglement. Dar ea niste case de

invAtAturA, ele vor fi supuse la inna-dinse reglementuri ce se vor alcAtui decAtre epitropie, atât pentru seminariul So-colei, câte i pentru diosäbitele scoli din

1\ In editia din 1837: dela protomedicul",

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO EI 231

capitala 0 din tinuturi, intemeindu-seprin bune printipii i intrebuintândstiintele la mäestriile i meseriile celemai folositoare in tara. Afara de cele-lante ramuri de invätäturi, se va invataintr'un institut aqezat aproape de E0teoria i practica iconomii de câmpde pädure, dupa cele mai bune meto-duri urinate In asemine asezamânturi qipotrivite cu clima i trebuintile tärii;in urma asemine instituturi se vór a-seza prin tara.

Art. LXXXVI. Gheneralnica ad-ministratie a §coalilor va fi incredintatäepitropiei. Ea va privighea la toateacele ce vor putea agiutora latirea in-vätäturilor i inmultirea 0-iintelor Injarä. Ea se va Mgr* ca distiplinabuna orânduiala sa fie pazitä in scoalä ;ea va numi pe profesori dupa ce seva incredinta despre destoinicie fieste-caniia i va privighea asupra purtariikr. A.ceasta numire va trebui sä ur-meze cu cea mai mare nepartinire ; eava pune in lucrare pentru fieOecareqcoalä reglementurile i orânduellie a-tarnatoare de dânsa, la care nu vaputea aduce de la sine nici o schimbare.Iar la intâmplare când sporirea inva--täturei ar cere dupa trebuintä alte noâmäsuri, epitropiea inpreunä cu comi-tetul chentral va adresui Ocârmuiriiun raport In care va infatoqa socotinfasa i va a#epta intru aceasta poron-cile ei.

Art. LXXXVII Madularile epi-tropiei se vor aduna odata pe sapta-mânä intr'un kc hotärit si se vor sfatuiintre dânsii asupra ob§testilor interesuria administratiei ce li s'a incredintatvor privighea- ca invataturile sh se Leadupa orânduiala hotarâtä i ca fie§te-care profesor inplineasca Indato-ririle sale cu credinta.

Art. LXXXVIII. Epitropiea vaadresui Domnului la sfhr0tul fieqteca-

ruia an sholastic un raport In care vada lämuritä socoteala de starea scoali-kr, de sporiul sau de neagiunsurile in-vätäturei, precum 0 de inbunätätirile cear putea a se aduce.

Art. LXXXIX Epitropiea lava-taturei Poblice având scaunul sau incapitalie i neputându-se Ingriji dupatrebuinta pentru qcoalile din celelanteorw, va fi agiutoratä de comiteturide privighere awzate in fiqtecaretinut.

Art. XC. Aceste comiteturi sevor alcatui fie§tecare din doi boeriale0, pamânteni de loc 0 se vor pre-zedui de catra unul din ispravnici, dupaalegirea epitropiei.

Art. XCL InsuOrile acestor comi-teturi se vor margini numai la dritulprivigherii ; ei se vor ingriji pentrutinerea bunii orândueli i pentru spo-rirea invataturilor ; ei vor corespondarisicu epitropiea i vor da sama eel putinodata pe luna despre starea i trebuin-fele invätäturei prin tinuturile kr ; eivor arata pe profesorii neinplinitoride a kr datorie i vor recomandui peacei ce le vor Inplini cu cinste, precum

pe qcolerii ce se vor deosebi inclasäle lor. Toate aceste trebi cerândo necurmatä privighere i corespon-dentie regulatä, epitropiea va numi unreferendar a Invataturei Publice, carileva avea In cantaleriea sa un scriitor.Ref erendarul din datorie va vizita intoate zilele asezamânturile invätätureipublice din capitalie i va infatw lafieOecare lunä raportul sau despre sta-rea invätäturilor, precum i raporturileprivighetorilor de la Foli prin finuturi.El va fi indatorit, din poronca epitro-piei, a cerceta odata pe an si acestedin urmä aqezainânturi, fäcänd desprefieqtecare raportul sau cu lamurirearatând epitropiei sporirile sau catahri-surile ce ar descoperi.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA E.Lista veniturilor Statului de piste an.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro

.ANECSA LITERA E 1).

Lista veniturilor Statului de piste an, ardtatä prinapropietd socotea

Lei Lei

L Soma capitatiei säteni-lor i tuturora plugarilor câte30 lei de familie . . .

Capitatiea tiganilor Sta-tului

M. Soma dArii patentanti-lor

IV. OrândAhlirea ocnilorV. OrândAluirea dreptului

v AmuiriiVI. OrândAluirea dreptu-

lui vámuirii pentru ecsporta-tiea vitelor

VII. Parte din veniturilece este a sl lua de la toateino0ile mänästire0i . . .

VIII. Agiutoriul din parteamitropoliei 0 a episcopfilorde Roman 0 de Huq . .

rx. Soma ddrii de la viilestreinfior. X. Darea ce sä va lua pe

3.703.470

96.000

750.000850.000

450.000

218.100

450.000

60.000

5.000

1) In editia din 1837: Anexa Litera G.., 'Inmanuscrisele din 1831 «litera D. Am transcriscu Iitera E, bind Iitera corespunzatoare din al-fabetul Tatin .

oile i caprile ciobanilorstrAini . ......

XI. Venitul portului de scri-sori pentru inlAuntrul tArii .

XII. Venitul pasaporturilor.XIII. Venitul bAltii Bra-

tiuhii ce sä va facedreptate particularnicilor ce-riri atingatoare de acest loc,art. 82

5.000

5.0005.000

55.005

Soma piste tot . 6.652.575

Este a sA lua aminte cA aceste ve-nituri shnt intemeete pe slobodul i ne-inpiedecatul negot a tuturor productu-rilor Moldovei i pe oborirea a totfeliul de angarii i dAri in naturA, a cA-rora numai acea de istov contenire arface putincioasä i ar inlesni adunareaveniturilor mai sus numite. OsAbit fiindcA aceste venituri s'au a0zat cu apro-pietA socotealA pana la cea desAvAr0tcunostintä a osAbitelor ramuri de venit,in intamplare de neagiuns sA vor pro-timisi acele mai neaparate din cheltue-lile publice.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA F.Reglement munitipal pentru orawl EO.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA F ' ).

Reglement munitipal pentru orawl EO.

Legiui re preg atitoa re.

Art. I. Cerând trebuinta a se faceIn orasul Eii i in celelante farguri aprintipatului o punire la cale destoinicgspre a le siguripsi päzirea neapgratelorlegiuiri intru fericirea kr, aseminea is-pravg nu poate fi mai bine câstigatg,de cat a se incredinta aceastg purtarede grija orgsenilor fiestecgrui oras.Drept aceia s'áu hotgrit ca fiestecareoras a printipatului sä aibl drit de acârmui materialnicile sale interesuri, petemeiurile mai gios ardtate, prin un Sfatorgsienesc (munitipal) alcgtuit de mgdu-läri alese de cgtre mnsui läcuitorii ora-sului, rämâind insä intru a StApâniriiingrijire, prin ministrul din Lguntru aprivighea ea mgdulärile fiestecärue Sfatoräsienesc sg-si pgzascd datoriile sale sisä nu abatä cgtre a kr in parte inte-res acele hargzite spre obstesc foks atuturor.

Art. IL Sfatul munitipal se va al-cltui din cinci mädulgri cu läcuinta inorasul Eü i de un secritar cu doiscriitori.

Art. III. In numgrul mgdulgrilorale acestui Sfat va fi ales de Obsteas-ca Obicinuitä Adunare un boer, ca-rile in curgire de un an va fi neschim-bat, afarg la intâmplare de abatere dindatoriea sa.

Art. IV. Starostii fiestecärie cor-poratii care urmeazg a fi alesi dupg le-

1) In manuscrisele din 1831 : Alitera E. chirdicaAm pus litera F, fiind litera corespunzAtoare din.allabetut Iatin.

giuirile Reglementului Organicesc, capeV, art. 167, vor fi datori a alege pecelelante patru madulgri, pentru careei vor fi räspunzgtori. Madulgrile aces-tui Sfat vor fi färä nici o leafg si sevor alege pe un an.

Art. V. Negutitorii nu vor puteafi alesi mgduläri a Sfatului orgsienescdecât acei cari vor avea vrástg. de 30ani trecuti, carii vor avea drit de pg-mânteni í vor avea in politia Esuluio casä sau vreun capital negutitorescde 25.000 lei.

Art. VI . In toate celelante oraseale Moldovei ocârmuirea oräsienescdse va potrivi cu starea fiestecgrie po-litii l cu trebuinfile läcuitorilor ei, fgrainsä a se depärta nicicum de printi-pilie reglementului acestuia, c a r ilemai vârtos va sluji de pildg.

Art. VII. Adiverirea somilor a-dunate de cgtre acest Sfat i cheltue-lile urmate pe fiestecare lung se vorcerceta de cgtre controliorul finantii-lor ; iar pe la tinuturi acestea se vorcerceta de cgtre samesii tinuturilorapoi totul socotellior a fiestecärue anse vor infätosa spre cercetare la Ob-steasca Obicinuita Adunare.

Art. VIII. Stäpfinirea va orânduiun comisar, carile va fi de fatä la toatechibzuirlie sfatului i va avea privighereasupra tuturor lucrarilor lui. Când acestcomisar va cunoaste despre partea a-

1) In manuscrisul nh. 349 : «prinfipiile», In ma-nuscrisek nr. i 4414 : .pretenziile», ca 1í Inmanuscrisul utilizat In Analele parlamentare,Tom I, partea II-a, p. 130.

www.digibuc.ro

240 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

cestui sfat necredinth sau lenevire in-tru inplinirea datoriilor sale, va räportuiIndath ministrului din Läuntru, dar nuva putea niciodatä sh se amestice suptnici un feliu de cuvant Irt ochrmuireatrebilor ce privesc asupra Sfatului.

Despre drepturile si indatoririleoräseinescului Sfat.

Art. IX, Sfatul oräsänesc va facecunoscute guvernului prin ministrul dinLäuntru toate nevoile orasului. Acestsfat va fi dator a privighea pentru toatecite privesc la buna orânduialä, indes-tularea, eurhteniea i infrumusetareapolitiei, pentru care va corespondarisicu ministrul din Läuntru.

Art. X. Acest sfat se va povhtuiintru toate cafe privese spre inbunätä-tirea politiei, dupa partea a doa alacestui reglement.

Art. XI, Strângerea venitului mu-nitipalitalii se va face de chtre acestsfat prin starostii corporatiilor.

Art, X11. Vânzarea veniturilor a-sezate pentru politii se va face, in totsau in parte, in fiinfa tuturor madulä-rilor sfatului dupa trii poblicatii ') pringazete, iar hareciul va luoa sfârsit dupatrii strigäri in zilile hotärite, in fill*.

ministrului din Läuntru. Asemine for-malitale se va päzi i când va fi a secontractui cu cel mai gios pret facireavreunui lucru din acele ce vor fi spretrebuinfa politiei.

Art, XIII. Sfatul or4ienesc se vaaduna regulat de doh ori pe saptämänä

anume lunea i gioia, inteo cashhotäritä, spre fractarisirea celor cuviin-cioase asupra intereselor obstiei. A-ceastä cash se va numi mai cu deosh-bire Casa Politiei.

Art. XIV. Hothririle Sfatului sevor da prin cele mai multe glasuri :lush numai in urmare aprobatieistrului din Läuntru se vor pune in lu-crare.

Art. XV. Sfatul oräsänesc îi vaavea toate socotelile gata pentru zioainthi a lui Dechemvrie, ea sh le supuela cercetarea Obstestei Obicinuite A-dunAri.

Art. XVL Veniturile toate a a-cestii case a politiei adunându-se, sevor pasha In raspundirea sfatului orl-shnesc.

Art. XVII. Seeretariului esteincredintath lucrarea i phstrarea Inbunh orânduiald a tuturor hirtfilor tre-buincioase. De a acestuia ascultaresânt i scriitorii orânduiti de acest sfat.

PARTEA [I

Reglement a munitipalitali politiei.

SECTIA I

Pentru inpârtire in cvartaluri (ciastii) si curatirea orasului.

Art. XVIII. Spre a se puteapune in lucrare toate mäsurile hothritede Sfatul munitipal i inbunätätite decare Domn, de neaparatä trebuintäeste mai innainte a se rädica planulorasului, cu insemnarea piatilor, ulitilor,bisericilor, a locurilor publice si par-

1) In Analele parlamentare, p. 131, din gre-salA s'a transcris i prin poblicatii. in loc cig"dap() trii poblicatii..

ticulare. Acest plan se cuvine a fi facutasa incht sh se poath cunoaste mäsu-rile locurilor i numile proprietarilor.

Art. XIX. Paza bunii orândueliprivigherea ce are a se urma In Win-

trul orasului cer ca intindirea sa sh fiestatornicith pe un hothrit numar de ani.

Drept aceea, cuprinsul orasului des-pre toate phrtile se va märgini pâraunde se intind astäzi casele i locurileoräsänilor i pe acolo se va face si

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGAN1C_AL MOLDOVEI 241

hindichiu de giur inpregiurul orawlui,iar inträrile i e0rile din crag vor finumai pe la barierile ce mai gios seinsemneazä i anume : a Miculinei, aSocolei, a Bulargai, a Zalhanalei, a Moreide vânt, a Boto§anflor, a Podului verde,

Päcurariului 0 a kil Ispilant.Art. XX. Calcatorii acestor re-

gule se vor opri 0 se vor incredintaagiei spre a fi pedepsiti dupa cuviintä,iar trechtorii streini vor incredintapasaporturile lor la bariera la rânduitulde barierà, spre a le infatoa indatala politie.

Art. XXI. Fiindcä drumuI defrunte a comunicatiei intre Tara de sus0 de gios a Moldaviei trece prin oraplE§ii 0 mai ales prin ulita cea mare,spre a se intampina necuviintele ce senasc din aceasta, atât pentru umbletuldin läuntruI oraplui, 6.1 i pentru ecs-peditiile din afarl 0 nu mai putinpentru sfärâmarea pardoselii, pre lângadrumurile i ulitile aflätoare, se vor maiaOza läturalnice drumuri, spre in-lesnirea comertiei qi a comunicatieilor.

a) 0 osea care se va incepe de labariera Podului verde 0, petrecândcvartalul cel mai de laturi 0 mai prii-mitoriu intru aceasta, se va pogori prinPAcurari in Asul Bahluiului i indrep-tându-sa prin bariera i podul lui Ipsi-lant, aceastä rsea va avea capätul eilânga bariera Micolinei, in drumul

b) A doa qosea va incepe de laPodul Ros, va coti malul stâng al Bah-luiului pe subt vama cea veche 0 maiinnainte de a trece peste Podul Albi-netului spre a se sui cAtre barieraMorei de vânt, ea se va intâmpina cupseoa viitoare de la Bularga i cuaceia care pe lânga Beilic trece in ora

ese la drumul Botoqanilor.c) A triia osea va incepe la Socolatrecând in podul Bulargäi va da in

oseoa despre Beilic.Art. XXII. Orarl i mahalafile sale

se vor inpärti in patru cvartale pe cdtse va putea mai nimerit, spre inlesnireaprivighierii ce are a se urma de catre

agie, iar fie§tecare cvartal se va inpärtiin trii pärti.

Art. XXIII. Cvartalele se vor in-sämna cu vopsäle ro0i, albastre, gal-bene i verzi. Se vor da nume ulifior

pfiatelor i asupra tuturor casälorse vor scrie numere.

Art. XXIV. Intâmplându-se spre in-lesnirea comunicatfilor a se cere nea-parat derhiderea vreunii noâ ulite sautrecirea ce ar fi ingradita de niscaivaloc, atunce munitipalitaoa Il va cum-pära din banii casäi sale prin bunatocmall i invoire cu proprietariul.

Art. XXV. Nime de acum sa nufie volnic a zicli la ulitä sau in piiatàbina, decät de pilatrd sau carämidaacoperitä cu oale, infäto§ând mai intaiuplanul sfatului munitipal, carele va fiindatorit in opt zile a da socotinta sa.

Spre siguripsirea a tot orapl despreprimejdia focului, pentru curätäniea lui

spre punirea in lucrare a orândueliidin läuntru, la care prive#e acest re-glement se legiue§te

Intâiu, ca sä se facà publicatie pen-tru a lua stiinta toti acei ce vor aveain läuntrul orarhii casá, dugheneorice feliu de heiu de scânduri, cá sintindatoriti pânä in asä luni a le desfinta,având privighere Ocârmuirea a se 0 puneneapärat in lucrare aceastä legiuire.

Al doilea, proprietarii sânt asämineindatoriti a desfiinta in curgere de triiani toate acele binale de nuiele i va-lutuci ce se aflä in ora,

al triilea, stäpânii de binalele a-cele de cärämidl in paianturi sä fieindatoriti in prothezmie de 15 ani saua le desffinta sau a le acoperi cu oale ;iar pentru a se putea lärgi in cat sepoate ulitile orarlui, se va poronci ase strica pânä in psd luni toate täräbile,cerdäcutile de lemn e0te din linieabinalei, prispile de lut, rämâindface scarile in cuprinsul binalei.

Art. XXVI Pentru aceastaspre a se aduce precât s'ar putea indreapta linie ulitile nimine nu va fi

i) In Analele parlamentare, p. 132 dinroare : pre mil s'ar putea indreptarea linieiulitilor".

www.digibuc.ro

2 42 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

volnic a zidi din nou la With sau inpiiath vreo cash, zid, sau a face can-ghel mai innainte de a supune planulin cercetarea sfatului munitipal. Cel ceva urma inprotivä, va pläti gloabalucrul se va opri.

Art. XXVII. Pardosala ulifilorsi a piiatilor publice find neaparathpentru Inlesnirea comunicatfilor i in-demanätoarea curätire a aerului, toateulitile i piiatele publice se vor pardosi

cu piatrá vartoash, fäcandu-se pe fies-tecare lature chräri pe cat va fi cuputinth. La mahalale se vor face soshlecu prundi i cu hindichiuri spre scur-girea apelor, dup.& Inchipuirea 0 plataarátath la jurnalul Obstestii Adunhri suptNo. 55, alhturat aice In copie suptlitera A 9.

Art. XXVIII. Pe la locurile celemai cuvenite se vor face canaluri bol-tite cu gratii de fhier la gurile lor.

SECTIA II

Despre curatirea aerului in orcq.

Art. XXIX. Curatirea aerului Inoras, find una din cele Intaiu ingrijiria sfatului munilipal, se va statornicise va phstra prin ferirea pricinilor lu-crätoare unei vätämätoare influentii,precum a mlästinfor si a iazurilor afld-toare intru a sa apropiere, a necuräte-niei in läuntrul orasului si a ingroparilor

dephrtarea afará din oras a tuturormeserifor si a magazfil or vätämatoare

primejduitoare.Art. XXX. Spre aceasta neaphrat

de trebuintä este a regularisi cursulBahluiului, a phrailor Chcaina i Micu-lina, a seca iazurile aflätoare pe acestedouh Intai phrae, ca cele dintai pricinia revärsärilor si a adhogirii mlastinilorstatornice. Aceasth ispravá se va do-bandi prin Innältarea malurilor pe lalocurile unde ar fi prea giosite, prindeschiderea neapäratelor canaluri i princultivire a marekti ses a Bahluiului,carele ses, pentru apropierea sa de oras,poate fi lucrat spre folosul í plácerealacuitorilor shi. Fiind Insh eh banii casiimunitipala nu sant pentru acum deagiuns spre savarsirea acestor lucruri,ghtirea lor va urma Indath ce stareaCasei munitipale va Infhtosa indemäna-ticul prilej spre aceasta.

Art. XXXI. Curätitul i mäturatululitilor si a ogräzilor atarná de la Ingri-jirea lacuitorilor. Drept aceia, miercurea

sambáta, la ceasurile hothrite pentrufiestecare cvartal, proprietarii cashlor

näimitorii randurilor de gios shut In-datoriti a mätura sau a pune de a semätura drumul obstesc pardosit sau poditinnaintea fetei casilor lor, a dughenilor,a gradinilor, a ogräzilor, innaintea ziduluilor i altor locuri pang la mijlocul uli-tilor. Tina se va grämadi pe la caphtulacelor cash sau dughene, iar gunoiulograzii se va face gramada langa poarthsprer a putea fi rädicat de cotiugile ora-sului.

Art, XXXII. Afará de zilele siceasurile hothrite, oprit va fi de a aruncasi de a läsa pe With. necurätänie. Por-tarii i lacuitorii randurfor de gios vorfi raspunatori i urmätorii Inprotivä sevor rädica la ordsäneasca politie.

Art. XXXIII. Iar pentru %area 0rädicarea ghetii de pe uliti, se va Ingrijisfatul munitipal. Soma trebuincioash Infraaceastá lucrare este prin tahmin aratathla articul cheltuelilor.

Art. XXXIV. Iar pentru gunoiu,fiestecare proprietariu de cai sau dealte vite este Indatorit de a-1 scoate i a-Icara cu a sa cotiuga sau cheltuialá ladescarchrile Inadins hothrite pentru acestegunoiuri din fiestecare cvartal. Caratn1sh va face dimineata i anume lamapang la opt, iar vara panä la asä cea-suri. Contiugile sau carMe vor li tarebine Inchise spre a Inpiedica Inprästiereagunoiului pe With.

1) Vezi mai jos, pagina e 5o.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO VEI 243

Art. XXXII, Rädicarea tinii, aghetii 0 a necurätänfilor se va urma intoate tililile pardosite sau podite depepia¡A i depe locurile ob0e0i1or cornu-nicaffi. Spre aceasta, munilipalitaoa vacumpära cu ai sai. bani 36 cotiuge, fie-0ecare in cuprindere de 36 palme,adich säcriiul sä aibä 4 palme in lung,3 in lat 0 3 In inngtime, ;Hind bineinchisä i având doâ lopeti de lemn, unhglet, o matura i o cange, ingiugate cudoi boi i având pe länga dânsa câtedoi oarneni vrednici. Cotiuga va avea lalocul cel mai arätos insämnat numgulsäu cu Insämnarea cvartalului In carelear fi lucrgoare.

Art. XX XVL Cotiuga va rädicatoate, afara de *Ana, prund, moloz,zgura i ram4ituri a carnurilor de ca-säpie. Lepädätorii de acest feliu de lu-cruri, datori vor fi a le cara cu a lorcheltuialä la ob0e0ile descgari, Nu vafi ertat a le lepada aiurea, nici a aruncaceva pre lereasträ In ulitä, cad la dininprotivä urmare vor fi supu0 qträfuiriisau trupe0ii pedepse.

Art. X XXVII. Mara de acele doâzile a sAptämânei, un hotarit numär decotiuge va rädica in toate zilile de lapiatä necurgänfile i orice alte rämä0-turi 0 de pe toate ufitile starvurile, cândnu s'ar putea. dovedi lepädätorii unorasämine. Iar pentru uciderea cainiloracelor ce nu ar avea stapAni, se vornäimi doi câneri, cari ucigându-i, ii voringropa in depärtare cuviincioasä de laora i groapa trebuie a fi de un stanfinde adâncä ; i spre a fi cunoscute a cestemäsuri, se va publicarisi cä nimine nueste volnic a avea caini fära de sämne.

Art. AXXVIII. Cotiugile hotäritese vor tine In socoteala sfatului munifi-pal, sau de catre un antreprenor carelear da chez4ie i cäruia aceastä insärci-nare i se va da prin Cochii-vechi cupretul cel mai &sit. Cheltuefile acesteasau pretuit prin apropiere In foaea suptlitera B.

Art. XXXIX. Fie0ecare cvartal vaavea a sa descgatoare de tiná 0 degunoiuri la marginea orawlui 0 la lo-curile cele mai putin läcuite, carele se

va hotäri de cgre sfatul munitipal, inindestulä del:di-tare de ora§, cu invoireaproprietariului.

Art. XL. Ingroparea mortilor afarädin cuprinderea orawlui ffind neapäratala ¡inerea curätäniei aerului, niel o in-gropäciune nu se va mai face lânga bi-sericile oraqului.

Drept aceia, in trei sau patru pärtia orawlui i In depärtare de 200 san-jini eel pulin de marginea sa, vor fi lo-curi hotgite pentru ingropare. Aceste¡interimuri se vor ingradi cu un zaplazde 12 palme innalt 0 de copad aa rà-sädifi sà nu opreascA aerisirea ;iar pânä la facerea acelui ¡interim, in-groparea va urma ca i pânä acum.

Art. XLL Deqchidirea morman-turilor pentru ingropärile cele noâ ne-putând a se face decât numai din apteIn vapte ani, aceste ¡interimuri se vorface de apte ori mai mari decât locultrebuincios pentru inchipuitul nurnär ')de oameni ce mor peste an inteuncvartal a oraqului.

Art. XLIL In mijlocul fie0ecguia¡interim se va zidi un paracfis spresArbarea rugaciunilor de ingropaciune0 a biserice0ilor slujbe. Sâmbetile, pa-rohii bisericilor din cvartalul aproiSietvor sluji pe rând sfânta leturghie pentrupomenirea räposatilor, sau de va fi cuputintä se vor a§6za câte trei preolide fieqtecare ¡intirim, carii vor fi datoria urma sfintele slujbe i rugi cu necon-tenire in toate zilele de piste an.

Ai t. XLIII Inläuntrul ¡intirimuluilângä poartä, se vor zidi doà. chilli :intru una se vor pune innaintea ingro-parii pentru 24 ceasuri, cu cuvincioa-sA mäsuri obicinuite trupurilor morti-lor, iar in al doilea chilie se vor a§ä-za dol ciocli ce regulat se vor schim-ba.

Art. XLIV. Pe malul Bahluiului0 a Cacainei se vor hotäsi doâ pietespre aqezarea casäpillor, velnitilor, fa-

f. In mss. 349 : ancdputul numdr", In mss.909 0 4414 : inchipuitul numdrului", In mss.utill4at de editorul Analelor Parlamentare in-cdpuitul numdrului", iar In editige tipArite la1837 0 la 1846 : incdputul numdrului".

www.digibuc.ro

244 REGLEMENTUL ORGANIC Al MOLDOVEI

bricilor de lumfinäri, magazfilor de pestesarat, de päcura si de tot lucrtil acgruia aburire sau fire aprinzatoarevor fi vatämätoare si de primejdie.De acest feliu de lucruri se vor educein dughenile orasului numai atâte catvor fi trebuitoare pentru intrebuintareaunii zile.

Oprit este a tine carnurile aninateafara de dugheana, cari trebue sa. fie

pästrate cu cea mai mare curatanie.Asämine oprit va fi a care carnurileprin ores fara a fi acoperite cu inva-lire curatä.

Art. XLV. Munitipalitaoai) va luaaceste piiete cu bezmän, prin bunäinvoke cu proprietariul ; va zidi cu asa cheltuiala aceste magazii, care sevor da cu chirie in folosul Casii Muni--tipale.

SECTIA III

Despre infrurnusätarea orasului.

Art. XLVI. Mängstirile, bisericile,care dupg a lor sfintire si forma zidi-rii trebue sa infatosaze o privalä ma-reatä si mai ales acele ce nu sânt cuzidiu incungiurate, trebue sa se descurcetoate bojdeucile acele care nu mimai as-cund a lor privalg, dar Inca prin a-propierea lor pun in primejdia focu-lui pe aceste läcasuri Dumnezeesti.Drept aceia, Domnul inpreung cu Ob-steasca Adunare vor hotäri care dinacele mängstiri si biserici pot sluji depieta. 0 totodata va face si inchipuirepentru despggubirea celor ce au fäcutbinale de piatra sau caramidä cu em-baticuri de veci.

Art. XLVIL Spre despägubireaveniturilor ce trag aceste biserici pe zi-sile binale ce s'ar surpa pentru regu-larisirea acestor piate, munitipalitaoava pläti acelor biserici bezman.

Art. XLVII1. Vânzarea lucrurilorneapgratei vietuiri, precum : faille si tot# eliul pe pâine, fân, iarba, mangal,lemne, pasgri i alte asämine nu se vormai ingädui pe ulitä, decat in aceledog piletä arätate la articul XLIV.Afara de aceste dog pidate poblice,munitipalitaoa va mai aska incg altepatru hotgrite de guvern si carele le

va luoa cu bezmän vecinic prin invo-ke cu pr op r i eta rii, pentru carenu sá va mai luoa nici o darede la a ei ce vor aduce lucruri sprevânzare.

Art. XLIX. Spitalul i celelantecasà pentru bolnavi se vor aseza laun loc mai innalt, atât in priinta sä-nätatii bolnavilor, cat si spre departa-re din chentrul orasulul ; un asezämântcarile in acea de astgzi pozitie a luiare o inräurire vätämätoare asuprasängtatii lgcuitorilor.

Art. L. Asämine si inchisoarease va strätnuta la un loc mai cuviin-cios, in o zidire care pre lânga sigu-rantie, poate fi indemängtoare pentruläcuinta acelor inchisi.

Art. LI. Pe turnurile bisäricilormai innalte a fiestecaruia cvartal se vorasaza ceasornice spre aratarea ceasu-rilor 0 a Cferturilor.

Art. L11. Spre infrumusätareacapitaliei, pentru sängtatea si placerealäcuitorilor ei, se va face in mijloculorasului o publicä preumblare, pe unloc cumparat de catre munitipalita, sauluat cu bezman vecinic ; garä de a-ceasta se va asaza o gradiná publicainteun loc cu apropiere de ores.

SECTIA IV

Despre ape.

Art. LW. Inbe4ugarea apelorsangtoase fiind una din cele Intel tre-

1) In editia din 1837: Eforia» InIocuege Inbuinta ale orasului, pentru acest lucru text, pretutindeni, cuvântui: .munifipalitaoaw.

www.digibuc.ro

REGLEMENTEL ORGANIC AL MOLDOVEI 245

alât de neapArat va fi destoinicA ingri-jire, mai ales când asupra venitului Sta-tului s'au hotarit pe an o soma de75.000 lei spre tinerea cimelelor, caresomA se poate de pe acum a se In-trebuinta dupa hrisoavele slobozite pen-tru Indreptarea apelor.

Art. LIV.Fiindcà dupa inmultireanorodului din ora., aceste cignele nuslut de agiuns, ¡find cA prin ispitä s'auvazut cä oalile ispräväsc apa inputi-nându-o cu totul i slut supuse la ne-contenitile meremeturi, din care acestepricine catandisäsc zadarnice toate chel-tuelile, s'au gäsit de cuviintä

a) SA se caute i sa se aducA In o-raq deosebite izvoara pe aria câtemai sint adusä;

b) Adunarea apelor de acum inna-inte sA nu se mai Lcä prin oale, ceprin chiunguri sau tavii de fher.

c) Apele ce se vor gAsi din nou se

vor aduce in ora cu aceastA inchipu-ire, adicA s De la obar0ea pornitoarepanA la locul de unde se vor inpärtispre rgvArsare in oraq, sA se aducA cucheltuiala casfi, iar de la locul Inparfi-iii pâna la deosAbitile cipaele &MA apava prisosi piste trebuinta obqfiei, atâtin thrg, cat 0 in mahalale, sA se a-ducä cu cheltuiala particularilor carevor voi a avea apA 0 care vor voi

mai adaogi pe acele care mai au.d) Si pentru de a nu urma intru a-

ceasta nici un abuz, sA se legiuiascAca lucrarea aceasta a aducerii apelor,cum 0 a meremetisirii, sA se facä deacum innainte prin ingiosirea pretuluila Cochii-vechi.

Art. LV. Iar apoi spre inlesnirealäcuitorilor oraqului, a celor ce se aflälAcuind intru depArtare de c4mele, esteertat purtatorilor de apa a o vinde fArAa sA supune la vreo dare.

SECTLA V.

Despre luminarea orasului.

A;t. LVL Luminarea ulifilor ffindpentru polifie un agiutoriu de privighie-re 0 de murinta pentru comunicatialAcuitorilor in vremea noptii, este as5.-mine de neaparatä trebuintä i nevoeintr'un or bine organizat, a se facecuviincioasa punere la cale i intru a-ceasta. Deci, ulitile oraplui i maha-lalile vor fi luminate cu cinci sute fa-nare, in care vor arde lumânäri de saltIn toate noptile anului, afarä de acelecând va fi lunA plinA, la care vremeva arde numai giumatate de lumânare,adicä se va aprinde din doâ un fâna-riu 1). In amândoâ. aceste intâmplAri,aprinderea lor are sA inceapA dupA ceva intuneca i va tine phnä in zori de zioà.

Art. LVIL Sfatul munitipal vaface toate ispitele câte vor povAtui ca-tre aflarea unei indemanatice inchipuiripentru luminarea orawlui cu chipul celmai lesnicios, mai iconomicos 0 maisigur despre tot feliul de primejdie ;

I) In redactia comisiei din 1835 «aprinde incloud fcinare o lunuinare«.

asämine proect se va inbunAtAti decAtre ministrul din LAuntru.

Art. LVIll. FAnarile vor fi In o-raq in depArtare de 12 stânjini unul dealtul, í prin mahalale de 15 stânjini,wzändu-se spre slujba lor 40 fanara-gii cu un staroste a lor. Aceqfie vor fi in-armati cu lAnci i totodatA vor inplini

straja Iiopfii 0 la fie0ecare 12. fAna-re care sânt date intru privighiereaunni fanaragiu, a se a0ze câte o micacAsutä ce se numqte ( . . . . ) 2) spreadapostire de ploae 0 de frig.

Art. L XI. Toate luminile trebuea fi aprinsä In 15 minunte socotite dela sAmnul ce sA va da prin tragire detrei ori a clopotului dela Treisfetitile

fiqtecarele fanaragiu va fi rAspun-zAtoriu pentru stângirea fArA de vremea fAnargor lui, cum 0 pentru strica-rea sau necuräteniea lor.

2) NumeIe casutei este lAsat sot In mantis-crisek ce am cercetat. in editin din 1837 se mo-dificA textul sd sd afclat ccite o micá cdsuldde caraul, spre addpostirea", etc.

www.digibuc.ro

246 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA VI

Despre masurile feritoare de foc.

Art. LX. Spre a se feri orasulde primejdiea focului, la care au fostsupus in atatea randuri, se vor luoatoate masurile feritoare obicinuite laasamine inpregiurari, din care cea in-Valli mäsurl este prevazutä prin legiu-ire ca sä fie indestulare de ape in o-rase. Osäbit de aceasta, patru havuzuride piatra largi si Incapatoare de indes-tula apa, se vor zidi in piatale orasu-lui, wade vor sta si sacalile si nneltilefocului intru pastrare. Se va alcatui obreaslä de tulumbagii in numar de 24oameni comenduiti de un capitan. A-ce§ti tulumbagii se vor inparti prin toa-te cvartalurile orasului, unde se vorasaza sasä cotiuge cu sacale câte indoi cai vartosi inhamati, avand acestecotiuge ciuture, topoark cangi, scari O.alte unelte trebuitoare ; pre langa a-ceste la fiestecare casa trebue O. seafle vreo cateva din uneltele mai susnumite, ramaind asupra agiei privighie-rea si reviziea acsestor unelte.

Art. LX1. Ori si ce lucru saumaterie arzatoare, precum cherestea,pacura, fan, stuh si altile asamine, nuse vor ingadui de acum innainte Inmari sume in oras si mahalale.

Art. LXII. Pentru paza desprefoc se vor asAza doâ picheturi unulpe turnul Triisfetitelor si altul la bise-rica Vulpe, unde acolo vor sta nelipsiticate doi oameni calärf spre a da sam-nul cuvenit la fiestecare cvartal undeva fi focul si pentru a face stiut agieiindata ; toate celelante cvartale vor daagiutoriuL cuviincios.

Art. LX1I1. Peste zi pichetul dinturn va scoate despre partea made va

fi focul un steag, carele va fi osabitpentru fiestecare cvartal al orasului sicare va avea vapsaoa cvartalului, jarin vremea noptii samnul se va da prinfanare, iarasi cu asamine vapsa. 0 lo-vitura de clopot va insamna cvartalulintaiu, dol al doilea, trii al hidea sipatru al patrule cvartal al orasului.

Art. LXIV. Agiea va privighieapentru tulumbagii sä alerge la casaleaprinsa spre agiutoriu si pentru ca o-giagurile O. fie bine curatitite la toatecasale, afara de acele unde proprieta-rii vor arata ca se Indatoresc insusi aavea ingrijire pentru curätäniea lor. Cutoate acestea datoriea hornarilor estea se infatosa purure in vremea hotari-ta la fiestecare casä.

Art. LXV. Intru zidirea casälorse va luoa toate masurile trebuincioa-sä a se face dupa randuiala mestesu-gului arhitectonicesc.

Art. LXVI. Pentru slujba si cu-rätirea ogiagurilor, se vor asaza 32 oa-meni hornari cu starostile lor, careleva fi until din pietrarii cei mai buni,avand indatorire a pivighiea ca ogia-gurile sa fie pretutindine bine ziditesi O. nu aiba ni, i o primejdie. Acestihornari se vor plati de la casa muniti-palitalii ne mai luând plata ce se obi-cinuia a li se da de catre -particular-nici.

Art. LXVII. Toti sacagii oram-lui, acei legati la munitipalita, sant da-tori a se intoarce sara cu sacalile pli-ne de apa si fiestecare va inplini perand indatorirea slujbii piste noapte lalocul tulumbelor, flind toti indatoriti aaduce apa la intamplare de foc.

SECTIA VII

Despre sfatul doftoresc.

Art. LXVIII. Sfatul doftoresc,este unul din asazamanturile neaparat

trebuincioasa pentru paza sanatatii la-cuitorilor, tintind la pastrarea lor prin

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGiNIC AL MOLDOVEI 247

orânduiri dietice í prin formalisireaconsulturilor la intâmplare de boalegrele. El este asämine datoriu a privi-ghea ea acest mestesug vindecAtoriu,sA nu se intrebuintäze in ora i inprovintie decât de persoane cu ates-taturi i cu cunostintile cersute.

Art. LX1X, Pentru acest sfärsitse va orândui un protomedic, careledinpreunä cu cielanti doftori ai politi-ei, alcauind proect pentru câte priväscla crutarea sAnAtAtii, Il vor supune 0-cârmuirii prin epitropii casei pentruca sA priimascA intaire.

Art. LXX. In fiestecare evartalal orasului se va orândui un doftor,iar pentru tot orasul va fi un hirurgoperator, patru moasä.si un vetirina-riu, doftor de vite.

Art. LXX1. Din acei patru dof-tori i hirurgul operator se va alcAtuisfatul doftoresc in care va prezidui unprotomedic. Acest sfat se va aduna re-gulat de doâ ori pe lunA intr'un foehotärit anume de munitipalita i dupainpregiurai se va intruni oricând vacere trebuinta. Adundrea va fi n'umaiin prünta indeplinirii mestesugului. Ma-dulärile îi vor inpatäsi observatiile cevor fi -chstigat, ori In urma cercArilorfAcute de doftorii streini, sau acele cevor fi putut a face ei mnsui. In vre-mea epidemilior se vor sfaui asuprachipurilor feritoare i asupra cautailor,avand a aduce prin epitropia casii lastiinta Ocârmuirii i arätând mijloacilecele mai potrivite spre Intrebuinfare laasämine inpregiurai,

Art. LXX11: Sfatul doftorese vafi insärcinat cu cercetarea diplomeloracelor doftori, hirughi i moasä ce vorveni de curând in tarA i dupg adeve-rirea diplomii, va alcAtui un jurnal acArue orighinal se va pästra In canti-larie, iar copie se va da candidatuluispre a-i sluji de inputernicire intru in- -trebuintarea profesiei sale, in urmareaaprobatiei epitropiei. Acei ce nu voravea asämine documenturi sau aflân-du-se mincinoasä sau j find supt numestrein, nu vor putea urma nici meste-

sugul doftoriei, nici al hirurghiei, alspitaiei sau al mositului.

Art. LXX1II. La deschidirea uneidin nou spitaii care ar pozvoli Ocfir-muirea, sfatul doftoi ese va merge sprecercetarea doftorilior, dacA sânt de bunfeliu i direse dupA orânduellie tlinfiispitäriei i numai in urma unui jurnaladeveritoriu despre inplinirea conditii-lor glasuite, spiteriul va fi inputernicita-si urma mestesugul.

Art. LXXIV. Toate spitaiile sevor cerceta, odatä pe funk de caresfatul doftoresc care va fi insofit de uncomisariu a politiei, spre adeverireabunelor materialuri si a doftorilior crudesi a celor direse aflätoare In magazii,in dughene i in laboratorim. Acele rAulucrate i stricate se vor luoa indatä decare comisariul politiei, In urma unuijurnal iscAlit de mAdularile sfatului dof-toresc si a comisariului. Osabit de a-ceasta spitäriul va mai pläti o gloabA_in folosul spitalului.

Art. LXXV Spitärii trebue säaibA cu indestulare toate materialuriledupä farmacopiea austriaceascA si von_vinde doftoriile dupa o tacsie ce se vaasAza de cAtre sfatul doftoresc, cercetat

Intärit de care comitetul chentral.Aceastä tacsie tipaindu-se se va pu-blicarisi indatä in limba moldoveniascA.!Subiectul este indatorit a tine izvod cunutria de toate retAptile de pe careau dat doftorii si a insämna de desuptulretAptei preful doftorilior i spitärii carein diregirea lor s'ar abate dela cuprin-direa refAptei, se vor pedepsi cu pier-direa profesiei lor si se vor da In giu-decatä criminaliceascA. Asämine Se vorpedepsi dacA vor da doftorii de tainä.

Art. LXXVI. Vânzarea materia-lurilor sau a oträvilor nu se poate facefärä numai insusi de proprietariul spi-täriei i numai la doftori, spitäri si lafabricanti, carii Ii vor scrie numelematerialul cumpärat in condica.

Art. LXXVII. Dughiana spitärieitrebue a fi deschisä In tot ceasul, zioa

noaptea, indatoria find a gati orisi in care vreme i fArä zAbavä retep-tile ce i s'ar infäfosa.

www.digibuc.ro

248 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art, LXXVIII. Numarul spitarii-lor pentru orasul Esii si mahalalile E-§ului este hotärit pentru cea de acumde opt, adica &ate doh in fiestecarecvartal, acolo unde le va insämna Sfa-tul munitipal, spre mai multa inlesniresi indemânare läcuitorilor.

Art. LXXIX. Fiestecare dinacesti patru doftori oranduiti vor aveaa priimi prin casile lor pe vreme dedoh ceasuri pe zi pe bolnaVii cvarta-lului sau si a le rândui retepte, fara a.cere vreo plata si spre Inlesnirea no-rodului intru aceasta, se vor asaza dof-torii cu lacuinta fiestecare In nvartalulsau ; asamine si moasile. Ei vor fi inda-toriti la orisicare ceas din zi sau dinnoapte a merge la locul unde ar fichiemati 0 nu se vor putea departanici odinioara din oras fara voia Ochr-muirii, care o va luoa prin epitropie,puindu-se la cale a inplini altul lade-torirea sa.

Art. LXXX. Catre aceasta fies-

tecare doftor va fi indatorit a hultuifära pieta la vremea insämnata pistean pe copii din cvartalul ski, ce i se .vor infatosa, cum 0 pe acei ce i sevor educe de afara.

Art. LXXXL Doftorii vor cercetape rand piiatele si vor râclica prin co-misariul politiei toate fructurile ce nuvor fi coapte, cum si lucrurile de hranajignitoare sanatatii.

Art. LXXXIL Doftorul veterina-riu, insofit de comisariul politiei, vacerceta totdemma casapiile si vitile,dintre care va slobozi taerea numai a-celor ce se vor afla sanatoasä, hränitebine si care ar da carne buna.

Art. LAXXIII. In fiestecare cvar-tal al orasului si a mahalalelor se varandui la un staroste de bärbieri ocamera spre priimirea persoanelor ces'ar primejdui de apoplecsie, de aburde carbon 0 de alte asknine, caronadupa instructiunfile sfatului doftoresc lise va da acel In graba agiutor.

SECTIA VIII

Despre oraOneasca politie.

Art. LXXXIV. Spre a putea urmao lucrätoare privighiere, agia se vaasaza in mijlocul orasulub Pentru fies-tecare cvartal se va mimi un comisariusi pentru fiestecare departament un e-pistat, atârnat de comisariul sail.

Art. LXXXV. Comisarii se vornumi de catre agie cfintre orasanii la-cuitori in a lor cvartaluri si cunoscutiprin a lor bune purtari. Epistatii asij-dire se vor numi de catre agie dintreläcuitorii cei mai vrednici de aceastäslujba si carii vor fi dat dovezi de buneurmari. Ei vor inplini aceíasi datoriecat-re comisar, cu care va fi indatoritacesta catre aga.

Art. LXXXVI. Prin mijlocirea,comisarilor, agia va aduce infra inpli-nire toate mäsurile de politie si vaprivighea cu dinadinsul in toate partileorasului. Comisarii vor avea in cvartalullor o cantelerie pentru ecspeditia tre-

bilor. Ei vor privighea pentru paza ceacu deamaruntul a rânduelflor cuprinsäintru acest reglement a munitipalitalei.Ei vor adresui In toate diminetile unraport la agie, aratând orisice s'ar fiintâmplat In cvartalul ski.

Art, LXXXVII. Spre a privigheapunerea in lucrare a mäsurilor rânduite,se va alcatui numar de 48 oameni cariise vor numi sdimeni si acestia inpreunäcu capitanul lor vor fi in uniforma 0inarmati cu säbii 0 carabine de carese vor sluji numai noaptea. Posturilese vor asäza prin raspintini unde li sevor pune cast* si se vor ingriji eipentru tinerea bunei orânduele si pen-tru umbletul cel regulat al träsurilor.Pe cei nesupusi li vor rädica si ii vorduce la s traja cvartalului. Cheltuiala fineriiacestora se va face din soma de lei207 mii, hotärita prin reglement intruask-nine slujitori ai Statului.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 249

Art. LXXXVIII. Aga, comisariiepistatii, afara de indatoririle sus

numitea) Se vor Mgr* pentru Unerea cu-

rätaniei pe ulitä i piiata ;b) Vor privighea la pazirea tuturor

mäsurilor ce se vor socoti de cuviintade care sfatul doftoresc i munitipalitapentru indestularea celor de hranäpentru bunatatea tuturor celor spretrebuinta läcuitorilor ;

c) Ei vor cauta pentru ca precupetiisä nu poata cumpära nici arvoni lapiiata i afara de oras cele pentru vie-tuire spre vanzare, decât numai de laamiazazi innainte ;

d) Vor privighea asupra dreptii can-tariri i altor masuri.

Art. LXXXIX. Agia se va ingrijipentru ca la intamplare de foc sä deaagiutoriu indatä in acel menunt cândse va ivi i ca slujba sä se faca dupacele orânduite in sectiea al sasale alacestui reglement.

Art. XC. Agia este datoare aprivighea asupra träsurilor de naimalä.Spre aceasta ;

a) Ea va privighea ca träsurile, caiihamurile droscarilor care stau la

birja, sa se afle deapurure in bunastare, pentru care stäpânul este in ras-pundere, cum si pentru urmarile ve-zeteului.

b) Fiacrii se vor inpärti pentru in-demanarea obstiei in deosabite locuria orasului, vor fi insirati rand, fara ainchide ulitele ; mergand, se vor tinetot deadreapta ulitei, asa urmând i toatetrasurile particulare i nimarui nu vafi ertat a trece ulitile in fuga mare,cad un asamine vezeteu se va pedepsi ;

c) Träsurile de birjä vor cere numaipretul ce se va statornici de catre sfatulmunitipal prin inbunatatirea minishuluidin Launtru.

Art. XCI. Agia va privighea prinmijlocirea comisarilor i epistatilor ,ur-marile tuturor celor sositi In oraspentru cei fara trebuinta ce nu cautanici un mestesug folositoriu si care nuau nici o sigurantie penh-u a lor btmepurtari, va raportui ministrului din Laun-

tru spre cuviincioasa punere la cale.Art. XCIL Tosi streinii veniti in

oras vor fi datori a se infatosa in 24ceasuri la agie, spre aräta pasa-porturile i lacuinta for. Dui:A cerceta-rea acestui document, agia le va slobozifara plata bilet pentru petrecire in oraspe o vreme hotäritä, la a carie inplinirestreinii vor fi indatoriti a-1 innoi.

Art. XCIII. Hangii i priimitorii destreini sänt datori in ceasul ce va primape streini, a arata la agie numele, sta-rea i locul venirii acelora ce-i va fipriimit la sine, iar la clinpotrivä ur-mare, ei vor fi supusi rdspunderii.

