referat accidentul vascular cerebral
TRANSCRIPT
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Titlul cursului optional
DECIZII IN PRACTICA MEDICALA INTRATAMENTUL PRE SI POSTOPERATOR AL
PACIENTULUI VASCULAR
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Definiţii
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
STROKE-UL bdquodezvoltarea rapidă a unor semne clinice de perturbare focală (sau globală) a unor funcţii cerebrale cu simptome care durează 24 de ore sau mai mult sau care conduc la moarte fără o altă cauză aparentă decicirct cea de origine vascularărdquo (OMS)- o ocluzie arterială trombotică sau embolică- ruperea unei artere icircn parenchimul cerebral- ruperea unei artere icircn spaţiul subarahnoidian
STROKE-UL CUPRINDE- infarctul cerebral ischemic şi hemoragic- hemoragia intracerebrală- hemoragia subarahnoidiană
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC(AVCI)
VASELE SANGHINEVolumul 25-30 din volumul creieruluiLungime 650 kmSuprafata 12 mp
AVCi sau stroke-ul ischemic se datoreşte ocluziei trombotice sau embolice a unei artere cerebrale urmată de instalarea acută a unui deficit neurologic focal Deficitul neurologic este permanent (ireversibil) produs de perfuzia inadecvată a unei regiuni din creier sau trunchiul cerebralTermeni echivalenţi- APOPLEXIE (din greacă apo=din plesso=a izbi)- STROKE- ATAC CEREBRAL (brain attack) prin extrapolarea bdquoatacului de cordrdquo
Atacul ischemic tranzitor (AIT) deficit neurologic focal care durează le 24 de ore icircn 70 din cazuri durează le 10 min 90 din pacienţii cu AIT icircşi revin icircn 4 ore de la debut
Deficit neurologic ischemic reversibil (RIND) deficit focal care durează gt24 ore dar lt o săptămicircnă
Frecvenţa 80-85 din cazurile de stroke la adulţi 55 din cazurile de stroke la copii
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Se estimeaza o crestere ingrijoratoare a incidentei totale in viitor Aceasta crestere va ajunge in 2020 la 62 din totalul patologiei
FACTORI DE RISC
Stroke-ul nu afectează chiar persoane inocente1 Vicircrsta- riscul de stroke se dublează cu fiecare decadă peste 55 ani2 Sexul- bărbaţii au o frecvenţă mai mare de AVCi decicirct femeile picircnă la vicircrsta de 75 de ani3 Ereditatea- dislipoproteinemii ereditare rarr ateroscleroză accelerată- sindromul Ehler-Danlos tip IV- sindromul Marfan rArr valvulopatii neaterosclerotice- boala Rendu-Osler-Weber- mixoame atriale- cardiomiopatii ereditare- tulburări de conducere cardiacă ereditare- deficienţe de proteina C şi S- deficienţa de antitrombina III- sindromul MELAS- sidromul CADASIL
4 Hipertensiunea arterială- produce angiopatie fibrinoidă lipohialinoză arterioscleroză- creşte riscul de stroke de 3 ndash 4 ori5 Diabetul zaharat- creşte riscul de stroke de 2 ndash 4 ori6 Hipercolesterolemia şi obezitatea- factori de risc aterogeni7 Fumatul- creşte riscul de stroke de 2 ndash 3 ori la fumători vs nefumători8 Consumul de alcool- consumul de alcool exagerat creşte riscul de stroke
9 Contraceptivele orale (cele care conţin mai multe de 50 μg etinil- estradiol)Hormonii sexuali feminini administraţi- pentru contracepţie- ca terapie icircnlocuitoare postmenopauză- estrogeni la femeile histerectomizate
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
10 Lehuzia- este factor de risc icircn primele 6 săptămicircni după naştere11 Temperatura scăzută12 Sforăitul- creşte riscul de stroke
Stroke-ul apare mai frecvent dimineaţa devreme Variaţiile circadiene se explică prin modificarea
nivelului catecolaminelor TA vicircscozităţii sicircngelui
La tineri şi femei stroke-ul apar mai frecvent icircn weekend şi concedii datorită activităţilor şi stilului de viaţă al acestor categorii
INVESTIGAŢII PARACLINICE
1 Tomografia computerizată (CT-scan)
Va fi obţinută rapid icircn primele 24 de ore icircn toate cazurile Pentru a elimina o hemoragie intracraniană şi a iniţia tratamentul
