ref distrib com

8/16/2019 Ref Distrib Com

1/13

UNIVERSITATEA ORADEAFACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT - ANUL IV GR.III

REFERAT-

DREPTUL DISTRIBUTIEICOMERCIALE

ÎNDRUMĂTOR LECTOR. UNIV. DR. STUDENT

OANA MIHĂILĂ PATER ANDREIERBANȘ

ORADEA 2016CAPITOLUL I

1


2/13

Fr!"#$ - %&'#!#(#&) "r"*&r& +,r#%#"&1. No iuni generaleț

Dezvoltarea comerţului i dinamica acestuia în contextul globalizării au creatș

premisele unei accelerări a ritmului extinderii reţelelor de distribuţie comercială.

Distribuţia comercială – fizionomie nouă şi novatoare a activităţii de intermediere –

este un fenomen primordial din punct de vedere economic, care însă, în mod absolut necesar,

are reverbara ii i repercusiuni i în sfera dreptului.ț ș ș

Amploarea fenomenului de francizare în zilele noastre nu are nicio tendinţă de

scădere, fiind o modalitate rentabilă de a obţine profit. ranciza şi!a găsit aplicaţie în domenii

precum cel al restaurantelor "#$, %izza &ut, 'cDonald(s), în cel *otelier "+ovotel, ofitel),

al magazinelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii "&-', ara, Debem*ans), în

domeniul audio!video "on/, %anasonic, 0), etc. unt doar c2teva exemple de mărci sau

brand!uri care au pătruns pe piaţa rom2nească contribuind la dezvoltarea economică şi la

statutul 3om2niei de cea mai dinamică piaţă pe acest segment din regiunea centrală i sud!ș

estică a 4uropei.

După momentul apariţiei francizei ca fenomen economic distinct, s!a pus problema

calificării lui din punct de vedere 5uridic. $ontractul de franciză nu este un singur acord de

voinţă, ci reuneşte o multitudine de alte contracte. 4xistă însă o serie de delimitări între

contractul de franciză şi unele contracte similare, iar această lucrare va trata în mod specialasemănările şi deosebirile cu contractul de concesiune exclusivă.

ranciza reprezintă o te*nică modernă, de natură contractuală, prin care se realizează

comercializarea produselor i serviciilor, pe baza colaborării dintre comercian iș ț 1. Astfel, prin

intermediul francizei, cel care fabrică un produs sau prestează un serviciu acordă unui

comerciant fie da a fabrica, fie de a presta servicii, folosindu!se de marca, te*nologia iș

procedeele fabricantului. ra ie succesului reputat de către această formă modernă de comer ,ț ț

aceasta s!a răsp2ndit la nivel global, perfec ion2ndu!se, av2nd un imens impact asuprațconsumatorilor i o mare aplicare practică.ș

2. Cadrul legal i sediul materieiș

6n sistemul de drept rom2nesc, franciza a fost definită din punct de vedere legal pentru

prima oară în 1778 prin 9rdonanţa de uvern :; privind regimul 5uridic al francizei,

1 tanciu D. $ărpenaru, Tratat de drept comercial român, 4d. Universul Juridic, , p. ?=:.

;


3/13

aprobată, modificată i publicată din nou în baza 0egii nr. 87@177, act normativ careș

stabile te, cu titlu general, cadrul legal aplicabil francizei.ș

9rdonan a î i are originile în două reglementări cu caracter nestatal, dar recunoscuteț ș

pentru valoarea lor. Acestea sunt $odul Deontologic al edera iei rancede de ranciză,ț

elaborat în 17 de edera ia ranceză de ranciză, i $odul Deontologic 4uropean alț ș

rancizei, elaborat în 1771 de edera ia 4uropeană a rancizeiț ;.

