Strada Ştirbei Vodă, nr.79-81, sector 1, Bucureşti, tel.: 021-312.14.97, fax: 021-313.01.59 e-mail: anticoruptie@pna.ro

R O M Â N I A

SECŢIA DE COMBATERE A INFRACŢIUNILOR CONEXE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE

Nr. 227/P/2006

În temeiul art.222 alin.1 din Teza I a OUG nr.43/2002 cu referire la art.264 alin.3 C.p.p., verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei PROCUROR ŞEF SECŢIE DORU FLORIN ŢULUŞ

RECHIZITORIU 19 octombrie 2009

PAUL SILVIU DUMITRIU - procuror în cadrul Secţiei de combatere a

infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din Direcţia Naţionala Anticorupţie,

Examinând materialul de urmărire penală din dosarul cu numărul de mai sus

privind pe:

1. Învinuitul NĂSTASE ADRIAN, cercetat în stare de libertate sub

aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.p.

rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000;

MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE

DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

2

2. Învinuitul MELINESCU IOAN, cercetat în stare de libertate sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de

art. 242 alin. 1 şi 3 C.p. , luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi

art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi divulgare de informaţii, prev. de art. 24 rap. la

art. 18 al. 1 din Legea nr. 21/1999, (în prezent art. 24 rap. la art. 18 ind. 1 din Legea

nr. 656/2002), toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

3. Învinuitul PRIBOI RISTEA, cercetat în stare de libertate sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la

art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi art.7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la

dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi art.7 alin.2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.

EXPUN URMĂTOARELE :

ASPECTE PRELIMINARE

În perioada 19.01.2006 – 02.02.2006, numitul Genică Boerică a formulat mai

multe denunţuri penale, referindu-se printre alte persoane, şi la numiţii NĂSTASE

ADRIAN, MELINESCU IOAN şi PRIBOI RISTEA.

3

În baza acestor denunţuri, a fost înregistrat la Secţia de combatere a corupţiei

din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dosarul nr. 20/P/2006, din care, prin rezoluţia

din 08.03.2006, s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe numiţii NĂSTASE ADRIAN,

MELINESCU IOAN şi PRIBOI RISTEA, în vederea cercetării circumstanţelor dispariţiei

de la Oficiul Naţional de Prevenirea şi Combatere a Spălării Banilor, a lucrării nr.S

3439/1999. Cauza formată prin disjungere a fost înregistrată sub nr.41/P/2006, iar

ulterior sub nr.227/P/2006 la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de

corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Avându-se în vedere aspectele semnalate de numitul Genică Boerică s-au

efectuat acte premergătoare în urma cărora au rezultat indicii în sensul că, la sfârşitul

anului 2000, în exercitarea atribuţiilor ce îi reveneau în calitate de membru al Oficiului

Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Melinescu Ioan sugerând, prin

intermediul numitului Ristea Priboi, schimbarea preşedintelui – Cucu Adrian, în funcţie

la acea dată, al O.N.P.C.S.B. şi acceptând de la numitul Năstase Adrian, promisiunea

numirii în funcţia de preşedinte al acestei instituţii, a primit efectiv această funcţie prin

H.G. nr.1399/30.12.2000, iar ulterior a votat în favoarea clasării lucrării nr.S

3439/1999, în care era cercetată Năstase Daniela, semnând decizia de clasare

nr.10/24.01.2001 şi a efectuat demersuri ilicite în scopul ca dosarul să ajungă în posesia

lui Năstase Adrian.

Actele premergătoare efectuate în cauză au relevat existenţa unor indicii

temeinice cu privire la săvârşirea de către numitul Năstase Adrian a infracţiunii de dare

de mită prev. de art.6 şi art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, rap. la art.255 alin.1 C.p., de

4

către numitul Melinescu Ioan a infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri,

luare de mită şi divulgare de informaţii prev. de - art.242 alin.1 şi 3 C.p., - art.6 şi art.7

alin.1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.254 C.p. şi - art.24 rap. la art.18 alin.1 din Legea

nr.21/1999 ( în prezent art.24 rap. la art.18 alin.1 din Legea nr.656/2002 ) şi de către

numitul Priboi Ristea a infracţiunilor de complicitate la luare de mită şi complicitate la

dare de mită, prev. de - art.26 C.p. rap. la art.254 alin.1 C.p. şi art.6 din Legea

nr.78/2000 şi - art.26 C.p. rap. la art.255 alin.1 C.p. şi art.6 din Legea nr.78/2000, astfel

că, faţă de aceştia s-a dispus începerea urmăririi penale.

După începerea şi efectuarea urmăririi penale în prezentul dosar,

constatându-se că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului

şi dreptul la apărare, că urmărirea penală este completă şi că există probele necesare şi

legal administrate, s-a dispus prin rechizitoriul nr.227/P/2006 din 31.05.2007, punerea în

mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor Năstase Adrian sub

aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită prev. de art.6 şi art.7 alin.2 din Legea

nr.78/2000, rap. la art.255 alin.1 C.p. şi Melinescu Ioan sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de

informaţii prev. de - art.242 alin.1 şi 3 C.p., - art.6 şi art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000,

rap. la art.254 C.p. şi - art.24 rap. la art.18 alin.1 din Legea nr.21/1999 ( în prezent

art.24 rap. la art.18 alin.1 din Legea nr.656/2002 ), precum şi disjungerea cauzei faţă de

Priboi Ristea.

5

*

* *

Urmare a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriul

nr.227/P/2006 din 31.05.2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe rolul instanţei

supreme, Secţia Penală, s-a format dosarul nr.5278/1/2007.

Prin Sentinţa penală nr.650/30.10.2007, în dosarul nr. 5278/1/2007, Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală a dispus în baza art.332 alin.2 C.p.p.,

restituirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională

Anticorupţie, a cauzei privindu-i pe inculpaţii Adrian Năstase şi Melinescu Ioan, pentru

refacerea urmăririi penale.

S-au reţinut în motivarea acestei sentinţe următoarele considerente:

„Prin decizia nr.665/2007, Curtea Constituţională a admis excepţia de

neconstituţionalitate ridicată de Năstase Adrian în dosarul nr.15083/1/2006 al Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală şi a constatat că dispoziţiile art.23 alin.2 şi 3

din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, sunt neconstituţionale.

S-a reţinut că dispoziţiile legale atacate, potrivit cărora urmărirea penală şi

judecarea foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiuni săvârşite în exerciţiul funcţiei

lor, aşa cum sunt prevăzute de art.7 -11, se efectuează potrivit normelor de procedură

penală de drept comun ( art.23 alin.2 ) şi prevederile de ordin procedural ale prezentei

6

legi nu se aplică foştilor membri ai Guvernului în nicio situaţie ( art.23 alin.3 ), sunt

contrare dispoziţiilor art.15 alin.2, art.16 alin.1 şi art.21 alin.3 din Constituţie.

Conform art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992 republicată, deciziile Curţii

Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe în

vigoare sunt definitive şi obligatorii.

În consecinţă, Curtea reţine că este obligatoriu să se ţină seama în prezenta

cauză de decizia nr.665/2007 pronunţată de Curtea Constituţională, prin care s-a

constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.23 alin.2 şi 3 din Legea nr.115/1999,

republicată.

Aşa fiind, procedura de urmărire penală şi de judecată prevăzută în

Capitolul III al legii privind responsabilitatea ministerială, care derogă de la dreptul

comun, se aplică şi foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în

exerciţiul funcţiei lor.

Întrucât inculpatului Năstase Adrian i se impută o infracţiune ce se

pretinde că a fost săvârşită în perioada în care era prim-ministru şi în exercitarea

acestei funcţii, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile procedurale prevăzute de legea

specială, care condiţionează, prin art.12, începerea urmăririi penale de existenţa unei

cereri a Camerei deputaţilor, Senatului sau Preşedintelui României.

Se reţine că, aşa cum se menţionează de altfel şi în considerentele deciziei

nr.665/2007, consecinţele constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art.23 alin.2 şi 3

din Legea nr.115/1999 republicată, prevalează problemelor de aplicare a legii

procedurale în timp.

7

Având în vedere şi dispoziţiile art.6 din convenţia Europeană a Drepturilor

Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi art.21 alin.3 din Constituţia României, care

consfinţesc dreptului oricărei persoane la un proces echitabil, Curtea reţine că rezoluţia

din 24 mai 2006, prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind

conformă unor dispoziţii legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare legii

fundamentale, nu poate fi menţinută.”

Sentinţa nr.650/30.10.2007, dispusă în dosarul nr. 5278/1/2007, de către

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, a rămas definită prin decizia nr.228 din

14.04.2008 dispusă de Completul de 9 Judecători al instanţei supreme, în dosarul

nr.457/1/2008, prin respingerea recursului declarat de Direcţia Naţională Anticorupţie, ca

nefondat.

*

* *

Prin decizia nr.270 din 10 martie 2008, Curtea Constituţională a României

a dispus în aplicarea disp. art.109 alin.2, teza 1 din Constituţia României, că Ministerul

Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va sesiza Camera

Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a se cere urmărirea penală a membrilor şi

foştilor membrii ai Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care,

la data sesizării au şi calitatea de deputat sau senator.

8

Având în vedere cele expuse anterior, faptul că numitul Năstase Adrian

are calitatea de deputat în Parlamentul României – Camera Deputaţilor, urmare a

referatului întocmit de procuror, a fost sesizat Parlamentul României – Camera

Deputaţilor, în vederea declanşării procedurilor pentru obţinerea cererii de începere a

urmăririi penale faţă de NĂSTASE ADRIAN, pentru infracţiunea descrisă anterior.

*

* *

Urmare a acestei solicitări, Parlamentul României – Camera Deputaţilor

a adoptat Hotărârea nr.8 din data de 04.03.2009, conform căreia, în temeiul

prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată şi ale art.155 din

regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările

ulterioare, „Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a domnului Adrian Năstase,

fost Prim-ministru, pentru faptele care fac obiectul dosarului nr.68/P/2006 şi dosarului

nr.227/P/2006, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie”

*

* *

9

Având în vedere că după comunicarea Hotărârii nr.8/04.03.2009 a Camerei

Deputaţilor, s-a constatat că din dosarul penal cu numărul 227/P/2006 în care se fac

cercetări faţă de Năstase Adrian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită prev.

de art.6 şi art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, rap. la art.255 alin.1 C.p., şi faţă de numitul

Melinescu Ioan sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sustragere sau distrugere de

înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii prev. de - art.242 alin.1 şi 3 C.p., -

art.6 şi art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.254 C.p. şi - art.24 rap. la art.18

alin.1 din Legea nr.21/1999 ( în prezent art.24 rap. la art.18 alin.1 din Legea

nr.656/2002 ), la data de 31.05.2007 a fost disjunsă cauza faţă de numitul Priboi

Ristea sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la luare de mită şi

complicitate la dare de mită, prev. de - art.26 C.p. rap. la art.254 alin.1 C.p. şi art.6 din

Legea nr.78/2000 şi - art.26 C.p. rap. la art.255 alin.1 C.p. şi art.6 din Legea nr.78/2000,

formându-se astfel un nou dosar cu nr.129/P/2007 şi întrucât între cele două dosare

există legătură, efectuându-se cercetări cu privire la aceiaşi situaţie de fapt, pentru o

mai bună înfăptuire a urmăririi penale impunându-se conexarea celor două dosare,

prin rezoluţia nr.227/P/2006 din 16.04.2009 s-a dispus conexarea dosarului penal nr.

129/P/2007 la dosarul nr. 227/P/2006 al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe

infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Având în vedere aspectele enumerate, pentru lămurirea circumstanţelor

semnalate prin denunţul ce a stat la baza cercetărilor, la data de 29.04.2009, s-a întocmit

un proces verbal de efectuare a actelor premergătoare, în care s-au enumerat sintetic toate

10

activităţile desfăşurate până la acel moment, inclusiv actele de urmărire penală efectuate

anterior restituiri de către instanţa de judecată chiar dacă acestea din urmă au fost

declarate nule, ele rămânând câştigate cauzei ca acte premergătoare urmăririi penale, iar

la data de 30.04.2009, prin rezoluţie, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de

următoarele persoane:

- NĂSTASE ADRIAN, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev.

de art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 ,

constând în aceea că, în baza unei înţelegeri anterioare cu numitul Melinescu

Ioan, a susţinut şi determinat emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000 pe care a semnat-o în

calitate de prim-ministru, hotărâre prin care acesta a fost numit în funcţia de preşedinte

al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru a-l

determina astfel pe Melinescu Ioan să facă un act ce intra în sfera atribuţiilor sale de

serviciu şi un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura astfel clasarea

lucrării nr.S 3439/1999, ce o viza pe Năstase Daniela şi intrarea în posesia acestei

lucrări.

- MELINESCU IOAN, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sustragere sau

distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 şi 3 C.p. , luare de mită, prev. de art.

254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi divulgare de

informaţii, prev. de art. 24 rap. la art. 18 al. 1 din Legea nr. 21/1999, (în prezent art. 24

rap. la art. 18 ind. 1 din Legea nr. 656/2002), toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.,

11

constând în aceea că, în cursul lunii noiembrie 2000, având calitatea de membru

al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, i-a

contactat pe Năstase Adrian şi Priboi Ristea, cărora le-a comunicat că, în cadrul

instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrarea având ca obiect o

depunere în numerar în cuantum de 400.000 USD, într-un cont având ca titular pe

Năstase Daniela, soţia numitului Năstase Adrian. Totodată, numitul Melinescu Ioan, a

sugerat schimbarea preşedintelui – Cucu Adrian, în funcţie la acea dată, al O.N.P.C.S.B.

şi a acceptat de la numitul Năstase Adrian, promisiunea numirii în funcţia de preşedinte

al acestei instituţii, primind efectiv această funcţie prin H.G. nr.1399/30.12.2000, iar

ulterior a votat în favoarea clasării lucrării nr.S 3439/1999, în care era cercetată

Năstase Daniela, semnând decizia de clasare nr.10/24.01.2001 şi a efectuat demersuri

ilicite, respectiva lucrare fiind sustrasă, în scopul ca dosarul să ajungă în posesia lui

Năstase Adrian.

În baza unei înţelegeri anterioare, infracţiunea s-a consumat în forma

primirii efective de către numitul Melinescu Ioan a folosului promis, respectiv numirea sa

în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării

Banilor, anterior efectuării actului de serviciu urmărit de către mituitor, respectiv

exprimarea votului în sensul clasării lucrării nr.S 3439/1999 şi a actului contrar

atribuţiilor de serviciu cu caracter general ce reveneau angajaţilor O.N.P.C.S.B. cu

privire la securitatea circuitului lucrărilor în cadrul instituţiei, anume sustragerea de

documente.

12

- PRIBOI RISTEA, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la luare

de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000

şi complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 al. 1 C.p. şi la art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.,

constând în aceea că, în cursul lunii noiembrie 2000, Priboi Ristea a

înlesnit contactarea de către Melinescu Ioan, în aceea perioadă membru al Plenului

Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, a numitului

Năstase Adrian, deputat PSD, cunoscând că scopul întrevederii era acela de a i se

comunica învinuitului Năstase Adrian că, în cadrul O.N.P.C.S.B. se află în lucru, cu

propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o

lucrare având ca obiect o tranzacţie suspectă privind depunerea sumei de 400.000 USD,

într-un cont având ca titular pe Năstase Daniela. Cu această ocazie, în prezenţa

numitului Priboi Ristea, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că va bloca

lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să

dispară, lucru cu care Năstase Adrian s-a declarat de acord, arătând că urmăreşte

această finalitate. Urmare a acestei înţelegeri, după numirea în funcţia de prim-

ministru al Guvernului României, Adrian Năstase a determinat emiterea HG

nr.1399/30.12.2000 pe care a şi semnat-o în calitate de prim-ministru, hotărâre prin care

Melinescu Ioan a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru

Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, concomitent cu revocarea fostului preşedinte

Cucu Adrian. Scopul numirii lui Melinescu Ioan a fost acela ca Adrian Năstase să-şi

13

asigure, prin intermediul acestuia, intrarea în posesia lucrării ce o viza pe soţia sa. Ca

urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite,

precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul

Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr.S 3439/1999 care o viza pe Năstase

Daniela, dosarul fiindu-i înmânat numitului Priboi Ristea, consilier al primului ministru

Adrian Năstase, cu scopul de a-i fi remis acestuia din urmă.

Având în vedere că din analiza actelor de urmărire penală efectuate în

cauză, s-a constatat existenţa unor împrejurări noi în privinţa activităţii

infracţionale a înv.PRIBOI RISTEA, în sensul că acesta a avut cunoştinţă, atât la

momentul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită cât şi la momentul

săvârşirii infracţiunii de complicitate la luare de mită că, înv. Melinescu Ioan, face parte

din categoria persoanelor care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile prev. de art.7 alin.

1 şi 2 din Legea nr.78/2000, mai precis „are atribuţii de constatare sau sancţionare a

contravenţiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracţiunilor”, la data de

12.10.2009, prin ordonanţă s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor

reţinute în sarcina învinuitului Priboi Ristea, din infracţiunile de complicitate la

luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 din Legea nr.

78/2000 şi complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 al. 1 C.p. şi

la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b C.p., în infracţiunile de

complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi

7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap.

14

la art. 255 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi art.7 alin2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33

lit. b C.p.

STAREA DE FAPT,

Cercetările în prezentul dosar au debutat ca urmare a denunţului formulat la

data de 19.01.2006, de numitul Boerică Genică, şi detaliat ulterior la data de 24.01.2006,

împotriva învinuiţilor: NĂSTASE ADRIAN, deputat în Parlamentul României, în

perioada 1996 – 2000 şi fost prim-ministru în perioada 2000-2004, MELINESCU IOAN,

fost preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

între anii 2001-2004, fost membru a Plenului ONPCSB în perioada 1999 -2000, şi

PRIBOI RISTEA, fost consilier al înv.Adrian Năstase în perioada 1996 – 2000, fost

deputat al Partidului Social Democrat în perioada 2000-2004, acesta exercitând, în

intervalul de timp 2000-2004, şi funcţiile de secretar al Comisiei pentru apărare, ordine

publică şi siguranţă naţională şi de preşedinte al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor

şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii

Externe.

Potrivit acestui denunţ, în cursul lunii noiembrie 2000, învinuitul Melinescu

Ioan, în acea perioadă membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi

Combaterea Spălării Banilor, l-a contactat, beneficiind de sprijinul denunţătorului şi al

învinuitului Priboi Ristea, pe Năstase Adrian, deputat PSD, căruia i-a comunicat că, în

cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se afla în lucru, cu propunere de

15

informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca

obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 USD, într-un cont deschis la

CXXXXXXXXXXXXX Austria – actualmente HXX Bank – având ca titular pe Năstase

Daniela, soţia învinuitului Năstase Adrian. Conform susţinerilor denunţătorului, cu

această ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că va bloca lucrarea până

după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară, lucru cu

care Năstase Adrian s-a declarat de acord, arătând că urmăreşte această finalitate; în

consecinţă, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că-i va face „cadou” dosarul

respectiv, precizând, totodată, că ar trebui schimbat din funcţia de preşedinte al Oficiului

Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, numitul Cucu Adrian, întrucât

acesta opina în favoarea informării Parchetului referitor la lucrarea menţionată.

După numirea, la data de 28.12.2000, în funcţia de prim-ministru al

Guvernului României, învinuitul Năstase Adrian a determinat, în prima şedinţă de

guvern, emiterea H.G. nr. 1399/30.12.2000, pe care a semnat-o în calitate de prim-

ministru, hotărâre prin care a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional

pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, tocmai înv. Melinescu Ioan, fiind

revocat fostul preşedinte Cucu Adrian, precum şi unul dintre membrii Plenului, respectiv

Enescu Vasilica.

Ca urmare a numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau

conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în

cadrul Oficiului, învinuitul Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 care o viza

pe Năstase Daniela, înmânându-i dosarul, în prezenţa denunţătorului Boerică Genică,

16

învinuitului Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i

fi remisă acestuia din urmă.

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA

SPĂLĂRII BANILOR - organizare şi funcţionare. Înregistrarea şi circuitul lucrării

nr. S3439/1999 privind depunerea în numerar a sumei 400.000 USD în contul

numitei NĂSTASE DANIELA.

Pentru a înţelege contextul instituţional al aspectelor semnalate prin

denunţurile formulate de numitul Genică Boerică este necesară o scurtă prezentare a

instituţiei cu a cărei activitate a interferat activitatea infracţională a învinuiţilor Năstase

Adrian, Melinescu Ioan şi Priboi Ristea precum şi a evoluţiei lucrării nr.S3439/1999

privind depunerea în numerar a sumei 400.000 USD în contul numitei Năstase Daniela.

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA

SPĂLĂRII BANILOR

Prin Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

a fost înfiinţat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, organ

de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, având ca obiect de

activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor, prin primirea, analizarea, prelucrarea

informaţiilor şi sesizarea autorităţilor abilitate prin lege.

17

Conform art. 19 al. 6 din Legea nr. 21/1999, Oficiul era (şi este) format din

câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului de

Interne, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Băncii Naţionale a

României, Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de Conturi, numiţi în funcţii, pe o

perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului. Conducerea Oficiului era asigurată de un

preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de Guvern din rândul membrilor Oficiului,

având şi calitatea de ordonator principal de credite.

Prin H.G. nr. 413/1999 s-a aprobat Regulamentul de organizare şi

funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi a

structurilor sale teritoriale.

Potrivit art. 5 din Regulament, în exercitarea atribuţiilor sale, plenul adoptă,

cu majoritate de voturi, decizii care au caracter obligatoriu pentru persoanele juridice şi

fizice prevăzute la art. 8 din Legea nr. 21/1999.

Plenul Oficiului, constituit din cei 7 membri numiţi în această calitate

potrivit art. 19 din Legea nr. 21/1999, este structura deliberativă şi de decizie a

Oficiului, deciziile fiind adoptate cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dar nu mai

puţin de 4.

Printre altele, Plenul avea atribuţia de a hotărî asupra informării

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazurile în care existau

date şi indicii temeinice referitoare la spălarea banilor.

18

Conform art. 9 al. 3 din Regulament, preşedintele Oficiului conduce

şedinţele plenului şi controlează aplicarea efectivă a deciziilor adoptate, dispunând

măsuri adecvate.

Subiecţii prevăzuţi la art. 8 din Legea nr. 21/1999 (băncile, sucursalele

băncilor străine, instituţiile de credit, alte instituţii financiare, societăţile de asigurări şi

reasigurări, agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc ori de amanet,

persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, notarială,

contabilă, financiar-bancară, orice altă persoană fizică sau juridică, prin acte şi fapte

săvârşite în afara sistemului bancar) aveau obligaţia de a informa Oficiul cu privire la

două tipuri de operaţiuni: 1) cele cu privire la care existau suspiciuni că ar avea drept

scop spălarea banilor şi 2) operaţiunile de depunere sau de retragere de sume în numerar,

în lei sau în valută, ce depăşesc echivalentul în lei a 10.000 de euro.

Învinuitul Melinescu Ioan a fost numit în cadrul Oficiului prin H.G. nr.

268/8.04.1999, ca reprezentant al Ministerului Justiţiei. În afara acestuia, în perioada

1999-2000, în Plenul Oficiului au activat martorii Cucu Adrian, preşedinte –

reprezentantul Ministerului Finanţelor, Enescu Vasilica – Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, Şerban Marin – Ministerul de Interne, Georgescu Irina –

Banca Naţională a României, Bulată Doru Bebe – Asociaţia Română a Băncilor şi Popa

Ştefan – Curtea de Conturi.

19

LUCRAREA Nr. S3439/1999.

În urma raportului nr. 1497/26.11.1999 (f.144, vol.3), transmis de Bank

Austria Creditanstalt către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării

Banilor şi înregistrat la această instituţie sub nr. S3181/26.11.1999, s-a stabilit luarea în

analiză a unei depuneri în numerar în valoare de 400.000 USD (390.767 EUR), efectuată

de Teşu Sorin în contul deschis de Năstase Daniela la Bank Austria CXXXXXXXXX.

