referat politica bugetar fiscala

8/15/2019 Referat Politica Bugetar Fiscala

1/42

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………..………….. 3

CAPITOLUL I. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND POLITICA BUGETAR-FISCALĂ

1.1. Conceptul şi sfera de cuprindere a politicii bugetar-fiscale ………....…….. 5

1.2. Politica bugetar-fiscală în domeniul veniturilor publice ………………....…

1.3. Politica bugetar-fiscală în domeniul c!eltuielilor publice ………….......…. 1"

CAPITOLUL II. SISTEMUL BUGETAR, ETAPE ŞI CARACTERISTICI

2.1. Caracteristica procesului bugetar şi trăsăturile sale specifice …………...... 1#

2.2. $etode şi te!nici de dimensionare a veniturilor şi c!eltuielilor bugetare .....1

CAPITOLUL III. POLITICI FISCAL-BUGETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ŞI

IMPACTUL LOR ASUPRA EVOLUŢIEI ECHILIBRULUI FINANCIAR PUBLIC

3.1. Caracteristica şi evolu%ia politicii bugetar-fiscale în &epublica $oldova … 25

3.2. 'nfluen%a factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice în

&epublica $oldova…………...………………………………………………….… 2

3.3. (eterminarea şi evaluarea ec!ilibrului financiar al sistemului bugetar din

&epublica $oldova ……………………………………………………………....... 32

COCLUZII ŞI PROPUNERI ......................................................................................... #2

BIBLIOGRAFIE ………………………..………………………………….………... #3

1


2/42


3/42

suportului metodologic şi a indicatorilor financiari de fundamentare şi urmărire a

re+ultatelor* calitatea serviciilor publice* gradul înalt al centrali+ării.

copul lucrării constă în sistemati+area ec!ilibrelor financiare la nivelul tuturor

verigilor bugetare din cadrul sistemului bugetar* după cum urmea+ă asigurarea

ec!ilibrului financiar public* diferen%ierea elementelor componente ale

de+ec!ilibrului structural şi vertical* modelarea flu8urilor financiare în cadrul

sistemului bugetar şi formularea direc%iilor de ac%iune în vederea asigurării

ec!ilibrului financiar public.

tructura lucrării* conform obiectivelor preconi+ate* cuprinde introducere* trei

capitole* conclu+ii şi recomandări.

7n 'ntroducere este argumentată actualitatea* semnifica%ia* necesitatea şi gradul

de studiere a temei de cercetare9 sunt formulate scopul şi sarcinile lucrării.

Capitolul ' : ;spectele conceptuale privind politica bugetar-fiscală< : pre+intă

o sinte+ă asupra conceptului privind politica bugetar-fiscală şi reali+ea+ă delimitarea

acestuia prin prisma sistemului de venituri şi c!eltuieli publice.

Capitolul '' : ;istemul bugetar* etape şi caracteristici< : pre+intă o sinte+ă

asupra conceptului de sistem bugetar şi asupra elementelor care îl formea+ă. u fost

studiate tipuri de bugete şi trăsăturile lor specifice* precum şi diferite metode şi

te!nici de dimensionare a veniturilor şi c!eltuielilor bugetare.

Capitolul ''' : ;Politici bugetar-fiscale în &epublica $oldova şi impactul lor

asupra evolu%iei ec!ilibrului financiar public< : abordea+ă problema ec!ilibrului

financiar public la nivel macroeconomic şi sunt identificate principalele direc%ii de

ec!ilibrare a sistemului bugetar al &epublicii $oldova.Conclu+iile şi propunerile repre+intă o sinte+ă a temei anali+ate şi ne propune

direc%ii principale de transformare a politicii bugetare actuale într-o politică de stat

activă în scopul relansării activita%ii economice.

3


4/42

C%&'t("( I. A)&$#t$ #n#$&t"%($ &r'*'n! &('t'#% +"$t%r-')#%(

/./. Cn#$&t"( 0' )$r% !$ #"&r'n!$r$ % &('t'#'' +"$t%r-')#%($

Politica bugetar-fiscală* fiind = parte componentă a politicii economice a %ării*

repre+intă = pîrg!ie efectivă în reformarea economiei. ceastă politică influen%ea+ă

toate sferele vie%ii economică* politică* socială. Prin intermediul ei* se formea+ă

resursele financiare ale statului* se reali+ea+ă politica socială* se stimulea+ă

activitatea investitională etc. $ecanismul bugetar-fiscal asigură = influen%ă dublă

asupra proceselor economice în primul rînd* ma0orînd c!eltuielile bugetare în

domeniile prioritare şi* în al doilea rînd* creînd condi%ii de acumulare a veniturilor

prin intermediul sisiemului fiscal. olosind instrumentele politicii bugetar-fiscale*

statul reali+ea+ă reformele pe care e a8ată strategia de de+voltare social-economică a

%ării.

>n sistem fiscal perfect repre+intă una din cele mai complicate sarcini ale

politicii economice a statului* nu doar pentru %ările în tran+i%ie* dar şi pentru cele

de+voltate. Pe de = parte* politica fiscală trebuie să asigure resurse financiare pentru

e8isten%a statului* pe de altă parte* impo+itele trebuie să cree+e agen%ilor economiei

condi%ii favorabile pentru activitate.

,rice stat se confruntă permanent cu numeroase şi puternice fenomene

negative precum infla%ia şi recesiunea. Preocupările pentru găsirea solu%iilor prin care

să se men%ină sub control e8cesele ciclului economic sunt de cea mai mare importan%ă pentru orice stat. olu%ii importante pe această linie au fost oferite de ?e@nes şi

adep%ii săi* acestea constînd în folosirea politicilor fiscale şi monetare. 'nfla%ia*

recesiunea* de+voltarea economică pot fi influen%ate printr-o politică fiscală şi

monetară adecvată.

Politica fiscală a Auvernului constă în puterea de a percepe impo+ite şi de a

c!eltui. )a se manifestă* în practică* prin bugetul de stat care cuprinde partea devenituri şi pe cea de c!eltuieli.

#


5/42

Beniturile bugetului de stat se ob%in în cea mai mare parte pe calea impo+itelor.

C!eltuielile bugetului de stat* numite şi c!eltuieli publice sau c!eltuieli

guvernamentale* au ca destina%ie satisfacerea unor necesită%i sociale precum cele de

învă%ămnt* educa%ie* sănătate* protec%ie socială* ordine publică* protec%ia mediului*

apărare etc. 7n bugetul unei %ări se concentrea+ă întreaga politică fiscală a acesteia.

/egea bugetului public* în care este concentrată întreaga politică fiscală a unui

stat* este considerată* pe bună dreptate* ca cea mai importantă lege dintr-o %ară* după

Constitu%ia sa.

pre e8emplu* în ca+ul în care statul constată că se impune luarea unor măsuri

pentru a preveni declinul economiei şi a crea noi locuri de muncă* trece la reali+area

unor proiecte de lucrări publice* precum construc%ia de unită%i de învă%ămnt* de

spitale* electrificarea satelor* e8tinderea re%elei de termoficare* canali+are* alimentarea

cu ga+e* apă* lucrări în domeniul transporturilor* protec%ia mediului etc. Prin

efectuarea unor asemenea lucrări se creea+ă un număr mare de locuri de muncă DEEF

DE conduce la reducerea şoma0uluiG şi = creştere rapidă şi vertiginoasă a activită%ii

economice prin sporirea volumului de activitate a unui număr foarte mare de agen%i

economiei cu capital privat şiHsau de stat antrena%i în reali+area obiectivelor

respectiveG.

$odificarea impo+itelor poate fi utili+ată fie pentru a stimula* fie pentru a

restrînge activitatea economică.

pre e8emplu* scăderea impo+itelor în special a celor directe precum

impo+itul pe salariiG măreşte veniturile rămase efectiv la dispo+i%ia populatiei* ceea ce

conduce la creşterea c!eituielilor cu ac!i+i%ionarea de bunuri şi servicii* mărindcererea* care va avea ca efect sporirea volumului produc%iei creşterea economicăG.

7n ca+ul în care se constată că sunt prea mul%i bani în circula%ie la persoanele

fi+ice şi 0uridiceG* care vor genera creşterea pre%urilor* deci infla%ie* statul intervine

prin creşterea impo+itelor. porind impo+itele scade venitul disponibil puterea de

cumpărareG şi cererea pentru cumpărare de bunuri şi servicii* avînd ca re+ultat

reducerea cantită%ii de bunuri şi servicii ce pot fi cumpărate de popula%ie şi* caurmare* reducerea volumului de activitate la agen%ii economiei* producători şi

5


6/42

comercian%i. (esigur că în practică această problemă este foarte comple8ă* efectele

fiind multe şi diferite* uneori de sens contrar.

Crescînd pre%urile într-o măsură însemnată se va cumpăra = cantitate mult mai

mică din asemenea produse şi servicii* ceea ce va conduce la reducerea volumului de

activitate din unită%ile producătoare ale acestora.