3. Originea i conceptul de francizăș

$ontractul de franciză a apărut în secolul al BCB!lea în spaţiul american, venind în

contrapondere cu legislaţia anti!trust care, în dorinţa de a stopa comercializarea directă a

automobilelor "a căror industrie era în expansiune în acea epocă) de către constructori

utilizatorilor, a creat astfel o nouă metodă de comercializare a produselor. lterior însă,

datorită succesului de care a avut parte, această metodă de comercializare s!a extins şi în alte

sectoare de activitate, iar după %rimul 3ăzboi 'ondial, şi în 4uropa. tatele nite ale

Americii a fost şi primul stat unde s!a legiferat franciza, prin celebra lege întitulată ull

!isclosure "ct .

#. !efini ia francizeiț

ranciza este definită în dreptul rom2n de 9.. nr. :;@1778 11 şi de $odul fiscal 1; ca

fiind un sistem de comercializare $azat pe o cola$orare continuă %ntre persoane fizice sau

&uridice' independente din punct de vedere financiar' prin care o persoană' denumită

francizor' acordă unei alte persoane' denumită $eneficiar' dreptul de a e(ploata sau de a

dezvolta o afacere' un produs' o te)nologie sau un serviciu.3

6n mod similar a fost definită franciza de $odul deontologic european al francizei ca

fiindE un sistem de comercializare de produse *i+sau de servicii *i+sau te)nologii' $azat pe o

cola$orare strânsă *i continuă %ntre agen,i economici distinc,i *i independen,i din punct de

vedere &uridic *i financiar' respectiv francizorul *i franciza,ii' %n care francizorul le acordă

franciza,ilor săi dreptul *i le impune o$liga,ia de a e(ploata activitatea %n conformitate cu

conceptul său. !reptul astfel concedat autorizează *i o$ligă francizatul' %n sc)im$ul unei

contri$u,ii financiare directe sau indirecte' să utilizeze em$lema *i+sau marca produselor

*i+sau serviciilor' -no/)o/ul *i alte drepturi de proprietate intelectuală' fiind sus,inut prin

; F. %ătulea, 0tudiu comparativ %n ce prive te franciza'ș în !reptul , nr. G@;==1, p. > i urm.ș

G 9.. :;@1778, art. 1, lit. a

G


4/13

aportul continuu %n asisten,ă comercială *i+sau te)nică %n cadrul *i pentru durata unui

contract scris de franciză' %nc)eiat de păr,i %n acest scop .3egulamentul comunitar >=8@

definea franciza ca fiind Hun ansam$lu de drepturi de proprietate industrială sau intelectuală

privind mărcile' denumirile comerciale' em$lemele' desenele *i modelele' drepturile de autor'

-no )o/ul sau $revetele destinate a fi e(ploatate %n vederea revânzării produselor sau

prestării serviciilor către utilizatorii finali.

. Caracteristicile francizei

Din defini ia legală i cele sus amintite, decurg următoarele caracteristici ale francizeiEț ș

a) ranciza este un sistem de comercializare a produselor i serviciilor ș I ea reprezintă

o organziare specifică a activită ii comerciale, av nd ca obiect producerea i comrcializareaț ț ș

produselor i prestarea de serviciiIș

b) ranciza se $azeaza pe cola$orarea continuă %ntre comercian ii parteneriț . 6n

derularea activită ii, comercian ii se comportă ca persoane 5uridice independente.ț ț

undamentul colaborării lor este dat de comunitatea de interese în realizarea scopului

activită iiIț

c) ranciza este o te)nică &uridică de natură contractuală. $adrul 5uridic a activită iiț

de comercializare, a produselor i serviciilor, este contractul de franciză înc*eiat întreș

francizor i unul sau mai mul i beneficiariIș ț

d) ranciza are ca scop crearea unui mecanism de multiplicare a unei afaceri de

succes. 6n temeiul raporturilor de franciză, francizorul ! titularul unui drept, oferă

beneficiarului dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, produs, serviciu, te*nologie. >

6n consecin ă, func ia definitorie a francizei este tocmai aptitudinea acesteia de a transpune peț ț

o pia ă, în acelea i condi ii i parametrii, o afacere care i!a arătat succesul pe o altă pia ă.ț ș ț ș ș ț :

CAPITOLUL IIT#,r# # r& && %& 'r!"#$/ș ț

> tanciu D. $ărpenaru, op. cit., p. ?=?.