Lucrarea a fost înregistrată cu nr. S3439/7.12.1999 şi a fost repartizată spre analiză,

analistului financiar Roşcaniuc Elena (decedată în anul 2003), sub coordonarea martorei

Enescu Vasilica, membru al Plenului.

În vederea soluţionării acestei lucrări, s-au solicitat, în prima fază, de la Bank

Austria CXXXXXXXXX, actele care au stat la baza operaţiunii analizate. Ulterior,

verificările au fost extinse, solicitându-se şi primindu-se relaţii de la diferite instituţii

(bănci, administraţii financiare, Oficiul Registrului Comerţului etc) în vederea stabilirii

provenienţei sumei de 400.000 USD, prilej cu care s-a constatat că veniturile numitei

Năstase Daniela nu justificau suma respectivă. Bank Austria CXXXXXXXXX a

comunicat, cu oarecare întârziere, cererea de deschidere de cont formulată de Năstase

Daniela, copia ordinului de plată întocmit de Teşu Sorin şi un exemplar al contractului

de vânzare-cumpărare încheiat între Cernasov Tamara, în calitate de vânzătoare şi

Bittner Alexandru, în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea unor bijuterii,

tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare, la preţul total de 400.000 USD,

cercetările fiind extinse asupra afacerilor cumpărătorului.

20

Cu privire la această lucrare, în a doua jumătate a anului 2000, au fost

întocmite două note, prin care se propunea sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, propunerile fiind respinse prin votul majorităţii membrilor plenului,

cu motivarea că lucrarea nu era completă, martora Enescu Vasilica, coordonatoarea

analistului Roşcaniuc Elena ce avea în analiză respectiva lucrare apreciind că, în fapt, nu

se dorea informarea parchetului (f.27 - 31, vol.6).

Aspectele arătate mai sus au fost confirmate şi de martorul Cucu Adrian,

care, în acea perioadă, era preşedintele Oficiului (f.19-22, vol.6). Acesta a precizat că

prima propunere de informare a parchetului a survenit ca urmare a constatării de către

analist a împrejurării că firmele la care erau asociaţi Năstase Daniela şi Teşu Sorin nu

aveau un volum de activitate care să justifice provenienţa sumei de 400.000 USD,

existând încă o şedinţă a plenului în care s-a luat în discuţie lucrarea, dar în care s-a

hotărât efectuarea în continuare de investigaţii. Martorul declară că, spre sfârşitul anului

2000, analistul Roşcaniuc Elena i-a prezentat un nou referat cu propunere de sesizare a

parchetului, însă, fiind imediat după alegeri, martorul a dorit să se asigure că materialul

nu va ieşi neautorizat din cadrul Oficiului, astfel că, după ce a constatat că există un

singur exemplar al referatului, acesta, împreună cu lucrarea de la analist, au fost

încredinţate martorei Enescu Vasilica.

În sensul discutării acestor propuneri în cadrul mai multor şedinţe de plen

sunt şi declaraţiile martorilor Georgescu Irina (f.71-72, vol. 6), Popa Ştefan (f.67-68,

vol. 6), Bulată Doru (f.76-78, vol.6) şi Şerban Marin (f.37-41, vol. 6), membri ai

Oficiului, audiaţi cu ocazia efectuării urmăririi penale anterior restiuirii dosarului de către

21

instanţa de judecată, aceştia arătând, însă, că s-au pronunţat, de fiecare dată, în esenţă, fie

pentru continuarea investigaţiilor, fie pentru trecerea lucrării în evidenţa pasivă, întrucât

suma „părea” să aibă o sursă licită.

Audiaţi şi cu ocazia efectuării urmăririi penale, martorii Enescu Vasilica,

Cucu Adrian, Georgescu Irina, Popa Ştefan, Bulată Doru şi Şerban Marin, şi-au menţinut

în totalitate declaraţiile date anterior.

În urma examinării registrelor de procese-verbale ale plenului Oficiului

Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, aferente anului 2000, a rezultat că

lucrarea nr. S3439/1999 a fost analizată în cadrul şedinţei din 07.12.1999, când s-a decis

luarea în lucru conform metodologiei pentru tranzacţii suspecte.

În şedinţa din 24.04.2000 s-a propus amânarea analizării, întrucât nu era

prezent membrul coordonator Enescu Vasilica iar la data de 02.05.2000, ca urmare a

dezbaterilor, s-au formulat două propuneri: de înaintare a lucrării la parchet şi de

continuare a analizei asupra persoanei care a făcut depunerea, pentru prima variantă

exprimându-şi votul Cucu Adrian şi Enescu Vasilica, cu motivarea că suma era foarte

mare, iar pentru a doua variantă votând Georgescu Irina, Şerban Marin, Popa Ştefan şi

învinuitul Melinescu Ioan.

Lucrarea a rămas în analiză, stabilindu-se verificarea firmelor la care este

asociat Teşu Sorin şi verificarea existenţei la bancă a unor documente care justificau

efectuarea operaţiunii, netransmise încă Oficiului.

La data de 20.12.2000, analistul financiar Roşcaniuc Elena a întocmit o

nouă notă în lucrarea nr. S3439/1999 (f.201-218, vol.3), constatând, în esenţă,

22

următoarele: între firmele la care era asociat Năstase Daniela şi cele la care era asociat

Teşu Sorin nu existau legături de ordin economic, care să justifice depunerea de către

acesta din urmă a sumei de 400.000 USD în contul numitei Năstase Daniela, cu atât

mai mult cu cât la „scopul plăţii” era făcută menţiunea „alimentare cont”.

Ulterior, în baza informaţiilor primite de la Bank Austria CXXXXXXXXX, s-a

constatat existenţa unui contract de vânzare-cumpărare, datat 19.11.1999, încheiat

între Cernasov Tamara şi Bittner Alexandru, privind vânzarea mai multor bunuri

mobile în valoare de 400.000 USD, Cernasov Tamara fiind împuternicită în contul

personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria CXXXXXXXXX.

Analizându-se provenienţa legală a sumei de 400.000 USD deţinută de Bittner

Alexandru, s-a arătat că acesta era asociat într-un număr de 26 de societăţi comerciale,

singur ori împreună cu numitul Nell Cobar Emil, aspecte constatate în urma conexării la

lucrarea nr. S3439/1999 a unei alte lucrări, având nr. S3700/2000.

Fără a intra în detalii nerelevante pentru cauză, concluziile finale ale notei

întocmite de Roşcaniuc Elena, au fost în sensul că s-a apreciat că Bittner Alexandru şi

Nell Cobar Emil s-au asociat în desfăşurarea de activităţi ilicite, care ar fi putut întruni

elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani, pentru aceste considerente

propunându-se informarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie.

Conform declaraţiilor martorilor Cucu Adrian (f.19-22, vol.6) şi Enescu

Vasilica (f.27-31, vol.6), această notă, împreună cu lucrarea de bază, au rămas asupra

23

membrului coordonator al analistului (respectiv martora Enescu Vasilica), urmând a fi

prezentată în Plen ulterior.

Acest lucru nu s-a mai realizat sub coordonarea martorei Enescu Vasilica,

întrucât, prin Hotărârea Guvernului nr. 1399 din 30.12.2000, aceasta şi preşedintele Cucu

Adrian au fost revocaţi din funcţii, fiind numit noul preşedinte în persoana învinitului

Melinescu Ioan.

În aceste condiţii, Enescu Vasilica a predat toate lucrările aflate asupra

sa unui alt membru al Oficiului, martorul Şerban Marin, după cum rezultă atât din

declaraţiile acestora, cât şi din procesul-verbal încheiat între cei doi martori la data de

3.01.2001 (f.245-251, vol.4), care atesta primirea, sub semnătură, de către martorul

Şerban Marin, a lucrării nr. S3439/20.12.2000 (data ultimei note), dosar conţinând 130

de file şi nota către plen (18 file+anexă).

Martorul Şerban Marin a precizat că dispoziţia de preluare de către el a

lucrărilor aflate la Enescu Vasilica a fost dată verbal de către noul preşedinte

ONPCSB, înv.Melinescu Ioan.

Contrar prevederilor Metodologiei de examinare a informaţiilor referitoare

la tranzacţiile suspecte, care stabilesc, la punctul 3.1., că expertul sau referentul de

specialitate va întocmi, sub coordonarea directorului sau a unui membru al Oficiului, o

Notă detaliată unde vor fi prezentate clar faptele care constituie încălcări ale legii şi

indiciile temeinice care motivează propunerea de informare a parchetului, martorul

Şerban Marin a întocmit şi semnat, personal, la data de 23.01.2001, Nota cu

propunere de clasare a lucrării privind operaţiunile suspecte de spălare a banilor

24

efectuate de Năstase Daniela, Cernasov Tamara, Bittner Alexandru, Nell Cobar Emil

şi Petre Ion (f.188-200, vol.3), în conţinutul căreia un capitol aparte a fost destinat

efectuării unor observaţii negative în legătură cu modul de abordare, documentare şi

interpretare a datelor şi informaţiilor din nota întocmită la 20.12.2000 de către analistul

Roşcaniuc Elena.

Nota a fost luată în dezbatere în şedinţa plenului Oficiului din 24.01.2001, în

prezenţa membrilor Melinescu Ioan – preşedinte, Şerban Marin, Georgescu Irina,

Bulată Doru şi Popa Ştefan (nefiind încă desemnaţi reprezentanţii Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Ministerului Finanţelor), hotărându-se, în

unanimitate, clasarea lucrării nr. S3439/1999 şi a lucrării nr.S3700/2000 conexată

anterior la această lucrare.

În consecinţă, prin Decizia nr. 10/24.01.2001, s-a dispus clasarea celor

două lucrări, actul fiind semnat de învinuitul Melinescu Ioan, în calitate de preşedinte.

Decizia urma a fi adusă la îndeplinire de analistul financiar Roşcaniuc Elena.

Revenind asupra circuitului lucrării nr. S3439/1999, trebuie evidenţiat

nu numai circuitul administrativ al acesteia ci şi contextul evoluţiei acestei lucrări

precum şi discuţiile apărute între membrii Plenului sau funcţionarii ONPCSB cu

privire la această lucrare.

Audiată în prezentul dosar de urmărire penală, martora Enescu Vasilica a

relatat (f.315-322,vol.1) că analistul „Roşcaniuc Elena după analiza preliminară a

întocmit o notă prin care propunea luarea în lucru a respectivei operaţiuni. Operaţiunea

descrisă în notă privea depunerea în numerar de către Teşu Sorin în contul Danielei

25

Năstase a sumei de 400.000 USD. Specialistul Roşcaniuc Elena mi-a mai precizat la

acel moment, că depunerea ar fi făcută în contul unei bătrâne şi că împuternicit în cont

este Daniela Năstase, iar operaţiunea părea suspectă tocmai din acest considerent că

suma de bani era virată în contul unei persoane foarte în vârstă. Îmi amintesc că, la

acel moment aceste indicii de suspiciune priveau faptul că persoana – titularul

contului avea în jur de 89 ani, era născută în Moldova la Chişinău şi nu exista nici un

document care să justifice legătura dintre persoanele respective.”

În continuare martora Enescu Vasilica a arătat referitor la ultima notă

întocmită de analistul Roşcaniuc Elena că „această notă mi-a fost prezentată de către

analist, la mijlocul lunii decembrie 2000, fără însă să-mi amintesc data. Datorită

sărbătorilor de iarnă pe de o parte, iar pe de altă parte datorită atmosferei din cadrul

instituţiei care era foarte tensionată, lucrarea nu a fost luată în discuţia Plenului.

Atmosfera era tensionată în cadrul ONPCSB datorită alegerilor de la sfârşitul anului

2000, atmosfera negativă fiind creată de Melinescu Ioan, care-şi dorea să fie şeful

instituţiei. Deşi acesta, la momentul respectiv, se afla în concediu, se prezenta la

serviciu, constituind prin atitudinea adoptată un factor relativ de presiune. La acel

moment Melinescu Ioan, invoca relaţia de amiciţie pe care o are cu ŞERBAN

MIHĂILESCU, afirmând despre acesta că se află la putere, fiind proaspăt numit

secretar al Guvernului sau se discuta despre numirea acestuia în funcţia amintită”.

Revenind la nota întocmită de analistul Roşcaniuc Elena, martora Enescu

Vasilica, a precizat că prin această notă se propunea din nou sesizarea Parchetului iar

odată cu nota, analistul Roşcaniuc Elena i-a predat şi o parte din documentele esenţiale

26

ale lucrării, subliinind că i-a solicitat expres doamnei Roşcaniuc Elena să-i predea aceste

documente.

Potrivit martorei Enescu Vasilica, intenţia acesteia era aceea de a proteja

conţinutul documentelor rezultate în urma verificărilor efectuate, arătând în acest sens că

„grija mea viza protecţia acestor date de o eventuală scurgere în mass-media, fiind

circumcrisă şi de atitudinea lui Melinescu Ioan, care prin manifestările avute la locul de

muncă arăta faptul că acesta cochetează atât cu PDSR-ul cât şi cu PRM-ul şi îmi era

teamă ca în acest context politic să nu fiu făcută vinovată eu de scurgere de informaţii”.

Declaraţiile martorei Enescu Vasilica se coroborează cu cele ale

martorului Cucu Adrian care confirmă circuitul acestei lucrări, propunerile de sesizare

a Parchetului precum şi discuţiile dintre membrii Plenului, această lucrare fiind restituită

pentru continurea investigaţiilor.

Relevantă este relatarea martorului Cucu Adrian cu privire la lucrarea

respectivă, la momentul decembrie 2000 (f.284-293,vol.1). Astfel, martorul a relatat că

„îmi amintesc că în perioada Crăciunului, posibil după 25 decembrie, doamna

Roşcaniuc Elena a întocmit un nou raport, referat, detaliat, prin care îşi reitera poziţia

de trimitere a respectivei lucrări la parchet invocând printre altele, chiar dacă nu

explicit, şi aceea că posibilităţile investigative la nivelul ONPCSB au fost epuizate.

După ce am luat la cunoştinţă despre acest nou raport întocmit de doamna Roşcaniuc

Elena am decis ca acest raport să fie luat în discuţie la scurt timp, mai precis la prima

şedinţă care s-a realizat în cursul lunii ianuarie 2001. Doamna Roşcaniuc Elena mi-a

precizat că a scos respectivul raport, într-un singur exemplar, eu apreciind favorabil

27

această modalitate de lucru deoarece urmăream securitatea, siguranţa, circuitului

documentelor în cadrul instituţiei şi implicit protejarea instituţiei de un eventual

scandal ce ar fi fost atras de aflarea respectivelor date de către media, mai ales că

domnul Adrian Năstase era în acel moment proaspăt numit în funcţia de prim-

ministru”.

Referitor la atmosfera acelor ultime zile de decembrie 2000, martorul Cucu

Adrian a precizat: „la nivel de zvon, de speculaţie, se poate considera că Melinescu

Ioan cunoştea că urma să fie numit în funcţia de preşedinte al ONPCSB,

comportamentul lui premergător cu câteva zile înainte de numirea în funcţia respectivă

fiind unul a unei persoane care încerca să-şi impună autoritatea”.

Relevante sunt şi declaraţiile martorilor Bulată Doru Bebe (f.265-

271,vol.1) şi Popa Ştefan (f.252-259,vol.1), atât cu privire la circuitul lucrării privind

depunerea sumei de 400.000 USD în contul numitei Daniela Năstase, cât şi cu privire

la anumite atitudini ale înv.Melinescu Ioan care, privite rupte din context, pot fi

considerate doar conduite neprofesionale, neprincipiale, dar care analizate în

contextul prezentului dosar de urmărire penală, relevă interesul acestuia în raport

cu anumite lucrări, vizând tocmai acea persoană – Genică Boerică sau firmele

acestuia, care i-a facilitat activitatea infracţională, aşa cum se va detalia ulterior.

Astfel, martorul Bulată Doru Bebe a declarat că „la şedinţa din ianuarie

2001, Plenul a decis clasarea lucrării, votul meu fiind întemeiat pe aceea că analistul ce

a avut lucrarea respectivă nu a reuşit să producă indicii temeinice din care să rezulte că

cei 400.000 USD ar proveni din săvârşirea unei infracţiunim”, precizând însă că, el şi

28

martorul Popa Ştefan au avut, în plus, opinia potrivit căreia ar fi trebuit să se

continue analiza tranzacţiilor anterioare depunerii sumei de 400.000 USD în contul

Danei Năstase, respectiv pentru societăţile aparţinând lui Bittner Alexandru.

Totodată martorul Bulată Doru, după ce a precizat că din câte îşi

aminteşte, în perioada cât înv.Melinescu Ioan a îneplinit funcţia de preşedinte al

ONPCSB, nicio lucrare privindu-l pe Boerică Genică nu a fost finalizată prin sesizarea

Parchetului, a mai arătat că „domnul Popa Ştefan a avut în coordonare specialişti

care au analizat tranzacţiile efectuate de Genică Boerică şi firmele sale. Îmi amintesc

că domnul Popa Ştefan şi-a exprimat faţă de mine temerile, îngrijorările sale privitoare

la analiza acestor lucrări privindu-l pe Genică Boerică, în sensul că această activitate

ar putea atrage asupra sa anumite consecinţe profesionale negative. Asociez momentul

exprimării de către domnul Popa Ştefan a temerilor sale în sensul celor precizate

anterior, cu o propunere a preşedintelui ONPCSB Melinescu Ioan, susţinută de unii

membrii, în sensul de a se limita accesul la baza de date privind tranzacţiile suspecte,

tranzacţiile în numerar şi tranzacţiile cu caracter extern. Din câte îmi amintesc, eu şi

domnul Popa nu am fost de acord cu asemenea decizie” subliinind în mod explicit că

„domnul Popa Ştefan şi-a exprimat temerea că ar putea fi revocat datorită lucrărilor pe

care le avea sub coordonare”.

Martorul Popa Ştefan a declarat, referitor la lucrarea privind depunerea

sumei de 400.000 USD, în contul numitei Năstase Daniela, mai precis despre modul în

care s-a desfăşurat şedinţa din 24.01.2001, următoarele: „îmi mai amintesc că în cadrul

şedinţei respective, am avut un anume punct de vedere cu privire la conexarea sau

29

neconexarea lucrării despre care am făcut vorbire anterior cu alte lucrări, însă nu-mi

mai amintesc detalii ci doar am considerat că era ceva dubios care ar fi trebuit analizat,

verificat în continuare. Din câte îmi amintesc, tot în cadrul şedinţei am exprimat un

punct de vedere personal în sensul de a nu se face politică, însă am precizat şi că

lucrarea trebuie continuată probabil în legătură cu conexarea sau neconexarea la alte

lucrări. La luarea respectivei decizii de clasare, am avut în considerare faptul că nu

existau probe, indicii privitoare la persoana Dana Năstase, însă existau asemenea

indicii chiar probe referitoare la Teşu Sorin care a depus banii în contul Danei

Năstase, tocmai de aceea am avut şi acel punct de vedere distinct faţă de ceilalţi membrii

ai Plenului în sensul de a se aprofunda verificările cu privire la persoana lui Teşu Sorin

în legătură cu alte lucrări aflate în evidenţă. Tocmai pentru că în cadrul respectivei

şedinţe am avut o poziţie echivocă, nuanţată în sensul celor detaliate anterior, este

posibil să explice neconcordanţele existente în modul de redactare a procesului-verbal

de redare a discuţiilor din cadrul şedinţei din 24.01.2001. Într-o primă fază secretarul

a consemnat că nu sunt de acord cu soluţia de clasare a lucrării pentru ca ulterior să

se modifice conţinutul procesului-verbal în sensul că sunt de acord. ”.

Importante sunt şi relatările martorului Popa Ştefan cu privire la

lucrările ce le-a avut în coordonarea sa vizând activitatea firmelor lui Genică

Boerică. Astfel, acesta a precizat că „la ceva timp după şedinţa din 24.01.2001, ca punct

de referinţă, îmi amintesc că un analist, o doamnă ce se afla în coordonarea mea, a

venit la mine cu o listă sau o notă de propuneri pentru luarea în lucru, privind

tranzacţii suspecte, mai precis depuneri de sute de miliarde având ca beneficiar firmele

30

numitului Genică Boerică, prin intermediul unor firme aparţinând unui cetăţean arab.

Nu cunosc cum a fost soluţionată la nivelul ONPCSB lucrarea privindu-l pe

Genică Boerică, mai precis rambursările de TVA de la Dolj, deoarece între timp am fost

revocat din funcţia deţinută fără a mi se preciza în acel moment motivul revocării cu

atât mai mult cu mandatul meu era de cinci ani. Ulterior, revenind în cadrul Curţii de

Conturi a României, în calitate de consilier de conturi, în exercitarea atribuţiilor de

serviciu, am efectuat un control în urma căruia au rezultat aceste operaţiuni ilegale de

rambursări de TVA. Acest control a fost efectuat la nivelul întregii ţări de către o

echipă de control din cadrul CCR, printre altele constatându-se la Dolj rambursări

ilegale de TVA în cuantum de circa 500 miliarde ROL, având ca beneficiar firmele lui

Genică Boerică.

Urmare a scandalului apărut în urma investigării acestor rambursări

ilegale de TVA în favoarea lui Genică Boerică, am aflat de legăturile acestuia cu

diferite oficialităţi printre care şi Melinescu Ioan, preşedintele ONPCSB, cu Ristea

Priboi şi Zaharia, directorul Direcţiei Finanţelor Publice Dolj”.

Consideraţii privitoare la existenţa unor suspiciuni de spălare de bani în

cazul lucrării nr. S3439/1999

În analiza circuitului lucrării nr. S3439/1999 s-a descris modul diferit de

percepere a operaţiunii supuse analizei, de către funcţionarii şi membrii plenului ONPSB.

31

Din cauza perioadei de timp scursă de la solicitarea informaţiilor de către

Oficiu, nu s-a putut reconstitui lucrarea, instituţiile cărora li s-au solicitat copii ale

adreselor-răspuns trimise arătând fie că acestea nu au fost identificate în arhive, fie că au

fost distruse, după trecerea unui termen de 5 ani, stabilit de nomenclatoarele arhivistice.

Mai mult, HVB Bank (fosta Bank Austria CXXXXXXXXXX) a emis două

adrese-răspuns către organele de urmărire penală, una datată 21.03.2006 (f.142, vol.3),

prin care se comunica faptul că banca nu este în posesia contractului de vânzare-

cumpărare din 19.11.1999, întrucât nu avea obligaţia de a solicita un astfel de document,

şi o alta datată 30.03.2006 (f.149, vol.3), prin care înaintează o copie a actului menţionat,

ce fusese ataşat la o adresă-răspuns către O.N.P.C.S.B. din 5.05.2000.

Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 USD în contul Danielei Năstase

şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii ridică însă semne de

întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei.

Pentru a se încerca lămurirea aspectelor privitoare la depunerea sumei de

400.000 USD în contul numitei Năstase Daniela, pe parcursul urmăririi penale anterior

restituirii, s-a procedat la audierea în calitate de martori a numiţilor Teşu Sorin, Pascariu

Dan, Bittner Alexandru.

Astfel, conform declaraţiei martorului Teşu Sorin (f.15-16, vol.6), Năstase

Daniela i-a cerut sfatul în legătură cu depunerea unei sume de bani rezultate dintr-o

moştenire sau din vânzarea unor bunuri, martorul recomandându-i Bank Austria

Creditanstalt şi a însoţit-o la o primă întâlnire cu preşedintele acestei bănci, Pascariu

Corneliu Dan. Martorul Teşu Sorin a declarat că nu îşi aminteşte dacă Năstase

32

Daniela a prezentat cu acel prilej contractul de vânzare-cumpărare care atesta

provenienţa sumei ce urma a fi depusă, însă, cu certitudine, aceasta a afirmat că va

prezenta un astfel de document dacă îi va fi solicitat de un organ al statului, fără a fi de

acord să lase un exemplar băncii, din teama de a nu ajunge informaţii la presă.

Martorul Teşu Sorin a mai relatat că Năstase Daniela a pus problema

depunerii sumei în tranşe de câte 9.000 USD (în ideea neraportării tranzacţiei către

Oficiu), fapt ce l-a determinat pe preşedintele Pascariu Dan să solicite încă o dată

asigurări privind posibilitatea de a se justifica provenienţa sumei.

