28.05.2015 Profesor:KOCSIS JOZSEF

Dreptul de proprietate inelectuala asupra marciiImportanta distinctivitatea protectia juridica

Proprietatea industrial - rezultat al creaiei intelectualeCreaiile ce in de proprietatea industrial i fac un obiect al proteciei sunt n marea majoritate tot un rezultat al creatiei intelectuale.Deosebirea ar rezulta n aceea c dreptul de autor protejeaz creaiile de form, iar dreptul de proprietate industrial protejeaz creaiile utilitare, de fond cu aplicaie industrial. Dreptul proprietii industriale a fost definit ca ansamblul de norme juridice care reglementeaz raporturile privitoare la creaiile aplicabile n industrie, precum i la semnele distinctive ale unei asemenea activiti.Dreptul de proprietate industrial este acea posibilitate recunoscut de lege titularului acestui drept de a folosi, n mod exclusiv, o creaie intelectual aplicabil n industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activiti industriale. Practic, dreptul de proprietate industrial const n dreptul exclusiv de exploatare a obiectului proteciei. Naterea sa depinde de: desfurarea unei activiti de creaie intelectual, respectarea formalitilor de brevetare sau nregistrare a creaiei la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci), creaia s fie aplicabil n industrie (producie, servicii, comer).Printre trsturile dreptului de proprietate industrial se afl: este limitat n timp i teritorial cu excepia informaiilor confideniale; este o facultate recunoscut titularului care uneori creeaz obligaia de exercitare a dreptului, cu sanciuni n caz contrar (de exemplu decderea); dreptul patrimonial care intr n coninutul dreptului de proprietate industrial este transmisibil.Exist diferite forme de drepturi de proprietate industrial, toate legate de protecia unei creaii intelectuale precum: invenii, noi specii de plante i rase de animale, topografia unui circuit integrat, informaia confidenial, desenul, modelul industrial i semnele distinctive.Semnele distinctive n proprietatea industrial . n categoria semnelor distinctive intr mrcile i indicaiile geografice, numele comercial, emblemele i titlurile de publicaii.Marca este un semn distinctiv ce are rolul de a diferenia produsele, lucrrile i serviciile, unei persoane fizice sau juridice, garantnd calitatea constant a lor i este susceptibil a face obiectul unui drept exclusiv, ce aparine drepturilor de proprietate industrial. Indicaiile geografice sunt denumiri care ajut la identificarea unui produs originar dintr-o ar, regiune, localitate, atunci cnd o calitate, reputaie sau alte caracteristici determinante pot fi n mod esenial atribuite acestei origini geografice. Numele comercial este un element de individualizare a comerciantului i const n numele sau denumirea sub care acesta este nmatriculat la registrul comerului, i desfoar activitatea i sub care semneaz. n cazul comerciantului persoan fizic firma coincide cu numele comerciantului. Emblema este un element de individualizare facultativ i const n semnul sau denumirea care deosebete un comerciant de un altul de acelai gen. Dac o ntreprindere nu poate avea dect o firm (obligatoriu), ea poate avea n schimb attea embleme cte magazine de desfacere are.

In aceasta ramura putem spune ca anumite drepturi devin mai pregnante cum ar fi :Dreptul de autorprotejeaz forma unei lucrri expresive originale (literare, artistice sau tehnice).Brevetul de invenieprotejeaz soluii sau idei originale, iar marca nregistratprotejeaz modul de identificare a unui productor sau a altei surse de reputaie.

Aceste drepturi pot fi cedate, nchiriate (liceniate), uneori chiar folosie cagaranie, similar unei proprieti reale. Aceste drepturi au ns limitri specifice, cum ar fi limitri n timp. Exist diferene substaniale fa de proprietatea clasic; consumul proprietii clasice este exclusiv - dac cineva mnnc un mr, nimeni altcineva nu-l mai poate mnca. n cazul intangibilelor acest lucru nu se ntmpl - o carte poate fi multiplicat n oricte exemplare fr s afecteze vreun cititor. Drepturile de proprietate intelectual snt acordate de stat n scopul ncurajrii creeri de asemenea intangibile. Aceste drepturi dau proprietarului dreptul de a aciona n justiie pe cei care le ncalc.Starea actual de lucruri n domeniu e disputat n unele ri n curs de dezvoltare datorit drenrii resurselor interne de ctre statele industrializate prin intermediul proprietii intelectuale. Statele Unite i Marea Britanie snt singurele state care au venituri nete consistente aferente proprietii intelectuale; ele snt principalele promotoare a ntririi acestor drepturi pe plan internaional.