: *. *eorg*iu, .+. Jurcu, Opera iunile de francizăț , 4d. 0umina 0ex,


5/13

1. ranciza industrială sau de produc,ie

6n funcţie de obiectul lor, se disting trei tipuri de francizeE franciza industrială care se referă la

fabricarea de produse, franciza de distribuţie care priveşte v2nzarea produselor şi franciza de

servicii care se referă la prestarea serviciilor ?.

ranciza industrială sau de produc,ie a fost semnalată pentru prima dată în dreptul comunitar

de către $urtea de Kustiţie cu ocazia afacerii ronuptia, c2nd a fost definită ca fiind acea

formă de franciză prin intermediul căreia francizatul fa$rică el %nsu*i' %n conformitate cu

indica,ii oferite de către francizor' produse pe care le comercializează su$ marca

francizorului. Aşadar, franciza industrială permite francizatului at2t a fabrica, c2t şi a

comercializa produse pe care le obţine cu spri5inul francizorului care îi comunică o serie de

informaţii referitoare la procedeele de fabricaţie, respectiv LnoM*oM!ul său, îi licenţiază

brevetul sau marca, îi furnizează asistenţă te*nică.

Avanta5ele pe care le obţine fiecare dintre contractanţi la înc*eierea unui astfel de

acord sunt evidenteE francizorul va proceda în acest fel la extinderea afacerii sale, c*iar într!un

teritoriu îndepărtat, fără a fi nevoie să mobilizeze sume în acest scopI francizatul, pe de altă

parte, va beneficia de un veritabil salt te*nic. Desigur că dezavanta5ele vor fi direct

proporţionale cu avanta5ele create, cel puţin pentru francizor care transferă un LnoM!*oM

important, risc2nd astfel a!i fi dezvăluit secretul afacerii. 'ai mult, francizorul va avea tot

interesul de a urmări ca realizarea produselor de către francizat să fie conformă standardelor

impuse, pentru a nu aduce atingere reputaţiei mărcii. Drept urmare, în cazul acestui tip de

franciză, esenţială va fi transmisiunea LnoM!*oM!ului, respectiv prote5area acestuia.

2. ranciza de distri$u,ie , care în terminologia 3egulamentului >=8@ se referă la

v2nzarea produselor, a fost definită, de asemenea, cu ocazia afacerii ronuptia, ca fiind aceea

%n virtutea căreia francizatul se limitează a vinde anumite produse %ntr/un magazin' su$

marca francizatului. 6n cadrul acestui tip de franciză, francizorul poate fi ori un producător

care îşi comercializează astfel produsele, ori un distribuitor care ac*iziţionează anumite

produse pentru ca mai apoi să le rev2ndă. Atunci c2nd francizorul acţionează în calitate de

distribuitor, va avea la dispoziţie trei modalităţi de organizare a activităţii de distribuireE să

alcătuiască o listă de produse 1= pe care să o comunice francizaţilor care vor face ac*iziţiile,

în conformitate cu respectiva selecţie, direct de la producătoriI să cumpere el însuşi produsele

? '.$. $ostin, Contractul de franc)ising , în 3evista de drept comercial, nr. 11@177, p. 1G.

8 tanciu D. $ărpenaru, op. cit., p. ?=?

:


6/13

în nume propriu şi pe seama francizaţilor – în acest caz, francizorul acţionează întocmai

precum un comisionar, desfăşur2nd activitatea care face obiectul unei centrale de cumpărareI

să cumpere în numele şi pe seama sa produsele, pentru ca, mai apoi, să le rev2ndă

francizaţilor. Aceste modalităţi de desfăşurare a activităţii francizorului pot fi combinate între

ele.