Prin prisma faptului că pe contul deschis la 25.11.1999 de Năstase Daniela

era împuternicită să efectueze operaţiuni şi Cernasov Tamara (persoana care i-a vândut

lui Bittner Alexandru, bunurile în valoare de 400.000 USD), Teşu Sorin a afirmat că,

atât la data deschiderii contului de către Năstase Daniela şi a depunerii sumei, cât şi în

celelalte două-trei rânduri când au mers împreună la bancă, nu a fost însoţită de mătuşa

sa, deşi aceasta apare ca împuternicită, iar semnătura sa figurează pe cererea de

deschidere de cont datată 25.11.1999.

Şi cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală, martorul

Ţeşu Sorin (f.302-305, vol.1) a confirmat că i-a fost solicitat sprijinul de către

Năstase Daniela, în vederea identificării unei bănci pentru a depune o sumă de bani,

arătând, că nu poate preciza dacă numita Năstase Daniela a fost sau nu însoţită la

bancă de mătuşa sa, Tamara Cernasov, pe durata procedurilor bancare şi nici nu îşi

mai aminteşte dacă s-ar fi discutat despre depunerea sumei de 400.000 USD în

tranşe de până în 10.000 USD pentru a se evita raportarea. O posibilă

33

explicaţie a inconsistenţei declaraţiei martorului Teşu Sorin, o constituie, pe lângă

trecerea timpului de la momentul deruării faptelor supuse discuţiei, invocată chiar

de martor care totuşi a subliniat că îşi menţine declaraţiile date anterioar, şi faptul

că acesta a fost director la cabinetul primului – ministru Năstase Adrian.

Referitor la respectiva depunere de bani, martorul Pascariu Corneliu Dan a

menţionat (f.13-14, vol.6) că, în condiţiile în care cererea de deschidere de cont este

datată 25.11.1999 şi prezintă semnătura titularului şi a împuternicitului, aceasta ar fi

presupus în mod obligatoriu prezenţa ambelor persoane la data respectivă, iar în situaţia

în care împuternicirea se dă ulterior deschiderii contului, în mod normal trebuia

consemnată data. De asemenea, Pascariu Corneliu Dan a arătat că poate afirma cu

certitudine că nu i s-a prezentat nici un document care să ateste provenienţa sumei, ci

doar au fost unele discuţii în legătură cu necesitatea şi existenţa unui astfel de act.

Cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală, martorul

Pascariu Dan Corneliu (f.297-301, vol. 1), a reconfirmat că Teşu Sorin s-a prezentat

la biroul lui pentru a-i cere sprijinul în vederea depunerii unei sume de 400.000

USD de către Năstase Daniela, că i-a cerut lui Teşu Sorin să depună la dosarul

contului, un document care să ateste provenienţa sumei de 400.000 USD, că a aflat,

însă nu ştie dacă atunci sau ulterior, că suma respectivă este rezultatul încheierii

unui contract de vânzare-cumpărare precum şi că nu crede că a văzut vreodată

respectivul contract.

Martorul Bittner Alexandru, cumpărătorul bunurilor de la Cernasov

Tamara, a arătat (f.17-18, vol.6) că preţul de 400.000 USD a fost plătit cash, suma fiind

34

lăsată la domiciliul vânzătoarei, în prezenţa acesteia şi a Danielei Năstase, cu prilejul

ridicării bunurilor. Deşi martorul a fost de acord cu constatarea existenţei faptice a

majorităţii obiectelor achiziţionate la domiciliul său, nu există dovezi certe ale faptului că

aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei, întrucât aceasta nu a

prezentat notarului public nici un document care să ateste dobândirea bunurilor

respective, ci numai o declaraţie de bona fides. În acelaşi timp, notarul nu a solicitat

vânzătoarei un act medical care să dovedească faptul că aceasta este în deplinătatea

facultăţilor mintale. Se presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba,

Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezeşti pe

pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase

de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând cca 600 grame s-au aflat în

apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia

singură.

Martorul Bittner Alexandru şi-a menţinut declaraţia detaliată anterior

şi cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală (f.308-310, vol. 1),

aspectele relatate de acesta având însă un caracter lapidar şi neconcludent atâta

timp cât fiind întrebat dacă a solicitat date despre provenienţa bunurilor

achiziţionate de la Tamara Cernasov, acesta a a firmat că „nu cunoştea şi nici nu a

întrebat”.

Este puţin credibil că o persoană care achiziţionează obiecte unicat, de

artă, nu se interesează în legătură cu provenienţa acestora atâta timp cât pe piaţa de

profil a obiectelor de artă, există numeroase tranzacţii viciate tocmai prin faptul că

35

obiectele respective sunt, fie falsificate, fie provin din surse ilicite, astfel că o minimă

verificare asupra autenticităţii reprezintă atitudinea normală a unui comerciant

corect. Interesant este totuşi că acest martor a declarat referitor la aceste bunuri că

nu a auzit niciodată discutându-se despre vreo donaţie a bunurilor achiziţionate de

la doamna Tamara Cernasov către Năstase Daniela.

În finalul acestui capitol referitor la existenţa unor suspiciuni de spălare de

bani în cazul lucrării nr. S3439/1999, trebuie subliniată împrejurarea că, în cadrul

aceleiaşi instituţii şi cu privire la aceeaşi situaţie, doi angajaţi (Roşcaniuc Elena şi

Şerban Marin) şi-au exprimat opinii total diferite.

În ipoteza în care s-ar fi apreciat că Bittner Alexandru şi Nell Cobar Emil

s-au asociat în desfăşurarea de activităţi ilicite (aşa cum reiese din nota întocmită de

Roşcaniuc Elena), din care a rezultat suma depusă în contul Danielei Năstase, coroborat

cu împrejurările incerte ale vânzării acelor bunuri şi cu refuzul de a se supune riscului

publicităţii, ar fi existat unele indicii privind implicarea Danielei Năstase (şi, prin

extindere, a soţului acesteia, Năstase Adrian) în operaţiuni suspecte.

ANALIZA ACTIVITĂŢILOR INFRACŢIONALE ALE

ÎNVINUIŢILOR NĂSTASE ADRIAN, MELINESCU IOAN ŞI PRIBOI RISTEA

Prezenta analiză a infracţiunilor reţinute în sarcina celor trei învinuiţi se va

face distinct, urmărindu-se cronologia desfăşurării activităţilor infracţionale.

36

DIVULGAREA DE INFORMAŢII – învinuit MELINESCU IOAN

Prima din succesiunea cronologică de activităţi infracţionale ce au făcut

obiectul urmăririi penale în prezentul dosar este reprezentată de divulgarea de informaţii

de către înv.Melinescu Ioan care, în cursul lunii noiembrie 2000, având calitatea de

membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor,

prin intermediul martorului – denunţător Genică Boerică, i-a contactat pe Năstase

Adrian şi pe Priboi Ristea, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi

desfăşura activitatea, se afla în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrarea având ca obiect o depunere de numerar în

cuantum de 400.000 USD, într-un cont având ca titular pe Năstase Daniela, soţia

învinuitului Năstase Adrian.

Conform art. 18 din Legea nr. 21 /1999, personalul oficiului avea

obligaţia de a nu divulga informaţiile primite în timpul activităţii decât în cadrul

unei proceduri judiciare, inclusiv după încetarea funcţiei, pe o perioadă de 5 ani. În

acelaşi timp, este interzisă folosirea în scop personal de către angajaţii oficiului a

informaţiilor primite atât în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia.

Învinuitul MELINESCU IOAN, având, în perioada aprilie 1999-30

decembrie 2000, calitatea de membru simplu al Plenului Oficiului, reprezentant al

37

Ministerului Justiţiei, şi-a încălcat obligaţia menţionată mai sus, prin aceea că, în luna

noiembrie 2000, a adus la cunoştinţa unor persoane ce nu erau abilitate prin lege să

cunoască informaţii referitoare la lucrarea nr. S3439/1999 ( învinuiţii Năstase Adrian

şi Priboi Ristea, martorul Genică Boerică ), avizându-i despre posibilitatea informării

Parchetului.

Astfel, porivit declaraţiilor martorului – denunţător Genică Boerică

(f.79-110, vol.3), declaraţii menţinute în totalitate şi în timpul urmăririi penale refăcute

conform deciziei Î.C.C.J. (f.206-212,vol.1), cei doi se cunoşteau din 1997, aflându-se în

relaţii de amiciţie. Acesta a arătat că „în cursul anului 2000, mai precis înainte de

alegeri”, în timp ce se afla acasă la înv. Melinescu Ioan, aceasta cunoscând că martorul

Genică Boerică are “relaţii în PSD, având o relaţie de prietenie cu Ristea Priboi”, “a

afirmat că Adrian Năstase s-ar putea să aibă ceva probleme deoarece există o lucrare

la nivelul ONPCSB ce are ca obiect depunerea unei sume de bani în contul Danei

Năstase, lucrare ce urmează a fi votată în Plenul Oficiului pentru a fi trimisă la

Parchet şi de asemenea se vehicula trimiterea ei către mass-media”.

Urmare a informaţilor comunicate de înv.Melinescu Ioan, martorul Genică

Boerică l-a întrebat pe acesta dacă este “grav”, răspunsul învinuitului fiind în sensul că

“poate fi grav dacă această lucrare ajunge la presă deoarece nu se mai poate opri

trimiterea ei la parchet”.

Cu ocazia acestei discuţii cei doi au convenit ca martorul Genică Boerică,

prin prisma relaţiilor de prietenie avute cu Ristea Priboi, prin intermediul acestuia din

urmă, să i-a legătura cu înv.Năstase Adrian, iar “Melinescu Ioan a agreat această

38

modalitate de a discuta despre lucrarea respectivă cu Priboi Ristea” solicitându-i să

afle “punctul de vedere al lui Priboi Ristea şi Adrian Năstase referitor la această

lucrare”.

În continuare martorul Genică Boerică a declarat că: „a doua zi după

discuţia avută cu Melinescu Ioan referitor la lucrarea existentă la nivelul ONPCSB

privind-o pe Dana Năstase, m-am dus la biroul domnului Priboi Ristea şi i-am relatat

cele ce-mi fuseseră spuse de Melinescu. Cu această ocazie, domnul Priboi Ristea s-a dus

la biroul domnului Adrian Năstase conform celor spuse de acesta, şi în urma

consultării cu Năstase Adrian mi-a cerut să-l aduc la biroul lui pe „vărul meu”

Melinescu Ioan. Precizez că, termenul de „văr” mi-a fost cerut să-l folosesc de către

Melinescu Ioan fiind mai mult ca o glumă.

Conform celor stabilite cu ocazia acestei întâlniri, după trei-patru zile, m-

am deplasat împreună cu Melinescu Ioan la biroul lui Ristea Priboi şi în prezenţa mea,

Melinescu i-a relatat lui Priboi despre existenţa la nivelul ONPCSB a unei lucrări

privind sume de bani depuse în contul doamnei Năstase şi că există riscul ca această

lucrare să fie votată în plen şi depusă la parchet. Priboi Ristea după ce a ascultat cele

relatate de Melinescu a spus că trebuie să meargă la şeful Adrian Năstase astfel că au

plecat împreună la biroul acestuia iar după circa 30 de minute, secretara Milena m-a

condus şi pe mine la biroul lui Adrian Năstase, sesizând că discuţia dintre cei trei se

finalizase, iar Melinescu a afirmat că tot ceea ce face în legătură cu această lucrare, face

pentru mine. În acest context, de faţă cu Năstase Adrian şi Priboi Ristea, Melinescu a

afirmat că existenţa amintitei lucrări la nivelul ONPCSB, poate reprezenta un pericol

39

şi după perioada alegerilor atâta timp cât această lucrare există acolo şi cât şef este

numitul Cucu Adrian pus acolo de către un alt partid.”

Credibilitatea celor afirmate de martorul BOERICĂ GENICĂ cu

privire la divulgarea de către înv.Melinescu Ioan a informaţiilor privitoare la

lucrarea existentă la nivelul O.N.P.C.B. având ca obiect depunerea în contul numitei

Năstase Daniela a sumei de 400.000 USD, este întărită de faptul că acesta a acceptat,

fără rezerve, să fie supus unei testări poligraf pentru dovedirea sincerităţii

susţinerilor sale.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 258105 din

18.04.2007, efectuat de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul

Criminalistic (f.70-75,vol.7), privind detecţia comportamentului simulat al numitului

Boerică Genică, la întrebările: „Ai auzit când MELINESCU i-a spus lui PRIBOI că-i

va face cadou lui NĂSTASE lucrarea cu privire la DANA NĂSTASE?” şi „Ai văzut

când PRIBOI a luat dosarul despre care MELINESCU afirma că are legătură cu

DANA NĂSTASE?”, răspunsurile subiectului examinat au fost afirmative,

adevărate, fără a prezenta note specifice comportamentului simulat.

Mai mult, aspectele relatate detaliat de martorul Genică Boerică cu

privire la divulgarea de informaţii de către înv.Melinescu Ioan se coroborează cu

declaraţiile martorilor Drăgan Radu Constantin şi Stănescu Niculina Eugenia.

Astfel, martorul DRĂGAN RADU CONSTANTIN a declarat iniţial

(f.132-133,vol.6), la momentul primei urmăriri penale efectuate în cauză că, în cursul

40

anului 2003, a aflat de la denunţător că în anul 2000 sau 2001 (martorul nu-şi aminteşte

cu exactitate) Melinescu Ioan l-ar fi informat despre existenţa la Oficiul Naţional

pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, a unui dosar care o privea pe soţia

lui Năstase Adrian. Boerică Genică i-a povestit martorului că i-a făcut

cunoscută această situaţie învinuitului Priboi Ristea, acesta rugându-l ca, în virtutea

relaţiei de prietenie pe care o avea cu Melinescu Ioan, să încerce să rezolve problema. În

acest sens, BOERICĂ GENICĂ a facilitat legătura lui MELINESCU IOAN cu

PRIBOI RISTEA şi, prin intermediul acestuia, cu învinuitul NĂSTASE ADRIAN,

aceasta fiind ocazia cu care BOERICĂ GENICĂ – potrivit relatărilor sale – l-a cunoscut

pe NĂSTASE ADRIAN. În cadrul aceleiaşi discuţii pe care martorul a purtat-o cu

denunţătorul BOERICĂ GENICĂ, acesta i-a arătat că, în ziua în care a întârziat la

întâlnirea de la restaurantul Golden Blitz, îl însoţise pe învinuitul MELINESCU IOAN la

biroul lui PRIBOI RISTEA, pentru ca cel dintâi să-i remită acestuia, pentru NĂSTASE

ADRIAN, dosarul care o privea pe soţia sa, NĂSTASE DANIELA.

Aspectele iniţiale declarate de martorul DRĂGAN RADU CONSTANTIN,

au fost menţinute în totalitate şi cu ocazia efectuării prezentei urmăriri penale (f.204-

205, vol. 1).

Astfel, martorul Drăgan Radu Constantin, la întrebarea “v-a relatat numitul Genică

Boerică despre existenţa unei lucrări având ca obiect depunerea unor sume de bani

(USD) în contul Danielei Năstase ?” a răspuns fără nicio ezitare: „Da, numitul Genică

Boerică mi-a relatat, la sfârşitul anului 2002, sau în cursul anului 2003, de mai multe

ori cu ocazia unor discuţii, că a existat un dosar care îl privea pe Adrian Năstase sau

41

familia acestuia şi că, el a reuşit să scoată, să şteargă, dosarul respectiv de la Spălarea

Banilor. Îmi mai amintesc că numitul Genică Boerică mi-a precizat, dorind să scoată în

evidenţă acest fapt, că a luat respectivul dosar de la Melinescu Ioan şi i l-a dat lui

Priboi Ristea”.

Martora STĂNESCU NICULINA EUGENIA a declarat iniţial (f.130-

131,vol.6), la momentul primei urmăriri penale efectuate în cauză că, BOERICĂ

GENICĂ i-a relatat că MELINESCU IOAN i-a spus că exista în lucru la Oficiul

Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor un dosar care o viza pe

NĂSTASE DANIELA, fapt pe care BOERICĂ GENICĂ i l-a comunicat învinuitului

PRIBOI RISTEA, iar acesta lui NĂSTASE ADRIAN. Martora a menţionat că, din aceeaşi

sursă, cunoaşte că BOERICĂ GENICĂ, MELINESCU IOAN şi PRIBOI RISTEA s-au

întâlnit la un moment dat şi au mers împreună la NĂSTASE ADRIAN pentru a-i prezenta

situaţia, însă nu a putut preciza dacă a aflat despre acest fapt înainte sau după

desfăşurarea întâlnirii.

De asemenea, din discuţiile purtate în acea vreme cu BOERICĂ GENICĂ,

STĂNESCU NICULINA EUGENIA a aflat că „problema acelui dosar s-a rezolvat”,

fără ca denunţătorul să-i precizeze acesteia modul concret de soluţionare a situaţiei.

Audiată cu ocazia efectuării prezentei urmăriri penale, martora

STĂNESCU NICULINA EUGENIA a declarat că îşi menţine declaraţiile date

anterior (f.311-314,vol.1). În acest sens aceasta a precizat că are cunoştinţă că Genică

Boerică se afla în relaţii bune cu învinuiţii Melinescu Ioan şi Priboi Ristea.

42

În continuare, martora a mai relatat că: „îmi amintesc că, acum foarte mulţi

ani, însă nu pot preciza când, Genică Boerică mi-a relatat că are o chestiune destul de

importantă pe care trebuia să o rezolve şi că această chestiune avea legătură cu

numirea într-o funcţie importantă a domnului Melinescu Ioan, fără însă să-mi ofere

mai multe detalii. Mai îmi amintesc, de asemenea, că Genică Boerică a mers de mai

multe ori la Casa Poporului la domnul Ristea Priboi. Eu l-am însoţit de mai multe ori

când se ducea la Casa Poporului, însă eu rămâneam în maşină. Cunosc de

asemenea, că în acele dăţi când Genică Boerică se ducea la Casa Poporului pentru a-l

vizita pe Ristea Priboi observam cum Genică Boerică era preluat de la intrare de o

secretară, al cărui nume nu mi-l amintesc cu exactitate, este posibil ca numele să fie

Miluna, Miruna, sau Milena. Mai îmi amintesc, însă nu cunosc cu exactitate

perioada, despre intenţia domnului Genică Boerică de a-i face cadou domnului Adrian

Năstase, prin intermediului lui Ristea Priboi un ceas, însă nu cunosc dacă intenţia

acestuia s-a şi materializat. Cert este că am văzut ceasul achiziţionat de domnul Genică

Boerică, acesta fiind unul cu curea de piele şi bănuiesc că din aur, însă nu ştiu marca şi

alte amănunte.

Chiar dacă martora Stănescu Niculina Eugenia nu şi-a mai reamintit toate

aspectele detaliate în prima declaraţie, acest aspect este explicabil prin trecerea a circa 3

ani de la momentul luării primei declaraţii precum şi a circa 8 - 9 ani de la momentul

perceperii aspectelor relatate de aceasta. Ceea ce este important însă, este faptul că

această martoră a precizat că, îşi menţine declaraţia dată anterior iar prin cele

relatate confirmă relaţiile dintre Genică Boerică şi învinuiţii Melinescu Ioan, Priboi

43

Ristea şi Năstase Adrian, întâlniriile acestora , la restaurant sau chiar la sediul

Parlamentului – „Casa Poporului”, precum şi demersurile realizate pentru numirea

înv.Melinescu Ioan într-o „funcţie importantă de conducere”. Martora confirmă şi

existenţa unor astfel de legături dintre martorul Genică Boerică şi înv.Năstase Adrian –

oferirea unui ceas din aur.

Toate probele enumerate şi analizate anterior, care conduc indubitabil

la concluzia că înv.Melinescu Ioan a divulgat informaţii cu privire la existenţa unei

lucrări în cadrul ONPCSB privind depunerea unei sume de bani – 400.000 USD în

contul numitei Năstase Daniela, se coroborează cu cronologia efectivă a celorlalte

activităţi infracţionale ce fac obiectul prezentului dosar de urmărire penală şi

implicit cu probele ce dovedesc existenţa acestor infracţiuni.

INFRACŢIUNILE DE CORUPŢIE REŢINUTE ÎN SARCINA

ÎNVINUIŢILOR NĂSTASE ADRIAN, MELINESCU IOAN ŞI PRIBOI RISTEA

DAREA DE MITĂ – învinuit Năstase Adrian, LUAREA DE MITĂ –

învinuit Melinescu Ioan şi COMPLICITATEA LA LUARE ŞI DARE DE MITĂ –

învinuit Priboi Ristea

44

După stabilirea fără nici un dubiu, a activităţii infacţionale a înv.Melinescu

Ioan, în sensul divulgării de informaţii cu privire la lucrarea din cadrul ONPCSB,

învinuiţilor Priboi Ristea şi Năstase Adrian, aşa cum a fost detaliată în capitolul anterior,

urmează analiza activităţilor infracţionale de corupţie ale celor trei învinuiţi, aflate în

strânsă conexiune atât între ele cât şi cu celelalte activităţi infracţionale.

Aşa cum s-a prezentat anterior, în urma analizării probelor, învinuitul

Melinescu Ioan, având, în perioada aprilie 1999-30 decembrie 2000, calitatea de

membru simplu al Plenului Oficiului, reprezentant al Ministerului Justiţiei, şi-a încălcat

obligaţia de a nu divulga informaţii primite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, conform

art.18 din Legea nr.21/1999, prin aceea că, în luna noiembrie 2000, a adus la

cunoştinţa învinuiţilor Năstase Adrian şi Priboi Ristea informaţii referitoare la

lucrarea nr. S3439/1999, avizându-i despre posibilitatea informării Parchetului.

Fără a cunoaşte o dată exactă a luării în discuţie în cadrul unei şedinţe a

Plenului a respectivei lucrări, Melinescu Ioan a promis celorlalţi învinuiţi că va acţiona,

prin exercitarea votului personal şi prin influenţarea în acelaşi sens a altor membri,

în scopul blocării dosarului la Oficiu, cel puţin până după alegerile din decembrie 2000.

45

Întâlnirile la care au participat Genică Boerică şi învinuiţii Melinescu

Ioan, Ristea Priboi şi Năstase Adrian. Hotărârile şi acţiunile cu caracter

infracţional.

După cum s-a demonstrat anterior, înv.Melinescu Ioan, prin intermediul lui

Genică Boierică, s-a întâlnit cu învinuiţii Priboi Ristea şi Năstase Adrian, pentru a le

spune despre existenţa la nivelul ONPCSB a lucrării privind-o pe Năstase Daniela şi a le

sugera posibilitatea de „a face ceva pentru a nu ajunge la Parchet”, astfel că, în

continuare se vor detalia întâlnirile dintre Genică Boerică şi învinuiţii Melinescu

Ioan, Priboi Ristea şi Năstase Adrian, scopul acestora şi conţinutul discuţiilor

purtate între participanţi.

Veridicitatea acestor întâlniri este probată prin coroborarea

declaraţiilor martorilor Genică Boerică, Drăgan Radu Constantin şi Stănescu

Niculina Eugenia, prin concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică a

testului pentru detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genică Boerică,

de declaraţiile altor martori – Purcaru Milena, sau verificările efectuate şi

documentele obţinute în cauză, precum şi de producerea şi succesiunea

evenimentelor ulterioare.

46

Astfel, martorul Genică Boerică (f.206-212,vol.1), menţinându-şi în

totalitate cele declarate anterior şi cu ocazia efectuării prezentei urmăriri penale, a reiterat

că: “în legătură cu domnul Ristea Priboi, pot afirma că între mine şi dumnealui exista o

relaţie de prietenie, vizitându-ne fie la Bucureşti, fie în Dolj la Brădeşti de unde este

acesta şi de asemenea, ieşeam la restaurant, cunoscându-ne şi familiile”.