Importanta

Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafic servind la deosebirea produselor/serviciilor unei persoane fizice/juridice de cele aparinnd altor persoane. Dreptul asupra mrcii sau a indicaiei geografice este dobndit i protejat prin nregistrarea acestora la OSIM n condiiile Legii nr. 84/1998 privind nregistrarea mrcilor i indicaiilor geografice.Mrcile nregistrate- protejeaz numele produsului, mpiedicnd alte companii s vnd un produs cu aceeai denumireIntr-o lume guvernata de piata si de concurenta este important sa-ti protejezi numele, indiferent daca este numele unui produs, al unui serviciu sau al unei firme. O marca inregistrata este proprietatea dvs, in timp ce una neinregistrata este disponibila si poate fi folosita de oricine.Fara a fi inregistrata la OSIM, marca (numele sau semnul pe care il folositi) ramane doar un cuvant sau o imagine pe care o veti putea folosi pana cand veti fi atentionat printr-o notificare pentru nu o mai folosi si pentru a plati despagubiri catre persoana care a inregistrat-o prima.Numai prin nregistrarea mrcii la OSIM..Deveniti proprietarul acelui nume.Va puteti dezvolta in siguranta afacerea si imaginea.Puteti investi linistit in publicitate.Puteti interzice tertilor sa comercializeze sau sa furnizeze servicii sub aceeasi marca sau o marca similara.

Marcile pot fi licentiate sau cesionate altor companii.In cazul licentei, titularul marcii isi pastreaza dreptul de proprietate asupra marcii, permitand doar folosirea ei de catre una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice.Acest lucru se realizeaza prin plata unor sume de bani si pesupune incheierea unui contract de licenta.Contractul de licenta poate avea ca obiect numai o marca in vigoare si valabila si poarta asupra produselor sau serviciilor pentru care marca a fost inregistrata.In cazul vinderii sau cesionarii unei marci, titularul marcii (cedentul) transfera definitiv, total sau partial, drepturile sale asupra marcii unei alte persoane (cesionar), contra unui pret. Transferul drepturilor se poate face si cu titlu gratuit, prin donatie sau testament.Contractul de cesiune poate avea ca obiect numai o marca in vigoare si valabila

