Redactare: Claudiu Groza

Tehnoredactare: Mihail \4adPregitire de tipar: Marius Badea

Design coperti: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieiKURKOVANDREILiptarul de la miezul noplii / Andrei Kurkov ; trad' din lb' rusl 9i note

d. -zlnto"net"

Olteanu. - Pitegti : Parilela 45,2078

ISBN 973-973- 47 -286t-9I. Olteanu, Antoaneta (trad. ; note)

827.16

Ho'tuoil nonowurc (Nocnoj rnolocnik' The Milkman in the Night)

Andrej Kurkow

Copyright @ 2009 bY Andrej Kurkow

Copyright @ 2009 by Diogenes Veriag AG Ziirich

All rights reserved

Copyright @ Editua Paralela 45 ,2078Ptii"ni^ lucrare folosegte denumiti ce constituie mirci inregistrate, iar

mnlinut'l este protejat d; bgislaga privind &epnr1 de proprietate intelect'ali.

www. editurapar alela4i . to

ANDREI

KURKOVLSptarul de la miezul noplii

Traducere din limba rusi gi note de

Antoaneta Olteanu

Editura Paralela 45

1

Regiunea Kiev. Raionul Makarots. Satul Lipovka

Pe cerul de iarni se plictisea Calea Lactee, supdrati deatentia oamenilor. Noaptea era uimitor de linigtit[, nu litraniciun cAine, de parcd toEi fuseseri sufocagi de cerul instelat,atet de jos. Numai Irina nu dormise toati noaptea, mereu atentdla sdnii care incepuserl s-o doard de ieri. Stdtea intinsd gi-giasculta durerea, dar nu voia si deranjeze pe nimeni gi nu se

ridici din pat, si n-o trezeascd pe Iasia cu scA4Aitul acestuia.S-a sculat, ca de obicei, la cinci dimineaga, a pus api la fiertin ceainic. A amestecat intr-un borcan de un litru lapte praf,,Malig" gi l-a llsat pe capacul fierbinte al vechiului boiler carehuruia ugor in cdmirula lui; din tavanul camerei venea un mirosdulce de hiinuEe de copil gi fege uscate, puse acolo la uscat searatrecutS.

inainte de a iegi din casd, Ira igi siruti fetila de trei lunicare dormea dulce intr-un colj al micului lor dormitor pldcut,chiar sub iconila Sf6ntului Nicolae Fdcltorul de Minuni. Apoia intrat in camera mamei, i-a goptit: ,,Plec acum!", iar mamaa dat din cap, apoi a intins mAna spre noptiera pe care se aflaveioza.

andrei kurkov

Cdnd a iegit din curte, Irina s-a uitat la casa ei dragi - ingri-jitd, de cdrimidd, cu un singur nivel, construiti cu mdna lui de

tatdl care murise recent din cauza unei afeqiuni la ficat. La una

dintre cele patru ferestre din faqi se aprinse o luminl slabil Mama

Irinei, scr6qnind gi bolborosind incet ceva, se uita sub patul de

metal in c5utarea papucilor ei cdlcali in picioare. Plasa rezistentipdrAi, dar Irina nu mai auzea gi nu mai vedea acest lucru.

La inceput lncilzeau casa cu lemne gi ei, cAnd era mici,tare-i mai pldcea si urmdreasci fumul cenugiu ce se ridica incerul inserdrii. Dar cdnd a pus cazanul , tata a ddrAmat soba. incasd s-a ficut mai mult loc, dar hornul de pe casi tdcuse. Uite,gi acum, in dimineaga intunecoasi de iarnd, casei ii lipsea aga de

mult acest fum ce se ridica in cer!

Zdpada sc64Aia sub picioare. Irina se grdbea spre gosea, ca

sd nu piardi primul microbuz spre Kiev, in care toti se cunosc,

toti il gtiu qi pe goferul Vasia, gi toli gtiu ci-l pirdsise sofia. Se

dusese la un vecin sudor, care era baptist gi nu bea deloc.