Martorul mai arată că l-a cunoscut pe înv.Priboi Ristea în 1998 sau 1999

relatând despre prima întâlnire cu acesta: “domnul Priboi Ristea dorea să mă cunoască,

probabil în contextul că auzise de mine ca sunt om de afaceri din zona Doljului, zonă din

care provenea şi acesta. Prima întâlnire cu Ristea Priboi a avut loc la biroul acestuia la

Casa Poporului unde, între patru ochi, am discutat despre relaţii şi cunoştinţe comune

din zona Doljului şi de asemenea, acesta m-a întrebat dacă vreau să sprijin partidul,

dacă doresc să mă înscriu în partid sau să ocup diferite funcţii. Ristea Priboi a

solicitat un sprijin financiar fiind o discuţiei generică însă fără a-mi solicita în mod

concret o anume sumă de bani. Am fost de acord să acord un asemenea sprijin, tot la

modul generic, fără a se cădea de acord asupra unor sume concrete de bani însă, ca

modalitate de acordare a acestui sprijin, s-a convenit ca ori de câte ori doresc să dau o

sumă de bani pentru partid, să mă prezint la biroul domnului Priboi şi să-i dau personal

respectiva sumă de bani”.

În continuare martorul Genică Boerică a relatat, în contextul unor probleme

judiciare legate de afacerile derulate de el, despre modalitatea prin care, înv.Priboi

Ristea i-a făcut cunoştinţă cu înv.Adrian Năstase: „domnul Ristea Priboi a pus mâna

pe telefon şi a întrebat dacă este şeful, după care m-a condus două sau trei etaje mai

47

sus, la biroul domnului Adrian Năstase, ocazie cu care domnul Priboi m-a prezentat

domnului Adrian Năstase descriindu-mă ca fiind „un băiat bun”, om de afaceri în

zona Doljului care sprijină partidul şi i-a relatat despre problemele pe care le aveam cu

acel dosar de la Piteşti întrebându-l pe Adrian Năstase dacă poate să-l sune pe

inspectorul şef de la Argeş, pe domnul Dan Fătuloiu, că vrea să-i spună că şi domnul

Adrian Năstase îl întreabă dacă se poate rezolva ceva cu acest dosar, aspect cu care

Adrian Năstase a fost de acord”.

Revenind la problematica critică, ce face obiectul prezentului dosar de

urmărire penală, martorul Genică Boerică a arătat: “în legătură cu domnul Adrian

Năstase, arăt că după prima întâlnire avută în condiţiile detaliate anterior, m-am

întâlnit şi cu alte ocazii, a doua întâlnire fiind în legătură cu lucrarea Oficiului

Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor privind-o pe Dana

Năstase”

Deosebit de relevante sunt aspectele semnalate de martorul Genică

Boerică referitoare la conţinutul discuţiilor purtate de învinuiţi, acţiunile convenite

de aceştia şi modalitatea concretă prin care aceştia le-au pus în aplicare.

Referitor la întâlnirile dintre învinuiţi şi discuţiile despre lucrarea aflată

în cadrul ONPSCB, martorul Genică Boerică precizează: „Arăt că, a doua zi după

discuţia avută cu Melinescu Ioan referitor la lucrarea existentă la nivelul ONPCSB

privind-o pe Dana Năstase, m-am dus la biroul domnului Priboi Ristea şi i-am relatat

48

cele ce-mi fuseseră spuse de Melinescu. Cu această ocazie, domnul Priboi Ristea s-a

dus la biroul domnului Adrian Năstase conform celor spuse de acesta, şi în urma

consultării cu Năstase Adrian mi-a cerut să-l aduc la biroul lui pe „vărul meu”

Melinescu Ioan. Precizez că, termenul de „văr” mi-a fost cerut să-l folosesc de către

Melinescu Ioan fiind mai mult ca o glumă.

Conform celor stabilite cu ocazia acestei întâlniri, după trei-patru zile, m-

am deplasat împreună cu Melinescu Ioan la biroul lui Ristea Priboi şi în prezenţa mea

Melinescu i-a relatat lui Priboi despre existenţa la nivelul ONPCSB a unei lucrări

privind sume de bani depuse în contul doamnei Năstase şi că există riscul ca această

lucrare să fie votată în plen şi depusă la parchet. Priboi Ristea după ce a ascultat cele

relatate de Melinescu a spus că trebuie să meargă la şeful Adrian Năstase astfel că au

plecat împreună la biroul acestuia iar după circa 30 de minute, secretara Minena m-a

condus şi pe mine la biroul lui Adrian Năstase, sesizând că discuţia dintre cei trei se

finalizase, iar Melinescu a afirmat că tot ceea ce face în legătură cu această lucrare,

face pentru mine.

În acest moment al întâlnirii dintre învinuţi, conform celor relatate de

martor, intervine atât „oferta”de a face ceva în legătură cu lucrarea ce ar fi putut

constitui o problemă pentru înv.Năstase Adrian, cât şi sugestia pentru

„disponibilizarea” funcţiei de preşedinte al ONPCSB: „În acest context, de faţă cu

Năstase Adrian şi Priboi Ristea, Melinescu a afirmat că existenţa amintitei lucrări la

nivelul ONPCSB, poate reprezenta un pericol şi după perioada alegerilor atâta timp cât

această lucrare există acolo şi cât şef este numitul Cucu Adrian, pus acolo de către un

49

alt partid. Discuţia respectivă a continuat între Melinescu Ioan şi Priboi Ristea, eu

fiind de faţă la Restaurantul Mariott. Cu ocazia acestei discuţii, s-a stabilit ca Melinescu

să facă tot posibilul să blocheze lucrarea pentru ca aceasta să nu plece la parchet, mai

precis să facă acele demersuri necesare ca până în alegeri, câteva şedinţe să nu fie

votată în plen. Melinescu a exprimat modalitatea în care intenţionează să realizeze

acest demers precizând că are controlul asupra câtorva membrii ai plenului ONPCSB,

nominalizând în mod expres numele Şerban şi făcând totodată vorbire la mod generic,

fără însă a preciza numele, despre o doamnă.”

Relevante sunt relatările martorului Genică Boerică despre modalitatea

în care înv.Melinescu si-a îndeplinit atribuţiile în legătură cu acestă lucrare precum

şi cum s-a oferit şi acceptat funcţia de preşedinte al ONPCSB: „După această

întâlnire, cunosc de la Melinescu Ioan că acesta a reuşit să blocheze lucrarea amintită.

După alegerile de la sfârşitul anului 2000, am avut la Craiova o discuţie cu Priboi

Ristea, ocazie cu care acesta m-a întrebat dacă „vărul meu” doreşte ceva pentru

demersurile efectuate de acesta pentru a bloca lucrarea privind-o pe Năstase Dana,

mai precis, dacă nu cumva doreşte să fie numit şef la oficiu, mai ales că lucrarea încă

există acolo, implicit pot apărea probleme. După această discuţie cu Priboi Ristea, i-am

adus la cunoştinţă (lui Melinescu ) cele afirmate de Priboi în legătură cu numirea în

funcţia de preşedinte al ONPCSB, Melinescu aflând despre cele afirmate, a precizat că

ceea ce a făcut el a făcut pentru mine, nedorind această funcţie însă i-am spus că

„oamenii doresc să te numească”, Melinescu replicându-mi „eu nu cred, dar dacă vor

ei …”. I-am comunicat lui Priboi Ristea că Melinescu Ioan nu are nicio pretenţie cu

50

privire la numirea în funcţia de conducere amintită, însă Priboi Ristea a insistat în

discuţia cu privire la numirea lui Melinescu în funcţia de şef la ONPCSB, că a discutat

cu „şeful” Adrian Năstase şi că acesta îl doreşte la conducerea ONPCSB.”. ”La

maxim două zile după această discuţie, Priboi Ristea mi-a comunicat să-l anunţ pe

vărul meu Melinescu Ioan că a fost numit în funcţia de preşedinte al ONPCSB, că

această numire a avut loc la prima şedinţă a Guvernului şi că va primi cât de curând

decizia. Această discuţie în care Priboi mi-a cerut să-l încunoştinţez pe Melinescu că

îndeplinea funcţia de preşedinte al ONPCSB a avut loc acasă la Priboi Ristea în

Bucureşti.”

„După numirea lui Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al ONPCSB,

acesta a afirmat într-o discuţie avută cu mine că îi va face lui Adrian Năstase cadou,

dosarul, lucrarea privind sumele de bani depuse în contul Danei Năstase, afirmând cu

această ocazie că va înlocui această lucrare. Nu cunosc exact modalitatea şi contextul în

care urma să facă acest lucru deoarece acesta nu mi-a detaliat şi probabil că Melinescu

a avut discuţii cu Năstase Adrian despre acest subiect. Cunosc doar că, Melinescu a

precizat că, înlocuirea acestei lucrări se va face în contextul unor modificări interne în

cadrul Oficiului, mai precis a aducerii unor calculatoare , sisteme informatice, că toate

lucrările vor fi puse pe suport digital.”

Detalierea aspectelor relatate de martorul Boerică Genică, a căror veridicitate

este confirmată prin coroborarea cu celelalte probe aşa cum s-a arătat anterior, este

importantă tocmai pentru a sublinia caracterul insidios al înţelegerii dintre învinuiţii

51

Melinescu Ioan şi Năstase Adrian, cu sprijinul înv.Priboi Ristea, fără solicitări sau

propuneri explicite, ci tacită, implicită, bazată pe sugestii subtile, dar cu mare forţă

de convingere. Aşa cum s-a detaliat când a fost analizată declaraţia martorului

Boerică Genică, învinitul Melinescu Ioan i-a precizat învinuitului NĂSTASE ADRIAN

că „nu doreşte nimic pentru sine” însă a sugerat că ar trebui schimbat CUCU ADRIAN,

precum şi că „îi va face dosarul cadou”.

Înv.Năstase Adrian s-a declarat de acord cu aceste afirmaţii, cu sugestiile

înv.Melinescu Ioan deşi, aparent, nu avea, în acel moment posibilitatea de a influenţa în

vreun fel numirea preşedintelui Oficiului.

Totuşi, acest accept al înv.Năstase Adrian cu privire la modalitatea de

blocare a lucrării de către înv.Melinescu Ioan, precum şi a schimbării preşedintelui

ONPCSB, Cucu Adrian, trebuie privit în contextul socio-politic al momentului, mai

precis cu o lună şi jumătate înainte de alegeri, cercetările sociologice realizate de IMAS

şi IRSOP îi plasau pe Ion Iliescu şi PDSR pe primul loc, poziţionarea partidului în

care NĂSTASE ADRIAN era un membru marcant – prim vicepreşedinte – fiind

favorabilă în planul imaginii publice. Conform regulilor jocului politic, desemnarea

lui Năstase Adrian ca prim-ministru, în ipoteza câştigării alegerilor de Ion Iliescu,

era iminentă. Aşadar, prezentarea, oferirea, de către învinuitul Melinescu Ioan, unei

persoane care urma să ocupe o funcţie cu putere decizională în privinţa instituţiei

Oficiului, a serviciilor pe care ar fi dispus să le facă, coroborată cu sugestia înlocuirii

persoanelor care aveau o poziţie nefavorabilă, reprezintă, în fapt, o solicitare de genul

„numiţi-mă pe mine şi rezolv”.

52

De altfel, relatarea lui Genică Boerică în sensul că Melinescu Ioan i-a spus

lui Năstase Adrian că nu doreşte nimic pentru sine, afirmaţie care nu a fost contestată

de Melinescu Ioan cu prilejul confruntării cu denunţătorul, cu ocazia urmăririi penale

efectuate anterior restituirii de către instanţă, şi care i-a determinat o reacţie

demonstrativă de nevinovăţie, această susţinere fiindu-i convenabilă, dar fără a realiza că

a reprezentat o recunoaştere implicită a întâlnirii respective) nu face decât să sedimenteze

convingerea că susţinerile denunţătorului sunt reale. Considerăm că, dacă BOERICĂ

GENICĂ nu ar fi spus adevărul, acesta ar fi susţinut existenţa unei pretinderi şi a

unei acceptări explicite de ocupare a funcţiei de către MELINESCU IOAN.

Este adevărat că o înţelegere realizată între două persoane care, în

momentul în care pretinderea, oferirea şi acceptarea folosului s-au întâlnit, nu

ocupau funcţiile care să le permită efectuarea demersurilor necesare în interes

reciproc, este atipică din perspectiva infracţiunilor corelative de luare şi dare de

mită, însă aceasta rămâne valabilă şi cu semnificaţie penală, întrucât ulterior

ocupării funcţiilor respective, persoanele acţionează conform acelei înţelegeri

anterioare (situaţia este oarecum similară cu îndeplinirea condiţiei suspensive din

dreptul civil).

*

* *

53

După numirea sa în funcţia de preşedinte al Oficiului, învinuitul Melinescu

Ioan a dispus, verbal, ca act de serviciu, însă în realizarea scopului infracţiunii,

preluarea lucrării nr. S3439/1999 de către Şerban Marin, membru al Plenului,

reprezentant al Ministerului de Interne, a cărui poziţie era deja cunoscută ca fiind

împotriva informării parchetului, acesta întocmind o notă cu propunere de clasare a

lucrării.

Este de menţionat şi împrejurarea că luarea în discuţie şi decizia de clasare

a lucrării nr. S3439/1999 s-a realizat cu „celeritate” la data de 24.01.2001, în

intervalul de timp de 30 de zile alocat numirii a încă doi membri ai Oficiului în locul

celor revocaţi, astfel că hotărârea s-a adoptat în prezenţa a numai 5 membri ai Plenului,

opinia a trei dintre aceştia (a sa însuşi, a lui Şerban Marin şi a Irinei Georgescu)

fiind cunoscută de învinuitulMelinescu Ioan.

*

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a hotărât, prin decizia nr.

3334/17.06.2004 că acea condiţie prevăzută în art. 254 (1) C.p., ca fapta

funcţionarului să fie săvârşită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la

îndatoririle de serviciu este realizată şi în situaţia în care îndeplinirea actului cade

în atribuţiile altui funcţionar (în cauza de faţă este vorba de o structură deliberativă

şi de decizie – Plenul Oficiului) dar făptuitorul, prin modul în care îşi realizează

propriile sarcini de serviciu, poate influenţa îndeplinirea actului de către

54

funcţionarul competent. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat,

prin decizia penală nr. 391/1999, în sensul că pretinderea sau primirea de foloase de

către un funcţionar, pentru a îndeplini un act în privinţa căruia are atribuţii de

serviciu, chiar limitate, pentru realizarea actului final, constituie infracţiunea de

luare de mită.

Potrivit probelor administrate în prezentul dosar de urmărire penală,

învinuitul Melinescu Ioan , prin îndeplinirea rolului de membru al Plenului şi preşedinte

al Oficiului, avea posibilitatea de a influenţa, prin votul propriu, decizia de

informare a parchetului sau de luare a unei măsuri de clasare a lucrării ori de trecere

în evidenţa pasivă, exact în sensul celor dispuse în deciziile de spetă ale instanţei supreme

enumerate anterior.

Chiar dacă învinuiţii nu ocupau la moment înţelegerii dintre ei, funcţiile

care să le permită efectuarea demersurilor necesare în interes reciproc, actele

materiale de oferire şi de acceptare rămân valabile şi cu semnificaţie penală,

întrucât ulterior ocupării funcţiilor respective, persoanele acţionează conform acelei

înţelegeri anterioare şi, mai mult, fapta se consumă în forma primirii efective de

către persoana mituită a folosului promis.

*

* *

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere la stabilirea credibilităţii martorului

denunţător Boerică Genică sunt şi declaraţiile martorelor Stroescu Cristina Valeria şi

55

Purcaru Milena, precum şi datele comunicate cu privire la modalitatea de acces în incinta

sediului Parlamentului ( „Casa Poporului” ).

Astfel, în faza de urmărire penală, anterior restituirii de către instanţa de

judecată, martora STROESCU CRISTINA VALERIA (f.134-135, vol.6), fosta şefă de

cabinet a lui Năstase Adrian, a confirmat faptul că Priboi Ristea venea frecvent la şeful

său, singur sau însoţit de alte persoane, aceasta neputând afirma cu certitudine dacă

numiţii Melinescu Ioan şi Boerică Genică l-au vizitat pe Năstase Adrian, iar martora

PURCARU MILENA (f.136-137, vol.6), fost consultant la biroul lui Priboi Ristea, a

declarat că în perioada 1998-2004, cât a îndeplinit această funcţie, a constatat că Priboi

Ristea era vizitat periodic (la trei săptămâni-o lună) de Boerică Genică, fără a-şi

aminti însă despre existenţa vreunei situaţii în care să-l fi condus pe acesta de la biroul lui

Priboi Ristea la cabinetul lui Năstase Adrian.

Pe parcursul prezentei urmăriri penale, fiind audiată, martora Stroescu

Cristina Valeria a arătat că îşi menţine declaraţiile date anterior însă a precizat că

datorită trecerii timpului nu-ţi aminteşte în totalitate ceea ce am declarat iniţial (f.213-

217, vol.1). Astfel, martora a precizat că primirea persoanelor venite în vizită la

înv.Năstase Adrian, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor în perioada 1996 – 2000, nu

intra exclusiv în atribuţiile sale, aceste persoane ce veneau în vizită fiind însoţite de

personalul de pază, existând în acest sens nişte norme stabilite în privinţa accesului

oaspeţilor în incinta clădirii Camerei Deputaţilor, potrivit cărora persoanele venite în

vizită urmau să fie preluate şi însoţite de angajaţi ai Direcţiei de pază până la biroul sau

camera de destinaţie. Persoanelor ce veneau în vizită, li se eliberau bonuri de acces, la

56

primirea unui asemenea bon aceste persoane predau buletinul sau un act de identitate,

iar după efectuarea vizitei, se preda bonul pe care trebuia să fie confirmată destinaţia

acestor oaspeţi iar după această verificare se înapoia actul de identitate. Aceste bonuri

nu erau centralizate, fiind în realitate doar o formalitate ce viza strict controlul accesului

în incinta clădirii şi nu în ceea ce priveşte o evidenţă ulterioară a acestor intrări în clădire.

Martora a mai precizat că nu are cunoştinţă ca pentru intrările în incinta

Camerei Deputaţilor să fi existat un registru de evidenţă.

Referitor la înv.Priboi Ristea, martora Stroescu Cristina Valeria a arătat

că îl cunoştea pe acesta, în virtutea funcţiei pe care învinuitul o îndeplinea în perioada

1996 -2000, de consilier al înv.Năstase Adrian, deputat şi vicepreşedinte al Camerei

Deputaţilor, specificând despre frecvenţa vizitelor acestuia că „erau zile în care putea să

vină de 3-4 ori, sau zile în care putea să vină doar o dată sau niciodată în funcţie de

agenda zile respective” precum şi că “existau situaţii în care Ristea Priboi venea la

cabinetului domnului Adrian Năstase însoţit de alte persoane însă răspunderea în ceea

ce priveşte introducerea şi însoţirea respectivelor persoane în clădirea Camerei

Deputaţilor îi aparţinea lui Ristea Priboi. Nu îmi amintesc toate persoanele care l-au

însoţit pe Ristea Priboi în vizitele acestuia la cabinetul domnului Adrian Năstase”.

În continuare, martora Stroescu Cristina Valeria, după ce a precizat că nu

cunoaşte toate persoanele care l-au însoţit pe înv.Ristea Priboi la cabinetul înv.Năstase

Adrian, fiind întrebată referitor la înv.Melinescu Ioan şi martorul Boerică Genică, aceasta

a declarat că „până la momentul în care am fost audiată ca martor pentru prima dată în

această cauză, nu am cunoscut cum arată Melinescu Ioan şi Genică Boerică şi de

57

asemenea, nici nu auzisem la acel moment, de aceste două persoane” şi de asemenea că

nu poate “afirma cu certitudine că numiţii Melinescu Ioan şi Genică Boerică au fost

sau nu în clădirea Camerei Deputaţilor în perioada 1999-2000, deoarece eu nu eram

gestionara intrărilor şi ieşirilor din clădirea Camerei Deputaţilor”.

Importantă este şi declaraţia martorei Purcaru Milena (f.218-221,vol1),

al cărei prenume aşa cum am arătat anterior, a fost reţinut atât de martorul

denunţător Boerică Genică cât şi de martora Stănescu Niculina. Astfel, martora

Purcaru Milena a precizat că “pe domnul Genică Boerică îl cunosc văzându-l în timp

ce venea în vizită la cabinetul domnului Priboi. Prin prisma relaţiilor de serviciu, îl

însoţeam pe domnul Genică Boerică până la cabinetul domnului Priboi Ristea

deoarece aceasta era procedura de acces în clădire şi mai ales datorită faptului că au

fost mai multe situaţii în care domnul Genică Boerică s-a prezentat fără acte de

identitate însă nu pot preciza cu exactitate de câte ori au fost asemenea situaţii. De

asemenea, nu pot preciza cu exactitate numărul acestor vizite şi nici perioada exactă de

timp, putând doar afirma că aceste vizite au fost în perioada 1997-2000 cât am

îndeplinit funcţia de şef cabinet aşa cum am arătat anterior.”

Martora Purcaru Milena a mai arătat că „prin prisma atribuţiilor de

serviciu trebuia să circul între mai multe cabinete aflate la mai multe etaje, nu aveam

posibilitatea să văd ce persoane intrau la cabinetele domnilor Adrian Năstase şi Priboi

Risrtea”, precizând totodată că nu a condus nicio persoană la cabinetul domnului

Năstase Adrian însă la înv.Priboi Ristea a condus mai multe persoane, însă nu poate

preciza numărul şi numele acestor persoane.

58

Atât din declaraţia martorei Purcaru Milena cât şi din cea a martorei Stroescu

Cristina Valeria, ambele funcţionare în structura administrativă a Camerei Deputaţilor a

rezultat şi un alt aspect, faptul că existau o multitudine de birouri, de locaţii la diferite

etaje sau chiar pe acelaşi palier, în incinta respectivei instituţii, în care se desfăşurau

activităţi sau la care aveau acces fie martorele, fie învinuiţii Ristea Priboi şi Năstase

Adrian.

Este importantă această observaţie pentru a înlătura orice speculaţie din

partea apărării învinuiţilor cu privire la faptul că martorul – denunţător Boerică Genică nu

ar fi indicat cu exactitate biroul înv.Năstase Adrian în care a avut loc întânirea celor trei

învinuiţi, în urma căreia au fost stabilite acţiunile cu caracter infracţional. Cu atât mai

mult este credibilă declaraţia martorului denunţător Boerică Genică cu cât prezenţa

acestuia în Palatul Parlamentului, sediul Camerei Deputaţilor, este confirmată chiar

de secretara înv.Priboi Ristea, martora Purcaru Milena, astfel că orice speculaţie cu

privire la indicarea cu exactitate sau nu a biroului înv.Năstase Adrian, este lipsită în

mod vădit de substanţă şi este făcută doar în singurul scop al apărării, şi anume de a

decredibiliza relatările martorilor a căror declaraţie nu este convenabilă poziţiei

învinuiţilor.

Mai mult, martorul Genică Boerică a afirmat constant că ori de câte ori

venea în vizită la înv.Priboi Ristea, era condus la biroul acestuia din urmă, existând

posibilitatea ca întâlnirea dintre învinuiţi să fi avut loc şi în alt birou decât al înv.Năstase

Adrian, de exemplu al grupului parlamentar, comisie sau al oricărei alte structuri

organizatorice din Palatul Parlamentului, o clădire cu foarte multe etaje şi birouri ( a doua

59

clădire din lume ca mărime, după cea a PENTAGONULUI din SUA ), astfel că este cel

puţin ridicolă presupunerea că o persoană ar putea să reţină cu exactitate locaţia unui

asemenea birou, respectiv cel al înv.Năstase Adrian, după numai câteva prezenţe.

În cauză s-au solicitat Serviciului de Protecţie şi Pază şi Direcţiei pentru

Protecţie şi Pază din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor date

referitoare la modalităţile de acces în instituţie şi evidenţa persoanelor,

comunicându-se (f.80-85, vol.5) că intrările de persoane nu au fost evidenţiate în

registre, accesul făcându-se în baza unor bonuri de acces, cu actul de identitate,

conform nomenclatorului arhivistic termenul de păstrare a acestora fiind de un an.

*

* *

Revenind asupra situaţiei de fapt se va analiza modalitatea prin care, în

mod concret, înv.Năstase Adrian şi-a îndeplinit obligaţia asumată ca şi

contraprestaţie la modul în care înv.Melinescu Ioan şi-a îndeplinit atribuţiile de

serviciu în raport cu lucrarea de la ONPCSB.