anticoagulant Dacă se suspectează o hemoragie intracerebrală Dacă este posibilă o leziune cu sancţiune chirurgicală (endarterectomie
carotidiană de urgenţă)
Icircn primele 24 de ore de la debut la 25-30 din cazuri CT este normal la 60-70 ştergerea şanţurilor sau modificări subtile ale densităţii 10-30 semnul arterei hiperdense indică un cheag intraarterial (de
obicei icircn ACM)
La 48 de ore de la debut AVCi = hipodensitateArie de hipodensitate icircn teritoriul arterei silviene
de partea dreaptă
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Icircn jur de ziua 7-10 AVC devine izodens (fogging effect) Se administrează contrast iv pentru a demonstra AVC1 zona ischemică icircncepe să capteze contrastul din ziua a VIa2 regula de 2 2 icircncep să capteze contrastul la 2 zile 2 mai captează
icircncă la 2 luni3 captarea girală (icircn panglică) este evidentă la o săptămicircnă de la debut
Picircnă icircn ziua XIV AVCi este bine delimitatDin săptămicircna a IIIa aria ischemică se apropie de densitatea LCR
2 Rezonanţa magnetică nucleară (MRI)
Este mai sensibil decicirct CT icircn primele 8-24 ore postictus Modificările imagistice de RM convenţională urmează evoluţia temporală
stereotipă a zonei de infarct Aceste modificări ale parenchimului ischemic se datoresc creşterii conţinutului tisular icircn apă
Icircn primele 8 ore MR-T2 şi MR-T1 sicircnt adesea normale
Icircn stadiul acut (picircnă la 24 de ore)- regiunea ischemică devine hiperintensă icircn T2- modificările sicircnt mai evidente icircn substanţa cenuşie- substanţa albă subcorticală este hipointensă icircn T2- icircn arterele din spaţiul subarahnoidian apar modificări de semnal date de lipsa fluxului Ele preced acumularea intraparenchimatoasă a apei
Imagine MR- T2 axială arată o arie de hiperintensitate icircn lobul occipital drept icircnconjurată de hipointensitate icircn substanţa albă subcorticală
Perioada subacută (de edem) După 48 de ore- Apare edemul circumvoluţiilor şi ştergerea şanţurilor Modificările sicircnt vizibile pe imaginile ponderate aticirct icircn T1 cicirct şi icircn T2
Imagine MR- T1 axială fără contrast arată ştergerea şanţurilor icircn lobul occipital drept
- Hiperintensitatea este marcată pe imaginile icircn T2
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
STROKE-UL bdquodezvoltarea rapidă a unor semne clinice de perturbare focală (sau globală) a unor funcţii cerebrale cu simptome care durează 24 de ore sau mai mult sau care conduc la moarte fără o altă cauză aparentă decicirct cea de origine vascularărdquo (OMS)- o ocluzie arterială trombotică sau embolică- ruperea unei artere icircn parenchimul cerebral- ruperea unei artere icircn spaţiul subarahnoidian
STROKE-UL CUPRINDE- infarctul cerebral ischemic şi hemoragic- hemoragia intracerebrală- hemoragia subarahnoidiană
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC(AVCI)
VASELE SANGHINEVolumul 25-30 din volumul creieruluiLungime 650 kmSuprafata 12 mp
AVCi sau stroke-ul ischemic se datoreşte ocluziei trombotice sau embolice a unei artere cerebrale urmată de instalarea acută a unui deficit neurologic focal Deficitul neurologic este permanent (ireversibil) produs de perfuzia inadecvată a unei regiuni din creier sau trunchiul cerebralTermeni echivalenţi- APOPLEXIE (din greacă apo=din plesso=a izbi)- STROKE- ATAC CEREBRAL (brain attack) prin extrapolarea bdquoatacului de cordrdquo
Atacul ischemic tranzitor (AIT) deficit neurologic focal care durează le 24 de ore icircn 70 din cazuri durează le 10 min 90 din pacienţii cu AIT icircşi revin icircn 4 ore de la debut
Deficit neurologic ischemic reversibil (RIND) deficit focal care durează gt24 ore dar lt o săptămicircnă
Frecvenţa 80-85 din cazurile de stroke la adulţi 55 din cazurile de stroke la copii
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Se estimeaza o crestere ingrijoratoare a incidentei totale in viitor Aceasta crestere va ajunge in 2020 la 62 din totalul patologiei