Art. XCIV. 0 soma de baniffind rânduitä la capul al 3-lea al Fi-nantului in folosul saracilor si a cersä-torilor, acestie nu se vor mai ingadulpe ulitä, iar acei nesupusi dovedindu-sede vagabonzi, se vor indatora de catreagie a se suputie la o breasla folosi-toare ce s'ar alege.

Art. XCV. Purtarea armelor estede a:um hotäritä numai pentru osteni

drumetilor fi se va invoi numai invremea calatoriei lor i va fi oprit cuasprime a slobozi in oras arme de foc,fie zi, fie noapte.

Art. XCVI. Penfru ingropareamortilor vor fi in orasul Esului 48 cio-chi eu starostile lor. Ei vor priimiplata de la casa munitipala, afara deacgasta nu vor priimi alta nimic. Ori-sice dizgropare fat% slobozanie biseri-ceasca va fi opritä. Cioclii vor sta depazä la tintirimurile asazate afara dinoras si le va fi opritä luoarea coperi-rilor de la mort i altor lucruri, afaradaca li s'ar darui ceva.

Art. XCVIL Spre intâmpinareacheltuelilor trebuincioasä, intru toateaceste puneri la cale orânduelilor maisus zisä pentru orasul Eui, s'au orân-duit veniturile prin aläturata foae suptlitera B 1).

Art. XCVIIL Munitipalitatea incat se atinge de interesurile orasului,avand drit legiuitoriu intru inplinirileatingatoare de acele interesuri, va fi

1) Vezi mai jos. pag. 252.

www.digibuc.ro

250 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

sprijinitä de agie ca de o dregAtorieinplinitoare intru urm area tuturor-mäsurilor ränduite prin acest regle-ment.

Art. XCIX. In fiestecare oras aprintipatului se va asäza un sfat muni-tipal spre infiintarea mäsurilor de in-bunätätire la care priveste acest regle-ment. Dreatoriile locului vor adunaspre acest sfârsit materialurile trebuin-cioasä si le vor inpärtäsi ministruluidin Läuntru, carele va orândui o co-misie insärcinatä cu redactia reglemen-

ANEXA A la ANEXA F.

turilor pentru fiestecare oras, intemein-du-se pe orânduelile cuprinsä in acestde fatä reglement de munfipalita, potri-vindu-le insá dupä starea i inpregiu-rärile fiestecarue (was. Atunce se valuoa in bägare de samä i jaloba tär-govetilor din Galati.

Art. C, Veniturile acestii casamunitipale s'au alcátuit de cgtre Ecs-traorclinara Adunare, precurn se arataprin jurnalul din 14 Octomvrie 1831,cu No. 56 a cäruia copie se alätureazAacie supt litera C 1).

No. 55.

JURNALSeansa din 12

Astäzi Luni, la 9 ceasuri dimineata,-s'au deschis seansa in sala Adunäriisupt prezädentie Exelentiei Sale DomnulVit-crezädentul Minciaky, fatä hind 32mäduläri; s'au ascultat jurnalul No. 54,

fünd priimit cu unire obsteascä, s'auiscälit de cAträ Exelenta sa DomnulVit-Prezident i dumnealor boerii sacra-tari a mesglor statornice.

D. Viti-Prezident au facut cunoscutAdunärii cä amandamentul asupra ar-licului 413, din al 9-le cap a Obstesti-lor puneri la cale, s'au priimit de cAtradomnul Plenipotent.

Dupa tratatia ce s'au fäcut de catraAdunare asupra proectului munitipala orasului Eii, s'au hotärit pentrubanii trebuitori intru facerea pavelii cupiaträ pe ulitile mai gios insämnatepentru sosaile pe la mahalale, dupäurmätoriul chip propus de cátra dumea-lui visternicul Iordachi Roset.

1-iu Ulita mare, -ulita. Sfântului Spi-

Octomvrie 1831.

ridon, Târgul de sus, ulita consulatuluirusäsc, ulita Sfântului Ilie, ulita Goläei,targul Cucului, ulita Razului, Podul ve-chiu, ulita Sfintei Vineri, Targul degios, aceste toate uliti sà se pardosascacu piaträ tare, dupa pruba ce s'aufäcut mai innainte anume pe ulita marePlata chiriei, cäratului pietril trebuin-cioasä i näimeala lucrätorilor i sala-horilor va urma dupd uptoarea ce seva face de cAtre Obsteasca ObicinuitàAdunare clupa art. 74, § 14 al capuluiIII-lea a Finantului. Toatä soma banilorce vor trebui intru facirea pavelilor seva analoghisi pe soma stânjänilor ce vaavea fiestecare proprietariu pe ulifilepomenite mai sus.Asämine dupg chipulsus arätat se va urma i intru facireasosälilor prin mahalale, fäcându-se ru-ptoare pentru plata lucrätorilor i asalahorilpr si a caraturei materialului

Vezi mai jos pag. 253.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 251

trebuincios i plätindu-se somile ce vortrebui dupa analoghie pe suma stân-jänilor ce va cuprinde fata locului peunde va fi esire fie0ecärue proprietariu.

2-lea. Plata banilor dupà chipul maisus arätat se va urma precum in giosse insämneaza

Statornicindu-sä un termin de sapteani intru sävâr0rea lucrärii pavelilor0 a sosälilor, fiestecare proprietariueste dator a pläti pe fiestecare an câteo a saptea parte din soma banilor cese vor analoghisi I cu acest chip, pânäla terminul hotätit, se va face tot isto-vul, luându-se mäsurile cuviincioasäspre a se sävar0 câte o a sapte partedin lucru pe tot anul.

3-lea. Ffindca spre intemeerea par-dosirli ulitilor cu piatrá, cere napärattrebuinta a se face mai intâi qosäli carepot sluji de temelie a pardosirii, acelesosäle se vor face mai intâi i in uringpiste dânsele se vor asaza pavelile.

4-lea. Soma de 125 mii lei hotäritiprin art. 74, § 14 din a III-lea cap aFinantului pentru intocmirea ulifilororasului, va sluji pentru facirea deosä-bitelor canaluri pe la locurile ce se vorsocoti pentru scurgirea apelor, carecanaluri odatä fäcându-se, acel, venitde 125 mii lei va sluji In viitorimepentru intocmirea i tinerea in bunästare a ulitelor orasului 0 a mahalalilorprecum si a canalurilor.

5-lea Somile ce vor cuprinde chel-tuelile facerii pavelior si a soselelor,fiind o järtvire volnicä a proprietarilorpe zisa vreme de sapte ani, precummai sus s'au arätat supt nici un fefiude inchipuire nu vor putea fi vreodi-nioarä supu0 proprietarii la al doileaasämine dare.

6. Spre sävâqirea pavelilor si a so-selilor se va rândui o eforie de cincipersoane alese de cAträ adunare i anume :

Preosfintitul mitropolit,Dumnealui visternicul Iordachi Roset,.Dumnealui vornicul Mihälachi Sturza,Dumnealui spätar Mihälachi Canta-

cozin,Dumnealui spätar Vasile Alexandri,

inpreunä cu epitropul casäi podurilor.Acestä eforie va pobficarisi pentru

facirea pavelii temeiurile mai sus ail-tate spre afiare de musterei cu cel maiingiosit pret i dupa alcAtuirea ce seva face cu acei musterei, se va analo-ghisi soma banfior pe numärul stânjä-nilor dupa chipul arätat, dupä care seva face 0 plata 0 lucrul.

Aceastä eforie va priimi baniiprin Stapanire si-i va slobozi având

privighere a nu se face vreo rä intre-buintare la acei bani 0 a se face luctarea pavelilor si a soselelor Intocmaidupa analoghiea banilor ce se vor slo--bozi.

www.digibuc.ro

252 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON El

ANECSA B la ANECSA F.

Socoteala apropietoare a cheltuelilor de peste an amunitipalitalii orasului Esii.

Lei pe an Lei peste tot'

Pentru rädicarea planului EviiPlata bezmänului a vase piafe poblice spre a sluji de

targuire. , . ,

Pentru curdrirea orafului.Cumpärätoarea a 36 cotiuge cu boi vi cele trebuincioa-

se, precum vi cheltuiala meremetului i hrana boilor.Sâmbrie a '72 oamini slujitori la acele cotiuge, câte 40

lei pe lund, . , . . . . .

Plata chiriei a patru fintirimuri, a ingräditurei vi. a chi-Ilion , .

Luminarea oraqului.Cumpärarea a 500 fänare de table de fher câte 10 leiCheltuiala lumânärilor pe fievtecare noapte cata 50 leiSâmbrie a 40 fanaragii, câte 40 lei . . . .

Meisuri feritoare de foc.Tinerea unei companii de 32 tulumbagii câte 50 lei,

iar cäpitanul lor câte 100 lei . . .

Cumpäratul a 32 cai câte 200 lei, pentru inhämat latulumbe vi sacale i hamuri . . . .

Hrana calor . . . . .

Tinerea politiei.Sâmbrie a 48 cioclii câte 40 lei . . . .

Sâmbrie a 32 hornari ate 40 lei . . . .

50 oamini câte 3 lei pe zi pentru trei luni, spre tae-rea ghetii 0101.1

Doi câneri cAte 50 lei . . . . . .

,5 tatul Sfatului oreiginesc.

Se cretariul 1.00.1Doi scriitori .10.0. /

Chiriea unii case de munifipalita i aglea . . .

Patru comisari pentru fievtecare cvartal . . .12 epistafi câte unul la fievtecare departament, câte

100 lei pe lnnäSoma piste tot , . .

-

15.000

34.506

18.00019.200

20.400

6.4004.000

23.04015.360

13.5001.200

3.6002.4003.5001.200

14.400

6.000

12.000

49.506

20.000

5.000

37.2001

30.8001

23.04015.360

13.5001.200

213.460

35.900

249.360

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDONEI 253

ANECSA C la ANECSA F.

No. 56

Seansa din 14

Astäzi, Miercuri la 9 ceasuri dimi-neata, s'au clischis seansa in sala Adu-närii supt prezedentie Ecselentiei Saled-lui. vit-prezedent Minciaky, fata Hind-madularile dupa enstructii.

Dupa proectul alcatuit de comisieaoranduita pentru indreptarea proec--tului de munitipalitaoa orasului Esii,fiindca trebuesc piste doua sute millei pe an pentru curatenie, buna oran-duiala, sigurantia si infrumsatarea ora-suki, s'au hotärit urmatoarele veniturispre inVampinarea acelor cheltueli :

I. Cate trii lei pe vadra de holercacare va infra in Esi.

II. Cate doi lei pe polobocul de vinsi cate patru de bute,

III. Cate un lei pe vadra de pacurasi dohot.

Acestea vor pläti la hotäririle bariericand vor intra in oras.

W. Cate giumatate galban pe lunäde o droscA si câte cinci lei de ca.-nitä de näimala. Mara de aceasta,droscarii si carucerii nu vor mai fi in-datoriti a pläti nici un feliu de altädare.

V. Venitul cantariului a targului Esii,dupa ponturile pana astazi urmate.

VI. Birnicii din oras, acei cu capi-

Octomvrie 1831.

tatie, precum si acei cu patente, vorplati zAciuiala pe soma darii kr la casamunitipala.

VII. Apaltul cartilor de gioc.Aceste venituri legiuindu-se in fok-

sul tuturor oräsenilor ca unile ce santnesuparätoare si nu dau prilej de asu-prire, sä oboara de acum innainte &A-rlie care supt nume de giugarit se luoala intrare in oras, precum si alte daridin läuntrul targului pricinuitoare decatahrisis.

SA intelege ca darea pentru vin siholerca are a sä plati de obste, din par-tea bisericeasca, de boeri, precum side ceelanti targoveti fara osäbire si caaceasta dare se va luoa numai pentruvasile acelea, ce au a &A descarca inEsi, iar pentru cele ce vor avea numaitrecire, sä va orandui inadins drum casä nu pläteasca de cat la orasul undeva merge spre descarcare. Dupa a-ceastä dare pe vin si holerca, vanza-rea din lAuntru a orasului de orice felde bauturi si de care oricine ramanesloboda de tot feliul de dare, precumaceasta din invechime s'au päzit ne-stramutat, atat pentru orasul Esii, catsi pentru alte orasa cari nu shut pro-prieta particulara.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA G.Reglement pentru statornicirea siganilor.

CAP. III : FINANTE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA G ').

Reglement pentru statornicirea tiganilor.

Fäcându-sä ..,reformä inbunätätitoarepentru toate stärile läcuitorilor Moldo-vii, guvernul, intru a sa ingrijire, decuviintä au socotit a intocmi 0 stareafiganilor acelora care prin a kr ne-statornicie, nu numai cä nu sporese inInbunätätirea moraliceascä, dar nici inacea materialä, ci mai vârtos prin o-bicinuita pânà acum vietuire a kr, sântde povarA si zmintealä ceelantei läcu-inti a tArii.

Drept aceia, spre a sä Inplini sco-posul filantropicesc, aducatoriu de fo-los si Statului, comisia insärcinatä cualcAtuirea de un proect pentru imbu-nätätirea soartei tiganilor, au socotitde cuviintä a propune urmätoarile in-chipuiri despre statornicia lAcuintii figa-nilor Statului :

Art. I. Pe vechiul obiceiu sä ur-meazA a fi boer din rangurile intâinazir asupra tuturor figanilor Statului,cArue i sä insämneazA leafA cAte unamie lei pe lunA, cu anume oprire dea nu sA inpArtäsi de acum de zecluialA,de gloabe si alte asämine catahrisurirAu urmate panA acume Asämine i sava insämna leafA si pentru un secre-tariu, având insusirile cersute i pentru

I) Reglementul pentru statornicirea tigandor afost alcatuit duptt modeltd celui din Valabia(Vezi manuscrisul nr. 1254 al Academiei Ro-mAne, fita 42 verso). Iti redactarea inifiala acestreglement constituia anexa litera J a Reglemen.tului organic, liters pe care am 1nIocuit-o cu G,care ti corespunde In alfabetul latin. In redacta.rea comisiel din 1835 ca si In edfiiile tipAriteaceastA anexA devine anexa O.

doi scriitori o leafA dupA hotArireaSfatului Administrativ.

Prin acest nazir se va lucra si sàvor aduce in sävârsire toate punerilela cale mai gios insemnate 9.

Art. ILFiincleä unii din proprietari,având mosie incApAtoare, ar putea doriun adaos de lucrAtori ai pämântului,iarl aliii, având päduri intemiete, ardori sA intrebuinteza lucrul lemnArieisi aliii iaräs având prilejul minilor ,ar avea trebuintä de lucrAtori industrii,drept aceia prin ministrul din LAuntrusä sA facA cunoscut proprietarilor intot cuprinsul tärii ca doritorfi de ase-mene lucrAtori sA sA adresarisascA cA-tre ministrul cu in scris cererea 0 a-rätarea de care soi de figani au tre-buinf A si de câtimea numArului, iar pro-pretarii nici la o intâmplare de im-prästiere a acelor tigani, ce s'ar askape mosie, nu pot fi rAspunzAtori.

Art. III. De vreme ce, dupa osA-birea locurilor statornicii kr, chipulslujbii ce s'ar cere de proprietari 0feliul meserfilor ce au acesti tigani, sàschimbA si mijloacele trebuincioasä pen-tru viefuirea kr si a familiei lor, asa

2) Art. 1 este singurul din aceasta lege, caresuferâ modificari, din partea comisii din 1835(Vegi manuscristd 99 al Academiet Romane. f -la 17o verso si M edfiiik tiplirite).

3) In manuscrisul ce a serv,t de bazzi publiat.rfi tn Analele parIamentare ca .0 in manitscriselenr.9c9 0 4414 dela Academia Roman. din e.roare: prdejul de lucrul mdindor", in loc de"Prilejul mdindor" (Manuscrisul nr. 349 0 edi»tiile tiptirite).

17

www.digibuc.ro

258 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

dar la priimirea unor asäminea ceriridin partea proprietarilor, dupA art. 2,ministrul, prin dregatorii säi, sä va in-credinta la starea locului despre .indA-mänärile fagaduite de proprietari i po-trivit cu aceste i cu lucrul i cu me-serfile lor, va inchie prin invoialä cuacii proprietari o in scris alcAtuire, cuarätare a indatoririlor acelor de imbepärtile, intre care va fi cea intai con-ditie, inlesnirea facerii casalor cu he-iurile, locurile de livezi i gradinile cu-viincioasä.

Art. IV. In intâmplare bine cu-vântatä de nemultumirea unei din amAn-do â pArtile, strämutarea acestor tiganisä nu sä poatä face decal prin Oireaministrului.

Art. V, La locurile unde sà vora0za cel putin dela 20 pAnä. la 50 fami-lii de ¡Mani, sd-0 aleaga din di mai in-sämnati unul, carele va purta numelede giurat ; larA intAmplAndu-sä a sAa0za la un loc panä la 70 familii, vafi tot unul ; lar ffind mai multi, sA vora0za doi giurati, care vor avea indato-rire pentru adunarea birului de la &An-vil ; iar a giuratilor bir sA va pläti dela cutiea ce 0 la ei, precum la läcuitoriim oldoveni sA va aqäza.

Art. VI. Spre a indämna peacetiea cAtre statornicfie l rându-

ialä, ei sä fie scutiti de ori ce havalelecu platA i fArA platA, precum 0 de da-toria ddrii oamenilor la straja pämân-teascA, asäminea 0 de birul unui an,adicA acelui dintAi a statorniciei lor.Aceastä depe urmA mäsurA sA socoteqtede comisie un mijloc indämänatecpentru statornicie i asamAluire acestortigani la chipul petrecerii celoralantläcuitori a OHL

Art. VII.Ce sä atinge de aduna-rea birului prin giuratul, sA va ur-ma rânduiala a0zatä intru aceastadup A art. 103, cap. III-le a Finantului.

Art. VIII. Pricinile lor de giudecatiintre sine sau cu moldoveni vor fi su-pus A tuturor instantfilor aqäzate. AsA-mine in pricinile cele mici vor fi su-pu0 la 'giudecatoria sAteasca.

Art. IX. Spre a inpiedica pe ti-

gani de a sä instreina dela locurile a-qAzdrii lor supt feliuri de cuvinte, nuva fi ertat nici unii familii, dar niciunui singur orn, a umbla mäcar prinocolul tinutului sau. IarA in trebuintAde a merge afarA din tinut, atunceanumat cu rAvaqul dregAtoriei locului, Inputerea adeverintii proprietariului vorfi slobozi i nimine nu va fi volnic apriimi in oral sau In sat 1) tiganii carenu vor avea insämnata carte, datoarefiind fie#ecare obqtie a târgurilorgiudecAtoriea sAteascA a-i prinde i a-itriimite la dregAtoria locului, spre a fiinturnati la tu-ma lor ; iarl cutezAtoriide mistuirea fugitilor tlgani vor fi su-pu0 la o gloabA, potrivit cu vremeapetrecerii lor i cu numArul oamenilor

in folos il casii säteti unde s'arafla cu aqAzarea lor, rAmAind rAspun-zAtori 0 la paguba proprietariului ces'ar dovedi din pricina lipsii lor.

Art. X. Instreinându-sA unul saumai multi de la locul aqezArii lor, fArAqtirea proprietariului 0 a dregAtorieilocului, atuncea giudecAtoria säteascAsA fie c:atoare a inqtfinta pe privighe-toriul ocolului de numele, vârsta fi-siognornia fugitilor, carele allându-1. Incuprinsul ocolului sAu, 11 va aduce laurma sa. IarA din protivä, corespon-darisind cu ceelanti privighitori acelu-ia0 tinut i cu dregatoria tinutului, sA

raportuiaseä i cAtrA ministerie, pentrude a sA lua mAsurile cuvenite spre a-flarea i aducerea fugitilor la locurilewzArii lor, unde pe langA datoriile lorcatrA proprietari, spre pedeapsä, sä-iintrebuintAzA la vreun lucru in folosulobqtiei satului, pe o vreme hotäritä degiudecAtoriea sAteascA.

Art. XI. De vreme ce unii dintigani sä. indeletnicesc cu creqterenegutatorie de asini, catâri, cai i altevite, invoindu-sA cu proprietarii pentrulocurile p4iunii, piste aceia ce i sä. cu-vine, slobozi vor fi a urma acest alej-

1) In oraf sau in sat" In mantocrisul nr.347, 99 0 In edit& tiparíte in orar sau inalt Omit" /n manuscrisele nr. 909 0 4414 0 Incei ce a fost folosit de Analelc Parlarnentare.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 259

veris ; Insä spre a nu fi aceasta un pri-lej inlesnicios furtusagului, toate viteleacestor tigani se vor insämna cu unInadins fier ce sA va face de giudeca-toria säteasca, cu care fier sä vor In-sämna toate vitele lor i cafe sá vordovedi drept cumpärate de dansii. Sispre urmarea acestii randuele, se vatine de catre giudecAtoria säteasca iz-voade arätätoare de numärul i feliulvitelor ce fiestecare are. Iarä privighe-toriul ocolului va fi indatorit purureaa avea ce mai de aproape luare amintede skit vitele tiganilor dui:4 randuialäInsämnate, jar afiand vite sträine nein-fierate i netrecute in izvodul giude-tului sätesc, atuncea pe tiitorii unor a-sämine vite, inpreunä cu vitele, sa sädea la cuvenita dregatorie, spre a säurma dui:4 praveli.

Art. XII. Tiganii carii, neavandchipuri, nu sA indeletnicesc cu neguti-toria vitelor, pentru de a lipsi chipu-rile inlesnicioasA de strAmutarea aces-tora pana arid se vor statornici, sd nufie ertat a avea alte vite, ce numai boi,vaci, oi, capre i rämAtori.

Art. XIII. In privire ca depAr-tarea tiganilor de dogmile sfintei noa-stre relighii este una din pricinile sAl-batAciunii si a nelegiuitelor lor fapte,clrept aceia, Preaosfintitul mitropolit cuepiscopii eparhioti vor da parohilorinadinsä instructii in ce chip sA aducäcAtrA sufleteasca lor mantuire i intruinplinirea datoriei Mr catre aproapeles Au.

Art. XIV. In urmarea acestorsfinte dogme, figanii vor fi indatorifi asA Inpärtäsi de botezul, de cununieingropare bisericeascA, pentru care inmitrica satului va fi o osAbitä foaeInadins randuitä pentru (ILIA unde pa-rohul, dupä randuialä, va inscrie pe a-cel ce sa naste, pe acei ce sA cAsAto-resc i pe acei molt, care mitrice vorsluji de acturi, ca sä nu sä mistuiascAtiganii Statului hike figanii boerestimänästiresti.

Art, XV. Pentru intocmai fine-rea tocmelelor fare proprietariganii Statului si a tuturor celor orIa-

cluite spre a Mr statornicie, cu facerede casä, gradini i livezi, precumpentru indreptarea näravurilor lor, voravea cea mai deaproape ingrifire privi-ghetorii ocoalelor prin punere la calea ministerii din Läuntru, cAtrA care eivor Ø raportui, pentru toate cele cesA atarnä de interesul figanilor Sta-tului.

Aceste pentru figanii Statului, ce sAvor statornici pe moiile proprietarilor,iar acei ce nu sA vor statornici, nuvor fi proprietarii indatoriti a-i priimivremelniceste pe moiile lor, nici sAvor folosi acei figani de privileghiile cepanä acum au avut. AsAmene si pen-tru Wang particularnici, mAnästire0iboeresti, acestes puneri la cale vor pu-tea sluji de pildä numai, farà pentruacei pe care stäpanii lor nu vor puteaa-i statornici pe moii1e kr, alti pro-prietari de pämant nu vor fi indatorifidar nici slobozi a-i priimi vremelnice-ste pe mosiile lor, fArA voia stäpanilorlor, iarA a-i statornici sant slobozi cuprümirea stäpanului lor.

Driturile i datorüle stäpanilor si afiganilor sA aflA cuprinse In §. 23, acendicei po1iticeti. Aceste puneri lacale sA vor päzi si de acum innainte.Iar fündcA figanii au intrat in proprie-tatea familiilor sau prin danii din par-tea Domnilor in puterea hrisoavelor,sau prin cumpärare i clironomie dinmosi i strämosi, sA randueste

a) 'Nara ca o proprieta a particu-larilor nu sant supusi nid la o daresau havale din partea Ocarmuirii si nugrit indatoriti de cat la slujba stäpa-nilor lor.

b) Ce sA atinge de documenturile a-deveritoare driturilor de proprietate,fiindcA multe din aceste hartii s'au pier-dut prin intamplärile. vremii, Ocar-muirea nu va putea cere documenturiin pricina figanilor de clironomie i ur-marea stäpanirii din vreme in vremeva fi indestul spre adeverirea proprie-talei Mr. IarA cat pentru figanii casti-gati prin danii sau cumpArAturA sA vacere Infätosarea dovezilor In scris pen-tru fiestecare Was.

www.digibuc.ro

260 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI

Art. XVL Pentru cei ce sä vorstatornici spre päräsirea lor de furtu-saguri, sä sä dee poronci caträ vechiliimosiilor ca nici de cam sä nu-i 1110-duiasca de la locurila unde sä vor a-ska a O. mai räzleti si a umbla färärävasul proprietariului.

Art. XV II. Pentru acest feliu detigani ce s'ar instreina din locul asäzä-

rii lor, sà sä. urmeza ca pentru fugariitigani a Statului.

Art. XVIII. Boerii ce ar avea ti-gani läesi sau lingurari si nu ar aveamosii sä-i statorniceasca, sä li sä facacunoscut ca sä sä aleätuiasca cu v_eunproprietari sau sä sä desfacd de dânsiicu chipul ce s'ar socoti mai de folos,inteo vadea hotäritä.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA H.Reglement pentru osebitele close ale läcuitorilor.

CAP. III: FINAKE.

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA H 1).

Reglement pentru osebitele clase ale lácuitorilor dinprintipatul Moldovei si pentru a lor dreptáti si

datoril respective.

Art. L Deosabitele clasuri plati--Ware de däri a läcuitorilor sânt :

a) mazilii, rupta§ii 0 ruptele viste-riei ;

b) negutitorii de toate stärile,c) me§terii de tot feliul de bresle,d) birnicii lucrktori de pämânt, ma-

zilii, rupta§ii, ruptele vistieriei.Art. IL Plazilii ca o clasis de

dajnicA privilighietä, dupa cuprindereaart. 88 din cap. al 111-lea a reglemen-tului, precum 0 rupta§ii i ruptele vis-tieriei, dobândesc folosinti de a fi apä-rati de tot feliul de havalele 0 pod-voz, afarä de indatorirea ce au avut,dupä vechiul obiceiu, de a fi zapcii a-supra sämänäturilor 0 a dregerii dru-murilor.

Art. III. Ei sint supu0 la o platäde triizaci lei pe an, hotäritä lor prinpatentä 0 la cheltuelile säte§ti, pe lalocurile unde sä aflä lacuind, la cutia-säteascl

Art. IV. Ei au drit, intrând inslujba militäreascä, a fi priimiti dreptunter-ofitäri, iarä in acele politice§tiscriitori, dacä Inca vor fi e§iti dinshoalele tärit cu diplome de deplinireainvätäturilor.

Art. V. Ei au dreptate la alege-rea deputatilor tinutului in Extra-Ob-

1) In textuI chirilic litera Z, pe care am In-locuit-o cu litera H, care V corespunde, ca or-dine, In atfabetul latin. In textul An 1835, al,editiiei tipArite, olitera R...

§teasca Adunare, dupa legiuirea scrisäprin reglement la art. 99, cap. 111-lea2)precum 0 in celelante ponturi a privi-leghiilor, dupä cum sä aratä pria re-glement.

Clasis a negutitorilor.Art. VI. Negutitorii, ca unii ce

in sotietatea omeneasca de§teaptä totfeliul de industrie cu inflorirea nego-fului, dobândesc dreptäti privitoare el-trá sporirea 0 intemeerea bor.

Art. VIL Ei salt apárati despretot feliul de pddvoz sau alte havalele,atât pentru dâmii, cat 0 pentru a lorcalfe de prin dughene.

Art. VIII. Ei au starostele lor,atât in ora§ul E§ii, cât 0 pe la ora§ale0 târgurile celelante, ales de catra dân-§ii din obrazá de frunta0 0 mai cu-noscute, pentru care sint 0 räspunza-tori.

Art. IX. Ei au dreptate de apresudstirui in tribunalul negutitorescdupä art. 333 a capului al Val-lea 0a-§i cauta pricinile negutitore§ti la aceltribunal. Asemene au dreptate a fi a-le§i 0 Clenuri la munitipalita.

Art. X. Ei au dreptate de inpär-tä§ire in alegere deputatilor de pe lafinuturi in Ob§teasca Extra-Adunare cacorooratii.

2) In textul din 1835: la art. 6, cap. 1".

www.digibuc.ro

264 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Art. XI. Negutitorii nu plätescniel un feliu de capitatie pe capul lor,ce o dare pe tot anul, potrivita pe in-tinderea negotului supt nume de pa-tenta, precum i zaciuiala aril fiestecä-raja la casa munitipalitalii9. Spre aceastaei vor fi inpartiti in trii trepte

a) Negutitorü cari negutitoresc cuderidicata l cu amärunta, aice in tara

afara din tara, care vor plati catedoua sute patruzaci lei pe an.

b) Negutitoril cari negulitoresc cudiridicata j cu amärunta numai inlà-untrul tärei ate una suta douzaci lei.

c) Negutitorii carü negutitoresc nu-mai cu amarunta in dughene, aice Intara prin toate targurile tarii de obstie,vor plati cate sasazeci lei pe an.

Art. XII. Nimine nu poate des-chide dugheana ¡Ara a avea patenta penumele acelue care chiverniseste du-gheana.

Art. XIII. Se osabasc de darecu patenta i sà supun la capitatie slu-gile de prin dughene, ea-4 vor fi de le-giuitä varstä, afara de slugile de pinograzile boiresti, dupe invechitul pro-nomion.

Art. XIV. Se osäbäsc suditii strei-ni, carii îi fac negotul lor cu diridi-cata numai i carii var urma into cmaidupa asazdminturile ce are si va facePoarta cu osäbitele Puteri. Cu toate a-ceste, necuviindu-sä a sa departa su-ditii streMi de a avea dreptate si a ne-gutitori i cu märuntu, câfi dintehisiivor dori a sä folosi de aLeastä drep-tate, vor fi indatoriti lua patentacu plata de la Stapanirea pamântului,pe starea negotului ce vor voi a face

numai cu asa patenta vor fi slobozia-si face negotul cu maruntul in cu-prinsul tarei.

Art. XV. Este oprit tlitorilor a-cestor patente sà inputerniceza cu drep-turile lor i pe alfü, pentru ca dreptulpatentii este dat numai pe obrazul ce-lor ce platesc.

1) In redactarea cornisiei din 1835 : .casaforiei. cf. Analele Parlamentare, 'tom III, par-tea II, p. 227.

Art. XVI. Fiestecare patentar vaurma alejverisul potrivit därii patentii,sale, jar abätandu-sä din aceasta apoiva pläti pe toata vremea trecutadareaoranduita pentru patentarii de clasulintai.

Art. XVII. Negutitorii, find in-partiti pe trei stäri, dupa clasificctiapatentii lor, fiestecare clasis in fieste-care ora Ii va alege starostele ei,pentru care ei vor fi raspunzatori.

Art. XVIII.La acesti starosti va in-credinta Stapanirea inpärtirea patente-lor, precum i inplinirea banilor dupapatente, supt privigherea ispravnicilor.

Meqteri de tot feliul.Art. XIX. Mesterii care dupa a

lor meserie unii au statornica lucrarea mestesuguhii lor prin orasä i targuri,

sa poartä din loc in loc dupachivernisala lor, sant osabiti in doastari adeca acii cu fabrice si du-ghene lucratoare, care sa socotesc instare intai i acii cu mama lucrätoridin loc in loc, starea al doilea.

Art. XX. Amandoa stärile a-ceste ca unile ce cooperarisasc la spo-rirea industriei i la inlesnirea

sa cuvin a fi ocrotiti in acest prin-tipat.

Art. XX/. Mesterii de ori ce felvor fi socotiti ca o corporatie í sgvor inparti pe breslele mestugurilor lor.

Art. XXII. Fiestecare breasla îiva avea cate un staroste in orasul ca-pitalii tarii, iar pe la celelante targuri,pentru putinul lor numär toate breslelevor avea un sangur staroste, care sta-roste va fi ales dintre dansii, din aceimai de frunte i mai de isprava, pen-tru cari ca niste alegatori vor fi i ras-punzatori 2).

Art. XXIII.La acesti -starosti va in-credinta Stäpanirea inpärtirea patentiorprecum i strangerea banilor dupa pa-tente, supt privigherea isprävniciei.

2) In editia din 1837, textuf art. 22 aposemodificat In conformitate cu legiuirea votata ulte-rior de Obicinuita Adunare. Vezi Analele Par-lamentare, TomuI ifi, partea II-a, p. 167.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 265

Art. XXVI. Mevterii nu vor fisupuvi a plati capitatie, ce vor fi intreapta patentarilor, plätind fievtecareintr'un an dupa urmätoarea treptaluire :

a) Acei ce tin fabrici mari-vor plätipe an pentru patenta una sutä doua-zeci lei.e b) Acei ce tin fabrici mici vor pläticâte optzaci lei pe an, iarä pentru a-cei ce din nou vor devchide fabricelilsä vor da dreptäti dupa capul al V areglementului.

c) Cei ce tin dughene vi lucreazamevtevug vor plati câte einzaci lei pean.

Art. XXV. Lucrarea fievtecaruiamevtevug, cervind indeplinire tocmele-lor vi sigurantia lucrului, nici un mevternu va fi slobod a intrebuinta lucrareamevtevugului pana când nu sä va in-scrie in catastilml mevterilor vi va câv-tiga patenta de la Ocârmuire.

Art. XXVI. Inscrierea lor va fiprin vtiinta vi recomendatia starostelui,ea unul ce adeverind tocmelile pentrulucru, ramâne vi in räspundere pentruintocmai inplinire.

Art. XXVII. Calfile de prin du-ghene sau fabricile acestora, când vorfi de legiuita varstä, vor OW capitatieacâte trfizaci lei pe an

Lucrettorii de pcimânt birnici.

Art. XXVIII. Birnicii lucrätoride pämânt, ca unii ce prin a lor mun-ch.' vi strädanie ravarsä inbelvugare inadunarile omenevti, sa cuvine a fi maicu sama privilighieti vi luati aminte,.pentru ea starea lor sa câvtige din ziin zi inbunätätire.

Art. XXIX. Ei au dreptul dea-vi alege din sânul lor vornici ce sântca o politie In sat, prin vtire vi voia is-pravnicului vi a stäpanului moviei, du-pa vechiul obicei.

Art. XXX. Ei au dreptul de a-vi

1) In conformitate cu legiuirea ulterioara, co.misia din 1835, intercaleaz& dup& art. 27, vasearticote noi 0 anume art. 28, 29, 30, 31 32 vi33. De aceia art. 28 0 urmátorii din tegiuíreaVotatit In 1831, devin 34 vi urmátorii.

alege mAdulärile sätevti, giudecatori insat, dupa art. 319 a capului a VIII-legiudecatorese.

Art. XXX!. Ei au dreptul de asa folosi fi inbunatäti pämânhil hotaritlor, dupä art, 123, cap. III a Fi-nantilor, depe moviilor straine pe carese afla ei läcuind.

Art. XXXII. Ei au dreptul, dupaobiceiul pämântului, de a-vi intrebuintameserfile ce uneltesc : a butnariei, acArArii, a rotäriei, a moräriei, a ca-rauviei, a pascariei, a teslariei, a pie-träriei i alte de acest feliu, rucodelnicemevtevuguri, farA a fi siliti de a-vi luapatente. Iarä a deschide dughene printärguri vi a sA strAmuta cu läcuinta dinsate nu sânt volnici decât dupa art. 127a capului de Final*

Art. XXXII!. Ei, tot dupa obi-ceiul pämântului, vor putea intrebuintamica lor negutitorie, in cata vreme nuva avea dugheana in târguri vi sa va aflaläcuind in sat, fara intrebuintare depatentA.

Art. XXXIV. Ei sa folosäsc cu apa-rare de tot feliul de havalele.

Art. XXXV. Ei vor plati catresat un bir hotarit de triizaci lei pe totanul, capitatia unui casavi gospodar viosabit câte alti trii lei la casa säteasca,dupa art. 106 de Finant.

Art. XXXV1. Ei vor fi datori a lu-cra la intocmirea vleahurilor, adica adrumurilor, pe care sânt povtile avAzatevi a podurilor depe dânsele, dupa ma-surarea in stinjini ce sa va face vi sAva stälpi pe fievtecare sat, dupa numa-rtil oamenilor, spre a le fi vtiut ca lavremi indämänatice sa faca lucrul orân-duit dupa art. 74 § 14 vi 15, cap. IIIa Finantului; asemene vi penfru pave-aoa oravului Evii.

Art. XXXVIL Asemine ei sântdatori a intocmi drumurile vi podetileläturalnice depe moviile care sa afialäcuind, fall plata.

Art. XXXVIR. Ei sânt volnici asa tocmi la lucru vi departat de satelelor, dar pururea cu vtirea satului vi astapanului, pentru ca sä sa curme va-gabondajurile vi penfru ca sa nu dee

www.digibuc.ro

266 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

zmintealä la indatoririle kr card satcatra stapan.

Clasurile nesupuse nici la o dare.Clirosul bisericesc.

Art. XXXIX. Clirosul bisericescsa va folosi de toate dreptätile ce Iisant date prin reglement si de aceleate i sa cuvin dui:A canoanile biseri-cesti.

Boerii.Art. XL. Boerii de toate rangu-

rile, inpreuna, cu averile kr, sant slo-bozi de mice dare catra. Ocarmuirevolnici a intrebuinta orice negutitoriefärä a fi supusi la luarea de patentapentru aceasta.

Art. XLI. Ei sant chemati la toatedregatorüle i slujbele intamplätoarea Statului, fara a fi indatoriti a slujicand inpregiurärile kr nu i-ar erta.Asa dar ei raman statorniciti in acestedreptäti, precum i in celelante alein tecstul reglementului sa cuprinde.

Corposul academicesc.Art. LXII. Corposul academi-

cesc sä va folosi de dreptätile cuprin-sa prin vechile hrisoave, asamenede acele cuprinsä prin reglement, ra-maind pentru deapururea slobode detot feliul de plata, precum si de tine-rea de pastoiu.

Privilighie(ii.Art. XL1II. Privilighietii, precum

acei la neamuri, vel capitani, postel-nicei, polcovnici i altii asemene, caunii ce cu dreptatea tragerii kr si cíe-lanfi dupa slujbe s'au castigat drepta-tea scutirei, dupä cartile domnesti cevor avea, vor dobandi aparare de birhavalele, ramaind numai intr'o indato-rire de a sluji in trebuintile intampla-toare a Statului, insa numai prin Ina-dinsa carti a Ocarmuirei de rânduireakr ; iara aceste privileghü nu sant krde mostenire, daca urmasii lor nu vorInfra in slujba. In asemene scutiri rä-

mân, precum au si fost i acei cateun vätav de la movie. Acestea santtreptele cele slobode a lacuintii Mol-dovii, iara tiganii ffind proprieta, uniidinteinsii a Statului i alfii ai particu-larnicilor, s'au facut acea cuviincioasapentru dansii punere la cale in anecsasupt litera G.

Natia Jidovasca.Art. XLIV. Dupa vechiul obicei,

va fi oprita de a fine in posesie mosiiläcuite.

Art. XLV. Jidovii sant slobozi acumpara carne de la casäpfile cresti-nesti cu acelas pret cu care cumpära

celalant norod, Mira a avea Irma hahamla taiturile crestinesti. Iara nemultämin-du-sä cu aceasta, sa fie pozvolifi a aveatrunchiuri osäbite dupa trebuinta, caretrunchiuri vor fi cuprinse in contrac-tul a ntreprenorilor politiflor, cu deosä-bite preturi, ce sä vor putea alcatui.

Art. XLVL Jidovii au voe a lu-cra velnifi ca i celalant norod i cuaceleasi privileghiuri, invoindu-sa custapanii moiilor, iara in tirguri iticicumnu sint pozvoliti ; aceasta nici lor, nicialtora nimarui pentru sigurantia poli-tiilor, ce numai in depärtare cel putinde un Cfert ceas, hotarindu-sa a sastrica i acele velniti prin orasä, câteau apucat a sa face pana acum, in vadeade un an dupa publicarisirea ce sa vaface intru aceasta.

Art. XLVIL Ei sant datori aplati pa tenta dupa chipul negutitorieice vor face, sau a mestesugului ce vorunelti. Ian acei carii nici in clasis a ne-gufitorilor, nici a mesterilor nu vorinfra, vor plati capitatie dupa hotari-rea reglementului, precum i cielantila cuitori din printipat

Art. XLVIII. In shoalele publicea pamantului vor fi i copiii jidovilorpriimifl cu aceasta Msá ca sa-s eeforma portului celoralanti sholeri faravreun fel de osabire.

1) Art. 47, devenit art. 53 ?n redactioncadin 1835, este modificat, apârand astfel in ediViletiparite din 1837 0 1846.

www.digibuc.ro

CAP. IV

Sfatul administrativ.

Art. 133. Finantile Statului avândo nedespärtita legatura cu administra-tia din Läuntru 0 cu negotul, prin carenumai, industriea 0 fericirea nationaläpot c4tiga o sporitoare cre§tire, se vaa0za un Sfat de administratie (Car-muire), atât pentru a siguripsi 0 a In-lesni cursul trebilor, at 0 pentru apregati materialurile trebuincioase sprechibzuirile Ob0e0ei Obicinuitei Adu-näri, nu mai putin 0...de a urzi proec-turi de inbunAtätiri, care, dupa ce sAvor priimi de cAträ Domnul, sA vorrândui la cercetarea aceia0 AdunArii.

Art. 134. Sfatul Administrativeste alcAtuit de ministrul din Läuntru,(a cäruia rang räspunde la acela a ma-relui logofät) care va fi 0 prezidentulacestui Sfat, de ministrul FinantAlorsau visternicul 0 de marele postelnic.

Art. 135. Mädulärile acestui Sfatde datorie A vor aduna de dog oripe sAptämând, afarA de grabnicile el-deri, care ar cere neapärat vreo ecs-traordinarA intrunire.

Art, 136, Domnul va putea in-naintea sa intruni pe Sfatul Adminis-trativ 0 insu0 il va prezAdui oricändva socoti de cuviintä a sä sfAtui cuministrii sAi asupra vreunei insämna-te mäsuri administrative.

Art. 137.FieOecare din ministrii a-ce0ia 10 va avea osAbitul säu depar-tament, inpArtit in sectii, a cArora efiadeverind prin iscalire toate ofitiile 0poroncile, nu vor fi pärta0 räspunde-rii ministrului, de cât numai In lucrä-rile curgätoare a sectiei for.

Art. 138. IarA neingäduitoarelepricini, atingdtoare atât de trebile dinläuntru, cât 0 de Finantie 0 Comertie,sA vor dizbate in acest Sfat 0 punerealor in lucrare va urma in cuprindereaintAritilor jurnaluri ce sA vor incheiade cAtre aceste trii mAduläri, pe teme-iul acestui reglement. In intâmplare deneunirea socotintilor, sä vor adresuiprin anafora cAtrA Domnul, a cAruiainscris data hotärire va sluji de reguläintru urmare.

Departamentul Ministrului Trebilor din Launtru.

Art. 139. Toatä administratia dinläuntru a printipatului va atârna deacum innainte de ministrul trebilor dinLäuntru. Ispravnicii sä AA supt nemij-locitele sale poronci, totu0 ei vor prii-mi 0 poroncile celoralanti ministrii intoate cele ce sA atärnä 'de al acestordepartamenturi. InsuOrile ministrului dinLAuntru sA aflä statornicite prin inpAr-tirea in trii sectii urmätoare :

Acea dintâi va cuprinde :a) Administratia gheneralnicii Politii,

in urmarea unui de cAtrA acest Sfat al-cAtuit reglement 0 cu legiuire intdritprivitoriu la päzirea 0 odihna publicu-lui 0 la buna orânduialä a bunei pe-treciri a lAcuitorilor tArii. Oricând vafi de trebuintä a intrebuinta mAsmiinfrânätoare aceastä sectie sA va cores-pondarisi cu hätmAnia.

www.digibuc.ro

268 REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI

b) Directia a tuturor munitipalitali-kr (tagma orgsgnilor), cgtre carele vainpartgsi poroncile guvernului si careva tine cu ele o neincetatä carespon-dentie pentru toate cele ce a-Varna ladeosähitele interesuri orgsnresti.

c) Mgsurile ce sant a sg luoa atat incapitalie, cat si in celelante orasä aprintipatului pentru dreapta cumpänga pretului i inbelsugarea lucrurilor acelor de hrang, va fi dar sarguitoareprivighiere ca ace st feliu de lucruri sgnu lipsasca i precupetii ce sant aceaintai pricing de scumpete, sä fié inda-toriti a urma oranduelilor ce sä voraOza In vanzarea acestora la piiatatarguirii kr.

d) Adevgrate tiiní pentru preturileproducturilor, industriei, a lemnului dedurare, a vitelor in orasg, sate si iar-maroace, Rrecum l pentru pretul cg- ,räusiei.

e) Paza cea cu scumpgtate a uniegsuri in cantgrit i mgsurat Iii

toatg tam.f Oranduelile pentru paza sängtatii,

precum Lultuirea vgrsatului, cerceta-rea i starpirea pricinilor aducgtoarede friguri, lingori i alte lipicioase boale,care ticglosesc popoaräle.

g) Privighierea carantinilor í agerakr pazg in urmarea reglementului asä-zat spre aceasta.

Cea de al doilea sectie va cuprin-de s inbungtätirea agriculturii (lucrgriipamantUlui) i indgmanarea industriei,adeca

a) Poroncile cuviincioasä cgträ is-pravniciile tinuturilor pentru ca aratu-rile si sämängturile a fiestecgria pri-mgveri i toamne sä se facg in vremecu toga oranduiala si in cat sg vorputea mai multe. Se vor aduna tiinfí-le cele mai lärnuritoare i mai adevg-rate pentru totimca acestor pgmantestilucrgri i pentru catimea producturi-kr.

b) Adunarea tuturor acestor feliude stiinti luate prin ispravnici, pe fie--ce trilunie. Aceste ffinfi vor sluji achibzui in fiestecare an catimea pro-ducturilor neaparatei intrebuintari a la-

cuitorilor si a hotgri preturile curgg-toare a lucrului pämantului.

c) Publicatia mijloacelor celor mainimerite spre inmultirea i inbungtäti-rea neamului a tot feliul de vile.

d) Priimirea Ingsurilor cuviincioasäspre buna statornicie i indemanaticgpetrecire a läcuitorilor pin odihnitoarecase a läcuintii kr, trebuincioasele hei-mi i st!mgnarea legumilor, rgsgdireapornilor i mai ales a aguzilor penh-ucre§tirea gandacilor de mätasg.

e) Tinerea in bung stare a drumu-rilor mari i mal cu osgbire al acelo-ra ce ar aduce mai multe inlesnirisigurantie.

Poduri de lemn sau de piatrgvor face si sà vor pgzi deapururea inbung stare, piste riuri i pgrae si pistetrecatoarele alestinoase.

Cea de al triilea sectie va cuprinde ta) Statistica tgrii i operatiile inscri-

irii, dupd sectia IV, cap. III.b) Adunarea de preste an a mitrici-

lor prin mijlocirea mitropolituluiepiscopilor eparhiati, cuprinzgtoare detoti acei näscuti, cgsgtoriti i morti,dupg algturata anecsg.

Descrierea pgdurilor, dumbrävi-kr, a codrilor si a luncilor i mijloacilede a sg feri aceste de toata stricgciunea

vätämarea, fgrä Msä a aduce atin-gere dreptätilor proprietatii, precum sipovätuire intru acea cu inlesnire cash-gare de pgduri prin sämängturg.

d) Planul inrätundirii tinuturilor cuasämänata kr intindere.

Art. 140, Ministrul din Läuntruva fi organul inpärtäsirilor a deosabi-telor epitropii, despre Casele obstestilorfaceri de bine, in intamplgrile candaceste epitropii vor afla de cuviintä asg adresui cgträ Domnul,

Art. 141. Ministrul din Lguntruva avea o tipografie oranduita, careva fi datoare pe rand a publica bule-tine spre a instiinta pe public despreacturile guvernului, precum innaintirile

numirile la posturi i acelor adeosgbitelor departamente ministeriale,precum i hotgririle giudecatorii-Ion.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 269

Departamentul Finantilor.