Elementul principal în demonstrarea existenţei unei legături între cei doi

învinuiţi, anterioară numirii lui MELINESCU IOAN în funcţie, îl constituie chiar

susţinerile învinuitului NĂSTASE ADRIAN, făcute cu prilejul primei şedinţe de

guvern după investire, din 30.12.2000 (f.1-4, vol.5).

60

Astfel, în chiar prima şedinţă după investire a noului guvern, s-a pus în

discuţie schimbărea conducerii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării

Banilor, context în care învinuitul Năstase Adrian, în urma dezacordului exprimat de

Stănoiu Rodica, ministrul justiţiei, care a precizat că ea nu îl cunoaşte pe Melinescu

Ioan şi că va fi de acord cu numirea sa numai dacă primul-ministru garantează pentru el,

a confirmat că îl cunoaşte şi, mai mult, că Melinescu Ioan este singurul care îi poate

asigura în acel moment că la Oficiu „lucrurile merg bine”. Aceste afirmaţii sunt

cuprinse în stenograma şedinţei de guvern din 30.12.2000, desecretizată prin decizia

şefului Cancelariei primului-ministru.

Având în vedere că Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării

Banilor se afla în subordinea directă a Guvernului, iar Secretariatul General al

Guvernului se găsea în directa subordonare a primului-ministru, urmează a se stabili

contribuţia pe care a avut-o, din această poziţie, învinuitul Năstase Adrian la numirea în

funcţie a lui Melinescu Ioan , precum şi caracterul formal colectiv al luării deciziei.

Astfel, după cum am arătat, învinuitulNăstase Adrian, în urma dezacordului

exprimat de Stănoiu Rodica, ministrul justiţiei, care a precizat că ea nu îl cunoaşte pe

Melinescu Ioan şi că va fi de acord cu numirea sa numai dacă primul-ministru îl

cunoaşte şi garantează pentru el, a confirmat că îl cunoaşte şi, mai mult, că Melinescu

Ioan este singurul care îi poate asigura în acel moment că la Oficiu „lucrurile merg

bine”. Cu acelaşi prilej, pentru a contracara opoziţia întâmpinată din partea ministrului

justiţiei, Năstase Adrian a menţionat că îl pot schimba oricând la un moment ulterior,

61

dacă este nevoie, tot prin hotărâre, dar că era important ca această numire să aibă

loc atunci.

Aşadar, nici unul dintre membrii guvernului nu a formulat în cadrul

şedinţei propunerea de numire, iar singurul care a susţinut-o, fără argumente de

fond, însă, a fost primul-ministru Năstase Adrian , acesta lăsând să transpară un

interes în efectuarea grabnică a acelei schimbări, în cadrul primei şedinţe a

Guvernului Năstase, la numai două zile după învestire. Este cert că, în condiţiile în

care numirea nu a fost propusă de alte persoane, ci de primul-ministru, iar membrii

cabinetului care aveau atribuţii în domeniul justiţiei şi al finanţelor nu au discutat cu

Năstase Adrian despre posibilele numiri sau revocări şi nu au recomandat anumite

persoane pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Oficiului, insistenţa primului-

ministru a fost determinată de faptul că îl cunoscuse pe Melinescu Ioan în

împrejurările relatate de denunţător şi prin intermediul consilierului său Priboi

Ristea.

Martora Stănoiu Rodica, a precizat cu ocazia audierii anterioare, înainte de

restituirea dosarului de urmărire penală că, a participat, în calitate de ministru al justiţiei,

la şedinţa guvernului din 30.12.2000, a declarat (f.1-4, vol.6) însă nu l-a cunoscut pe

MELINESCU IOAN, care era reprezentantul Ministerului Justiţiei în cadrul

O.N.P.C.S.B., anterior numirii acestuia în funcţia de preşedinte al acestei instituţii,

solicitând informaţii despre el de la Trifoi Doru Crin. De asemenea, martora a

menţionat că, având în vedere că a declarat în şedinţă că nu îl cunoaşte deloc pe

Melinescu Ioan, este posibil ca respectivul punct al ordinii de zi să fi fost introdus chiar

62

în ziua de 30.12.2000, întrucât, în caz contrar, ar fi deţinut informaţii, chiar sumare,

cu privire la persoana propusă pentru ocuparea funcţiei. Martora Stănoiu Rodica a mai

precizat că, mai mult ca sigur, în cadrul şedinţei nu s-a discutat despre revocarea din

funcţie a unor membri ai Oficiului, întrucât şi-ar fi reiterat poziţia de dezacord vis-a-vis

de schimbarea din funcţie a lui Cucu Adrian.

Cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală, martora

Rodica Stănoiu şi-a menţinut în totalitate declaraţia dată anterior (f.277-279, vol.1).

Astfel, aceasta a declarat că „la respectiva şedinţă, s-a discutat şi

revocarea respectiv numirea unor membrii ai ONPCSB, îmi amintesc că am avut o

viziune diferită de cea a primului ministru referitoare la acest aspect, mai precis, primul

ministru Adrian Năstase avea o viziune globală, eminamente politică asupra schimbării”

În continuare martora Stănoiu Rodica a precizat că nu a fost consultată

anterior şedinţei de Guvern, iar propunerea privind numirea lui Melinescu în funcţia

de preşedinte al ONPCSB a fost făcută direct în şedinţa de Guvern, subliniind că a

avut o anume reţinere în ceea ce priveşte numirea lui Melinescu Ioan la şefia

ONPCSB, deoarece prin prisma activităţilor sale didactice, de cercetare ştiinţifică îl

întâlnise pe domnul Cucu Adrian şi îi crease impresia unui profesionist.

Martora nu a putut preciza dacă la baza hotărârii de numire a lui Melinescu

Ioan a existat o notă de fundamentare sau o expunere de motive şi, de asemenea, că este

posibil să nu fi contrasemnat respectiva hotărâre de guvern iar date, referinţe despre

înv.Melinescu a aflat ulterior acestei hotărâri de la martorul Trifoi Doru

63

Martorul TĂNĂSESCU MIHAI NICOLAE, participant la şedinţa

guvernului din 30.12.2000 în virtutea funcţiei de ministru al finanţelor publice, a declarat

(f.7-8, vol.6) că nu îşi aminteşte ce discuţii s-au purtat cu privire la revocarea unor

membri ai Oficiului, deşi una dintre persoanele vizate era chiar reprezentantul

Ministerului Finanţelor în cadrul instituţiei respective ( Cucu Adrian ).

Martorul a precizat că nu îşi aminteşte să fi semnat o notă prin care să

propună revocarea din funcţie a lui Cucu Adrian, notă despre care se face vorbire în

nota de fundamentare a hotărârii de guvern, redactată de Secretariatul General al

Guvernului şi mai ales a arătat că, nu îl cunoştea pe Cucu Adrian, astfel că nu avea

motive pentru a propune (intempestiv) revocarea din funcţie a acestuia.

Martorul a mai menţionat că a avizat nota de fundamentare întocmită de

S.G.G. şi, ulterior, a contrasemnat H.G. nr. 1399/30.12.2000, numai în considerarea

obligaţiei care îi revenea, ca ministru al finanţelor publice, de a desemna un nou

reprezentant al ministerului şi de a propune numirea acestuia în funcţia de membru al

Oficiului în termen de 30 de zile de la data hotărârii.

Martorul TĂNĂSESCU MIHAI NICOLAE, în prezent domiciliat în

SUA, fiind solicitat să dea declaraţii şi în prezentul dosar de urmărire penală, prin adresa

trimisă (f.331-332, vol.1), invocând imposibilitatea de a se deplasa în România datorită

atribuţiilor de serviciu îndeplinite în calitate de consilier al Directorului Executiv al FMI,

a precizat, fără nici un echivoc că, îşi menţine în totalitate declaraţiile date anterior în

faţa organelor de urmărire penală, cu privire la prezentul dosar.

64

Importantă şi deosebit de relevantă cu privire la modul de desfăşurare a

acelei prime şedinţe a noului guvern condus de înv.Năstase Adrian, este relatarea

martorului GRECEA OVIDIU care deţinea funcţia de secretar de stat – şef al

Departamentului de Control al Guvernului (f.9-10, vol.6), şi care a relatat un aspect

semnificativ, şi anume că ordinea de zi era stabilită pe baza solicitărilor venite de la

fiecare minister în parte, ţinându-se cont de urgenţa necesităţii luării unor măsuri prin

aprobarea unor acte normative. Martorul a declarat că, în cadrul acelei şedinţe, primul-

ministru înv.Năstase Adrian a prezentat membrilor cabinetului şi celorlalţi demnitari

prezenţi faptul că intenţionează numirea înv.Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al

Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, prezentându-l ca pe

un om de încredere, care poate asigura desfăşurarea unei bune activităţi la nivelul

instituţiei.

Martorul Grecea Ovidiu a confirmat totodată că ministrul justiţiei, Stănoiu

Rodica, a precizat că nu îl cunoaşte pe cel propus pentru ocuparea funcţiei. De asemenea,

martorul a mai arătat că nu îşi aminteşte să se fi procedat, în mod special, la votarea

propunerii respective, despre al cărei rezultat a luat cunoştinţă din Monitorul Oficial, cele

relatate fiind singurele discuţii care s-au purtat pe marginea acestui punct al ordinii de zi.

Fiind solicitat să dea declaraţii şi în prezentul dosar de urmărire penală,

martorul Grecea Ovidiu, prin adresa trimisă (f.335-337, vol.1), invocând imposibilitatea

de a se deplasa în România datorită atribuţiilor de serviciu îndeplinite în calitate de

ministru consilier – consul la Consulatul General al României din

SUA – Los Angeles, a precizat, fără nici un echivoc că, îşi menţine în totalitate

65

declaraţia dată anterior în faţa organelor de urmărire penală, cu privire la

prezentul dosar.

Martorul MIHĂILESCU PETRU ŞERBAN, fost secretar general al

guvernului, fiind audiat în faza de urmărire penală anterioră restituirii, a declarat (f.11-12,

vol.6), referitor la condiţiile şi împrejurările numirii lui MELINESCU IOAN în funcţia

de preşedinte al O.N.P.C.S.B., în primul rând, că această schimbare a fost de natură

politică, corespunzând programului de guvernare şi dorinţei de schimbare şi că, potrivit

legii, membrii acestei instituţii sunt numiţii de ministerele de resort, care au şi dreptul de

a-i revoca, fără arătarea motivelor.

Martorul Mihăilescu Petru Şerban a precizat că la baza notei de

fundamentare a hotărârii de guvern a stat o notă a Ministerului Finanţelor, cu propunere

de revocare a membrului reprezentant, în speţă, Cucu Adrian, fără a-şi aminti dacă

această notă era sau nu motivată, precum şi că numirea preşedintelui Oficiului era în

competenţa exclusivă a Guvernului, fiind suficientă chiar şi simpla susţinere verbală în

şedinţă de către ministrul care face propunerea, însă nu are cunoştinţă care dintre membrii

Guvernului a propus numirea în funcţie a lui Melinescu Ioan, deşi a participat la şedinţa

respectivă.

Cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală (f.294-

296,vol1.), martorul Mihăilescu Petru Şerban a precizat că îşi menţine în totalitate

declaraţiile date anterior.

Astfel, martorul Mihăilescu Petru Şerban a precizat că „ONPCSB se afla

în subordinea directă a Guvernului la vremea respectivă astfel că, Guvernul putea lua

66

orice decizie în legătură cu componenţa Plenului acestei instituţii” şi” din câte îmi

amintesc, la acel moment, la preşedinţia ONPCSB era o persoană care nu era

apropiată partidului din care făcea parte”.

Importantă este precizarea martorului în sensul că iniţiativa unor astfel

de revocări sau numiri ( preşedinte al ONPCSB ), ar fi trebuit să aparţină Ministerului

Justiţiei sau celui de Finanţe, aspect care se coroborează cu declaraţiile de mai sus, în

sensul că miniştrii respectivi, Stănoiu Rodica şi Tănăsescu Mihai nu au avut această

iniţiativă şi nici macăr nu cunoşteau cine este Melinescu Ioan, demonstrând astfel,

fără nici un echivoc că înv.Adrian Năstase a fost cel care a gestionat exclusiv numirea

înv.Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al ONPCSB .

Relevantă este şi relatarea martorului Mihăilescu Petru Şerban, ce vine

în contradicţie cu cele afirmate de înv.Melinescu Ioan cu ocazia audierii în timpul

urmăririi penale efectuate anterior restituirii, în sensul că „în mod cert, după şedinţa

de Guvern din 30.12.2000, nu l-am chemat eu pe Melinescu Ioan, sunt sigur că eu

personal nu l-am sunat pe domnul Melinescu pentru a-l chema la S.G.G.”, completând

şi subliind că „nu am cunoştinţă dacă funcţionari din cadrul S.G.G. l-au chemat sau

nu pe Ioan Melinescu la sediul S.G.G. la acel moment” şi nici „nu cunosc

circumstanţele încunoştinţării acestuia, mai precis cine l-a sunat şi când l-a chemat la

sediul S.G.G.”

Deosebit de relevantă este declaraţia martorului TRIFOI DORU CRIN,

propus chiar de înv.Melinescu Ioan, pe parcursul urmăririi penale efectuate

anterior restituirii, declaraţiile acestui martor confirmând adevărul, realitatea

67

faptelor, aşa cum rezultă din coroborarea probelor şi contrazicând chiar apărările

formulate de înv.Melinescu Ioan în sensul că acest martor, prin participarea la

respectiva şedinţă de guvern ar fi fost cel care l-a încunoştinţat despre numirea sa în

funcţia de preşedinte al ONPCSB.

Astfel, martorul Trifoi Doru Crin a declarat (f.5-6, vol.6) că nu a

participat la respectiva şedinţă, numirea sa ca secretar de stat fiind ulterioară acestei

date, precizând, totodată, că nu l-a recomandat pe MELINESCU IOAN pentru

ocuparea funcţiei de preşedinte nici RODICĂI STĂNOIU, nici lui NĂSTASE

ADRIAN ori lui MIHĂILESCU ŞERBAN, ci chiar a fost întrebat ulterior despre

MELINESCU IOAN de către ministrul justiţiei, deoarece Rodica Stănoiu nu cunoştea

nimic despre persoana înv.Melinescu Ioan.

Important este şi că martorul Trifoi Doru Crin a confirmat şi existenţa unei

legături de prietenie între MELINESCU IOAN şi BOERICĂ GENICĂ, arătând că în

perioada 1998-1999, MELINESCU IOAN i-a adresat mai multe invitaţii (refuzate) la

petreceri în Craiova, la domiciliul lui ION DOLĂNESCU, unde urma să participe şi

BOERICĂ GENICĂ.

Martorul Trifoi Doru Crin a mai arătat că, din câte îşi aminteşte, despre

numirea lui MELINESCU IOAN ca preşedinte al Oficiului a aflat de la ministrul

justiţiei, STĂNOIU RODICA MIHAELA, aceasta solicitându-i totodată informaţii

despre MELINESCU IOAN, întrucât nu îl cunoştea astfel că, în aceste circumstanţe, este

posibil să-l fi contactat telefonic pe învinuit, pe care îl cunoştea, însă pentru a-l felicita,

iar nu pentru a-i comunica numirea în funcţie.

68

Foarte importantă este şi relatarea martorului Trifoi Doru Crin în

sensul încercării înv.Melinescu Ioan de a manipula probatoriul administrat în

cauză, învinuitul contactându-l în legătură cu declaraţia ce urma a fi dată în faţa

procurorului. Astfel, martorul a relatat că, în urmă cu circa două luni de la data

declaraţiei (3.05.2007), a fost contactat telefonic de către învinuitul MELINESCU

IOAN, care i-a solicitat o întâlnire, iar în urma refuzului martorului de a se întâlni,

l-a întrebat dacă îşi mai aminteşte de faptul că l-ar fi sunat la data de 30.12.2000

pentru a-l informa despre numirea sa ca preşedinte al Oficiului şi dacă este de acord

să dea, în acest sens, o declaraţie de martor la Direcţia Naţională Anticorupţie. Cu

toate că TRIFOI DORU CRIN i-a răspuns învinuitului că nu-şi aminteşte cu exactitate

acele aspecte, MELINESCU IOAN a formulat o cerere de probe, propunând, printre

altele, audierea fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a cărui declaraţie a fost în

sensul celor deja arătate.

Cu ocazia audierii în prezentul dosar de urmărire penală, martorul Trifoi

Dori Crin şi-a menţinut în totalitate declaraţia dată anterior (f.280-283, vol.1). Astfel,

aceasta a relatat că „am fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei

începând cu data de 10 ianuarie 2001. Despre numirea lui Melinescu Ioan ca

preşedinte al ONPCSB am aflat, posibil de la doamna Stănoiu însă nu mai pot preciza

momentul şi circumstanţele”.

Totodată acesta a precizat că nu este adevărat că el este cel care l-a sunat pe

înv.Melinescu Ioan pentru a-l încunoştinţa despre numirea în funcţia de preşedinte al

ONPCSB, detaliind în acest sens că: „din câte îmi amintesc, la acea dată nu aveam nici

69

numărul de telefon mobil sau fix aparţinând domnului Melinescu. Cu atât mai mult nu

l-aş fi putut suna pe domnul Melinescu să-l înştiinţez asupra acestor aspecte deoarece

nu am participat la şedinţa de Guvern în care acesta a fost numit în funcţia de

preşedinte al ONPCSB.” Martorul a confirmat totodată faptul că anterior primei audieri

în cauză a fost contactat telefonic de învinuit fără însă să sesizeze în mod direct o

încercare de a-i sugera să facă o mărturie mincinoasă subliniind însă că înv. i-a precizat

obiectul audierii.

Atât declaraţiile martorului Trifoi Doru Crin, cât şi ale martorului

Mihăilescu Petru Şerban sunt importante şi relevante asupra stabilirii adevărului în

cauză, atâta timp cât vin în contradicţie evidentă cu apărările înv.Melinescu Ioan.

Astfel, înv.Melinescu Ioan, cu privire la modalitatea în care a aflat despre

numirea sa în funcţie, a declarat fiind audiat în faza de urmărire penală anterioară

restiturii că, în ziua respectivă, în jurul orei 15, a fost contactat telefonic de martorul

TRIFOI DORU CRIN, care i-ar fi comunicat că a participat la şedinţa de guvern şi că în

cadrul acesteia s-a hotărât numirea sa în funcţia de preşedinte al Oficiului (aspecte

contrazise de martor), şi a mai precizat că, imediat după aceea, a fost contactat de la

Secretariatul General al Guvernului, solicitându-i-se prezenţa urgentă la instituţie;

deplasându-se la S.G.G., unde i-a fost înmânat de către martorul MIHĂILESCU

ŞERBAN un plic sigilat, cu indicaţia de a pune în aplicare hotărârea de guvern aflată în

interiorul plicului, constatând astfel că era vorba despre H.G. nr. 139930.12.2000.

70

În completarea probatoriului s-a solicitat Secretariatului General al

Guvernului întreaga documentaţie care a stat la baza elaborării H.G. nr. 1399/30.12.2000,

fiind înaintate organelor de urmărire penală două documente: actul normativ ca atare şi

nota de fundamentare întocmită de S.G.G. şi semnată de Mihăilescu Petru Şerban şi de

cei doi miniştri de resort, cu precizarea inexistenţei unei propuneri scrise de revocare a lui

Cucu Adrian ori de numire a lui Melinescu Ioan (f.8-13, vol.5). În cuprinsul notei de

fundamentare se face referire la faptul că, la data de 29.12.2000, Ministerul Finanţelor a

solicitat revocarea din funcţia de membru şi preşedinte al O.N.P.C.S.B. a lui Cucu

Adrian, fără a se distinge dacă este vorba de o solicitare scrisă, care, teoretic, ar fi

trebuit să poarte un număr de înregistrare la instituţia emitentă sau destinatară. Această

împrejurare, coroborată cu declaraţia ministrului Tănăsescu Mihai Nicolae şi cu

„imposibilitatea” martorului Mihăilescu Petru Şerban de a-şi aminti cine a formulat

propunerea, duce la concluzia inexistenţei vreunei propuneri scrise, sau chiar verbale,

care să fi fost făcută de Ministerul Finanţelor.

Indiscutabil, în contextul rezultat în urma analizării probelor, orice

apărare formulată de învinuiţi, în sensul că decizia de numire a înv.Melinescu Ioan

în funcţia de preşedinte al O.N.P.C.S.B., a fost una colectivă ( a membrilor Guernului )

şi nu una individuală ( doar a înv.Năstase Adrian – prim ministru ), este lipsită de

71

consistenţă şi în total dezacord cu situaţia reală aşa cum a fost demonstrată de

probele administrate.

Este evidentă, conform documentelor şi mărturiilor analizate,

contribuţia pe care a avut-o învinuitul NĂSTASE ADRIAN la numirea în funcţie a

lui MELINESCU IOAN, precum şi caracterul formal colectiv al luării deciziei.

Totodată, este de evidenţiat prima măsură luată în aplicarea acestei

hotărâri de guvern, şi anume blocarea telefoanelor de serviciu ale foştilor membri

Cucu Adrian şi Enescu Vasilica, anterior publicării actului normativ în Monitorul

Oficial şi, deci, intrării în vigoare a acestuia.

Aspectele analizate se coroborează şi cu atitudinea înv.Melinescu Ioan în

raport de lucrarea având ca obiect depunerea sumei de 400.000 USD în contul numitei

Năstase Daniela, la scurt timp de la numirea sa în funcţia de preşedinte al

O.N.P.C.S.B. – 30 decembrie 2000, anume că, a repartizat lucrarea unui alt funcţionar

la începutul lunii ianuarie 2001, şi tot în cursul lunii ianuarie 2001, fără a se aştepta

completarea Plenului ONPCSB cu încă 2 membri, a decis luarea în discuţia Plenului a

respectivei lucrări, ce a avut ca finalitate clasarea respectivei lucrări.

Tot la analiza infracţiunilor de corupţie reţinute în sarcina celor trei învinuiţi

trebuiesc avute în vedere şi anumite aspecte ulteriore săvârşirii infracţiunilor propriu-zise,

mai precis fapte, întâmplări, ulterioare care, privite prin prisma întregului context al

activităţii infracţionale capătă sens, raţionalitate, în raport de intenţiile învinuiţilor şi a

întelegerilor cu caracter infracţional dintre ei.

72

Astfel, învinuitul Melinescu Ioan a fost revocat din funcţia de preşedinte şi

membru al Oficiului, prin H.G. nr. 652/2004, înv.Năstase Adrian înţelegând în acest fel

să inducă ideea că această revocare, efectuată de guvernul pe care îl conducea, ar

avea înţelesul unei lipse a interesului faţă de persoana luiMelinescu Ioan. Cu toate

acestea, imediat după revocare, înv.Melinescu Ioan a fost numit, însă, consilier al

primului-ministru Năstase Adrian pe probleme de spălare a banilor.

Interesantă este, de asemenea, împrejurarea că învinuitul Năstase Adrian a

invocat în apărare, în faza de urmărire penală anterioară restituirii de către instanţa de

judecată, faptul că, în luna decembrie 2004, în timpul campaniei electorale, a solicitat

Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor să i se comunice

dacă această instituţie este în posesia unor informaţii privind suspiciuni referitoare

la operaţiuni suspecte de spălare a banilor în care să fi fost implicaţi acesta ori soţia sa,

Năstase Daniela, din răspunsul comunicat la 8.12.2004 (f.82, vol.4) şi semnat de

preşedintele de atunci al Oficiului, Dragomir Iulian, rezultând că nu au existat nici un

fel de indicii temeinice privind prezumtiva implicare în operaţiuni ilegale şi

nesemnalându-se lipsa vreunui document.