FACTORI DE RISC
Stroke-ul nu afectează chiar persoane inocente1 Vicircrsta- riscul de stroke se dublează cu fiecare decadă peste 55 ani2 Sexul- bărbaţii au o frecvenţă mai mare de AVCi decicirct femeile picircnă la vicircrsta de 75 de ani3 Ereditatea- dislipoproteinemii ereditare rarr ateroscleroză accelerată- sindromul Ehler-Danlos tip IV- sindromul Marfan rArr valvulopatii neaterosclerotice- boala Rendu-Osler-Weber- mixoame atriale- cardiomiopatii ereditare- tulburări de conducere cardiacă ereditare- deficienţe de proteina C şi S- deficienţa de antitrombina III- sindromul MELAS- sidromul CADASIL
4 Hipertensiunea arterială- produce angiopatie fibrinoidă lipohialinoză arterioscleroză- creşte riscul de stroke de 3 ndash 4 ori5 Diabetul zaharat- creşte riscul de stroke de 2 ndash 4 ori6 Hipercolesterolemia şi obezitatea- factori de risc aterogeni7 Fumatul- creşte riscul de stroke de 2 ndash 3 ori la fumători vs nefumători8 Consumul de alcool- consumul de alcool exagerat creşte riscul de stroke
9 Contraceptivele orale (cele care conţin mai multe de 50 μg etinil- estradiol)Hormonii sexuali feminini administraţi- pentru contracepţie- ca terapie icircnlocuitoare postmenopauză- estrogeni la femeile histerectomizate
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
10 Lehuzia- este factor de risc icircn primele 6 săptămicircni după naştere11 Temperatura scăzută12 Sforăitul- creşte riscul de stroke
Stroke-ul apare mai frecvent dimineaţa devreme Variaţiile circadiene se explică prin modificarea
nivelului catecolaminelor TA vicircscozităţii sicircngelui
La tineri şi femei stroke-ul apar mai frecvent icircn weekend şi concedii datorită activităţilor şi stilului de viaţă al acestor categorii
INVESTIGAŢII PARACLINICE
1 Tomografia computerizată (CT-scan)
Va fi obţinută rapid icircn primele 24 de ore icircn toate cazurile Pentru a elimina o hemoragie intracraniană şi a iniţia tratamentul
anticoagulant Dacă se suspectează o hemoragie intracerebrală Dacă este posibilă o leziune cu sancţiune chirurgicală (endarterectomie
carotidiană de urgenţă)
Icircn primele 24 de ore de la debut la 25-30 din cazuri CT este normal la 60-70 ştergerea şanţurilor sau modificări subtile ale densităţii 10-30 semnul arterei hiperdense indică un cheag intraarterial (de
obicei icircn ACM)
La 48 de ore de la debut AVCi = hipodensitateArie de hipodensitate icircn teritoriul arterei silviene
de partea dreaptă
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Icircn jur de ziua 7-10 AVC devine izodens (fogging effect) Se administrează contrast iv pentru a demonstra AVC1 zona ischemică icircncepe să capteze contrastul din ziua a VIa2 regula de 2 2 icircncep să capteze contrastul la 2 zile 2 mai captează
icircncă la 2 luni3 captarea girală (icircn panglică) este evidentă la o săptămicircnă de la debut
Picircnă icircn ziua XIV AVCi este bine delimitatDin săptămicircna a IIIa aria ischemică se apropie de densitatea LCR
2 Rezonanţa magnetică nucleară (MRI)
Este mai sensibil decicirct CT icircn primele 8-24 ore postictus Modificările imagistice de RM convenţională urmează evoluţia temporală
stereotipă a zonei de infarct Aceste modificări ale parenchimului ischemic se datoresc creşterii conţinutului tisular icircn apă
Icircn primele 8 ore MR-T2 şi MR-T1 sicircnt adesea normale
Icircn stadiul acut (picircnă la 24 de ore)- regiunea ischemică devine hiperintensă icircn T2- modificările sicircnt mai evidente icircn substanţa cenuşie- substanţa albă subcorticală este hipointensă icircn T2- icircn arterele din spaţiul subarahnoidian apar modificări de semnal date de lipsa fluxului Ele preced acumularea intraparenchimatoasă a apei
Imagine MR- T2 axială arată o arie de hiperintensitate icircn lobul occipital drept icircnconjurată de hipointensitate icircn substanţa albă subcorticală