Art. 142. InsuOrile ministrului deFinanfie nu sa vor intinde de acurninnainte piste datoriile atingätoare deadministratiea Final* lor 0 de sporireanegotului. El va fi datori a sá ingriji0 a siguripsi adunarea tuturor venitu-rilor Statului, precum 0 de a faceplatirile legiuite.

Art. 143. Ministrul Finantilor a-fara de indatm:frile puse asupra-i la al6-lea sectie a capului Ill-lea, va privi-ghia inch' ca flitorii PoCtelor sá 136-zasc6 intru toate, precum i cAtra ea-Mori, conditilie contractului inchiet cuOcarmuirea i ca ecspedifia cea regu-lath' a pacheturilor din slujbA, pre:- um 0a celor particulare sá sà facà cu toatàcmuta orânduialä.

Canfelaria acestui departament sá vainpärti In frii secfii

Cea dintai va cuprinde corespondentiacu ispravnicii administratori, cu same011tinuturilor i cu toti dregätorii ramuluifinantilor.

Cea al doilea secjie va fi insärcinatäcu contabilitaoa (finerea socotelilor)dupà rânduehle capitului Finanfilor ;

A triia va cuprinde negotul i va fiinsarcinatá

a) De a strange de la deosäbitelevämi 0 de la limanul Galafilor 0iinfelecele mai lämurite pentru toate märfu-

rile i productmile de importafieecsportafie (aducere In fara i scoatereafard). Potrivit cu aceste §tiinfi, el vaalcätui bilanful pentru activul i pasivul(lucrätoriu i pätimitori) negotului prin-fipatului cu aratarea irärfurilor a cä-rora vânzare cu de rieicata sau cumanunta aduc mai mult folos sau vä-tämare.

b) De a face indreptare vämilor cuun chip mai nimerit de cat acel 'Anaacum, a$Azandu-le pe marginileunde i dreptul vämuirii sä va luoa, nu-mind 0 ecsperi (cunoscätori prefurilormärfii), la deosäbitele cantore pentrucercetarea i adeverirea f a tur il o r,pentru ca nE gutitoril sa pläteascl va-ma dui:A acel adevarat pref a märfu-rilor.

c) De a aduna In toatá qasälunia là-muritoanele 0iinfe asupra prefurilormärfurilor celor de loc i acelor sträine.

d) Ministrul Finantiei va propunemäsurile ce shut a sä luoa pentru inbu-nätäfirea limanului Galafului, finereaacestui liman in bunä stare 0 pentruorice alte osäbite a§AzAmânturi In pri-infa negotulth tärii din läuntru 0 de afar%ar afla, precum i pentru dizvälirea,sporirea i Innaintirea negotului, facândcunoscute producturile pämânte§ti caremai bine s'ar vinde prin järi straine.

Departamentul marelui postelnic.

Art. 144. Marele postelnic esteqeful canfeleriei Domnului atat pentrupricinile din läuntru, cat i pentru celede afará. Prin a sa mijlocire sä vorInpärtä0 toate poroncile WI% deosd-bitele departamente, precum i M.A.Obicinuita 0130easca Adunare.

Art. 145. El va fi insärcinat acorespondui cu aghentii (capuchihaelile)de la Constantinopoli 0 in intamplarecu pa0i, comandanfi cetäfilor din dreap-ta Dunärii. Asämine el va. fi insärcinatcu toate inpärtä0rile WA. aghentii

consulaturilor, lácuitori in capitalie. Can-teleria aceasta va avea douä sectii

Cea intai va cuprinde toate poron-cile Domnului In pricini de adminis-trafie din Läuntru ; asäminea ea va fiinsärcinath cu priimirea tuturor jalobilorce s'ar adresui cAtra Domnul i cu alor trimitere pe la locurile cuviincioase.

A doua va fi insärcinatä cu cores-pondentia Domnului in limbi streine.

Art. 146. Sfatul Administrativculegand toate materiahrrile trebuin-cioase i alcatuind cu scumpatate por-

www.digibuc.ro

270 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

ecturile de toate lucrärile sus arätatela art. 139, panä 0 acel de 146, caresä vor supune Domnului, pentru a saOrândui la cercetarea Obicinuitei ON-te0i Adunäri, ca, dupa ce sä vor priimi0 sa vor intari, sä sä pue 0 in lu-crare.

Art. 147. Madulärile acestui Sfatsä vor ingriji fiNtecare in ramul dato-

Despre acturile mitricei pentru cei

Acturile mitricei slujasc spre dove-direa celor trei intai epohi a vietii o-mului, adica a na§tirii, a casatorii 0 amutärii din viata.

Dr eapta cunNtinta a acestor epohieste neaparatä pentru a se 0ii stareativila a fie0ecarie persoane, adica treap-ta 0 rangul ce are in ora§ 0 in familiasa 0 cu aceasta a se a§eza drepturile0 indatoririle ce avea in cutare saucutare epohä ; cad daca omul are drep-turi 0 datorii ce se nasc 0 nu sesfar§esc de cat dinpreuna cu dânsul,mai are 0 altile care nu se dizvalescdecât cu varsta 0 care il intampina lacutare sau cutare period al vietii sale,dupä cum, de pildä acele ce vin dinlegiuita vârsta, din casatorie, din pa-rintime 0 din alte de asemine inpre-giurari, a cärora data, cele maide multe ori, este nNtiuta 0 purureacu indoire, de vreme ce nu este doveditprin acturi innadinsu oranduite spreacest sfar0t. Deci, de acum in-nainte pretutindine in tail Moldoveise vor fine condice de mitrice.

Ingrijirea acestei pärti se cuvine ao avea mitropolitul 0 eparhiotii epis-copi cari vor privighea neincetat intrua se inplini de protoerei 0 erei cu toatascumpätatea cele hotärite prin acestepuneri la cale.

Spre aceasta se vor gaff pentru fie-tecare finut, in canteleria mitropoliei0 a episcopiilor, condici, dupa modelulcei li se va da de ministrul din Launtru,carile vor fi puruite piste toatä fila0 pecetluite cu pecetea mitropolii saua episcopii.

rilior sale, aducând 0-intä pentru stareasatelor 0 pentru pricinile fericiril saua ticalNiei Mr. Daca din intamplarevreun proprietari sau orândatoriu ar asu-pri pe satenii sal, acest Sfat, culegândadevärata 0iintd, va face cunoscut a-ceste Domnului, pentru ca, dupa do-vadä, sä ee 0 mäsurile de infranare inasemenea cädere.

ce S9 nasc, celsatoresc i mor.

La inceputul fiNtecarue an, cu o lunainnainte, se vor triimete prin protoereupreotului fie0ecärui sat, precum 0 erei-Mr cu popor din capitalie 0 din cele-lante ora§e, câte trii din aceste condici,carile vor fi indoite, adica in numärde §ase 0 alcätuite fie0ecare de zäcepana la dougzaci coale hârtie, dupa nu=marul poporänilor. FiNtecare preot vada protoereului fidula de priimire. In-tru una din aceste condici se vor inscriicei ce se nasc, in ceilanta cei ce secasätoresc 0 in al triilea cei ce mor.Asemine prescrindu-se 0 in celelantecondici, copii dupä aceste, povatuindu-se la fie0ecare din aceste acturi de,modelul ce se va da de caträ ministruldin Läuntru 0 care se va triimete din-preuna cu condicile de catre mitropo-litul sau episcopii.

Protoiereii de prin tinuturi vor pri-vighea cu dinadinsul intru a se face deerei acturile pentru na0ire, cäsatorie0 räposare a poporanilor lor. Ace0iprotoerei sânt insärcinati 0 cu privi-gherea asupra päzirii formilor urmatoareintru tinerea acelor condici, unde sevor trece ; anul, luna 0 zioa inscriirii,numile, porecla, läcuinta, vrâsta 0 mey-tNugul a tuturor celor inscri0, cariipe urma se vor iscali de catre erei.

Rasäturile 0 semnile de intocmiresant cu totul oprite ; insä la intamplarede greplä, rândurile scrise se vor 0ergecu totul 0 actul se va urma iara0 fat%a se lasa cat de putin loc intre linii.Niel un veleat nu se va pune cu ini-tial., nici un act a stärii fivile nu seva putea a se inscrii pe o foae razle-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL AIOI DON El 271

fit a, nici pe alta hârtie, decat numai incondicile date spre aceasta intrebuin-fare.

Iereii sant datori la sfarsitul anului O.triimata aceste condici a acturilor mi-tricii &Arä protoereu, care va da adi-verinf a de priimire. Protoereul va duceindata condicile la ispravnicia finutuluisäu si va luoa adiverinf a de teslimarisire.

Ispravnicul, dupa cercetarea stäriicondicilor, va arata la sfärsitul fieste-careia si cat se poate mai apro ape deactul cel mai de pe urmä, ca condicilecutärue sat sau a cutärie parohii, pe cu-tare an sant inchiete si sävarsite. Aceastaaratare se va adeveri cu pecetea siiscalitura ispravnicului. Una din aman-doâ condicile se va incredinfa proto-ereului care o va triimete indata ie-reului parohiei de unde s'au luat pen-tru ca sa o pästreze ca un depozitsfant in biserica parohiana ; iar isprav-nicului se va da fidula de priimire de&Ara protoereu ; asemine si acestue decatre iereu. La intamplare de moartesau de schimbarea unui iereu, urma-toriul lui va fi dator a priimi toatecondicile a acturilor mitricii, carile sevor incredinfa lui de catra triimesuldin partea protoereului si se va incheiajurnal de starea in care acele condices'au incredinfat; iar celelante al doilea con-dice se vor pastra la ispravnicie. Isprav-nicul va aduna din tot finutul, in triitomuri osebite, acturile celor nascufi,casatorifi si raposafi, dupe randul paro-

hiilor si a ocoalelor. El va insamnaOle de la cea intai pând la cea de peurrna si fiestecare din aceste trii con-dice se va incheia si se va incredinfade catra dansul intocmai dupa paragra-ful de sus.

Dupa aceasta se va face la sfarsitulfiestecärue tom o tab% alfaveticä cucuprindirea numilor si a poreclilor afiestecarue persoane, precum si a pa-rintelui si a mumii lui cu aratare de numa-rul filii in care se afla trecut actul sau.

Copii intocmai dupa aceste tomuri, adi-verite ca sant potrivite cu orighinalurilerse vor triimete pe tot anul de WI% is-pravnicul fiestecarue finut ministrului dinLauntru pentru a se aseza in arhiva.

La intamplare de vederata neingrijireintru finerea condicilor sau de neoran-duiala urmata intru alcatuirea acturilormitricii, ispravnicul este dator ca sä ofaca cunoscuta ministrului din Läuntrupentru ca el sa se adresuiasca catremitropolitul sau ail% episcopul ep ar-Hot si sa cee asupra protoierului finu-tului pedeapsa ce i s'ar cadea. Totiereul va face izvod la fiestecare doaluni de numärul celor nascufi, casatorifisi raposafi in parohia lui si-1 va incre-dinfa protoereului, carile il va triimeteindata mitropolitului sau eparhiotuliiepiscop. Iereul parohii, precum si ispra-vnicul finutului sânt datori a da failnici o plata fiestecarue persoane ex-tract de nastire, casatorie si savarsireorisicand i se va cere.

www.digibuc.ro

CAP. V.

Reglement de comertie.

SECTIA I

Pentru slobozenia negotului.

Art. 148. Slobod negotul careAugur numai poate insufleti industriain toate ramurile ei, a inbunatäti f eliu-rimea producturilor si a ravarsa pistetoate starile avutii cu indestulare, esteadivamt inbelsugatul izvor a fericirilunii tari. Pentru aceia ecsportatia vitilor,a producturilor si a tuturor lucrurilorde negot, lucrate si nelucrate, se le-giueste a fi in veci sloboda piste toatehotarge Moldovii, fara de nici o opriresau inpiedicare, afara de marginirileprevazute prin acest reglement pentruindistularea lacuitorilor.

Art. 149. Portul, limanul Galatiprecum si alte scheli a Dunarii, santfard nici o protimisis sau deosabiredischisä la toate bandierile a Puteriloraflatoare in pace cu Innalta PoartaOtomana.

Art. 150. Toate producturile pa-mantului Moldovii si acele a tot feliulde industrie a lacuitorilor ei, se vorvinde neoprite la cumparätorii si ne-gutitorii ce vor da preturile cele maifolositoare, dupa sloboda vointa intrutoate a proprietarilor si a vanzatorilor,carii asemine le vor putea incarca peinsusi a lor vase (cor5.1:40 si in putereatractatului de Andrianopoli, vor fi slo-bozi a face negutitorie cu a lor pro-ducturi pretutindine unde i-ar povatuiindustria si folosurile lor.

Art. 151. Negutitoria producht-

rilor de tot feliul, precum si a hiturorlucrurilor ce se vor mai adaogi dinindustrie, nu va fi supusa inlauntrultarii la nici un feliu de vama sau deapalt, cari shut pentru deapururea obo-rite ca niste vatamatoare sporirii ne-gotului. Asamine este oborita si oricefeliu de dare supt nume de avaet pen-tru fabrice sau alte asezamanturi deasamine.

Art. 152, Importatia si ecspor-tatia din Moldova in Tara Romaneascasi asämine a tuturor acelor producturipamantesti ce s'ar cunoaste a fl deo-potriva folosito are pentru amandouà na-tiile, sant slobode si farä nici o platade vama, precum vitile si alte produc-turi spre inlesnirea si hrana lacui4u-rilor.

Art. 153. Trecirea de tranzit estesloboda ; de sine se lamureste insa caaceia cari vor trece acest feliu demarfa intru toate vor pall regulile a-sazate pentru tranzit.

Atr. 154. La trecirea producturi-lor, a vitelor si a tuturor altor mar-furl, oranduitii dregatori pentru pazamarginii si revizia pasaporturilor, nuvor cuteza a cere sau a lua un banmacar de la negutitorii trecatori, cariiplatind vama sank slobozi a trece cumarfurile lor fara de nici o all& dare,supt nici un fel de cuvant.

Art. 1,15. Negutitorii streini nu

www.digibuc.ro

274 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

vor putea negutitori in Moldova de catnumai dupä cuprinderea tractaturilorinfiintate intre Innalta Poarta Otomani-ceasca i intre Puterile a carora acestinegutitori ar fi supusi.

Art. 156. Pe langa iarmaroacelece se AA panä acum in tarä, se voragdza in deosäbite timpuri ale anuluialtile in pietele cele mai indemanatice

comertului, spre inlesnirea vânzarii atuturor producturilor si a tuturor lu-crurilor de negot, la care iarmaroaceurmeazä a se päzi cea mai bund re-gula I) a politiei spre a nu se face nicio zaticnire comertului. Doa zile de targpe saptarnana se vor orandui la un loccuviincios in orasul ; asarnine i incelelante orasa.

SECTIA II

Pentru drumurile de comunicafie.

Art. 157. Spre inlesnirea cornu-nicatiilor si a transporturilor, ministrulTrebilor din Launtru, dupa indatoririlepusa asupra lui la art. 139 se va in-deletnici intru facirea drumurilortinerea lor in cea mai bundstare.

Art. 158. Siretul i Prutul carecurg dealungul tärei spre amiazäzi i dauin Dunare, vor sluji spre coborirea 2)märfurilor si a producturilor3) färä vreodare de plata la plutirea br. Iara ce-rand ,trebuinta, dupä vreme, de a securäti si a se face mai indämanaticeplutirii sau de a sä face canaluri decomunicatie, de pilda unirea Siretiu-lui cu Prutul prin raul Bahluiului, carecomunicatie ar fi de cel mai mare fo-los i pentru comer-0a capitaliei, atuncese va orandui o dare potrivitä la in-

trarea sau esirea kr cu incarcatul,care platä va sluji atat pentru intoar-cerea cheltuelilor ce se vor face saude catre Stat, sau de catre vreo corn-panie, ce va primi o asätnine intreprin-dere, cat i pentru o potrivita despä-gubire cu folosurile acelor proprietaricarii au astäzi ezaturi mari i poduripe aceste ape. Daca stricarea lor s'arsocoti neapdrata pentru isprava unii a-sämine lucrari, proprietarii se vor des-pägubi si de stricAciunile ce s'ar puteapricinui pe mouile lor eu deschidereaunui asarnine canal,

Iarä apile Moldova si Bistrita, caredau in Siretiu vor sluji ca si mai in-nainte spre coborirea plutelor cu che-restea i lemn de durare, fail a sezrninti ezdturile, morile i podurile cesant pe aceste ape 4).

SECTIA Ill

Despre magazii de rezervä pentru indestulare.

Art. 159. Pentru a nu sä facevreo stinghirire slobodii ecsportatiia celor mai neapärat trebuincioase no-rodului, cerand mai intai trebuinta a säsiguripsi hrana läcuitorilor i a-i feridespre toatà intamplarea de lipsa in

1) In Analele Parlamentare, tom I, partea II-ap. 159 : 4ránduialn. In Ioc de : 4regula».

2) ,In manuscrisul 99 0 In edit& tiparite : op°.gorirea».

3) In Analele Parlamentare : produetKilor(drei".

parte sau in totul, de aceia se vor a-seza in toate satele magazii de rezervadupa randuiala mai gios aratatä

a) Fiestecare proprietar, piste loadoranduit de hranä ce este dator a dasätenilor mosii sale (art. 123), le vamai da, in tinuturile de sus ate o falce

4) In edit'a din 1837 se adaoga Ia sfarsituIart. 158 IncA douA aliniate ¡time din Iegiuireapentru indreptarea drumului din Deedul Bordel.Vezi Analele Parlamentare, tom. IH, artea

p. 288.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 275

la fiestecare zace famelli si in tinutu-rile de gios cate o falce i giumatatela zace famelii spre samanare de pa-pusoi, care este obicinuita hranä a la-cuitorilor si care pe langa sporiul ro-dirii, sa poate pastra mai multi ani decat alte paini. Proprietariul pentru a-cest loc 1) ce mai dä satenilor sai inpomenita sigurantie nu va luoa dealdejma din zece una 2).

b) Pe temeiul acestii analoghii deloc, va fi la fiestecare sat ale o fari-na deosabitä a rezervii, a caruia tot lu-crul de la sämänat i parä la cules seva face fat% osabire de care toll la-cuitorii satului. Privighetoriul de owlva avea ingrijire de a se da acel locsi de a se lucra de sateni in vremeacuviincioasä l dupa toata oranduiala.

c) El se va ingriji asamine si de fa-cerea cosarilor de rezerva, care se vorlucra de &Aire sateni dupa toatä cu-viinta, invoindu-se cu stapanul pentrumaterialul proprietariului 3), de va aveapadure pe mosia sa, iar de nu avea,sätenii vor cautc sà iei de aiurea. Totrodul ce se va strange in fiestecare andup a farina de rezerva se va masurasi se va pune in aceste cosare si desoma banitilor puse intr'insile se vorface doa izvoade intocmai aratátoare,din care unul se va pästra la giudecatoriasäteasca, iara acelälant adeverit de pri-vighetoriul ocolului, se va triimite prinmijlocirea ispravnicului la ministrul dinLäuntru. Privighetoriul dinpreuna custapanul mosiei pecetluind aceste co-Ore, vor incredinfa cheia lor la giude-cätoria säteasca, spre a nu se atingenimene de dansele.

d) Fiind inbelsugare fr11 ani de rand,in cat sa nu cee trebuinta a se deschi-de aceste magazii, atunce privighitorüprin ispravnici §e vor adresui mai in-Cal la ministrul din Launtru ca sa- cee

1) In mss. 349 : .pentru acest loc., In ms,s.

909 i 4414: oacest loc., In Analele Parlamen-tare : .acestui loc..

2) In editia din 1837, s'a schimbat cu totuItextul aliniatelor a 0 b ate art. 159.

3) In edivia, din 1837: .materialul trebu-incios..

voe de a se deschide cosärile anuluidintai i dupa poronca ce vor priimide la Ocarmuire, acea paine a anuhtidintai se va inparti deopotriva la totilacuitorii Cestecäruia sat, care vor fislobozi a o intrebuinfa precum vor voi.Iará in cosarul desartat se va pune ro-dul anului al patrulea i cu aceastaranduiala rodul de trii ani se va pas-tra pururea penfru intrebuintare numaila intamplare de lipsa.

e) Stapanirea, penfru nici o alta tre-buinta a Statului, nu are drit a se a-mesteca la aceste magazii, fiindca elesant numai pentru sigurantia hranei la-cuitorilor.

f) La intamplare de lipsa in partepentru unile din sate sau in totul atarii, slobozirea popusoiului neaparattrebuincios pentru acei in lipsa nu seva face decal numai prin slobozaniaSfatului administrativ, dupa izvoadilefacute de satenii si de giudecatoriile a-celor sate, pentru soma trebuincioasàlor de hrana. Insa aceste izvoade se vorcerceta mai 'Mfg si se vor iscali decatre privighitori, care prin ispravnicile vor trimite la ministrul din Launtru

dandu-se poronca slobozirii a aces-tui sfat, se va face inpartire somii tre-buincioasa in flitnfa privighitorilor, carevor face deodata i izvoade de painearämasa in cosare si se va da iaras suptingrijirea giudecatoriilor sätesti si aproprietarilor, precum s'au zis la art.159, litera c.

Ark 160. Pana ce prin masurilede- mai sus zise4), se va siguripsi hranaläcuitorilor satelor, ministrul din Laun-va avea ingrijirea cuviincioasä, acum lainceput, ca nu cumva prin nemasurataecsportatie a papusoiului sa pricinuias-ca lipsa norodului. Drept aceia, el vaaduna toate tiinfiIe cersute si le vasupune Domnului spre a se da in chib-zuirea Obstestii Obisnuite Adunari, careva lua cuvüncioasele masuri spre in-

4) In Analele Parlamentare, p. 161 Incepututart. 160 s'a transcris din eroare : .Prin pazamdsurilor mai sus zise, se va siguripsi., etc.

www.digibuc.ro

276 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Itâmpinarea a orice lipsä. Asäminea in- multor cosere de rezerva, fAcutA pringrijire va fi si dupa desktarea a mai videratä si obsteascA lipsd.

SECTIA IV

Pentru opriri.

Art. 161. Prin asezämintul acestormagazii de rezervä, siguripsindu-se in-destularea satelor' si in vreme de lipsá,Mil a fi trebuinfa de a se da atic-nire slobodului negof, rämâne a fi in-grilire si pentru indestularea a oraselor,in priinfa ckora, in intAmplärP) de ne-rodire si de o lipsä simfitä obsteste prino suire nemäsuratä a prefului celor ne-aphrat trebuincioase viefuirii oräsenilor,precum 1 grail, sacarä, carne si sAu,Obqteasca Obisnuita Adunare, in lunileDechemvrie, Ghenari si Fevruarie, cândcontineste plutirea pe mare si trecireapiste hotar a vitelor, precum I boi, vaci,oi 1 capre, va face chibzuire pentruindestularea orasälor, oprind in prima-vara aceluia an si pânA la sAceris, so-ma de grâu si de sAcarti câtA va fi ne-apArata intrebuinfkii din läuntru siinpArfind acea somA cu o dreaptä a-naloghie asupra tuturor proprietarilorce vor avea grâu sau sAcarA, care nusunt slobozi in asämine intâmplare atrece piste hotar deet numai prisosula zisei analoghii de grail §i de sAcarA.IarA rAmAsifa se va vinde in farA cupreful curgAtoriu sau la intâmplare denerodire de mijloc, Obsteasca Obici-nuita Adunare va orândui piste pre-lurile curgatoare la schela Galafii, opotrivitA adaogire pentru grâul adus inoras, ca prin aceasta sA facä o indem-nare vânzdtorilor de a aduce a lor pro-ducturi spre vânzare la oras. Prin a-cest chip si fArA zAticnitoare oprire anegofului, se poate face indestulare o-raselor. IarA cât pentru carne si sAu

i) Adoptat textuI din mss. 99, 90 0 4414 :«in priinfa cdrora, in intämpldri"... In AnaleleParlamentare, p. 161 "in privinfa cdror intdm-pldri», In manuscrisut 34,A : vriinfa cdrora in-tampldri", lat. In editiile tiparite din 1837 0 1846:in piafa cdrora intdmpldriv.

se vor lua mAsuri de oprirea 9 ecspor-tafii vitelor la intâmplare de boald sipericiune, lipsa hranii si luminArii ora-silor. Asa dar si in producturile de maisus zisä, nu se va putea zAticni slobo-da ecsportalie decât numai in pome-nita intâmplare de o mare lipsA si a-tunce numai prin unita hotkire a Dom-nului si a Obstestei Obicinuite Adunki.

Art. 162. Mdrfurile streine si pro-ducturile a cAror ecsportalie si vânzarein farA se vor cunoaste a fi vAtämä-toare lAcuitorilor si jignitoare 9 indus-triel pAmântenilor, precum si orice lu-cru carele hräneste un lucs dArAmä-toriu 4) se vor opri numai atunce cândaceste opriri in nimicä nu vor jigni 5)tractaturile inchiete intre Innalta PoartäOtomaniceascA si celelante puteri. Dreptaceasta, ObsteascA Obicinuita Adunareinchipuind cuviincioasele mijloace, prinraportul sAu va supune Domnului, ca-rile din partea sa va face trebuincioa-sele pasuri cAtre Innalta Poartä si Curteaprotectuitoare spre a fi aceste opririintArite si dupä cuviinf A publicate.

Art. 163. DacA in urma arAta-telor opriri, mArfurile de acest felius'ar prinde in a lor frecere in farA,sau dacA dupa punerea in lucrare a a-cestui reglement, pe ascuns cineva artrece orice feliu de marfA cu scoposde a o feri de plata drepturilor vAmii,atunce mArfurile aceste se vor confiscagiumAtate in folosul guvernului si giu-

2) In Analele ParIamentare, p. 161: expor-tufia vitelor» In 'foe de: .oprirea exportafii vi»telor".

3) In Analele Parlamentdre, p. 162: "find-toare» in de de «fignitoare*.

4) lbidem aderapanator. In Ioc de: .clara-mdtoriu«.

5) lbidem: winsemnate nu vor fi in., In locde : "in nimicd nu vor figni».

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOV EI 277

mätate in folosul descoperitoriului si apichetului carile ar fi prins marfa.

Art. 164. Iarg producturile acelece pot fi vätämätoare negottilui amân-duror printipaturilor, precum ; trecerea

in cfirduri a vitelor de negot spre vân-zare la iarmaroacele tgrii sau piste ho-targle vecine si coborirea zaherelilordin Tara Româneascg la schela Galathsânt infra tot oprite.

SECTIA V

Despre lucrarea bailor.

Art. 165. Afarg de sare, careeste un ram deosgbit al veniturilor Sta-tului si care nu este slobodg a se cum-Ora de aiurea deck din ocnile si ma-gazifie guvernului, dacg orice alt feliude mine s'ar afla pe mosiea vreunuiproprietar, el este inputernicit a le lu-cra sau a le da in posesie, cu indato-rire numai a da la casa veniturilortdrii In naturä sau in bard, cu pretulcurggtoriu pe fata locului al acelor pro-ducturi, zeciuiala veniturilor din acelemine, socotindu-se pe curat folosul ce vargmâne dui:a ce se vor scgdea mai in-tâi toate cheltuelile fgcute.

Dacä s'ar dovedi cg pe mosia vre-unui proprietar s'ar afla metaluri si elnu are chip a le scoate sau nu voestea le da in posesie inteun termin decinci ani, ce i se va da de cgtreDomnul, atunce Domnul, cu ObsteascaObicinuita Adunare, va putea dupàinpregiurgri a priimi mgsurile cuviin-cioase spre lucrarea acelor mine, dândproprietariului zAciuiala din curat fo-losul ce va esi, scotindu-se mai intktoate cheltuelile si deosgbit de aceastgzdciuialg, dupg o mai innainte pretg-luire 1), i se va da si o despggubirepotrivitä stricaciunilor ce s'ar puteaface mosiei cu lucrarea acelor mine.

PAcura in lguntru in tam ffind deneapgratg trebuintg a lgcuitorilor, nueste supusg la dare de zgciuialg

1) In mss. 349 0 'in Analele Parlamentare :ppretuire..

i

cgtre guvernul. Asämine si pietra-rifle i alte producturi de acest feliu,care sânt spre trebuinta lgcuitorilor.

Iar pentru minele de sare ce s'ardeschide de cgtre Ocârmuire pe mo-siea vreunui proprietar, zaciniala se vapláti pururea cu bani, iar nu in naturg.Si pentru a se hotgri cu chip lgmuritanaloghia acestii zgciuele in bani, selegiueste ca pretul hotgrit de cgtre 0-carmuire pentru suta de ocg de sarepe locul scoaterii ei, sg se impartä intrii pgrti, din care doug se vor socotica o despagubire cheltuefilor urmatecu deschiderea gropii si scoaterea sdriiin toatd vremea si ceelantá a tria parteva inchipui adevgrata valorg a sgrii,din care Ocârmuirea va pläti proprie,tariului zgciuiala in bani. Proprietariulnu va fi dator a da deck numai locul tre-buincios spre clädirea mâglilor de sare sipentru ograda inpregiurul gropii ocnilor.

Dupg aceste, Ocarmuirea nu va pu-tea avea nicl o inpArtgsire la veniturilemosiei, rgmgind dreptkile proprieta-lii 2) intru toatg deplinitatea si nejigni-rea cât de putin. Iarä cât pentru sal-ggii si alti lucrgtori ai ocnei, pre care0 cârmuirea ar voi a-i asgza acolo,cum si pentru pgsunatul vitelor for,C carmuirea cu proprietariul se va al-cgtui intru aceasta prin bung invoire ;sg intillege insg ca aceste legiuiri nu seating nici de cum 3) de ocntle care se aflg.

2) In AnaIek ParIamentare : proprietarulni".3) In Analele Parlamentarc 0 in manuscriwl

4414: tad de cdt"

www.digibuc.ro

278 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA VI.

Oarecare dispozitii asupra negotului si negutitorilor.

Art. 166. Obsteasca ObicinuitaAdunare, indata dupa a sa intrunire,se va indeletnici cti facerea reglemen-tului de vaini si a tarifei ce are a seasaza pentru marfurile cu care negoataatât pamântenii, cat si supusii otoma-nicesti. Asamine acea adunare, pe te-meiul vânzarilor urmate in curgire decinci ani, luând cel de mijloc pret, vaasaza tarifa pentru vama producturilorce vor esi din tara. lard pentru vitese va plati vama pe totdeauna, precums'au legiuit in Finantie prin articolul79, sectia III.

Pe temeiurile mai sus pomenite, Ob-steasca Obicinuita Adunare la fieste-care cinci ani va intocmi dupa trebu-inta acea tarifa a ecsportatiei.

Art. 167. Dupa vechiul obiceiu,deosabitele trepte a negutitorilor si acorporatiilor au avut asupra Mr un sta-roste mai mare in orasul Esii. Pentrua nu urma de acum innainte obicinui-tele neincuvintari intru orânduirea a-cestui intai staroste, el va fi ales decare starostii tuturor corporatiilor, anegutitorilor si a mesterilor capitaliei,carii starosti sânt si ei alesi de care

fiestecare corporatie a Mr in deosabi.Toate poroncile si orânduelile Ocar-muirii atingatoare de comertie se voradresui la cel intâi staroste ; iara a-cesta va aduna pe starostii celor intâicorporatii pentru a le face lor cunos-cute si pentru a sa da cuviincioasapublicatie la aceste poronci. Asamineurmare va pazi el si intru toate sfatu-irile atingatoare de masurile comertu-lui si a industrülor '), despre care ei vorsupune a Mr proecturi la Ocarmuire.

Art. 168, Toga pricina de giu-decata de negot intre negutitorii i ban-cherii pamanteni si intre straini, se vacerceta si se va hotari de &Are tribu-nalul de comertie despre care este zisla sectia IV, cap. VIII si dupa condicacomertiei, in urmarea art. 375 al a-celuiasi cap. Iar pentru deosebiteletrepte a negutitorilor si a corporatii-lor se vor pazi regulele art. 79, literab.2).

1) In mss. 99 0 349 : industrierilor".2) Textul art. 168 este cu totta modificat de

comisiunea clin 1835 0 ca atare apare cu totuialtul In editiile tipante.

www.digibuc.ro

CAP. VI.

Reglementul carantinelor.

SECTIA I.

Despre aOzarea cordonului.

Art. 169. Pentru ferirea Moldo-vii despre cumplita boalä a ciumü, seva asäza pe malul din a stânga Dunäriiun cordon statornic de paza sänätätii,de la gura Prutului pânä la gura râu-lui Sir etiu, pe marginea Tärii Româ-nesti.

Art. 170. Insa spre a nu se in-piedica negotul, trecirea cAlätorilorcomunicatia intre Moldova si intremalul din a dreapta Dunärii, precumsi a corabiilor ce vin din Marea Nea-gra, aceastä comunicatie va fi slobcddnumai pe la trii locuri, anume pe mo-sia Tîglina, unde se aflä asazatä caran-tina, intre aceasta i orasul Galaii obarierá de ecsportatie, iar mai gios deGalati, la intrare in acest oras, se vaasAza bariera importatiei, pentru lu-crurile ce nu sânt supuse carantinei(Art, 202),

Art. 171. Cordonul ,se va asäzaIn chipul urmätoriu

a) Paza pe uscat se va face de ea-tre cinsprezä ce picheturi, alcatuite fie-stecare de d oi strajeri pamântesti cä-läri si de doi pedestrii supt ascultareacäpitenii lor.

b) Dealungul a toatei liniei acestuicordon se vor face bordee pentru pi-

1) PasagiuI comunicaria intre Moldova fi"Iipseste atAt In editia Analelor Parlamentare,tom I, partea II-a, p. 164, eat 0 In manuscrisul4414 dela Academia RonAritt.

cheturi i colibi pentru päzitori cari sevor asaza in chip de a putea opri ori-ce comunicatie de afará.

Bordeile i colibile se vor face sise vor tine cu cheltuiala somii pentrucarantine in capul Finantiei hotärite

c) Spre läcuinta päzitorilor caran-tinii si a innaintitelor sträji a cordonu-lui, se vor face bordee in pamânt saude nuele, dup un plan insämnatinpärtit in chip de a putea cuprindenumärul cersut de ofitári, de sträjeri

cai dupe orânduiala hotäritä, adicade cazerne i grajdiuri.

d) La intâmplare de nevoi, spre aputea pazi noaptea, vor intrebuinta IA-naruri pentru de cere agiutoriu dela picheturile cele mai apropiete ;

e) Paza pe apä a liniei Dunärii esteincredintatä cäpitanului schelei Galati,carele va avea supt a sa poroncl pa-truzáci de jandarmi, douazaci vozaricu douä caice de patru vâslesasä caice 2) ate de doug vâsle ;Durarea acestor vasä se va incredintacApitanului schelei Galati, dupä alege-rea ce va face ministrul din Läuntru

hatmanul i acesta dupa intärireapretului de catre Innalta Ocârmuire

f) Acesti päzitori a marginii schim-

Pasagiul de patru vdsle i rase caice" sArit atAt In manuscrisuf 4414, c'at 0 In AnaleleParlamentare.

www.digibuc.ro

280 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

bându-se zi i noapte, vor privighiacu cel mai mare amArunt, atât In li-man, cât i pe toatA insämnata linie aDunArii. Ei sânt Indatoriti de a privi-ghea ca toate vasele de curând sositesA. nu se apropie de liman, nici sA

comunicatie cu celelante vasA, pâraa nu 'tap lini zilile carantinei.

g) Fie0ecare data sosind vreun vas,pAzitorii depe apA au a in0iinta pecApitanul schelei sau pe directia caran-tinii, emii vor lua cuviincioasAle mA-suri feritoare.

Dupa Inpregiurarea locului päzile in-naintite trebue a fi intre ele ca la omie de stanjini depArtare. Se vor in-samna in foae numArul apropietoriputerea strAjerilor 0 a pAzilor Innain-

tite, precum i numärul bordeilor ceau a le cuprinde. La fieOecare miazA-noapte un jandarm cAlAret va purcedede la gura Siretiului, coborându-sedeahmgul malului pânä la pichetul in-vecinat i dupa ce Il va agiunge se vainturna. In acest chip se va urma dinpichet In pichet pânä la gura Prutului.AsAmine la fie0ecare miazAzi, un jan-darm calAret va purcede de la guraPrutului, suindu-se dealungul DunAriipânA la pichetul invecinat i dupa ceIl va ajunge se va Inturna.

In acest chip se va urma din pichetin pichet pânA la gura Siretului. Prinacest chip se va urma pe tot cordo-nul o corespondentie i o pazA. nein-cetatA.

SECTIA II

Despre organizatia carantinei §i a barierilor (rohatce).

Art. 172. Pentru tinerea cornu-nicatiei Intre Moldova cu tArile streine,se va a§eza pe cordon :

a) 0 carantinA la Tiglina, a cAriaa§Azare &au 0 inceput. AceastA ca-rantinA va fi pentru cälAtori i mArfuri.

b) 0 barierd pe mal intre carantinAintre thrgul Galafii, aceastä este pen-

tru ecsportatte (scoatere din ¡ark') atuturor lucrurilor de negot

c) Mai gios de Galati. in apropie-rea acestui orq, se va a0za o barie-rA pentru vase ce sosesc de la locu-rile invecinate cu provizie ae ale mân-cArii i cu alte lucruri ce nu sânt su-puse carantinei sau ce se pot curätinumai cu apA. Se IntAlege ch matro-zii, nici alti cAlAtori, nu se vor puteacobori la aceastA barierA.

Art. 173. Carantinele i barierilefdrä intârziere se vor face dupA asA-mAnarea celor mai bune a*Arnânturide acest feliu, pe cht vor erta mijloa-cele de Finante Mtn' aceasta hotArite.

Spre aceasta se va face la carantinAun numAr indestulat de zidiri pentruindemAnatA lAcuinta a dregAtorilora cAlAtorilor, magazii sigure i Inca-

pAtoare pentru mArfuri i spitaluri, q.cl., toate dup5. un plan hotärît. Toateaceste zidiri se vor face a§a in cât sAse poatA Inlesni slujba 0 a inpedicaorice comunicatie opritA.

Art 174. Zidirea carantinii ffindacum InceputA pe mo0a mânästirii Ma-vromolu, se va face cu aceastA mâ-nästire un a0zAmânt pentru zidireaunii casA de ospät; insA spre a sigu-ripsi indestularea cAlAtorilor, persoanace se va insArcina cu aceasta se vaindatori in serfs de a pAzi pururea inospAtArie indestularea proviziei de fe-hut cel mai bun. Neurmându-se a-ceastA indatorire, directia carantineiva fi inputernicitä a gAza pe un altmarchitan In acea casA de ospät. Pre-tul lucrurilor de mâncare putänd a seschimba, directia carantinei le va pu-blicui la fie0ecare lunA, intemeindu-sepe preturile curgatoare, adeverite depolitia loculul, larA tarifa va fi in ve-dere tn lAuntrul carantinei sprefie0ecAruia clAlAtor.

Art. 175. Privighierea carantineieste incredintata unui comitet de sA-nAtate ce va fi a0zat In capitalie

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 281

carile se va alcätui de ministrul dinLäuntru, de hatmanul si de protome-dicul. Acest comitet va orândul i vaprivighia toate pricinile atârnätoare decarantinä i inputernicit fiind de cätreguvernul, el va putea asäza carantineprovizorie (vremelnice), in toate locu-rile printipatului unde ar fi primejdiede molipsire.

Art. 176. Spre a da o cunostintäcu amäruntul a regulilor carantinei,precum despre inmagazinuirea mär-furilor, a kr curätire si ale vasälordespre mäsurilor feritoare intru irnpor-tatia (aducerea in tarä) producturilor,intocmai se va urma dupa cuprinde-rea foaiei aläturate supt litera B. Re-ghistrul tuturor märfurilor aduse in tarn

inpnrtite in clasuri, dupa terminuria carantinei, la care fiestecare dinele pentru curntire este supusä, ase-mine se aflä in foae sus arätatä.

Art. 177. Acest comitet de sä-nätate va putea, dupä inpregiurärigradul puterii boalei, a inmult1 numä-rul zilelor carantinei, 'Msä nu va puteanici odinioarä a scädea numärul lorprin acest reglement hotnrit.

Art. 178. Paza cea cu amärun-tul i tinerea regulilor de paza sänätä-tii sânt incredintate unei directii decarantinä ce este supusä povntuirilorcomitetului. Aceastä directie, askatäla carantina de la Tiglina, este alcätu-itä de un director, de un vitdirectorsi de un doftor.

Dregätorii trebuinciosi la carantinäprecum si la barieri sant insämnati inaläturata foaie supt litera A.

Art. 179. Directia carantinei esteindatoritä regulat a raportui catre co-mitet despre toate cele ce atärnä decarantinä i tinerea regulilor de sänä-tate. Dupä firea acestor raporturi, co-mitetul va hotäri alte mäsuri feritoarede molipsire. Poroncile despre aceasta,intnrite de Domn, se vor trimite ladirectie spre a fi puse in lucrare.

1) In In mss. 4414 si 99 si Analek ParIamen.tare: magazinuirea", in mss. 349 si In editiadin 1937: inmagazinuirea".

Art. 180. Comitetul carantinei vafi insärcinat a privighia starea sänätä-tii i in läuntru printipatului. Drept a-ceia, Moldova se va inpärti in privi-rea sänätätii in cinci departamenturi

anume:1) Departamentul Botosanii cuprinde

tinuturile Herta, Dorohoiu, Suceava,Botosanii.

2) Departamentul Eii, cuprinde fI-nuturile Eii, HârlAu, Cârligatura, \his-luiu,

3) Departamentul Romanului cuprin-de tinuturile Niamtu, Rom anul, Bacau;

4) Departamentul Barladului cuprin-de tinuturile Bârladu 9, Tecuciu, PutnaFälciiul.

5) Departamentul Gälatii cuprindetinutul Covurluiului.

Art. 181. Fiestecare ispravniceste indatorit a privighea in tinutul säustarea sänätätii í regulat a raportuicomitetului de sänntate, urmând intrutoate regulilor ce intru aceasta se vorasnza i privighind a kr päzire.

Art. 182. Fiestecare ispravnic atinuturilor cuprinsä in departamentulintâi se va adresui la vreo ,trebuintäcätre doftorul de la Botosani, ce estescaunul departamentului ; pentru de-partamentul al doilea se vor adresuila Esi ; pentru departamentul al triileala Roman ; pentru departamentul alpatrulea la Bârlad ; ce se atinge deispravnicii departamentului al cincilea,ei se vor adresui la doftorul caranti-nei asnzatä in acel tinut.

Art. 183. Se va asnza un in-spector de cApetenie pentru imbe prin-tipaturi. Domnii inpreunä cu ghine-ral-consulul Rosiei, vor face alegireaacestui ipochimen. Acest inspector vafi indatorit :

a) De a cerceta regulat cordonulferitor sänätätii spre a luoa pe fatalo ului stiintele cele adevärate spre ale inpärtäsi comitetului ;

b) Inspectorul se va corespondui eudregatorfile carantinilor a staturilor in-

2) In Analele Parlamentare : Tatoca" InInc de Bcirlad".

www.digibuc.ro

282 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

vecinate, spre a pune la cale mäsurilecuviincioase i va avea corespondentiecu malul drept al Dunärii pentru ave-rea 0iintei de starea sänätätii a locu-rilor a§azate dincolo de Dunäi-e 0 a-celor megie0te.

c) El va avea neincetata privighiereasupra carantinilor, pentru cä atât re-gulile ce s'au aOzat, cat 0 rânduialacea mai deplinä, O. fie cu scumpätatepäzite. Asämine el va fi insarcinat dea privighea toate cele ce atarnä destarea sänätätii din läuntru, de a secorespondarisi pentru aceasta 0 de apropune comitetului toate mäsurile ceva socoti trebuincioase.

Art, 184. Toti dregätorii a ca-rantinii 0 a barierilor se vor alege decare ministrul din Läuntru 0 se vorintäri de catre Domn.

Nime nu se va putea scoate dinslujbl, afar& numai pentru oarecari eu-vinte intemeete care s'ar adeveri inun jurnal iscalit de mädulärile comi-tetului.

Art. 185. Sámuirea casäi carantiniieste supusä supt raspunderea minish-u-lui din Läuntru, carele va orandui toatesomile ce au a se pläti dupä cum s 'auhotärit prin reglement. El va fi datora aräta cuvintile tuturor cheltuelilorecstraordinare, urmand atat pentru da-turile cat i pentru luoaturile ce vorinfra in casä, randuiala ce acum se pa-z4te la visterie.

Art, 186. Numirea doftorilor lacarantiná 0 la deosäbitele departamen-turi de sänätate atarnd de comitetul,carile, atat pentru a kr numire cat 0pentru scoatere, se vor povatui dupacele ce s'au hotärit la art. 184, pentrucielanti dregätori ai carantinii. Protome-dicul este indatorit a privighia ca totidoftorii sa inplineascd cu amäruntuldatorüle kr i ca sä fie totdeaunaindestulati cu bune doftorii.

Art. 187. Comitetul de sänätateva alcätui in limba moldoveneascáin alte i va publicui färä intarziere re-gulile pentru numärul zililor carantiniice vor fi datori a face cälätorii 0 ma-trozii, chipulwcurätirii vasälor 0 a mär-

furilor, inmagazinuirea acestor din urmämäsurile feritoare ce au a se pázi

pentru toate interesurile de negot.Art. 188. Spre a inlesni alijveri-

qul intre sätenii Moldovii ') i intre la-cuitorii de piste Dunäre, se vor aqäzala amandoa barierile, in toate zillie alesäptämanei, targuri uncle' sätenii moldo-vent vor putea vinde producturile kr.Pentru aceasta, alaturea cu bariera, sevor face ingrädituri spre priimirea lá-cuitorilor din a dreapta Dunärii. In a-cest chip, färä a trece vreodatä cordo-nul carantinü, sätenii vor putea facealijveriqul kr, f Ara a avea vreun ames-tic cu läcuitorii din malul drept al Du-narii. Un numär hotärit de dregatorivor privighea päzirea cu amäruntula regulilor oranduite, precum 0 ea totibanü ce vor infra la acele targuri satreacti prin (get i pentru ca nimine sänu poatä a se înfäfoa inarmat.

Art. 189. Toti dregätorii carantinii0 a barierilor, panä a nu infra in slujbavor face giurämant de a päzi cu sfin-tenie legiuirile feritoare sänätätii. Sprea face aceste legiuiri cunoscute, neapä-rat de trebuintá este a se citi acestreglement in zilile de directorul hotä-rite, in ffinta directiei 0 a tuturor clre-gatorilor mari i mici ai carantinii, pre-cum 0 reglementul de sänätate aicealäturat. Asämine fie#ecare data se valuoa in scris a kr ardtare de cate pon-turi li s'au citit, pentru ca la intamplarede neinplinire sä. nu poatä nime, pen-h-u indreptarea sa, pricinui nqtiintaacestor regule. Asämine se va urmapentru tarifa lucrurilor ce se aduc intarà.

Art. 190. Jandarmü ce sant lacarantinä vor fi supt poronca ofitäruluicelui mai vechi a cetei ce va fi aqezatäla Galati ; iar vozarii 3) vor fi supt as-cultarea cäpitanului §chelei.

i) In manuscrisele nr. 349 0 4414 : sateniimoldoveni".

.2) In AnaIele Parlamentare : pdstrarea", Inloc de pdzirea".

3) In Analele ParIamentare: coferii" tn foede vozarii".

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLD0'1, EI 283

Art. 191. Spre intâmpinarea chel-tuelilor neaparate pentru tinerea caran-tinii i de douä bariere cât i pentruleafa tuturor dregätorilor, s'au hotärit

pe an o sumä de o sea de mil leidin veniturile printipatului Moldovei,dupä cum se aratá la sectia a doa,cap. al trfile.

SECTIA III

Despre regulile pazitoare se-m(5650i i de politie pentru cellerorimarfurile in carantina.

