Municipiul Târnăveni

Aşezare geografică

Municipiul Târnaveni se situează pe culoarul Târnavei Mici, într-un sector de uşoară lărgire a acestuia, bine evidenţiată faţă de îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Cuştelnic . Întretăiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordică şi meridianul 24° 18’ longitudine estică, oraşul Târnaveni este aşezat în plina zonă a Podişului Târnavelor. Având în vedere specificul Văii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versanţii mai abrupţi în nord (500 m ) şi mai puţin abrupţi spre sud (300 m).Oraşul se întinde pe dealurile de la nord şi de la sud, cât şi pe lunca Târnavei, care uneori se dezvoltă în lărgime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu, Hangaşul, Spinul Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi agricole, iar pantele mai repezi cu vii şi pomi fructiferi. Cea mai de seamă bogăţie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploatează în câmpurile de sonde de la Deleni. Situat în această poziţie geografică, oraşul beneficiază de potenţialul economic al ambelor trepte de relief. Lunca alcătuieşte un domeniu legumicol, ale cărei produse sunt atrase pe piaţa oraşului. În aceeasi masură, dealurile, cu produsele agricole, iar mai ales cu rezervele lor de argilă şi gaz metan, contribuie din plin la întreţinerea industriei oraşului şi a vieţii urbane.

Clima

Culoarul Târnavei Mici, în zona Târnăveni, se află, ca de altfel întregul bazin al Transilvaniei, sub influenţa maselor de aer din vest şi nord-vest, ceea ce influenţează substanţial trăsăturile componenţilor climatici.Temperatura medie anuală a oraşului are o valoare mai ridicată în comparaţie cu alte părţi ale podişului Transilvaniei 9,8° C.Oraşul Târnăveni primeşte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cantitatea aceasta oscilează anual destul de pronunţat. Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat că precipitaţiile maxime absolute au fost înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie anuală a fost măsurată în 1946 de 291 mm.

Hidrografia

Principalul colector al apelor de suprafaţă din zona Târnăveni este râul Târnava Mică, ce îşi are izvoarele în Munţii Gurghiului. Media multianuală a debitului la Târnăveni este de 8,87m³/sec. Debite foarte mari au fost înregistrate în anii 1970-1975(630m³/s) când s-au înregistrat inundaţii catastrofale, acoperind întreaga albie minoră şi producând mari dezastre la unităţile industriale şi la aşezările omeneşti. Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul oraşului, constituie sursa de apă potabilă.Izvoarele sărate de pe Valea Sărată reprezintă după toate analizele efectuate o bază de tratament antireumatic.

Municipiul Târnăveni are o populaţie stabilă de 26.532 locuitori, repartizaţi astfel:-oraşul TÂRNĂVENI cu 24.339 locuitori-localitatea componentă BOTORCA cu 377 locuitori-localitatea componentă CUSTELNIC cu 557 locuitori

-satul aparţinător BOBOHALMA cu 1.259 locuitori

Târnaveni, oraşul care pentru mulţi români a însemnat un puternic centru al industriei chimice româneşti, a reuşit să rămână până azi şi cu siguranţă va fi şi în viitor simbolul carbidului românesc.Industria chimică s-a născut pe aceste meleaguri în timpul primului război mondial, cu scopul de a asigura Puterile Centrale cu materii prime pentru explozive, gaze de luptă şi îngrăşăminte chimice. Zăcămintele minerale din apropiere, rezervele bogate de gaz metan, lemnul care se găsea din abundenţă pentru producerea mangalului, precum şi existenţa căii ferate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au constituit elemente favorizante în alegerea Târnăveniului ca loc de amplasare a noilor fabricaţii.Astfel, la mai puţin de 20 de ani de la premiera mondiala din SUA (1898), la Târnaveni (1916) se puneau bazele fabricaţiei carburii de calciu într-un cuptor cu arc electric, utilizând energia produsă într-o centrală electrică cu combustibil gaz metan, special construită pentru noua uzină - NITROGEN, prima firmă ce a funcţionat pe platforma chimică începând cu anul 1916.În anul 1991, în tumultul schimbărilor fundamentale ale României se năştea, pe scheletul vechii secţii de Carbid o noua firmă: S.C. CARBID-FOX S.A.Eforturile depuse de specialiştii societăţii în obţinerea şi comercializarea carburii de calciu, implementarea de noi tehnologii care să confere un grad înalt de prelucrare a produsului de bază, au facut posibilă prezenţa firmei S.C. CARBID-FOX S.A. nu numai ca singur producător pe piaţa internă, dar şi pe poziţiile de vârf deţinute în peste 40 de ţări ale lumii. Combinatul Chimic Târnăveni şi-a închis definitiv porţile în anul 2007.În ziua de azi din fostul Combinat chimic Târnăveni n-au mai rămas decât ruinele şi aproximativ 100 de hectare de teren pustiu. Bicapa Târnăveni nu mai produce nimic, iar salariile angajaţilor care lucrează la întreţinerea staţiei de epurare sunt asigurate cu greu din vânzarea deşeurilor de fier vechi. Halda de steril poate provoca oricând un dezastru ecologic. Pânza de apă freatică este deja afectată. Rromii din localitate au luat cu asalt combinatul, furând tot ce se poate valorifica şi şubrezind astfel halele părăsite.Deşi n-a fost niciodată profitabil, Combinatul Chimic Târnăveni a avut şi el perioada lui de glorie. În vremurile bune, aici lucrau chiar şi 6500 de angajaţi.