Aşa cum s!a apreciat în doctrină, LnoM!*oM!ul francizorului consistă, în cazul acestui tip de

franciză, în selecţionarea produselor. Aşadar, are o mai mică importanţă în cazul acestui tip de

franciză transmisiunea LnoM *oM!ului, în contrapondere cu obligaţia francizorului de a!l

aproviziona pe francizat. Desigur că francizatul va desfăşura activităţile de comercializare în

conformitate cu standardele impuse de către francizor, care va acorda asistenţa necesară

amena5ării magazinelor francizaţilor săi.

!a observat că se poate renunţa la punctele de comercializare ale produselor, v2nzarea

făc2ndu!se direct la client, fără ca modalitatea de desfăşurare a activităţii să se situeze în afara

ariei francizei. 6n acest caz, franciza de distribuţie este denumită franciză mobilă ori

ambulantă. %utem semnala o varietate a acestui tip de franciză şi pe piaţa rom2nească,

desfăşurată prin intermediul reţelelor de tip multi level marLeting şi care angrenează, într!un

sistem piramidal, o întreagă reţea de distribuitori.

Această formă de franciză este cea mai răsp2ndită. Jrebuie însă precizat că, deşi

reprezintă, totodată, şi cea mai simplă formă de activitate francizabilă, nu trebuie a se

confunda franciza de distribuţie – atunci c2nd francizorul este producătorul produselor astfel

comercializate – cu franciza de producţie ori industrială. $eea ce trebuie analizat este sistemul

care va fi pus la dispoziţia francizatului şi care este unul de distribuire a produselor, iar nu de

fabricare a acestora. 6ntr!adevăr, în cazul în care francizorul este şi producător, dar şi

promotorul unei reţele de distribuire a propriilor produse, acesta întruneşte două calităţi care

însă nu se vor prelungi la fel înspre francizaţi. +imic nu!l împiedică pe francizor să dezvolte o

reţea de producţie, deci o reţea de franciză industrială alături de reţeaua de franciză prinintermediul căreia îşi comercializează produsele. $ele două reţele sunt distincte prin obiectul

lor de activitate, drept urmare prin LnoM!*oM!ul transmis, precum şi prin asistenţa acordată.

$omunităţilor 4uropene cu ocazia afacerii %ronuptia ca fiind aceea Hîn virtutea căreia

francizatul oferă un serviciu sub marca francizorului şi în conformitate cu dispoziţiile

acestuiaN.

3. ranciza de servicii4 este considerată a fi figura/tipică a francizei, aici calitatea

C. I

?


7/13

LnoM!*oM!ului fiind esenţială pentru reuşita afacerii. +u mai puţin importante sunt însă, în

cazul francizei de servicii, şi calităţile francizaţilor, care trebuie să aibă capacitatea de a!şi

însuşi LnoM!*oM!ul transmis şi de a!l pune în practică întocmai francizorului. Diferenţa faţă

de franciza industrială, dar şi faţă de franciza de distribuţie este că, în mod constant în sectorul

serviciilor, trebuie adoptată o poziţie standard de către francizaţi, ceea ce va determina o

atenţie deosebită în pregătirea acestora.

'ai mult, dacă în cadrul francizei industriale investiţiile făcute de către francizaţi sunt

ridicate, în cadrul francizei de servicii situaţia nu este similară, francizaţii, odată ce au deprins

te*nica francizorului, put2nd părăsi fără reţinerile de ordin financiar pe care le!ar fi 5ustificat

reţeaua în cazul francizei industriale. 6n scopul de a împiedica dezavuarea LnoM!*oM!ului,

francizorul trebuie să introducă în contract clauze pentru prote5area acestuia, precum clauza

de non!concurenţă.