Art. 192. La sosirea vreunui vas,comisariul carantinii, insotit de dofto-rul, It va cerceta. Patronul adecä cäpi-tanul vasului va fi indatorit a infAtosahârtfile sale si de a face arätärile ce-rute, despre care se va incheia jurnal.Dupa aceste, daca patronul sau uniidin cälätori ar voi sä intre in carantinäsau sä rämâe in vas spre a discärcamarfa sau a incärca alta la bariera ecspor-tatiei, atunce se vor pazi despre acestemäsurile de sänätate potrivite cu fieste-care din aceste douä intâmpläri. Cese atinge de caicele ce ar veni din adreapta Dundrii, aceste indatä dupa so-sirea lor la carantinä vor putea dis-arch märfurile 0 a inearca allele, lush'färä a avea vreun amestec cu läcui-torfi.

Art. 193. Dacd dupa cercetareafäcutä, s'ar aräta vre un prepus asupravasului, atunci el va pune la carantinä

pana e nu avea vreo comunicatie,se va supune la toate mäsurile de cu-rätire, iar intâmplându-se O. nu voiasca aface carantinä, atunce slobod va fi dea purcede.

Art. 194. Orice cälätor, sosind lacarantinä, este datoriu a inatosa direc-fiei pasaporiul säu si a face toate arä-tärile cerute, despre care se va incheiaun jurnal.

In urmä se va supune vizitatii dof-torului, dupa care aflându-se sanatos,se va face reghistru a tuturor lucrurilor,banilor, scrisorilor i altor hârtii ce sevor da la directie, spre a lor curätiredupà regulile carantinii. Apoi el vaspäla tot trupul sätt in o camard hotä-rità aceasta i inbracându-se

in straile curätite, va trece in läguintace i se va insämna. Din acest minunteel ce va fi Sändtos, pâna la inchiereade a patra zi, volnic va fi in curgereazilii a cincea 1) de a luoa toate lucrurilesale si de a esi din carantinä.

Art. 195. Intâmplandu-se ca dof-torul sä discopere asupra vreunui dincälätori, simptome sau oarecari sämnede ciumä, atunce ciumasul, toti ai säitovaräsi si a lor lucruri se vor trimetein vasäle lor, spre a face acolo caran-tina orânduitä, iar carantinile invecinatese vor instiinta de aceastä intâmplare.

Art. 196. Cälätoriul este indatorita trimite mai intâi straiele sale, spre afi dupa cuviintä cued-tile i dupl ce in-sus se va supune la toate formalitalileorânduite prin art. 194, se va inbräcain straile curätite, va trece in läcuintace i se va orândui. Din acest minuntnumai i se vor numära acele patru zilea carantinii.

Art. 197. Dacä dincoace de Bal-can s'ar ivi ciuma, atunce zilele caran-tinii se vor indoi i in curgirea aceastacAlatorii vor fi datori a se supune laregulile orinduite.

Art. 198, Toti curierii, de oricenatie ar fi, se vor supune la inplinirealegiuirilor carantinii ; numai pacheturilesale, dupa ce se vor curäti bine, sevor putea da la alti curieri ce nu seaflä in caraiitinä, spre a fi trimisä laadresa lor i aceasta dupa punerea lacale fäcutä cu consulii i aghentii pute-rilor streine.

I) Ibídem : "a cere, in Toe de "a cincea.,

www.digibuc.ro

284 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Curierii vor fi 1ndatoriti a fi fatä lacurätirea pacheturilor, scrisorilor i ba-nilor ce ar fi aducâncl.

Art. 199. Orice persoanA inar-matä intrând in carantinä cu scopos dea se tnturna piste cordon 1), panä a nuinfra este Indatoritá a läsa mai intâiarmile sale la directie, care inscriindintr'o condicA inadins numile chlAtoriu-lui i insämnarea armilor, le va pästra,iar la inturnare nejignite le va da in-dAräpt.

Art. 200. Tofi cAlätorii ce ar sosiin acea zi 0 tot din acel loc vor putealäcui Inpreunä Intr'un apartament, dacänu vor fi indestule cämäri spre a in-cApea fie§tecare in deosAbi, insä nicio-datä doi alätori ce ar sosi in doâ osä-bite zile nu vor putea face carantinAla un loc.

Art. 201. Oricare cälätoriu 2) sautrecätoriu, de orice natie sau grad arfi, este färä osäbire supus la cea cuamAruntul päzire reglementului carantiniiO nu va pLtea in nici o intâmplare atrece cordonul, färä a avea o adeve-rink' ce la e0rea sa din carantinA i seva da de directie 0 care va fi iscAlitäO de comandantul portului a sträjii pä-mânteti. Aceastä adeverintä va arAtacum cä au inplinit in carantinä cele delegiuire orânduite.

Art. 202. Märfurile ce se aducdin Turchia, In privirea chipului curAtiriilor, se inpärtesc in patru clasuri, adecA

1.) Acele ce nu sânt supuse la nicio carantinä, precum untdelemn, mAs-line, icre, pe§te särat i celelante. Toa-te aceste lucruri se pot deseirca dinvas 0 a se aduce in tara, dupä ce maiintai se vor späla vasele In care acestefeluri de lucruri se alla ;

2.) Acele lucruri ce se pot curätipetrecându-le prin apA precum alämâi,

portocale i celelante sau acelece se pot curäti dupA ce se vor des-face 0 se vor arde Inväliturile lor, saudupa ce se vor uda eu apä cutfile i va-säle in care se aflä, precum bAcAliile,toate acele märfuri nu sânt ") supuse lacarantinä;

3.) Lucrurile ce trebue a se di§chide0 a se aerisi, precum skife, deosabitefeluri de tesäturi i alte lucruri de acestfeliu, din minuntul inceperii aerisirii,vor sta §asAsprAzece zile in carantinä ;

4.) In urinä lucrurile a cärora caran-tinä se va prelungi pânä la patruzäciO clouâ zile, precum lAna, bumbacul,

celelante, teancurile i sacii acestormärfuri se vor dispica 4) spre a puteafi mai cu lesnire patrunse de aer 0 sevor curAti dupä regulile carantinii iaraerisirea blänurilor va urma numai Incurgere de doâzeci i patru de zile inrâncl.

Art. 203. Dupa inplinirea orân-duefilor carantinii, directorul va da pro-prietarilor acestor märfuri un bilet deslobodä frecire adeveritor curatirii bor.

SECTIA IV

Despre calceirile legiuirilor carantinii i pedeapsa bor.

Art. 204. Acei ce vor cälca le-giuirile carantinii se vor pedepsi in chi-pul urmAtor

f) In Analek ParIametare «peste curtind. InInc de apiste cordon.

In manuscri ele nr. 909, 4414 si in AnaideParlamentare : "lacuitor. in foe de actadtoria",cum am transeris dupA mss. 99, 349 si ediitetipAríte din 1837 si 1846.

1. Acel ce va cAlca 5) piste hotarAleMoldovei, färä a face carantinä, va fi,

3) In Analele Parlamentare : «mutt supase"in foe de «nu stint supuse". 9

4) Ibidem .9deschide" in foe de .despica".5) Comisia din 1835 infocueste 49Acel ce va

cdlca" cu 9,pdmeintenii cari vor &acct., si se a-daug& La sfarsit: «bird ceelanti vor fi giudeeatide cdtre a lor competentd dregdtorie».

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVE1 285

dupà ce o va inplini, triimes pe viatàla ocnä.

2. Dacä cineva ar aduce in Moldovamärfuri pe ascuns sau alte lucruri, atun-ce indoità villa de controbant si de al-carea cordonului se va pedepsi princonfiscatia lucrurilor prinsä, iar calca-toriul cordonului va fi osândit la ocnäpe viatä.

3. Acela ce va ascunde vreun lucrusi se va dovedi in cursul facerii caran-tinii, se va supune la o nouà carantind.socotitä din zioa cand se va.dovedi inaceastä. cälcare.

4. Acei ce s'ar atinge de o persoanäsau de un lucru aflätori in carantinä,precum i lucrurile atinse de un cälätorce ar infra in carantinä, asäminea sävor suptme ') la o nouà carantinä;

5. Intâmplandu-se ca nestine sä ispi-teascä a cAlca legiuirile carantinii saucordonul j carile dupg poftorita ameli-tare 2) de cätre jandarm nu s'ar trageindäräpt, atunce jandarmul va fi inpu-ternicit a inpusca pe acest cälätor.

Art. 205. alcArile legiuirilor ca-rantinii fäcute de cätre dregätorii eisânt de dad feluri

1. Cele intâi fäcute cu inadins i cuscopos a vreunui interes ;

2. Iar cele de al doile care urmeazAdin lenevire,

Cuvintele «sd vor supune. tipsesc din ma-nuserisele 909, 4414 0 din acela utilizate In Ana-lete Parlamentare.

2.) In mss. 4414 «amelin(areo, tn mss. utitizatde Analele Parlamentare i In editile tipArite:amenintare..

Art. 206. Sant socotiti vinovati afelului ¡Mai :

a) Dregatoriul carantinii ce ar läsasa treacä un calätor sau märfuri, faràa-1 supune la regulile carantinii oran-duite,

b) Jandarmul sau pichetul sträjii pa-mantesti, carile, dupà ce va opri pe imcälätor ce s'ar ispiti a trece pe furiscordonul, 1-ar läsa sä treacA innaintefärä a-1 triimite la cea mai aproapecantora a carantinii.

Art. 207. Sant socotiti vinovatide feliul al doile

a) Slujitorii carantinii cari ar lAsa satreacä marfa i dupa inplinirea zililorrânduite carantinii, Msä carele necurà-tindu-se 'hides tul, ar pricinui vreo in-tâmplare de molipsire.

b) Jandarmul sau pichetul carele arläsa vreun punct slobod pe unde sA sepoatä comunicarisi.

Art. 208. Calcätorii feliului intaise vor pedepsi de moarte.

Art. 209. Dregatorii cei mari ces'ar fi dovedit de vinovati in calcareafeliului al doile se vor scoate din slujbAsi se va declarui nevrednici de a matintra in dregatorii.

Dregätorii mai mid se vor pedepsitrupeste.

Art. 210. Pentru mice neclreptatece ar urma din partea dregätorilor ca-rantinii sau a slujbasului cordonului,vor fi scosi din slujba si indatoriti apläti partii însträmbätäfite indoitulpagubil ce ar fi suferit.

www.digibuc.ro

286 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA A

Statul apropietoriu a dregatorilor comitetului seinateitii din Eqi,a carantinii dila Tiglina qi amcinduror barierilor.

LEFILE INEGATORILOR COMITETULUI

DIN ER

t12.,P-

Z

LEAFA IN LEIPeste tot

pe an,= ,..

..E. 1,4

Ls, .2 = i: 9 .2

Inspectorul de cápitenie . , . 1 1,102 1.102 13.224Secretariul inplinind si slujba de casieriu 1 300 300 3.600Scriitorii . . . . . 2 120 240 2.880Cheltuiala cantalerii si plata unui pAzitor 125 1.500 21.204

De la carantina Tiglina.

Director . . . . . 1 500 500 6.000Vit-director . . . , . 1 300 300 3.600Doftorul ce este indatorit a tine sit

spiterie . . . . 1 500 500 6.000Moasa . . . . . . 1 150 150 1,800Scriitoiii . . . , . 2 100 200 2.400Comisarii . . . . . 3 200 ,600 7.200Slujitorii . . . . . 6 60 360 4.320Cheltuiala cantalerii 100 1.200Slujbasii pe O. magazii . . . 8 50 400 4.800Tulumbagii pentru tulumbe . . 2 50 100 1.200Pentru incAlzit si materüle de afumat 300 3.600Comisariul la bariera ecsportatii , 1 200 200 2.400Scriitoriul . . . . . 1 75 75 900Privighitorii la priimirea marfurilor ce

ese prin aceastà barierà . . 4 125 500 6.000Comisariul la bariera ecsportatii langa

Galati , . , . . 1 200 200 2.400Scriitoriul . . . . . 1 75 75 900Privighetoriul târguirei . , . 1 125 125 1.500Privighetorü barierei . . . 2 60 120 1.440Capitanul . . , . . 1 200 2 Q 0 2.440Vozarii 20 65 1.300 15.600Pentru doâ mari si sasä mici caice . 3.136 78.796

100.000

www.digibuc.ro

ANECSA LITERA B.

Regulile lámuritoare mdsurilor ce au a se luapentru carantind.

SECTIA I

Despre priimirea vasälor sosite la schela carantinei.

Art. I. Nici un vas sosind, nutrebue sä se apropie de chelä 0 maivârtos nicicum sä intre fArA Oirea pos-tului de Dun Are sau a postului inna-inuit a carantinei, carele trebue sä fiela depärtare cuviincioasä de la zidirilecarantinei. IndatA ce un vas se va a-propie de bariera despre Dunäre, cA-pitanul va infra intr'un caic 0 vamerge spre a sa intAmpinare 0 fArAa se atinge va intreba de numile va-sului 0 a pafronului (cäpitanul säu), delocul venirii sale 0 de are inarcaturäsau ba, de sânt oamenii sänäto0, denu a murit cineva in cursul cAlAtoriei,de nu s'au abAtut undeva 0 anume ince foe 0 viind dinteun loc cu prepus,de au inplinit curätirile carantinei 0 a-nume in care carantinA.

Potrivit cu räspunsurile pe acesteintrebäri, capitanul va insämna loculunde vasul poate fdrä primejdie sA a-runce anghira.

Art. II. Tot atunce cApitanul dapatronului vasului cu feririle cuviin-cioase, o hârtie scrisä sau tipAritä inteolimbA cunoscutä patronului spre a-i fide instructie, coprinzAtoare de toate re-guile ce fie0cine este dator a le päzi,in cursul facerii carantinei. Patronultrebue indatä sä citeascA acele instructiila totii cAlätorii 0 matrozii adunati.

Art. III. In intAmpläri obicinuiteadecA când toti cei aflätori in vas se

ALA sAnAto0 0 child in cursul cAlAtorienu s'au intâmplat vreo moarte, atuncecApitanul poronce0e pafronului, cAläto-rilor 0 matrozilor de a luoa toate alor pasaporturi 1), scrisori 0 hârtii 0de a merge in caic pânä la carantinä,spre a se supune infrebärilor 0 vizitatiicuviincioase, privighiind insä sä nu aibAvreo comunicatiune cu nime. DacA totiacei din vas n'ar putea deodatä amerge la carantinä, atunce se va ducedintâi o giumätate 0 inturnându-se a-ceasta la vas, altä giumatate a cAlato-rilor va merge la carantinA.

Intâmplandu-se sä fi fost molt peacel vas sau bolnavi, atunce cApitanulspre inmultirea mäsurilor feritoare, vaporunci patronului de a se infAtoa in-Ml singur, fall cAlAtori 0 fArA oameniivasului.

Art. IV. Daca se va adeveri cAvasul ar fi venit de la un loc molipsitsau cA ar fi trecut pe la un aa loc,sau, in sfar0t, daca ciuma s'ar desco-peri asupra unuia din aceia ce infrain carantinä, atunce färä cea mai micAintârziere, ciumawl, sub pazA, se vatrimite la spitalul ciuma0lor, iarA pen-tru celelante persoane ce ar fi cu dânsulprecum 0 despre aceia ce se atingede vasul in carele sä aflä bolnavul, li

1) In Analele Parlamentare : pe la porturi"In loe de : pasaporturi".

www.digibuc.ro

288 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

se va hotari terminul eel mai putin de14 zile, dupa euviincioasele curatiri cese vor face cu vasul

Art. V. pupa venirea calatorilorla casa carantinii, li se vor luoa la totipasaporturile, documenturile, facturile,serisorile i celelante ce vor fi avand.Cu toate aceste lucruri se va urmaintocmai ca la carantina unuiOamenii ace§tia sant supu0 vizita-risirii 0 se vor intreba supt giura-mant despre starea sanatatii a locurilorde la care vin ei sau pe unde au tre-cut. Asamine de nu au avut niscaivabolnavi sau morti in cursul calatorii Mr.

Art. VI. Daca in vasul sosit s'argasi un bolnav sau daca cineva s'arbolnavi de lingoare sau de alte frigurilipicioase, innainte sau dupa incepereaterminului carantinei, atunci un asami-ne bolnav, fara cea mai mica intarzierese va deosabi 0 se va duce la spital,in cvartalul calatorilor. Dar oameniice se afla pe acest vas 0 carii facacum carantina, vor incepe din nouterminul intreg a carantinel, numaran-du-se din zioa in care un asämine bol-nav s'ar fi dispartit de la damii.

Art. VII. Daca boala lipicioasä s'arivi in vreo camara a celor ce se afläIn carantina, atunci ciumapl fara ceamai mica' intarziere, despartindu-se dela altii, se va duce la spital, iar totiacei ce raman in aratata despartiturä,precum i pazitorii ce s'ar fi afland,îi vor spala adesaori mainile cu ames-stecatura himiceasea_ numita gaz acrumuriatic super-ocsighinat.

Camarile se vor afuma in toate zilelein chipul urmatoriu

Amestecand inteun vas de steclaputina magnezie cu sare obicinuitädupa ce amestecatura aceasta se vatopi in apa, se cuvine Inca a adaugi,din vreme in vreme, o lingurita de a-crime de pucioasa 0 de a purta aceastaamesticatura prin camara pana se vaumplea de gaz (aburi), intr'atata incatsa se simtascä mirosul sau, msA faraa supara rasuflatul.

Toate straile i lucrurile Mr de zil-nica intrebuintare trebuesc schimbate

curatite dupa feliul br sau prin gazacni muriatic ocsighinat sau prin gazde pucioasä sau in urma prin aerisire

spalare, iar din zioa ace0ii schimbaride stare, li se va numara terminul de14 zile. Doftorul, cercetandu-i de triiori pe zi, le va face intrebare in ffinfadirectorului carantinei, despre stareasanatatii Mr i ei nicicum nu se vorlasa la vorbitoare (locul intalniriivorbirii cu sträinii), nici voia ce estealtora data de a vorbi cu ace§tia, nuli se va ingadui. Cele ale mancarii lise vor inpärti in fiinta directorului ca-rantinei cu toate fererile putincioase.

Art. 141.1. Afara de acele strae,care vor fi mai intai curatite in cursulvizitatiei, se vor luoa calatorilor toatelucrurile de zilnica Mr intrebuinfare,precum straile, armile de foc, asamine

toate luerurile supuse molipsirii. Spreluoarea acestor lucruri de la calatori,se vor intrebuinfa oameni inadins, caripentru aceasta n'ar avea nici o comuni-catie cu orice altä persoana.

Art. IX, Straile, lucrurile cala-torilor i orice alte mofipsirii supuse,dupa ce li se vor luoa, se vor duce lacvartalul unde se fac curatirile, iaracomisariul prin mijlocirea directoruluide carantina, va da proprietariului a-cestor lucruri adeverinfa de priimire.Armile de foc i cele de alt feliu, iarbade pu§ca i celelante se vor pazi indeosabi, straile lor 0 a lor lucruri sevor curati sau prin gazul acrimii muri-afice, ori superocsighinate sau prin a-fumarile cu pucioasa sau prin aerisiredupa feliul i insuOmea lucrurilor.

Art. X. Volnici shut acei din vas,aflätori in carantina, de0 nu doresc afi curatiti, de a incarca marfa la bari-era ecsportatii, ce este pentru aceastahotarita, afara numai cand s'ar ivi mo-lipsire pe un asamine vas. In aceastaintamplare nu este ertat vasului, de aincarca la bariera ecsportatii, pana a nufi mai intai curatit. Un dregator inadinsal carantinii va privighea ea vasul ne-curatit sa incarce producturile fara a-mestic cu alte persoane sau vase 0 mai alessä nu poata nicaiurea nimicfi discarca.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDON EI 289

Art. XI Dupa a kr curatire, mar-furile din nou se vor pune In teancurisi se vor invali. Persoanele ce le vorcurati se vor supune vizitatii doftoruluisi inplinindu-se cu amaruntul toate o-rânduelile curatirii, adeverinta cornisa-riului asupra acestor mar-furi se va In-fatosa directii.

Art. XII. Directia carantinelorva hotári, de nu va fi vreo piedica,slobozirea märfurilor. Atuncea marfurilese vor insämna cu o inadins pecetie acarantinii, precum tasäturi si alte stofein bucati, bumbacul, lâna si alte asa-mine marfuri aduse in teancuri. Pro-prietarii vor priimi bileturile si vor inturnaadeverintile ce li s'au dat, iscälind indosul lor priimirea acestor märfuri. Di-rectia carantinii 'Ana a nu slobozi esireaacestor märfuri, precum si acelea cenu sânt supuse molipsirii va trimite lacantora ) vämii, insämnare si foaia kr

cu amäruntul acelor lucruri, fall vamaeste datoare a adeveri si a privighea dea nu lasa nimica sa treaca far% stirea ei.

Dacä proprietariul märfurilor sau ve-chilul säu, in cursul de trii zile dupadeplina curätire a marfurilor, nu se vainfätosa spre a le rädica, atuncea elese vor ecspedui la vama eu cheltuialaproprietariului.

Art. XIII. Acel ce, aflându-se incarantina asupra unui vas sau in casacarantinii, s'ar atinge cu sccpos inadinsde o persoana sau de un orice lucru,carile n'ar fi supt carantina sau a ea-ruia zile de carantinä sânt deosebitecu ale sale, acesta dupa hotarirea co-mitetului se va supune la o pedeapsà,sau va pläti cheltuelile pricinuite la aceicarii in urma acestii atingeri, vor tidatori a se mai supune la alt terminde contumatie intocmai cu ale calca-toriului.

SECTIA II

Despre carantina pentru marfuri si inpeírtirea marfurilor.

Art. XIV. In privirea chipuluicuratirii, toate märfurile supuse molip-sirii, sä inpartasc in patru clasuri :

1. Acele ce se curata prin chipulgazului acru muriatic superocsighenatsânt : bumbacul, inul, cânepa, lâna, ma-tasa crudä si toate stofele neväpsite,precum : pânza, schimburi, postav alb,eta si altele asamine Asijderea puful,penile nevapsite, parul, pae, trestii sitoate a kr manulapturi nevapsite, scoar-ta de dop, dopurile nota, hârtia alba,burete de Grecia, blane usoare si mari,rogojine de papura si de teiu, par depore si perii nevapsite.

2. Lucrurile ce se curata prin afu-matul de pucioasä, precum toate stofileväpsite, a carora flori sant delicate pre-cum : postavuri groase, covoara, stofede bumbac si blanarii, cart si perga-menturi.

1) In Analele Parlamentare, L p. 114 : ca-rantina" tn toe de cantora".

3. Lucrurile ce pot fi curätite prinsingura aerisire, precum :

a) Galoane adeca sireturi de aur,de argint, ratele si alte asäminea ;

b) Catifele, stofe delicate de matasä,de bumbac si de lânä ;

c) Cadre zugrävite pe pänza sistampe ;

d) Radäcina numita radics diptami,hemeiu, tabac in frunza si coaja detot feliul;

e) Pene vapsite.4. Lucrurile ce se curätäsc in apa

precum :a) PanzA suptire si groase ce se in-

plântä in apä si se aerisäsc.b) Cadre zugravite pe lemn cu o-

loiu se spalá cu apä cu un burete ;c) Periile si feliurite lucruri de lemn

se inplânta in al:4 si se spa% cu luareaminte a nu fi stricate de apa. Pentruaceasta, lucrurile de lemn 2) fiind de

2) Numai In Analele Parlamentare : .lucru-rile cu lac. In toe de «lucrurile de lemn,P.

19

www.digibuc.ro

290 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

pret, se vor späla cu un burete. Se cu-vine a se ingriii sä nu rämâe nimicaintre inchieturile sau adâncurilelor, färäa fi curäfite t

d) Lumânärile de säu si de cearävor rämâne inplântate in apä in cursde patru zaci si opt ceasuri supt pri-

vigherea päzitoriului carantinii. Pe langaaceste sä se aprindä mucul lor si säarda ceva din cearä sau ski, iarä dacäproprietariul nu ar voi 01 le cu-rafasca in acest chip, atunce elevor rämâne in carantinä pe vadeaoaorânduitä.

www.digibuc.ro

CAP. VII

Reglementul jandarmerii.

TABLA MATEREOR

TITLUL I

GHENERALNICE PUNERI LA CALEPENTRU ALCATUIREA MILITII

ADICA :

1-a sectie. Temeiurile alcAtuirii.2-a sectie, Inrolatia de bunä voe,3-a sectie. Tinerea ei 0 privileghiu-

rile.4-a sectie : Gheneralnice datorii a

militii, Insusirile sefului ei 0 dizlocatia.5-a sectie : Administratia militii.6-a sectie : Inbräcämintea 0 'Mar-

marea.7-a sectie : Sama cheltuelilor.8-a sectie t Drepturile rangurilor mi-

litäresti.

TITLUL II.INVATATURA CALARETULUI $1 APEDESTRULUL SLUJBA DE GARNI-

ZON $1 DE AVANPOST, INSA :

1-ia sectie s Scoala 1nrolatilor adicaa scrisilor ;

2-a sectie I Exertitia companiei.3-a sectie : Exertitia escadronului.4-a sectie : Exertitia batalionului.5-a sectie ; Slujba de garnizon 0 de

avanpost.

TITLUL III.REGULE DE ADMINISTRATIE.1-a sectie: Prerogativele, drepturile

sefului militii. Dispre chipul admi-nistratii. Statul maior.Datoriile colo-nefflor i altor ofiteri 0 a rangurilorurmätoare. Despre administratia re-ghimentului ;

2-a sectie : Reglementn1 comisaria-tului.Dispre inbräcare, gAtirea, filar-marea si leafa.

3-a sectie : Administratia proviantu-lui 0 a furajului.

4-a sectie : Administratiá sänätätii.Randuiala si tinerea spitalurilor.

TITLUL IV. 1),

CONDICA MILITAREASCA 'NSA I

1-a sectie : Vinovätiile care atärnäde giudecata sfaturilor ostinesti.Alcä-tuirea acestor tribunaluri si urmarea o-ränduelii giudecätoresti.

2-a sectie: Pedepsile.

i) «Notd bene : Insemnare. Aceste triidupd urmd titluri alcdtuesc o deosäbitä condialintdritd de Domnu, inputernicitul prezident pipusd in lucrare de cdtre comitetul insdrcinat deorganizatiea jandarm4rii., (Nota originala din1831).

www.digibuc.ro

292 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TITLUL I.SECTIA I.

Temeiurile organizatiei milifiei.

Art. 211, In privirea articului al5-le al tractatului de pace de la Adri-ianopoli care incheidslueste Och.rmuiriiMoldovii, sloboda directie a pricinilordin lduntru, s'au fäcut neaparat de tre-buintä inthi, pentru paza märginii In-tru cele ce privesc la negof i caran-tini ; al doilea, pentru paza bunei orhn-dueli si a linitií publice din huntru,a alcatui o strajä organizatä pe teme-iuri statornice i asupra cAriea Ochr-muirea sä poatä räzäma a sa credintä.

Art. 212. Drept aceia, miifia na-tionalä, organizatä numai pentru pazamärginilor tarii pentru slujba din 1.6-untru, s'au asäzat in printipatul Moldo-vei in chipul urmätor: -

Art. 213. Domnul este Innaltulsef al militii prinfipatului Moldovel.

Art. 214. Aceastä mil tie este co-inanduitä de cätre hatmanul, dinpreundcu un stat-maior, precum este msäm-nat la tabla No. 1 si se alcätuestede pedestrime i cälärime, inteun re-ghiment.

Art. 215. Acest reghiment se in-parte in doâ párfi Intâjul batalion depedestrime i intaiul escadron de cälä-rime al doilea batalion al doilea e-scad;on.

Art. 216. Fiestecare din acestedoh pärti este comenduitä de un ofitera rangurilor de sus, care are puteredriturile unui comandant de reghiment,avand Insà leafa rangului sau.

Acesti ofiferi se vor adresui intrutoate catra hatman.

Art. 217. Fiestecare batalion estecomenduit de un major si fiesicare e-scadron de un capitan.

Art. 218. Batalionul se alatuestedin patru cornpanii compania din dohpelotonuri i pelotonul din sasä sectii.(Vezi litera A).

Art. 219. Escadronul se alatueste

de patru pelotonuri si pelotonul de pa-tru sectii (Vezi litera B).

Art. 220. In fiestecare batalion,sânt :

Major . .. I.

Cápitani . ... 9 l 4Leitinanti 8Stegari .. ... . 8Cadeti 16Suptofiferi 48Dobosäri 8Jandarmi 480Doftor . -. 1

Jandarmi neinarmati . 12

Peste tot 586

In fiestecare escadron sânt :Cäpitan , 1

Leitinanfi . ... , . 2Stegall. , ... 4Cadeti 4Suptofiteri . . 14Trambitari 2Jandarmi 160Jandarmi neinarmati 3

Tutu! . . . 190

Iar reghimentul inpreunä cu dol co-loneli i toate rangurile , . .

atre acesta comandantul mi-litiei este

1554

1

Ofiteriul maior de slujba . 1

Adiotanti maiori . . . . 2Scriitori. 6

Peste tot. . . 1564

Art. 221. Alcätuirea cu amärun-tul a reghimentului este Insämnatä intabla supt No. 2.

Art, 232. Dacá mai In urmá In-pregiurärile ar cere Inmultirea acestei

atunce idea' a adaogi numärulbatalioanelor i escddroanelor se va a-daogi câte un sir la fiesiecare sectie.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 293

Aceastä adäogire atre 96 sectii a pe-destrimii ar da un adaos de 192 oa-meni, iarä la 32 sectii de cälärime unadaos de 64. Iar dacA mai in urmänumArul aclAogit al militii n'ar fi inch'

destul, atunce in loc de un sir de sec-tii se vor addogi doâ, care vor da 512oameni si asa mai departe, päzind insädeapururea numärul de acum a ofite-rilor si suptofiterilor.

SECTIA II

Inrolatia de

Art. 223. Militia se va forma-risi prin Inrolatia de bunä voe.

Art. 224. Toate treptele birnici-lor, afarä de tigani 9 pot fi pArtase ininrolatia de bunä voe, pânä la inplini-rea numärului hotärit.

Art, 225. Aceastä inrolatie se vaface cu stirea ministrului din Läuntruprin ofiterii militiei si cu inpreunä lu-crarea ispravnicilor, care vor privigheaa nu se inrola mai mult decat un omdin aceia0 cash'.

Art, 226. Dupä ce toatä militiase va indeplini, atunce toti slujitorii seTor desfiinta si vor fi in rânduiala bir-n:cilor.

Art. 227, Numai cei di la 20pânä la 30 ani vor fi priimiti in slujbA.

Art. 228. Pärnântenii numai careTor avea ori pärinti ori familie sau a-vere nemiscAtoare se vor priimi inslujbA.

Art. 229. Vremea slujbii va fi desasä ani.

Art. 230. Numärul acestei militiicerând trebuinta de a se tine deapuru-rea deplin, la fiestecare patru sau sasäluni, se vor indeplini jandarmii cei mortiprin altii de bunA voe, pre care amân-doi colonelii se vor ingriji de a-i a-duna (art. 225). In ofice vreme corn-pletul militiei atârnä de la inadinsa in-grijire a hatmanului, pentru a cärue in-tregime el este rAspunatoriu.

Art. 231. Numärul acestii militii,cerând trebuintä a fi pururea deplin sivremea slujbii hotäritä fiind de sasäani, pentru ca sä fie nelipsit oaresicare

1) In Amide Parlamentare .neguNtori» 'InInc de figan...

buna voe.

nurnár de vechi jandarmi spre Inv*tuna celor noi. a triea parte din toaterangurile de gios se va slobozi la in-plinirea acelor intai trii ani de slujb ASlobozindu-se deapururea pe acei maputini vrednici, iar in locul lor se von'aseza indatä acei din nou inrolati. i

Slobozirea pe al cincilea si al sasä-lea an va urma asäminea de chte o atriia parte dupA inplinirea acelor inthisasä ani, la inceputul anului intai aslujbii a doua inrolatii, slobozirea se vaface la 9 a sasa parte din numärul mi-litiei, asaminea urmandu-se pcntru totianii vitori. In acest chip cea mai mareparte a jandarrnilor va fi bine de-prins A,

Oarneni

Art. 232. Peste tot trebuesc 1466Deci pentru acei dintai sasä

ani, de la una Ghenarii 1833. . 488Di la una Ghenarii 1834 , . 488Di la una Ghenarii 1832 . . 488

Pentru cel al doilea qasä ani:Di la una Ghenarie 1836 . . 244Di la una Ghenarie 1837 . . 244Di la una Ghenarie 1838 . . 244Di la una Ghenarie 1839 . . 244Di la una Ghenarie 1840 . . 244Di la una Ghenarie 1841 . . 244In cursul acestor doh termine de

sasä ani, vrernea slujbii va fi de la triipânä la cinci ani, afarä de cele doh dinurmä sasä pärti, care vor sit* sasAani.

Art. 233. atre sarsitul fieste-cAruia termin hotärit pentru o noâ in-rolatie, colonelii vor supune hatmanu-lui lámuritá foae de numärul jandar-

www.digibuc.ro

294 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

milor carii ar dori sa mai slujasca i dupainplinirea terminului orânduit 0 de nu-marul celor de buna voe, cari s'ar in-&top., iar hatmanul, din partea sa,

este dator a aduce acestea la §tiintaDomnului in vremea cuviincioasä i eanumarul celor inrolati sa nu poata trecepeste completul militia

SECTIA

Despre priviileghiile i inerea militii.

Pentru rangurile de gios.

Art. 234. Pärintele, maica jandar-mului sau film§ a sa familie, de estecasatorit, sânt in cursul slujbii sale scu-titi de orice dare in puterea unei pa-tente protocolite de ministrul din La-untru i pecetluita cu pecetia Domnu-lui. Atunce când jandarmul nu ar aveaa sa familie, volnic va fi alege pen-tru scutire o altä familie streina. Cutoate acestea nu se va putea scuti maimult de o singura familie pentru fie§te-care inrolat.

Art. 235. Daca din cei inrolatis'ar afla cu bunavointa a urma slujbakr In curs de trii ori §ase ani, atunceatät jandarmul cat 0 a sa familie, deva fi casatorit sau de s'ar casatoridupa tragirea sa din slujbä, va fi incursul vietii sale scutit de toatä darea,In puterea unei patente data dupa sus-aratatile forme.

Pe langa acestea, el va drit a purtauniforma ca un veteran, insa fara arme,far& chivara i fara pala§ca. Jandar-mii care se vor insämna prin slujbilekr se vor innainti la rangul de capral0 de suptofiter, intâmplându-se asämi-nea locuri vacante, adica necuprinse.

Art. 236. Toate rangurile de giosau drit a fi intoemai inbräcate i inar-mate, dupa formile ce sânt hotarite latabla No. 3.

Aceasta inbracaminte, dupa terminulInsämnat pentru slujba va fi insu§ a kr,numai armile i call vor Amalie la re-ghiment.

Art. 237. Plata rangurilor de giosau drit de a avea leafa i banii pentruhrana (Vezi tabla No. 1 0 2).

Art. 238. Furajul i potcovitul ca-

lului sânt hotarite câte 123 lei pe an,iar la intâmplare de suirea pretului,hatmanul va putea cere de la Domnuladaogirea ace0ii some, supuindu-i in-tru aceasta cuvinte lamurite i interne-iet i Domnul va slobozi adaogireacerutä, dupä puterea ce-i este data prinreglementul Finanfilor.

Art. 239. Drepturile i privile-ghfile häräzite rangurilor de gios se vorinsämna In foaea inrolarii, ce se va dafie§tecaruie la intrarea sa in slujbacare va fi potrivita alaturatii formeNo. 6.

Despre ofiterii rangurilor de sus fia celor de gios.

Art. 240. La inceputul formari-sirii jandarmeriei, boerilor í fiilor brpriimiti in slujbä fi se vor da deosa-bite comande, potrivite cu rangurilece vor avea, precum este hotarit prin-tr'acest reglement, fitful intâi, sectiaVIII, in care se afla aratate drepturile

inswirile rangurilor militare§ti la e-§irea din slujba sau la trecirea in a-cea politiceasca.

Art. 241. Dupa deplina formari-sire a militiei, boerii de orice rang arfi í liii boerilor vor infra In slujba cani§te cadeti 0 nu vor putea sluji in-tr'acest rang mai putin de un an. Du-.pA inchierea acestui termin, ei vor pu-tea fi inaintiti, dupa rândul invechimei,la cel intâi grad vacant de ofiter. Insä.intânplându-se ea cel mai vechiu dincadeti sa nu aiba cuno§tintile trebuin-cioase, atunci cadetul dupa el urmato-riu se va innainti i a§a mai departe.

Art. 242. Dupa desävär0ta for-marisire va urma innaintirea ofiteri-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 295

lor de gios 0 a ofiterilor mai de 'sus,dupä randul vechimii.

Art. 243.Numärul cadetilor nu estetr. arginit, insä de lefe 0 de tinere se vor in-

I:Arta* numai acei trebuincio0 la complet.Art. 244.Lefile i furajul pentru cai

sant hotarite la tabla No. 1 0 2, pentruofiterii rangurilor mai mari 0 mai mici.

SECTIA IV.

Datoride gheneralnice a milifiei i insu*ile efului ei.

Dislocaria.

Art. 245. Paza marginilor, a ca-rantinii, a vämilor 0 a cordonului pen-tru ferirea de boala, slujba din Faun-tru a politiei ora0lor 0 a tinuturilorsant de datoria militiei.

Art. 246. Hatmanul ca un ef almiifiei este insarcinat a pune in loculpolcovnicilor i capitanilor earl s'audesfiintat, cete de militiie nationalä.Drept aceia, dupä regulile oranduite(art. 252), el va intampina deosabiteleramuri ale slujbii, arätate in articolelede mai sus. Pe langa aceste, hatmanulva fi dator a da trebuincioasale in-structii la ofiteri 0 la ceialanti coman-diri de cete, spre a putea ei privigheacu scumpätate sigurantia ocoalilor kr,intemeiati pe inpärtirea tinuturilorde a sprijini cu a kr putere dregato-rifle locului In fie#ecare intamplare,cand vor fi dupa legiuire cerwti.

Hatmanul va fi raspunzator de pazadistiplinei 0 de tinerea oranduelii incorposul militii nationale.

Art. 247. Colonelii sunt indato-riff, la sfar0tul fieOecariia trimenii, acerceta ceata ce este supusa 0 a adi-veri atat darea lucrurilor eat i regu-lata plata a lefilor ofiterilor i jandar-milor, iar la intamplare de lenevireintru aceasta din partea colonelilor,deopotriva vor fi raspunzatori caaceia ce vor fi facut acest feliu decatahrisuri.

Asamine ei vor fi raspunzatori pen-tru paza distiplinei i tinerea orandu-elii in ramul ce le este. incredintat,inpreuna cu efü a deosäbitelor cete,precum este hotärit in titlul intaial doile 1) a reglementului militäresc.

1) In mss. 348 : titlul al III fi al IV".

Art. 248. Hatmanul, ea un co-mandant de toata puterea armata apämantului, este datoriu a fi purureagata de a goni 0 de a prinde pe faca-torii de rau i pe tulburätori pretutin-dinea unde s'ar ivi.

Art. 249. Hatmanul, neputand inurmarea art. 246, a avea in viitorimenici un feliu de indatorire giudecato-reasca, afara numai de cele ce se a-ting de distiplina militäreasca, va fidatoriu, indatä ce se vor prinde WA-torii de rele, a-i da la dregatoriilecuviincioase.

Art. 250. La orice intamplareinsämnata de mäsuri infranätoare, hat-manul este datoriu a se intelege maiinnainte cu ministru din Läuntru, dupäcare hatmanul va da poroncile salecatre cine se cuvine. Asämine, afarade intamplari de hotie, fieOecare co-mandant a cetei sau ofiteriul oranduit,de orice rang ar fi, sânt datori a seintalege cu dregatoria pohticeasca alocului.

Orice masura de sine volnicita dinpartea §efului militiei nationale sau dinpartea supu0lor säi va fi socotit sal-nicie.

Art. 251. Jandarmii dati spreagiutoriul giudecatoriei politic ti inurmarea unei legiuite 2) cereri ce s'arface, nu vor inplini altd porunca decat numai aceia ce li se va da decatre ofiterii kr 0 nu vor putea fi in-trebuintati la alta de cat numai la a-ceia ce atarna de slujba lor.

Art. 252. Militia se va inparti

9-) In Analele Parlamentare §i 4n mss. 9o94414: nelegiuitei" in loc de unei leg iuite",cum am trarbcris din manuscri,u1 nr. 349, in con-formitate i cu art. 245 din redactarea co rnbiedin 1835, manuscrisuI 99.

www.digibuc.ro

296 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

prin orase i prin tinuturi in chipulurmatoriu

batafion 1-iu escadron inEsi, Galati 0 in tinuturile Prutului ;

2-lea batalion al 2-lea escadronpe marginea Austriei si In tinuturiledin launtru,

Art. 253. Lamuritele reguli dis-pre dislocalie sau inpärtirea jandarmi-kr sá cuprind in aläturata foae suptlitera B.

Art. 254, Batalioanele l esca-droanele orânduite asupra cordonuluide ferire a boalei, se vor muta pefiestecare an, dupa orânduellie hatma-nului, cu luare aminte insä, ra fiesta-care batalion i escadron sä ramâepe rand in garnizon la Ei, spre a nufi prea inprästieti si prin aceasta sänu se adaogä greutätile invätärii ei.

Art. 255. Hatmanul, dupa inpre-giuräri l dupa luärile aminte ce vaface la fata locului, va putea inputinasau spori dupa trebuintä numarul jan-darmilor orânduiti pe la deosabitele1 ocuri a printipatului.

Art, 256. La inpärtirea militieiprin orase i tinuturi se vor päzi cutoatä scumpätatea regulile orânduitepentru a sa organizatie. Fiestecare cea-tá urmeaza a avea un sef pentru tine-

rea distiplinei i privigherea partii ico-nomicesti.

Art. 257, Când dintr'o companiese vor da cete, atunce cäpitanul varamânea cu acel intâi peloton i in-preuna cu dânsul acet mai tânär lei-tinant, serjantul major si serjantul fu-rieriu. Al doilea peloton rämâne suptcomanduirea celui mai vechi leitinantal companiei i inpreuna cu dânsul, seafla stegariul ; atunci supt ofiteriul pe-lotonului inplineste datorüle serjantu-lui major, iar unul din supt ofiterieste in locul serjantului furieriu.

Art. 258. Daca doâ sectii se vordespärti de la o companie, atuncesupt ofiteriul le va comendui ; unuldin caporali va înplini datoria de ser-jant major, lar altul de serjant furl-eriu.

Sectiile dizbinate vor fi oranduitede caporal 0 acel vechiu jandarm vainplini slujba de serjant furieriu. Asa-mine rânduialä se va pazi i pentrucalärime.

Art. 259. Intâmplându-se sa fiepedestrimd i cälärime la un loc, calmai sus la rang din ofiterii acestordoâ trupe va comendui pe una í pealta, intru cele privitoare la mäsurilece au a urma.

SECTIA V

Administratia miIiieL

Art. 260. Militia se ocarmuestedupa reglementul militaresc, carile seinparte in patru titluri, insämnate intabla materfilor al acestui al saptälea cap.:

Thu 1-iu: despre gheneralnice punerila cale pentru formarisirea millfiei;

Titlul 2-lea despre invätätura pede-strului si a caläretului ; slujba garnizo-nului í a avanpostului;

Titlu 3-lea : Regulile pentru adminis-tratia ;

Titlu 4-lea: Condica giudecatoreascavi a distiplinei.

Art. 261. Despre inveitarea mi-litdreascd. Jandannii au a se invata

dupa reglementul militäresc, titlu IIcarile coprinde

1-a sectie Despre miscarile milita-resti intru purtarea pustei ;

2-a sectie Despre incarcarea pusteichitirea la tinta ; `

3-a sectie Despre alcatuirea sectii-kr, a ingiumatatirii pelotoanelor precumsi a pelotoanelor i altora;

4-a sectie: Despre alcatuirea frontu-lui, a coloanilor, a carelilor si a deosa-bitelor miscari a kr.

5-a sectie: Despre legile atingatoare deslujba militäreascä de garnizon si deavanpost.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 297

Art. 262, Despre regulile admi-nistratiei, Titlul al triilea coprinderegulile ce au a se urma la administra--tie si se inparte in chipul urmatoriu :Liil-a sectie : Pentru reglementul ad-ministratii militii acestia, a drepturilor,a responsabilitalii 1) si a indatoririlor ;

2-a sectie. Pentru reglementurile co-inisariatului;

3-a sectie : Pentru reglementurile in-destulärei si. a furajului ;

4-a sectie : Pentru reglementul ad-ministratiei de sänätate, de slujba 0jinerea spitalurilor.

Art. 263. Despre partea giude-catoreascä.

Toate purtärile inpotriva slujbei, fap-tile de nesupunere se pedepsesc dupälegiuirile cuprinse In titlul al patruleaal reglementului militäresc, iar pricinile

atingatoare de rânduiala politiceascacum si nelegiuirile i vinovätiile inpo-triva bunei orandueli se vor giudecade tribunalurile politicesti, carile vorhotäri fárä a face osäbire de rang 0.acele hotäriri se vor aduce intru inpli-nire iaräsi de puterea politiceascA,fiindeä jandarmii nu pot urma de câtdupa poruncile Domnului sau dupa ce-rerea dregAtoriei politicesti. Hatmanulva fi räspunzätoriu dupä pravili, dacàei nu ar fi urmätori, dupa temeiul maisus zis. Iar de s'ar abate vreunul din-tre dânsii, färd a fi trimis din slujbä 0ar face fapte necuviincioase, atunce le-gimita este jäluirea cAtre seful säu. Sidacà ar cuteza a face vreo silnicie,giuratii vor urma inpotriva hii ca 0 ea-tre oricarile altul ce ar pricinui neo-rândueli si ar turbura linistea obstiei.

SECTIA VI

Despre inbrEicdminte i arme.

Art. 264. Pedestrimea este 'filar-matà de o pined cu baionetä, iar supt-ofiterii si dobosarii au ate o sabiescurtà aninatá de palascä. Cälärimea,este inarmatà de un pistol, de o sabie0 de o lance de lemn ferecatä cu fieravând la capät o flanburä de zof yd.-nätä si rosie.

Art. 265 Inbacämintea se alca-tueste de un surtuc de postav vânät-cu gaitanuri si cu postav rosu prin cu-säturi, de pantaloni largi, chivärä depi elcea neagrä de miel, o palascä depiele neagrä pentru fisicuri, care la pe-

destru vor fi in numär de doâzäci sila caläreti de ace, de un surtuc depâna si. de o manta de postav sur.

Art. 266.Wdoatul calului este alcA-tuit de un friu, o sa cu perinä si deo harsea.

Art. 267. Inbacamintea ofiteriloreste ca si. acea a soldatilor. Deosabireaeste numai in gaitanuri, cari la ofiterisânt de fir si in alte sämne, pentru ase cunoaste rangurile de la stegariupânä. la hatman. (Vezi uniforma ofite-rilor si a soldatilor cu amäruntul arA-tatA in tabla No. 3 si desenurile alätu-rate supt litera g, d, e, j, z, i, k. 2)

SECTIA VII

Despre inchipuiloarea samò a cheltuelilor.

Art. 268. In capul al triilea, a

t Cuvântul responsabilitaiii" Ittat din ma-nuscrisul 99, cu redactarea comiski din 1835. Incelelalte manuscrise/vi anurne 349, 909 qii 5414,citim respect-iv : responsalitalii", rasportuirilor"0 ,,rasporturilor". In AnaIele Parlamentare:,,raporturilor".

Finantii se orândueste pe an soma deoptsute cinci zeci mii lei ,pentru tine-rea militiei nationale. Din acesti banise vor face pe tot anul plätile somilorcersute dupa socotelile insämnate in

2) N'am &Ask desenurik,respective.

www.digibuc.ro

298 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

foaia No. 5, potrivite en legiuirile a-cestui reglement la tablile No. 1, 2 vi 3.

s'au orânduit o somä o-Pe an 1830 säbitä ce nu infra nicide-

cum In aceasta socoteall

Pe anul 1831 733.007,33Of 1832 , 769.925,13

1833 923.296,2911 1834 769.925,13ff 1835 , 733.007,33

Piste tot pe cinci ani

Care aceasta, somileslobozite pe 'tot anul de

alcAtulnd pe acei In-thi cinci ani o soma de

Rämâne din inthiul pe-riod de cinci ani un pri-sos de ,,

Al doilea period de vasä

3.929.163, 1

850.000,

4.250.000,

320.836,39

ani, cum i perioadele ur-mAtoare, vor avea prisosde o soma potrivita cu . 5,100,000,

fiindcA cheltuelilerânduite in tabla No. 5,pentru fievtecare periodde vase ani, nu alcAtu-esc decht soma de . 4.953.087,16

Ramâne din fievtecareperiod un prisos de 146.912,24

Art. 269. Cu aceste prisosuri perand adunate din somele socotite pen-tru inchipuitoarile cheltueli ale anului,se va alcätui o casA de bani a jandar-meriei, carii se vor intrebuinfa In chel-tuefile extraordinare, la Intâmplare, deo foarte mare suire a prefurilor i incheltuelile IntamplAtoare din sporireanumärul milifii. Nime nu va putea a seatinge de acevti bani fard imputernici-rea Domnului i a Obvtevtii Obicinui-tei AdunAri.