Cercurile rotunde, calde ale farurilor maginii au aplrut pe

drum imediat ce Irina s-a oprit. Microbuzul a oprit. De aceea

Irina nici n-a trebuit si mai ridice mAna.

induntru era cald gi linigte. Un gardian la un gantier dinKiev, Piotr Sergheevici, pur qi simplu dormea, cu capul cdzut pe

umdr. Ceilalgi picoteau. Ira a dat din cap spre tovarSgii de drum,cei care ridicaseri spre ea o privire incd somnoroas5, gi s-a age-

zatlenge uqi. Pieptul o durea in continuare, dar Ira incerca sinu-l bage deloc in seami.

Peste o ord microbuzul i-a llsat pe toji ldngi stalia de

metrou Jitomirskaia gi Irina va agtepta primul tren pentru a

pleca mai departe, acolo unde este a$teptatd gi unde i se va pldti.

ldptarul de la miezul nopili

Kiezt. O noepte de iarnd

Sunt povegti care incep odati gi nu se rermind niciodatd.Pur gi simplu nu se pot termina. Pentru cd, prin inceputul lor,ele genereaztr zeci de istorii separate gi fiecare are continuareaei. Este ca atunci cand o pietricicr ili lovegte parbrizul qi fisurileincep sd se imprdgtie in roate direcliile, gi de la fiecare groapdde pe drum se lungegte cOnd o fisurd, cAnd alta. Uite, gi poves-tea asta a inceput intr-o noapte de iarnd qi continud pdnd acum.Dar acum nu gtim decAt inceputul ei. S-a intAmplat noaptea, laKiev, la interseclia strizilor Strelegkaia cu faroslavov Val, chiaraldturi de hotelul ,,Radisson.,, in colgul in care un necunoscutrpini acum, igi lasi noaptea Hummer-ul roz. La drept vorbind,totul a inceput chiar in culoarul ingust dintre Hummer-ul par_cat pargial pe trotuar 9i peretele cafenelei din colg, deschisi nuaga de demult, poate acum un an.

Pe Iaroslavov Val, dinspre poarta de Aur, venea spre acestcolp intr-o stare ciudatr un farmacist gi un culegrtor impdtimit deciuperci, Eduard Ivanovici Zarvazin, Era imbrdcat de toamnl,cu un impermeabil lung, iar in picioare ii strEluceau, in luminafelinarelor nocturne, nigte ghete licuite. Da! Lucrurile se petre-ceau noaptea ,si nu toamna, ci iarna, destul de tArziu, la jumdta_tea lui ianuarie. $i la aceeagi luminr a felinarelor nocturne totulstrdlucea, dar in primul rdnd zipada gi gheaga. Zarvazin mer_gea incet, de parcd nu avea niciun scop precis, in afar6 de a seplimba intr-o noapte linigtitd de iarnd, kieveand, pe strlzile pus_tii din centrur care-gi bucurau ochiul prin nemigcarea lor.

$i, in acelagi timp, pe strada Strelegkaia, inspre IaroslavovVal, se apropia, cu un mers destul de gr6bit, nervos, o femeietanirr de treizeci de ani despre care nu se gtia nimic la momentul

2

andrei kurkov

intAmplirii. Era imbrdcatd cu o haind de blani lungd, dar ugoar5,

din blani de vulpe, cumpiratd de un admirator acum uitat,

acum doi ani, la magazinul ,,Imperiul bldnurilor" de pe Podol.

Dar uite, nu reugise sd punl mAna gi pe o cdciulS de bland. Fostul

admirator se zgdrcise cind fusese vorba de ciciuld, iar ultimii doi

cavaleri au venit gi au plecat flrd sd lase in urma lor nicio amin-

tire cald5, nici daruri cblduroase, capabile si incdlzeascd iarna

un suflet singur de femeie' Pdrul ei, vopsit intr-o culoare ce se

apropia de roqcat sau' cum preferi si spunl roqcatele, de auriu,

atrdgea atenfie chiar gi noaptea. Nasul ei fin era cam roqu de la

gerul ugor sau de la un guturai la fel de ugor. Dar sI l5sdm aici ca

motiv al inrogirii gerul ugor. Doamnele frumoase nu au guturai.

Cel pulin afard gi noaptea.