Pentru activită%ile care se consideră că trebuie de+voltate se poate acorda

reducerea sau scutirea de la impo+itare* pe anumite perioade de timp* şi c!iar anumite

stimulente.

7n situa%ia în care* într-o anumită %ară* s-a a0uns că = mică parte din popula%ie să

de%ină cea mai mare parte din produsul national* cei mai multi fiind cei săraci* iar

statul urmăreşte înfăptuirea unor măsuri mai ample de protec%ie socială* se apelea+ă

tot la impo+ite şi la c!eltuielile bugetului de stat. Pentru înfăptuirea unui asemenea

obiectiv se va pune un accent mai mare pe stabilirea impo+itelor în func%ie de

capacitatea de plată a persoanelor fi+ice şi 0uridice şi = mai bună redistribute a

veniturilor.

Prin politica de impunere fiscală guvernul decide propria sa strategie asupra

de+voltării economice şi sociale a %ării. 'mpunerea fiscală repre+intă instrumentul prin

care se asigură atît resursele financiare necesare statului* cît şi înfăptuirea politicii

sale prin care s-a stabilit modul în care rcsursele reale sunt transferate din sfera

bunurilor private în cea a bunurilor publice.

) foarte important ca* în perfec%ionarea sistemului fiscal* să se %ină cont de

e8perien%a altor %ări în impunerea veniturilor. 7nsa această e8perien%ă nu trebuie

aplicată totalmente în condi%iile &epublicii $oldova* fără a %ine cont de specificul şide gradul de de+voltare a %ării* de modul de func%ionare a pie%ei financiare. ) necesar

să fie preluate momentele po+itive din această e8perien%ă în vederea revi+uirii cotelor

de impunere pentru unele impo+ite* astfel încît ele să contribuie la crearea condi%iilor

ec!itabile pentru to%i contribuabilii. 7n scopul stimulării activită%ii intreprinderilor* în

%ările de+voltate* se foloseşte pe larg acordarea inlesnirilor fiscale unor ramuri ale

economiei prin scutirea completă sau par%ială de plata impo+itelor. stfel* sestimulea+ă activitatea investi%ională a intreprinderilor concentrate în cele mai

4


7/42

importante şi de perspectivă sfere de produc%ie din economie. 7n practica mondială* e

stabilit şi argumentat că retragerea prin mecanismul de impo+itare mai mult de 5"I

din profit conduce la subminarea activită%ii antreprenoriale. 'mpo+itarea în limitele

unei treimi din profitul intreprinderii* e = variantă optimă atît pentru intreprinderi* cît

şi pentru bugetul de stat.

(eci* politica fiscală trebuie să contribuie la stimularea activită%ii

intreprinderilor* la sus%inerea acelor intreprinderi ce creea+ă locuri de muncă*

implementea+ă te!nologii noi* e8port de mărfuri şi servicii* astfel creînd condi%ii

favorabile pentru creşterea şi de+voltarea economică.

/.1. P('t'#% +"$t%r-')#%( 2n !3$n'"( *$n't"r'(r &"+('#$

'nstrumentele de politică fiscală JE care statul le utili+ea+ă cu scopul de a

influen%a activitatea economică privată sunt impo+itele* c!eltuielile bugetare* care

includ şi transferurile şi subven%iile de la buget şi reglementările fiscale.

Politica fiscală în domeniul veniturilor constă în modalitatea în care guvernul

concepe şi ac%ionea+ă pentru ob%inerea veniturilor bugetare precum impo+ite* ta8e*

contribu%ii etc.

'mpo+itele repre+intă transferuri obligatorii* prin for%a legii* de bani de la

persoanele fi+ice şi 0uridice la bugetul statului. (in venitul total al unei persoane*

scă+nd impo+itul* re+ultă venitul disponibil.

Benitul disponibil repre+intă suma de bani rămasă efectiv la dispo+i%ia

persoanelor fi+ice şi 0uridice care poate fi folosită de fiecare după bunul plac.

(atorită impo+itului plătit = persoană rămne cu un venit disponibil mai mic.fa%ă de venitul total şi* ca urmare* va cumpăra mai pu%ine bunuri sau servicii. 7n

acelaşi timp* banii prelua%i de la cetă%eni* agen%ii economici şi institu%ii* pe calea

impo+itelor* a0ung la bugetul statului* la capitolul ;venituriK. (in aceste venituri se

efectuea+ă c!eltuieli de interes public precum asigurarea ordinii publice* apărarea

%ării* învă%mănt* sănătate* construc%ia de căi de comunica%ie* reducerea poluării.

Plata impo+itelor generea+ă reducerea veniturilor popula%iei şi respective scadecererea de bunuri şi servicii.

6


8/42


9/42

Creşterea impo+itelor generea+ă serioase nemul%umiri pentru un mare număr de

contribuabili persoane fi+ice şi 0uridice* ale căror reac%ii pot merge pnă la adevărate

revolte fiscale* căderea de la putere a Auvernului şi partidului care a cîştigat uitimele

alegeri etc.

7ncercarea de cuantificare a acestor efecte* unele de sens contrar* va conduce la

conclu+ia că e8istă = mare dificultate în a alege între eficien%ă şi ec!itate în

elaborarea polilicii fiscal-bugetare.

/.4. P('t'#% +"$t%r-')#%( 2n !3$n'"( #5$(t"'$('(r &"+('#$

7n %ările de+voltate statul se implică în toate sferele vie%ii economice şi sociale.

(e modul în care un stat reuşeşte să administre+e economia depinde însăşi

prosperitatea %ării respective* locul ei între celelalte na%iuni ale lumii.

'nstrumentele de politică fiscală pe care statul le utili+ea+ă cu scopul de a

influen%a activitatea economică privată sunt

- impo+itele9

- c!eltuielile bugetare* care includ şi transferurile şi subventiile de la

buget9

- reglementările fiscale care includ şi măsurile de control.

Politica fiscală în domeniul c!eltuielilor bugetare constă în ac!i+i%ii

guvernamentale de bunuri şi servicii* transferuri şi subven%ii.

Mransferurile şi subventiile de la buget se acordă pentru asigurările sociale*

pentru a0utorarea persoanelor sărace* avînd ca scop asigurarea veniturilor minime

necesare mi0loacelor de e8isten%ă pentru = parte din popula%ie.Mrebuie de avut în vedere că* din punct de vedere al efectelor ce au loc pe plan

economic* între c!eltuielile efectuate din bugetul de stat şi c!eltuielile ale agen%ilor

economici şiHsau ale persoanelor fi+ice nu e8istă nici = deosebire.

C!eltuielile publice vi+ea+ă bunuri şi servicii* care nu se pot vinde şi nu se pot

cumpăra JE pia%ă. )8emplu sunt apărarea %ării* ordinea publică* aerul şi FJF curate

prin efectuarea unor c!eltuieli* suportate de stat* pentru prevenirea poluăriiG.(e modul în care sunt c!eltui%i banii publici depinde în foarte mare măsură


10/42

situa%ia economică şi socială dintr-o %ară. Nici = c!eltuială bugetară nu poate fi

aprobată fără stabilirea sursei de finan%are.

Politica fiscală în domeniul c!eltuielilor publice repre+intă modalitatea în care

sunt c!eltui%i banii publici* din bugetul de stat.

C!eltuielile guvemamentale se efectuea+ă prin ac!i+i%iile guvernamentale şi

transferurile de la buget* care includ şi subven%iile.

c!i+i%iile guvernamentale cuprind c!eltuielile reali+ate pentru cumpărarea de

bunuri şi servicii publice precum construc%ia de şcoli* spitale* şosele* plata

profesorilor* medicilor* poli%iştilor etc.

Mransferurile de la buget sunt sume de bani acordate de stat persoanelor fi+ice

sărace pentru care acestea nu sunt obligate să preste+e* în sc!imb* nici un serviciu.

)8emple de transfemri de la buget sunt sumele acordate sub forma a0utorului

de şoma0* cele pentru încăl+irea locuin%elor JE timp de iarnă* pensii pentru veteranii

de ră+boi* pentru incapacitate de muncă* pentru vec!ime în muncă etc.

7ntrucît transferurile şi subven%iile de la buget nu sunt facute pentru reali+area

şiHsau cumpărarea unor bunuri sau servicii* ele nu sunt incluse în P.'.O.

Plata dobîn+ii pentru datoria bugetară nu repre+intă = c!eltuială pentru

ac!i+i%ionarea de bunuri şi servicii publice curente* fapt pentru care este deasemenea

e8clusă din P.'.O.

(e+voltarea economică şi socială a unei %ări depinde forte mult şi de modul în

care sunt efectuate c!eltuielile guvemamentale* de politica fiscală a guvernului în

acest domeniu* concreti+ată în reducerea şoma0ului* a inflaliei* sporirea volumului

produc%iei etc.Cu cît mai mult c!eltuielile bugetare se concreti+ea+ă în bunuri şi servicii* cu

atît mai mult efectele po+itive* pe plan economic şi social vor fi mai mari şi se vor

concreti+a în sporirea volumului produc%iei* a numărului persoanelor salariate*

reducerea şoma0ului* scăderea infla%iei.