Perioada subacută (de edem) După 48 de ore- Apare edemul circumvoluţiilor şi ştergerea şanţurilor Modificările sicircnt vizibile pe imaginile ponderate aticirct icircn T1 cicirct şi icircn T2
Imagine MR- T1 axială fără contrast arată ştergerea şanţurilor icircn lobul occipital drept
- Hiperintensitatea este marcată pe imaginile icircn T2
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Se estimeaza o crestere ingrijoratoare a incidentei totale in viitor Aceasta crestere va ajunge in 2020 la 62 din totalul patologiei
FACTORI DE RISC
Stroke-ul nu afectează chiar persoane inocente1 Vicircrsta- riscul de stroke se dublează cu fiecare decadă peste 55 ani2 Sexul- bărbaţii au o frecvenţă mai mare de AVCi decicirct femeile picircnă la vicircrsta de 75 de ani3 Ereditatea- dislipoproteinemii ereditare rarr ateroscleroză accelerată- sindromul Ehler-Danlos tip IV- sindromul Marfan rArr valvulopatii neaterosclerotice- boala Rendu-Osler-Weber- mixoame atriale- cardiomiopatii ereditare- tulburări de conducere cardiacă ereditare- deficienţe de proteina C şi S- deficienţa de antitrombina III- sindromul MELAS- sidromul CADASIL
4 Hipertensiunea arterială- produce angiopatie fibrinoidă lipohialinoză arterioscleroză- creşte riscul de stroke de 3 ndash 4 ori5 Diabetul zaharat- creşte riscul de stroke de 2 ndash 4 ori6 Hipercolesterolemia şi obezitatea- factori de risc aterogeni7 Fumatul- creşte riscul de stroke de 2 ndash 3 ori la fumători vs nefumători8 Consumul de alcool- consumul de alcool exagerat creşte riscul de stroke
9 Contraceptivele orale (cele care conţin mai multe de 50 μg etinil- estradiol)Hormonii sexuali feminini administraţi- pentru contracepţie- ca terapie icircnlocuitoare postmenopauză- estrogeni la femeile histerectomizate
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
10 Lehuzia- este factor de risc icircn primele 6 săptămicircni după naştere11 Temperatura scăzută12 Sforăitul- creşte riscul de stroke
Stroke-ul apare mai frecvent dimineaţa devreme Variaţiile circadiene se explică prin modificarea
nivelului catecolaminelor TA vicircscozităţii sicircngelui
La tineri şi femei stroke-ul apar mai frecvent icircn weekend şi concedii datorită activităţilor şi stilului de viaţă al acestor categorii
INVESTIGAŢII PARACLINICE
1 Tomografia computerizată (CT-scan)
Va fi obţinută rapid icircn primele 24 de ore icircn toate cazurile Pentru a elimina o hemoragie intracraniană şi a iniţia tratamentul
anticoagulant Dacă se suspectează o hemoragie intracerebrală Dacă este posibilă o leziune cu sancţiune chirurgicală (endarterectomie
carotidiană de urgenţă)
Icircn primele 24 de ore de la debut la 25-30 din cazuri CT este normal la 60-70 ştergerea şanţurilor sau modificări subtile ale densităţii 10-30 semnul arterei hiperdense indică un cheag intraarterial (de
obicei icircn ACM)
La 48 de ore de la debut AVCi = hipodensitateArie de hipodensitate icircn teritoriul arterei silviene
de partea dreaptă
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Icircn jur de ziua 7-10 AVC devine izodens (fogging effect) Se administrează contrast iv pentru a demonstra AVC1 zona ischemică icircncepe să capteze contrastul din ziua a VIa2 regula de 2 2 icircncep să capteze contrastul la 2 zile 2 mai captează
icircncă la 2 luni3 captarea girală (icircn panglică) este evidentă la o săptămicircnă de la debut
Picircnă icircn ziua XIV AVCi este bine delimitatDin săptămicircna a IIIa aria ischemică se apropie de densitatea LCR
2 Rezonanţa magnetică nucleară (MRI)
Este mai sensibil decicirct CT icircn primele 8-24 ore postictus Modificările imagistice de RM convenţională urmează evoluţia temporală
stereotipă a zonei de infarct Aceste modificări ale parenchimului ischemic se datoresc creşterii conţinutului tisular icircn apă
Icircn primele 8 ore MR-T2 şi MR-T1 sicircnt adesea normale