SECTIA VIII

Despre insusirile hatmanului, drepturile rangurilor militäresti

ce au a se phi la intrarea

Fiind trebuinfa a se inplini deosäbi-tele comande ale rnilifiei eel din nouformaluite, s'au hotarit ca acel ce areun rang politicesc, sä poatä dobândiun potrivit rang militaresc, dupä foaiade asamaluire aice alAturata i aceastava avea urmare numai acum cu

formarisini iar in urma ni-me de orice rang ar fi, nu va puteaintra in slujba decht prin intärireaDomnulm i numai ca un cadet, pre-cum s'au hotarit pentru acei nobili, inart. 241 al acestui reglement.

Art. 27D, Persoanile carile maiinnainte de a Infra in slujba militärea-ca, ar fi avut un rang politicese, vor

ave a numai acel rang dacä ar evi dinslujb ä innaintea terminului de triiani. Militarii, carora li se dä voie a evidin slujbä mai innainte de a sluji triiani, nu vor putea cere alt rang politi-cesc, decht numai pe acel potrivit cu

in slujber.

regulile

rangul ce au avut Hind in slujba mili-tareasca. Vor avea drit Insä la un rangmai sus, având vechime dupA regulileurmAtoare.

Art. 271, Ofiferii; priimind slo-bozenia lor din slujbA, de ar fi slujittrii ani cu acelav rang ce avea cânds'au läsat din slujbA, vor dobândi cuintärirea Domnului un rang mai sus.Iar la dinpotriva intâmplare vor priimislobozirea lor din slujba cu rangul ceI-au avut In vremea slujbii.

Art. 272. Acei ce de bunA voear fi evit din slujbA, pot iarävi. (insa nu-mai la inplinire de doi ani ce ar fi tre-cut din vremea ce ar fi fAcut cerire aevi din slujbA), fi priimifi cu acelav rangce 11 avea mai 1nnainte i cu aceiavivechime. Iar vremea trecutä de la ce-rirea eirii lor nu trebui nicidecum ase socoti,

Art. 273. Acel, carile dupa fre-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

drea sa in slujbä politiceasca, ar fi do-bândit un rang mai mare, poate sä in-fra iaräsi. in slujba militareascä cu ace-lasi rang ce a avut când au esit dinmilitie.

Art. 274. Ofiteril rangurilor desus si a rangurilor de gios car% dupace vor priimi slobozirea lor din slujba,ar trece sau s'ar priimi in slujba poli--ticeasca si care din nou ar voi sa in-fra in slujba militäreasca se vor innaintila intâmplare de vacantie, insä dupätslujba de saga. luni. In aceastä curgerede sasa luni urmeaz a. a se innainti lalocurile vacante numai singuri ofiterilcarii au urmat slujba.

Art. 275. Domnul va alege peseful miliiei mai cu osabire dintre sefiicei vechi de reghiment sau dintre ce-ialanti boeri. Innaintirile la rangul decolonel si a ofiterilor la ranguri maiinnalte se vor face din statul a toatamilitia. Innaintirile la rangurilé de giosse vor face din statul reghimentului,fara amestic insä a rangurilor de pe-destrime cu acele de calarime. Innain-tirea propäsitoare de la rangul de ca-det la acel de ofiteriu se va urma intoprinderea art. 241, sectia III-a a a-cestui reglement. Intre suptofiteri aceinumai cari, dupà sävârsirea militäreti-br invätäturi, s'ar cunoaste ca au car-sutele cunostinte pentru gradul de ofi-teriu, se vor innainti la intâmplare devacantie, insä dupä inplinirea a trii anide slujba. In aceastä regula nu se cu-prind acei cari, pentru insämnate sluj-be, ar putea mnaintea terminului cer-silt a fi innaintiti la rang de ofiteriudesi nu ar fi vacantie, cu osabire insaca nu vor priimi leafa.

Art. 276. Tofi ofiterii intrati acumin slujba, precum si la inceputul for-marisirii militii, nu pot dobândi slobo-zirea din slujba sau a trace in slujbapoliticeasca innaintea terminului de trii

299

ad. Iar in urma ei pot dobândi läsaredin slujba sau a trace in acea politi-ceasca, ingrijindu-se insa in fiestecarean a infatosa in scris cerirea lor in cur-sul vremii de la 1-iu Septemvrie pang.la 1-iu Ghenari.

Art. 277. Acei dintre ofiteri cevor sluji sasä ani, la esirea lor dinslujba vor avea voe a purta uniformä,dar far% epoleturi.

Art. 278, Trecirea de la rangu-rile militaresti la cele politicesti se vaface dupâ legiuirea urmatoare

$eful militiei, dupä ce va sluji triiani inteacest post, are drit la toaterangurile politicesti cele mai innalte,dupa vointa Domnului.

b) $eful de un batalion si de esca-dron trece cu titlul de aga, iar dacä vasluji trii ani, atunce are drit la ran-gul de postelnic.

c) $eful de batalion trece ca un spa-tar in slmba politiceasck iar de slujaste

ani ca un aga.d) $eful de companie sau de esca-

clron trace in slujba politiceasca culul de comis, jar de va sluji trii anicu fitful de ban.

e) Acel intâiu sef de peloton trecein slujba politiceasca ca sardar, iardupa slujba de trii ani ca paharnic.

f) Al doilea sef de peloton trece inslujba pohticeasca ca un cluceriu, iardupä slujba de trii ani ca un medelni-ceriu.

g) Cadetii í suptofiterii, Hi de boeride rangul mai gios, fii de negutitorialtor trepte car au dr't la rang de o-fifer dupa articolul 241 al acestui cap,dupä slujbä de trii ani pot trece incea politiceasca cu rang de ftorispatar,de ftoripostelnic scl. ; iar dupa slujbade sasa ad- vor trece ca satrari, pre-cum si acei ce au intrat in slujba mili-tareasca cu rangul de ftoripostelnic,florispatar scl.

www.digibuc.ro

300 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Tab la asämäluitoare rangurilor politice§ti cu acele militäre§ti, intru priimirea

boerilor §i a fillor de boeri in slujbA, depe care are a se urma lainceputul formäluirii militii.

RANGURI POLITICESTI RANGURI MILITARESTI

Vomic de Tara de gios

Vornic de Tara de sus

Hqtman

Visternic Sef a toatä militia.

Vomic de ob§tie

Postelnic

Aga Asemánat cu rangul efului de re-Vornic de aprozi J ghiment.

Spätariu ) Asemänat cu rangul qefului de ba-Ban talion.

Comis

Cäminar Asemanat cu rangul efului de com-panie §i de escadron.

Paharnic

Sardariu

Stolnic AsemAnat cu rangul intaiului §ef depeloton.

Medelniceriu

Cluceriu

Sulgeriu

PitariuAsemänat cu rangul al doilea §ef de

peloton.Jigniceriu

Setrariu

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 331

TABLA No. 1Statul tuturor gradurilor militiei nationale a printipatului

Moldovei cu lefile si hrana lor.

NUMIREALef ile in lei Nutretut §-i potcovitul

cailori ;.,d4

..

01i 1

GRADURII,ORLa fiegeare TO. Lafi Tot' La fie4care Toti

Hatmanul (gheneralpentru 6 cai

inspector) . . . . 24.000 24,000 '192 792 24.792

Doi adiotanti alesi

din numArul stegarilor prirnese leafa de lareliimentele lorg pentru 2 call

reghimenturilor . . 264 528 528

Canteleria sa -

Un colonel adio-pentru 3 caitant comandant . . 7.2oo 7,2oo _ _ 396 396 7.596

Doi adiotanti ma-iori, cApitani sau lei-

pentru 2 cattinanti 3 000 6.000 264 528 6.528

Sase scriitori . . 24o 1.44o 18o 1.o8o 2.52o

Pentru cheltuelile

cantelariei si a scrii-

tori 4,000

Suma piste tot atinerii Statului major

pe un an . . . 38.64o Lo8o 2,244 45.964

www.digibuc.ro

302 REGLEMENTUL ORGANIC AI MOLDOVEI

TABLA No. 2Statul tuturor gradurilor, reghimentului, leafa i hrana lor.

NUMIRtA

GRADURILOR

I...0..

. .g6 cn41

.`-.

Leafa 4n lei Hrana in lei Purafutcovitul

§i pot.cailor

..,'

.2 -15 v- 5

15 e. .ty'

P4 "La fieqcare Toti fi TO fiqc,,,, Toti

Pentru 4 rajColoneli . . . . 2 7.2oo 14.400 - - 528 1.o56 15.456

Pedestrimea

Maiori (sefi de ba- Pentru 2 caitalioane) . . . . 2 5.000 lo.000 ,- - 264 528 143.528

Câpitani ( efi decompanie) . . . . 8 3.000 24.000 - - - 24.000Leitinanti (sefi de

peloton) 16 2.400 38.000 - - 38.400Stegari 16 1.800 28.000 - - 28.800Asupra acestui nu-

mar sânt doi adio-tanti: unul al reghi-mentului si a inta-iului batalion, iaraltul de al 2-lea Pentru I CAbatalion - - - - - 132 264 264Un casieriu al mi-

litii - - - - - - -Casier ales de cor-

posul ofiterilor . . - - - - - - - -Serjanti - majori,

câte unul de com-panie 8 3oo 2.400 18o 1.44o - 3.84oCadeti, patru de

companie , . . . 32 24o 7.600 18o 5.76o - - 13.44oSuptofiteri . . . . 88 24o 21.12o 18o 15.84o - - 36.96o

Asupra acestui nu-mgr sunt opt furieri,ate unul de compa-nieJandarmi . . . , 96o 72 69.12o 18o 172.800 - 241.92oDoboseri . . . . 16 72 1.152 18o 2.88o - - 4.o32Doftori . . . . 2 4.400 8.800 - - - - 8.800Hirurghi de agiutor,

câte unul de bata-, lion 2 800 1 .600 18o 36o - 1.96o

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 303

NUMIREAGRADURILOR

7415

EzZ

Leaf& In lei Hrana in lei Furafutcovituf

Lafieicare

pot,.cailur

3.68o2.1oo

I,a fieicare Toff Lafie4care Tori Top

Jandarmi neinar-mati, câte doi decompanie . . .

Scriitori . . . .

Caldrimea

166

4824o

7681.44o

18o18o

2.88o1.o8o

Capitani (sefi de pent u 3 caiescadron) . . . . 2 3.000 6.000 3921 796 6 792

pentru 2 catLeitinanti (porucici) 4 2.400 9.600 264 1.056 lo.656Stegari (prapurcici) 8 1.800 14.400 264 2.112 16.512

Vahmeisteri (cvar- pcntru 1 caltitori 2 3oo 600 18o 36o 132 264 1.224

Cadeti 8 25o 2.000 18o 1.44o 132 1 o56 4.496Suptofiteri din can

doi furieri iar ceilanticvartitori 8 . . 26 25o 6.600 18o 1.68o 132 3.432 14.612Jandarmi . . . . 32o 96 3o.72o 18o 57.600 132 42.240 13o.56oTrâmbitari . . 4 96 384 18o 72o 132 528 1.632Jand. nemarmati . 4 49 192 18o 72o 132 528 1.44o

Doftori veterinari pcntru 2 cal(covali) 1 2.000 2.000 2601 26o 2.264

p nt u 1 eelPotcovari . . . . 2 25o 5oo 18o 36o 132 264 1.124Cbeltuiala cantela-

nei - - 2.400Remonta pe an al

doi präzecea part epentru 31 cai câte400 lei 12.2ooPeste t t pentru un

reghiment . . . . 3o2.576 268.92o 54.384 64c.48o

www.digibuc.ro

304 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA No. 3Pentru mabrdcdmintea miliici Moldovei.

A

L.IMBRACAMINTEA PEDESTRIMEI

Miisura

3-g °oo

xt1 p,o

qj

3 Uniforma de postav vânät, lat de doâaqini . . . . . 3 8 24 2o

Pentivit de postav rosu, lat de doi ar0ni. 1 loPanzA pentru cäptuplä, latä de un arqin. 2 12 2 30Pânza ro0e pentru flanduri, latä de un aqin. 3 4 5Siret de länä galbana la guler 0 la mânici. 7 1 16Gditan de lânä galbänä pentru guler 0

,mânici , . . . 15 56 Bumbi de alamä 17 1 28

Sponci la guler . .. 4 83 Pentru cusutul uniformei . . 1 2o3 Pantaloni de postav yanät, lat de doi aqini 1 3 21

Cäptuqald de pânza, latä, un aqin . 3 4 3 loPintivit de postav row, lat doi aqiniPentru cusutul lor .

1 10lo

2 Chitile de panza latä un aqin . 6 lo 92 Pantaloni de yard de paned, latä un arqin 2 lo 6 14

CAmew de panzä, lata un aqin . 2 8 11Pentru cusutul tuturor lucrurilor de pânza. 39

3 Chivärä de pielcica cu cozoroc 0 cu fundde postav row . .. , 13

3 Ciucurile la chivärä, de lânä ro0e. 1

6 La chivärä, marcd de alamd. . 1 266 La chivärä solzi de alamä . . 22 Mgama neagrä pentru invälitura chiverei,

llat de un ar0n . .

Cravatà (gätfäwr) de postav negru.1 5

lo3 Mänta de postav sur lat 12/16 1 11 30 10

Pintivit de postav row . 1 3oPostav vânät pentru guler . 10Pentru cusutul mantalii 2oGáitan de ILIA neagrä. . 6 2 26Pânzä pentru cdptwit, latä de un aqin . 3 1 4 12

6 Bumbi de alamä . .. . 7 286 Ranite (giamändäna) de piele cu cätärämi. 146 Curele de piele neagrä pentru legatul ra-

nitei , . , . ., 26 Pälascd de curea neagrá 9 3o

Ciobote 2 15 2oPentru cusutul 0 unsul ciobotelor . . 2 2o

3 Siret de fir pentru sarjanti majori la guler0 la mânici . 2 2o

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 305-

g,,,

T3, 1:

Ell4.

IMBRACAMINTEA PEDESTRIMEI

Masura

3 ip.

2 t"cdz ot).,.,

....._io

1E' j4 Zr.,.. 0

so u\-1 d

333

31

1

1

1

1

3

6

33

221

1

3

6362

3

61

3

Siret de fir la guler pentru suptofiteri .

Siret pentru epoleturile caporalilor. . .

Pentru uniforma doboserilor, siret de lanägalbana . .

Temleacul de land rosiePentru grija puscii . .

Pentru grija tiracului . .

Pentru grija tocului baionetii .Pentru grija dobilor . . .Pentru cremine si hartia de fisicuri

Inbreiccimintea cdlarimii.

Uniforma de postav vanat, lat de doiarsini . . . .

Pintivit de postav rosu, lat de doi arsini.Panza de captusala lata de un arsin .

Panza rosie pentru fleanduri lata un arsin$iret de lana galbana, la guler si manici.Gaitan pentru cusatura gulerului si a

manicilor .

Bumbi de alama.Sponci la gulerPentru cusatura uniformei .

Pantaloni de postav vanat, lat de doiarsini . . .

Captusala de panza, lata de un arsin .

Pintivit de postav row, lat de doi arsini.Cusutura lor .. .

Chitele de pânza, lata de un arsin.Pantaloni de vara de un arsin .Camesä de panza, lata de un arsin .Pentru cusutu tuturor lucrurilor de panza.Chivara de pielcica neagra cu cozoroc si

cu fundul de postav rosu cu ciuc .

Marca de alama asupra chiverei . .

Canafuri la chivara de Una rosie .

Solzi de alama la chivara . .Musama pentru acoperitul chiverei lat de

un arsin si opt versoace .

Gaitan de lana rosie cu ciucur pentrupistoale . .

Temleac de curea .Cravata (gatfasor) de postav negru. .

Manta de postav sur de 12 versioage lat .

---

1----

1--_-134-1

_-1

22

1--.1.

1

i1

1

1

1_

24_----

3

23

3715

33--6

1 o8-------11

-4

----

81

12

-41-

lo6

lim..-

_--

lo2

41---1-

241

24

411

1

1-1

2131

91411

131

32

1

3--30

-2o

8lototo5

5

2o1 o30

5165

1212

822

-lo10to--39

26---_2o10lo

www.digibuc.ro

306 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOYEI

uINBRACAMINTEA CAL,ARIMEI 163

P-+

MAsura

(5)

GI. 0

4

Pintivit de postav rosu .

Postav vânät pentru guler ,

Pentru cusutul manta! ,

1

112

301020

Gäitanuri negre de lânä neagra. . .. 6 2 24Panzd pentru cAptusalä, latà de un arsin. 3 1 4 12

6 Bumbi de alama . . . . 7 283 $ireturi de fir pentru vahmaister (cuar-

titori) la guler si la manici . . 2 203 $ireturi de fir pentru caporali la epole-

turi , . . 4 2 203 Sireturi de iir pentru gulerul suptofiteru-

lui . , . 1 . 1 103 Pentru uniforma trimbitasilor, sireturi de

lânä galband . 24 - 4 81 Ciobote . . . . 2 - 15 201 Pentru cusutul si unsul lor . - 2 206 Temleac de curea neagrd cu catarami . - 36 Palascä de curea neagra - 9 306 I intini - 2

Pentru grija läncii . P . - 5Pentru grija säbii . - 2

1 Pentru grija pistolului . - 5Pentru cremini la pistol si hârtie l'a fisi-:

curi . 5

Irwoatul

6 Tarnita de lemn.6 Curalile . 303 Pocläzi de aba . 143 Piele de acoperit pocläzile 1 96 O perinä de piele neagra 123 Desagi . 2 20

Traistä de panza pentru orz. 203 Capästru . 20

Pentru o tesald i perie la un loc . 31 Perie piste tot anul . 106 ScArile 2 26 Zabala . 1 201 Pentru unsul curelilor.. 1 203 liaise de postav vânät, lat de doi 1 2 12

Postav rosu lat de doi arsini 6 3 30Captusala de pänzA, lata de un ars"n 4 4Pentru cusut .

6 Flamburi de zof vânät i rosu 1 1 12

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOT, DON EI 307

,. '4.-g

4..

INSAMNARE g t

MAsura

-6,

i-T

cP4

B 4 20

I.

Insdmnare,

Cäciulile jandarmilor sä fac din 1%11140-turile croielii uniformilor . .

Uniformile jandarmilor neinarmati sânt casi acelea a pedestrimii si a calärimii,insa färä cusäturi de gäitanuri la gu-lere si. la mâneci, având In loc de chi-värd o singura cAciula .

Uniforma ofiterilor.

Hatmanul are cusäturi de fir la gu-ler, inpregiurul poalelor, la mânicila buzunare, o panä la chivara.

Un brâu de fir cu cätarämi de aur,având marca printipatului.

Uniforma ofiterilor rangurilor desus.

Colonelul are o cusätura de fir laguler, la mânici i inpregiurul poalelor,un brâu cu catáramä, având marcaprintipatului de aur i o panä la chi-värä.

Maiorul se deosabeste de ofiteriirangurilor de gios printr'un siret lat laguler, la mânici i inpregiurul poale-lor, cu aceiasi cusäturä ca si a gradu-rilor de gios, având un brâu de fir cucataramä de argint, cu marca tärii deargint i cu marginile iaräsi de argint.

Uniforma ofiterilor rangurilor degios.

Cäpitanul are brau de piele lustru-itä, tivit cu siret de fir fat de giumä-tate de deget, cätäramä de aur cu mar-ca tärii de aur si cu marginile de aur.Uniforma este asemenea ca si a gra-durilor de gios cu aceiasi cusätura, 'M-sä de aur.

Leitinantul are un brâu de curealustruitä, cu catdramä de argint, avândmarca tärii i marginile de aur. Uni-forma si cusäturile intocmai ca si alecApitanilor.

Stegariul re un beau de curea nea-gra lustruitä í catärämä de argint, a-vând marca tärii i marginile de aur.Uniforma í cusaturile sânt mtocmai ca

acelea ale leitinantilor. (Vezi alatu-ratele 6 desenuri).

www.digibuc.ro

r-C 8 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA No. 4Deplina inbreicaminte a milifii.

o f5

2 5'

Pentruefisecare OM

...

Pentru toti

Lei Parate L e i 1 Parate

1) La pedestrime.

Serjanfi majori . . . . 8 220 23 1.764 24

Cadefi . . . . 32 210 23 6.738 16

Suptofiteri . . . . . 88 210 23 18.530 24

Caporali . . 96 201 33 19.375 8

Jandarmi . . . . . 864 199 13 172.216 32

Doboseri . . . . . 16 204 31 3.276

Jandarmi neinarmati _. . . 30 4.872

Piste tot . . 1.134 226.774

2) La caldrime.

Cvartitori . . . . . 2 212 32 425 29

Cadeti . . . . . . 8 202 32 1.622 1(

Suptofiteri . . . . . 26 202 32 5.272 3';

Caporali . . . . . 32 195 12 6.249 29

.Jandarmi . . . . . 288 192 32 55.526 1(

Trimbitari . . . 4 197 788

Jandarmi neinarmati . . 6 153 2C 1.147 2(

Insoatul cailor . . . . 105 2 38.448 1';

Piste tot . . 366 109.480 29

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLD 0 % EI 30 9

TABLA No. 5Incondeire pentru cheltuelile fieqtecdruia an la militie, in curs de qa.sä

ani, inceptind de la anul 1830 panel, la anul 1837.

I, e i Parale

Pe anul 1830, Incepâne de la 1 Maiu lefile tuturor rangu-rilor , . . . . 225.984

Hrana pentru rangurile de gios . 180.066 26Cumpärätura a 336 cai . 73.200Nutreful vi potcovitul cailor , 34.160Cumpärätura a 336 vele vi gätirea oamenilor vi cailor . 341.064 22Cheltuelile canteleriei . . . . , 4.266 26Odatà pentru cumpArätura a 16 dobe vi 4 trimbifi . 1.180

Piste tot . 859.951 36

Pe anul 1831, incepiind de la 1 Ghenarie.

Lefile tuturor rangurilor , 341.216Hrana pentru rangurile de gios . 270.001Cumpärätura pe an a 31 cai pentru a 12-a parte a remon-

tii, câte 400 lei I 12.20(Furajul vi potcovitul . 56.62ECheltuiala cantelariei 6.40CGrija lucrurilor de amonitii 45.337 20Grija armilor . 1.22 13

Piste tot . 733.001 33

Pe anul 1832.

Leafa tuturor rangurilor . . 341.216Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000Cumpärätura pe an de 31 cai 12.200Furajul .vi potcovitul . 56.628Cheltuiala canteleriei . . . . 6.400Grija pe an a lucrärilor de amonitie vi. cumpäratul inbraca:.

mintei de varä 82.285Grija armilor . 1.226 13

Piste tot . 769.925 13

Pe anul 1833.

Lefile tuturor ranguriIor 341.216 -Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000 -Cumpärätura pe an a 31 cai . . 12.200 -Furajul vi potcovituI . 56.628 -

www.digibuc.ro

31 0 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

IMMIMMIMMIIMENI MINBIIMI1111MININ

Lei Pare&

Inbräcämintea militiei sit grija pe an a lucrurilor de amonilie 235.626 17

Cheltuiala canteleriei 6.400

Grija armelor . 1.226 13

Piste tot . 923.296 29

Pentru anul 1834.

Lefile tuturor rangurilor, . . 341.216 -Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000 -Cumparatul pe an a 31 cal . 12.200 -Furajul si potcovitul 56.628 -Cheltuiala canteleriei 6.400 -Grija pe an a lucrurilor de amonitie si cumpäratul inbracd-

mintei de vara , 82.255 _Grija armelor 1.226 13

Piste tot . 769.925 13

Pe anul 1835.

Lefile tuturor rangurilor . 341.216 -Hrana pentru toate rangurile de gios 270.000 -Cumpäratul pe an a 31 cai . 12.200

Furajul si potcovitul . 56.628

Cheltuiala canteleriei 6.400

Grija pe an a lucrurilor de amonitie 45.337 20

Grija armelor , 1.226 13

Piste tot . 733.007 33

Piste tot a periodului inthiu de sasä ani . 4,789.084 35

Scäzându-se cheltuelile anului 1830, ce nu se a11.6 trecute

inteaceastä socoteala . , 859.921 34

Precum si cheltuelile anului 1831 pentru grija armelor 1.226 13

Piste tot cheltuiala pentru cinci ani . . 3.927.936 28

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 311

Cheltuiala pe an pe periodul al doilea 0 al trillea 0 perioaditea .,as,k ani urnuxtori.

Pe anul 1836.

Lefile tuturor rangurilor

Hrana pentru rangurile de gios

Cumpärätura pe an a 31 cal .

Furajul 0 potcovitul cailor ,

Cheltuiala canteleriei .

Inbräcatul deplin al oamenilor qi

Grija armilor .

inqäoatul cailor

Piste tot

Pentru anul 1837, cheltuelile sânt intocmai ca ale anului ur-

mätoriu 1831 .

Pe anul 1838, intocmai ca ale anului 1832

, Pe anul 1839, intocmai ca ale anului 1833

Pe anul 1840, intocmai ca ale anului 1834

Pe anul 1841, intocmai ca ale anului 1835

Piste tot pentru al doilea period de psä ani .

Pentru al triilea 0 al patrulea 0 pentru toate permadele ur-matoare de câte qasä ani, se va cheltui aceia0 sumä pre-cum 0 in al doilea period . , .

Drept aceia, in cursul celor cinci de pre urmä ani a perio-dului intâi, se va cheltui ca intr'un an obicinuit câte

Iar la al doilea period de asà.' ani, precum 0 in cursul tu-

furor urmátoarilor perioade se va alcatui pe an

I

Lei

341.216

270.000

12.200

56.628

6.400

336.254

Parale

-__

1.226 13

1.023.924 13

733.007 33

769.925 13

923.296 29

769.925 13

733 007 33

4.953.087 16

4.953.087 16

785.587 13

825.617 15

www.digibuc.ro

12 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

TABLA No. 6

Cutare , din satul cutarele,tinut cutare, s'au priimit in slujba mili-tAreascA a Moldovei in put rea osäbi-tului reglement militArese, cu toateprivileghiile i indatoririle ce are ainplini, dupa cum mai gios sânt arätate.

Cutarele pärinte adevArat, sau priimita jandarmului, este scutit de toatA dareape cad vreme va sluji jandarmul.

Fiestecare jandarm va priimi hranasa, deplina inbräcäminte, dupä forme

la vremile hotarite, precum se aratAla tabla No. 3 ; asäminea i armele.

Ì'edestrul va avea o puscA cu baionetä,suptofiterii vor avea piste aceste osemi-spada (sabie scurtä), asäminedoboserii, Cäläretul va avea un pistoLo sabie i o lance cu o flanburA rosie

vânätä.Fiestecare, dupä a sa vrednicie si a

sale slujbe, se va innainti la rangul desuptofiteriu 0 de sarjant-major í va

priimi leafa gradului sAu.Jandarmul pedestru afarA de imbrA-

cAminte i hranä, va priimi Inca pe an72 lei ; iar cAläretul 96 lei, pe lângahrana i potcovitul calului, Suptofiteriipedestrului vor priimi câte 240 lei, lara cAlärimii cate 250 lei, afar% de branà

potcovitul cailor.La inplinirea terminului de sash' ani,

inbräcknintea jandarmului rämâne alui de tot.

Indatoririle militii sânt intâi, a päzimarginile tArii, vAmilor i carantinele ;al doilea, a face slujba din lAuntru, apAzi linistea orisiunde va cere trebuinta.In nici o intâmplare jandarmii nu vorfi indatoriti a sluji piste hotaräle Mol-dovei. Oricare, intrând in slujbA, estedatoriu a inplini sasä ani. Acela ceva sluji 18 ani, pe lânga scutirea debir, va mai avea drit a purta uniforma,insá Para arme, chivArA i palascA.

DISLOCATIE.

adecei rânduiala dupe care cetile militii au a se inpärti prinorad, tinuturi i pe la mdrgini.

4111.10115111iiIIIMMEMIIIMMA

Numírea trupelor LocuI cantonatuIui sau a pefrecerii bor

1 batalionescadron

Cetele acestii trupe sânt inpärtiteprecum urmeazA

2 companii de pedestrime.1/2 escadron de cälArime.

1 companie de pedestrime.1 peloton de cälärime.

La Esi, Galati si tinuturile Botosanii,Harldu, Vasluiu, Barlad, FAlciiuTecuciu.

.1 La Esi,

} La Galati.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGAMC AL MOLDOVEI 313

Numirea trupelor

AIIMIMM

ILocul cantonatuTui sau a petrecerii !or

1 companie de pedestrime.1 peloton de cälärime.

Al 2-lea batalion 0Al 2-lea escadron.

Cetele acestel trupe sant inpärtiteprecum urmeazä. :

1 companie de pedestrime.1 peloton de cälärime.

1 companie de pedestrime.1 peloton de cälärime.

1 cumpanie de pedestrime 01 peloton de cllärime..

1 cumpanie de pedestrime 01 peloton de cälärime.

r

i In tinuturile : Botopnii, Hârläu,f Vasluiu, Bârlad, Falciiu O. Tecuciu.

Pe marginea Austriei 0 in tinuturileHerta, Dorohoiu, Suceava, Carliatura,Neamtu, Roman, Back' 0 Putna.

141.11 peloton de pedestrime 0 unpeloton de calärime in târgurile Doro-hoi 0 Herta.

1 pluton de pedestrime pe marginileAustriei de la Prut 0 OA. la Suceava.

1 peloton de pedestrime 0 un pelo-ton de atárime in târgurile Fälticeni0 Roman.

1 peloton de pedestrime pe margineaAustriei de la apa Sucevii panä laBistrita.

1 pluton de pedestrime 0 un pelotonde caärime in târgurile Neamtul 0BacAu.

1 peloton de pedestrime pe margineaAustriel de la apa Bistritii pang. laTrotuq.

1 peloton de pedestrime 0 un pelo-ton de cälärime in târgurile Tecuciu 0Focqanii.

1 peloton de pedestrime pe margineaAustriel de la apa Trotuqului pânä lahotarul Tärei Române0i.

Insemnare :

Inpärtirea 0 intrebuintarea oamenilor trebue sä fie cu amäruntul arätatäpotrivit cu intinderea 0 firea locurilor märginii, precum 0 cu numärul läcuito-rilor tinuturilor.

www.digibuc.ro

CAP. VIII

Rânduiala giudecatoreascâ.

Art. 279. InpArtirea intre putereaadministrativä 0 giudecAtoreaseä, fiindcunoscutA de neapAratä pentru bunaorânduialä la regularisirea pricinilor 0pentru inchizA0uirea chiturilor a par-ticularnicilor, aceste doâ ramuri vor fide acum innainte cu totul deosäbite.

Art. 280.Dreptatea va fi ocârmuitA ia) De tribunaluri pe la tinuturi de

intaia instantie 9, care sA vor indelet-nici in toate pricinile politice0i, crimi-nalice0i 0 negu4itore0i 0 de giudete

säte0i in fie0ecare parohie.b) De divanul giudecAtorese 2) in o-

rmul E0i pentru pricini politice0i 3).c) De un tribunal de comert in ora-

wl E0i 4),,d) De un tribunal de politie a ca-

niia putere giudecAtoreaseä se va mar-gini numai la sângure pricinele de po-litie indreptätoare in capitalie.

e) De un tribunal criminalicesc 0f) De innaltul Divan 5), carile cu de-

sävâqire va giudeca toate pricinile.

SECTIA I

Regule oWte#1.

Art.281. Acturile giudecatore0i sevor face in numile Domnului, carile vaorândui pe giudecatori in tribunalurilemai sus zise, dintre boeril pämânteni,cunoscuti in iubire de dreptate, pro-prietari de averi nem4cAtoare 0 maiispititi in maghistiatura, ea, prin acesteinswiri, sä dee inchizA0uiri moralice0i0 pragmatice0i la incredintarea poblica.

Art. 282. GiudecAtorii sânt da-tori a cunomte cu adâncA pAtrunderemArimea dregAtoriei lor, räspundereaatât moraliceasca cat 0 praviliceascA lacare. sânt supu0 0 datornica crutarea personalnicilor dreptäti 0 a driturilorproprietätii a compatriatilor for, nepA-trundere 0 obijduire trebue a fi depAr-tate cu totul de cercetarea pricinilor.

f) In mss: 99 si 349 : instantie", In mss. 9094414 0 2n Analele Parlamentare: instructie".

Cea mai bunä orânduialä, neelivititAarmonie 0 cele mai adânci sfAtuiri vorfi regula tuturor giudecatilor.

Art. 283. Toate deosäbitele folo-suri sau venituri a boerilor, lucrAtoare,dupA cum 0 zAciuiala, pre care vorniculde aprozi 0 alti dregätori lua supt numede inplinealä de la toate datoriile ceinplineau, sa obor cu desävär0re 9.

Drept aceia spre rAsplätirea trudni-cilor osteneli a maghistraturii giudeeä-tore0i 0 spre a putea dregatorii pAs-

2) In editia din 1835 : divanuri de apela(ie"In Lac de divanul giudeccitoresc".

3) Ibidem : Se adaog.i politicefti fi negu.titorelti".

4) Ibidem : Gala(i" In Inc de Efi"' .

5) lbidem : Divanul Domnesc" In loc deInaltul Divan".

6) In editiile 1835, 1837 Ii 1846: ase oborcu total".

www.digibuc.ro

3 16 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

tra prin läudate purtgri a ei invred-nicire, va sluji soma care la capulFinantilor este rânduitä pentru lefi.

Art. 284. Boerii mgdulari a Mal-tului Divan I) si a celorlante tribunaluri,sg vor orândui pe trii ani i vor fineschimbati pe acea vreme, afarg nu-mai la intâmplare de innaintire, de pa-retisis de bung voe, sau de cAlcareasfinfeniei datorii Mr, Iar dacg in aceastäcurgire de vreme, ei vor da dovezi detalant i de purtgri vrednice atuncevor urma a rAmâne in dreggtorifie Mr.

Art. 235. Temeiul neschimbAriigiudecgtorilor este obsteste cunoscut defolositori, pentru eg prin aceasta se dggiudecgtorilor indgmanarea de a cu-noaste mai bine datoriile Mr, de a cgs-tiga toatä ispitirea trebuincioasg, de ase deprinde la o sistimg de legi, depilde, de printipii temelnice i potri-vite. Asa dar, dacg dupa trecirea denog ani, Domnul i Obsteasca Obici-nuita Adunare ar gasi cu cale cg te-meiul neschimbärii giudecatorilor s'arputea aplicui cu folosintg, la o asemi-nea impregiurare rgmâne ea sa-1 le-giuiasca i sg.-1 pue in lucrare.

Art. 283. La intâmplare veghetgde asuprire (privaricatie) precum mitg,hatar, urinate din partea giudecatorilorde tribunalurile a deosgbitelor instantii,ei vor fi giudecati de Innaltul Divan 2),intâmplându-se asgminea la unul saumai multe mgdulgri ale acestui Divan,ei se vor giudeca de cAträ Divanulgiudecgtoresc 3) i tribunalul criminali-cesc, imbe intrunite spre a alcgtui ogiudecgtorie, a cArie prezident va fimnsui Domnul.

Art. 281 Toed cerirea se vaadresui de cAträ jäluitor

a.) In pricinile curat personalnicede averi miscAtoare 4), la giudecgtorialäcuintii pgritului,

1) In editlile din 1'13-, 1837 0 1846 : .Diva-nului Dornnesc. In loc de «Inaltului

2.) Idem.3) 'n edit& tipärite din 1835, 1837 :0 1846:

.Divanurile de apela(ie. In loc de: "Divanulgiudecatoresc..

4) In echtiile tipArite din 1835, 1837 0 1846:omifcdtoare nernigcatoare".

b,) Pentru daunile intâmplate la la-rini, roduri i producturile adunate,pentru strämutarea sgmnelor de hotarg,pentru inpresurgrile de Mcuri fAcute inanul acela, pentru garduri, santurialte ingradituri, precum i mice alteprigoniri de luare rodurilor, cererea sAva adresui la giudecgtoria unde sà aflälucrul de pricing.

c.) Iar pentru avere nemiscgtoare,pentru clironomie sau pentru orice altdpricing cuprinzgloare i atinggtoare de o-sebite lucruri ce s'ar afla In mai multefinuturi, cererile se vor indrepta cgtreDivanul giudecatorese, In asemine in-pregiurare, acest Divan va orândui maiintgiu la tribunalurile de pe la finutu-rile cuvenite, ca sä adune la fata lo-cului toate lgmuririle cersute i sä i letriimatg insotite cu socotinta lor pen-tru pricinile tde acest feliu 5),

Art. 288. Toatg jaloba coprinzg-toare la un loc, de avere nemiscgtoare 6)in Bucovina, in Basarabia i in Mol-dova, nu va avea lucrare de cat numaicând se va adresui la tribunalurile undese afig pgritul, la al cgruie forum tre-buie sA miargä pgrisul, dupä temeiuldreptätii.

Art. 289. Giudecatorii vor puteafi depgrtati in pricing :

1) Când vor avea interes personalnicin pricing ;

2) and vor fi rude al unia din parti,pâng si la vAr primare, 7).

3) Dacg va fi vreo pricing de giu-decatg titre giudecgtori i intre unadin par-0 5),

Art. 290. Din inceputul unii por-niri de giudecatg, jgluitoriul este datora avea gata toate dovezile atinggtoarede pricing i numai la cea dintâi i aldoilea instantie va fi ertat pentru in-

5) Acest uItim aliniat este suprirnat in editiiledin 1835, 1837 0 1846.

6) In manuscr4ele 909 0 4414 ea 0 In Ana..!de Parlamentare: «romeineascd. In loc de «ne-mifettoaare..

7. Comisia din 1835 adaogtx : «sau incuscriti,adecii socru, ginere sau cumnat4 i textul, ast-let modificat, apare In editiile tipAríte.

8) Idem: «sau sorul sail» 0 Ina un nou ali-niat referitor la procedura recuzArii.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 317

fatosarea a vreunui document, a cereun termin pe care giudecatorii ti vorda dupa firea i inpregiurgrile pricinii.Ins g. indatä ce pricina ar fi trecutä laIna ltul Divan 9, nici ô punere innnainte

termin, pentru de iznoava infätosarede hartii, nu va fi priimitg, ca una ceeste inprotiva formilor si a legilor.

Art. 291. Tribunalurile in pricinipoliticesti sant datoare a cerceta maiintal nu cumva cerirea jäluitoriului s'aratinge de o pricing, ce ar fi coprinsade paragrafie incuviintata de legi si deo necurmata tacere. Drept aceia, tri-bunalul mai intai va cere de la parituldovedirea trecirii al acestui termin,care dovedindu-se ca au trecut, sacurmä legiuit tot feliul de cerire. Pri-cinile de aceastä fire vor fi in vecidesfiintate.

Art. 292. Nici unui tribunal nu ise da voe a pune secfestru pentruTreun prates atingatoriu de avere ne-miscatoare si de veruturile for pana anu sse sfarsi giudecata, afara numai camdjaluitoriul va infatosa documenturi do-veditoare dreptului sau, sau cand asu-pra tuturor pagubilor ce s'ar pricinuidin punerea secfestrului, va da cautieo altg avere nemiscgtoare, ori o somade bani potrivita cu pretul aciia, sau o.chizasie platnica ; numai läcuitorii sateninu se vor sdpune la aceastä din urmaindatorire.

Art. 213. Fiestecare din tribuna-lurile sus aratate va avea ate un pre-zident, cu acelas vot ca i celelantemaduläri. Pe langa aceasta, el se vaingriji de cercetarea ceririlor dupa randuldatei br, da p I z ire a f ormilor prescrisesi de orânduiala cersutg de catre In-cuviintarea adungrii, precum si de ase incheia in cat se poate mai in grabg,hotärirea pricinilor ce se vor tratarisi.

Art. 294. Giudecgtorii tuturor tri-bunalurilor ant datori a se aduna re-gulat in toate zilile, dela noâ ceasuridimineata pana la doh dupä amiaza-zi.

f) In ledítiite din 1835, 1837 0 1846 0 In ma-nuscrisuf 99: .Domnescul Divan>. in toe de:aInaltul Divan.,

Prezidentul va tine jurnal despre toatemadulgrile adunate la sesii i va trimitesa cheme pe acei ce nu ar fi venit laceasul hotärit. In acest jurnal se vainsamna i pricina pentru care vreunuldintre dânsii nu au venit. PrezidentulIi va cherna i In disara, dacä inbulzi-rea pricinilor ar cere. Vacantia saucontenirea de lucrare va fi numai Du-minicile, in zilile sarbatorilor de praz-nice, in sgptgrnana cea dintai a postuluimare, In a patimilor, in acea luminatasi la canicul'4, adica de la 15 lithe 5)panà la zi intai August.

Art. 295. and un giudecator,färà luoa mai innainte voe de va-cantie, ori fara vreo adevaratä pricingde boala, sau de vreo intamplare, arcuteza numai din lenevire a nu veni latribunalul säu cateva zile dearândulaceasta ar urma-o i dupa luarea a-minte ce i s'ar face din partea prezi-dentului, atunce acesta va face rapor-tul säu catre Domnul, spre depgrtareadin slujba a neurmatoriului.

Art. 298. Directorii canteleriflora fiescaruia tribunal se vor orândui de&Aire DomnuL Ei sant datori a proto-coli toate acturile slobozite din tribu-nalul sat', vor fi i ei pärtasi raspun-derii, daca acele acturi nu ar fi potri-vite cu rezohttia inchietä In sesia des-pre care vor tine jurnal. Asamineasant datori a Ozi buna oranduialä ladeosabitele mese a scriitorilor, a pri-vighea trecirea in condicä a acturilordu urmarea cea regulatä a numerilorsi a avea supt deosebita privighere alor pästrarea arhivelor. In fiestecarecantelarie se va afla numärul de scrii-torí trebuinciosi, carii vor fi supt ose-bita privighere a secretariului fiestecariamese, -

Art. 297. Toti lacuitorii printi-patului, fgrä osabire, Oat supusi ran-duellior giudecatoresti a tribunalurilorasazate; supt aceasta retard se cuprind

toti streinii ce e afla supt protectia

I) In tnis. 909 i 4414 ; 4unie In toe de

2) lbídern: 4rintiii» tu loc de .innainte«,

www.digibuc.ro

318 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

ori si a cgria puteri, in toate pricinilegiudecgtile ce ar avea cu pgmântenii.Art. 298. Mitropolitul i episco-

pii eparhioti singuri vor avea in deca-sterile lor puterea de a giudeca des-pre toate pricinile bisericesti i duhov-nicesti, fgrg a se putea vreodatä atingede pricinile politiceti, nici de acelecare s'ar ggsi amestecate cu cele du-hovnicesti.

Art. 299. Obsteasca Adunare 0-bicinuitä, la acea dintâi a sa convoca-fie (chemare), va rândui o comisie sprealcgtuirea unui asgzamânt statornic pen-tru trecirea in condicg a docomenturi-lor proprietalii, pentru finerea arhivelor

in sfârsit, pentru pästrarea i bunaorânduiald a tuturor acturilor ce sigu-ripsesc pgmântenilor politicestile lor

dreptäti i averile lor, care toate sevor supune intgririi Domnului. In acestchip, viata, cinste o. averea tuturorläcuitorilor printipatului sânt apgratesupt scutirea i umbrirea legilor pg-mantesti intemeete pe neatârnata saadministratie din Iguntru, care vor slujiin veci de temei neschimbat i ne-räsluit a toate dreptätile publiceprivate.

Art. 300. Se vor rândui doi le-gisti (pravilisti) atât pentru partea po-liticeascg, cât i acea criminaliceascg,spre a se sigtui in grelle intâmplgricu deosgbitele tribunaluri, intru infele-girea, cnprinderii noimei i aplicatialegilor ; ei se vor intrebuinf a si intruredactia (alcátuirea) acturilor de acesteaatarngtoare.

SECTIA

Instructiile si indatoririle tribunalurilor de pe la tinuturi.

Art. 301. Un prezident, care vainplini i datoria de giudecator Mpg-cgtor in pricini politíceti i doi ase-sori inpreunä giudecgtori se vor orân-dui in fiestecare finut, precum í inorasul Eii, pentru a se indeletnici nu-mai in pricini de giudecati si mai alesintru innainte gatire a stiintelor trebu-incioase la lämurirea pricinei i sprea o aduce in stare de a priimi ceadesävarsitä curmare de la mai innal-tele instantii. Toate acturile ale a-cestor tribunaluri se vor iscgli de pre-zidentul, de imbii asesori si se vorprotocoli de condicariul. Datoriileputerea lor vor fi mgrginite in pricininurnai de giudecati

Art. 302. De la aceste tribuna-luri atârng toate giudecgtile intre lg-cuitorii tinutului cari nu ar trece pistevalora sau soma de cinci sute lei.Giudecgtile lor pâng la aceastg somase vor educe intru inplinire, iar apela-tia in asämine pricini nu va putea a

1) Art. 3o1 are o aka redactare In editiiIetiparite, f Lind modificat de combía din 1835.

se face de cat numai dacg partea ne-multumitä va da siguranfie pentru toatecheltuelile i pagubile ce s'ar pricinuicielante pgrti din innainte urmare agiudecgtei 2).

Art. 303. In orice altä pricing.de giudecata ce ar trece piste somade cinci sute lei, precum i orice pri-cing criminaliceascg, tribunalurile tinu-turilor se vor mgrgini numai infra a-dunarea instiintgrilor innainte ggtitoare,precum cercetgri pe fata loculni, 'Mfg-tosgri de marturi, atât spre a sluji a-,ceste pentru lämurirea giudecätei, cat

pentru de a inlesni pricina spre aputea ea priimi la mai innalte instanfiihotgritoarea sa giudecatä

Art. 304. Pe fiestecare jaloba.

2) Art. 3o2., fand modificat de comisia din1835, are alt cuprins In editiile tiparite.

3) Art. 303 este 0 el modificat de comisiadin 1835 0, In consecintA, In editige tiparite. Incea dintai editie, din 1835, se omisese din eroarefraza finalA, ceiace a determinat o interventie a.Domnului i publicarea unui adaos, In chiar acea.

pe o paginix nenumerotata, intercatatA lavelum.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 319

puindu-se numär, se va trece in con-&ea, in doâ coloane dispartite, din ca-re pe una se va scrie in scurt cerirea

pe alta hotarirea giudecätei sau qiiin-tile innainte gatitoare ce se vor aduna,dupä feliul pricinei i copie depe ja-lobä adiveritä i insofitä cu o chema-re iscälitä de cätre prezidentul tribu-nalului tinutului se va triimete pâtitu-lui 1).

Art.. 305. Din zioa chemäriipana in zioa insämnatä spre infatoqarese da o vadea de Ace zile cel pufinpärtii ce se AA cu qiderea in finutulacela ea sä vie de fata, socotindu-seacea vadea din zioa ce au priimit che-marea. Aprodul ducatorul tidulei dechemare o va da in mânile parituluiva luoa adiverintä ca au prümit-o ; iarintamplându-se a nu fi de fata, apro-dul, cercetând de locul unde se afladus, va aräta prezidentului tribunaluluiisprava ce in triimiterea lui au fäcut

aceasta se va trece in protocol2).Art. 306. Daca parte chemata

nu s'ar afla acolo sau ar fi qezatoarein alt tinut, chemarea se va triimite latribunalul tinutului unde ea s'ar fi a-fländ, hotarindu-i peste acele zäce zileun termin potrivit cu departarea locu-lui. Daca dupa acest intai termin par-tea chematä nu s'ar infatoqa, preziden-tul tribunalului tinutului va chenna-o

dându-i al doilea termin potri-vit inpregiurärilor ce au oprit-o de ase infatoqa 3).