Din perspectiva organelor de urmărire penală, această situaţie urmează a fi

folosită tocmai ca un argument al dovedirii activităţii infracţionale desfăşurată de

învinuitulNăstase Adrian. Astfel, modul de redactare a solicitării se referă la

existenţa unor indicii, iar nu la existenţa unei lucrări, scopul unei astfel de formulări fiind

acela de a nu primi un răspuns în sensul existenţei în baza de date a unei asemenea

lucrări. În al doilea rând, învinuitul Năstase Adrian nu ar fi recurs la o astfel de

73

solicitare în timpul campaniei electorale, fără a cunoaşte dinainte, cu certitudine, că

răspunsul va fi negativ. În condiţiile în care acesta ştia că lucrarea care o privea pe

Năstase Daniela nu se mai regăseşte material în Oficiu, riscul la care s-a expus prin

formularea cererii a fost, practic, inexistent. Preşedintele de atunci al Oficiului, a dat

dispoziţie de identificare şi scoatere din arhivă a lucrării respective, însă aceasta nu a

putut fi identificată, fapt confirmat şi de martorul Pascu Mircea , acesta relatând că la

acel moment Urduban Constantin, care avea atribuţii de arhivar, i-a comunicat că,

în urma verificării evidenţei arhivei, a constatat că acea lucrare nu a fost niciodată

arhivată.

Învinuitul Năstase Adrian a precizat, în cuprinsul memoriului formulat în

faza de urmărire penală anterioară restiturii de către instanţa de judecată, că, după

alegerile parlamentare din 26.11.2000, a întocmit declaraţia de avere, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 115/1996, în conţinutul declaraţiei regăsindu-se menţiunea privind

depozitul de la HXX Bank, valoarea acestuia, titulara depozitului şi calitatea soţiei sale

de administrator al depozitului. În copia acestui document, datat 11.12.2000, depusă de

învinuit la dosarul cauzei (f.110-112, vol.7), există următoarele menţiuni la rubrica

„depuneri la CEC, bănci comerciale, fonduri de investiţii”: „cont în valută la Bank

Austria CXXXXXXXXX România S.A., depozit în valută, la Bank Austria

CXXXXXXXXXX România S.A., al mătuşii soţiei, în administrarea soţiei, conform

dispoziţiilor testamentare”, conturile nefiind individualizate după titular sau după

valoarea sumelor depuse. Se pare că Năstase Adrian a confundat situaţia contului în care

a fost depusă suma de 400.000 USD cu a altui cont, întrucât din documentele puse la

74

dispoziţie de HXX Bank rezultă că titulara contului era Năstase Daniela iar nu

mătuşa acesteia, astfel cum apare menţionat în declaraţia de avere.

INFRACŢIUNEA DE SUSTRAGERE SAU DISTRUGERE DE

ÎNSCRISURI - învinuit MELINESCU IOAN

La data de 3.01.2001, conform procesului-verbal de predare-primire

încheiat între martorii Enescu Vasilica şi Şerban Marin, lucrarea nr. S3439/1999,

conţinând 130 de file + nota de 18 file şi anexa, a fost predată, pe bază de semnătură,

acestuia din urmă.

Începând din acest moment şi până la momentul remiterii dosarului de

către învinuitul Melinescu Ioan, învinuitului Priboi Ristea, traseul lucrării este relativ

incert, în sensul că nu s-a putut stabili dacă aceasta i-a fost dată efectiv învinuitului

melinescu Ioan de către martorul Şerban Marin ori preşedintele oficiului a obţinut-o de la

Roşcaniuc Elena, în prezent decedată sau, pur şi simplu, a sustras-o. În fapt, acest aspect

nu prezintă relevanţă decât din perspectiva imposibilităţii stabilirii şi tragerii la răspundere

penală a eventualilor complici la infracţiunea de sustragere de înscrisuri.

Urmează a se demonstra, în continuare, împrejurarea că învinuitul

Melinescu Ioan avea posibilitatea de a intra, legal sau nu, în posesia acestei lucrări.

75

Conform unei prime declaraţii a martorului Şerban Marin (f.42-48, vol.

6), lucrarea nr. S3439/1999 nu i-ar fi fost remisă în materialitatea sa de către Enescu

Vasilica, ci ar fi rămas, în continuare, asupra analistului Roşcaniuc Elena, fapt contrazis

însă de procesul-verbal în care este menţionat inclusiv numărul de file ce compuneau

lucrarea. Martorul a mai susţinut că la momentul întocmirii notei din 23.01.2001, nu a avut

la dispoziţie lucrarea, care se găsea la analist.

Ulterior, cu prilejul altei declaraţii (f.37-41, vol.6), martorul Şerban

Marin a precizat că la data de 23.01.2001 a cerut lucrarea de la analist şi a întocmit

personal nota cu propunere de clasare, întrucât expertul îşi exprimase deja opinia în cauza

respectivă; totodată, a declarat că nota, împreună cu lucrarea, au mers la Plen, prin

intermediul secretarului Popescu Mircea, iar după luarea deciziei, a revenit la analist

pentru întocmirea fişei de arhivare. Într-o altă declaraţie (f. , vol. IV), acelaşi martor a

susţinut că la data de 24.01.2001, lucrarea în sine a rămas asupra sa, fiind predată ulterior

deciziei de clasare, analistului, fără semnătură de primire, precum şi că l-a informat pe

Melinescu Ioan despre predarea lucrării către analist, învinuitul menţionând că a luat deja

cunoştinţă despre acest fapt.

În urma audierii membrilor Plenului - martorii Popa Ştefan, Bulată Doru,

Cucu Adrian, a secretarului Plenului – martorul Popescu Mircea, a rezultat lucrarea nr.

S3439/1999 nu a fost prezentată în şedinţa Plenului din 24.01.2001, ci a rămas asupra

martorului Şerban Marin. Acesta a fost oscilant în declaraţii, ultima variantă susţinută

fiind aceea că lucrarea a rămas asupra sa, fiind predată, ulterior deciziei de clasare,

76

analistului Roşcaniuc Elena, fără semnătură de primire, lucru de care l-a încunoştinţat şi

pe Melinescu Ioan.

Aceste aspecte au fost reiterate de martori şi după audierea lor în prezentul

dosar de urmărire penală.

Imediat după preluarea funcţiei de preşedinte, învinuitul Melinescu Ioan a

propus, în şedinţa Plenului din 22.01.2001, înfiinţarea unui registru separat numai

pentru notele de tranzacţii suspecte, în scopul evidenţierii operative a acestor lucrări.

Acest fapt întăreşte declaraţia denunţătorului, care a arătat că Melinescu Ioan ar fi

afirmat că va proceda în aşa fel încât urma lucrării să se piardă. În şedinţa respectivă

nu s-a luat o decizie în acest sens, iar problema nu a mai fost supusă ulterior dezbaterii,

însă, începând cu data de 1.02.2001, în baza dispoziţiei verbale a preşedintelui, s-au

format registre separate pentru evidenţa lucrărilor privind tranzacţiile suspecte, în care au

fost reînregistrate inclusiv lucrările mai vechi nesoluţionate până la finele anului 2000, în

fapt, scopul fiind acela al evidenţierii tuturor lucrărilor soluţionate începând cu anul 2001.

Ca urmare a acestui demers, lucrarea nr. S3439/1999, întrucât a fost soluţionată ulterior

datei de 31.12.2000, a fost reînregistrată în noul registru sub nr. S/I/7/2.02.2001.

Martorele Oprea Raluca şi Munteanu Viorica, funcţionare ale Biroului

de registratură, au precizat (f.90-92,96-98, vol. 6) că această lucrare a fost evidenţiată în

noul registru, deşi decizia de clasare purta data de 24.01.2001, aşadar anterioară înfiinţării

acestui registru, întrucât registratura nu fusese informată cu privire la soluţionare, iar

menţiunea de clasare nu fusese efectuată în registrul vechi până la data de 2.02.2001.

77

Referitor la lucrarea nr. S3700/2000, care, potrivit datelor avute la

dispoziţie, a fost conexată la lucrarea nr. S3439/1999 la data de 17.05.2000 (aspect

rezultat numai din nota întocmită de Şerban Marin), în mod surprinzător, şi aceasta

apare reînregistrată în noul registru la 12.03.2001, sub nr. S/I/250/2001, deşi soluţia de

conexare, având 10 luni vechime, ar fi trebuit evidenţiată în registrul vechi.

Aceleaşi martore au declarat că reînregistrarea lucrărilor s-a făcut nu

prin manipularea fizică a documentelor, ci numai pe baza registrelor anterioare, iar

numerele noi de înregistrare erau menţionate pe lucrări prin deplasarea funcţionarului de la

registratură şi prin aplicarea ştampilei la fiecare analist în parte.

Martorele nu au putut preciza dacă şi asupra cărei persoane din Oficiu se

afla lucrarea nr. S3439/1999 în momentul reînregistrării şi nici dacă au aplicat pe aceasta

noul număr de înregistrare.

În sensul celor detaliate anterior, pe parcursul urmăririi penale, au fost

întrebaţi martorii Bulată Doru Bebe, Cucu Adrian, Enescu Vasilica, Popa Ştefan,

dacă „era normal ca într-o lucrare formată din conexarea a două lucrări, ca urmare a

procedurii de reînregistrare să fie, reînregistrate ambele lucrări şi nu doar cea veche la

care se conexase cea nouă?”.

Răspunsul acestora a fost fără echivoc, în sensul că nu era normală o

asemenea procedură, astfel că, este evident că, tocmai prin această reînregistrare,

înv.Melinescu Ioan, folosindu-se de o justificare plauzibilă a unei evidenţieri mai

eficiente a lucrărilor din cadrul ONPCSB, a reuşit să reînregistreze atât lucrarea în

cauză deşi era clasată, cât şi lucrarea conexată la aceasta, distinct, tocmai pentru a se

78

crea o stare de confuzie, pe fondul căreia, sustragerea, dispariţia, acestei lucrări a

devenit şi mai facilă.

Conform procedurii de lucru în cadrul Oficiului, lucrarea primită de analist

cu propunere de clasare trebuia introdusă în arhivă, pe bază de proces-verbal. Lucrarea

clasată nr.S3439/1999 nu a intrat niciodată în arhiva Oficiului. În urma verificării

tuturor proceselor-verbale de arhivare întocmite de Roşcaniuc Elena şi de către ceilalţi

analişti după data de 24.01.2001, s-a constatat că această lucrare nu figurează ca fiind

predată. De asemenea, s-a stabilit că lucrarea menţionată nu a făcut obiectul unui

proces-verbal de distrugere (f.71-135, vol.4).

Singurele documente având legătură cu lucrarea nr. S3439/1999 care s-au

regăsit în arhiva Oficiului au fost copiile celor două note, întocmite de analistul financiar

Roşcaniuc Elena şi de Şerban Marin, precum şi fişa lucrării, aflată în evidenţa

informatizată a instituţiei. Şi această împrejurare de fapt confirmă una din susţinerile

denunţătoruluiBoerică Genică, acesta afirmând că melinescu Ioan i-a spus că ar fi lăsat

la Oficiu câteva documente din lucrare, lipsite de importanţă.

De asemenea, a fost pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală fişa de

evidenţă a lucrării, aflată în baza de date informatizată, însă aceasta nu conţine informaţii

de fond. Prezintă însă importanţă faptul că la rubrica „arhivat la Oficiu” nu este

introdusă nici o menţiune ori o dată a efectuării acestei operaţiuni.

Ca urmare a solicitării parchetului, în cadrul Oficiului s-a desfăşurat

procedura de inventariere a întregii arhive a instituţiei, finalizată în luna decembrie 2006.

79

Din verificările efectuate pe întreg parcursul activităţii de inventariere, a rezultat

faptul că lucrarea nr. S3439/1999 (reînregistrată sub nr. S/I/7/2001) nu există fizic în

arhiva Oficiului. Aceste aspecte au fost comunicate prin adresa nr. C34876/28.12.2006,

emisă de instituţia menţionată (f.5-6, vol. 4).

Din declaraţiile martorilor Popescu Mircea (f.79-81, vol. 6) şi Urduban

Constantin (f.85-89,vol. 6), care au avut, succesiv, în perioada 1999-2001, atribuţii de

arhivar al instituţiei, a rezultat fără nici un echivoc că lucrarea nr. S3439/1999

(reînregistrată sub nr. S/I/7/2001) nu a intrat în arhiva gestionată de ei.

Mai mult, potrivit declaraţiilor aceloraşi martori Popescu Mircea şi

Urduban Constantin , precum şi din declaraţiile martorilor Şerban Marin (f. 37-41,42-

48,49-66, vol.6) şi Georgescu Irina (f.71-75, vol.6), a rezultat că preşedintele Oficiului –

Melinescu Ioan – era singurul angajat care putea solicita orice lucrare, soluţionată

sau nesoluţionată, arhivată ori nearhivată, de la analişti, membri ai Oficiului sau din

arhiva instituţiei, deţinând, de asemenea, şi un set de chei al încăperii în care era păstrată

arhiva.

Aceşti martori şi-au menţinut declaraţiile şi cu ocazia audierii în prezentul

dosar de urmărire penală – Popescu Mircea ( f.327-333,vol.1), Urduban Constantin ( f.230-

235,vol.1), Şerban Marin ( f.243-251,vol.1) şi Georgescu Irina (f.260-264, vol.1).

*

* *

80

În contextul analizat anterior, este evident că declaraţiile martorului

denunţător Genică Boerică, coroborate în principal cu cele ale martorului Drăgan Radu

Constantin, cu privire la modalitatea în care înv.Melinescu Ioan a scos respectiva lucrare

din cadrul ONPCSB şi i-a predat-o înv.Priboi Ristea, capătă consistenţă, credibilitate.

Astfel, martorul Genică Boerică a declarat (f.206-212, vol. I), detaliat,

modul în care această lucrare a fost sustrasă din incinta ONPCSB de către

înv.Melinescu Ioan: „după numirea lui Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al

ONPCSB, acesta a afirmat într-o discuţie avută cu mine că îi va face lui Adrian Năstase

cadou, dosarul, lucrarea privind sumele de bani depuse în contul Danei Năstase, afirmând

cu această ocazie că va înlocui această lucrare. Nu cunosc exact modalitatea şi contextul

în care urma să facă acest lucru deoarece acesta nu mi-a detaliat şi probabil că

Melinescu a avut discuţii cu Năstase Adrian despre acest subiect. Cunosc doar că,

Melinescu a precizat că, înlocuirea acestei lucrări se va face în contextul unor

modificări interne în cadrul Oficiului, mai precis a aducerii unor calculatoare , sisteme

informatice, că toate lucrările vor fi puse pe suport digital.

În primăvara anului 2001, mai precis în mai-iunie, Melinescu Ioan m-a

chemat la Oficiu pentru a merge la „unchiul” Ristea Priboi. Arăt că, în acest fel se

adresa Melinescu Ioan folosind apelativul „unchiul” când se referea la Ristea Priboi.

Urmare acestei discuţii, m-am deplasat cu maşina mea, fiind singur în maşină şi am

parcat-o în spatele clădirii în care se afla sediul ONPCSB. Melinescu Ioan a venit la

maşina mea având asupra sa un dosar mare, consistent ca un biblioraft, sesizând că

avea şi nişte pliante şi mi-a cerut să mergem împreună la biroul lui Ristea Priboi la

81

Palatul Parlamentului. Am fost la acelaşi birou al lui Ristea Priboi la care fusesem şi

anterior. Cu această ocazie, Melinescu Ioan a scos din dosarul mai mare ce-l avea

asupra lui, un dosar destul de voluminos despre care a afirmat că este cel ce priveşte

lucrarea referitor la depunerea de bani în contul Danei Năstase pe care l-a înmânat lui

Ristea Priboi precizându-i totodată că aceasta este lucrarea, să stea liniştiţi că totul s-a

terminat. Risatea Priboi a preluat acest dosar pe care l-a închis într-o casetă metalică

aflată în biroul său încastrată în perete şi apoi a sigilat în final casta metalică. Totodată,

Melinescu Ioan i-a înmânat lui Priboi Ristea şi nişte pliante, reviste, legate de activitatea

Oficiului, care bănuiesc că au fost puse în dosarul mare pentru a masca scoaterea lucrării

amintite din sediul ONPCSB.”

Declaraţiile martorului Genică Boerică se coroborează cu cele ale

martorului Drăgan Radu Constantin care a confirmat că Genică Boerică i-a relatat

despre acţiunea înv.Melinescu Ioan care a reuşit „să scoată respectivul dosar privind-o

pe Năstase Daniela şi astfel a ajuns preşedinte”, precum şi cu declaraţiile martorei

Stănescu Niculina Eugenia care a confirmat că Genică Boierică i-a relatat despre

modalitatea în care l-a sprijinit pe înv.Melinescu Ioan să ocupe o importantă funcţie

de conducere.

Totodată, tot probatoriul administrat în cauză cu privire la sustragerea

lucrării respective de către înv.Melinescu Ioan, se coroborează, aşa cum am mai specificat

şi cu concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică a testului pentru

detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genică Boerică.

82

Astfel, la întrebările: „Ai auzit când MELINESCU i-a spus lui PRIBOI

că-i va face cadou lui NĂSTASE lucrarea cu privire la DANA NĂSTASE?” şi „Ai văzut

când PRIBOI a luat dosarul despre care MELINESCU afirma că are legătură cu DANA

NĂSTASE?”, răspunsurile martorului Genică Boierică au fost afirmative, fără a

prezenta note specifice comportamentului simulat. Unele probleme ce au apărut la

răspunsul dat la întrebarea „În primăvara anului 2001, când te-ai întâlnit cu MELINESCU

lângă Oficiu, acesta ţi-a spus că are dosarul cu privire la DANA NĂSTASE?”, la care

subiectul a răspuns afirmativ, detectându-se însă indicii ale comportamentului simulat,

explicaţia este aceea că a avut unele rezerve în a da răspunsul, deoarece momentul în care a

luat cunoştinţă de conţinutul dosarului respectiv nu a fost acela al întrevederii de lângă

Oficiu cu MELINESCU IOAN, ci ulterior, în autoturism, pe drumul către Palatul

Parlamentului.

*

* *

APĂRĂRILE ÎNVINUIŢILOR

Pe parcursul urmăririi penale, cei trei învinuiţi au refuzat constant să dea

declaraţii. Chiar dacă li s-a solicitat în mai multe rânduri să dea declaraţii ( de 4 ori

învinuitului Melinescu Ioan şi de 3 ori învinuiţilor Năstase Adrian şi Priboi Ristea ),

tocmai pentru a li se permite acestora să îşi expună punctul de vedere cu privire la

acuzaţiile ce li se aduc, învinuiţii au preferat să invoce disp. art.70 alin.2 C.p.p., refuzând

astfel o minimă cooperare în vederea aflării adevărului.

83

Singurii care au încercat o relativă apărare au fost învinuiţii Melinescu Ioan

şi Priboi Ristea

Astfel, înv.Melinescu Ioan a formulat mai multe cereri prin care a solicitat

reaudierea unora dintre martorii deja audiaţi, însă aceste cereri au fost respinse ca nefiind

utile şi concludente deoarece vizau aspecte ce, fie nu aveau legătura cu cauza, fie au fost

lămurite cu ocazia audierii persoanelor menţionate în calitate de martori sau a altor

martori, reprezentând în realitate apărările ( sub forma unor întrebări ), aprecierile şi

comentariile personale ale învinuitului şi/sau apărătorului acestuia în raport de persoana

martorilor enumeraţi şi a celor declarate de aceştia.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, înv.Melinescu Ioan a

depus un set de documente pentru a fi avut în vedere la analiza finală a dosarului,

documente din care rezultă că martorul Genică Boerică, martorul Drăgan Radu

Constantin şi numitul Stănescu Vasile, soţul martorei „Niculina Stoican”, au fost trimişi

în judecată de DIICOT pentru activităţi comerciale ilicite, precum şi o listă cu lucrări ale

ONPCSB vizând activitatea ilicită a lui Genică Boerică ce au fost trimise Parchetului în

perioada 2000 – 2004.

Este evident că prin apărarea formulată în acest sens, înv.Melinescu Ioan

încearcă decredibilizarea martorilor care prin cele relatate l-au învinovăţit, fără însă să

justifice în mod coerent interesul tuturor martorilor contestaţi de el, în a face afirmaţii

necorespunzătoare adevărului, în mod repetat, şi mai ales în faţa procurorului, sub

prestare de jurământ.

84

Înv.Priboi Ristea, pe parcursul urmărării penale, prin apărător ales av.Manea

Drăgulin a depus un memoriu în care îşi precizează poziţia referitor la infracţiunile

reţinute în sarcina sa. Astfel, potrivit acestui memoriu înv.Priboi Ristea respinge

săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, rezumându-se la a contesta cele afirmate de

denunţătorul Genică Boerică şi la a afirma generic că în perioada respectivă, noiembrie

2000, se afla în campanie electoctorală în Dolj, ca şi înv.Năstase Adrian care se deplasa

cu o caravană electorală prin ţară.

Interesant este că în acest memoriu, înv.Ristea Priboi afirmă, în mod tranşant

că „nu m-am întâlnit niciodată cu Genică Boerică şi cu Melinescu Ioan în biroul meu

de la Parlament” or, tocmai secretara sa, Purcaru Milena, este cea care confirmă

prezenţa, în repetate rânduri, la biroul lui Ristea Priboi din Palatul Parlamentului, a

denunţătorului Genică Boerică.

Totoodată, înv.Priboi Ristea a solicitat cu ocazia prezentării materialului de

urmărire penală, „verificarea veridicităţii declaraţiei martorei Stănescu Niculina pe calea

reconstituirii” cu privire la cele relatate de acestea în sensul că l-a însoţit de câteva ori pe

Genică Boierică când acesta se ducea în vizită, la înv.Ristea Rriboi, la Palatul

Parlamentului, aşteptându-l afară, în parcare. Această solicitare s-a respins ca fiind

neconcludentă şi lipsită de utilitate în cauză, atâta timp cât afirmaţiile acesteia se

coroborează cu alte probe, iar solicitarea de a conduce martora prin parcările unei clădiri

de dimensiunile Casei Poporului pentru a indica după trecerea a 8 – 9 ani poarta pe care

au intrat cu maşina, este lipsită de sustenabilitate practică.

85

Înv.Năstase Adrian nu a formulat nici un fel de apărare pe parcusul urmăririi

penale, rezumându-se doar la singură cerere prin care solicita conexarea la prezentul

dosar a unui dosar al DIICOT privind plângerea formulată în cursul anului 2006 de

Năstase Daniela împotriva divulgării de informaţii din cadrul ONPCSB, informaţii care

au apărut în presa acelui moment sub mult mediatizatul caz „MĂTUŞA TAMARA”.

Totodată, cu ocazia prezentării, fără a formula nicio cerere în apărarea sa, a invocat

generic că acest dosar este unul politic.

Sintetizând, se observă că apărările învinuiţilor sunt unele defensive, fără a

încerca să explice, să detalieze, rezumându-se la a ataca veridicitatea relatărilor

martorilor a căror declaraţii nu convin unuia sau altuia dintre învinuiţi, şi totodată la a

specula eventualele inexactităţi apărute între declaraţiile date de aceştia de-alungul

timpul, ignorând că în cvasi totalitatea lor martorii au declarat fără echivoc că îşi menţin

declaraţiile date anterior, unii specificând chiar că factorul timp este posibil să fi

determinat uitarea unor amănunte, astfel că, apărarea ignoră şi speculează un fapt ce ţine

de procesele mnezice, pe fondul trecerii timpului care afectează precesul de fixare a

informaţiei ducând la alterarea acesteia şi implicit a fidelăţii redării.

ANALIZĂ FINALĂ

În finalul expozitivului prezentului rechizitoriu, pentru a se avea o imagine

mai limpede a activităţilor infracţionale analizate şi a vinovăţiei celor trei învinuiţi în

raport de infracţiunile reţinute în sarcina lor, se propune un simplu exerciţiu de logică,

compus din două părţi.

86

În prima parte a exericiţiului, sugerăm să fie privite doar acele fapte,

evenimente, certe, indubitabile, unanim acceptate, inclusiv de învinuiţi.

Astfel, enumerăm:

- Relaţiile dintre înv.Melinescu Ioan şi Genică Boerică. – Prietenia dintre un înalt

funcţionar al statului şi un prosper om de afaceri, relaţie care prin însăşi esenţa ei,

raportată la mediul de afaceri al unei societăţi aflate într-o veşnică tranziţie, în care

sunt vizate acele oportunităţi de câştig, facile şi ilegale, conturează o potenţială

problemă de etică profesională din partea funcţionarului public şi implicit, o

potenţială sursă de a obţine „informaţii şi sprijin relaţional” pentru omul de afaceri.