Se opri pentru o clipd lAngi ambasada Norvegiei, incer-

cAnd s[ citeasc[ afigul ce indica programul primirii documente-

lor pentru vizd. De fapt, nu avea nevoie de vizd norvegiand. Era

una dintre acele persoane meditative cdrora le place si citeascd

denumirile str[zilor, magazinelor, cafenelelor 9i restaurantelor,

in niciun caz al abrevierilor diferitelor institulii de stat gi private'

Cdnd igi pierdu interesul pentru eliberarea vizei norvegiene

gi-gi continud drumul, strada Strelegkaia incepu sd fie traver-

sati, dinspre hotelul ,,Radisson", de un blrbat de vreo patru-

zeci de ani, tinerel gi puternic din punct de vedere fizic. Purta o

geaci bleumarin ,,Columbia", capabilS s[-l protejeze pe posesor

de genuri de minus cincizeci de grade; mai avea blugi 9i nigte

ghete sport, care-i fdceau mersul ca pe arcuri) sportiv. Privirea

lui fixa strada de iarnd cu impasibilitatea unei camere web. Nici

omul care venea spre el, cu pil5rie gi palton, nu-i stdrni niciun

interes. Dar cAnd, de dupd Hummer-ul roz' parcat chiar in col-

gul strizii, a apdrut femeia cu pirul auriu, blrbatul cu pildrie

s-a oprit gi in m0inile lui a lucit oqelul.

Tinerelul cu geacd a ficut doud salturi spre bdrbatul inimpermeabil gi cu p515rie. Femeia s-a retras repede in spate

ldptarul de la miezul noppii

gi, lipiti cu spatele de peretele cafenelei, urmdrea cu gura des_chisd ce se intAmpla. $i ce se intAmpla? Ce se intdmpla a deve_nit aproape instantaneu de domeniul trecutului. intre Hummergi peretele cafenelei din colg rimase la pdmAnt farmacistul giculegitorul impdtimit de ciuperci Eduard Ivanovici Zarvazin.Al5turi de el, pe zdpada ce scdnteia de la lumina felinarului, seafla un mic briceag cu tdigul umed, de culoare inchisi. Iar bir_batul in geacd o lud la fugi in jos, pe strada Ivan Franko. Fugea$i o trigea dupd el pe femeie. ii strdngea tare palma in m6ni, setot uita in spate gi o grdbea din priviri gi migcdrile buzelor ce se

migcau in ritmul cuvAntului ,,hai!,.. Tocurile inalte ale cizmeloritaliene o impiedicau sd alege. Haina de blani ce se deschisesefAlfdia ca un steag al unei j6ri necunoscute unde e iarni, iar inochii ei ingheli uimirea, cum impietrise atunci.

3

Aeroportul,, Borispol". Dimineapd

Lumea nu e lipsitd de oameni vioi. Iatd-l gi pe vamegul_con_ductor Dima Kovalenko, care dddea roatI, impreund cu cAinelesdu, $amil, girurilor de bagaje inregistrate, fredonAnd incetigorcrflntecul total nepotrivit pentru aceastd ord al celor doud elevecle la televiziune, ,,Nu ne pot prinde!,,t $amil mirosea geaman_tanele gi portpledurile de la patru dimineaga. La inceputul tureiochii lui striluceau, licdreau, ardeau de speranla de a gdsi mdcarccva, chiar gi cel mai amirdt gi aproape neinsemnat drog. Darin cele trei ore de munci speranfa aceasta se duse 9i fu nevoit sir$tepte pur gi simplu incheierea turei de cAine, pentru a primi

' Melodia este interpretati de grupul Tatu. (N. tr,)

10 II

andrei kurkov

ca recompensi o bucigice gustoasi cu acelaqi miros' Cu miro-

sul care mereu il tulbura pe $amil gi-l facea s5 latre vesel 9i pdti-

mag, firi s5 bage de seami nici lAgAitul prevenitor al stipdnului,

pentru care era suficient 9i faptul ci cAinele lup pur 9i simplu se

oprise in fala unui geamantan ce mirosea vesel 9i se intorcea,

dAnd un semn stepanului.