Art. :101 Daca dupa doâ chemäri0 in curgirea terminurilor orânduitevreuna din pärti nu s'ar Infatoqa nici eaInsuqi nici prin vechiul sau i nici ar fa-ce inscris aratare de inpregiurarile ceopresc ca sa se cunoasca buna lor cu-vântare, atunce pricina se va giudeca innefiinta ei. La o asamine intâmplaretribunalul finutului are voe a cercetadovezile a pärtii infatoqate qi a incheia

I) Art. 3o4, modificat de cotnisia din 1835,apare astfeI In edit& din 1835, f837, 0 1346.

s) In editiile tipArite, art. 305,306, 307 &kg.-tuesc lntninite un unic art. 3o7.

3) In editiile tipArite, art. 305, 306, 307 al-,cAtuesc tntrunite un unic art. 307.

socotinta sa, care se va aduce in inpli-nire dacä acea pricina va fi de corn-petentia lui, adica de o soma sau va-lorä de cinci sute lei, afara numai deIntämplare când partea ce au lipsit s'arputea dezvinovati pentru trecirea ter-minului i sa fie priirnitä a da doveziinpotriva in termin de 15 zile, socotitedin zioa ce s'au inceput lucrarea inpli-nirei, indreptându-se ca din pricinanefiintii sau a boalei, nu au putut aveaqtiinta de urmarea giudecätii 4).

Art. 308. Tar in orice alta pri-cinä peste valora sau soma de cincisute lei tribunalul se va märgini intrua aduna tiintile cerqute de catre art.303 asupra pricinii 0 a dovezilor in-fätoqate, va face raportul säu catre,Divanul giudecatoresc cu insämnare asocotintii sale 0 aratare de nesupuneredin partea partii neinfatoqate 5).

Art. 309. Tribunalurile tinuturilorse vor sargui mai intdi a invoi pe pärfilein pricina i neputänd a le inpaca,atunce sânt datori a cerceta dovezile

documenturile lor oriqicând pentrucercetarea pricinilor i pentru intelegi-rea arätärilor marturflor aduqi de fa-0,ar fi de trebuinta ea O. se clued insuqiprezedentul tribunalului tinutului la fatalozului. Este dator a merge intâi pen-tru a se incredinta de marimea loculuide pricinä, cat i pentru a-i face pre-taluirea, precum i ispaqa pagubilorcerute 6).

Art. 310. Condicariul, va incheejurnal de toate acestea i de ascultareamarturilor. Acest act va coprinde nu-mele marturilor, varsta, meseria i la-cuinta, giuramintul lor de a spune ade-varul, marturisirea de sânt rude, de auvreo legatura cu pärtile sau de nucumva sânt slugi de a bor. Acest giu-rämânt se va ceti fieqtecaruia marturpentru partea dispre care este, carile

4) In midi& tipArite art. 305, 306 í 3o7cAtue,c laolaltA art. 3o5.

5) Art. 308 309 sunt cu totuI allele Ineditiile tipArite.

6) Art. 3o3 3o9 sunt cu totut altde Ineditiile tiparite.

www.digibuc.ro

320 RECLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

apoi va iscAli arätarea lui sau se vainsämnä ea' nu Ole a iscAli 9.

Art. 311. Dacá intru cercetaresau pretältiire la fata locului vor fineapärate niscaiva cuno0inti streineprezidentului tribunalului tinutului, el vaporunci ca sà miarga dinpreuna cudânsul oameni cunoscätori de acest felde lucruri (experi), cari vor da soco-tintile Jar. Jurnalul se va iscali de cätregindecatoriu, de care condicariu 0 decAtre cunoscätori i dacä cunoscatoriínu qtiu a iscali, aceasta se va insämna.

Art. 312. Dupa adunarea acestor0iinte i dupa inplinirea tuturor for-malitalilor, tribunalul va insämna so-cotinta sa intr'un rapart catre Divanulgiudecätoresc, inOüntându-1 pre largde toate inpregiurarile pricinii i ald-turând arätarile marturilor, de s'ar in-tâmpla §a" fie i perilipsis lämurit dediresurile infätopte, carile se va adeveri

cu iscäliturile pärfilor spre dovadäea din aceste dresuri niciunul nu aufost trecut cu viderea, cä nu li s'auschimbat adivärata lor intälegire i aorighinalurile li s'au dat indäräpt, cum

copie de pe raportul adresuit catreDivanul giudecätoresc. Asämine se vaaräta daca vreuna din pärti nu 0ie saunu voeqte a iscäli. Cu acest chip, se vaface de cätre tribunalurile tinuturilormai innainte adunare a 0iintelor inorice pricinä politiceasca 2).

Art. 313. La sfar0tul fieqtecAreiatrilunii, tribunalurile vor triimite &areLogofätul cel mare perlipsis lämurit depricinile pând la cincisute lei, ce le-arfi curmat cu desavâuire, arätând inpre-giurärile i cuvintile giudecatilor fäcute,precum i perelipsis de toate alcatuirilepentru datorii i foae de zestre cu rân-duiala ce se va arata la art. 381 panala art. 386 9.

Art. 314, Cercetarea pratesurilor

1) Art. 310 corespunde numai jumatixtei dela urma a art. 310 din editide din 1835, 18370 1846.

2) Art. 312 este suprimat de comisia din1835.

3) Art. 313, putin modificat, devine art. 312,in toMe tipArite.

atingatoare de pricini criminalice4spre a cArora limpezire s'ar cere cer-cetäri la fata locului, atârnä de la aces-teq tribunaluri a tinuturilor. Prezidentultribunalului tinutului este indatorit, in-datä ce se vor prinde furi sau hoti intinutul säu, a cerceta 0 a se incredintaprin toate chipurile cuviincioase de to-var4ii i gazdile lor pre cari in-data Ii va arestui, de mäsura vinovätiilor, de inpregiurarile urmate intru fa-cirea lor de rAu, cari slujäsc spre a lise mgri sau a li se micqura osândi-toarea sau defäimätoarea pedeapsä 4).

Art. 315. Giudecätorii vor intrébain deosebi pe marturi i in nefiinta vi-novatului, cari vor face giuramânt dea arata adevärul i nimicä alta de ca.adevärul. Li se va face intrebare carsä-i spue numile i porecla, vnâstastarea, meseria, läcuinta, dacä sânt slugi,rude, ori de au vreo altd legätura cu.pâritii. Pe urma li vor infAtoqa cadânO i cetindu-se märturille, dacä mar-torii vor stärui in ele, se vor da lorca sä se iscäleascä 0 se vor incredintade tribunalul tinutului, iar daca marturlinu qtiu a iscäli, se va face arätare 57 .

Art. 316. Tribunalul va face unizvod de banii 0 de toate lucrurile a-flätoare la vinovati, pe cari cu cvitantiile va intoarce pAguba0lor, dui:4 ce seva incredinta cd ei sânt adiväratii stä-pâni a acelor lucruri. Dupä aceasta vaface tribunalului criminalicesc un ra-port pe larg prin care Il va incredintade numile i porecla vinovatilor, devrâsta lor, de starea de mai innainte0 de läcuinta lor, precum 0 de toateinpregiurärile slujitoare spre discope-rirea adivärului, Catre aceasta va alä-tura märi-uriile i izvodul a tuturorlucrurilor aflate, cu arätarea acelor ces'ar fi dal la päguba0 prin aläturateleadiverinte de priimire, precum 0 acelor rämase. Aceste toate, inpreunä.cu adiverintele i cu pâritii, se

4) Art. 314, devine dela 1385 art. 313, darritmâne nernodificat.

5) Art. 315 devine dela 1835 art. 314, deoramane nemodificat.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 321

triimete in buna pazä a jandarmerieila tribunalul criminalicesc ').

Art. 317. Când prezidentul tri-bunalului s'ar afla dus in oarescarecercetäri sau ar fi bolnav, ahmce celmai in vrâstä dintre cielanti doi asesori(inpreuna giudecatori) va inplini datoriain locul lui si nu va esi nicidecum dinoranduefile insämnate mai sus 2).

Art. 318. Canteleria fiestecaruiatinut in pricini giudecatoresti, va fi al-.catuitä de un condicar si de trii scriitoripentru trecirea la condicä a cererilor,a chemärilor, a documenturilor infato-sate, a giudecatilor incheete si. a raporturilor triimese. Spre inlesnirea cursuluilucrärilor, vor fi pentru fiestecare ocola tinutului cate trii aprozi 3).

Jude(e seitegi.

Art, 319. Spre a cmta pe sätenide stäruirile pe la tribunalurile tinutu-rilor pentru neinsämnätoare pricini cese intâmplä adeseori Intre dansii si sprea fi ei scutiti de niste asäminea chel-tueli, se va aseza in fiestecare parohiecâte un giudet sätesc alcatuit de preotul

si de trii giurati alesi pe tot anul decatre gramada satului dintre Luntasi, mij-locasi si codasi, adecd cate un giuratdin fiestecare treapta. Acestia Dumi-nicile si in zilile de sarbätori se voraduna dupe Sfânta Liturghie la casapreotului satului, unde vor giudecatoate pricinile urmate intre säteni insaptämâna aceia. Cea intai datorie alor este de a cauta sä inpace pe pri-gonitori, pe cari putandu-i invol, pre-utul va face scrisoare de invoialä si,iscálindu-se de catre partile in prici-na, se va incredinta de catre mädulä-rile giudefului sätesc, iar dacä ei nustiu carte, vor pune, dupa vechiul obi-ceiu, degitul innaintea numelui lor, ca-re se va scrie aläturea de cätre pre-utul. Neputandu-i insä invoi, giudetulle va da o marturie, cari le va slujispre infätosare innaintea tribunaluluitinutului. Aceste giudete satesti au voea hotäri pricini de soma sau valorade la 10 pânä la 15 lei si in asäminea educe intru inplinire hotärirea bor. Sä-tenii au voe, la inpfinirea anului, a alegealti giurati sau si dintre acei ai anuluitrecut, daca s'ar afla mulfamiti de dansiii

SECTIA III.

Divanul giudecatoresc 4)

Art. 320, Divanul giudecatoresceste alcatuit de sapte mädulare, adica:

Cel Intai, vornic al Tarii-de-gios, ca-rile ii este prezident;

Al doilea, vomic al Tgrii-de-gios;Doi vornici de Tara-de-Sus ;De spätarul, de banul si de cämi-

nar.Intru numirea acestor madulari, Dom-

nul va urma legiuirilor art. 281 si du-.pe sectia XI a acestui cap, pe trepte,

1.) Idem, devine art. 315.2) Idem, devine art. 316.3) Idem, devine art. 317. Comisia din 1835

adaoga duo. acest articol un articol nou 318.4) In redactarea din 1835 sectia Ill-a te inti.,

tuleagA «Divanuriie de Apelatieo. Art. 320-324'in aceastA nouA redactie Inlocuese art. 32o-325din textul initial. Lle au cu tottil aka redactare.

innaihtind la post persoanile ce ar fimai vrednice a fi mäduläri a acesti.adunari.

Art. 321. Toate pricinile de giu-decati politicesti piste soma de 500 leisi intru carile pärtile in pricina nu arfi putut a se invoi innaintea tribunalu-rilor de pre la tinuturi, se cuvin acestuiDivan.

Art. 322. Dack in urma cerce-tärilor innainte gatitoare fäcute in fi-nut si a triimetirei raporturilor dupaart. 312, vreuna din partile in pricinäs'ar infätosa la Divanul giudecätorescsau insusi, sau prin vechili, pentru casä urmeze giudecata, prezidentul aces-tui tribunal va iscali tidula de chema-re catre partea protivnica, cu hotärirede a se infatosa pana in 15 zile.

21

www.digibuc.ro

322 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEL

a) Acest termin se va socoti dinzioa In care partea chematä au priimittidula;

b) Spre aceasta chemare se va trfi-mete la tribunalul tinutului unde se a-flä partea chemata ;

c) Ticlu la dându-se in mâna cherna-tului, se va luoa de la dânsul adive-rintá de priimire, pe care tribunalul ova alätura in raportul sail &Are Diva-nul giudecatoresc.

Art. 323. In urma ceririi pärtiistäruitoare, Divanul giudecatoresc vatriimete cu inadins volnicie, cu o gloa-bá câte un leu pe ceas, urmându-seaceasta la orice fel de fete ar fi trii-mise cu asärnine poroncä 0 aceasta seva pune in lucrare in urmatoarele in-thmpläri :

a) Dacä partea chematä 0 dupäzece zile In urma trecerii terminuluimai sus pomenit de 15 zile, nu s'ar In-fatosa, afar% nurnai când in curgireacelor 25 zile vreo boalä sau vreo in-sämnatä inpiedicare s'ar fi intarnplatfamelii sau persoanei chernatuluf, careintämplare 1-ar fi adus intru neputintäde a se infätosa la terminul orânduit,dar si atunce el este indatorit a instiin-ta prin scris pe tribunalul tinutului,carile incredintându-se de adevär, vaface indatä stiut Divanului giudecäto-resc spre a se rândui un alt terminpotrivit inpregiurärii.

b) Dacá tribunalul tinutului ar fi in-stiintat pe Divanul giudecAtoresc cAchematul n'au voit sä priimascä che-marea acelui Divan si sa dei adiverin-jä dupä art. 322, litera b 0 c.

c) Asämine se va triimete volnicie,färà vro insämnare de un alt termin,ca sä se aducA fatä pe acei ce n'aufost urmAtori a veni, dupa câte s'auzis la art. 307 si 308.

Art. 324. Toatá cdutarea pricini-lor se va incepe de la cercetarea ra-porturilor a tribunalurilor tinuturilor,afarà de cele preväzute la art. 287, li-tera c. precum si de la potrivirea pe-rilipsului cu orghinalurile, dupa art. 312,daca vreuna din Sit va face cerire.

Art. 325. Se va tine o condica

In care se vor trece, dupa rostul ve-leaturilor, toate docomenturile infato-sate ; va coprinde numile pärtilor saua vechililor lor, zioa infalosarii hârtii-lor, data lor, adiverirea directoruluicantelariei ca le-a priimit si aläture seva läsa o coloana nescrisä.

Art. 326. Pricinile toate, in de-obste, pentru averi miscätoare si ne-miscätoare se vor tractarisi sau prinserfs, sau prin viu graiu, dupä cum sevor uni partile In pricinä ; iar la In-tâmplare când ele nu ar fi in unire a-supra unuia din aceste do& chipuri, a-tunce giudecatorii vor urma dupä ve-chiul obiceiu, a adeca tractatia prici-nii sä se facä prin grainica arätare, iaracturile giudecatoresti ce se ating decAutarea pricinii se vor face prinscris 1).

Art. 327. Toff acei ce vor Infrain cercetare, vor sta cu respect. Celeporoncite de &Are prezident pentru ti-nerea bunei ordndueli se vor pune InIucrare indata si intocmai 2).

Art. 328. Cercetarea protesurilorse va face poblicA, in ffinta pärtilorsau a vechililor, cari, dupa ce vor dagiudecatorilor toate stfintele cersute,apoi vor esi din carnara sesfilor. Dupaaceasta, Divanul va tractarisi si va dacu mile inchise 3) hotärirea giudecatii,a cäria jurnal se va trece inteo con-dica tinutà spre acest sfârsit si pe a-cest jurnal se va alcdtui actul de giu-decatä si se va trece intru o alta con-dica unde vor iscali giudecatorii, carevolnici sânt a urma pricina si in altaviitoare adunare, pentru a inchee ho-tärire giudecatii. Pratesurile jignitoarepoblicului moral, sau atingatoare decinstea famelfilor, se vor cerceta cumile inchise. dupa a prezidentului ros-tire si in flinta numai a pärtilor in pri-cina 4).

1) Art. 326 rámâne neschiml?at la 1835, dardevine art. 325.

2) Idem, devine art. 326.3) In AnaleIe Parlamentare : ufile deschise".4) Art. 328 modificat de comisia din 1835, se

tiparqte ca art. 327.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 323

Art. 329. Toate hotäririle giu-decatoreqti incheete de acest tribunalasupra oricarie valori se vor aduce lainplinire daca niciuna din parti nu vaface apel in terminul oranduit la sec--Va. VIII. Asamine se vor aduce la in-plinire i vor fi far% apel toate decre-turile date de cat-re acest Divan giude-catoresc in pricini ce ar fi de pret decinci mii lei. Insa in singura intampla-re cand aceste hotariri s'ar potrivi intoate puncturile, cu rostita socotinta,asupra tot acestor pricini, de catre tri-bunalurile tinuturilor 1).

Art. 330. Divanul giudecatoresc,dupa ce va inchee giudecata sa, vacherna pe amandoa partile 0, in fiintalor, directorul canteleriei va ciff cuglas mare, acest act al giudecatii, dupacare le va da i copie adiverita decatre toti giudecatorii. Pärtile vor in-credinta, prin iscaliturile lor, in coloa-na cea nescrisä läsata in condica do-cumenturilor infatoqate (art. 125), càau priimit atat scrisorile lor, cat 0copie dupa actul giudecatii, aratândinsa de sant multamite sau de îi pas-treaza dreptatea de apelatie, dupa in-pregiurarile prevazute la art. de maisus 0 in terminul oranduit la art. 3672).

Art. 331 Toate mezaturile i in-streinarile de veci de averi nemisca-

toare se vor face fara de nici o chel-tuiala sau cerire de plata in Divanulgiudecatoresc, dupa formile randuite decatre condica politiceasca. Iar in catpentru vanzarile de veci de vii, dughenii case, ramâne la vointa partilor inalcatuire, de a se savar0, iara0 petemeiul condicei politice0i i pe la tri-bunalurile tinuturilor, unde se vor aflaacele averi, care tribunaluri vor in0iintadispre aceasta pe Divan, ca punireain stapanire a cumparatoriului sa seintareasca dupa toate formile 3).

Art. 332. Cantelaria Divanuluigiudecatoresc se va inparti in trii mese,supuse privigherii clirectorului carile,pe langa ingrijire asupa regulii 0 a o-sardii lucrarilor la celelante mese, esteinsarcinat cu alcatuirea protocoalilor, adecreturilor (hotaririlor) 0 a raporturi-

a) Masa pricinilor atingatoare de a-vere nemiqcatoare 0 a trecirii in con-dica a mezaturibor 0 a vanzarilor deveci de acest fel de avere ;

b) Masa pricinilor atingatoare de a-vere miFatoare.

c) In sfir0t, o masa a reghistraturei,wade se vor trece in deosabitele condici,dupa randuiala giudecatilor %cute 0alte acturi ale acestui tribunal, cu ara-tare de data 0 numarul lor 4).

SECTIA IV

Trebunalul comertiei (negutatoresc) i indatodrea sa5).

Art. 333. Spre inlesnirea i sigu-rantia negotului sa va a0za un tribu-nal de comertie In oraqul Eqii 6), alca-

I) Art. 329, corespunzând, art. 328 at re-dactârit din 1835 a fost compIet modificat inaceasta ultimâ redactare.

2) Art. 330, 329, in redactarea din 1835apare modificat itt editiile tiparite.

3) Art. 331, devenit 330 nu suferâ altâ mo-dificare la (835 decât inlocuirea cuvintelor : aDi-vanul giudecatoresc" cu «Divanurile respective".

4) Art. 332 se modificA de comisia din 1835adltogAndu-se cancelariei Divanurilor de apelatteIna o a patra mastk a «adeverirei sineturilorde datorii cu amaneturi fi a foilor de zestre".

tuit de cinci mädulari, adica de triiboeri, din care unul va fi prezedent qide doi negutitori din cei mai intai, maivechi i mai insamnati, atat intru pur-tarile cele bune, cat 0 intru 011ntaranduelilor 0 a iconomiel. Iar in oraqul

Focqani i Botopnii, ca ni0eorap de negot, se vor orandui in fies-tecarile ate doi negutitori sau targoveti

5) In redactarea din 1835 tithII sectiei a IV-aeste Tribunalul de comertu din Galati fi in-datorirea sa".

6) In redactarea comisiei din 1835: "Galati*In loc de "Etii..

www.digibuc.ro

324 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

ezätori in acele ome I cu insusirilecerpte, pre care prezedentul tribuna-lului tinutului Ii va chema de a se face

ei phrta0 la toate shsiile când sevor chuta pricini negutitorqti. Iar le-giuirile mai sus wzate, in cât pentruorapl GA latii, se vor urma 'Ana cândnegotul va mai inflori i finantile vorerta asezarea unui osebit tribunal decomert in acel ora. 1).

Art. 334. Acest tribunal va gin-deca toate pricinile atinatoare OM deindatoririle i alchtuirile urmate intrenegutitorii boltasi í bancheri, cat 0de toate acturile de comert.

Art. 335. Acturi de comert senumesz.. acestea : toath cumpärätura demärfuri, sau in natura sau duph ce sevor lucra, toga intreprinderea de ma-nufäpturi, de comisioane, de transpor-turi pentru negot, toate operatiile decambii, de bancuri i comisionerie, po-lifile numärärile de barti fäcute dinpiath in piath.

Art. 33d. Ashmine, acturi de co-mertie se numesc: toate intreprinderilede durare, cumpärare,vânzärii precupiea vasilor celor pentru navigatie (plutire)din läuntru 0 din afará din tar% toateecspeditiile de mhrfuri pe mare, toathcumphrätura sau vânzarea lucrurilortrebuincioase ghtirei corabiilor, precumpânzuri, funii, anghire, carrni, catargurii prod, toatä cumpärätura sau vânzarea

lucrurilor de mâncare sau provizii pen-tru coräbii, tocrnelile de nhirnirea co-räbiilor 2) : toath sigurantia i alte con-tracturi 8) atingätoare de comertia 4)pe mare.

Art. 337. In sfar0t ei vor cerceta:a) Bilantul i izvoadile negutitoriului

bancrut sau mofluz5), siguripsirea í ade-verirea datoriilor.

b) Alcatuirea de invoialä intre ban-crut i intre creditorii säi ;

c) Daraverile ce va face bancrutulpentru datoriile sale 0 clasificatia cre-ditorilor.

Art. 338. Giudechtorii tinutuluicu acei doi negutätori (art. 333) inora0le Galati, Focpni i Botopni, vorgiudeca cu dishy-SI-0re toate pricinilede comertii, care nu vor trece pistesoma de cinci mii lei 6).

Art. 339. Ashmenea se vor giu-deca cu disavar0re i toate ceririlepartilor athrnate de acest tribunal, &ehde buná voia lot vor aräta cá voesc a figiudecate cu deshvar0re i al% apelatie.

Art. 340. Giudechtile de comertfäcute in orasele mai sus pomenite voravea apelatiile lor la tribunalul de co-mertie din E0 0 de acolo la InnaltulDivan 7).

Art. 341. Chutarea pricinilor, pre-curn i deshvâqita hothrire, vor fi in-tocmai duph regulile qäzate pentrupricinile cele

SECTIA V

Trebunalul de poliOe Indreptatoare.

Art. 342. Acest trebunal estealchtuit de doh mäduldri 0 de prezident

va giudeca toate micile pricini ce seintâmplä intre läcuitorii acelor mai degios trepte a orqului Eii, precumbätäi, sfezi i alte pricini de acest fel,care tulburä lin4tea.

Art. 341. In urmarea giudechtiinu este nici de curn trebuintä de for-

1) Art. 333 este modificat de coffiísia In 1835pentru a fí pus In concordantA cu creiarea trimbunaluluí de cornett din Galati.

malitalife cerute la celelante trebuna-luri. Jdluirea se va face prin via grain

fhrä vechil.Att. 344. Contracturile incheete

.2) In Analele Parlamentare, L p. 206 : »nu-mirea« In loc dc onAímires...

3) Ibidem : ,,noi tractaturi" In Ioc de ,,con-tracture.

4) Ibidem : comunica(ia" In loc de comerfia"5) Ibidem : .marfa In. In loc de «mofItsg».6) In edí ía din 1835, art 338 se modific& In

eoncordantA cu modificarile art. 333.7) Modificat In editia 1835.

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 325

eu diosäbitii mesteri: dulgheri, thmplari,pietrari i prod se vor adeveri de acesttrebunal.

A t. 345. Privigherea Intru alepolitiei indreptätoare este incredintatäpe la tinuturi ispravnicilor administra-tori, care sänt insärcinati de a infrâna

acest fel de gresale, a carora pedeapsanu ar trece piste o inchisoare de cincizile, iar la intâmplare de gresale maimari, vinovatul se va da in giudecatatribunalului tinutului, carele, färä deaid o prelungire, va cerceta vinova-tia lui.

SECTIA VI

Trebunalul de pricini

Art. 346, Acest trebunal estealcAtuit de un prezident si de doâmadulari. Un advocat va fi orânduitspre legiuita aparare a pärtilor in cursulcercetdrü.

Art, 347. De la dânsul atarnätoate pricinile criminalicesti. El va giu-deca toate facerile de rail sau gresalileacelor pariti, care cercetându-se maiinthi de catre trebunalurile tinuturilor,

se vor triimite dupa coprinderea art.314 si 316.

Art, 348, Oricine se va socoti.obijduit prin vre o faptâ rä i nelegiuitä,va putea intinde jaloba sa catre acest tre-bunal si a incredinta, prin dovezi ne-indoitoare i prin viderat chip, faptacea rä sau nelegiuirea pâritului.

Art. M9. Acest trebunal va che-Ina innaintea sa pe toti acei insämnatiprin jaloba ca ar fi avut cunostintä oride fapta cea räi de nelegiuirea pârîtu-

ori de inpregiurarile Intâmplärii,intru ascultare i arätArile marturilor,va urma dupa coprinderea art. 315.

Art. 350. Dându-i-se 9 adresul a-cestui trebunal, armasul sau prezidentultribunalului tinutului va merge din slujbala casa pâritului spre a face cercetarehârtiilor, a lucrurilor si de obstie a tu-turor acelora ce se vor socoti de tre-buintä spre descoperirea adevärului,clând invinovätitului pentru toate lucru7rile luoate de la dânsul, un izvocl is-

dupa care intocmai copie spre ase da tribunalului se va iscali de invi-

1) In edit& tipArite : «Dupdv In foe de .Dan-du-i-se...

novätit, pomenindu-se inteinsul clacà enu va sti sau nu va voi a iscAli.

Art. 351. Asämine ei vor puteamerge i in alte locuri unde ar pre-pune cä ar fi lucruri ascunse, desprecarile s'au vorovit la articul de mai sus.

Art. 352. Acest trebunal poateporunci de a se aduce de fata pe mar-turi, cari, dui:A chemarea acutä, nuse supun a se infätosa.

Pentru arestuirea invinovätitilor, cândnu va fi vreo grabnica nevoe, va urmainchiere de jurnal, arätätoriu de cuvin-tile pe care acea arestuire s'ar lute-meia precum si de pravilila ce hotaräsccä acea faptä este o nelegiuire. Apoi

poronca de arestuire ce se va slo-bozi va fi de asämine cuprinzätoare.Acestea se vor urma numai când invi-novätirea ar fi pornitä asuprä de obraza,a cArora stare moraliceascä nu ar davre o chizasluire personall Iar asuprapersoanilor in cunostinta obstiei decinstite i cu avere, pânä când nu vamijloci dovadä temelnicä de invinova-tire criminaliceascä, nu va fi ertatä a-restuirea de cât o inpreajmä privigherea localnicii politii, dupa poroncile cese vor da de catre tribunal. La intâm-plare, insä când nevoia ar cere o grab-nica ridicare, pentru a nu fi smintealä,sä fie volnic prezidentul creminalului

mai innainte de inplinirea f ormilorSU3 pomenite, a poronci indatä ares-tuirea vinovatului, cu aceasta insä, dea infatosa justificatii temelnice, clacas'ar cere, pentru asämine urmare.

Art. 353. Invinovätitului care nuse va supune, sau carile, dupa ce au

www.digibuc.ro

326 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

arAtat cä este gata a se supune, vacerca sA scape, i se va face slid, adu-catoriul poroncii se va sluji, dhpä tre-buintä, de puterea inarmatä a roculuicelui mai cu apropiere, care va fi in-datoritä a merge dupä coprindereaporoncii.

Art, 354. Niciodinioarä nu se vaputea da slobozenie vremelniceas ä vi-novatului când invinovAjdrea lui va cereo pedeapsä osânditoare sau defAimA-toare ; acelor Farb.' cApätaiu i acelorce au mai fost odatä supt giudecata cri-minaliceascA nu se va putea nici cu unchip a li se da slobozenie vremelni-ceascA.

Art, 355. Schingirile (torturile)toate silnicile mijloace pentru a sill

pe invino7Atitul la vreo märturisire sântoprite. Osândirea de ciuntire se oboarl.Confiscarisirea de averi fünd inprotivaobiceiului i legü pämântevti, niciodi-nioarä nu va putea a se infiinta. Dom-nul va putea uvura pedeapsa osânditilor.

Art. 356. GiudecAtorii, pentru ase sfAtui, se vor trage In altä camarA,iar hotärirea se va rosti cu glas marede cAtre prezedentul innaintea publi-cului de fatä i a vinovatului. Insä maiinnainte de a rosti, prezedentul estedator a ceti capul legii potrivit cu fiintapricinei.

Art. 357. HotAririle Mcute deacest trebunal se vor pune in lucrarenumai dupa cercetarea lor de catreInnaltul Divan vi intärirea lor de catreDomnul. Drept acea, trebunalul In fie--tecare sAptämânä va raportui catreInnaltul Divan pricinile ce au giudecat ').

Art. 358. DacA un evghenis s'arafla in vreo faptä rä, criminaliceasca,dacA a sa vinä s'ar cunoavte dupa pra-vilä doveditä, intâiu se va degradariside cAtre Domnul i Obvteasca Obici-nuita Adunare i apoi se va pedepsidupä pravilniceasca hotärire.

Art. 359. Invinovalitul este slobod,atât In cursul cercetärilor, a puneinnainte cu toatä intinderea, dreptätiledizvinovätirii sale In scris, sau prinviu graiu, precum vi in urma hotäririigiudecatii a da jalobA de apelatie, puind.innainte toate cele de aparare vi lacâte s'ar socoti asuprit.

Art. 360. Stäpânirea va avea pri-vighere ca Inchisorile sA fie nu numaisigure, ci vi curate, in cât sänätateacelor inchíi sä nu se vateme nici decum. Hrana acestora, inbrAcAmintea,

Juminarea i lemnile de foc se vorcumpAra din soma hotaritä spre acestala capul Finantii.

Art. 361. Cantelaria tribunaluluicriminalicesc va fi inpartitä In do'dmese

a.) Masa condicarului, carile pe lângaprivigherea bunei orändueli i a osârdiilucrärilor In cantelerie, este Insärcinatcu alcAtulrea jurnalurilor, a protocoali-lor, a raporturilor, a decreturilor 0 atrecirii in condicA a tuturor acturiloracestor tribunaluri.

b.) Masa unde se vor priimi toatecercetArile fAcute mai innainte, precum

lucrurile triimise de care tribunalu-rile tinuturilor i unde se va tinea con-dica celor Inchii cu aratarea zilii In-chiderii 0 a vinovätiei lor.

SECTIA VII

Innaltul Divan 2).

Art. 362. Innaltul Divan se alcA-tuevte de cAtre un prezedent 0 de vasemäduläri, carii se vor numi de cAträDomn cu Insuvirile cervute la art. 281.

I. Art. 357 s'a modificat de eomisia din 1835numai prin iniocuirea «Inaltului Divan* cu «Di-vanul Domnesc*,

Pe lânga acevtie, Obvteasca Adunare

2. Aceastit sectie, mn urma codifiarii din 1835,apare In editiiie dal 1835, 1837 0 1846 sub ti-

tiul : «Domnescul Divaro. Art. 362 si 363 suntcompIet modificate. La finele sectiei se pubTiat :

«Anexa litera R : Despre intetmpinarea necom-plectului instantiilor giudectitoretti».

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 327

Obicinuitä, pe vreme de cinci ani ainsarcinärii sale, va alege cu ace1ea0insusiri sapte persoane care, la intâm-plare de boalä sau nefiinta vreunuiadin mädulärile alatuitoare, va fi in lo-cul acelora si vor fi dinpreunä giude-catori in aceastä innaltä instantie.

In intämplarile preväzute in urmä-toriul articol, acest Divan va giudecasi va 'hordrî cu desävärsire :

a) Toate protesurile politicesti pen-tru care va urma apelatie asupra lu-crärilor Divanului giudecatoresc ;

b) Toate pricinile negutitoresti laintâmplärile preväzute in sectia atin-gätoare de comertie ;

c) Hordririle in pricini criminalicesti,dupà cum s'au legiuit la sectia trebuna-lului pentru acest fel de priclni.

Art. 363. Prezedentul, cu acelesase mäduläri orhnduite de Domn, vorgiudeca cu desävärsire si nu va fi dritde apelatie in aceste doh uringtoareintâmplari : intäi, dacä giudecata s'auincheet cu glasurile tuturora sau cu-cele mai multe, pe temeiul formilor sia pravililor si daa acea giudecatä vafi potrivitä si cu hotärirea a vreuniadin instantille de mai gios, la careacea pricinä s'ar fi cercetat mai in-nainte ; al doilea, and hotärirea In-naltului Divan nu va fi unitä cu aceiaa vreuniia din instantiile mai de gios,partea ramasa are drit de apelatie siDomnul este datoriu a intruni in fiintasa pe acele sapte persoane a InnaltuluiDivan numit de dânsul, inpreunä cuacele sapte alese de Obsteasca Obi.-cinuita Adunare, care supt prezidentiaDomnului, sau a vreunui dregator ce-1va numi in loc, vor giudeca si. vorhotäri pricinile, dupa multimea glasu-rilor, cu desâvärsire, färä de apelatie.Asämine, daa dupa intâmplärile pre-väzute la paragraful intâi si. al doileaal acestui articol, partea rämasä arface apelatia atre Domn si. daa je-luirea sa s'ar dovedi nedriaptá si. deaceia innaltà instantie de 14 radularisupt prezidentia Domnului, atunce ape-lantul pentru pricini de datorii si. denegot va pläti protivnicii sale pärti o

dispägubire, dupá art. 371. Iar in pri-cini de averi nemiscätoare va plätidoi la surd, pe temeiul venitului lucru-lui in pricinä, socotit pe zace ani.

Art. 364, Spre contenirea insäm-natelor nepriinte a innoirii 1) giude-cätilor si a necuviintilor care urmeazaprin nestatornicia celor giudecate 2) sia proprietätei, precum si inprospätareade necurmate pricini, cari invecinicindprigonirile, au inriurire si asupra ha-racterului personalnic, se legiueste cäorice pricind hotäritä de Inaltul Divan 9a cAruia giudecatä va fi intäritä deDomn, este in veci curmatä si nu seva putea innoi la nici o intâmplare,nici in vremea Domnului aceluia, nicide atre urmasii lui.

Art. 365. Intâmplându-se vreopricinä nepreväzutá de legi sau a eicoprindere fiind asa de intunecatá *Mehlsä nu i se poatá face aplicatie intr'unchip horáritor, Innaltul Divan 4), &Andsocotinta sa asupra tâlcuirii legii sauasupra trebuintii de a se legiui dinnou, va instiinta pre larg, prin raportulsäu, pe Domnul, carile II va rândui laluarea aminte si. la cercetarea Obici-nuitei Obstestii Adunäri, când i se vaface chemare. Aceastä adunare va ho-tAri adivärata intgegire a legli si. inneprevlzutile intâmpläri va asäza altadin nou, care intarindu-se de atreDomn, va sluji de regula neapAratä.

Art. 366. Cantelaria InnaltuluiDivan 5) va fi inpärtitä in trii mese su-puse privigherii directorului ei, carele,pe langa ingrijirea bunei orândueli si.a osârdii lucrärilor la celelante mese,este insärcinat cu alcätuirea jurnalurilor,a protocoalelor, a decreturilor si. aanaforalilor cAtre Domn.

a) Masa apelatfilor in pricini politi-cesti si negutitoresti ;

b) Masa hotäririlor si a anaforalilorin pricini criminalicesti ;

1) In analele Parlamentarc 0 tit manuscrisul909 §i 4414 .incheerii. In Ioc de Ainnoiriip.

2) Ibidem : «nejudecate. In Ioc de «giudecatt»3. 4. 5) In mss. 99 V In editale tip&ritc : Di-

vanul domnesc".

www.digibuc.ro

328 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

c) Masa arhivelor unde se v or tinetoate acturile publice, precum anafo-rale, hrisoave, hat4erifuri, atingätoarede dreptatile i pronomiile 9 Moldovei.Arhivariul, in a anti privighere se in-credintazä toate acturile acestea, se vaingriji de a le aduna din ori0ce partese vor afla 0 a le tine in bunä pas-trare. Tot la aceastä masá vor fi päs-

trate toate planurilè räd cate de comi-siile hotäriturei i copiile märturiilorhotarnice date fie0ecarue proprietariu,precum se orândue0e la sectia obste-0ii hotarituri ; iar spre pingurä pastrarea ace0ii arhivi i indämânarea aflärei ac-turilor, va fi in curtea domneasa. o Ina-dinsä, cuviincioasä zidire intru ingrijitoa-rea pazá a osäbitului arhivist al Statului.

SECTIA VIII

Pentru apelatie 2).

Art. 3'67. Se insgmneazä pentrufacirea apelatii un termin de trii luni,socotit din zioa ce pärtile au iscälit incondica pomenitä la art. 330, sau dinzioa ce s'au fäcut cunoscut persoanii,ori la lacuinta sa, la intâmplare cânduna din pärti nu ar fi inplinit formali-taoa sus zisului articul.

Art. 668. Jalobile de apelatieasupra giudecätilor fäcute de catre Di-vanul giudecätoresc, de cAtre trebunalulcomertiei 0 de cAtre trebunalul crimi-minalicesc se vor adresui, prin marilelogorat, &Are Domn, carile va orânduila Innaltul Divan spre cea de pe urmähotärire a giudecatilor dispre care seface apelatie in intâmplarea preväzutäla art. 363. Pentru o di al doilea cer-cetare a unii giudecati de catre InnaltulDivan, termin de 30 zile se da pärtiiramase spre a face apelatie.

Art. 369. Apelantal, in jaloba sade apelatie, este dator a aräta curatnumai nemultumirile 5,i intämpinärile 8)sale anume la fie0ecare pont asupragiudecatii fäcute, fárá a fi ertat a mai

1) In AnaleIe ParIamentare: .privileghiile»In loc de pronomiile".

1) In cc:Wile tiparite, ca urmare coclificArif din(835, Intreaga sectie a V.111=a este modificata.La huele acestei sectii se publica : «Anexa literaS. Pentru protestafie., .Anecsa litera T. Pen-tris adiverirea acturilor de alcdtuire intre par-ticularnici si pentru intdriturim, .Anecsa literaU. Pentru priimire i pdstrarea depoziturilorgiudecatore1ti i Anecsa litera V. Pentru pre-(dluiri giudecatorefti".

3) In Analele Parlamentare : inteunpldrile".

adäogi prin ea o alta din nou preten-zie care se cuvine sä c fi fost fäcutinceF ând de la acele mai de gios instantii.Aceasta jalobl se va face cunoscutá

protivnice, care este datoare aräspunde in curgire de 21 zila. Dupaaceia, pricina, färä vre o altä formalita,va infra in cercetare.

Art. 370. In pricini politice0ide comertie plerdirea terminului deapelatie va inputernici punerea in lu-crare a giudecatei mai innainte facutä.

Art. 371. Apelantul acela care,sau in pricini de sau in pricininegutitore0i, dupä ce au pierdut giu-decata la instantfile de mai gios, o vapierde i la Innaltul Divan, va pläti cao despagubire protivnicii sale pärtispre indestulare câte trii la sutd pesoma ce se va da rämas ca sa pläteasca.

Art. 372. Terminul de apelatieurmarea giudecatei vor contani vre-

melnict 0e intämplindu-se moartea vre-uneia din amändoâ pärlile l vor avealucrarea lor numai dupa ce se va facecunoscutá clironomilor räposatului sauepitropilor acea giudecatä, in urmareaterminului rânduit de pravila spre prii-mirea sau nepriimirea mo0enirii.

Art. 373. Acei ce nu s'ar aflain parnântul Moldovei sau care, dinpricina unor grele inpregiurdri, ar fi inpozitie de a nu putea de a se infäto§asau singuri, sau prin vechili, vor aveapentru infäto§are i apelatie, afará determinile insämnate din zioa chemärii,un termin potrivit cu departarea locu-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLOOVEI 329

lui unde s'ar afla sau cu personalicestileecstraordinarele lor intamplari.Art. 374. Terminul curmarii a

orice fel de pricina politiceasca saude comertie sau criminaliceasca, ma-car cat de incurcata ar fi, In deobstieva tine cel mult mimai doh luni infiestecare instantie, socotindu-se dinzioa ce se vor aduna toate stiinteledocomenturite, iar pentru pricinile midO. se grabasca cu cat se va puteamai in graba a se ear*.

Art. 375. Toate giudecatile inpricini politicesti se vor face pe te-meiul condicei printipatului Moldovei,poblicarista in anul 1817, Iu lie 1. Ho-taririle in pricini criminalicesti se vorda dupa condica criminaliceasca dinanul 1820, alcatuita í poblicarisita laanul 1825. Acestea se vor urma panacand comisia pe care o va oranduiObsteasca Obicinuita Adunare, talma-cind pravilile in limba patriei, va faceindreptare i va spori caderile nepre-

vazute spre indeplinirea legiuirii, caredupa ce se va priitni de Obsteasca A-dunare si se va intäri de Domnul, apoi,poblicaris'ndu-se, va sluji de nestra-mutat temeiu pentru deapururea lahotärlrile tuturor giudecatilor politicesti

criminalicesti. Comisia aceia se vaorandui la cea intai convocare a Ob-stestii Obicinuita Adunare i va lucraaceste in cat mai scurta vreme se vaputea ; iar pana atunce, la pricmileneprevazute la condica politiceascala cele inpotrivitoare Vasilicalelor, sevor luoa de pravat in hotarirea legiu-irilor Vasilicalelor in cat ele sant po-trivite cu obiceiurile pamantului.

Iar in pricinile negutitoresti se voraduna din condica de comertie a Fran-tii toate dispozitiile ce pot fi potrivitela starea lucrurilor din Moldova, carise vor pime in oranduiala si se vortalmäci romaneste, spre a sluji deregula in toate pricinile negutito-resti.

SECTIA IX

Despre skjba pubhcä

Art. 376. Slujba pubfica a ramu-lui giudecatoresc, a caruia dregatorise vor schima asaminea la trei ani,este organisita cu chipul urrnator

a) Pentru partea politiceasca : vor-nicul de aprozi cu trei slujbasi ai sai,adeca vatavul, ceausul i ispravniculde aprozi, carii vor avea aprozii tre-buinciosi ;

b) In fiestecare tinut ispravniculinsärcinat cu partea inplinatoare, a-vand ate fr11 aprozi de fiestecareocol );

c) Pentru partea pricinilor crimina-licesti: armasul cu doi slujbasi, adecaarmasul al doilea i ispravnicul detemnita cu jandarmii 2) trebuinciosi.

1) In editia din 1835 0 urmAtoarele se supri-má cuvintele : aavdnd cdte trii aprozi de fie-4tecare ocolo.

in ramul gitudeditoresc.

Art. 377. Savarsirea poroncilorin pricini politicesti si de comertie 3)atingaloare de läcuitorii din Esi se vaincredinta vornicului de aprozi, lar aporoncilor pentru persoanile sezatoarein tinuturi savarsirea se va incredintala ispravnicii insarcinati cu partea in-plinitoare, catre care se vor adresui

tribunalurile giudecatoresti a tinutu-rilor, spre aducire intru inplinire a gin-decatilor inputernicirii for. Poroncilein pricini criminalicesti se vor adresuicatre armasul, carula s3 incredintazaaducirea intru inplini:e a pricinilor deacest fel.

2) In editiile tiptirite : .slujitorii. In foe de

3) In mss. 99 ri 349 comerfie": In mss. 9093314 0 In Analele Parlamentare, p- 211:ocurmare",

www.digibuc.ro

330 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA X

Indatorinle si instructiile Marelui Logofat.

Art. 378. Logofatul cel mare vaavea o lucratoare privire asupra de-osabit elor trebunaluri giudecatore§tipentru ca orânduiala pricinilor ce setractarisesc in ele, cursul cautarii lor,precum 0 hotarirea giudecatilor sa fieintocmai dupa reglementurile 0 legilewzate. Drept aceia, el este inputer-nicit a vizitarisi In persoana deosäbi-tele trebunaluri 0 Innaltul Divan 1), afi fata cerând frebuinfa la sesiile lor0 a aduna toate fiinfele ce ar socotineaparate. De a sa datorie este a vi-zitarisi 0 tribunalurile tinuturilor saua triimite revizori cu driaptä cuno--tinfä, cari il vor in0iinfa de starealucrurilor de acolo. Mare le logofät vaIn0iinfa pe Domnul despre toata aba-tirea din partea giudecätorilor intruurmarea dregatorii lor, precum 0 des-.pre aceia ce s'ar diosabi prin vredni-cii 0. neprihanite purtari.

Art. 379.Marele logofät, find mij-locitoriul intre diosabitele instantii giu-decatoreti 0 intre Domnul, prin orga-nul lui se vor supune Domnului:

a) Raporturile prezidentilor diosabi-telor trebunaluri asupra lenevirii ma-dulärilor, prevazute la art. 295 0 asu-pra celor mai de gios dregatorii pre-cum directorii canteleriilor 0 secretariiai meselor.

b) Raporturile adresuite Domnuluide catre Innaltul Divan intru toatä in-tinderea Indatoririlor sale.

c) Raporturile Divanului giudecato-resc pentru mezaturi 0 insträinäri deveci a averilor nemi§catoare (art. 331),care trebuesc a fi intarite, spre adive-rirea mutärii unii averi de la o per-soana la alta;

d) Toate apelatife asupra giudeca-tilor Divanului giudecatoresc, a trebu-nalului de comerf 0 a trebunalului cri-minalicesc, pentru de a se triimite la

I), 2) In mss. 99 0 In editiiIe tipltrite : Diva-nul Domnesc".

..

Innaltul Divan, se vor face asamineacatre Domnul prin mijlocirea mareluilogoat 2).

Art, 380. Intärirea giudecatilorfacute de catra Innaltul Divan 3), poron-cile aducerii lor Intru inplinire, hri-soavile domne0i penfru mezaturi 0instrainarile de veci 0 inteun cuvânt,toate tidulile din partea Domnului,pentru rânduiala giudecatoreasca, vorfi protocolite de catre marele logofat.

Art. 381. Marele logofat va aveain sectiile sale o masa pentru inscrii-rea amaneturilor (ipoteci) 0 a foilorde zästre, care se va face intru deo-sebite condici §färuite 0 pecetluite cupecetia Domnului ; una va sluji spreienscrierea tuturor datorfilor facute cuamaneturi de averi nemiFatoare 0 inceelantä se vor trece alcatuirile decasatorie, cu aiatarea zästrii ce se da4).

Art. 382. Nici un act de inpru-mutare pe averi nemiscatoare nu vaavea putere dacà creditoriul amaneta-riu 0 datornicul nu se vor infato§a lamarele logofat pentru ea sa: se aratesuma ce se da inprumut 0 amanetulce se priime0e. Dupa aceastä aratare,marele logofät va cerceta mai intâidaca creditoriul 0 datornicul au vrâ-sta legiuita 0 incredintându-se ea nicio oprire pravilniceasca nu se inpotri-ve§te la aceasta inprumutare, va po-ronci prezidentului tribunalului finutu-lui unde se aflä averea ce se da a-manet ca sa cerceteze cu amäruntul,supt räspundirea platnica, de este a-manetul drept al datornicului 0 apoifacându-i dreapta pretaluire, sa. In0lin-teze pe marele logofät 5).

2) Aliniatul d) Iipseste In manuscrisul 99 si ineditiile tiparite.

3) In mss. 99 : Divanul Domnesc".4) 5) Art. 381-387 lipsesc din manuscrisuI 00

0 din editiile tipArite, in care art. 388 0 330devin art. 381 0 382, far in Iocul art. 383-388se introduce o nouâ sectie, a XI: Pentru vre-melniceftile sloboziri din slujba fi comandirov-cite èlenurilor giudecdtorefti".

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 331

Art. 383. Numile, porecla dator-nicului si a creditoriului, vadeaoa pla-t% soma inprumutatä, feliul si valoraamaneturilor, se vor scrie in pomenitacondicä, unde se va trece si sinetulurmat intre pärtile alcätuitoare. Ele voriscäli asämine in fila adiveritä de ma-rele logofät, dupa carile apoi adeve-rindu-se sinetul cel orighinal, se va dain mâna creditoriului 6).

