referat-fizica-laborator
TRANSCRIPT
![Page 1: Referat-Fizica-Laborator](https://reader036.vdocuments.mx/reader036/viewer/2022082516/55cf9b24550346d033a4e663/html5/thumbnails/1.jpg)
REFERAT FIZICĂ
STUDIUL FENOMENELOR CAPILARE LA LICHIDE
Student ADAM DANIEL
Grupa 311 IPMI
![Page 2: Referat-Fizica-Laborator](https://reader036.vdocuments.mx/reader036/viewer/2022082516/55cf9b24550346d033a4e663/html5/thumbnails/2.jpg)
STUDIUL FENOMENELOR CAPILARE LA LICHIDE
1. Principiul fizic al metodei
Interacţiunea reciprocă între două corpuri, unul solid şi altul lichid, determină, pe langă interacţiunea moleculelor de lichid, şi interacţiunea dintre moleculele de lichid şi cele ale corpului solid. Acesta înseamnă că un lichid se curbează imediat la contactul cu un corp sau un perete solid.
Înţelegem curbarea lichidului prin acţiunea, pe de o parte forţele de atracţie din partea moleculelor solidului (Fa dirijată normal la suprafaţa peretelui); şi pe de altă parte, vor acţiona forţele de coeziune din partea celorlalte molecule de lichid (Fc).
Rezultanta R a celor două forţe Fa şi Fc va fi îndreptată fie spre interiorul lichidului fie spre peretele solid (în funcţie de cum Fc este mai mare sau mai mică decât Fa).
În concluzie forma suprafeţei livhidului va fi convexă dacă R este orientată spre interiorul lichidului şi va fi concavă dacă rezultanta va fi orientată spre exterior.
Unghiul făcut de peretele solid la suprafaţa lichidului în punctul de contact se numeşte unghi de racord sau unghi de contact.
Cu ajutorul acestui unghi determinăm gradul de aderenţă al unui lichid la un perete solid.
Consecinţa curbării suprafeţei unui lichid este apariţia unei presiuni suplimentare care se scade, dacă suprafaţa este concavă sau se adună
![Page 3: Referat-Fizica-Laborator](https://reader036.vdocuments.mx/reader036/viewer/2022082516/55cf9b24550346d033a4e663/html5/thumbnails/3.jpg)
dacă suprafaţa este convexă, la presiunea internă existent deja sub suprafaţa plană a lichidelor.
Presiunea suplimentară explică coborârea sau ridicarea lichidelor în tuburile înguste la înălţimi mai mari faţă de cele prevăzute (conform legii hidrostatice). Acest fenomen se numeşte capilaritate şi apare în tuburile cu diametrul sub 1mm, numite tuburi capilare.
2. Dispozitivul experimental
fig.1 stand eprubete fig.2 aparat de măsura-catetometru
3.Modul de lucru
Se toarnă lichid (de obicei apă distilată colorată) în tubul mai larg, având grijă ca acesta să urce lent în tuburile capilare, pentru a evita intercalarea unor bule de aer. Se aşează dispozitivul pe o suprafaţă planăp, orizontală şi se vizează, pe rând, nivelul lichidului din tuburi. Se repetă de mai multe ori operaţia de determinare a înălţimilor hi, pentru
![Page 4: Referat-Fizica-Laborator](https://reader036.vdocuments.mx/reader036/viewer/2022082516/55cf9b24550346d033a4e663/html5/thumbnails/4.jpg)
obţinerea unor rezultate cât mai precise. Se măsoară de la nivelul lichidului din vas, până la nivelul superior al lichidului din fiecare tub capilar.
4.Tabel cu date experimentale
Nr.Det. (N/m) (kg/m) h(m) r(m)