Noaptea trecute Dima nu reuqise deloc sd adoarmd' A tre-

buit sd vind la serviciu chiar de la masa de sirbitoare' Sora lui

cea micd, Nadka, implinise doudzeci 9i cinci de ani, aqa ci au

chefuit din tot sufletul. Erau vreo doudzeci de musafiri, dar erau

de-ai lor, rude. Dupi ce au obosit de mdncat 9i bdut, s-au distrat

la karaoke. De unde se gi lipise de el cantecelul Ssta cd nu pot fiprinse! Da' cine dtacu' are nevoie de ele?! igi spuse vesel Dima

gAndindu-se la cele doud cintirege.Iar $amil, cu nasul umed' inspira din aer mirosuri, 9i deodati

unul nou, neobignuit, dar tot vesel, atrase atenlia ciobdnescului'

$amil se fixi pe un geamantan negru de plastic, cu roli'

ciudat, dar mirosul acesta, spre deosebite de celelalte rnirosuri

vesele, mai era gi cumva meditativ, care te frAna" $i $amil nu

l5tri aga de vioi 9i aprins, cum se intAmpla de regul5 in aseme-

nea cazuri, ci se intoarse incurcat spre stApenul care se oprise 9i

el, dar care se uita intr-o parte, acolo unde se aflau, lAngi poarta

deschisi, doi hamali, Boria 9i Jenia, in combinezoane verzi,

groase. Stiteau in picioare, fumau 9i discutau pagnic despre ceva'

Boria, care avea nigte mustdli bogate, ldsate pind la linia de

jos a birbiei, aruncd o privire spre conductorul oprit in loc, spre

cainele lui. $i ticu, observAnd. Cel5lalt, Jenia, se intoarse 9i el'

- O! A mirosit ceva! sPuse Jenia.

- Iar o si se piardi degeaba buniciunea! d[du din cap

Boris gi oftd.

Au cdlcat sub picioare mucurile de ligari cu vArfurile ghe-

telor lor negre) grele, conform reguliior protecliei antiincendii,

gi au pornit spre Dima.

t2 t3

ldptarul de la wiezttl noptii

- Er, ce-i? il intrebd pe conductor musticiosul Boria, pri_vind spre geamantanul de plastic. Iar laqi sr se piardd buniciu-nea?

AmAndoi igi fixard privirile intrebiroare spre ochii luiDima. Am6ndoi erau oameni seriosi, de peste cincizeci de ani.Veneau la serviciu cu magini de mdrci strdine, ingrijite, adusedin Germania, la serviciu nu beau.

- Pii ce si fac? ridic[ din umeri Dima.

- Ciinele n-o sI spuni, iar noi ajutim acest geamantan sipiriseascl teritoriul pdzit, spuse unul.

- $i nici stipAnul geamantanului nu va ajunge la inchi_soare) spuse cel5lalt. tnci un lucru bun!

Dirna clzu pe gdnduri. Dar ii era greu sI se gAndeasci,dupi noaptea nedormiti. $i cdntecui despre cum ,,nlt ne potprinde" continua se-i stea pe limbd.

-, Ei? ii ceru precizie musticiosul.Dima didu din cap.

Hamalul Boria scoase din buzunarul combinezonului olruciiqicd de cretl qi fdcu un semn pe geamantan.

- Si mergem mai departe! ii comandd Dima lui $amil.N4 iroase mai departe , auzi?!

Dar $amil nu inlelegea de ce stipdnul nu scoare geamanta_rrrrl. l)e regul5 in asemenea situalii scotea din buzunarul de lairit:ii'i statia radio gi spunea nigte cuvinte care nu intrau in cate_11"r'irr c.menzilor pentru caini, si de aceea samil nu le ingelegea.I )rrr cr:ea ce spunea era o collandi, pentru ci literalmente peste(;rlcv:r minute dldeau fuga la el cdliva oameni, unul dintre eii irr::r cLl un scanner codul de bare de pe eticheta bagajului, iar,,'illlqi ridicau repede micul geamantan si-l luau.