Art. 384. Toate alcätuirile decäsätorie intru carele zästrea femeiiar trece piste valora sau soma de unamie lei nu vor avea täria Mr de nuse vor trece in hotärita pentru acestsfarsit condica, cu al-Mare de siguran-tia priimitä despre amândoâ pärtile,precum si cu aratarea averii misca-toare si nemiscAtoare sau a somii ba-nilor de zästre a femeil, ca ea sä nupoatà nici pägubi cevasi, nici a luoasupt acest titlu, la intâmplare de des-pärtenie sau de moarte a bärbatului,decât numai lucrurile sau adeväratavalorl a zästrii dupà foae, care pen-tru aceste sfârsituri ge va adeveri decAtre marele logofat, dupà ce se vascrie in pomenita condica.

Art. 385. Läcuitorii capitaliei,spre inplinirea acestor rândueli in co-prinderea art. 381 pâta la 384, sevor adresui care marele logoat, tarpärtile alcatutioare ce se aflä in tinu-turi li se dä voe slobodà a se adresuipentru aceste formalitale cätre tribu-nalurile tinuturtior unde se afla averilenemiscätoare date amanet sau zästre.In asäminea inpregiuräri, trebunalurile

tinuturilor sânt datoare a face cerce-tärile cèrsute si pentru inscriirea incondicä si adiverirea acturilor de a-cest feliu, a se povätui intocmai dupaformalitaltie orânduite la articurile susaratate si vor 'instil* pe marele lo-gofat pentru oricare asämine inscrierefacuta in cantelaria Mr 6).

Art. 386. Toate formalitalele a-cestea se vor inplini färä vreo cheltu-ialä sau cerire de plata6).

Art. 387. Sätenii pentru a nu finici de cum Instänjeniti in alcAtuiriledintre dânsii, cätre cari niste asämi-nea ingrijiri le sânt nu numai de pri-sos, ce le pot fi si de ingrijire, ei nusânt supusi la aceste formalitale 6).

Art. 388. Pentru revizia tribu-nalurilor de pe la tinuturi, marele lo-goat va avea la intrebuintarea sa pa-tru revisori. Inginerii pentru trebuintapämântului vor atârna asäminea de ladânsul ').

Art. 389. Cantelaria marelui lo-gofat va avea un director si se va in-pärti in doâ mese s

a) Masa apelatiilor si a revizii, aperilipsurilor triimise la trii luni dinpartea tribunalurtior de tinuturi, pre-cum si a corespondentiei cu toate tre-bunalurile ;

b) Masa intäriturilor, a hotäririlordivanurilor de apel, a mezaturtior sia insträinärilor de veci de averi ne-miscätoare, precum si a diosäbitelorporonci din partea Domnului ;

t) Masa inscrierilor, a datorillor sia zästrelor 9.

SECTIA XI

Randuiala multämitelor si a innaintirilor in maghistratura 3).

Art. 390. Rânduiala multämitelorsi a innaintirilor in magistratura, adicdin dregatoria giudecatoreascä, pentrupersoanile cu vrednicie si cu purtärineprihänite se aseaza cu chipul urmä-toriu s

6) Vegi notaa precedent&

a) In trebunalurile tinuturilor, scrii-f) In manuscrisul 99, In redactia comisiei din

1835, art. 388 devine art. 381.2.) Idem, art 389 devine art. 382. I se supri.

mA Ins& ultimul aliniat3) In redactarea comisii din 1835 aceastit seem

tie are douA articole si anumc 389 0 390. Dinultimul aliniat aI art. 390 In alcAtuirea lui ini-tialii, se face un articol deosebit.

www.digibuc.ro

332 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

toriul ce ar dobândi mai multg practicgse va innainti la supt-dreggtoria con-dicariului iar condicariul la supt dre-gatoria secretariului in vreo cantelariede a capitaliei. Asesorii, inpreung glu-decatori de pe la linuturi, se vorinnainti la dregatoria prezidentului trd-bunalului tinutului ;

b) In tribunalurile din Esi se vorinnainti la suptdreggtorilie secretarilor,scriitorii ce vor avea insusirile cersute.Cel mai pricopsit dintre secretari lasuptdreggtoria derectorului cantelarieiin care se afig i directorii cantelarii-kr a diosgbitelor trebunaluri din Esise vor innainti la dreggtoria de ase-sori sau de prezident a tribunalurilorde pe la tinuturi ;

c) Prezidentii trebunalurilor de pe1 a tinuturi carii, prin destoinicie i bu-nele kr purtgri, s'ar Invrednici a rg-mânea neschimbati In slujba kr In vre-

me de sasg ani de rând, vor putea fiorânduiti In trebunalurile capitallei, in-cepând de la cele mai de gios trepte

agiungAnd prin propgsitoare innain-tiri pang la cele mai insgmngtoare pos-turi a rimghistrattu-ei, dupg talanturilevredniciile de care vor da dovezi, in aceledeosgbite dreggtorii. Domnul este pretui-toriul acFlor merite i talenturi í härg-zitoriul acelor innaintiri, dup A susargtata propasitoare rânduialg. Cu a-cest chip Indemnându-se talenturilefapta bung, vor dobândi rgsplgtire po-trivitä slujbii lor i totodatg folositoare

Indatä ce din Academia Esului voresi tineri moldoveni cu invätätura tu-turor stiintilor 0 a legilor i, dupg pu-blicul ecsamen, vor castiga atestaturidespre a kr vrednicie si moral, aces-tie vor fi rânduiti in slujba diosgbitelorcantelarii a Statului.

SECTIA XII

OWeasca hotariturci.

Art. 391. Spre contenirea nenu-mgratelor giudecgti cari pentru pricinide hotarg, de rgsluiri si de inpresurgripururea se innoesc, se vor orândui infiestecare tinut comisii ca sg facg ho-tgritura de obstie a inturor mosiflor.

Art. 392. Fiestecare din acestecomisii va fi alcgtuitä de trii boeri,din cari niciunul sa nu fie mosinasi Inacel tinut si de un inginer pentru rg-dicarea planurilor.

Art. :393. Cti un an mai innaintede a se incepe hotgritura, se vormite publicatii in toate tinuturile, pen-tru ca In aceastä curgire de vremefiestecare mosinas sg porneascg jalobasa de inpresurare cgtre Domnul, caredupg ce se va orândui a clasificgrisipe tinuturi acest feliu de cereri, le vaorândui la pätrundirea i cercetareafiestecgrie comisii.

Art. 394. Toate hotargle i dis-pärtitoarile linii asupra cgrora, In curgi-rea vremii hotgrite de un an, nu se

va face nici o cerire cgtre Domnul, sevor pgzi 1n starea stApAnirii in cares'ar fi aflfind.

Art, 395. Aceste comisii, afargde hotarnicg, vor da fiestecgrue mosi-nasi planul mosiei sale, cu insämnareahotarglor si a liniilor despärtitoare demoiile megiesite. In planurile acelorhotgre fart de nici o pricing, trAgan-du-se linii, vor iscgli pe dânsele me-gieii si se vor incredinta aceste pla-nuri si de mgdulgrile comisiei. Iar li-niile de pricing nu se vor trage decâtdupg ce se va face mai innainte pgtrun-zgto are cercetare a documenturilor pgrti-lor prigonitoare. Comisia se va sargui maiintai sà le invoiascg i neputându-leinpAca, atunce va face raportul sAucgtrg divanul giudecgtoresc 1), cu alä-turarea socotintei sale, dupg care va dacopie partilor in pricing. Intamplandu-se

1) In redactarea comisiei din 1835 0 in toateeditiile : odivanurile de apel..

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

nemultamire, se va face apelatie laInnaltul Divan 9, carele va giudeca cudesävarsire i va hotäri odata pentrutotdauna 9 hotarele acelor

Art. 396. Dupä ce se va sfârsitoata hotäritura, planurile cu statorni-cirea hotarAlor se vor pästra in arhivaInnaltului Divan3) i vor fi intocmai cucu acelea cari incredintate de acestdivan, se vor da fiestecäruia mosinas.Aceste planuri vor sluji spre intâmpi-

I) Idem : <.Divanul Demnesc«.2) In edit& tipárite : .indatd" In Ioc cte

«odatd pentru totdeauna».3) Idem.

narea a orice strämutare de hotarenedumiriri intru a easta. Mosinasul care,dupA aceastä hotäritura, va cuteza sap4ascä. peste hotarele mosiei sale, nunumai da innapoi locul inpresurat,ci va plAti Inca acelui megies pretulacei par* de loc, dupa pretuirea ce seva face p fata lpcului.

Art. 397. Mo0nasii vor da chel-tuelile trebuincloase la aceastä ho-täritura. Obsteasca Obicinuita Adunareva hotári soma cheltuelilor i va facedreapta analoghie. Asäminea va hotariprintr'o innadins instructie regale decari urmeazá a se povätui comisfile dehotäriturà.

www.digibuc.ro

CAP. IX.

Dispositiile ghenerale

Art. 398. DupA ce s'au alcAtuitin capitile trecute reglementul ref or-mii a printipatului Moldovii, cond.-tetul au trebuit sA eie in bagare desamA urmAtoarele obiecturi, care numai putin privesc la obstescul bineal tärii:

a) Titlurile si dreptAtile nobilitAtei ;

b) Numire la diosAbitele dregatoriia Statului ;

c) Chipul ocârmuirii averilor manAs-tiresti ;

d) Invätäturile publice ;e) Printipiile indighenatului si a com-

patriotirii intre lácuitorii ambelor prin-tipaturi.

SECTIA I

Titlurile nobilitatel

Art, 399. Abuzurile titlurilor cin-stitoare, date supt numile paia, inproti-va legiuitoarelor asAzAmânturi a tarii,invärfându-sA in vremea acestA mai depe urmA, s'au fost facut pricina a fe-liurimi de mari si grele necuviinti,Pentru a sA curma dar un abuz atâtde vAtämAtoriu in tot felui si chipul,sA vor urma cu nestrAmutare vechileaslamânturi a Statului. dupa care niciun titlu nu poate fi hArAzit fArA ade-vAratA lucrare a slujbii ce infiinteazdacest hit% Domnul ins& va putea, pen-tru insAmnate slujbe acute Statului, ahärAzi Mimi de nobilitate, insA cu in-pArtAsirea Obstesti Obicinuite AdunAri,care va adeveri meritul candidatuluide o nobilitate personalá sau moste-nitoare.

Art. 400, Asa dar, de acum inna-inte nime in Moldova nu va puteacâstiga dritul si nobilitatea prin singuralucrare a vre oricAria dregAtorii siDomnul nu va putea da, dregAtoriilecuviincioasA orânduialA, pentru ca prin

aceastA mAsurA dregAtorii sA poatAastiga cersuta practicA si sA poatAinteaceias vreme a da si dovezi devrednicie si cinstita lor pm-tare.

Art. 401. Slujba publica fiindinchiegatA de ramuri : administrativA,de acea giudecAtoreasca si de a strAjiipAmântenesti, dupa rânduiala asAzatA deacum innainte sA vor pAstra numai tit-lulrile rAspunzAtoare la osAbitele drega-torii, privitoare la aceste trii mat susarAtate ramuri si in viTtorime toatecelelante titluii cAtrA care nici o slujbAnu este lipitä, vor fi deapururea oborite.Spre aceasta dar Domnul va recomen-dui Obstestii AdunAri sA asAzA in pu-terea acestor temeiuri, un sir de ran-gurl hotArite si potrivite cu toate dre-gatoriile Statului. inpArtite in trii cla-suri, pentru ca dregatorii, prin treptel-nice innaintiri, analoghisite cu meritul si.slujba lor, sA poatä eu vremea agiungesi pâna la cele mai innalte dregAtorii.

Art. 402. SA vor alcAtui condicenobilitAtei, care pururea vor fi pkite

www.digibuc.ro

336 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO i EI

la Ob$teasca Obicinuitg Adunare. Intr'a-cele condice sg vor inscrie :

a) Toate familiile cele de o invechitgevghenie intemeiatg pe mice $i docu-menturi cu un unit $ir de mari saumici cinuri, färg curmare, trecutg pisteoptzgei ani.

b) Toate familiile boerilor acelorpang astgzi aflate cu cinuri, pang $ivel $Atrar, acele adecg a cgrora pgrintiau avut cinuri, a oricgreia boerii pang$i vel $gtrar, macar devi nu ar aveadovezi de tragerea kr dinteo mai in-vechitg evghenie. Acest feliu de familiimai sus argtate $i unile $i altele soco-tindu-sg de o evghenie moqtenitoare,vor rAmane atat ele cat $i neamul po-goritori din ele, pururea nobile $i indreptAtile nobletii.

c) Sg vor inscrie qi acei pang acumcinstiti cu cinuri pang $i vel $Atrar,carii, dacg n'ar putea da vreo dovadgeg s'ar trage din vreo vitg de evghenie,apoi socotindu-sg eg de la persoanakr au porni i. evghenia, atat ei acei cucinul, cat $'1 fii kr sg vor socoti denobili $i vor avea dreptätile nobletii.

Dar dritul de moqtenitoare evghenie nuva trece innainte deapururea precumsus sg zice. decal atuncea cand fiiunora ea ace$tia, sau nepotil kr, s'arinvrednici cu vreo ciostire de boeriepang $i la vel $Atrar, sau a unui cin cein viitorime va II potrivit cu cinul a-cesta al $Atrgrii, larg dintre ace$tia calivor avea dovezi de vreo vitg de ev-ghenie, apoi atuncea intrg in argtatamai sus randuialg sub litera a $i b,färg supur ere de curmarea anilor arg-tali mai sus.

Pentru cii ce in viitorime dupg me-ritul slujbii kr, ori in acele politice$ti,sau in acele jandarmice$ti, ar caqtigadreptate de inscriere la nobilitate, sgva pAzi cu nestrgmutare clironomiceascaevghenie. Celor inscri$i in pomenitelecondice, Ob$teasca Obicinuita Adunarele va da atestaturi iscglite de &Lisa $iintgrite de Domnul, spre a le fi de di-plomg adeveritoare de nobilitatea kr,läsand insg la Domnul cu ObqteascaObicinuita Adunare a tgrii sg a$Azg prindispositie indeplinitoare, cele ce aceastgobqteascg legiuire ar cere dupa vreme.

SECTIA II

Numiri la deosCibite publice dregatorli.

Art. 403. Alegirea qi. numirea atuturor dreggtorilor in ramuri adminis-trative, giudecAtore$ti $i a Sträjii pa-mante$ti, sg va face numai din Oman-teni $i dupg chipul urmgtoriu :

a) TO dreggtorii ramului giudecgto-rese, precum : marele logofgt, ea si mg-dulgrile Sfatului Administrativ, postelni-cul, aga sau directorul politiei capitaliei$i a aghentului langa Poarta Otomandla Constantinopoli sg vor numi de cgtraDomnul, carii ii va alege dintre boeriicarii vor avea inswiriile cer$ute pentrudreggtoriile ce li sä vor incredinta.

b) Alegerea $i numirea a tuturordregatorilor StrAjii pgmantene$ti, atathatmanul cat $i toti ceelanti ofitgri detoate gradurile, sg vor orandui de el-trA Domnul, care este qi cel mai intaicApetenie a Strgjii pämantene$ti.

c) Ispravnicii administraforü tinuturi-kr, casierii, dreggtorii carantinelor,vor fi ale$i de egtra Sfatul Adminis-trativ, care prin anafora va propuneDomnului pentru fie$tecare slujbg atedoi candidati, iard Domnul va numi $iva mtgri dinteace$tia pe acei pe careva socoti mai vrednici de slujba ce vafi a li sa incredinta.

TO funcsionerii, dreggtori politice$tigi militäre$ti de orice treaptg sant rgs-punzatori pentru datoriile atinggtoare dedreggtoriile lor.

ONteasca Obieinuita Adunare pelanga gheneralnicile sale atributuri, ros-tite la capul al II, va avea $i. pe a-ceasta de a Imtiinta Domnului necu-viintele ce va descoperi in slujba lies-tecgruia dregatoriu politicesc sau mill-tgresc 51 a cere indreptarea cuviincioasg,

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 337

Art, 404. In fiestecare ocol va ficâte un privighitoriu ales de vornicieisatelor ocolului, care vornicei potrivitcu vechiul obiceiu sânt i ei alesi decatra toti sätenii lor.

Acesti privighitori sä. vor alege din-tre nobilii fruntasi ai tinuturilor, precumdin boernasi, neamuri i mazili ; säinsamneaza insä, ea pentru a fi cinevaales privighetori trebue a fi proprietaride avere nemiscätoare i lanuitori Inocohil alegerii sale. Alegerea lor va fipentru o slujba de trii ani neschimbatsi ispravnicul tinutului va instiinta pen-tru numile alesilor pe ministrul din Läun-tru, care gäsind a fi alegirile cuviin-cionasä, le va supune Domnului spreintarire. Privighitorii vor putea urmain slujba lor si mai pe multa vreme,daca dupa trecirea acelor intâi trii anivor fi iaräi alesi de caträ vornicei, peränduiala pomenitä.

Art, 405. Datorfile privighitoriuluisä cuprind

a) A apam pe säteni Inprotiva tu-tuturor rapirilor si a nedreptelor sau desine volnicitelor ceriri din partea tre-catorilor si de catra ori ine altul, da-tori fiind numitii privighitori, pentruasa inpilari, a Instiinta pe ispravnicultinutului i Inca deadreptul i pe in-sus ministrul trebilor din Launtru, dacarain ispravnici in vreme nu ar puteaafla cuviincioasa despagubire i indes-tulare asupritilor lacuitori.

b) Mai este datoii a instiinta pe is-pravnic de tot aceia ce s'ar intâmplain ocolul privighierii sale, precumde intamplarile epidemii intre läcuitori,de omoritoare boale a vitelor, desacetä '), de innecari si de toate nepre-vazutele i ecstraordinarile intamplArivAtAmAtoare lAcuitorilor.

Lefi fiind asäzate din casa Statu-lui í pentru acesti privighitori, nu vorputea ei cere sau lua nimica de la sa--teni, pentru osteneala i cheltuelile lor.

Art. 408. Acea dupa fiestecarean schimbare a dregatorilor, obicinuita

i) In Analele Parlamentare: «a vitelor, da-ldcitey In Ioe de «a vitelor de sacetd»

In Moldova, O. oboara, fiind zmintitoareslujbii in tot chipul i feliul.

Pentru aceasta toti dregatorfi, atatin ramul giudecatoresc, &At i in aceladministrativ, sa vor numi pentru triiani, afarä. numai daca asupra vreunuis'ar dovedi väditä i cugetata calcarede datorie sau când mnsui dregatoriivor cere tragirea lor din slujba. Iarlclack' in curgirea triianii ar da dovezide o ptuiare vrednicä, atunce vor urmaa lor slujba Innainte. Pazindu-sa aceastaorânduiala, dregatorii vor avea vremea cunoaste mai bine datorifie slujbiilor si a câstiga trebuincioasa pracsis.

Art. 407. SA va aska in orasulo epitropiceascA comisie a sArmanilorcopii.

Aceastä comisie inchegatI de triimädulEr:, fära a avea dreptul de a giu-deca, sa va indeletnici numai cu inte-resurile nevarstnicilor. Ea va ocärmuinemiscatoriul lor avut, capitalul i ve-niturilor lor, ia va orändui vechil spreapararea dreptului lor i pe fiestecarean va infatosa Domnului sama curatade toate luaturile si de buna lor ocär-muire, urmänd la toate dupa regle-mentul prescris in al patrule cap alcondicii politicesti a Moldovii. Samilezisa sä vor triimete Obsteslii Adunari,spre a fi pe ränduiala cercetateadeverite.

Mädularile acestii comisfi vor ramâneneschimbate, afara numai de calcareasfintelor lor datorii, care va aduceraspundere cu avere pentru toate pa-gubirile ce s'ar pricinui averii nevär-stnicilor.

Art. 408. Toti dregätorii, färanici o osabire, sänt indatoriti, la intra-rea lor In slujba, a face si a iscaligiuramântul urmätori

Giur in numile prea Sfintei TreimicA voi sluji in dregatoria ce mi sa in-credintazA, cu sfirguintä, credintacuratanie, fara a inA abate din datorfileoränduite, päzind legiuirile i respecta-risind institutfile patriei mele".

Art. 409. Cât pentru datoriilepolitiilor, a ispravnicilor, a casierilorsi a altor dregatori, a carora datorli

www.digibuc.ro

338 REGULAMENTUL ORGANIC AL VALAHIEI

nu sh vor gäsi cu indestulare insämnatein acest reglement Domnul va'orânduica ministrii sh-i inchipuiasch proecturi,pre care le va da in chibzuirea Ob--tqtii Adunhri, pentru a alchtui un inna-dins reglement, care va sluji de legespre urmarea datoriei fiqtechniia dre-gatori, la partea sa färä osäbire.

Art. fiqtecare an la inchie-rea sesiilor 01Nte#ii Adunäri, orighina-

lurile shmilor infhtopte precum i. altedocumenturi sà vor depune in ArhivaStatului, a aria alchtuire i pästrare vafi incredintath unui boeri eu mnsuirilecerpte pentru asemine dregatorie.

Arhivistul Statului, ca un depozitariacturilor publice i dreghtorqti, sh vanumi de chtra Domnul din doi candi-dati propu0 de chtrà Ob0easca Obi-cinuita Adunare.

SECTIA Ill

Clirosul i ocarmuirea averil sale.

Art. 411. Spre a pastra intrutoatä nejignith sfintenie, vechile drituriO !prerogative a clirosului Moldovii,spre a opri alunecarea abuzurilor in-tru ierarhie bisericeasch, mitropolitul

episcopii eparhiofi vor fi ale0 pepämântqtile legiuitile a0zämânturi, nu-mai din bisericaqii adevarafi pämânteni,de o pilduitoare evlavie, cu bune tilnfi

dovedite vrednicii, de la care derazafinerea i phzirea invätaturilor Sfinteinoastre religki i povhfuirea turmei pecalea mântuirei. Alegerea acestor sufle-teqti phrinti sh va face dupa driturile

obiceiurile pämântului de chtra Ob--teasca Obicinuita Adunare, inpreunäcu acii din boeri a rangurilor inthi carenu s'ar intâmpla a fi mäduläri de a-ceastä. Adunare i dupa ce aceasth a-legere sh va inthri de Domnul, phrintiiale0 indath sá vor inschuna in a lorsfânth dregatorie care le vor inplini incuprinderea apostoliceOilor canoaneintocmai cu toate legile i obiceiurilepäzite pang acum in farh.

Art. 412. Mitropolitul va fi, pevechile obiceiuri, ales din episcopii e-parhioti a Romanului 0 a Hwului, avândinswirile mai sus ardtate i va priimi,dupa vechiul obiceiu, cunoa!terea ca-noniceasch a patriarhului de Constanti-nopoli.

Art. 413. Mitropolitul i episcopiieparhioti vor fi neschimbati din dregä-toriile lor, afarà numai când s'ar aba-te la greqeli duhovnice§ti sau

La intâmplare de duhovnice0í growlevor fi giudecati pe temeiul sinodicq-tilor canoane numai din partea duhov-niceasch i anume: de doisprezace ar-hierei eparhioti i titulari din aceste doâprintipaturi sau de aiurea, când asämi-ne numär nu s'ar putea indeplinidintr'aceste doâ printipahiri. Iara la in-tâmplare de politiceasch grqalh, caresânt aceste: Când vor inthrta räzvrati-re cu tulburarea norodului i chnd shvor inprotivi la poroncile Domnuluiacele legiuite i cunoscute de 04teascaAdunare pe temeiul pravifilor 0 a re-glementului, la o aqa intâmplare, comi-tetul cercetätorilor numitelor invinovh-firi sh va alchtui dupä chipul urmAtor

a) De doisprezhce arhierei eparhiotititul-iri din aceste doh prinfipaturi,

duph cum s'au zis mai sus ; .

b) De doisprezace boeri din acei maicu ipolipsis in oWtie, färà shesis de ru-denie i pricini de prigonire chtrà o-brazul arhiereului, ale0 de chtrA Ob-Oeasca Adunare, din boerii hale 0 paê,pe care Domnul va fi indatorit a-inumi.

c) La asemine intâmplare a alegeriiboerilor, mitropolitul i episcopii nuvor avea vot;

d) Raportul comitetului de cerce-tarea mai sus zisä, de cunoscuth vino-vätie intr'o intâmplare sau intr'alteprevhzute mai sus, sä vA inchie pemultimea glasurilor, sä va inthri de ch.-tra Domnul i sh va triimite la patriar-

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 339

hul spre catherisire si cunoasterea ace-lui din nou numit :

e) Daca prin cercetare sä va dovedipira neadevarata, O. va pedepsi cleve-titoriul cu radicarea evgheniei, de va fidin evghenisti, iara pentru stärile degios, dupa asprimea pravililor,

Art. 414. Dajdifie tagmii biseri-eesti care sä aduc scatmelor eparhiote,lefile cuviincioasa iconornilor, protoie-reilor, precum si drepturile pentru bo-tezuri, cununii si ingropäri si. celelante,sa vor regularisi inteun asezamant al-eatuit de mitropolitul cu episcopii epar-hioti si marele logofat, carele asaza-mant sa va supune Domnului, spre a-1recomendui cercetarii Adunarii Obstestisi care, dupa euviinta intarindu-sa, vasluji de lege inteacest fel de dari.

Art. 415. Este eu innadins opritde a sa mai priimi in tagma preotascaalti candidati decal numai pe acii ce arfi deplinit regulatul curs a invätäturilorteologhicesti in seminariul Socolii, undevor läcui, sa vor hrani, A vor incalzi,lumina si O. vor inbraca pana la nu-mar de doâsute clirici, care dupa cer-cetarea in pubficul eczamen, ar castigaatestaturile cuviincioasä din partea E-pitropiei Invataturilor Publice si a rec-toriului seminariului.

Tinerii sa vor priimi in acel semi-narium la varsta de cincisprazece ani,&and In scris pärintii lor si ei insusi,ea dupa ce vor sosi la varsta de doa-zacisicinci ani, daca numai din rä voin-fa nu ar priimi a intra in tagma bise-riceasca, atuncea sa plateasca la semi-narium toata cheltuiala facuta cu Unerea0 invatätura lui si in acest chip sä fieslobod de indatorirea sa a sa preofi,iara de nu va pläti, anume sa hotärestepentru unul ea acela, a nu fi priimit niciinteo slujba politiceasca sau militareasca.

Insa pana la formarisire de acesticandidati in seminariu, acei mai vred-nici dintre preoti asupra-numeranfi deacum vor deplini locurile ce ar fi lipsitede parohi, iara de indata ce acei dinseminariu O. vor formarisi, acestia

vor fi protimisiti.Art. 416. 0 innadinsa comisie alca-

tuitä de paint persoane bisericesti ide patru boeri cunoscuti prin a lor ein-stit haractir, supt prezidentia Preosfin-tiei Sale parintelui mitropolit s'au nu-mit de catra Ecselentia sa domnul inpu-ternicitul prezident. Aceasta comisieva avea intaia privighere asupra manas-tirilor din Moldova si acelor atarna-toare de dansile.

Aceasta comisie va inserie averilefistecaria manastiri, va regularisi a lorcarmuire si va adeveri totimea venitu-rilor, asupra carora sa va luoa o partece este hotarita pentru finerea aseza-manturilor de faceri de bine, precum :seminariu, shoale publice 0 alte. Catraaceasta comisie sa vor adäogi pentrumanästirile inchinate in partile de gios ,patru parinti vechili a locurfior catracare aceste manastiri sant inchinate,adicä: unul din Ierusalim, unul a sfan-tului munte Sinai, a Rumelii si unul amuntelui Afton si in priivirea trebuintiide a sa disfiinfa fara intarziere abuzu-rile acum inradacinate si de a sa re-gularisi ocarmuirea averilor acestor ma-nästiri, comisia aceasta va cercetadriturile si acturile orighinale atarna-toare de deosebitele dänuiri, precum0 scoposurile si conditiile incepa-toare a dänuitorilor si, cu agiutoriulCurtii proteguitoare, va inchega pro-ecturi de inbunatatire spre indepli-nirea lor.

Art. 417. Mitropolia si episcopiile,find de datorii inpovärate, O. fie da-toare a desface cu deplinatate to ate da-toriile carora sant astazi supuse, inmarginita vadea de zece ani cu multa-mirea creditorilor, dela care vadea siinnainte in veci, nici o inprumutare in-sämnatoare sa nu sa mai poata face, atatde catra Preosfintia lor arhiereii de astazieat si de caträ urmasi, decat prinstiltnja si priimirea Obstestii Adunari sia Domnului, catra carii va urma a saface cunoscuta neaparat pricina carecere acea inprumutare.

www.digibuc.ro

340 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

SECTIA IV

Pentru public&

Art. 418. Crestirea publica atinerilor, care este una din cele maimari si mai insdmnate ramuri, sä vainpärtäsi de toatä ingrijirea §i de pri-vigherea guvernului, pentru cà aceastäeducatie tintitoare a formarisi obsteascablind cugetare, sa razimd pe temeiul amoralului celui mai sfânt i pe cursulmetodicesc i deplin a invätäturilor ince-pätoare a pravililor, a stfintilor si aaplicatiei kr la mestesugurile cele maifolositoare, dupd legiuirile care spre a-ceasta sà vor asäza de Epitropia Invä-täturii i sd vor intäri de Domnul, cd-ruia epitropiea ii va adresui a saleraporturi prin organul ministrului dinLäuntru.

Aa dar, guvernul va härdzi o osä-bad protectie corposului academicesc

sholerilor carii sä vor ardta vredniciprin a kr sporire infra imvätäturä sicare vor da dovezi de talant si de opurtare läudatd.

Art. 419. Epitropia ImvätätureiPub'ice va aleatui un reglement pentruorganizatia deosäbitelor asäzämânturi deeducatie, precum si a vechii AcademiiVasiliane intemeete in mândstirea Sfin-tilor Trii Erarhi de fericitul intru ne-muritoare aducere aminte Domnul Va-sile Voevod, carele au si inzestrat-ocu averi nemisatoare, prec m anumeglásueste formalnicul act din 1644. Insäin privirea neindämänatului loc al a-cestei mänästiri, a &Aria intindere, pre-cum este acum, nu poate cuprinde cleato §hoalä normald, Academia Imvätdtu-rilor sa va asäza in mänästirea Goliel,unde spre aceasta sä vor face trebuin-cioasäle zidiri.

A t. 420. Sholi incepätoare 1) pen-tru juni si fete sä vor asäza in orasäle 9Romanul, Husul, Galatil, Focsanii, Bar-ladul §i Botosenii, unde incepätoarelesitinte sA vor inväta. Aceste asäzdmân-

1) In editiite 1837 0 1846 anycliatoare".» « a a f<Orafill.'.

furl vor spori intru indeplinire, precatvor erta somile hotärite pentru lovA-tdtura publica.

Art. 421. Cursul tuturor imvatd-turilor va fi in limba moldoveneascd,nu numai pentru inlesnirea sholerilorcultevirea limbil i pafriei, ce Inca sipentru cuvântul cd toate pricinile pu-blice trebue sa se tractarisasca in a-ceastd limbä, pe care lacuitoril o in-trebuintazä si in särbdrile bisericesti.

Art. 422. Pre langa aceste spre asA putea creste fii dregdtorilor publicicu un chip potrivit viitoarei lr soarte,prin ingrijirile cersute de inbunätätirela a lor crestire fizica í morald :

a) 0 coleghie menitä pentru cresti-rea a o sutä de tineri sA va zidi alá-turea cu Academia si numal ill si or-fanii dregátorilor Statului vor aveadreptul de a fi priimiti in acea coleghiepan la inplinirea sus ardtatului numdr.Acesti sholeri vor avea in coleghia krläcuintä, hrand, incdlzire i luminareei vor urma cursul imvätáturilor kr inclasurile publice al Academiei ca siceelanti sholeri.

b) Intr'o mänästire invecinatä de ca-pitalie sd. va asäza un Institut de edu-catie pentru cinzAci fii e i orfane adregatorilor Statului. Aceste vor aveaacolo a kr lacuintä i hrand í vorpriimi toatd crestirea cuviincioasä.

Aceste doh instituturi de educatiesa vor organisi dui:A un regulament cesa va face de cAtra Epitropia Imvätä-turilor publice i prin carele sd va ho-tAri i chipul priimiríi tine-rimii.

Art. 427. Spre asAzarea coleghieiinstitutului de educatie precum

pentru trebuincioasd cheltuialä intrutinerea sholerilor, profesorilor si a pe-dagogilor, sa va trage zAciulala de latoate lefile de piste an a dregAtorilorpoliticesti a Statului, precum í dinpensfi.

Prin aceastä nesimtitä dare, Orin-0i

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDO% EI 341

de famelii vor avea inlesnire a indä-mäna copfilor kr, in sinul pat-rid, oeducatie cu ingrijirea cuviincioasä, carele va pregáti o cinstitä soarta, dândStatului folositori patrioti si vrednicidregätori.

Art. 424, Epitropia Imvätäturilor

Publice va adresui o indemnare la ev-ghenistä iubire de bine a compatrioti-lor, spre adäogirea cu inzesträri la nisteasa folositoare asezämânturi, prin da-run i dänuiri, care ar sluji de spori-rea veniturilor ce ar sigurisi innaintirea

statornicia kr.

SECTIA V

Printipiile indighenatului i a compatriotirii intre lacultorii imbelorprintipaturi.

Art. 425. Inceputul, relighia,obiceiurile i asämänarea limbei läcui-torilor acestor doâ printipaturi, precum

trebuintile a imbelor pärti, cuprind dininsus descalicarea lor elementurile ne-disparfitei uniri, care s'au inpedicats'au intârziet de intâmplätoarile In-pregiurari. Mântuitoarile folosuri al ro-dului ce s'ar naste din intrunirea ace-stor doh' natii sint netägäduite. Elemen-turile intrunirii a Moldo-Românilor seafil asazate prin acest reglement prinasämändile temeiuri ale administratieiacestor doâ täri.

Art. 426. Identitatea (potrivitaffintä) a leghislaturei fiind cel mai lu-crätcriu mijloc a disävarsi o asa mo-rail unire, spre aceasta, o comisie in-binatá din imbe prinlipaturi se vainchega, care din. condicile politicesti

criminalicesti a acestor doâ täri sä alcd-tuiascä un unul i numai singur legiuitoriucuprins, in cat Domnii amânduror prin-fipaturi vor afla ca putintä unireapotrivirea acei condici, aducând intruaceasta prifacerile i schimbärile ces'ar socoti neapärate i sporind toatecäderile neprevazute.

Art. 427. Läcuitorii acestor doâprintipaturi se vor inpärtäsi deopotriväla toate folosurile negutitoresti, dupäprint-101e asAzate la cap. al V-lea art.152 0 164 a acestui reglement. Ro-mânii se vor inpärtäsi in Moldova deaceleasi dreptáti precât i MCIldoveniiin Tara Româneasca. Dritul de a pu-tea câstiga averi miscnoare l nemis-cAtoare este asämine slobod la läcui-

torii amânduror printipaturilor.Art, 428. FacAtorii de rele

cniminaIitii Statului, (dezertorii) fugarii,precum i datornicii earl s'ar furisadintr'o -lard in alta, se vor inturna lalocul kr, cu toate ale kr câte ar filuoat cu sine, in urmarea unor asazärice s'ar hotäri intre imbe Ocârmuirile.

Art. 429, Lacuitorii satelor asá-zate pe marginea printipaturilor, aflân-du-se In trebuintä de a'trece vremelnicdin o parte la alta pentru lucrul pa-mântestii iconomii pe mosiile megiesite,vor fi volnici, mijlocind numai învoirilede lucru cu proprietarii locului 0 a-vând adiverinta giudefilor sätesti aläcuinfei kr, färä nici o dare sau inpe-dicare din partea Ocârmuirii.

Art. 430, Monedile vor avea a-celas curs si acelas pret In Imbe prin-tipaturile, intocmai cu printipiile pre-turilor askate la capul Finantii, art. 811).

Art. 431. Marginea Moldovei dinpartea Bucovinei 0 a Transilvaniei, gä-sindu-se pe alocuri inpresuratá, Dom-nul cu Obsteasca Adunare va luoa incuviincioasä vreme cazutile másuri spreindreptarea i päzirea vechilor hotare.

Art. 432. Puterea suveraná si in-plinitoare pentru päzirea orândueleia linitii publice, numirea la toate postu-rile si comanda cea de cápitenie a

1) In edit-ate cc s'au tiparit, cu redactarea din1835, dup.& articoM 43e, urmeaz& wzinacsa li-tera H. Pentru dritul inpamdruenirii., iar dupaaceasta, restut articoidor sub titlur : «Sectia alVI. Osabite

www.digibuc.ro

342 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

strajei pämantesti, sant drituri si pre-rogative de rangul printipului domni-tor, carile va urma a inplini acesteaca i panä acum, dupä temeiurile asa-zate prin acest reglement.

Art. 433. Toti boerii in dregatoriifara, precum i toti intrebuintatii in

slujbile patriei sant datori a fi cu su-punire i ascultare la Domnul ; lar in-tru abatire din datorie supuindu-se maiintai unei giudecati In cuprinderea ho-taririi legilor, vor fi pedepsiti.

Art. 434. Tot boeriul sau ora-sanul moldovean este slobod a calatoriin tari sträine, pretutindenea oriundeinteresurile sale ar cere, fara a-1 puteaopri cevas, afar% de intamplärile hotä-rite de legi.

Art. 435, Actul obstesc din anul1749, iscalit de clirosul, de boeriiintärit de Domnul Costantin NeculaiMavrocordat pentru disfiintarea vecini-lor in Moldova, va rämane si pre tot-deauna se va pazi in toatä a sa cu-prindere ').

1) La acest ultimul articot se adaosa de co-misia din 1835 urmatoarele cloua faimoase ali-niate: oToate acele dizvdlitoare masuri sauschimbeiri, cari ar fi urmat in vreme ochiupa-fiei acestui prinfipat de cdtrd oftile InpdreifieiRosiei, vor avea putere de pravild fi sd vorcunoafte ca parte din insufi trupul reglemenotului.

aPe viitorime orice schimbaiv Domnul ar vroisa facet in Reglementul organicesc, nu va puteasd aibd loc, nici a set pune in lucrare, deceitdupd inadins inputernicire a Innaltii Porfii cuinpreund unire a Curtii Rosiei..

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE.

www.digibuc.ro

SECTIA L

SECTIA IL

SECTIA III.

SCARA DE CUPRINDEREcapitilor si secOlor Organicescului Reglement.

CAP. IPENTRU ALEGEREA DOMNULUI

Informarea Obstestii Ecstraordinare Adunäri

Ocârmuirea provizorie (vremelnicd) .

Chipul alegerii Domnului

CAP. II

ORGANIZAREA $1 INSU$1R1LE OBICINUITEI

Pag.

. 173

. 177

, 178

SECTIA I.

SECTIA II.

SECTIA IIL

SECTIA W.

SECTIA V.

SECTIA VI.

SECTIA VIL

ANECSA A.

ANECSA B,

ANECSA C.

OB$TE$T1 ADUNARI . i .

CAP. III

REGLEMENT DE FINANT

0Pentru abolitii sau desfiintari

Despre cheltuelile Statului 0

0Despre veniturile Statului

Chipul facerii inscrierii sau catagrafiei /

Strângirea birului si a altor venituri ale Statului

Pentru contabilita (finerea socotelilor)

Dreptäti si datorii din partea proprietariului catre lu-crätoriul de pâmânt si asemine din partea acestue&MTS. proprietar . . .

Fentru asäzámântul tagmei bisericesti din toatä tan. ,

Statul de lefile dregAtorilor .

Pentru hLätuirea pensiilor .

181

185

185

188

191

194

196

199

200

205

209

217

www.digibuc.ro

346 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Pag.

ANECSA D. Despre casäle ob0e0i . . 221

ANECSA E. Lista veniturilor Statului de piste an 233

ANECSA F. Reglement munitipal pentru orapl E0i. . 237

ANECSA G. Reglement pentru statornicirea tiganilor . 255

ANECSA H. Reglement pentru osebitele clase ale läcuitorilor . 261

CAP. IVSFATUL ADMINISTRATIV.

Departamantul Ministrului Trebilor din Läuntru . 267

Departamentul Finantilor . 269

Departamentul marelui postelnic . 269

Despre acturile mitricei pentru cei ce se nasc, casatoresc

mor . 270

CAP. VREGLEMENT DE COMERTIE

SECTIA L Pentru slobozenia negotului 27E

SECTIA II. Pentru drumurile de comunicatie 274

SECTIA ifi. Despre magazii de rezervä pentru Indestulare . 274

SECTIA IV. Pentru opriri 276

SECTIA V. Despre lucrarea bäilor . . 277

SECTIA IV, Oarecare dispozitii asupra negotului i negutitorilor . 278

CAP. VI

REGLEMENTUL CARANTINELOR

SECTIA I. Despre aqäzarea cordonului . . 279

gcTIA II. Despre organizatia carantinei 0 a barierilor (rohatce) . 280

SECTIA III. Despre regulile päzitoare sänätätii 0 de politie pentrucälätori i märfurile in carantinä . 283

SECTIA IV. Despre alcarile legiuirilor carantinii i pedeapsa lor . 284

www.digibuc.ro

REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI 347\

Pag.

TABLA A. Statul apropietoriu a dregatorilor Cornitetului Sänätätii

din Esi, a carantinei dila Tiglina si amânduror

barierlior . . 286

ANECSA B. Regullie lämuritoare mäsurilor ce au a se lua pentrucarantinä . . . 287

CAP. VIIREGLEMENTUL JANDERMERII

Tab la materilior . . . 291

SECTIA L Temeiurlie organizatiei militiei . 292

SECTIA IL Inrolatia de bunä voe . . . 293

SECTIA III. Despre privileghiile si tinerea militii . 294

SECTIA IV. Datoriile gheneralnice a militiei si Insusirile sefului ei 295

SECTIA V. Administratia militiei . . 296

SECTIA VI. Despre inbräcäminte si arme . 297

SECTIA VII. Despre inchipuitoarea samä a cheltuelilor . . 297

SECTIA VIII. Despre insusirile hatmanului, drepturile rangurilor mili-

täresti si regulile ce au a se pazi la intrarea inslujba . , , . 298

Tab lä asämäluitoare rangurilor politicesti cu acele mi-

litäresti, intru priimirea boerilor si a filior de boeri

in slujba l 300

TABLA 1. Statul tuturor gradurilor militiei nationale a printipa-

tului Moldovei cu lefile si hrana lor . . . 301

TABLA 2. Statul tuturor gradurilor reghimentului, leafa si hrana lor 302

TABLA 3. Pentru inbräcämintea militiei Moldovei. . . 304

TABLA 4. Deplina inbräcäminte a militii . . 308

TABLA 5. Incondeire pentru cheltuelile fiestecäruia an la militie,

in curs de sasä ani, incepänd de la anul 1830 pänäla anul 1837 . . . . . 309

TABLA 6. . . . . . . 312

www.digibuc.ro

348 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

Pag.

Dislocatie adecä rânduialà dupe care cetile militii au

a se inpärti prin ora0, tinuturi 0 la margini . 312

CAP. VIIIRANDUIALA GIUDECATOREASCA

SECTIA L Regule ob0e0i . . , 315

SECTIA II. Instructiile 0 indatoririle tribunalurilor de pe la tinuturi 318

SECTIA III. Divanul giudeatoresc . . 321

SECTIA IV. ,Tribunalul comertiei (negutitoresc) 0 indatorirea sa . 323

SECTIA V. Tribunalul de politie indreptatoare , . 324

SECTIA VI. Tribunalul de pricini criminalice0i . , 325

SECTIA VII. Innaltul Divan . 326

SECTIA VIII. Pentru apelatie , 328

SECTIA Dc. Despre slujba publica in ramul giudecatoresc . 329

SECTIA X. Indatoririle 0 instructiiile marelui logofät . 330

SECTIA XL Ränduiala multämitelor:0 a innaintirilor in maghistraturä 331

SECTIA XII. Ob0easca hotariturä , . 332

CAP. IXDISPOZITIILE GHENERALE

SECTIÄ I. Titlurile nobilitatei . . 335

SECTIA II. Numiri la deosäbite publice dregatorii . 336

SECTIA III. Clirosul 0 ocârmuirea averii sale . . 338

SECTIA IV. Pentru invätätura publicä . 40

SECTIA V. Printipiile indighenatului 0 a compairiotirii intre lacui-

torii imbelor printipaturi . . 341

SFARSITUL REGLEMENTULUI ORGANIC AL MOLDOVEI.

www.digibuc.ro

LEXIC.

www.digibuc.ro

LEXIC.

A.

Abolitll, desfiintari ; p. 185.acaret, imobil ; p. 131.adetul, zeciuiala, ceiace se cuvine

din venit ; p. 207,aga, aghii, rang boeresc, prefect de

politie ; pp. 56, 105, 168, 248, 249,250, 299, 336.

agetarisit, ghat; p. 119.agia, prefectura politiei ; vezi aga.anafora, raport facut domnitorului ;

pp. 10, 11, 36, 106, 107, 111, 112,117, 182, 183, 267, 327, 328.

analoghia, analogie, raport, proportie;pp. 3, 9, 15, 38, 41, 78, 110, 124,176, 188. 201, 203, 207, 208, 227,250-, 254, 275, 276, 277, 333, 335.

analogon, analoguri, cota parte din-tr'o contributie ; pp. 185, 203.

andramit, bumbac din Asia Mica ;p. 97.

angara, corvoada, contributie ; p. 18apaltul, concesiune, venit ; pp. 253,

273.a r ho II dologhia, istoria nobilimei ;

cartea, catalogul sau registrul fami-liilor boeresti; p, 1.

arsini, cotul rusesc de 71 cm. (ma-sura de lungime) ; pp. 304, 305,306.

arzmahzarul, petitiune colectiva pre-zentata Sultanului sau marelui vizirin numele unei provincii intregi ;pp. 8. 179.

avaet, taxà perceputa in folosul anu-mitor functionari ai Statului; pp. 14,67, 74, 75, 187, 273.

B.

Balg, WA mica pentru votat ; p, 7, 10

balota, a - a vota ; pp. 6, 7, 9, 10,178, 179, 181.

balotatiel votare cu bile ; pp. 7, 118.bantuire, impilare, asuprire ; pp. 15, 75.bas-besleagä, capitan, politai ; p,186.berat, ber aturi, decret de numire :

pp. 26, 195.bez, fail, awl de ; pp. 4, 70, 74, 75,

76, 121. 124, 207.bezmän, embatic, emfiteoza ; pp.

244, 252.bisericas, preot ; p. 127.boltas, pravälias ; p. 324.

C.Cadeti, elevi de scoala militara;

pp. 142, 294, 295, 298, 299, 302,303, 308. Vezi lunar.

canghel, balustrada ; p. 242.canicula, numele stelei Sirius ; timpul

când Sirus räsare si apare odata cusoarele (dela 22 Julie la 23 August),vacarrta; p. 317.

canoane, regule ; pp, 105, 110, 127.cantorä, oficiu; pp. 56, 72, 79, 80,

83, 88-94, 193.capitatia, impozit personal. Taxa pe

cap de om ; pp. 19, 21, 24, 25,28, 29, 37, 41, 67, 187. 197, 235.264, 265, 266.

cap-stab, cap de familie birnic ; p. 19.captin-armuzul, armurier (?) ;

pp. 140, 148, 149.capuchehaia, agent diplomatic al

Domnilor români pe lânga Poarta ;p. 16.

catagrafie, recensämânt; pp. 13, 20,21, 22, 23, 28, 29, 41, 69, 167, 185,194, 195, 198, 203.

www.digibuc.ro

352 REGLEMENTUL ORGANIC AL MOLDOVEI

catahris, catshrisuri, a:Luz, abuzuri;pp. 183, 185, 195, 196, 197, 198,201, 202, 203, 228, 231, 253, 257.

catahristicoase, abuzive; vezicatahris.

catandisAsc, catadixAsc gäsesc decuvinta; p. 245.

catastih, catasti se, registru, carte,catalog ; pp. 2-4, 21-25, 28, 31,36, 37, 77, 119, 265.

catntime, catime; pp. 34, 37, 71.cetaq, membrul unei cete; p. 3.cev4s, ceva; pp, 10, 11, 32, 35, 97,

111, 116, 126, 342.chezac, garant, cel ce dä chezasie;

p. 27, 115, 119, 325.ch novion, obstie monahalä; p. 128.chitel, chitil, tunicä alba de vara;

pp. 141, 152, 304, 305.chlvära, casca militara mai ales de

metal; pp. 150, 152, 153, 294, 297,304, 305, 307, 312.

chizà§luire, vezi cheza*.ciaco, chipiu de parada in armata

austro-ungara; p, 141.cilen, C en, membru, consilier, madu-

lar; pp. 23, 45, 263, 330.cin, c,nul, functiune, rang, dregatorie;

pp. 22, 143, 155, 220, 336,cinovnic, functionar, impiegat ; pp.14,

46-53, 55, 56, 59, 63,79, 81, 82, 84,85, 99, 100, 102, 109, 114, 118, 120,122, 126, 220,

cioltar, patura intrebuintatä ca aster-nut sub saua calului ; pp. 141, 153.

cis 6 , cis uire, socoteala cate cat secuvine sa plateasa din suma totala,fiecare din membrii unei colectivitätisau asociatii; pp. 15, 19, 21, 76.

civert, '6 veil, sfert, cota trimestrialä;p. 187. 191, 197, 198, 198, 225,244, 266.

clironom, clironomie, mostenitor,mostenire ; pp. 259, 316, 328, 332.

dims, der; pp. 15, 127, 128, 266,342.

cochii-vechi, vanzare la licitatie pu-blica; .pp. 32, 3, 35, 189, 191,193, 199, 243,

comandirovcä, delegatie; p. 330.congiasmt, de acord ; pp. 8, 10.criminali§tii Sttitului, ddic.Nentii po-

liiici; p. 341.cumpdnis ,, cumpani$ti, tovarás a-

sociat inteo companie comerciala;p. 13.

cvartir-maister, grad militar in-särcinat cu incartiruirea trupei; p.148.