%e de altă parte, tot datorită specificului activităţii de prestări de servicii, francizaţii

vor avea nevoie în permanenţă de asistenţă din partea francizorului, care, la r2ndul său, are

interesul de a controla dacă membrii reţelei desfăşoară activitatea care face obiectul fran!cizei

în conformitate cu standardele impuse şi fără a aduce, deci, atingere imaginii mărcii. Aşa cum

s!a apreciat în doctrină, deosebirea între franciza de distribuţie şi franciza de servicii rezidă în

natura HprodusuluiN oferit, care în cazul francizei de distribuţie constă din bunuri materiale,

iar în cazul francizei de servicii, în prestaţii specifice.

6n dreptul rom2n, niciunul dintre actele normative care fac referire la franciză nu

cuprinde o clasificare a acesteia în funcţie de obiectul activităţii desfăşurate, dar, av2nd în

vedere universalitatea activităţilor economice, această clasificare va opera identic şi pentru

spaţiul rom2n.

6n situaţia în care promotorul unei reţele de franciză doreşte să!şi extindă activitatea,

respectiv reţeaua într!o arie teritorială îndepărtată şi care cuprinde un teritoriu extins, o poate

face inclusiv prin intermediul francizei principale, "master franc*ise în terminologia anglo!saxonă).

Fec*iul 3egulament comunitar >=8@ definea acordul de franciză principală ca fiind

acela prin intermediul căruia un comerciant' francizorul' acordă altuia' francizatul principal'

%n sc)im$ul unei compensa,ii financiare directe sau indirecte dreptul de a e(ploata o franciză

%n vederea %nc)eierii de contracte de franciză cu ter,i' franciza,ii5' %n timp ce Codul

deontologic european al francizei precizează doar că nu se aplică decât %n rela,iile dintre

7 tanciu D. $ărpenaru, op. cit., p. ?=8.

8


8/13

francizatul principal *i franciza,i' nu *i %ntre francizor *i francizatul principal. Noua

reglementare comunitară doar trimite la termenul de franciză principală' la fel ca legisla,ia

română' fără a o defini. Aşadar, franciza principală înglobează mai multe contracte de

francizăE unul între francizorul care doreşte să!şi extindă reţeaua, contract2nd în acest scop cu

un comerciant de pe piaţa unde doreşte a!şi implanta afacerea, şi mai multe contracte de

franciză înc*eiate între francizatul principal şi francizaţi. Aceste din urmă contracte vor avea

fizionomia specifică acordurilor de franciză.

6n ceea ce priveşte acordul între francizor şi francizatul principal, situaţia este diferită,

francizatul principal av2nd un rol deosebit în derularea operaţiunii francizabile, fiind

responsabil de adaptarea şi de implementarea conceptului pe teritoriul unde îşi desfăşoară

activitatea, care, în general, se referă la un întreg teritoriu naţional. rancizatul principal, fiind

HprelungireaN francizorului în respectivul teritoriu, va avea şi exclusivitate teritorială în aria

geografică stabilită de către părţi. Diligenţa în alegerea francizatului principal trebuie să fie cu

at2t mai sporită cu c2t francizorului îi va fi dificil a urmări desfăşurarea activităţii din cauza

îndepărtării.

9 altă formă de franciză, este franciza de stand 16, denumită şi corner franc)ise,

Hfranciză de te5g*eaN ori Hfranciză parţialăN. Activitatea care face obiectul francizei de stand

se desfăşoară doar într!o parte a magazinului unde francizatul comercializează şi alte produse,

această formă de franciză pret2ndu!se doar atunci c2nd franciza are ca obiect comercializarea

de produse, deci în cadrul unei francize de distribuţie. Desigur că, întocmai oricărui alt tip de

franciză, francizorul va trebui să aibă un sistem de5a testat, va trebui să transmită LnoM!*oM!

ul său francizatului, precum şi să!i acorde asistenţă pe durata derulării contractului.

%articularitatea acestei forme de franciză constă în aceea că, activitatea fiind restr2nsă,

investiţia efectuată de către francizat este redusă. De asemenea, LnoM!*oM!ul şi asistenţa

acordate de către francizor sunt limitate datorită activităţii restr2nse, drept urmare şi sumele

datorate de către francizat francizorului pentru afilierea la reţea vor fi reduse.