DistinctivitateaDISTINCTV, -,distinctivi, -e,adj.Care caracterizeaz un lucru n mod exclusiv; prin care un lucru se distinge, difer de altul; care servete pentru recunoatere; caracteristic. Dinfr.distinctif.Distinctivitatea unei marci presupune ca respectivul semn sa nu fie necesar, uzual sau descriptiv. Cu alte cuvinte, marca trebuie sa intruneasca doua calitati: originalitate si noutate.Liceitatea unei marci reprezinta acea insusire a semnului distinctiv de a nu cuprinde indicatii false sau inselatoare ori de a nu fi contrar ordinii publice sau bunelor moravuri.Distinctivitatea este cea mai important valen a unei mrci, iar aspectele generate de individualizarea criteriilor de analizare a acesteia sunt extrem de complexe.Protectia juridicaJurisprudenta:Actiune n contrafacere. Produse identice. Semn similar cu marca Legea nr. 84/1998, art. 35 Articolul 35 din Legea nr. 84/1998 confer titularului unei mrci dreptul de a cere instantei s interzic tertilor folosirea n activitatea lor comercial a unui semn asemntor cu marca, de natur s produc n perceptia publicului un risc de confuzie, incluznd si riscul de asociere a mrcii cu semnul. Textul nu impune ns ca semnul folosit de tert s fie protejat ca marc, n patrimoniul reclamantului, ci ca prin asemnarea cu marca al crei titular este reclamantul, s existe riscul inducerii n eroare a consumatorului mediu. Sectia civil si de proprietate intelectual, decizia civil nr. 1862 din 27 februarie 2007 Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, secia a IV-a civil, reclamanta A.S. A.G. a chemat n judecat pe prta S.C. E.A.I.E.C. SRL, solicitnd s se constate c prta a nclcat dreptul reclamantei de folosire exclusiv a mrcii adidas, obligarea acesteia la ncetarea imediat a activitilor de import, export, stocare, distribuire, vnzare sau a oricror altor activiti de comercializare a produselor ce poart n mod ilegal mrcile adidas.nregistrare international. Semn similar cu marca. Produse identiceRisc de confuzie Legea nr. 84/1998, art. 65, art. 66 din Legea nr. 5/1998 pentru ratificarea Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid privind nregistrarea international a mrcilorAranjamentul de la Madrid privind nregistrarea international a mrcilor a fost ratificat de Romnia prin Legea nr. 5/1998, fiind parte din dreptul intern. Potrivit Aranjamentului de la Madrid si Protocolului referitor la acest Aranjament, protectia unei mrci n fiecare din trile contractante interesate va fi aceeasi ca si n cazul n care marca ar fi depus direct n tara de destinatie. Marca este astfel protejat, inclusiv sub aspectul elementelor figurative, si n consecint, titularul mrcii poate promova actiune n contrafacere atunci cnd constat pe piata intern produse care poart semne similare sau identice cu cele protejate internaional. Pentru stabilirea contrafacerii, trebuie cercetate att gradul de similaritate dintre marca apartinnd reclamantei si semnul folosit de prt, n conditiile n care este necontestat identitatea n privina claselor de produse pentru care sunt folosite si existena unui risc de confuzie ntre semnele figurative aplicate. Sectia civil si de proprietate intelectual, decizia nr. 965 din 2 februarie 2007 La 16 martie 2006, reclamanta P. AG R. D. S. S.C. a solicitat n contradictoriu cu prtele E.P. S.R.L. si S.C. H. Ro S.R.L. interzicerea comercializrii sau oferirii spre vnzare a pantofilor sport de ctre prte, prin folosirea neautorizat a mrcii Puma formstrip (constnd n element figurativ), protejat conform nregistrrilor O.M.P.I. din 19 noiembrie 1996 si 25 noiembrie 2000, apartinnd reclamantei, retragerea de ndat de pe piat a produselor care folosesc marca nregistrat, distrugerea stocurilor existente, obligarea prtelor de a prezenta informaii privind proveniena si circuitele de distribuie a mrfurilor ilegal marcate, precum si de a publica dispozitivul hotrrii, pe cheltuiala lor, toate sub sanctiunea pltii unor daune cominatorii de 10.000 Euro/zi ntrziere.Anularea nregistrrii mrcii pentru rea-credint.Anularea contractului subsecvent de cesiune a mrcii Legea nr. 84/1998, art. 5, art. 6, art. 48 1. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 84/1998 Se poate solicita nulitatea mrcii dac nregistrarea mrcii a fost fcut cu rea-credin. Reaua-credin a solicitantului la momentul depunerii cererii de nregistrare exist dac acesta avea cunostint de folosirea anterioar a acestui semn, pentru produse identice si similare, de ctre un concurent. n ceea ce priveste anularea contractului de cesiune a mrcii, aplicarea n spe a principiilor quod nullum est nullum producit effectum si resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis este just. Chiar dac s-ar mentine contractul de cesiune, pe considerentul c se afl ntr-o situatie care-l excepteaz de la aplicarea principiilor enuntate, dobndind dreptul asupra mrcii cu titlu oneros si cu bun-credin, recurentul s-ar gsi n situatia de a fi proprietarul unei mrci anulate. Secia civil si de proprietate intelectual, decizia civil nr. 2815 din 30 martie 2007

Conflict cu bunele moravuri. Respingere la nregistrare. Legea nr. 84/1998, art. 5, lit. i) Potrivit dispoziiilor art. 5, lit. i) din Legea nr. 84/1998 privind mrcile si indicaiile geografice, sunt excluse de la protecie si nu pot fi nregistrate mrcile contrare ordinii publice sau bunelor moravuri. Conceptul de bune moravuri reprezint totalitatea regulilor de conduit care s-au conturat n constiina societtii si a cror respectare s-a impus cu necesitate, printr-o experient si practic ndelungat. Astfel, denumirea DE PUTA MADRE, are o conotatie vulgar, injurioas, ceea ce contravine n mod evident bunelor moravuri, fiind respins la nregistrare. La data de 27.12.2005 S.C. N.N. S.R.L. a depus spre nregistrare la O.S.I.M. marca individual combinat DE PUTA MADRE, pentru produse si servicii din clasele 25 si 35. n urma examinrii de fond a acestei cereri, marca DE PUTA MADRE a fost respins la nregistrare, n baza prevederilor art. 5, lit. I, apreciindu-se c aceast sintagm este contrar ordinii publice si bunelor moravuri.

Stingerea dreptului la marca are loc din urmatoarele cauze:

renuntarea titularului marcii; abandonul marcii; expirarea perioadei de protectie a marcii; anularea inregistrarii; decaderea titularului din dreptul la marca.

Apararea dreptului la marca se face pe mai multa cai: administrativa, civila, penala.

Mijloacele de drept administrativ sunt: opozitia impotriva deciziei O.S.I.M.; contestatia impotriva deciziei O.S.I.M.;

Mijloacele de drept civil sunt: actiunea in daune; actiunea negatorie.

Mijloacele de drept penal sunt: actiunea in contrafacere; actiunea in concurenta neloiala

Referat: Dr. Proprietate intelectualaPag. 1 Avram Tudor