C!eltuielile şi veniturile guvernamentale produc cel pu%in două efecte ma0ore

- influen%ea+ă reparti+area produsului intern brut şi* respectiv* a produsuluinational brut între consumul privat* consumul public şi investi%ii9

1"


11/42

- influen%ea+ă produc%ia şi pre%ul produselor reali+ate în diferite domenii de

activitate.

Prin politica bugetară se influen%ea+ă activitatea la nivelul întregii economii

na%ionale volumul şi structura produc%iei* şoma0ul* pre%urile* infla%ia etc. pre

e8emplu* anumite efecte se ob%in în ca+ul în care se c!eltuiesc importante fonduri

bugetare* care se concreti+ea+ă în bunuri şi servicii pentru popula%ie* şi cu totul altele

sunt efectele dacă aceleaşi fonduri se alocă spre consumul curent* pentru anumite

categorii de persoane.

Bolumul* structura şi eficien%a c!eltuielilor bugetare sunt decisive pentru

întreaga via%ă economică şi socială a unei %ări.

C!iar şi în %ările cele mai de+voltate economic unele industrii nu se pot

de+volta de către sectorul privat* cel pu%in în stadiile incipiente sau de cri+ă.

)8emplul cel mai semnifîcativ este cel cu domeniile în care ştiin%a şi te!nologia 0oacă

un rol determinant pentru accelerarea de+voltării întregii vie%i economice şi sociale.

Construirea de centrale atomo-electrice este un atribut e8clusiv al statului ca şi

e8plorarea spa%iului cosmic. (e asemenea* investi%ii de mare anvergură* care fie nu

pot fi efectuate de sectorul privat* fie nu aduc profit precum diguri şi alte lucrări de

protec%ie a localită%ilorG* fie profitul s-ar ob%ine după mai mul%i ani !idrocentrale*

termocentrale* autostră+i de mari dimensiuni* industria aeronautică* carboniferă*

petrolieră etc.G sunt effectuate sau subven%ionate de stat.

(e+voltarea măsurilor de protec%ie socială are efecte numeroase şi însemnate*

asigurînd condi%ii pentru infaptuirea ;statului bunăstării socialeK.

7n acelaşi timp* permanent şi în orice %ară* se pune problema dacă fondurile bugetare sunt c!eltuite în mod eficient. recvente sunt e8emplele în care însemnate

fonduri bugetare fie au fost c!eltuite ineficient* fie fraudulos. ;Bia%a uşoarăK şi

birocra%ia din unele institu%ii fundamental ale statului* ca şi fenomenele de fraudă*

risipă şi abu+uri* bine surprinse şi eviden%iate de mass-media* au generat în rîndul

ma0orită%ii cetă%enilor sentimente de neîncredere şi c!iar de dispre% fa%ă de puterea

legislativă* e8ecutivă şi 0udecătorească.Problema impo+itelor este = problemă pe cît de comple8ă* pe atît de greu de

11


12/42

re+olvat în practică.

7n abordarea c!eltuielilor bugetare = aten%ie deosebită trebuie acordată

subven%iilor.

Principiile de ec!itate fiscală impun ca stabilirea impo+itelor să se facă în

func%ie de capacitatea contributivă a fiecăruia* adică în func%ie de veniturile şi averea

ob%inută.

,bliga%iile fiscale trebuie să înceapă de la un anumit nivel al veniturilor unei

persoane fi+ice şi 0uridice* să %ină cont de situa%ia economică şi socială a acestora.

>n stat este cu atît mai bogat* mai puternic* cu cît are mai mul%i cetă%eni boga%i.

'nteresul statului este ca numărul şi bogă%ia acestora să crească tot mai mult întrucît şi

veniturile sale vor fi mai mari.

&eali+area acestor de+iderate se poate înfăptui* într-o mare măsură şi pe calea

subven%iilor fiscale şi a celor sociale.

olosirea subven%iilor este = problemă foarte delicată* care presupune multă

ştiin%ă în adoptarea deci+iilor în acest sens.

ubven%ia fiscală de venit repre+intă partea din venitul total impo+abil ob%inut

de = persoană* dar care este scutit de la impo+itare.

ubven%ia fiscală de impo+it repre+intă impo+itul scutit de la plată* ceea ce

repre+intă în fapt un supliment de salariu.

cordarea subven%iei fiscale de venit şi de impo+it este impusă de înfăptuirea

principiilor de ec!itate fiscală şi socială. $ai precis* prin acordarea subven%iei fiscale

de venit şi de impo+it se urmăreşte a se asigura minimul de venit strict necesar

mi0loacelor de sub+isten%ă unui salariat şi membrilor săi de familie* rude pînă lagradul ''* fără venituri* afla%i în între%inerea sa.

ubven%ia socială de venit repre+intă suma de bani oferită de stat unei persoane

sau gospodării* sub formă de a0utor bănesc nerambursabil* în scopul asigurării

supravie%uirii* în %ările sărace* respectiv pentru acordarea mi0loacelor necesare unui

trai decent* în %ările bogate* în special în cele care înfăptuiesc statui bunăstării sociale.

cordarea acestor subven%ii se constituie efectiv şi ca = măsură de protec%iesocială a persoanelor aflate la limita supravie%uirii.

12


13/42

C%&'t("( II. S')t$3"( +"$t%r, $t%&$ 0' #%r%#t$r')t'#'

1./. C%r%#t$r')t'#% &r#$)"("' +"$t%r 0' tr)t"r'($ )%($ )&$#''#$

Procesul bugetar repre+intă* în practică* ansamblul măsurilor întreprinse* în

conformitate cu cadrul legislativ e8istent* de către institu%iile competence ale statului*

în scopul înfăptuirii politicii fiscale şi bugetare a partidului de guvernămînt.

Procesul bugetar presupune e8isten%a unor resurse financiare şi alocarea lor în

scopul furni+ării către cetă%eni a bunurilor şi serviciilor publice. ,biectivele

principale ale bugetului sunt reflectate în tipul bugetului* precum şi în importan%a

acordată unor aspecte cum sunt controlul c!eltuielilor publice* îmbunătă%irea

managementului public* perfec%ionarea politicilor fiscal-bugetare* situa%ia planificării

bugetare* eficien%a costurilor serviciilor publice ş.a.

eparat de particularită%ile care se pot manifesta în modul concret de

desfăşurare* procesul bugetar are unele trăsături specifice şi anume caracterul

deci+ional* ciclic* politic* democratic şi cu impact public.

Caracterul deci+ional decurge din însuşi con%inutul procesului bugetar* de

alocare a resurselor financiare limitate comparativ cu nevoile de servicii publice ale

societă%ii.

Continuitatea ciclică este strns legată de principiul anualită%ii bugetare* care

prevede reluarea anuală a fa+elor care compun procesul bugetar* conform

prevederilor cuprinse în legile anuale specifice.Caracterul politic derivă din faptul că op%iunea pentru un anumit tip de politică

fiscal-bugetară reflectă* în general* orientarea şi interesele for%elor politice din care

este alcătuit Parlamentul.

Caracterul democratic al procesului bugetar este dat de faptul că* pe parcursul

etapelor sale componente* se manifesta atăt atributele statului de drept cît şi

posibilitatea diverselor grupuri de cetă%eni* de%inători ai ma0orită%ii politicedeci+ionale* de a-şi impune interesele economico-sociale. ormal şi legal* puterea

13


14/42


15/42


16/42

- politic - e8ercitat de Parlament.

Controlul administrativ poate fi preventiv al cărui obiectiv principal este

verificarea conformită%ii cu legea* sau ulterior a8at mai ales pe evaluarea gestiunii

organismelor publice.

Controlul administrativ preventiv se desfăşoară atît asupra activită%ii

ordonatorilor* cît şi asupra activită%ii contabililor. (e asemenea* poate fi orientat spre

opera%iunile de încasare a veniturilor sau spre cele de efectuare a c!eltuielilor. 7n

primul ca+* se urmăreşte respectarea legilor care reglementea+ă modul de aşe+are şi

percepere a veniturilor bugetare* iar în al doilea ca+* respectarea legii bugetare şi a

altor legi care reglementea+ă creditele bugetare* urmărind legalitatea* oportunitatea şi

eficien%a c!eltuielilor bugetare.

Controlul ulterior are ca principal scop să se pronun%e asupra modului de

gestiune a fiecărui serviciu public. Prin e8ercitarea acestui control se pot identifica

unele c!eltuieli neoportune sau neeconomicoase* fraude ş.a.

Controlul 0urisdic%ional. Curtea de Conturi îşi e8ercită func%ia de control asupra

modului de formare* administrare şi întrebuin%are a resurselor financiare ale statului şi

ale sectorului public* precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public

şi particular al statului şi al unită%ilor sale administrativ-teritoriale.