CAPITOLUL IIIC!*r"*, %& 'r!"#$/

1. !efinirea contractului de franciză

1= C. i urm.ș


9/13

$ontractul de franciză este acordul prin intermediul căruia francizorul îi acordă francizatului

dreptul de a exploata franciza. 6ntr!o definiţie succintă, contractul de franciză este convenţia

prin intermediul căreia un francizor, care a avut o reuşită în activitatea sa de distribuitor,

permite francizaţilor a reitera – contra unei remuneraţii – această reuşită.

Doctrina 5uridică a definit contractul de franciză ca fiind un contract sinalagmatic 7...8'

cu e(ecutare succesivă' prin care un comerciant' francizorul' conferă unuia sau mai multor

comercian,i' franciza,ii' dreptul de a reitera' su$ marca francizorului *i $eneficiind de

asisten,a continuă a acestuia' sistemul său de gestiune %n preala$il e(perimentat *i care

tre$uie' gra,ie avanta&ului concuren,ial pe care/l procură' să permită francizatului să facă

afaceri profita$ile11.

6ntr!o altă definiţie, contractul de franciză este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros,

înc*eiat între doi comercianţi, care are ca obiect ori distribuirea de produse sau de servicii, ori

fabricarea de produse în conformitate cu un LnoM!*oM pus la punct de către francizorI

contractul impune cel puţin următoarele obligaţiiE obligaţia francizorului de a comunica

francizatului LnoM!*oM!ul, obligaţia francizatului de a utiliza LnoM!*oM!ul francizorului sub

marca şi sub controlul acestuia, obligaţia am2ndorura de a colabora pentru reuşita reciprocă în

afaceri1;.

0egislaţia rom2nă nu face precizări cu privire la forma pe care ar trebui să o aibă contractul de

franciză, în timp ce $odul deontologic european al francizei precizează că acesta este un

contract scris, iar liniile directoare pentru completarea 3egulamentului ;87=@77 nu fac, de

asemenea, nicio referire la condiţiile de formă ale contractului de franciză.

6n consecin ă,ț contractul de franciză se poate defini ca acel contract prin care o parte'

denumită francizor' transmite celeilalte păr i' denumite $eneficiar' dreptul de a e(ploataț

marca i+sau -no )o/ul privind un produs sau un serviciu' precum i alte drepturi deș ș

proprietate intelectuală sau industrială' după caz' %n sc)im$ul unui pre denumit redeven ăț ț 13.

2. Caracterele &uridice ale contractului de franciză

11 'ona!0isa


10/13

Din defini iile amintite anterior putem deduce că un contract de franciză este unț

contractE

a) $ilateral ! dă na tere la obliga ii ambelor păr iIș ț ț

b) cu titlu oneros ! fiecare dintre păr i urmăre te procurarea unor foloase patrimonialeț ș

c) comutativ ! existen a i întinderea drepturilor i a obliga iilor păr ilor suntț ș ș ț ț

cunoscute de la data înc*eierii contractuluiI

d) consensual ! se înc*eie prin simplul acord al păr ilorIț

e) intuitu persoanae ! francizorul e în drept să selec ioneze ca beneficiar numaiț

persoana care îndepline te condi iile manageriale i financiare pentru exploatarea afaceriiIș ț ș

3. Cuprinsul i forma contractului de francizăș

%e l2ngă clauzele obi nuite ale oricărui contract, reglementarea legalăș 1> prevede principalele clauze ale contractului de francizăE obiectul său, drepturile i obliga iile păr ilor,ș ț ț

condi iile financiare, durata contractului, condi iile de modificare, prelungire i reziliere.ț ț ș

Joate clauzele trebuie definite clar, fără ambiguitate.