- Relaţiile dintre înv.Priboi Ristea şi Genică Boerică. – Implică expunerea

aceloraşi considerente ca cele de mai sus, cu observaţia că înv.Priboi Ristea

reprezenta un exponent important al factorului politic, şi implicit decizional, atât la

nivel naţional cât şi în zona georgrafică în care acţiona şi omul de afaceri.

- Relaţiile dintre înv.Priboi Ristea şi înv.Năstase Adrian. – Această relaţie trebuie

privită prin prisma mediului politic caracteristic perioadei de traziţie şi post tranziţie

din România, cu toate aspectele negative semnalate de mass – media după anul 1989,

între cei doi îninuiţi existând practic o relaţie de colaborare dar şi de subordonare pe

criterii politice.

87

- Existenţa în cadrul O.N.P.C.S.B. a lucrării nr. S3439/1999 privind depunerea în

numerar a sumei 400.000 USD în contul numitei NĂSTASE DANIELA.

Indiscutabil această lucrare a existat şi a suscitat controverse între funcţionarii

ONPCSB, controverse justificate de lipsa de consistenţă a justificării depunerii în

contul numitei Năstase Daniela, soţia înv.Năstase Adrian, a sumei de 400.000 USD.

Mai precis, justificarea era reprezentată de tranzacţia unor bijuterii şi opere de artă

dintre o onorabilă doamnă în etate de 91 ani, Tamara Cernasov, şi un potent om de

afaceri, apropiat al familiei Năstase.

- Numirea înv. Melinescu Ioan în funcţia de preşedinte al ONPCSB cu ocazia

primei şedinţe de Guvern conduse în calitate de prim-ministru de înv.Năstase

Adrian, la propunerea acestuia din urmă. Indiscutabil, înv.Năstase Adrian avea,

ca prim-ministru, asemenea atribuţii de numire, întrebările care se pun vizează însă,

de ce în prima şedinţă?, de unde îl cunoştea pe înv.Melinescu Ioan pentru a-l putea

propune şi pentru a garanta profesionalismul acestuia?, precum şi, de ce la „pachet”

cu revocarea celor doi membri ai plenului care se exprimaseră în cadrul şedinţelor

Plenului ONPCSB, în sensul sesizării P.Î.C.C.J. cu privire la tranzacţia în contul

numitei Daniela Năstase, ca fiind o tranzacţie suspectă?.

- Clasarea lucrării nr. S3439/1999 privind depunerea în numerar a sumei 400.000

USD în contul numitei NĂSTASE DANIELA cu ocazia primei şedinţe a Plenului

88

ONPCSB condusă de proaspătul instalat în funcţia de preşedinte – înv.Melinescu

Ioan.

- Desfăşurarea în primele 2 – 3 luni de la numirea în funcţia de preşedinte al

ONPCSB, a înv.Melinescu Ioan, din dispoziţia acestuia, a unei proceduri de

reînregistrare a lucrărilor vechi, sub justificarea unei noi cartări a lucrărilor,

procedură în cadrul căreia a fost reînregistrată inclusiv lucrarea nr. S3439/1999

privind depunerea în numerar a sumei 400.000 USD în contul numitei NĂSTASE

DANIELA, chiar dacă aceasta fusese clasată cu circa o lună inainte.

- Dispariţia lucrării nr. S3439/1999 privind depunerea în numerar a sumei

400.000 USD în contul numitei NĂSTASE DANIELA.

- Numirea înv.Melinescu Ioan, în 2004, în calitate de consilier al primului

ministru pe probleme de spălare a banilor.

Din enumerarea de mai sus se pot desprinde, în principal mai multe

concluzii. Semnificative ar putea fi considerate următoarele:

Notorietatea existenţei unor relaţii cu potenţial infracţional, neprincipiale şi

dincolo de limita permisă de etica şi deontologia profesională între diferiţi înalţi

funcţionari ai statului şi un om de afaceri.

89

Afectarea funcţionabilităţii unor instituţii ale statului ca urmare a modului

subiectiv şi neprincipial, în care înalţi funcţionari ai statului şi-au îndeplinit atribuţiile

de serviciu.

Existenţa unei lucrări vizând o tranzacţie considerată de o parte dintre

specialiştii instituţiei abilitate, ca fiind o tranzacţie suspectă de spălare de bani.

A doua parte a exerciţiului. Se solicită celui care a citit enumerarea de

mai sus, să o recitească, strict doar menţiunile marcate, fără comentariile aferente.

După ce au fost recitite, se vizualizează această cronologie, strictă, a unor

fapte certe, împreună cu declaraţiile martorilor din prezentul dosar de urmărire

penală, şi nu doar cu declaraţiile unuia sau a altuia dintre martori, ci cu declaraţiile

tuturor martorilor.

Astfel, se vor avea în vedere:

Declaraţiile martorului denunţător Genică Boerică coroborate cu cele ale

martorilor Stănescu Niculina şi Drăgan Radu Constantin, care confirmă legăturile,

întâlnirile, şi scopul infracţional al acestora, dintre Genică Boerică, Ristea Priboi,

Melinescu Ioan şi Năstase Adrian, care confirmă totodată discuţiile acestora cu privire

la blocarea lucrării, numirea lui Melinescu ca preşedinte al ONPCSB, scoaterea şi

înmânarea lucrării respective lui Priboi Ristea.

Declaraţiile martorilor Enescu Vasilica, Cucu Adrian, Bulată Doru, Popa

Ştefan, care confirmă discuţiile contradictorii din cadrul ONPCSB cu privire la lucrarea

având ca obiect depunerea sumei de 400.000 USD în contul numiei Năstase Daniela,

90

circuitul acestei lucrări în cadrul instituţiei, conduita neprincipială a înv.Melinescu Ioan,

modalitatea intempestivă de revocare a membrilor care se pronunţaseră pentru sesizarea

Parchetului.

Declaraţiile martorilor Stănoiu Rodica, Trifoi Doru, Tănăsescu Mihai,

Grecea Ovidiu, Mihăilescu Petru, care confirmă modalitatea în care înv.Năstase Adrian

l-a numit, în mod discreţionar, arătând în mod evident că îl cunoaşte, pe înv.Melinescu

Ioan.

Declaraţia martorei Purcaru Milena care confirmă prezenţa martorului

Genică Boierică la biroul înv.Priboi Ristea, consilier al deputatului şi vicepreşedintelui

Camerei Deputaţilor – înv.Adrian Năstase.

Declaraţiile martorilor Urduban Constantin, Popescu Mircea, Oprea Raluca

şi Munteanu Viorica care confirmă că lucrarea respectivă nu a intrat în arhivă sau

modalitatea în care înv.Melinescu Ioan a dispus reînregistrarea lucrărilor în cadrul

ONPCSB, inclusiv a celei clasate.

În finalul exerciţiului, în contextul în care apărările formulate mai mult

sau mai puţin, pe parcursul urmăririi penale, de către învinuiţi, au vizat strict

decredibilizarea martorilor, se pune întrebarea: - avem o situaţie de fapt cu

evenimente, fapte, certe, care conturează, aşa cum am precizat, o stare de

anormalitate, de disfuncţionalitate, în modul de îndeplinire a atribuţiilor de

serviciu, de către funcţionari ai statului - , de ce ar fi depus mărtuire mincinoasă

martorul Genică Boierică, dar martorul Drăgan Radu Constantin, dar martorul

91

Stănescu Niculina, dar martorul Cucu Adrian, dar martorul Enescu Vasilica, dar

martorul Popa Ştefan, dar martorul Bulată Doru Bebe, dar martorul Urduban

Constantin, dar… . Şi probabil aceeaşi întrebare s-ar fi pus: dar martorul …

Roşcaniuc Elena.

*

* *

MIJLOACE DE PROBĂ

Vol. 1 bis - 325 file

- Rechizitoriu – filele – 1-130;

- Proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală pentru învinuit

Melinescu Ioan din 14.10.2009 – filele 131-133;

- Proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală pentru învinuit

Priboi Ristea din 15.10.2009 – filele 134-136;

- Proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală pentru învinuit

Năstase Adrian din 16.10.2009 – fila 137;

- Adresă Priboi Ristea din 16.10.2009 – fila 138;

- Ordonanţă din 16.10.2009 privind respingere cerere învinuit Priboi Ristea cu

confirmare fax – filele 139-150 ;

92

- Adresa învinuitului Adrian Năstase din 14.10.2009 – filele 151-152;

- Adresa din 15.10.2009 către învinuit Năstase Adrian cu confirmare fax – filele

153-155;

- Adresele din 14.10.2009 către Năstase Adrian şi rezoluţia de respingere a cererii

învinuitului Năstase Adrian cu confirmare fax – filele 156-164;

- Adresa învinuitului Năstase Adrian din 14.10.2001 – fila 165;

- Proces-verbal din 7.10.2009 – filele 166-167;

- Adresa din 7.10.2009 către învinuit Melinescu Ioan cu confirmare fax – fila 168;

- Adresa din 7.10.2009 către învinuit Năstase Adrian cu confirmare fax – filele

169-171;

- Dovadă de îndeplinire a procedurii de citare privind pe învinuiţii Melinescu Ioan,

Priboi Ristea şi Năstase Adrian – filele 172-174;

- Adresa învinuitului Melinescu Ioan din 8.10.2009 – fila 175;

- Adresa D.N.A. către învinuit Năstase Adrian din 8.10.2009 cu confirmare fax –

filele 176-177;

- Împuternicire avocaţială Basgan şi asociaţii pentru învinuit Adrian Năstase din

8.10.2009 – fila 178;

- Procese-verbale din 9.10.2009 – filele 179-181;

- Proces-verbal din 12.10.2009 – fila 182;

- Proces-verbal din 13.10.2009 – fila 183;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a schimbării încadrării juridice din

13.10.2009 învinuitului Priboi Ristea – filele 184-185;

93

- Delegaţie de substituire nr. 25/13.10.2009 a avocatului Ioan Cazacu - fila 186;

- Adresa D.N.A. din 12.10.2009 către avocat Cazacu Ioan, avocat Odobescu Dan,

avocat Alexandrescu Cristian (SCP Basgan şi asociaţii) cu confirmările fax – filele 187-

192;

- Ordonanţă din 12.10.2009 privind schimbarea încadrării juridice – filele 193-198;

- Adresa D.N.A. din 14.10.2009 către Melinescu Ioan – fila 199;

- Rezoluţia din 14.10.2009 de respingere a plângerii învinuitului Melinescu Ioan –

filele 200-203;

- Plângerea învinuitului Melinescu Ioan din 12.10.2009 – filele 204-205;

- Înscrisuri depuse la dosar de învinuit Melinescu Ioan – filele 206-325.

Vol. 1 - 237 file

- Rezoluţie din data de 30.04.2009 de IUP faţă de Năstase Adrian, Melinescu Ioan,

Priboi Ristea – filele 1-10;

- Adresa PICCJ – Cabinet procuror general de înaintare în copie a adresei nr.

2425/04.03.2009 a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, împreună cu

hotărârea nr.8/04.03.2009 a Camerei Deputaţilor privind cererea de urmărire penală a

numitului Adrian Năstase – fila 11;

- Copia adresei Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti către procurorul

general nr. 24215/05.03.2009 – fila 12;

- Copie a adresei Parlamentului României – Camera Deputaţilor către ministrul

Justiţiei nr. 8/04.03.2009 – fila 13;

94

- Copie a hotărârii Parlamentului României – Camera Deputaţilor privind cererea

de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase – fost Prim ministru – fila 14;

- Ordonanţa din 16.04.2009 de delegare a competenţei – filele 15-16;

- Proces-verbal acte premergătoare urmăririi penale din 29.04.2009 - filele 17-29;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului la apărare din

data de 21.05.2009 pentru numitul Năstase Adrian – filele 30-31;

- Împuterniciri ale avocaţilor Dan Odobescu şi Spânu Viorel pentru numitul

Năstase Adrian – filele 32-33;

- Adresă cabinet avocat Viorel Spânu de depunere a împuternicirii avocaţiale şi

solicitare de înştiinţare în legătură cu efectuarea tuturor actelor de urmărire penală – fila

34;

- Delegaţie de substituire a domnului Cazacu Ion din data de 26.06.2009 – fila 35;

- Adresa numitului Năstase Adrian din 07.05.2009, pentru reprogramare activităţi –

fila 36;

- Procese-verbale din data de 04.05; 13.05; 22.07; 25.09.2009 de citare a numitului

Năstase Adrian – filele 37-40;

- Adresa numitului Năstase Adrian prin apărător Odobescu Dan din data de

29.09.2009 – fila 41;

- Adresa avocatului Dan Odobescu din data de 29.09.2009 – fila 42;

- Adresa din 01.10.2009 către avocat Odobescu Dan şi Năstase Adrian de înaintare

a copiei rezoluţiei din data de 01.10.2009 – fila 43;

95

- Rezoluţie din 01.10.2009 de respingere a cererii formulate de avocat Odobescu

Dan – filele 44-47;

- Adresa avocatului Spânu Viorel din 15.06.2009 prin care anunţă rezilierea

contractului de asistenţă juridică cu numitul Năstase Adrian – fila 48;

- Adresa din 17.06.2009 către avocat Spânu Viorel şi confirmare trimitere fax –

filele 49-50;

- Adresa din 17.06.2009 către Năstase Adrian – fila 51;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului de apărare din

12.05.2009 pentru numitul Melinescu Ioan – filele 52-53;

- Declaraţie Melinescu Ioan din data de 22.05.2009 – fila 54;

- Delegaţie de substituire din data de 21.05.2009 a avocatului Cazacu Ioan – fila

55;

- Proces-verbal de citare din data de 04.06.2009 a numitului Melinescu Ioan – fila

56;

- Împuternicire avocaţială a avocatului Cazacu Ioan pentru numitul Melinescu Ioan

din data de 12.05.2009 – fila 57;

- Delegaţie de substituire a avocatului Cazacu Ioan din data de 24.06.2009 – fila

58;

- Proces-verbal de citare a numitului Melinescu Ioan din data de 14.05.2009 – fila

59;

- Adresa avocatului Ioan Cazacu din data de 20.07.2009 – fila 60;

96

- Proces-verbal de citare a numitului Melinescu Ioan din data de 20.07.2009 – fila

61;

- Adresa numitului Melinescu Ioan prin apărător ales Cazacu Ioan din data de

28.09.2009 – fila 62;

- Proces-verbal de citare din 25.09.2009 a numitului Melinescu Ioan – fila 63;

- Adresa numitului Melinescu Ioan din data de 28.09.2009 – fila 64;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi a dreptului la apărare din

15.05.2009 pentru numitul Priboi Ristea – filele 65-66;

- Procese-verbale de citare din datele de 21.07; 04,.05; 18.05; 12.05 şi 25.09.2009

pentru numitul Priboi Ristea – filele 67-71;

- Adresa avocatului Manea Drăgulin din data de 18.05.2009 – filele 72-74;

- Adresa din data de 27.07.2009 a avocatului Manea Drăgulin – fila 75;

- Adresa din data de 30.09.2009 a avocatului Manea Drăgulin – fila 76;

- Adresa PICCJ-DIICOT-PTB nr. 1267/D/P/2007 de înaintare a cererii formulate

de Năstase Daniela şi cererea acesteia – filele 77-79;

- Adresă din data de 10.06.2009 către DIICOT – PTB de restituire a dosarului nr.

1267/D/P/2007 – fila 80;

- Adresa numitului Năstase Adrian din data de 21.05.2009 şi document ataşat –

filele 81-82;

- Adresa din data de 10.06.2009 către Năstase Adrian de înaintare în copie a

rezoluţiei din data de 10.06.2009, confirmare trimitere fax şi copie rezoluţie – filele 83-

90;

97

- Cererea numitului Năstase Adrian din data de 23.06.2009 – filele 91-93;

- Adresa din 29.06.2009 către avocat Odobescu Dan de înaintare, confirmare fax şi

rezoluţia din data de 24.06.2009 – filele 94-101;

- Cerere din data de 22.05.2009 a numitului Melinescu Ioan – fila 102;

- Cerere din data de 22.05.2009 a numitului Melinescu Ioan – fila 103;

- Adresa din 26.05.2009 către Melinescu Ioan de înaintare a rezoluţiei din data de

26.05.2009 şi rezoluţie – filele 104 – 110;

- Adresa către Societatea Civilă de Avocaţi Cazacu şi asociaţii din 16.06.2009 de

înaintare a rezoluţiei din data de 10.06.2006 şi rezoluţie – filele 111-113;

- Adresa numitului Melinescu Ioan din data de 29.05.2009 – filele 114-116;

- Adresa numitului Melinescu Ioan din data de 30.06.2009 – filele 117-119;

- Adresa numitului Melinescu Ioan din data de 30.06.2009 – filele 120-122;

- Adresa din data de 17.07.2009 a numitului Melinescu Ioan – filele 123-127;

- Adresă către Melinescu Ioan din data de 01.10.2009 de înaintare a rezoluţiei din

data de 01.10.2009 şi rezoluţia – filele 128-135;

- Adresa din data de 23.06.2009 a numitului Priboi Ristea – filele 136-138;

- Adresa din 30.04.2009 către avocat Spânu Viorel de aducere la cunoştinţă a

activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax – filele 139-140;

- Adresa din 11.05.2009 către avocat Spânu Viorel şi avocat Manea Drăgulin de

aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax – filele 141-144;

- Copii citaţii din 11.05.2009 Priboi Ristea şi Năstase Adrian – filele 145-146;

98

- Adresa din 13.05.2009 către avocat Spânu Viorel, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 147-153;

- Adrese din 15.05.2009 şi 15.06.2009 către avocat Spânu Viorel, avocat Manea

Drăgulin şi avocat Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura

şi confirmare fax – filele 154-158;

- Adresa 15.06.2009 către avocat Manea Drăgulin şi avocat Cazacu Ioan de aducere la

cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax – filele 159-161;

- Adrese din 17.06.2009 către avocat Manea Drăgulin şi avocat Cazacu Ioan de aducere

la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax – filele 162-164;

- Proces-verbal din data de 23.06.2009 de constatare de aducere la cunoştinţă a

activităţilor - filele 165-166;

- Adresa din 29.06.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 167-170;

- Adresa din 03.07.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 171- 174;

- Adresa din 10.07.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 175-117;

99

- Adresa din 16.07.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 178-184;

- Adresa din 20.07.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura şi confirmare fax

– filele 185-188;

- Adresa din 24.09.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de aducere la cunoştinţă a activităţilor ce se vor desfăşura – fila 189;

- Proces-verbal de constatare a neprezentării persoanelor citate din data de 01.10.2009 –

fila 190;

- Confirmări fax din 24.09.2009 – filele 191-192;

- Adresa din 01.10.2009 către avocat Odobescu Dan, avocat Manea Drăgulin şi avocat

Cazacu Ioan de înştiinţare a citării învinuiţilor pentru prezentarea materialului de

urmărire penală – filele 193-194;

- Adresa din 01.10.2009 către avocat Odobescu Dan – fila 195;

- Proces-verbal din data de 01.10.2009 de constatare a înştiinţării apărătorilor aleşi a

învinuiţilor cu privire la activităţilor ce urmează să fie efectuate – filele 196-197;

- Copii citaţii din data de 01.10.2009 – filele 198-200;

- Confirmări fax din 01.10.2009 – filele 201-203;

- Declaraţie martor Drăgan Radu Constantin din data de 23.06.2009 – filele 204-205;

- Declaraţie martor Boerică Genică din 23.06.2009 – filele 206-212;

- Declaraţie martor Stroescu Cristina Valeria din 24.06.2009 – filele 213-217;

100

- Declaraţie martor Purcaru Milena din 24.06.2009 – filele 218-221;

- Declaraţie martor Munteanu Viorica din 25.06.2009 – filele 222-225;

- Declaraţie martor Oprea Raluca Manuela din 25.06.2009 – filele 226-229;

- Declaraţie martor Urduban Constantin din 25.06.2009 – filele 230-235;

- Declaraţie martor Lacrois Beatrice Cristina din 26.06.2009 – filele 236-238;

- Declaraţie martor Sinescu Cristina Felicia din 26.06.2009 – filele 239-242;

- Declaraţie martor Şerban Marin din 29.06.2009 – filele 243-251;

- Declaraţie martor Popa Ştefan din 29.06.2009 – filele 252-259;

- Declaraţie martor Georgescu Mariana Irina din 30.06.2009 – filele 260-264;

- Declaraţie martor Bulată Doru Bebe din 30.06.2009 – filele 265-271;

- Declaraţie martor Petcu Camelia din 01.07.2009 – filele 272-273;

- Declaraţie martor Pascu Mircea din 01.07.2009 – filele 274-276;

- Declaraţie martor Stănoiu Mihaela Rodica din 01.07.2009 – filele 277-279;

- Declaraţie martor Trifoi Doru Crin din 02.07.2009 – filele 280-283;

- Declaraţie martor Cucu Adrian din 02.07.2009 – filele 284-293;

- Declaraţie martor Mihăilelscu Petru Şerban din 03.07.2009 - filele 294-296;

- Declaraţie martor Pascariu Corneliu Dan din 06.07.2009 – filele 297-301;

- Declaraţie martor Teşu Sorin din 06.07.2009 – filele 302-305;

- Împuterniciri avocaţiale din 06.07.2009 pentru Bittner Alexandru – filele 306-307;

- Declaraţie martor Bittner Alexandru din 06.07.2009 – filele 308-310;

- Declaraţie martor Stănescu Niculina Eugenia din 07.07.2009 – filele 311-314;

- Declaraţie martor Enescu Vasilica din 07.07.2009 – filele 315-322;

101

- Declaraţie martor Purcărea Nicoleta din 10.07.2009 – filele 323-326;

- Declaraţie martor Popescu Mircea din 10.07.2009 – filele 327-330;

- Adresa numitului Mihai Tănăsescu din data de 01.07.2009 – filele 331-332;

- Adresa către Grecea Oviciu din data de 20.07.2009 – filele 333-334;

- Adresă răspuns Grecea Ovidiu din data de 23.07.2009 – filele 335-337.

Vol. 2 - 297 file

- Adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală către DNA de înaintare

a dosarului 5278/1/2007 – fila 1;

- Dosar 5278/1/2007 al ICCJ Secţia Penală privind pe inculpaţii Melinescu Ioan şi

Năstase Adrian – filele 2-90;

- Adresă a ÎCCJ Completul de 9 judecători către ÎCCJ Secţia Penală de înaintare a

dosarului 457/1/2008 – fila 91;

- Dosar 457/1/2008 – filele 92 – 107;

- Referat din data de 16.04.2009 de conexare a dosarului 129/P/2007 la dosarul

227/P/2006 – filele 108-111;

- Dosar 129/P/2007 – filele 112-261;

- Declaraţie de abţinere din 22.07.2008 a procurorului Claudia Roşu din cadrul

DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie – fila 262;

- Ordonanţa din 23.07.2008 de admitere a cererii de abţinere – filele 263-264;

- Ordonanţa de 24.07.2008 de infirmare a rezoluţiei de IUP din data de 24.05.2006

privind pe înv. Năstase Adrian – filele 265-272;

102

- Referat din data de 25.07.2008 cu propunere de sesizare a Parlamentului

României – Camera Deputaţilor în vederea declanşării procedurii pentru obţinerea cererii

de IUP faţă de Năstase Adrian - filele 273 – 297.