Corespun+ător momentului în care se efectuea+ă. Controlul e8ecutat de Curtea

de Conturi poate fi preventiv şi ulterior. Controlul preventiv se e8ercită prin vi+ă*

urmărind respectarea legalită%ii anga0amentelor şi efectuarea unor plă%i precum şi

utili+area creditelor bugetare în limita şi conform destina%iei stabilită prin legea

bugetară anuală. Prin controlul ulterior Curtea de Conturi verifică* JE parcursule8erci%iului bugetar* următoarele

- conturile de bani ale gestiunilor publice şi alte valori de bunuri materiale

publice9

- conturile e8ecu%iei de casă a bugetelor publice9

- bilan%urile şi conturile de e8ecu%ie ale ordonatorilor de credite bugetare şi ale

administratorilor care gestionea+ă fonduri care se supim regimului bugetului public9- conturile opera%iunilor referitoare la datoria publică.

14


17/42

Controlul politic asupra e8ecu%iei bugetului de stat se reali+ea+ă* cu precădere*

prin intermediul comisiilor de buget-finan%e din cadrul Parlamentului. (e asemenea

parlamentarii pot constitui comisii de anc!etă sau de control financiar vi+înd diverse

aspecte financiare care pre+intă un interes deosebit la un moment dat. (eşi dispune

de mi0loace importante pentru a urmări bugetul pe parcursul e8ecu%iei sale* în acest

domeniu Parlamentul e8ercită un control relativ redus* ceea ce îi conferă un caracter

formal.

1.1. M$t!$ 0' t$5n'#' !$ !'3$n)'n%r$ % *$n't"r'(r 0' #5$(t"'$('(r

+"$t%r$

Pentru ca bugetul să reflecte cît mai fidel necesită%ile de resurse financiare care

să asigure înfăptuirea programului guvernamental propus* precum şi posibilită%ile de

acoperire a acestora* este necesară cuantificarea cît mai corectă a veniturilor şi

c!eltuielilor bugetare. 7n vederea dimensionării indicatorilor de venituri şi c!eltuieli

cuprinşi în buget* se utili+ea+ă numeroase metode grupate în două mari categorii

metode clasice şi metode moderne.

(intre metodele clasice de stabilire a mărimii veniturilor şi c!eltuielilor

bugetului de stat* men%ionăm metoda automată* metoda ma0orării şi metoda evaluării

directe.

$etoda automată constă în intocmirea proiectului de buget. lund ca ba+ă de

pornire e8ecu%ia bugetară a penultimului an bugetar. Mrebuie avut în vedere faptul că

elaborarea proiectului bugetului de stat pentru un anumit an se declanşea+ă cu circa

opt luni înainte de începerea acestuia* respectiv începnd din luna mai.$etoda are avanta0ul simplită%ii* dar de+avanta0ul că datele oferite drept ba+ă

de pornire sunt foarte pu%ine* nesemnificative* cu atît mai mult în perioadele de mari

transformări economice.

$etoda ma0orării presupune stabilirea unui ritm mediu de varia%ie a

indicatorilor bugetari pe = perioadă anterioară de 5-1" ani. Pentru aceasta. se iau în

calcul indicatorii re+ulta%i în e8erci%iile bugetare ale perioadei anterioare anului pentru care se proiectea+ă noul buget. Baloarea ritmului mediu astfel re+ultată* se

16


18/42


19/42

obiective9 bugetul ba+at pe programe metoda rationali+ării op%iunilor bugetare.

$etoda de planificare* programare şi bugeti+are* repre+intă = metodă de utili+are

optimă a c!eltuielilor bugetare* în conte8tul aplicării deci+iilor într-un mod cît mai

eficient. C!eltuielile publice sunt eviden%iate în func%ie de domeniul unde se

efectuea+ă ministerul care le administrea+ăG* precum şi în func%ie de modul cum se

efectuea+ă. 7n cadrul metodei de programare* planificare* bugeti+are* c!eltuielile

publice sunt clasificate prin programe care sunt în strînsă legătură cu obiectivele

politicilor stabilite de guvern.

plicată ini%ial în .>.. în domeniul militar* metoda a fost e8tinsă la nivelul

bugetului în ansamblul său şi presupune efectuarea unor 0udecă%i de valoare în

vederea adoptării solu%iei care să ma8imi+e+e re+ultatele sau să minimi+e+e costurile.

$etoda bugetării ba+ată pe programe se concentrea+ asupra furni+ării informa%iei în

legătură cu eficien%a serviciilor publice* considerată în func%ie de obiectivele propuse.

$etoda denumită ba+a bugetară +ero constă în e8aminarea critică a fiecărui tip

de c!eltuială bugetară şi aprecierea utilită%ii şi eficien%ei sale. Pentru aceasta este

necesară e8isten%a unei multitudini de programe alternative* urmînd a se opta pentru

unul dintre ele* în func%ie de efectele posibil de ob%inut la un anumit nivel al

c!eltuielilor bugetare.

Oa+a bugetară +ero presupune reluarea în permanen%ă a anali+ei tuturor

c!eltuielilor bugetare* ca şi cum s-ar porni de la +ero pentru toate c!eltuielile publice.

7n cadrul metodei* se disting două fa+e

- 'dentificarea unită%ilor şi a modulelor deci+ionale9

- ierar!i+area modulelor deci+ionale în func%ie de priorită%i.Prin unită%i deci+ionale se în%eleg cele ale căror deci+ii pot fi i+olate şi

anali+ate. Corespun+ător fiecărei unită%i deci+ionale anali+a este cuprinsă într-un

modul de deci+ie* care repre+intă un ansamblu de informa%ii ce permit decidentului să

aleagă între diferite niveluri de anga0amente bugetare* în vederea reali+ării unei

anumite ac%iuni* precum şi să întreprindă diverse ac%iuni pentru atingerea unui anumit

obiectiv.7n vederea ierar!i+ării modulelor deci+ionale în func%ie de priorită%i* nivelul

1


20/42

anga0amentelor bugetare se încadrea+ă într-una din următoarele posibilită%i

- nivelul +ero* care înseamnă anularea resurselor bugetare pentru = ac%iune

apreciată ca nefiind prioritară9

- nivelul redus* care presupune continuarea ac%iunii cu resurse scă+ute*

comparativ cu perioada anterioară9

- nivelul normal* corespunde situa%iei în care ac%iunea se desfăşoară la acelaşi

nivel comparativ cu perioada anterioară9

- nivelul crescut permite suplimentarea resurselor financiare pentru ac%iunile

considerate prioritare.

Q primă evaluare a priorită%ilor are loc în unitatea administrativă deci+ională

unde se determină nivelul anga0amentului bugetar pentru fiecare ac%iune. 7n

continuare* modulele de deci+ie provenind de la mai multe unită%i de deci+ie* sunt

transmise unită%ii deci+ionale ierar!ic superioare* care le agregă şi le clasea+ă în

vederea transmiterii lor unui decident aflat la un nivel superior. 7n acest fel* bugetarea

cu ba+ă +ero asigură participarea la luarea deci+iilor finale* a tuturor deciden%ilor de

la diverse niveluri de pregătire a bugetului. Motalitatea modulelor de deci+ie re%inute

în finalul acestui proces* alcătuieşte bugetul previ+ional şi este clasată în ordinea

priorită%ilor* fiecărui modul corespun+îndu-i un anumit nivel al c!eltuielilor bugetare.

plicarea bugetului cu ba+ă +ero pe perioade mai îndelungate permite ca la

anumite intervale de timp* fiecare dintre beneficiarii de fonduri publice de e8emplu

fiecare ministerG să fie supus e8aminării tuturor c!eltuielilor publice pe care le-a

oca+ionat* identificînd acele c!eltuieli care s-au dovedit ineficiente de-a lungul

perioadei de timp anali+ate.$anagementul prin obiective repre+intă = metodă de cuantificare a

c!eltuielilor bugetare care pune accentul pe identificarea finalită%ilor pentru fiecare

domeniu de activitate. stfel* fiecare administrator al banului public stabileşte

propriile sale obiective* care vor contribui la reali+area scopurilor propuse. 7n cadrul

fiecărui minister are loc rediscutarea finalită%ilor* precum şi coordonarea obiectivelor

şi resurselor. ceastă metodă a fost concepută în conte8tul unei planificări globale petermen mediu. astfel înct să permită coordonarea între ministere a obiectivelor. )a

2"


21/42


22/42

a+a de studiu presupune următoarele activită%i

- formularea problemei9

- identificarea obiectivelor şi a mi0loacelor de reali+are a lor9

- anali+a şi confruntarea solu%iilor de reali+are a obiectivelor.