6n ceea ce prive te păr ile contractului,ș ț francizorul e partea care conferă beneficiarului

dreptul de a exploata i dezvolta o afacere, un produs, o te*nologie sau serviciu prinș

transmiterea drepturilor de proprietate intelectualăI pentru a fi francizor acesta trebuie să

de ină o marcă înregistrată.ț 9eneficiarul este partea îndreptă ită se exploateze drepturile deț proprietate ale francizorului.

3eferitor la obiectul contractului, tot din textul legal1: rezultă că obiectul contractului

îl constituie dreptul de a exploata marca i@sau LnoM!*oM!ul i drepturile de proprietateș ș

intelectuală sau industrială privind produsul sau serviciul, pe de o parte, iar pe de alta,

redeven a. 'arca este un semn susceptibil de reprezentare grafică, servind la individualizareaț

produselor@serviciilor. #noM!*oM!ul1? este ansamblul formulelor, defini iilor te*nice,ț

documentelor, desenelor i modelelor, re elelor, procedeelor i a alotor elemente analoage,ș ț ș

care servesc la fabricarea i comercializarea unui produs. 6n contract trebuiesc prevăzuteș

concret modalită ile prin care francizorul transmite beneficiarului toate aceste elemente. 6nț

cele din urmă, redeven a constituie suma de bani datorată de beneficiar francizorului înț

sc*imbul dreptului de a exploata marcaI aceasta poate fi ini ialăț "taxă pentru intrarea în

1> 9.. :;@1778, art. :.

1: 9.. :;@1778, art. ?, al. "G)

1? 'i*aela 'ocanu, :no/)o/ul / c)eia tezaurului francizei, în 3evista rom2nă de drept alafacerilor, nr G@;==8, p. 1:

1=


11/13


12/13

durata contractuluiI

c) obliga ia de a aproviziona beneficiarul "cu materiale, materii prime, etc.)I2ț

d) obliga ia de a asigura publicitatea produsului sau serviciului "o parte din acesteț

c*eltuieli sunt suportate de beneficiar în contul redeven ei)Iț

$a obliga ii ale beneficiarului se distingEț

a) obliga ia de a exploata marca i@sau LnoM!*oM!ul privind produsul sau serviciul înț ș

condi iile stabilite în contractIț

b) obliga ia de a păstra secretul informa iilor primite de la francizorIț ț

c) obliga ia de nonconcuren ă fa ă de francizorIț ț ț

d) obliga ia plă ii redeven elorIț ț ț

e) obliga ia de a!l informa pe francizor asupra desfă urării afaceriiIț ș

f) obliga ia de a contribui la men inerea i dezvoltarea re elei de francizăIț ț ș ț

=. ;ncetarea contractului de franciză

Acest tip de contract încetează prin expirarea duratei sale sau prin reziliere.

6ntruc2t contractul de franciză se înc*eie pe o perioadă determinată, la expirarea

termenului, acesta încetează de drept. Jextul legal1 prevede obligativitatea francizorului de

a!l în tiin a pe beneficiar daca are inten ia de a nu reînnoi contractul, cu respectarea unuiș ț țtermen de preaviz. De vreme ce se reglementează doar obliga ia francizorului privindț

în tiin area reînnoirii contractului, dar nu i a beneficiarului, se poate consideră că are locș ț ș

reînnoirea după principiul tacitei reloca iuniț 14.

3ezilierea contractelor de franciză se supune regulilor de drept comun, put2nd loc iș

fără preaviz, în cazurile i condi iile stabilite în contractș ț ;=

4ste admisă cesiunea de către beneficiar a drepturilor rezultate din contractul de

franciză, către un alt beneficiar. 6n spe ă sunt incidente prevederile art. 1G71!1>=> +.$.$ fiindț

vorba de o cesiune de crean ă.ț

1 9.. :;@1778, art. ?, al. "1)

17 +oul cod civil, art. 1>G8

;= 9.. :;@1778, art. ?, al. "1)

1;


13/13

ref distrib com

Documents