Icircn stadiul acut (picircnă la 24 de ore)- regiunea ischemică devine hiperintensă icircn T2- modificările sicircnt mai evidente icircn substanţa cenuşie- substanţa albă subcorticală este hipointensă icircn T2- icircn arterele din spaţiul subarahnoidian apar modificări de semnal date de lipsa fluxului Ele preced acumularea intraparenchimatoasă a apei
Imagine MR- T2 axială arată o arie de hiperintensitate icircn lobul occipital drept icircnconjurată de hipointensitate icircn substanţa albă subcorticală
Perioada subacută (de edem) După 48 de ore- Apare edemul circumvoluţiilor şi ştergerea şanţurilor Modificările sicircnt vizibile pe imaginile ponderate aticirct icircn T1 cicirct şi icircn T2
Imagine MR- T1 axială fără contrast arată ştergerea şanţurilor icircn lobul occipital drept
- Hiperintensitatea este marcată pe imaginile icircn T2
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
10 Lehuzia- este factor de risc icircn primele 6 săptămicircni după naştere11 Temperatura scăzută12 Sforăitul- creşte riscul de stroke
Stroke-ul apare mai frecvent dimineaţa devreme Variaţiile circadiene se explică prin modificarea
nivelului catecolaminelor TA vicircscozităţii sicircngelui
La tineri şi femei stroke-ul apar mai frecvent icircn weekend şi concedii datorită activităţilor şi stilului de viaţă al acestor categorii
INVESTIGAŢII PARACLINICE
1 Tomografia computerizată (CT-scan)
Va fi obţinută rapid icircn primele 24 de ore icircn toate cazurile Pentru a elimina o hemoragie intracraniană şi a iniţia tratamentul
anticoagulant Dacă se suspectează o hemoragie intracerebrală Dacă este posibilă o leziune cu sancţiune chirurgicală (endarterectomie
carotidiană de urgenţă)
Icircn primele 24 de ore de la debut la 25-30 din cazuri CT este normal la 60-70 ştergerea şanţurilor sau modificări subtile ale densităţii 10-30 semnul arterei hiperdense indică un cheag intraarterial (de
obicei icircn ACM)
La 48 de ore de la debut AVCi = hipodensitateArie de hipodensitate icircn teritoriul arterei silviene
de partea dreaptă
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Icircn jur de ziua 7-10 AVC devine izodens (fogging effect) Se administrează contrast iv pentru a demonstra AVC1 zona ischemică icircncepe să capteze contrastul din ziua a VIa2 regula de 2 2 icircncep să capteze contrastul la 2 zile 2 mai captează
icircncă la 2 luni3 captarea girală (icircn panglică) este evidentă la o săptămicircnă de la debut
Picircnă icircn ziua XIV AVCi este bine delimitatDin săptămicircna a IIIa aria ischemică se apropie de densitatea LCR
2 Rezonanţa magnetică nucleară (MRI)
Este mai sensibil decicirct CT icircn primele 8-24 ore postictus Modificările imagistice de RM convenţională urmează evoluţia temporală
stereotipă a zonei de infarct Aceste modificări ale parenchimului ischemic se datoresc creşterii conţinutului tisular icircn apă
Icircn primele 8 ore MR-T2 şi MR-T1 sicircnt adesea normale
Icircn stadiul acut (picircnă la 24 de ore)- regiunea ischemică devine hiperintensă icircn T2- modificările sicircnt mai evidente icircn substanţa cenuşie- substanţa albă subcorticală este hipointensă icircn T2- icircn arterele din spaţiul subarahnoidian apar modificări de semnal date de lipsa fluxului Ele preced acumularea intraparenchimatoasă a apei
Imagine MR- T2 axială arată o arie de hiperintensitate icircn lobul occipital drept icircnconjurată de hipointensitate icircn substanţa albă subcorticală
Perioada subacută (de edem) După 48 de ore- Apare edemul circumvoluţiilor şi ştergerea şanţurilor Modificările sicircnt vizibile pe imaginile ponderate aticirct icircn T1 cicirct şi icircn T2
Imagine MR- T1 axială fără contrast arată ştergerea şanţurilor icircn lobul occipital drept
- Hiperintensitatea este marcată pe imaginile icircn T2
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Icircn jur de ziua 7-10 AVC devine izodens (fogging effect) Se administrează contrast iv pentru a demonstra AVC1 zona ischemică icircncepe să capteze contrastul din ziua a VIa2 regula de 2 2 icircncep să capteze contrastul la 2 zile 2 mai captează