,biectivele pot fi comple8e* inclu+ănd activită%ile specifice unui minister în

ansamblul său* ori punctuate* pe segmente precise de activitate. elec%ia obiectivelor

are loc pornind de la criteriile stabilite de către decident* în func%ie de priorită%i*

precum şi de ierar!i+area obiectivelor. (e asemenea* la atingerea obiectivului

selectat* = importan%ă deosebită revine identificării şi confruntării solu%iilor. desea*

acelaşi obiectiv poate fi atins pe mai multe căi* ceea ce impune compararea solu%iilor

alternative şi determinarea costului total de reali+are a programului propus în diverse

variante.

a+a de deci+ie cuprinde activită%i cum sunt

- alegerea programului care ma8imi+ea+ă efectele9

- elaborarea unui buget-program9

- includerea bugetului-program în bugetul anual.

doptarea deci+iei se ba+ea+ă pe anali+a cost-avanta0e* cost-eficacitate sau pe

anali+e multicriteriale. &eali+area programelor aprobate presupune întocmirea

bugetelor-program şi includerea creditelor necesare reali+ării obiectivului ales* în

bugetul anual.

a+a e8ecu%iei cuprinde

- reali+area programului9

- efectuarea c!eltuielilor9- identificarea efectelor ob%inute.

7n cadrul acestei fa+e* se întocmesc diverse anali+e care pun în eviden%ă

ansamblul opera%iunilor efectuate* diferitele categorii de costuri* precum şi indicatorii

de eficacitate care permit măsurarea gradului de concreti+are a obiectivului propus.

a+a de control constă în

- determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor şi de e8ecu%ie a programului9

22


23/42


24/42

C%&'t("( III. P('t'#' +"$t%r-')#%($ 2n R$&"+('#% M(!*% 0' '3&%#t"( (r

%)"&r% $*("6'$' $#5'('+r"("' 'n%n#'%r &"+('#

4./. C%r%#t$r')t'#% 0' $*("6'% &('t'#'' +"$t%r-')#%($ 2n R$&"+('#% M(!*%

7n cadrul principalelor politici economice ale %ărilor în curs de tran+i%ie* în

vederea asigurării stabili+ării şi creşterii economice* o importan%ă primordială îi

revine politicii bugetar-fiscale. Prin intermediul bugetului* se acumulea+ă şi se

reparti+ea+ă resursele financiare ale statului* iar instrumentele politicii bugetar-fiscale

permit reali+area gestiunii macroeconomice eficiente şi asigurarea ec!ilibrului

economic şi financiar.

7n promovarea strategiei de de+voltare a &.$.* trebuie să %inem cont că

poten%ialul bugetar-fiscal este determinat de poten%ialul economic al ei. 7nsă* deseori*

sistemului bugetar-fiscal i se atribuie rolul definitoriu în problema ameliorării

substan%iale a situa%iei economice* fiind negli0at faptul că combaterea cri+ei e un

fenomen mult mai comple8* care necesită o combina%ie de măsuri fiscale* monetare*

politice şi sociale.Politicile implementate pentru reali+area unei strategii macroeconomice trebuie

să se situe+e într-o perspectivă de lungă durată* evitîndu-se modificările frecvente.

luctua%iile brutale constituie şocuri pe ansamblul economiei* crescînd incertitudinea*

neîncrederea* încetinirea proceselor investi%ionale etc. 7n pre+ent* politica de creştere

economică se ba+ea+ă pe planificarea bugetară pe termen mediu* precum şi pe

coordonarea permanentă între politica bugetară şi politica monetară* în condi%iilecompatibilită%ii tuturor politicilor economice. 7n acest conte8t* rolul politicii bugetar-

fiscale constă în acceptarea sau respingerea de+ec!ilibrelor bugetare.

7n situa%ia actuală a structurii sistemului bugetar al &epublicii $oldova*

pîrg!iile de gestiune a resurselor financiare publice* la care se mobili+ea+ă veniturile*

sunt bugetul de stat* bugetele locale* bugetul asigurărilor sociale de stat* fondurile

e8trabugetare* fondul asigurărilor obligatorii de asisten%ă medicală. cest sistemunitar şi corelat de fonduri eviden%ia+ă flu8urile financiare publice de formare a

2#


25/42

veniturilor fiscale şi nefiscale şi de reparti+are a acestora pe destina%ii* în

conformitate cu nevoile sociale şi cu obiectivele de politică financiară la nivel

macroeconomic.

&ela%iile financiare de constituire a fondurilor bugetare men%ionate se

desfăşoară între stat* pe de o parte* şi agen%ii economici* institu%iile publice şi private*

precum şi popula%ie* pe de altă parte. nali+a veniturilor bugetare are o importan%ă

deosebită în eviden%ierea unor resurse financiare poten%iale* definitivarea strategiei pe

termen mediu şi lung* precum şi în trasarea principalelor direc%ii pe termen scurt.

,p%iunea pentru o anumită reparti+are a veniturilor şi c!eltuielilor între

părg!iile sistemului bugetar reflectă modul de reparti+are a atribu%iilor între

autorită%ile publice situate la diferite eşantioane* precum şi raporturile de dependen%ă

sau independen%ă e8istente între organele administrative centrale şi locale în plan

financiar. Privită din acest punct de vedere* structura bugetului public na%ional în

dinamică este pre+entată în tabelul de mai 0os

T%+$( 4././. D'n%3'#% *$n't"r'(r 'n%n#'%r$ &"+('#$ %($ )')t$3"("' +"$t%r 2n %n'' /778-1998

In!'#%tr'' /778 /77: /777 1999 199/ 1991 1994 199; 199< 199= 1998

V$n't"r' tt%($ %($ B"$t"("' P"+('#N% 'n%(, 3(n.($'

4


26/42


27/42

stfel* în ultimul deceniu* veniturile totale ale sistemului bugetar au variat între

22*I şi #"*#I din produsul intern brut ponderea veniturilor fiscale în P'O este* în

medie* de 33*IG* partea covrşitoare a acestora fiind mobili+ată prin metode fiscale*

constituind* în medie* "I. >n asemenea grad de redistribuire a P'O* prin

intermediul bugetului public na%ional* situea+ă &epublica $oldova la limita

inferioară* comparativ cu %ările de+voltate* unde impo+itele agregate au repre+entat

între #"-5"I din P'O.

$ărimea veniturilor bugetare depinde de gradul de de+voltare al activită%ilor

economico-sociale generatoare de venituri* de nivelul presiunii fiscale individuale şi

globale* de volumul produsului intern brut şi de structura acestuia propor%ia dintre

fondul creşterii brute de capital şi fondul de consumG* de nivelul c!eltuielilor publice

şi de amploarea proceselor de reparti%ie primară şi secundară a P'O prin intermediul

bugetului de stat* de posibilită%ile valorificării de către stat a unor bunuri ce-i apar%in.

Motodată* creşterea reală a volumului veniturilor bugetare conduce la amplificarea

c!eltuielilor publice.

4.1. In("$n6% %#tr"("' ($')(%t'* %)"&r% 3r'3'' r$)"r)$(r 'n%n#'%r$

&"+('#$ 2n R$&"+('#% M(!*%

Pornind de la structura sistemului bugetar al &epublicii $oldova* este evident

rolul şi importan%a bugetului consolidat al %ării* care include bugetul de stat şi

bugetele locale şi care* împreună* asigură partea covrşitoare a resurselor financiare

în medie* 6#I din veniturile totale ale bugetului public na%ionalG. 7n cadrul urmăririievolu%iei veniturilor acestui buget* în vederea identificării tuturor factorilor de

influen%ă asupra mărimii* structurii şi a implica%iilor lor* este necesară* în primul rnd*

anali+a ba+ei legislative şi a măsurilor întreprinse de către puterea e8ecutivă. stfel*

influen%a factorului legislativ asupra mărimii resurselor financiare publice poate fi

divi+ată în cteva etape determinante.

Prima etapă este caracteri+ată de crearea cadrului legislativ pentru acumularearesurselor financiare necesare activită%ii statului* asigurării reali+ării politicii sociale*

26


28/42

stimulării activită%ii de investire şi curente a agen%ilor economici* şi începe* în anul

11* prin instituirea unor noi impo+ite şi ta8e* dintre care mai importante sunt

introducerea MB şi acci+elor la anumite produse. 7n 12* reforma continuă cu

liberali+area pre%urilor şi a tarifelor* concomitent cu elaborarea principiilor de ba+ă

ale sistemului impo+itării prin adoptarea /egii Cu privire la ba+ele sistemului fiscal<

şi definirea Conceptului cu privire la reforma fiscală* în care au fost determinate

principiile de ba+ă ale impo+itării* lista impo+itelor stabilite pe teritoriul &epublicii

$oldova* drepturile şi responsabilitatea contribuabililor şi ale organelor fiscale*

înlesnirile şi facilită%ile fiscale.