Ce, nu ai priceput? strigi Dima la $amil.,Si $amil inEelese. intelese ce trebuie sd-gi mute nasul mai

,lt'p:qp1s, de-a lungul celorlalte bagaje. Mirosi vreo doub gen1i,rr llcrrnantan maro, un balot invelit in plastic. Simli miros de

andrei kurkov

salam uscat, bun, de tutun, de sldnini' Din bot incepu sd se

scurg5, ajungAnd p6n[ la podea, saliv[ st0rnitd de foame' Se

opri. Se uitd la stepen'

,,Din nou? se sperie Dima 9i se uiti in jur, se uiti la hama-

lii care se duseserd spre un cirucior de bagaje l6sat ldngi poarta

deschisi. Ei, sdJ ia dracu! Azi n-o sd fie droguri! Am spus!"

Cuvintele rostite rdsunaserd a9a de puternic in urechile lui

Dima, cd se uiti din nou in spate' Se temea s[ nu le fi auzit

cineva. Dar nu e nimeni al6turi, in afar[ de $amil'

- Jos! ii comandd Dima.

Scoase o iigard gi pleci qi el spre poarta deschisi, si fumeze'

Veneau spre el, mergAnd alene, hamalii' Jenia impingea

cdruciorul de bagaje.

4

Regiunea Kiea. Raionul Makaroa, Satul Lipovkct

Afari toatd noaptea a urlat viscolul' Urla aqa de dulce 9i' in

acelaqi timp, aqa de rdu prevestitor, de basm, cd Irina avu numai

vise in stil action: fie fugea de cineva prin p[dure, iarna, pe intu-

neric, fie fugea dupi cineva, fie o ducea undeva, prin vifornild'

pe fetila ei de trei luni, infofolitd in plSpumioari 9i pled' strAn-

g0nd-o la piept. Aga a alergat toate noaptea prin visele pline de

zdpadd, dar s-a trezit imediat, imediat ce deqteptdtorul a ince-

put sd liuie. I-a dat special vechiul deqteptdtor mamei' pentru

ci rdsuna foarte tare, iar ea gi-a cumpdrat unul electronic' cu

un piuit. Piuitul te scoal5 mai bldnd, nu e ca la armati' Mai ales

cd era important 9i pentru c5, atunci c6nd omul se trezeqte mai

ugor, nu face niciun fel de migclri bruqte' Iar Irinei fiecare mig-

care bruscd ii stArnea durerea din piept'

ldptarul de la miezul nopgii

La cinci dimineala viscolul de afari se linigtise. Irina igi ficuun ceai din frunze de coacdze, amesteci in borcanul de un litrulaptele praf pentru fetigd 9i puse borcanur pe cazanul cald dincamera boilerului. $i a inceput sE se pregdteascd sd se duci laserviciu.

inainte de a pleca, a intrat in dormitorul mamei ei, a sdru-tat-o pe obraz - se trezise deja.

- DacI o sd ai un numdr proaspit din ,,Ukrainski,,, sd_laduci, o rugi mama.

Irina didu din cap. igi legd pe cap un gal cenugiu, din puf,care s-ar fi potrivit mai mult unei femei in vdrstd, 9i iegi in dimi-neafa de iarnd, inci intunecati, mai bine zis in acea vreme limitia zilei cdnd noaptea deja nu mai e noapte, dar nici dimineaga _dimineali.

S-a oprit Ia marginea drumului. Se aqtepta sd vadi imediatfarurile rotunde ale microbuzului apropiindu-se, dar drumul erapustiu gi se contopea cu cenugiul profund, liptos, ce acoperea gicopacii din apropiere, gi stAlpii, gi gardul cimitirului sdtesc.

Timp de cinci minute Irina nu-gi lui ochii de la drum.(icrul o ciupea de nas gi de obraji. Totul in jur, inclusiv drumul,cra nemigcat.

Ira incepu sX se nelinigteasci. Nu se putea sI intdrzie. $efac scverd. O sd spund: ,,Nu mai veni!., $i atunci ce_o si faci? Deundc str ia bani?

Cele doul llmpi portocalii ale farurilor o indeplrtard degftndurile neliniqtite. FIcu un pas inainte, iegi pe drum, se uiticu utenlie. Erau alte faruri, necunoscute.

,,8 un alt microbuz?,,riqi spuse ea gi ridici mAna, pentruoricc cventualitate.