icircncă la 2 luni3 captarea girală (icircn panglică) este evidentă la o săptămicircnă de la debut
Picircnă icircn ziua XIV AVCi este bine delimitatDin săptămicircna a IIIa aria ischemică se apropie de densitatea LCR
2 Rezonanţa magnetică nucleară (MRI)
Este mai sensibil decicirct CT icircn primele 8-24 ore postictus Modificările imagistice de RM convenţională urmează evoluţia temporală
stereotipă a zonei de infarct Aceste modificări ale parenchimului ischemic se datoresc creşterii conţinutului tisular icircn apă
Icircn primele 8 ore MR-T2 şi MR-T1 sicircnt adesea normale
Icircn stadiul acut (picircnă la 24 de ore)- regiunea ischemică devine hiperintensă icircn T2- modificările sicircnt mai evidente icircn substanţa cenuşie- substanţa albă subcorticală este hipointensă icircn T2- icircn arterele din spaţiul subarahnoidian apar modificări de semnal date de lipsa fluxului Ele preced acumularea intraparenchimatoasă a apei
Imagine MR- T2 axială arată o arie de hiperintensitate icircn lobul occipital drept icircnconjurată de hipointensitate icircn substanţa albă subcorticală
Perioada subacută (de edem) După 48 de ore- Apare edemul circumvoluţiilor şi ştergerea şanţurilor Modificările sicircnt vizibile pe imaginile ponderate aticirct icircn T1 cicirct şi icircn T2
Imagine MR- T1 axială fără contrast arată ştergerea şanţurilor icircn lobul occipital drept
- Hiperintensitatea este marcată pe imaginile icircn T2
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
Captarea MRI poate fi
1 Intravasculară Apare la 75 din infarctele corticale icircn primele 3
zile Poate arăta aria cerebrală cu risc de infarctizare
Imagine MR- T1 coronală după injecţia substanţei de contrast arată captare intravasculară icircn lobii parietal şi occipital
2 Meningeală Apare la 35 din infarctele corticale icircn primele 3 zile
Imagine MR- T1 axială după injectarea substanţei de contrast arată captare meningeală la nivelul zonei de infarct din lobul occipital
3 Tranziţională 1048707 Evidentă icircn zilele 3-61048707 Arată ruperea BHE
(B) 4 Parenchimatoasă (A)
Este o captare corticală sau subcorticală girală icircn panglicăImagine MR ndash T1 axială după injecţia substanţei de contrast la 36 de ore (A) şi 10 zile (B) de la debutul ischemiei arată schimbarea marcată a patternului de captare a contrastului captarea este
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
intravasculară şi icircn panglică girală icircn teritoriul arterei silviene (A) şi parenchimatoasă (B)
Apare la 100 din cazuri după o săptămicircnă de la ictus cicircnd efectul de masă a dispărut şi persistă 6-8 săptămicircni
Poate elimina bdquofogging effectrdquo de pe imaginile MRI ponderate icircn T2 la aproximativ 2 săptămicircni de la debut
Discordanţa dintre dispariţia efectului de masă şi apariţia captării parenchimatoase a contrastului este caracteristică unei leziuni ischemice
O LEZIUNE CARE CAPTEAZĂ CONTRASTUL ŞI ARE EFECT DE MASĂ NU ESTE DE NATURĂ ISCHEMICĂ
3Angiografia cerebrala
Indicaţii AVC icircn teritoriul ACI la pacienţii cu amauroză zgomote la bifurcaţia
carotidei sau embol retinian icircn antecedente sugericircnd1048707 Stenoză carotidiană crescicircndă1048707 Placă trombogenică ulcerată1048707 Disecţie carotidiană
Diagnostic nesigur (anevrism vasculită)Contraindicaţii Deficit neurologic sever sau instabil
Semne angiografice Semnul manşetei vizualizarea vasului se termină abrupt la nivelul
obstrucţiei Semnul corzii icircngustarea progresivă a contrastului icircntr-un vas cu stenoză
accentuată Perfuzia de lux circulaţie accelerată icircn jurul zonei de infarct cu blush şi
drenaj venos precoce Se datorează pierderii autoreglării FSC din cauza acidozei
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET
Referat ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Specializare Radiologie si Imagistica An II SemI
Student CIOBANU CELINA GRUPA 2
4 PET