7n anul 13* fundamentarea ba+ei legislative continuă prin (ecretul

Preşedintelui fiind introduse următoarele impo+ite impo+itul asupra bunurilor

imobiliare* pe venitul băncilor şi din activitatea de asigurare* tarifele vamale* acci+ele

la unele mărfuri. Prin politica bugetar-fiscală* din perioada 11-13* s-a urmărit

mobili+area resurselor în volumul progno+at* restructurarea compartimentelor

bugetare* e8cluderea subven%iilor pentru anumite produse şi limitarea sumelor

aloca%iilor pentru bugetele locale. (eşi această perioadă se caracteri+ea+ă prin gradul

scă+ut al ec!ită%ii* neutralită%ii şi eficien%ei* totuşi* sistemul fiscal începe procesul

comple8 de adaptare la cadrul economiei de pia%ă.

Etapa a doua urmăreşte perfec%ionarea sistemului fiscal* astfel înct* în 1#*

au fost adoptate 15 legi privind sistemul fiscal şi 4 decrete ale Preşedintelui privind

impo+itele şi ta8ele* orientate nu numai asupra intensificării func%iilor fiscale* ci şi

asupra sus%inerii şi stimulării producerii. stfel* în scopul protec%iei întreprinderilor

mici* a fost adoptată /egea cu privire la sus%inerea şi protec%ia micului business* înconformitate cu care agen%ii micului business* care se ocupă de produc%ia şi prestarea

serviciilor* sunt scuti%i de plata impo+itului pe beneficiu* de la începutul activită%ii* pe

un anumit termen. 7n vederea stimulării activită%ii de produc%ie* au fost scutite de

MB şi impo+itul pe bunurile imobiliare întreprinderile de panifica%ie9 de impo+itul pe

bunurile imobiliare* funciar şi rutier : întreprinderile comple8ului energetic9 în scopul

reducerii stocurilor de produc%ie finită* au fost micşorate cu 5"I cotele acci+elor. 7n plus* s-a recurs la anularea datoriilor întreprinderilor agricole* iar la 31 agen%i

2


29/42

economici ale $inisterului 'ndustriei şi $inisterului griculturii li s-au acordat

vacan%e fiscale.

Printre principalele obiective-%intă ale politicii bugetar-fiscale* au fost stabilite

reducerea deficitului bugetar şi perfec%ionarea sistemului de impunere. 7nsă* absen%a

unei corela%ii strategice între politicile economice adoptate* gestiunea ineficientă a

resurselor bugetare* modificările repetate în legisla%ia fiscală şi de+ec!ilibrele

structurale au contribuit la destabili+area stării economiei na%ionale.

treia etapă este cea mai importantă* deoarece* ac%iunile legislative sunt

orientate spre consolidarea finan%elor publice* încura0area activită%ii economice şi a

sferei sociale şi au drept obiective atingerea unui nivel de venituri suficient pentru

asigurarea func%ionării normale a statului* crearea condi%iilor de activitate ec!itabile

pentru to%i agen%ii economici* încasarea stabilă a veniturilor la buget* îmbunătă%irea

climatului de business* simplificarea sistemului de impo+itare şi gestionare a

veniturilor.

)volu%ia imediat următoare a veniturilor bugetare a fost afectată de cri+a

financiară regională din 1* care a condi%ionat un nou declin al sectorului real. (eşi

se înregistrea+ă scăderea ponderii veniturilor bugetare în P'O* implementarea

consecutivă şi fermă a politicii bugetar-fiscale* precum şi efectuarea c!eltuielilor

publice în anumite limite* au condus c!iar la diminuarea deficitului bugetar şi

atenuarea factorilor de influen%ă negativă. ,biectivele politicii bugetar-fiscale* în

perioada 1-2"""* au fost orientate spre stimularea activită%ii agen%ilor economici*

accelerarea reformelor structurale* sus%inerea micului business şi asigurarea

condi%iilor favorabile în domeniul investi%iilor.7n scopul reali+ării acestor obiective* precum şi pentru îmbunătă%irea

administrării fiscale* au fost întreprinse următoarele măsuri

• trecerea la un regim de ta8are cu MB unic cu toate %ările-parteneri comerciali*

care simplifică administrarea acestui impo+it9

• men%inerea unui regim comercial liberali+at* cu aplicarea unor cote reduse la

tariful vamal9• reducerea cotelor fiscale pentru persoanele fi+ice şi 0uridice9

2


30/42

• stimularea producătorilor* care plasea+ă veniturile ob%inute de la desfăşurarea

activită%ii în de+voltarea produc%iei* reutilarea şi renovarea te!nică* pentru crearea

locurilor de muncă noi9

• anularea datoriilor istorice fa%ă de buget9

• crearea (irec%iei de >rmărire şi Controlul Contribuabililor $ari în cadrul

'nspectoratului iscal Principal de tat9

• limitarea încasărilor de venituri la buget prin intermediul compensărilor reciproce.

7n dependen%ă de ba+a legislativă* de func%iile asumate de guvern şi tendin%a

socială a politicii promovate* de-a lungul ultimului deceniu* în structura resurselor

financiare publice* s-au înregistrat numeroase modificări. Privite din punct de vedere

al con%inutului economic şi în func%ie de natura lor* se poate constata că ponderea

covrşitoare în formarea bugetului consolidat de%in veniturile fiscale. Pe parcursul

celor 1# ani* veniturile fiscale au repre+entat* în medie* 64*4I* veniturile nefiscale

-1#*I şi alte venituri : *5I.

7n ceea ce priveşte structura veniturilor fiscale* în %ara noastră* se pronun%ă

tendin%a de scădere a ponderii impo+itelor directe şi de creştere a celor indirecte.

Mendin%a actuală de formare a veniturilor bugetare* pe seama impo+itelor

indirecte* nu poate fi po+itivă pentru %ara noastră* întruct afectea+ă direct popula%ia

cea mai vulnerabilă. enomenul creşterii ponderii impo+itelor indirecte ar trebui să

repre+inte un semnal de alarmă pentru analiştii politicii fiscale* deoarece

demonstrea+ă incapacitatea economiei de a sus%ine actualul sistem de impo+itare

directă* motiv pentru care statul apelea+ă tot mai mult la impo+itele indirecte*

impactul cărora este dificil de identificat de către popula%ie.

stfel* sistemul fiscal al &epublicii $oldova nu este neutru în raport cu

contribuabilii care se află în situa%ii economice egale. ,p%iunea guvernului în

favoarea acestor impo+ite se 0ustifică prin faptul că contribuabilii consideră ac!itarea

lor drept plată pentru produse* că este mai dificilă eva+iunea fiscală* creşte indicele

colectării concomitent cu micşorarea c!eltuielilor legate de administrarea acestor

impo+ite* de lipsa efectelor stimulative. Problemele din sfera finan%elor publice seacuti+ea+ă din ce în ce mai mult un anumit număr de întreprinderi suportă o povară

3"


31/42


32/42


33/42

aGe8isten%a inegalită%ii ini%iale* se are în vedere deficitul e8cedentulG bugetar în

punctul "* avnd aceeaşi tendin%ă în dinamică9

bGe8isten%a egalită%ii ini%iale în punctul "* însă în dinamică are loc neconcordan%a

dintre ritmul de creştere al veniturilor şi al c!eltuielilor sistemului bugetar9

cGe8isten%a unei situa%ii mi8te* combinate* atunci cnd neconcordan%a dintre

volumul veniturilor şi c!eltuielilor bugetare* în punctul ini%ial* devine tot mai

crescndă în dinamică.

(in cele trei situa%ii pre+entate* cel mai frecvent întlnită şi specifică pentru

&epublica $oldova* este situa%ia mi8tă. Beniturile bugetare şi necesită%ile sistemului

bugetar nu se egalea+ă în punctul ini%ial* mai mult* e8istă o diferen%ă semnificativă în

ritmul creşterii lor* adică o dinamică de+ec!ilibrată. (imensionarea de+ec!ilibrului

financiar public poate fi reali+ată prin diverse metode* care se grupea+ă astfel

• clasice* respectiv pentru dimensionarea deficitului conven%ional9

• moderne* care permit dimensionarea deficitului curent* deficitului bugetului

public na%ional* deficitului ce măsoară contribu%ia diferitelor tran+ac%ii

guvernamentale la cererea agregată* deficitului intern* deficitului e8tern* deficitului

con0unctural* deficitului structural* deficitului a0ustat ciclic* deficitului primar*

deficitului opera%ional* deficitului fiscal* deficitului virtual şi deficitului geamăn.

(eterminarea mărimii de+ec!ilibrului financiar se face în func%ie de veniturile

şi c!eltuielile bugetare ce se iau în considerare. 7n general* literatura economică de

specialitate defineşte de+ec!ilibrul structural ca neconcordan%a dintre veniturile

bugetare şi c!eltuielile primare. (e asemenea* se presupune că volumul c!eltuielilor

primare este determinat att de ansamblul legilor şi actelor normative ce reflectă

obliga%iile guvernului* ct şi de eficien%a privind finan%area serviciilor publice.