()pri l6ngi ea nu un microbuz, ci o magind striini rogie, lavoltnul cdreia se afla un bdrbat cu o scurtl maro din piele delnt ilopd, cu guler de bland. El se aplecd, deschise portiera:

Unde mergegi, domnigoard?

t4 l5

andrei kurkov

- Mergegi la Kiev?

- Urcagi!

Era cald in magin5. Chiar prea cald. Irina igi scoase galul

cenugiu, de puf.

- Nu vi se potrive$te, dddu din cap birbatul... Aqa sunteli

mult mai frumoasi!

-- Frumuselea distrage atenfia, rdspunse Irina'

El arunc[ spre pasager6 o privire uimiti.

- Cui?

- De exemplu, dumneavoastri de la drum! Iar asta e peri-

culos... Iar pe mine de Ia...

$oferul rAse.

- $i p. dumneavoastri vd distrage propria frumusele?!

- Ei, ce mi ironizaEi aga?! spuse ea indignatd, pe un ton

extrem de serios. Ce frumusele sunt? Am o fetigi de trei luni'

Trebuie sd mi gdndesc la ea...

- VA rog sI md scuzali.

Bdrbatul igi reginu zdrnbetul, doar in ochi ii mai rimiseseri

nigte luminife vesele.

Irina vizu deodatd la marginea drumul microbuzul cunos-

cut. Aldturi erau ciliva dintre vechii tovar5gi de drum 9i goferul,

care st5tea in patru labe l6ngd roata din fa1i.

- O! Este microbuzul! exclamd Irina. Oprili!

- PAi s-a stricat! se mirl goferul. Doar trebuie sd ajungegi

la Kiev! O si inghegali aici pe marginea drumului pdni o si fie

reparatd rabla dumneavoastr5!

- Oprifl Este microbuzul meu! repetd incipdlAnatd Irina'

Bdrbatul ridic6 din umeri, opri magina.

Irina, uitdnd pdnd 9i s6-i mulEumeasci, d[du fuga la gofe-

rul microbuzului.

- De ce nu m*afi luat Ei pe mine?! intrebd ea cu o voce

supiratS.

$oferul ridic[ ochii spre ea.

ldptarul de la miezul noppii

- Au schimbat graficul cu cinci minute. Acum plec maidevreme...

- $i daci nu m-ar fi luar magina aia?!

- Ascultagi, pufni iritat goferul. Mi s-a spus sI plec cucinci minute mai devreme gi am plecat! Uite, didu el din capspre ceilalli pasageri, ei l-au prins! pentru cd ies in drum cu unsfert de ord inainte. Iar dumneavoastrl dormiEi mult, de aceeanu l-agi prins! Nu mi mai deranjali!

Irina se uitd la gofer gi nu purea sd creadi cd e aga de lip-sit de suflet gi indiferent. Nu putea sd creadi cd omul desprecare qtie aga de multe lucruri inutile din viaga personald se poatepurta aga cu ea, cu pasagera lui permanentd.

Iar goferul, oft6nd, se ridici.A spus si se urce. $i toqi s-au urcat in tdcere. $i Irina gi-a

ocupat locul de lAngi ugd. Microbuzul a pornit gi totul parci s-arezolvat de la sine. Ziua incepea in ritmul obignuit, in mijloculfegelor obignuite, adormite.

insi nu a trebuit sI agtepte prea mult primul metrou. Defapt, nu trebui si agtepte deloc. Venise la peronul stajiei imediatce coborise Irina.

DupI ce a ajuns la ,,Arsenalnaia,,, a coborAt din vagonulaproape gol. $i-a indreptat galul 9i s-a uitat in jur. Si a remarcatcI e singurd de tot pe peronul lung. A urcat cu scara rulantl, gi laparter, gi la etaj. $i era tot singurd, singurici. Nici jos nu coboranimeni. Nu se gtie de ce, oamenii vin aici mai t6rziu, numai ea eaga de matinald.

$i pieptul o durea, o apdsa. Scara se tAra incet in sus. Nuavea unde sd se gribeascS.

Irina igi aduse aminte de goferul care o luase pe drum. $i-aaclus aminte gi a zAmbit. Ce amuzant era! Dar, desigur, avea drep-tatc in legiturd cu galul! Va trebui si-l vopseasci. Numai sd aflecc qi cum!

16 17