Cum funcţionează „bomba ecologică” de la Târnăveni?

Pe când era productiv, Combinatul Chimic producea o mulţime de produse anorganice cum ar fi: bicromat de sodiu, bicromat de potasiu, săruri de bariu, săruri de crom, sau oxid de zinc. Deşeurile care rezultau în urma producerii acestor substanţe erau depozitate în trei bataluri din spatele fabricii, la o distanţă de câţiva zeci de metri de Târnava mică. Aspectul acestor deşeuri este cel al unui „balast” oarecare, dar în componenţa lui există, pe lângă alte metale grele, crom hexavalent - o substanţă care este cancerigenă. Cu timpul, aceste reziduuri au tot fost depozitate, aşa că acum, acestea arată ca nişte veritabili munţi de steril. S-a estimat că aici s-ar afla circa 2,5 milioane de tone de material rezidual. Cele trei bataluri sunt mărginite de două şanţuri betonate, care colectează apa amestecată cu crom hexavalent. Această apă este primită de staţia de epurare, unde este filtrată şi apoi evacuată în Târnavă. Pentru ca substanţele chimice să nu ajungă totuşi în râu prin pânza de apă freatică, s-a construit între bataluri şi Târnavă, un aşa numit – ecran de protecţie, un zid de beton în pământ, adânc de 40 metri. Cheltuielile de mediu şi pentru întreţinerea batalurilor în stare de siguranţă se ridică anual la suma de 500.000 - 600.000 lei şi sunt suportate din veniturile proprii ale S.C,BICAPA S.A. Tarnaveni.Cu toate aceste măsuri de siguranţă, riscurile unui dezastru ecologic sunt deosebit de mari:- La suprafaţă nu există nicio barieră între munţii de steril şi Târnavă, iar la un cutremur de magnitudine mare, cel puţin o parte din acesta poate ajunge în râu, iar de aici în Mureş şi mai

departe în Tisa, creând un scandal de nivel internaţional.- Şanţurile de colectare a apelor amestecate cu metale grele sunt proiectate să funcţioneze în condiţii normale. Însă, pe timpul unor ploi torenţiale sau a unor inundaţii, canalele joacă doar un rol estetic, existând iarăşi pericolul contaminării apelor Târnavei.- În cazul unei pene de curent prelungite, sau chiar a sistării furnizării de energie electrică, staţia de epurare nu mai poate funcţiona, apele nefiltrate şi deci neevacuate se vor aduna şi vor da pe dinafară, rezultatul fiind catastrofal.- Pe lângă acestea, substanţele nocive din bataluri ajung încet, dar sigur în pânza de apă freatică, iar râul Târnava mică, în sectorul din aval de Bicapa, este deja cel mai poluat din judeţ..Specialistii au estimat ca ar fi nevoie de o investitie cuprinsa intre 4 si 6 milioane de euro numai pentru proiectul de punere in siguranta a batalurilor, in timp ce pentru reciclarea deseurilor de crom, mangan si magneziu, studiata in urma cu un an de experti japonezi, ar fi necesara o investitie de 10 milioane de dolari.

.

Radar tip DOPLLER, la staţia meteorologică Bobohalma – Târnăveni