(in punct de vedere al practicii macroeconomice* asistăm la o politică

unilaterală de corectare a de+ec!ilibrului* care presupune egalarea veniturilor şi a

c!eltuielilor în punctul ;+ero< ini%ialG. Pentru &epublica $oldova* o asemenea

măsură s-a reali+at prin efectuarea c!eltuielilor în limitele veniturilor real încasate.

7n acest sens* pre+intă interes determinarea deficitului fiscal primar* care ia în calcul

veniturile fiscale ob%inute din însumarea veniturilor* de la încasarea impo+itelor şi

33


34/42

ta8elor şi din contribu%iile la asigurările sociale* inclusiv contribu%ia la fondul de

asigurări obligatorii de asisten%ă medicală din ultimii 2 ani* comparndu-se cu

volumul total al c!eltuielilor primare la nivelul bugetului public na%ional.

7n ceea ce priveşte aspectul dinamic* sistemul bugetar poate fi considerat

ec!ilibrat atunci cnd creşterea anuală a veniturilor bugetare corespunde ritmului de

creştere a c!eltuielilor primare. 7n acest sens* sunt utili+a%i indicatorii elasticită%ii

veniturilor şi a c!eltuielilor publice.

Motodată* trebuie să men%ionăm că valabilitatea acestor evaluări poate fi

considerată de ba+ă* atunci cnd volumul şi ritmul de creştere a c!eltuielilor sunt

determinate de obliga%iile bugetare şi nu de volumul veniturilor încasate. (acă

constrîngerile bugetare sunt foarte restrictive* astfel* înct poate fi eliminată c!iar şi o

anumită parte din c!eltuielile publice minim necesare* atunci ritmul creşterii

c!eltuielilor va fi determinat* în mod unilateral* de ritmul creşterii veniturilor. Pe de

altă parte* întotdeauna e8istă acel minim necesar al c!eltuielilor bugetare* care trebuie

să fie reali+at finan%atG* indiferent de volumul veniturilor colectate.

vnd în vedere cele e8puse* de+ec!ilibrul sistemului bugetar poate fi privit

prin prisma a două situa%ii şi anume

aGc!eltuielile sunt determinate de obliga%iile statului privind finan%area serviciilor

publice9

bGc!eltuielile se efectuea+ă la un nivel minim admis* fără posibilitatea micşorării

acestora* c!iar dacă se înregistrea+ă o scădere a veniturilor încasate.

(in situa%iile eviden%iate mai sus* re+ultă comple8itatea situa%iei intermediare

e8istente în %ara noastră* atunci cnd volumul c!eltuielilor publice se determinăe8clusiv în func%ie de veniturile ob%inute.

Problematica de+ec!ilibrului structural poate fi completată prin includerea în

anali+ă a componentei : c!eltuieli de deservire a datoriei curenteG de stat. stfel*

veniturile bugetare anuale asigură finan%area nu numai a c!eltuielilor primare

bugetare* ci şi a c!eltuielilor privind deservirea curentă a datoriei de stat. 7n această

situa%ie* asigurarea ec!ilibrului primar trebuie să fie în func%ie de 2 variabilec!eltuielile pentru deservirea datoriei de stat şi raportul între datoria de stat şi P'O

3#


35/42

7n final* poate fi eviden%iată şi o a treia posibilitate de anali+ă a ec!ilibrului

bugetar. 7n situa%ia e8isten%ei unui e8cedent bugetar general* considerat stabil*

ec!ilibrarea întregului sistem bugetar poate fi evaluată %innd seamă de datoria de stat

generală. 7n acest ca+* ritmul de creştere a veniturilor bugetare trebuie să corespundă

ritmului de creştere a c!eltuielilor bugetare generale şi a sumelor destinate stingerii

datoriei. Prin urmare* putem eviden%ia următoarele te!nici de evaluare a ec!ilibrului

structural relativ al sistemului bugetar

- ec!ilibrarea statică a c!eltuielilor primare şi a veniturilor bugetare9

- ec!ilibrarea dinamică a c!eltuielilor primare şi a veniturilor bugetare9

- ec!ilibrarea statică* respectiv dinamică a veniturilor şi a c!eltuielilor bugetare

generale primare şi a c!eltuielilor pentru deservirea datoriei de statG9

- ec!ilibrarea c!eltuielilor generale* inclusiv a sumelor destinate stingerii

datoriei de stat generale cu veniturile bugetare.

Necesitatea diferen%ierii elementelor componente a de+ec!ilibrului structural

general în cadrul anali+ei este determinată de posibilitatea elaborării unor măsuri

concrete privind ec!ilibrarea sistemului. 7n func%ie de cau+a apari%iei abaterilor în

componenta anali+ată* pot fi întreprinse şi măsurile optime de corectare. )vident că

implementarea unor măsuri de corectare necorespun+ătoare caracterului sau cau+ei ce

a declanşat discrepan%a va conduce la agravarea situa%iei. (e e8emplu* încercarea de

corectare a componentei dinamice a de+ec!ilibrului structural printr-o simplă egalare

a c!eltuielilor bugetare la volumul încasărilor ca+ul politicii bugetare actuale

promovate în &epublica $oldovaG* poate avea efecte po+itive doar pe o perioada

scurtă şi cu condi%ia ca mărimile progno+ate ale indicatorilor respectivi să corespundăcelor reali+ate.

7n ceea ce priveşte problema ec!ilibrării verticale* care se referă la ec!ilibrul

în reparti+area veniturilor între verigile sistemului bugetar* aceasta constituie una din

preocupările prioritare ale teoriei şi practicii bugetare contemporane. )c!ilibrul

vertical al sistemului bugetar constituie unul din obiectivele ma0ore ale politicii

generale de ec!ilibrare bugetară* avnd drept scop determinarea rolului şi sferei decuprindere a fiecărei verigi* precum şi redistribuirea fondurilor limitate în func%ie de

35


36/42

priorită%i. 7ncercarea permanentă de optimi+are a structurii sistemului bugetar derivă

din influen%a acesteia asupra utili+ării c!eltuielilor publice. 7n %ara noastră* verigile

sistemului bugetar sunt repre+entate de bugetul de stat* bugetele locale* bugetul

fondului asigurărilor sociale de stat* fondurile e8trabugetare şi* mai recent* de bugetul

fondului asigurărilor medicale obligatorii. , astfel de structurare a sistemului

presupune anumite rela%ii de interdependen%ă şi de corelare* ct şi delimitarea

concretă a activită%ilor şi obliga%iilor fiecărei verigi* în scopul mobili+ării şi

reparti+ării fondurilor financiare publice.

)c!ilibrarea verticală presupune asigurarea ec!ilibrului fiecărei verigi

componente. >na din problemele legate de politica bugetară* este cea a e8isten%ei

incertitudinii efectelor de redistribuire* în sensul că eficien%a redistribuirii verticale a

veniturilor este incertă* deoarece re+ultatul efectiv este insuficient cunoscut.

. )volu%ia indicatorilor bugetului de stat este pre+entată în tabelul 3.3.1.

T%+$("( 4.4./. D'n%3'#% $>#$!$nt"("' !$'#'t"("' +"$t"("' !$ )t%t %( R$&"+('#''M(!*% 2n %n'' /777-1998

In!'#%tr' 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 V$n't"r'($ +"$t"("' !$)t%t, tt%(

117/,8 4/4;,1 179#$!$nt"( !$'#'t"(+"$t%r 2n PIB

-4,: -/,; -9,/ -9,7 /,/ 9,= 1,8 -4,< -4,<

7n primul rnd* trebuie subliniată ponderea semnificativă a resurselor

financiare concentrate la nivelul acestui buget* în medie* de 5" I din totalul

veniturilor publice şi 1I în P'O* care corespunde scopurilor propuse şi permitereali+area acestora. 7n al doilea rnd* volumul c!eltuielilor bugetului de stat

34


37/42

repre+intă circa 55I din c!eltuielile bugetului public na%ional sau 2"I în P'O şi

depinde de elementele componente* determinînd deficitul bugetului de stat în anii

16-2""2. 7n al treilea rnd* datele tabelului reflectă ponderea importantă a

transferurilor de la bugetul de stat* care* în perioada anali+ată* au constituit 2"I-#"I

din volumul total al acestui buget. (acă nu se ia în considerare mărimea

transferurilor* soldul bugetului de stat a fost e8cedentar în fiecare an. 7n al patrulea

rnd* se observă că e8cedentul bugetar înregistrat în ultimii ani se datorea+ă att

scăderii ponderii c!eltuielilor în P'O* ct şi creşterii constante a veniturilor bugetului

de stat.

, altă verigă a sistemului bugetar* care constituie partea integrantă a bugetului

consolidat* se referă la bugetele locale. 'mportan%a bugetelor locale derivă din func%ia

principală a acestora şi anume reali+area măsurilor pentru satisfacerea necesită%ilor

social-economice şi culturale ale popula%iei şi pentru de+voltarea teritoriului din

subordine. Prin /egea privind sistemul şi procesul bugetar al &epublicii $oldova

art. 5"G* bugetele locale nu pot avea deficit bugetar cu e8cep%ia unor situa%ii

determinate de aceeaşi lege* bugetelor locale legisla%ia prevede transferurile.