D.Dajdie, däjdii, pp.11,11, 15,19, 21,

22, 24, 26 - 32, 34 -36, 138, 185,194, 196.

&nu r , donatie; pp. 339, 341.derazä, radiazO; pp. 196, 338.de sävär0r, definitiv; cp. 105, 117.derá, dosar; p. 112.diatä, testament; pp. 129, 130.dar ver le, afacerile; pp. 33, 324.dir s, dirt sur,, act domnesc de in-

täritu A. p. 320.divan, consiliu curte; pp. 18, 105,

114-116, 119-122, 315 -317, 319,320.

dr gomar, interpret; pp, 99, 100.dritul, clreptul; pp. 1, 2, 9, 173,

174, 175, 177, 178, 181, 182, 183,187-190, 192, 194, 196, 203, 224,225, 226, 231, 239, 249, 275, 292,294, 298, 315, 327, 335, 338, 3a9,341.

E.

Efreiter, caporal; pp. 152, 154,ernbatic, bezman, emfiteozä; pp, 203,

244.epistat, supraveghetor; pp. 29, 30.esperi, experti; p. 269.evgheni,, evvheqis, noblete, nobil;

pp. 177, 178, 326, 336, 339, 341. ,

F.feldvebelul, sergentul major;

pp. 140, 148, 149, 151, 154, 158,terman, 'Irwin], ordin scris al sul-

tanului; pp. 26, 195.flaw' rl, la poakle uniformei ostä-

sesti; pp. 304, 305,foimule,ir 01 spisoc, stat de ser-

viciu, cazier; p. 220.

www.digibuc.ro

LEXIC 353

G.Gäetan, snur ; pp. 150-152, 304-306.gi a n zi li, parte din tributul platit

Portii ; p. 188.globbfi, amenda; pp. 186, 198, 242, 322goOlna, impozit pe oi si porci p. 185'.

H.

Ilaidtd, pastor ; p. 197.halea, boer cu dregatorie efectiva ;

p. 338.haractir, caracter ; pp. 119, 120, 128.hareciu I, adjudecarea, licitatia;

p. 240.harsea, patura mai fina ce se pune

pe saua calului ; pp. 297, 306.hâro e, pielcica de miel, argäsita ;

p. 152.hatiseril, porunca autografa a Sulta-

nului ; pp. 11, 183, 328.havaet, dare, tax4; vezi avaet p. 74.ha vat ea, dare in natura, sarcina ; pp.

25, 186, 188, 258, 263, 265, 266.heiu, helm*, construct% dependinte ;

pp. 207, 241, 258, 268.hindichlu, sant, groapa ;

pp. 241, 242.husmet, huzmet, venitul unor däri

Fracum vinäritul, dijmäritul, oeritulsau al ocnelor si al -vamilor ; p. 13.

I, si ; pp. 113, 122, 325.ibänci, patura ce se asterne pe spi-

narea calului ; p. 153.iconomie, pp. 130, 187, 219, 323.MI6, dare In lala in bani sau lucruri

oferita Sultanului ; pp. 16, 188.Inpresurat, incalcat, impilat ; p. 341.implineatä, zeciuiala ce luau execu-

torii debitorilor din banii incasati ;p. 109.

Intrarmat, ; pp. 34, 80.Intre-Domnie, vacanta tronului, inter-

regn ; p. 177.Invärfand, culminând, adâncind ;

p. 335.ipochimen, ins, persoana, individ;

pp. 176, 281.

ipolipsis, consideratie, reputat e, vaza ;p. 107, 338.

ipotesiar, ipotecar ; p. 123.irat, vend : p. 185.isnaf, corporatie, breasla, clasa ;

pp. 75, 118, 173.isnoava, de, din nou ; pp. 27, 85,

112, 113, 114, 116, 118, 121, 137,142, 182.

istov, lichidare, sfärsit ; p. 27, 28,30, 32, 235.

istov de, de tot. p. 27.iunc6r, tank- care va deveni ofiter,

cadet ; pp. 143, 148, 149, 154.izvod, insemnare, lista; pp. 11, 122.

324, 325.

J.joldunari, mercenari, soldati cu leafa ;

p. 186.

L.

Lazaret, spital; p. 84.leatul, anul; p. 112.lipcan, curier special din principate

la Constantinopol ; pp. 55, 56, 214.logofat, grefier ; p. 106,luatun, incasäri; p. 337.lude, liude, orn, birnic ; p. 13.

M.

Midular,silier ;21-25, 28,

madulari, membru, con-pp. 1, 2, 4-8, 10, 11,

70, 71, 82, 106, 109,114, 118, 121, 127, 168, 174-176,178, 170, 181-183, 199, 211, 223,224, 231, 239, 247, 250, 253, 265,267, 270, 282, 316. 317, 321, 324,325, 326, 327, 330, 336.

maghistraturä, primarie ; pp. 20, 25.marchitan, comerciant ; p. 280.märunteaoa, amanuntul ; p. 72.meremetisir e, curatenie, reparatie

pp. 245, 252.mezat, vânzare la licitatie, p. 15, 22,

323, 330, 331.miglä, aliaj, p. 193.mofluz, falit; pp. 119 324.molevmä, molima ; p. 85.

23

www.digibuc.ro

354 LEXIC

mortasipie, vama la intrare in tArg ;pp. 186, 203.

MUD dir, tunica, uniforma ; pp, 143,150-154.

N.

Nacealnic, qef, conducator ; pp. 50-55näimire inchiriere, p. 324,näimitor, chiria0 ; p. 242.napristan, intruna, imediat, pp. 80, 108.nazir, inspector, administrator, vätaf

de tigani ; p. 257.nemestii, lacwri, dependinte ;

p. 42, 82.

O.Ober ofiter, ofiter superior ; pp. 142,

143, 153, 154.obladuirea, administratia, guvernarea;

pp. 4, 13, 76.obeirtrea, desfiintarea ; p. 200.obraz, persoana ; pp. 13, 14, 19, 21,

37, 114, 119, 120, 128, 325.obSta, de , generala ; pp. 78, 79,

194.obqtime, olntire, pp, 71, 131.odräsli, a -; a rezulta, a na0e ;

p. 35.oprealá, inchisoare, arest ; p, 5.orânddluire; pp. 183, 198, 235.orânzi, chrciumi luate cu arendä dela

stapânul moOei, arenda ; p. 208, 225.orfanotrofie, orfelinat ; pp. 14, 16.otcupuri, concesiune; pp. 11, 16, 33.otno§enie, adresa, raport, circulara ;

p. 112.

P.Pagonuri, pagontii, epolet ; p. 151,

152.paia, paialäcuri, boerie onorifica ;

p. 335, 338.pa1a4ca, cartu0era, geanta ; pp, 141,

152, 294, 297, 304, 306, 312.pârls, reciamant, cel ce face pâra; p.

116.paradosesc, predau, propun, invata ;

P. 9.paretisis, demisie ; p. 316,pastoiuri, incartiruiri ; pp. 208, 266.p at achin 5, planta coloranta ca de

pilda : leinn cainesc, cireq salbatec,malin , p. 97.

peciu, actul bisericesc de cununieadeverinta ; pp. 186, 197, 208.

perilipsis, sumar ; pp. 71, 106, 320,331.

pintivit, pp. 304, 305.pitace, mesaj, diploma ; p. 9, 10,

73, 122.plaiu, plasa in regiune de munte ; pp.

60, 126.pliroforisi, a se, a se lamuri; p, 226.poelad, poclazy, a4ternut sub a ;

p. 306.podvoz, prestatie in natura, cu carul,

la transporturi ; p. 263.pofira, natura, firea ; p, 118.pohti, a -. a pofti ; p. 2, 4.polcr regiment ; pp. 133, 134, 136,

137, 139, 143, 147-150, 161, 162,163.

polcovnic, colonel, comandantul regi-mentului ; pp. 14, 134, 135, 138,142, 147, 148, 153, 295.

politicesc, civil; pp. 105, 114, 121,128, 131.

politie, oraq; pp. 18, 60, 75, 77, 117,118, 121, 123, 239, 240.

porna t uit, wzat, investit ; p. 219.pont, punt, punct ; pp. 97, 98, 328.portepet, centiron ; p. 152.porucic, locotenent ; pp. 140, 143,

147 149, 154.poslovit, poslovitä, pp, 179, 197,poslosnici, servitori scutiti de bir;

p. 15, 37.pozvoldi, ingaduiti ; p. 266.pracsis, practica ; p. 337.praporgic, sublocotenent ; pp. 140,

141, 148, 149, 154.pravät, direatie, menire, inclreptar ;

pp. 187, 220, 229.precupie, p. 324.presudstvui a - , a tine edinta ;

p. 263.prigonire, litigiu; D. 124.proci, allele; p. 325.procurator, procuror ; pp. 106, 117,

122.proerisi, a - a binevoi, a intentiona ;

p. 208.progon, tata de po0a pe cal ; p. 189.

www.digibuc.ro

LEXIC 355

pronomie, privilegiu ; p. 328,protezmie, termen ; p? 241.protimisi, a - a prefera ; pp. 38,

201, 273.R.

Iráboj, raboaje, crestäturä in lemnpp. 27.

raia, tinut administrat de turci; p. 35.richiabiè, darul scarilor de calärie

destinat Sultanului Insus ; pp. 16,188.

r suri, bir suplimentar ; p. 185.rohatcä, barierä ; p. 280.rucodelnic, manual lucrat, cu mâna;

p. 265.ruptas, streini care, stabilindu-se in

tara, faceau invoialä cu vistieria pen-tru &rile ce trebuiau sä plateasca ;pp. 13, 191.

rupte, ruptele, impozit fixat prin in-telegere cu vistieria ; p. 191.

ruptoarea, invoialä, pret fixat printocmealä libera ; p. 250.

rusumaturi, impozite indirecte, cagostina, desetina, vinäriciul, etc. ;p. 12.

S.

Safian, saftian, marochin ; pp. 97.sah, parafa (?) pp. 106, 122.sa1gaii vezi ansamis, sames, administrator financiar,

easier ; pp. 58, 72, 125, 197 190,214, 223, 226, 239, 269, 337.

sangaii, populatie de origina secuiascadin judetul Bacäu; pp. 186, 277.

scapätäciune, säräcie; p. 128.scaun, revdintä ; pp. 113, 118, 198,

208.sche1ä, port ; p. 72, 74, 78, 97, 98,

279, 287.schepsis, noimk pricepere pp. 182.scopos, scop ; pp. 192, 339.scumpätate scrupulozitate ; pp. 37, 71,

269, 282.scutelnic, om scutit de bill-,

pp. 189, 190.siguripsire, asigurare; pp. 187.sinet, document, dovada, chitanta ;

pp, 8, 106, 107, 109, 124, 323, 331.soroc, termen ; p. 5, 12, 34, 35' 78,

83, 85, 110, 112, 113, 115, 121, 122,124, 131,

spänzura, depinde ; pp. 113.vtab-ofiter, ofiter de Stat-major,

pp. 142, 143, 153.stolnacealnic, seful mesei, sef de

biurou ; pp. 63. vezi nacealnic.strafui a , strfifuire, a pedepsi,

pedeapsä; 197, 243.sudit, sudifi, supusi streiM ;

pp. 24, 25, 26, 75, 195, 264.

T. T.Tacrirul, proces verbal, protocol ;

pp. 82-84, 111, 115.tahniin, apreciere, evaluare ;

pp. 37, 80, 242.talvegul, drumul unei vái, calea na-

vigabilä a unui fluviu; pp. 35, 67.färcovnic, paracliser. Paznicul bise-

ricei. pp. 21.te1etin, iuft, piele ; pp. 141.temlea c, dragon (la sabie) ;

pp. 151, 152, 305, 306,teschere a, atestat, adeverinta ;

pp. 83teslimarisire, predare, ihmânare ;

pp.37, 271.testament, asezämânt; p. 185.eziè, vezi gianzili pp. 16.

fidula de chemare, citatiapp. 321 322.

ourier, postas.pp. 186.

cimitir; p. 243.tractarisi, tractatie, a dezbate,

dezbatere, pp. 322, 330, 340.träsurä, greutate, p. 11.treapta, clasa, rang ; pp. 34, 114.treptelnic, treptat, progresiv.

pp. 26.trilunie, trimesfru; p. 263.trupul academicesc, corpul profe-

nal; p. 176.tulumbfi, pompa de incendiu;

pp. 57, 100. 101, 246, 252,tulumbagii, pompied ; p.57. 100, 101.

U.

Unime, unitate ; pp. 11, 71.uricul, document domnesc intärind

stäpânirea unei mosii; p, 200.

www.digibuc.ro

356 LEXIC

V.

Vadea, termen; pp. 196, 224, 383.vahmeisteri, vagmistru;

pp. 149, 152, 154.vechil, mandatar, locjiitor, avocat.

pp. 5, 107, 110, 120, 177, 191, 194,197, 198, 219, 226, 321, 324, 328, 337.

Veleat, data; pp. 109, 110, 270, 321verice, vericare, orice, oricare ;

pp. 3, 4, 5, 11, 14, 15, etc.volnicie, autorizatie, vote liberä; p.322.vozari, barcagii, luntrasi.

pp. 279, 286.

Z.

Zabavnic, ineet, greoiu ; pp. 27, 30..zabet, agent executiv, zapciu.

pp. 111.zaharele, märfuri comestibile ;

pp. 74, 76, 78, 98, 119, 277,zAlog, amanet ; pp. 122, 123.zalogire, amanetare ;

pp. 123, 169.zäticnire, impiedecare ;

pp. 207, 274, 276.zof, barchent (stofä). pp. 297, 306.zvod, pluton ; pp. 143, 148.

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC.

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC.

Academia nationalä de Invätä-turd 173, 174, 176, 332.

Academia Vasil land 340.Akerman 1. Conventiunea dela...

pag. IV, XXX, Studiul introductiv.acte de comert 118, 119, 324.Ada-Calesi 89, 94.Adrianopoli 18, 98.Adunarea Obsteascii Extraordi.

narä 1, 5-8, 11, 12, 173 180,250, 263. Vezi Studiul introductiv.

Adunarea Obsieascä Obisnuitä 5,9,10, 18, 11, 20-22, 24, 25, 30, 32,34, 35, 36, 59, 72, 75, 77, 78, 106,122, 124-127, 131, 174, 180-184,189-196, 198-200, 202, 203, 219,220. 224, 227, 239, 240, 244, 267,269, 270, 275-278, 298, 316, 318,326, 327, 333, 335-339. Vezi Stu-diul introductiv.

A dunarea obsteascä de Revizie 35.Afton 339.aga, acie 56, 105, 168, 195, 215,

241, 248, 249, 250, 252, 299, 336.agenti consulari 26, 56, 72, 73, 189,

195, 269, 283, 336. vezi consuliagriculturä 37-42, 71, 183, 185,

194 196, 200-203, 207, 208, 265,269, 341.

a1( gate 1-8, 173-180, 239, 263,264.

alimentatie vezi aprovizionare.alinierea ulitilor 241, 242.anul financiar 12, 184.ape 183, 190, 229, 244, 245 vezi cis-

male.apel 112,-114, 120, 121, 323, 324,

326-330. 333.aprovizionare 70, 71, 74, 75, 77,

248, 273, 274.aprozi 46-49, 13,62, 107, 186, 189,

215, 319, 321, 329.

arabagilâc 14.arestare 4, 108, 115, 116, 320, 325, 326.arhitect 57, 246.arhive 8, 53, 211, 318, 328, 338.armas, armasie 14, 215, 325, 329.armatd 133-164, 263, 279, 291-

313, 342. Vezi jandarmerie, vezimilitie, vezi straja.

arme 75, 83, 248, 249, 282, 284,288,296, 297.

asanarea mlastin lor, 242.asezaminte de binefacere. Vezi

Case de binefacere.asistenta soc1a16, 18, 35, 69.aur, aurari, 26, 67.Austria, 296, 313.autoritate de lucru judecat, 121,

327, 333. Vezi Studiul introductiv,Justitia sub Regulament.

autorizare de consttuctie, 241.averi bisericesti 183.averi mänästiresti 19, 33, 67, 127,

192, 230, 235, 259, 335, 339.averi publice 183,avocat 46, 47, 107, 115, 116, 128,

212, 325. Vezi Studiu introd., Jus-titia sub Regulament.

Baal' 176, 313.Bateau 283.bâlciuri 75, 186, 274, 277.balta Bratesului 235.Banca Nationalä 18.bancheri 118, 278.bariere 241, 253, 279, 280, 282,283,

286-288,Bäriad 176, 281, 340.Bärza Palanca 97.Basarabia 316.bastinä 194.bäuturi spirtoase 42, 75, 83, 186,

203.

www.digibuc.ro

3 60 INDEX ALFABETIC

Bechet 79, 90, 97, 101, 164.berarie 186.bibiloteca publicä 17, 190.bilet de sanatate 84.biruri 11, 13, 15, 19, 26-30, 37, 59,

183, 185, 188, 191, 192, 194, 196-200, 203, 235, 253, 258, 263, 264,273, 294, 312, 339.

birt (ospâtärie, casâ de osp50 83, 280.bisericä 18, 21, 33, 34, 126, 207, 208,

227, 240, 243, 244, 245, 249, 271,338, 339.

biserica Maica Precista din CurteaVeche 8.

biserica Sfantul Nicolae din Iasi180.

biserica Sfäntul Spiridon 230.biserica Vulpe 246.Bistrita 274.blancheturi de postä 189.boeresc 187, 201, 208.boeri, boerie 1, 9, 19, 20, 33, 117,

130, 138, 143, 144,173-175, 177-179, 181, 186-189, 194, 207, 239260, 266, 294, 298-300, 315, 316,323, 326, 332, 335-339, 342. VeziStudiu introductiv.

Botosani 176, 281, 323, 324, 340.Braila 20, 34, 35, 58. 61, 62, 67, 72,

79, 81, 93, 98, 100, 162bresle, breslasi 13, 75, 186, 187, 195,

196, 200, 219, 249, 264, vezi corpo-rape. Bucovina 316.

Bucuresti 3, 17, 18, 35, 58-61, 81,97, 105, 114, 117, 120, 121, 139,140, 161.

bugetul 10, 16, 45-63, 183, 185, 199,200, 252, 298, 301-311.

Buzau 3, 81.caic 80, 81, 84.caimacarni (ocârmuire provizorie)4- 8,

69, 177-180. Vezi Vremelnica Ocâr-muire vezi Studiu introd. p. XXXV.

caini 243, 252.Calafat 79, 89, 90, 97, 99, 139, 163,

164.Calarasi 79, 81, 92, 98, 100, 161.caldarärit 186.calugäri 187-189.Camara Domneasca - Veniturile,

Studiu introd. p. XLV.caminärit 14.

candidati la Domnie 5, 6, 1n-179.canaluri 242, 251, 274,Campu lung 4canoane 105, 338.cantäritul 186, 253.cantoare de schimburi 79-81.capitatie 19, 21, 24, 25, 28, 29, 37,

41, 67, 187, 197,235, 264,265, 266.capuchehaia Tarigradului 16, 188,

269.Caracal 4carantine 16, 69, 71 79,-103, 183,

189' 268, 279-290, 295, 336.cant de joc 253.Casa Apelor 14, 190, 223, 229.Casa Cismelelor vezi Casa A pelorCasa coplhor aflati 223, 227-229.Casa Doftorilor 223.Casa Lefilor 185.Casa Milelor 190, 223, 225-227.Casa Municipalä 242, 249.Casa paveili IasuItri 229.Casa Pensiilor 17, 188, 189, 190, 219.Casa Fodurilor 14, 221Casa Rezervei 15, 16, 18,22,35,36,Casa Säracilor 183.Casa Scoaleler Nationale 186, 223,Case de binefacere 69, 183, 185,

190, 223, 224, 225, 268, 339.Case obstesti 223-231.easier vezi sarnis.catagrafia popuratiei vezi recensa-

mânt.Cazanlac 98.ceasornice publice 244.ceaus 329.Celei 90, 97.ceremonial 8, 128, 180.cerere in judecatá (jail* 109, 110,

120, 121, 316, 318, 324, 325. 328332.

Cerneti 4, 79, 81, e9, 97, 100.cersetori 18, 190, 249.cheltueli de judecata 328.cheltuelile Stalului 13, 16-19,155

-157, 185, 188-191, 199, 200,269, 283, 298, 301, 311.

cimitir 243, 249, 257.Ciocanesti 92.ciocli 249.circumscriptii sanitare 81, 281.

www.digibuc.ro

INDEX ALF ABETIC 361

controlul Finanfelor 36, 37, 63, 199, cisla, cisluire 15, 19, 21, 76.239. cismele vezi ape.

copii aflati vezi Casa. ciuma 79, 83, 283, 287.clacasi 38-42, 185. copii särmani vezi Comisia epitro-Cladova 97. piceascä.clase sociale 263 vezi boeri, ma- corabii 20, 34, 82, 84, 279, 283,287,

zili, neguta.ori, mweri, nea- 288, 324.muri, birnici, tigani, jidovi. Vezi cordon sanitar 79-103, 140, 279,clasa sociaI6, In Studiu introductiv. 280, 284, 295.

cler (tagma bisericeascä) 127, 186, 192, corporatie 1, 3-5, 19, 23, 25, 176,194, 205-208, 266, 313, 338-339, 178, 195, 196, 198, 239, 240, 264,342. vezi prt-oti. 278, vezi breaslä.

codul civil 109, 225. 329, 337, 341. corpul academic 266, 340.codul comercial 101, 329. corpul medical 57. Vezi doctori,codul penal 109, 329, 341. moa§e.Colegiul din Bucuresti 129. Craiova 3, 9, 17, 18, 58-62,81,105coloni0i bejenari 196. 114, 117, 118, 139, 163, 164.comert 72, 74-78, 97, 98, 109, 117, cre§terea vitelor 71. Vezi vite.

culoare (sector, vapsea) 241.cumpani§ti 13.cunita 186.curieri 17, 55. 56, 83, 214, 283, 284.

118, 119, 130, 183, 186, 193, 203,235, 241, 243, 244, 263, 264, 267-269, 273-279, 282, 292, 324, 328,329, 341.

cornisa Ill guvernului in Sfatul mu- Curtea protegultoare (Rusia) 179,nicipal 239. 183, 339.Comisia epitropiceascá a copiilor cutia milosteniilor 14, 35, 186.särmani 337. cutia ob§tiei 28.

comisie legislativä 109, 329, 341. cutia obOrilor 14.eomisioane 118. cvartale (cartiere) 241-243, 247,Comitetul central al Caselor ob0e0i 248, 252.

223-225.Comitetul Sänätätei 81, 84, 281. dajdii 339, vezi biruricompetenta instanfelor judecä- degradare din rang boeresc 117. 326.

tore§ti 11, 12, 109 111-115, 118, departament de sänätate 281, 282.121-124, 316, 318, 321, 324, 325, Vezi circumscriptie sanita.d.327, 328. Departamentul Finantelor, Vezi 21,

comunicare de acte judecätore§ti 22, 72, 183, 213, vezi Ministerul112, 119, 319-321. Finantelor Vezi vistierie.

comunicatii 76, 118, 274, 279, 280. Departamentul Pricinilor. Biseri-comutare de pedeapsä vezi gra- cesti 21, 49, 51, 62.

fiere. Departamentul Priclnilor din Laaconcesiuni 20, 33, 67, 69, 183, 184, untru vezi ministrul de Interne

198, 199, 237, 240. deputat 173, 174, 175, 181,182,263.condicariu 46, 106, 319, 321. Desa 97.confiscare 117, 276, 326. desetind 185.Consiliu de min4tri, Sfatul minl§tri- dijmáritul 14.

lor 70. Vezi Sfatul administrativ. diurne parlamentare 181, art. 65Constantinopol vezi Tarigrad. no. 21 ann. 3.consul 26, 73, 83, 195, 283, veri a- divan judecatoresc 105, 114-117,

genti consulari. 184, 211, 315, 316. 319-323, 328,consul general 82, 281. 330, 332.contabitate publicfi 35-37, 63, 82, dizolvare 11, 183.

141, 180, 183, 185, 199, 200, 239, doctori 57, 79, 81-83, 190,192,223,269, 282, 291, 297. 227, 229, 230, 246-248, 281-283,

www.digibuc.ro

362 INDEX ALFABETIC

288, 289, vezi protomedic, vezi ve- 247, 264, 265, 273. .

terinar. Falciu 176.domeniile Statului 20, 35, 67, 193, Fälticeni 176, 313.

235. farmacii (spiterii), 99, 247.Domnul 1, 5-8, 22, 36, 59, 69, 70, farmacopea austriceasca 24/.

72, 73, 82, 106, 117, 118, 120-122, felinare 245, 246.124-131, 142, 143, 173, 176 -180, finante 13, 69, 81, 185, 219 223, 265,182-,184, 188-193, 195, 199, 200, 267, 269. 280, 297, 316, 324.

229-231, Focsani 3, 139, 162, 176, 313, 323, 324,277, 281, 340.315-317, foi de zestre 122, 320, 330, 331.335-342. Franta 109, 329.

Vezi Studiut intro& p. XXXIV i fumärit 14,urm. functionari 14-16, 81, 82, 85, 126,

dorobanti 13, 27, 58. 61, 62. 129, 177, 190, 198, 219, 220, 282,Dorohoi 213. 285, 286, 2 8-300, 336, 337, 340,Dragoslave 162. vezi dregätori. Vezi Cap. V Servi-dregátori 4, 5, 16, 185, 186, 188, ciile publice sub Reg. St, introd,

190, 209-215, 219, 220, 226, 335, functionari judecatoresti 106, 107,337, 342, vezi functionari. 122, 126, 317, 319, 321-323, 332.

drept agrar 37-42, 200-203, 207, functiuni publice 125, 177, 182, 335.208. Vezi munci agricole. vezi functionari.

drepturi politice 131. Galati 176, 250, 269, 279, 280, 296'drumuri (sosele) 15-17, 69, 70, 72, 312, 323, 324, 340.

76, 190, 214, 229, :241, 250, 251, gärdurärit 14.263, 265, 268, 274. geometril 211.

Dudesti 92, 161, Giurgiu 20, 34, 35, 58, 62, 67, 79, 81,Dunärea 79, 83, 269, 273, 274, 279, 91, 92, 98, 100, 139, 161.

280, 282, 283. gloabit 186, 198, 242, 322, vezi pe-Dupleta 97. depse.edilitate 58. gostinä 185.Eforia Invätäturei Publice 129. gradini publice 244.Melia Scoalelor 129. gratiere. 117, 346.epidemie 78, 81, 83, 85, 126, 281, gros6rit 14.

287, 288, 337. gunoi 242, 243.episcopi, episcopie 1, 6, 8, 9, 19, guvern provizoriu vezi caimacami.

33, 34, 67. 71, 109, 127, 128, 178, Vezi Studiu introductiv,181, 187, 192, 208, 235, 259, 270, han, hangii 249.271, 318, 338, a39. harabagiläc 186.

epistatut podurilor i soselor 214. Harläu 176.epitropi 129, 183, 191, 223, 224, Hirsova 98.

226-231, 340. hatiserif 11, 328.ernatic 193, 201. hatman, hätmbnie 267, 279, .281,- 292,evrei, vezi jidovi. 294, 295-301, 307,

219, 220, 224, 226, 227,240, 244, 259, 267, 275,282, 292, 294, 297-299,321, 326, 328, 330, 332,

executarea hotärkilor 113, 119, 329.experti 119, 269, 320.export 76, 77, 79, 82, 186, 192, 235,

269, 273, 276, 279, 280, 286.expropiere 76.exträdare 195, 341,

Herta 176, 313.hornari 246.hotärlri (anaforale)

326.hotärnicii 124, 328,

107,

331,

121,

332,

323,

333.hrisoave 186, 196, 200, 2o1, 245, 259,

ezáturi 203, 274. 330, 342.fabricanti, fabrici 25, 74, 118, 191, Husi 176, 181, 192, 338, 340.

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC 363

Ianina 97.iarmaroace vezi bâlciurilast 176. 181, 193, 195, 223, 228,

231, 239- -253, 265, 274, 278, 281,296, 312, 315, 323, 324, 329, 337,

lazuri vezi ezäturiImpämântenire 173, 181, 335, 341.implineala 109, 315.import 78, 84, 186, 269, 273, 276,

279, 280.impozite vezi biruriimpozite comunale 253.Imprim,ria Statului 53.Malta Poar:ii (curtea suzerang) .16,

19, 24, 26, 56, 72, 179, 183, 192,195, 264, 273, 274, 276, 336.

Inaltul Divan 105, 107, 120 -122,178, 211 315, 316, 324, 326-328,230, 333.

inamov:bilitatea magistraturei105, 316, Vezi Justitia sub Regula-ment, Studiti introductiv

Incalzit 17, 188.lacartiruire militarii 130, 131, 188,

208, 266,fnch.sori 17, 58, 117, 119, 178, 190,

244, 326.indigenat vezi impkrantenire.industrie 74, 131, 183, 191, 194, 196,

263, 264, 268, 273, 278.infiactiuni 85, 284-285, 316, 325.Infrumusetarea oraplui 245, 253,Ingroparea mortilor 244, 249, 259.inspectorul ca rantinelor 281, 286,instal* judecatoresti 105, 109--

121, 315, i urm.inter-regn (intre Domnie) 177.Invätämäntal Public 129, 223, 230,

231, 266, 335, 339-341.ipoteci 330.ispasä 319.isprävnicat de straini 14.ispravnic de aprozi 328.ispravnic de temnite 329. vezi

vornicul temnitelorispravnic de tinut 175-177, 194,

197, 198, 202, 214,219, 264, 267, 268,271, 275, 281, 293, 325, 329, 336, 337,

iuriconsulti (pravilisti) 211, 318.IzIaz 90, 94, 164.Izvoare 79. 89, 97, 100.jandarmerie (Straja päinânteascä, mi-

litie). 16, 33, 75, 183, 189, 279, 280,282, 285, 291 -313, 321, 329.

jidovi 195, 208, 266.judecarea pricinilor 106, 107, 108,

110-116, 119-121, 177, 316-322,324-327.

judecalä bisericeascä 128, 208,338, 339.

judecatori 105-109, 114, 118, 120-122, 139, 315, 316, 318-321, 327,329 331.

judecbtorie de comert 105, 117 -120 vezi tribunal.

judecatorie de judet 105. 109-114,122, 123, 130 vezi tribunal.

judecatorie de politie 120 vezitribunal.

judecatorie sateascä (de impaciuire)77, 113, 191, 197, 198, 203, 258,259 265, 275, 315, 321, 335, 341.

judete 15, 20, 33, 58, hO, 69, 72, 138,140, 161, 164. Vezi tinuturi.

jurbmânt 6, 8, 85, 106, 126, 178-180, 194, 319, 320, 337.

jurali 113, 194.justitie (dreptate) 105-124, 184, 258,

268, 291, 297, 315, 330.

Khazari sau Khozari Studiu intr.p. XXII.

Kiev Studiu introd. p. XXII.Krijanitch haft St. introd. p. XXIII.Kuciuc, Kainardgi Stud. introd. p.

IV, XXVII.

lefi 45-63, 126, 147-149, 182, 185,188 - 190, 199, 209-215, 223, 249,257, 283, 286, 301- 303, 309-311,316, 337,

legi 11, 182, 183, 329.libertatea comertului 74, 77, 273.licitatie publica (Cochii vechi, me-

zat) 15, 32, 33, 35, 122, 189, 191,193, 199, 243, 323, 330, 331.

lista civil& 16, 188.logofatul cel mare (ministrul Drep-

tali° 4, 7, 177, 320, 330, 331.logofatul pricinilor bisericesti 70.Lom 97.luminatul orasului 245, 252.luminarea cancelariilor 188.lux 192.

www.digibuc.ro

364 INDEX ALFABETIC

magazii de rezervä 76, 77, 274-276.

maghistraturi 20, 25.maha1aua 27, 245, 250.mänästiri 14, 19, 33, 67, 127, 128,

186, 187, 189, 192, 207, 225, 235,244, 339.

mAnastirea Agapia 189, 192.manastirea Colfei 33.mänästirea F1oresti 192.mänästirea Galata 192.mänästirea Golia 192, 340mänästire Mavromolu 220.mânästirea Neamful 192.mänästirea Pantelimon 33.mänfislirea Insca 192.mänästirea Säcul 192.mändstirea Sf. spiridon 190, 192,

230.minästirea Slatina 192.mänästirea Socola 192, 230, 339.mânästirea Trei Ierarhi (Trisfeti-

tele) 192, 245, 246, 340.mänästirea Varatec 189, 192.Marea Neagrä 279.marele postelnic (ministru de Ex-

terne i efu1 cancelarii Domnului)52, 70, 72, 267.

märturi 84, 1 8, 268, 269, 276, 280.281, 283, 284, 289, 290, 324.

mäsuri i greutafi 38, 71, 183, 249,268.

mazili 3, 19, 23, 29, 30, 67, 175, 191,194, 197, 263, 337.

mercurial 37, 71, 72, 77, 268.mesajul tronului 9, 182.meseriasi (mesteri) 19, 24, 25, 30,

67, 191, 194, i95, 197, 263 -265,278, 325.

mezat vezi licitafie publicä.mili 18.milifie 79-94, 133-164, 292, 335,

vezi jandarmerie,mine 78, 257, 277. Vezi St. introd.ministri 178, 181, 183, 1149, 220,ministrul Dreptitii (fustitii) 49, 50,

62. 106, 122, 124, 211, 330, 331,336 Vezi marele togofilt.

ministrul Finanfelor 54, 62, 70, 78,213, 267, 269.

ministrul Trebilor bisericesti 127,128 vezi Departamentul Pricini-

lor bisericesti.ministrul Trebilor din Läuntru

(Interne) 4, 20, 21, 33, 52, 62, 69-71, 77, 78, 81, 82, 126, 129, 139,177, 213, 219, :,24, 240, 245, 24 ),250, 257, 258, 259, 267-271, 274,275, 279, 281, 282, 293-295, 337,340. Vezi St. introductiv p.

mitropolia, mitropolitul 1, 6, 7, 9,19, 33, 34, 67. 109, 127, 128, 173,175, 177-182, 187, 18g, 192, 235,2 9, 270, 271, 318, 338, 339.

mow 57, 190, 2 9, 247, 286.mocani 21, 193, 203, 235.Moktova, rau 274,moneda lts, 27, 30, 32, 130, 192, 193,

341.monopol 74, 203, 273.mortasipie 186 203.muhärel, Stud. intr. pag. IV.munci agricole 38, 70, 71, 196, 200

-203, 207, 208, 257, 263, 265.muncipalitäti 69, 193, 241, 244 247,

249, 250, 252, 253, 263, 264, 269.nafia 194, 284, 341.naturalizare 5, 131, 178,navigatie 74, 76, 273, 274, 276, 324.neamuri 3, 22, 175, 194, 266, 337.negustori 19, 24, 25, 30, 67, 75, 76,

118, 119, 130, 131, 143, 178, 191,195, 196, 239, 263, 264, 266, 269,273, 274, 276, 278, 323, 324.

Nicopoli 97.nobili,noblefi 15, 33, 125,126, 177,

178, 192, 298 300, 335-337. Veziboeri.

notabili 177.notariat (transcriptiuni) 122.Nova 97.obiceiul vechi (testamenturi vechi)

11, 18, 75, 106, 127, 180, 181, 183,186, 187, 191, 253, 257, 263-266,278, 321, 326, 338.

obstia satului 197.obstia 71,ocarmuitori de judefe 3 -5, 58, 69,

81, 126 vezi ispravnici.ocne 20, 33, 34, 62, 67, 184-186,

192, 198, 199, 235, '477.oco1as 196, 197, 198.

www.digibuc.ro

INDEX AL,FABETIC 365

oerit 14, 19, 32, 67,Oltenita 79, 92, 98, 101, 111.orariul 2, 6,orfanotrotii (orfelinat) 14, 18.Or§ova 97.ortul stärostesc 186.paduri 72, 203, 207, 231 268.pämäntean 75, 192, 196, 226, 278,

293, 318, 336, 338.pärcälab 27, 28.pwporturi 25, 32, 33, 83, 193, 195,

235, 241, 273, 283, 287, 288.p4une 193, 203.patentd 19, 24, 25, 30, 67, 178, 191,

195, 196, 235, 264, 265.patriarhul de Constantinopol 338.pavele 250, 251.pedepse 85, 117, 119, 120, 242, 243,

247, 271, 76, 284, 285, 289, 320,325, 326.

pensii 17, 18, 187-189, 217-220,225.

pescuit 20, 34.Platra 176,pichete 78, 246, 277, 219, 280, 285.piete 243, 244, 249, 252, 274.Piscu 97.Pite§ti 4, 81, 139, 162.Piva Petrii '?9, 92, 93, 98, 101. 161.piäesi 186.pi aiuri 60.plena ora§ului 240, 252.060 15, 21, 60, 61.P1oe0i 3, 81, 162.poduri 16, 72, 76, 190, 203,214,265,

269, 274.pogonärit 186.politie 31, 56-58, 62, 69, 71, 126, 215,

241, 247-250, 252, 265, 267, 280,295, 324, 325, 326.

polcovnicei 26pompieri 57, 215, 246, 252, 286.porturi (schele) 34, 72, 74, 78, 97, 98,

269, 273, 276, 279, 280, 284, 287.Vezi navigatie.

posiu§nici 15, 37.pW'a" 14, 16, 69, 72, 186, 189, 193,

235, 265, 269, 283, 284.post elnicia (secretariatul Statului) 193,

199, 213, 269, 270, 336, vezi ma-rele postelnic

postelnicei 3. 23, 194, 214, 266.praviii§ti vezi jurisconsuKprec up eti 249.premii de Incurajare 74.preotii 20, 21, 28, 9.31, 110,113, 127,

128, 186. 194. 198, 207, 208, 212,226-228, 259, 270, 271, 321, 339,vezi biserick vezi cler.

prescriptie 317.prestatie 76, 190, 263, 2(,5.preluire 330.preturi 1,92, 268, 269, 28).prtzidentul Inaltului Divan 9, 177,

178, 211,prezidentui Ob0e§tii A dunäri 174,

179. 181.pripasuri 14,privighetor de ocol 175, 197, 198,

214, 259, 275,337, vezi suptocär-muritor de plasfi.

priviieghiati 22, 23, 191, 196, 197, 266.privilegii 185, 294.procurori (procurator° 106, 117.proprietari de mo§ie vezi stäpAni

de moie.protectie streinä vezi suditi.protomedic 230, 281, 282.protopop 175,

270, 271.176, 194, 208, 226,

Prut 274, 280.pub icitate 76, 175, 177, 240, 243,

268, 276.puterea administrativá 315,puterea armatá 178, 295, 326.puterea judecátoreascd 105-124,

184, 208, 2,5, 297, 315, si urm.,329, 330.

puteri streine 11, 195, 2'54, 273, 274,276.

raele 20, 34, 35. 193,Raguza 97.Rahova 79, 97.Ramnicul (Särat) 62.Rämnicul Valcea 4, 81.räspundere colectivä 27, 264.Rastu 97.räsuri 185.rdze§i 197, 203, 207.recensämänt 20-26, 47, 69, 185,

194 -196.recrutare 136, 137, 293.

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC

referendarul Invätituril Pub licep. 231.

Reglement munitipal pentrup. 239.

Regulament ostäsesc 133, 295.regulamente 82, 282, 338, 340.relatii intre ambele principate,

74, 130, 195, 196, 335, 341.Roman, 176, 181, 192, 281, 313,338,

340.rumânia 15.Rumelia 97, 127.ruptasi 13, 191, 194, 263.rupte 191, 2h3.Rusciuc 91, 98.Rusii de vede 4rusumaturi 14, 185, 208.sfiimeni 248.Salonic. 97:salubritate 242, 249, 252.Samason 97.samesi 58, 72.

223, 226, 239,126,269,

197-199,337.

214,

sänätatea publicä 69, 71, 79-103,190, 242-244, 246-248, 268. 280-290.

säpunärit 14.sare 33, 34, 67, 75, 186, 192, 277.sate 14, 15, 20, 21, 27-29, 34, 40,

70, 76, 77, 126, 130, 186, 190,191,194, 195, 197, 198, 200-203, 265,274, 275, 282, 321, 331, 337.

schituri 18.scoale 17, 69. 72, 129,183, 190,192,

223, 263, 266, 339-341.Scodra 97.scutelnici 15, 17, 37, 187, 188, 189,

190, 200, 219.secretarul Obstestii Adunäri 178,

179, 182.seful cancelariei Domnului 55, 269,

vezi marele postelnic.semninarii 17, 190, 192, 223, 230,

339.semnatura prin punere de deget

111, 114, 321.separatiunea puterilor 105, 183,

184 Studiu introd. p. XXXIII.Seras 97.sericiculturä 71.Sf at de comert 25.

Sfatul administrativ 52, 70-73,126, 198, 199, 213, 224, 267-270,275, 336, Veri Studiu introd.

Sfatul doftoresc 246- 249.Sfatui municipal (orlqenesc) 239.

240, 242, 243, 245, 248-250, 252,Silistra 98.silvicultura 231 vezi päduri.Siret 274, 279, 280.Sistov 97.Slatina 4.Slobozia 97.slujbasi volnici 187.slujituri 13, 186, 200.Sofia 97.sorti 2.spätarul, comandantul jandarmeriei

valahe 33, 69, 70, 134, 138-140,147, 153.

specialisti streini 74,specula 71, 195, 268.spiridonia 186.spitaluri (lazareturi) 14, 18, 33, 69,

84, 190, 192, 223, 229, 230, 244,247, 248, 280, 288.spiter, spiterie 192, 247, vezi far-

made.stApanul mooiei 15, 20, 27, 28, 33, 37,

70, 76, 77, 83, 124, 126, 173, 185,187, 191, 193, 194, 196.-198, 200-203, 207, 208, 219, 257-259,265, 274, 275-277.

stare civilä 71, 259, 268, 2/0, 271,staroste de breaslä 4, 14, 23, 30, 195,

197, 198, 239, 240, 248, '264, 265,270.

statistica 71,268, vezi recensämânt.straja pamânteascd 292, 336, vezí

jandarmerie.streinii 19, 21, 24, 25, 29, 32, 67,

75, 100, 131, 193, 193, 196, 226,235, 249. 273, 278, 284, 318.

sub cArmuitori de plasä 26,27,29,31, 32, 60, 61, 76-77, 112, 126, veziprivighetor de ocol.sudifi streini 24, 25, 26, 75, 195,264, 274, 318.

suveranitate 341, 342.Tara Nemteascä 21.Targoviste 4, 102.Târgu Frumos 176.

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC 367

Targu Jiu 4, 82. 26 -35, 72, 183, 185, 196-200, 269.Targu Neamt 176, 192, 313. vacanta judiciara 317.targuri 23, 75, 195, 198, 203, 239, qi vacarit 19. 32, 67.

win., 265, 274. vaccinare 71, 190.tarifa vamala 75, 78, 278, 282. vadra starosteasca 186.tarife 280. vadrarit 18 , 193.Tarigrad (Constantinopol) 16, 26, 73, vagabonzi 249.

98, 127, 195, 269, 336. Välenii de munte 162.Tecuci 176, 313. vama 19, 34, 67, 72, 75, 77, 97, 98,Telega 62. 184-186, 189, 192, 198, 199, 235,temnite 59, 61, 62, 117, 183, 212, 269, 273, 276, 278, 295.

vezi machisOri. vama interioara 14, 15, 186, veziligani 14, 19, 26, 31, 32, 59,61,186, mortasipie.

191, 194, 195, 197, 203. 235, 257- Varciorova -9, 94, 97, 163.260, 266. 293. Varna 98.

Tiu.aina 279-281, 286. Vasilicale 329.tinuturi 173 175, 177, 181,194,195, Vaslui 176.

212-214, 219, 226, 258, 26'3, 274, vätaf de aprozi 329.276, 281, 295, 296, 312, 313, 321, vatagia de vial 14.332, vezi judete. vat4ia tiga ,i or 14,31.

tipografie 17, 53, 190, 268, veziim- vechil 5, 107, 110, 120, 177, 191,194,primerie. 197, 198, 219, 226, 321, 322, 324,

tortura 326. 328, 337.transcriere 122, 318. vecini 342.Transilvania 32. velnite 186, 26g.tranzit 273. veniturile Statului 13, 19, 20, 67,trasuri de piata 249. 72, 81, 183, 185-183, 191, 192, 193,tratate 11, 19, 25, 195,264,273,276, 196-200, 235, 269, 277,

292. veterinar 57. 147, 141, 247, 248.tribunalul criminalicesc 212, 315, Vidin 14, 97.

316, 321, 325, 326, 328, 330. vii 42, 195, 203, 235.vezi. vinariciul 14.

tribunalul de negot 212, 263, 315, visterie, vistierul 27, 28, 30, 35, 41,316, 323,328, 330. Vezi judecato- 52, 69, 70, 72, 191, 193, 197, 198,rie de comert. 199, 219,

tribunalul politiei Indreptatoare vite 67, 78, 186, 192, 193, 235, 268,212, 315, 316, 324, 325, vezi ju... 273, 277.decatori de politie. vornic de aprozi 315, 329.

trihunaluri finutale pp. 212, 213, 315, vornic de politie 60.316, 319-325, 330. Vezi judeca- vornic de temnite 26, 31, 32, 53,tonie de judet. 61, 186.

tribut pp. 16, 188. vornicei 194, 197, 198, 265, 337.Turcia 284. votare (balotarisire)Turnu 20, 34, 35, 67, 79, 81, 91, 97, 6, 7, 9, 10, 178,179. 181, 182.100, 161. vot seeret 182.Turtucaia 98.

tutunaritul 14. Vremelnica. ocarmuire Valahia pag.4-8 ; in Moldova OcArmuirea provi-

Wife 241-245, 249, 250. zoriu - pag. 177-180. Vezi Caí-uric 200 macami Vezi si Studiu introd.urmarirea veniturilor Statului 13, p. XXXV.

www.digibuc.ro

368 INDEX ALFABETIC

zalogire 122, 320. (art. 254), Zapciul Divanului (art,zapciu judecAtoresc, in Valahia art. 274). Vezi Studiu introductiv.

222 si 223 sau Zabetul judecltoriei Zimnicea 79, 91, 97, 100, 161.

www.digibuc.ro

In cursul acestui an, va apare Volumul al II-lea al colec-

tiunei care va cuprinde textul legilor votate de Obsteasca

Adunare ordinard in anii 1832 si 1833 si opera de coordonare

a Regulamentului.

Volume le urrndtoare vor cuprinde legiuirile cele mai im-

portante din veacurile al XVIII si XIX, care au avut o influentd

asupra administratiunei noastre.

glyeal=101127.01M

I PAUL NEGULESCU si G. ALEXIANU, Tratat de drept public roman

2 volume 1942 1943.

PRETUL LEI 2.500

www.digibuc.ro