T%+$("( 4.4.1. D'n%3'#% $>#$!$nt"("' !$'#'t"("' +"$t$(r (#%($ !'n R$&"+('#%M(!*% 2n %n'' /777-1998

Indicatori /777 1999 199/ 1991 1994 199; 199< 199= 1998

V$n't"r'($ +"$t$(r (#%($, 3'(.($'

/91;,9 /;17,= /878,< 1;48 1798,; 17;1 48:#$!$nt"( +"$t$(r (#%($ 2n

PIB,

9,< 9,1 9,/ 9,4 9,; 9,9< 9 9,9< 9

36


38/42

'mportan%a transferurilor bugetare derivă dintr-o dublă semnifica%ie a acestora*

uneori contradictorie şi anume pe de o parte* e8istă necesitatea obiectivă de sus%inere

a unor unită%i teritoriale* care nu pot* prin performan%ele sale economice* să-şi

acopere c!eltuielile şi* pe de altă parte* aceasta creea+ă unele inconveniente unită%ilor

puternice din punct de vedere economic* ct şi reali+area insuficientă a poten%ialului

economic al administra%iilor nevoiaşe.

Ponderea veniturilor bugetelor locale în volumul total al veniturilor publice

este destul de importantă* variind între 24I şi 35I* respectiv circa 1"*5I din P'O*

însă partea semnificativă a acestora de 31*I este asigurată de transferurile bugetului

de stat. 7n ultimii ani* se observă restrngerea propor%iei acestei verigi în totalul

sectorului public.

, altă verigă a sistemului financiar public este bugetul asigurărilor sociale de

stat* care prin reformele promovate în ultimii ani capătă o importan%ă tot mai

crescndă* att financiar* ct* mai ales* prin impactul economico-financiar asupra

întregii societă%i. (inamica indicatorilor financiari ce caracteri+ea+ă situa%ia la nivelul

acestei verigi este pre+entată în tabelul 3.3.3.

T%+$("( 4.4.4. D'n%3'#% $>#$!$nt"("' !$'#'t"("' +"$t"("' %)'"rr'(r )#'%($ !$ )t%t%( R$&"+('#'' M(!*%, 2n %n'' /777-1998

Indicatori /777 1999 199/ 1991 1994 199; 199< 199= 1998

V$n't"r'($ +"$t"("' %)'"rr'(r)#'%($ !$ )t%t, 3(n. ($'

798,7 /4;4,< /=9;,4 19/


39/42

economiei* veniturile acestui buget de%in o pondere medie de I în produsul intern

brut şi de 25I în veniturile publice globale. 7nsă* şi în ca+ul bugetului asigurărilor de

stat* transferurile asigură apro8imativ 1I din nevoile financiare. (atele pre+entate

în tabel arată că c!eltuielile se înscriu în limitele veniturilor* înregistrndu-se soldul

e8cedentar pe întreaga perioadă anali+ată. Motodată* observăm o tendin%ă de scădere*

de la an la an* a principalelor componente* determinate de sc!imbările legislative

intervenite în sistemul asigurărilor. , altă problemă* care influen%ea+ă acest buget în

mod direct* este legată de cetă%enii &epublicii $oldova ce activea+ă în străinătate*

care fără a plăti coti+a%ii rămn în afara sistemului de asigurări. 7n acest conte8t*

credem că este necesară evaluarea e8perien%ei %ărilor de+voltate şi* în special* a

comunită%ii )uropene* care ar permite implementarea unui sistem fle8ibil.

, pondere tot mai crescndă* în cadrul resurselor financiare publice* revine

fondurilor e8trabugetare. (upă cum a fost men%ionat* procesul de debugeti+are în

cadrul sistemului bugetar capătă propor%ii importante. (estina%iile acestor fonduri

sunt diferite* însă* la nivelul bugetului public na%ional* se asigură acoperirea nevoilor

de resurse financiare* permi%nd ec!ilibrarea întregului sistem.

T%+$("( 1.4.; D'n%3'#% $>#$!$nt"("' n!"r'(r 0' 3'(%#$(r $>tr%+"$t%r$ ?)&$#'%($@ 2n %n'' /777-1998

Indicatorii /777 1999 199/ 1991 1994 199; 199< 199= 1998

Tt%( *$n't"r' $>tr%+"$t%r$, 3(n.L$'

191,= 4/


40/42


41/42

fa+ei de anali+ă şi planificare strategică.

Cn#("'' 0' &r&"n$r'

Pentru re+olvarea problemelor social - economice în %ările cu economie de

tran+i%ie sunt aplicate cu succes mecanismele de interven%ie a statului cît şi

instrumentele mecanismului de pia%ă. Nea0unsurile şi caracterul restrîns ale pie%ii fac

necesară şi 0ustificată interven%ia statului în economie.

)8perien%a aplicării finan%elor statului în reglarea macroeconomică de către alte

state repre+intă pentru &epublica $oldova un interes incontestabil deoarece finan%ele

statului 0oacă un rol important în petrecerea reformelor economice în %ară.

/a momentul de fa%ă una din sarcinile principale este atingerea stabilită%ii

economice şi fianciare. (irec%ia principală a politicii financiare trebuie să fie reper al

stabili+ării sistemului financiar şi creării condi%iilor pentru investi%ii.

ctuala politică bugetară* promovată de Auvernul &.$ poartă un caracter

pasiv* fără a contribui esen%ial redresării stării de cri+ă. Necesitatea modificării ei este

indiscutabilă.

Problema principală a politicii fiscal-bugetare a &epublicii $oldova în

domeniul veniturilor este identificarea ec!ilibrului între necesitatea ma0orării

veniturilor ca sursă principală a c!eltuielilor* direc%ionate spre reducerea sărăciei*

precum şi necesitatea sus%inerii mediului de afaceri* care este factorul principal de

creştere economică*

e impune conclu+ia că direc%ia de transformare a politicii bugetare actuale

într-o politică activă este anume promovarea unor contribu%ii considerabile alestatului la relansarea activita%ii economice.

Pentru sus%inerea acestui scop s-a studiat e8perien%a altor state în vederea

aplicării interven%iei guvernamentale pentru redresarea activită%ii economice.

Cercetările efectuate au contribuit la dererminarea factorilor ce influen%ea+ă deficitul

bugetar şi marimea lui. 7ntre deficitul bugetului şi factorii* ce-1 afectea+ă au fost

stabilite anumite corela%ii de interdependen%ă. Căile de de+voltare al cercetării auadus la elaborarea unui model al politicii bugetare active alternative celei actuale.

#1


42/42

O'O/',A&')

1. /egea &epublicii $oldova privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. #6 din 2#."5.4 HH

Monitorul Oficial al epu!licii Moldo"a# : 16. - Nr. 1-2". : 26 martie.

2. /egea bugetului de stat pe anul 2""3 nr. 1#43-SB din 15.11.2""2 HH Monitorul Oficial al

epu!licii Moldo"a. : 2""2. - Nr. 144-14. - 1" decembrie.

3. Totărrea Auvernului &epublicii $oldova cu privire la aprobarea trategiei de de+voltare social-

economică a &epublicii $oldova pnă în anul 2""5* nr.1#15 din 1.12.2""1 HH Monitorul

Oficial al epu!licii Moldo"a. :2""2. - Nr # 55-. - 1" ianuarie.

#.. Totărrea Auvernului &epublicii $oldova privind (irec%iile principale ale politicii

bugetar-fiscale şi cadrul c!eltuielilor pe termen mediu 2""3-2""5G nr. 43 din 3 iunie

2""2* Monitorul Oficial al epu!licii Moldo"a nr. 4- din 5 iulie 2""2.

5. Note metodologice privind elaborarea de către autorită%ile administra%iei publice locale a

proiectelor de buget pe anul 2""5 şi estimările pe anii 2""4-2""6 HH $inisterul inan%elor.

4. llen &. $dmini%trarea c&eltuielilor pu!lice ' manual de referin(ă pentru (ările )n tran*i(ie HH &.

llen* (. Mommaşi . - Oucureşti Pro Mransilvania* 2""2.

6. Ore+eanu Petre. +inan(e pu!lice i fi%calitatea )ntre teorie i practică H Petre Ore+eanu . :

Oucureşti &omnia de $ine* 1..

. Casian . -ran*i(ia. retro%pecti"e i per%pecti"e, politica !u/etar'fi%cală H . Casian* .Petroia . : C!işinău A>N'B* 2""2.

. Cmpeanu ). Politici moderne pri"ind ec&ili!rul financiar pu!lic H ).Cmpeanu. Oucureşti

)ditura >niversitară* 2""5.

1". Cob+ari /. Metodolo/ia planificării !u/etare. ela!orare de !u/et H /. Cob+ari * M. $anole . :

C!işinău C)P >$* 2""#.

referat politica bugetar fiscala

Documents