Vol. 3 - 218 file

- Rechizitoriu – filele 1-70;

- Denunţurile formulate de Boerică Genic – filele 79-105;

- Declaraţiile martorului Boerică Genică – filele 108-110;

- Sesizarea penală formulată de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a

Spălării Banilor – filele 111-112;

- Adresă – răspuns HVB Bank nr. 43452/27.01.2006 – fila 116;

- Copie raport privind operaţiunile de depunere şi de retragere în numerar care

depăşesc echivalentul a 10.000 euro din 25.11.1999 – filele 118-120;

- Copii ale filelor din registrele O.N.P.C.S.B. în care au fost înregistrate raportul

menţionat, lucrările nr. S3439/1999 şi S3700/2000, corespondenţa expediată şi primită în

legătură cu acestea – filele 121-132;

- Lista documentelor solicitate de Parchet de la O.N.P.C.S.B. la 25.01.2006 – filele

133-135;

- Două exemplare ale fişei lucrării nr. S/I/7/02.02.2001 (S3439/1999) listate din

baza de date informatizată a O.N.P.C.S.B. – filele 136-141;

- Adresă-răspuns HXX Bank nr. 48790/21.03.2006 – fila 142;

- Copie adresă Bank Austria CXXXXXXXX nr. 1497/26.11.1999 – fila 144;

103

- Copie cerere de deschidere de cont Năstase Daniela din 25.11.1999 – filele 146-

147;

- Adresă-răspuns HXX Bank din 30.03.2006 – fila 149;

- Copie adresă Bank Austria CXXXXXXXX nr. 137/25.01.2000 – fila 151;

- Copie adresă Bank Austria CXXXXXXXX nr. 753/3.05.2000 – fila 154;

- Copii ale rulajului contului deschis de Năstase Daniela la Bank Austria

CXXXXXXXX – filele 155-157;

- Copie adresă Bank Austria CXXXXXXXX nr. 787/05.05.2000 – fila 159;

- Copie contract de vânzare-cumpărare nr. 4306/19.11.1999 încheiat între Cernasov

Tamara şi Bittner Alexandru – filele 160-163;

- Adresă-răspuns HXX Bank nr. 46781/6.03.2006 - fila 167;

- Copie formular de depunere numerar - fila 169;

- Copie document de identitate depunător Teşu Sorin – fila 171;

- Adresă-răspuns HXX Bank nr. 46540/01.03.2006 – fila 172;

- Copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor Plenului în care s-a discutat cu privire

la lucrarea nr. S3439/1999 şi a procesului-verbal al şedinţei Plenului Oficiului din

24.01.2001, în care s-a dispus clasarea lucrării nr. S3439/1999 – filele 173-186;

- Copie a deciziei nr. 10/24.01.2001 de clasare a lucrării nr. S3439/1999 – fila 187;

- Copie notă cu propunere de clasare întocmită la 23.01.2001 de martorul Şerban

Marin – filele 188-200;

- Copie notă cu propunere de informare a Parchetului întocmită la 20.12.2000 de

analistul financiar Roşcaniuc Elena – filele 201-218.

104

Vol. 4 - 258 file

- Adresa nr. C8933/20.04.2007- ONPCSB - filele 1-2;

- Adresa nr. C 6003/14.08.2006 – ONPCSB – fila 3;

- Adresa nr. 41/P/05.021.2006 – ONPCSB – fila 4;

- Adresa nr. C 34876/28.12.2006 – ONPCSB – filele 5-6;

- Adresa nr. S 1348/18.01.2006 – ONPCSB – filele 7-9;

- Adresa nr. S 2670/31.01.2006 - ONPCSB – fila 10;

- Adresa nr. 977/03.02.2006 – ONPCSB – filele 11-12;

- Adresa nr. S 2373/26.01.2006 – ONPCSB (proces-verbal) – filele 13-19;

- Decizia nr. 6/25.08.1999 – ONPCSB – filele 20-28;

- Decizia nr. 68/27.03.2000 – ONPCSB – filele 29-42;

- Ordin nr. 125/29.01.2003 – ONPCSB – fila 43;

- Decizia nr. 1083/16.07.2003 - ONPCSB – filele 44-51;

- Proces-verbal nr. 613/24.01.2006 – ridicare înscrisuri ONPCSB – filele 52-53;

- Proces-verbal nr. 832/21.02.2005 – ONPCSB – fila 54;

- Proces-verbal nr. 215/16.02.2001 – ONPCSB – fila 55;

- Nota nr. 368/16.01.2006 – Purcărea Nicoleta, asistent analist – fila 56;

- Referat nr. 912/02.02.2006 – ONPCSB – filele 57-58;

- Declaraţie 31.01.2006 – asistent analist Purcărea Nicoleta – 59-63;

- Referat nr. 823/31.01.2006 – asistent analist Purcărea Nicoleta – filele 64-66;

- Nota nr. 822/31.01.2006, asistent analist Popescu Corina – filele 67-68;

105

- Extras registru intrări documente nesecrete ONPCSB – filele 69-70;

- Proces-verbal de constatare nr. 844/31.01.2006 – ONPCSB – filele 71-72;

- Proces-verbal de constatare nr. 1030/06.02.2006 ONPCSB – filele 73-79;

- Proces-verbal de cosntatare nr. 1133/08.02.2006 ONPCSB – filele 80-85;

- Proces-verbal ridicare documente ONPCSB – filele 86-92;

- Proces-verbal de constatare nr. 1215/10.02.2006 ONPCSB – filele 93-102;

- Proces-verbal de constatare nr. 1178/09.02.2006 ONPCSB – filele 103-110;

- Proces-verbal de constatare nr. 1413/16.02.2006 ONPCSB – filele 111-119;

- Proces-verbal de constatare nr. 1385/15.02.2006 ONPCSB – filele 120-131;

- Proces-verbal de constatare nr. 1475/17.02.2006 ONPCSB – filele 132-135;

- Proces-verbal de ridicare de documente ONPCSB – 20.02.2006 – filele 136-139;

- Procesele-verbale nr. 1-5/26.02.2003 de distrugere documente prin ardere

ONPCSB – filele 140-150;

- Procese-verbale de predare-primire documente ONPCSB încheiate pe perioada

2000-2002 – filele 151-227;

- Nota de serviciu nr. 381/16.01.2006 ONPCSB – fila 228;

- Nota nr. 507/20.01.2006 ONPCSB- fila 229;

- Referat nr. 521/20.01.2006 ONPCSB – fila 230;

- Referat nr. S47/26.01.2006/2 ONPCSB – filele 231-232;

- Referat nr. 526/20.01.2006 ONPCSB – fila 233;

- Referat nr. 513/20.10.2006 ONPCSB – fila 234;

- Referat nr. 522/20.01.2006 ONPCSB – fila 235;

106

- Referat nr. 523/20.01.2006 ONPCSB – fila 236;

- Referat nr. 374/16.01.2006 ONPCSB – fila 237;

- Adresa nr. 30615/19.01.2006 – SRI – fila 238;

- Adresa nr. 685/26.01.2006 – ONPCSB – fila 239;

- Proces-verbal nr. 682/26.01.2006 – ridicare documente ONPCSB – filele 240-241;

- Referat nr. 602/24.01.2006 – ONPCSB – fila 242;

- Proces-verbal nr. 613/24.01.2006 – ridicare documente ONPCSB – filele 243-244;

- Proces-verbal predare-primire din 03.01.2001 – ONPCSB – filele 245-251;

- Adresa nr. 4723/08.12.2004 – ONPCSB către fam. Năstase – fila 252;

- Nota nr. 4723/07.12.2004 – ONPCSB – fila 253;

- Adresa fam. Năstase solicitare existente indicii de spălare a banilor, înreg. La

ONPCSB sub nr. 4723/07.12.2003 – filele 254-255;

- Solicitare nr. S18646/07.12.2004 – scoatere din arhiva ONPCSB de lucrări

(S/I/7/02.02.2001, etc.) – fila 256;

- Declaraţie Pascu Mircea – 13.02.2000 – filele 257-258.

Vol. 5 - 135 file

- Adresa nr. 5822-AF-1409.2006 – Cancelaria Primului Ministru – filele 1-4;

- Adresa nr. 1595/08.05.2006 – Monitorul Oficial – filele 5-7;

- Adresa nr. 20/D/341/C.Z.A. din 08.05.2006, Secretariatul General al Guvernului –

filele 8-11;

107

- H.G. nr. 268/1999 şi H.G. nr. 652/2004 – filele 12-13;

- Contract vânzare-cumpărare nr. 4306/19.11.1999, încheiat între Cernasov Tamara şi

Bittner Alexandru – filele 14-22;

- Adresa nr. 47980/16.03.2006 – HXX Bank – filele 23-28;

- Adresele nr. 7860/10.05.2006 şi 4947/29.03.2006 – AXX AXXXX – filele 29-32;

- Adresele nr. 1735/17.05.2006 şi 1202/19.04.2006 – BXX – filele 33-36;

- Adresa nr. 36449/11.05.2006 – ONRC – filele 37-38;

- Adresele nr. 332.824/25.04.2006 şi 422.050/28.04.2006 – ANAF – filele 39-44;

- Adresa nr. 129.668/S5/SDM/05.05.2005 – IGPR – DIF – filele 45-46;

- Adresa nr. 105.190/26.04.2006 – ANAF – DGFP Ialomiţa – fila 47;

- Adresa nr. 2148/30.03.2006 – ONRC – filele 48-49;

- Adresa nr. 128.153/S5/BM/03.04.2006 – IGPR – DIF – filele 50-51;

- Adresa nr. 202.061/15.03.2006 – ANAF – AFP 1 – FILELE 52-53;

- Adresa nr. 7236/27.03.2006 – ANAF – AFP 6 – filele 54-55;

- Adresa nr. DC 07-38650/20.03.2006 – Primăria Sector 6 – filele 56-57;

- Adresa nr. 103.618/21.03.2006 – ANAF – DGFP Ialomiţa – filele 58-60;

- Adresa nr. 15235/CIV/21.03.2006 – ANAF – ANV – filele 61-63;

- Adresa nr. 103.089/15.03.2006 – ANAF – AFP 4 – filele 64-66;

- Adresa nr. 018-6-04048/25.04.2006 – Primăria Sectorului 6 – filele 67-68;

- Adresa nr. 22230/07.06.2006 – ANAF – ANV – filele 69, 72-73;

- Adresa nr. 1055327/31.05.2006 – ANAF – AFP 4 – filele 70-71;

- Adresa nr. 273832/22.05.2006 – ANAF – AFP 5 – filele 74-75;

108

- Adresa nr. 900606/19.04.2006 – ANAF – AFP 1 – filele 76-77;

- Adresele nr. 61/3211/26.04.2006; 62c/674/31.05.2006 şi 62c/509/03.05.2006 –

Camera Deputaţilor – filele 78-84;

- Adresa nr. 575/02.05.2006 – SPP – filele 85-86;

- Adresa nr. 2594/17.03.2006 – ONPCSB – filele 87-106;

- Copii depuse de ONPCSB la sesizarea penală – filele 107-135.

Vol. 6 - 139 file

- Declaraţie martor Stănoiu Mihaela Rodica seria C nr. 0199650 – filele 1-4;

- Declaraţie martor Trifoi Doru Crin seria C nr. 0199889 – filele 5-6;

- Declaraţie martor Tănăsescu Mihai Nicolae seria C nr. 0199661 – filele 7-8;

- Declaraţie martor Grecea Ovidiu seria c nr. 0199644 – filele 9-10;

- Declaraţie martor Mihăilescu Petru Şerban seria C nr. 0199666 – filele 11-12;

- Declaraţie martorPascariu Corneliu Dan seria C nr. 0199643 – filele 13-14;

- Declaraţie martor Teşu Sorin seria C nr. 0199590 – filele 15-16;

- Declaraţie martor Bittner Alexandru seria C nr. 0199587 – filele 17-18;

- Declaraţie martor Cucu Adrian seria C nr. 0199577 – filele 19-22;

- Declaraţie Cucu Adrian 05.04.2006 – filele 23-26;

- Declaraţie martor Enescu Vasilica seria C nr. 0199888 – filele 27-31;

- Declaraţie Enescu Vasilica 04.04.2006 – filele 32-36;

- Declaraţie martor Şerban Marin seria C nr. 0198002 – filele 37-41;

109

- Declaraţie Şerban marin 28.03.2006 , 05.04.2006 – filele 42-48;

- Precizări Şerban marin 17.11.2006 – filele 49-66;

- Declaraţie martor Popa Şterfan seria C nr. 0199579 – filele 67-68;

- Declaraţie Popa Ştefan 05.04.2006 – filele 69-70;

- Declaraţie martor Georgescu Mariana Irina seria C nr. 0199576 - filele 71-72;

- Declaraţie Georgescu Mariana Irina 28.03.2006 – filele 73-75;

- Declaraţie martor Bulata Doru Bebe seria C nr. 0199578 – filele 76-78;

- Declaraţie martor Popescu Mircea seria C nr. 0199581 – filele 79-80;

- Declaraţie Popescu Mircea 24.03.2006 – filele 81-84;

- Declaraţie martor Urduban Constantin seria C nr. 0199584 – filele 85-87;

- Declaraţie Urduban Constantin 24.03.2006 – filele 88-89;

- Declaraţie martor Oprea Raluca Manuela seeria C nr. 0199582 – filele 90-92;

- Declaraţie Oprea Raluca Manuela 30.03.2006 – filele 93-95;

- Declaraţie martor Munteanu Viorica seria C nr. 0199583 – filele 96-98;

- Declaraţie Munteanu Viorica 29.03.2006 – filele 99-101;

- Declaraţie martor Lacrois Beatrice Cristina seria C nr. 0199585 – filele 102-103;

- Declaraţie Lacrois Beatrice Cristina 18.04.2006 – filele 104-105;

- Declaraţie martor Sinescu Cristina Felicia seria C nr. 0199580 – filele 106-107;

- Declaraţie Sinescu Cristina Felicia 27.03.2006 – filele 108-110;

- Declaraţie martor Purcărea Nicoleta seria c nr. 0199586 – filele 111-117;

- Declaraţie Purcărea Nicoleta 27.03.2006 – filele 118-127;

- Declaraţie martor Petcu Camelia seria C nr. 0199503 – filele 128-129;

110

- Declaraţie martor Stănescu Niculina Eugenia seria C nr. 0199588 – filele

130-131;

- Declaraţie martor Drăgan Radu Constantin seria C nr. 0199574 – filele 132-133;

- Declaraţie martor Stroescu Cristina Valeria seria C nr. 0199883 – filele 134-135;

- Declaraţie martor Purcaru Milena seria c nr. 0199894 – filele 13-137;

- Rezoluţie din 10.01.2007 – filele 138-139.

Vol. 7 - 129 file

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii (30.05.2007) Melinescu

Ioan – filele 1-2;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii (23.05.2007) Melinescu

Ioan – filele 3-4;

- Declaraţie învinuit Melinescu Ioan – 26-06.2005 seria A nr. 0079487 –

filele 5-11;

- Declaraţie învinuit Melinescu Ioan – 01.03.2007 seria A nr. 0200473 – fila 12;

- Declaraţie învinuit Melinescu Ioan – 23.05.2007 seria A nr. 0195111 – fila 13;

- Declaraţie olografă Melinescu Ioan – 26.06.2006 – filele 14-33;

- Documente medicale Melinescu Ioan – filele 34-39;

- Adresa ONPCSB către Cancelaria Primului-Ministru 212/11.01.2006 –

filele 40-44;

- Adresa Cazacu & Asociaţii către DNA nr. 10/06.05.2006 – filele 45-46;

- Fişa de evidenţe Melinescu Ioan – filele 47-48;

111

- Rezoluţie 20.04.2007 – filele 49-51;

- Cerere de probatorii Melinescu Ioan 01.03.2007 – filele 52-53;

- Rezoluţie 24.05.2007 – filele 54-56;

- Cerere probatorii Melinescu Ioan 24.05.2007 – filele 57-59;

- Proces-verbal de cofruntare 14.02.2007 seria E nr. 0001001 – filele 60-63;

- Rezoluţie 12.03.2007 – filele 64-68;

- Adresa serviciului criminalistic către DNA nr. 258105/18.04.2007 – fila 69;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 258105/18.04.2007 – filele 70-75;

- Proces-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii 01.06.2007 Năstase

Adrian – filele 76-77;

- Declaraţie învinuit Năstase Adrian 14.11.2006 seeria A nr. 0200431 – fila 78;

- memoriu Năstase Adrian 10.06.2006 – filele 79-81;

- Adresa av. Gheorghe Diaconescu către DNA 24.05.2007 – fila 82;

- Rezoluţie 24.05.2007 – filele 83-84;

- Av. Gheorghe Diaconescu memoriu 28.05.2007 – filele 85-86;

- Împuternicire Năstase Adrian 28.05.2007 – fila 87;

- Transcrierea emisiunii televizate Dan Diaconescu – filele 88-109;

- Declaraţie de avere Năstase Adrian – 11.12.2000 – filele 110-112;

- Adresa ONPCSC către Năstase Adrian şi Năstase Daniela 4723/08.12.2004

– fila 113;

- Denunţ Năstase Daniela – 21.01.2006 – fila 114;

- Articole din ziar – filele 115-116;

112

- Denunţ Năstase Daniela – 06.06.2006 – filele 117-118;

- Articol ziar – fila 119;

- HGR nr. 268/+8.+4.1999 – fila 120;

- Legea 115/28.06.2005 – filele 121-125;

- Adresa av. Gheorghe Diaconescu către DNA 24.06.2006 – fila 126;

- Fişa de evidenţe Năstase Adrian – filele 127-128;

- Valorificare fotografie Ristea Priboi – fila 129.

ÎN DREPT

În sarcina învinuitului MELINESCU IOAN s-au reţinut trei fapte distincte,

cu caracter penal. Astfel, fapta înv.Melinescu Ioan, care a săvârşit următoarea

activitate infracţională:

1) – în cursul lunii noiembrie 2000, având calitatea de membru al Plenului

Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, i-a contactat

pe NĂSTASE ADRIAN şi pe PRIBOI RISTEA, cărora le-a comunicat că, în cadrul

instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se afla în lucru, cu propunere de

informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrarea

113

având ca obiect o depunere de numerar în cuantum de 400.000 USD, într-un cont

având ca titular pe NĂSTASE DANIELA, soţia învinuitului NĂSTASE ADRIAN,

- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de divulgare de informaţii,

prev. de art. 24 rap. la art. 18 al. 1 din Legea nr. 21/1999, (în prezent art. 24 rap. la

art. 18 ind. 1 din Legea nr. 656/2002).

2) - la sfârşitul anului 2000, în exercitarea atribuţiilor ce îi reveneau în calitate

de membru al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,

sugerând schimbarea preşedintelui O.N.P.C.S.B. şi acceptând de la învinuitul

NĂSTASE ADRIAN promisiunea numirii în funcţia de preşedinte al acestei

instituţii, a primit efectiv această funcţie, prin H.G. nr. 1399/30.12.2000, iar ulterior

a votat în favoarea clasării lucrării nr. S3439/1999, în care era cercetată NĂSTASE

DANIELA, semnând decizia de clasare nr. 10/24.01.2001 şi a efectuat demersuri

ilicite în scopul ca dosarul să ajungă în posesia învinuitului NĂSTASE ADRIAN,

- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de

art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000;

În baza unei înţelegeri anterioare, infracţiunea s-a consumat în forma primirii

efective de către învinuitul MELINESCU IOAN a folosului promis, respectiv numirea sa

114

în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării

Banilor, anterior efectuării actului de serviciu urmărit de mituitor, respectiv

exprimarea votului în sensul clasării lucrării nr. S3439/1999 şi a actului contrar

atribuţiilor de serviciu cu caracter general ce reveneau angajaţilor Oficiului cu privire

la securitatea circuitului lucrărilor în cadrul instituţiei, anume sustragerea unor

documente.

Noţiunea de „foloase” utilizată în textul art. 254 C.p. are o sferă largă de

aplicare, ea cuprinzând atât avantajele de ordin patrimonial, cât şi pe cele

nepatrimoniale, avantaje care pot îmbrăca cele mai variate forme. Foloasele

nepatrimoniale decurgând din ocuparea unei funcţii de conducere într-o instituţie cu

atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor pot consta în: dobândirea

prestigiului profesional şi a recunoaşterii publice, crearea unor perspective certe de

avansare în carieră, stabilirea unor punţi relaţionale în diverse instituţii, accesul la

documente şi informaţii din cadrul instituţiei.

3) - în prima jumătate a anului 2001, a sustras lucrarea nr. S3439/1999 care o

viza pe NĂSTASE DANIELA, înmânându-i dosarul învinuitului PRIBOI RISTEA,

consilier al primului ministru ADRIAN NĂSTASE, cu scopul de a-i fi remisă

acestuia din urmă,

- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sustragere sau

distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 şi 3 C.p.

115

Având în vedere că infracţiunile reţinute în sarcina înv. Melinescu Ioan au

fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni, urmează să se facă

aplicarea disp. art.33 lit.a C.p. .

*

* *

Fapta învinuitului Năstase Adrian, care, în baza unei înţelegeri anterioare cu

învinuitul Melinescu Ioan şi cu complicitatea înv.Proboi Ristea, a susţinut şi

determinat emiterea H.G. nr. 1399/30.12.2000 pe care a semnat-o în calitate de prim-

ministru, hotărâre prin care a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional

pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Melinescu Ioan, pentru a-l determina

pe acesta să facă un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu şi un act contrar acestor

îndatoriri, în scopul de a asigura astfel clasarea lucrării nr. S3439/1999, ce o viza pe

NĂSTASE DANIELA şi intrarea în posesia acesteia, prin intermediul înv.Priboi Ristea,

în urma sustragerii lucrării de către înv.Melinescu Ioan,

- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prev. de

art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000

116

*

* *

În sarcina învinuitului Priboi Ristea s-a reţinut săvârşirea unei

fapte/acţiuni, cu caracter penal, care, datorită împrejurărilor în care a avut loc şi a

urmărilor pe care le-a produs întruneşte elementele constitutive a două infracţiuni

distincte.

Astfel, fapta înv.Priboi Ristea, care a săvârşit următoarea activitate

infracţională:

- în cursul lunii noiembrie 2000, a înlesnit contactarea de către înv.Melinescu Ioan,

în aceea perioadă membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi

Combaterea Spălării Banilor, a înv. Năstase Adrian, cunoscând că scopul

întrevederii era acela de a i se comunica învinuitului Năstase Adrian că în cadrul

O.N.P.C.S.B. se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect o tranzacţie suspectă

privind depunerea sumei de 400.000 USD, într-un cont având ca titular pe Năstase

Daniela. Cu această ocazie, în prezenţa numitului Priboi Ristea, Melinescu Ioan i-

a promis lui Năstase Adrian că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie

2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară, lucru cu care Năstase Adrian s-a

declarat de acord, arătând că urmăreşte această finalitate. Urmare a acestei

înţelegeri, după numirea în funcţia de prim-ministru al Guvernului României,

Adrian Năstase a determinat emiterea HG nr.1399/30.12.2000 pe care a şi semnat-o

117

în calitate de prim-ministru, hotărâre prin care Melinescu Ioan a fost numit în

funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea

Spălării Banilor, concomitent cu revocarea fostului preşedinte Cucu Adrian.

Scopul numirii lui Melinescu Ioan a fost acela ca Adrian Năstase să-şi asigure, prin

intermediul acestuia, intrarea în posesia lucrării ce o viza pe soţia sa. Ca urmare a

numirii în această funcţie, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi

de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul

Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr.S 3439/1999 care o viza pe Năstase

Daniela, dosarul fiindu-i înmânat numitului Priboi Ristea, consilier al primului

ministru Adrian Năstase, cu scopul de a-i fi remis acestuia din urmă.

- întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de de complicitate la

luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi 7 alin.1 din

Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art.

255 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi art.7 alin2 din Legea nr. 78/2000

Având în vedere că infracţiunile reţinute în sarcina înv. Priboi Ristea au fost

săvârşite în condiţiile concursului ideal de infracţiuni, urmează să se facă aplicarea

disp. art.33 lit.b C.p. .

*

* *

118

Infracţiunile de corupţie reţinute în sarcina celor trei învinuiţie luarea şi

respectiv darea de mită, au fost raportate la dispoziţiile cuprinse în art. 7 din Legea

nr.78/2000, mai precis cele ale alin.1 pentru luare de mită şi cele ale alin.2 pentru

dare de mită.

Astfel, potrivit art. 7 alin.1: „fapta de luare de mită, prevăzută la art. 254

din Codul penal, dacă a fost săvârşită de o persoană care, potrivit legii, are atribuţii de

constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori de constatare, urmărire sau

judecare a infracţiunilor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 254 alin. 2 din

Codul penal privind săvârşirea infracţiunii de către un funcţionar cu atribuţii de control”

iar potrivit alin.2: „fapta de dare de mită săvârşită faţă de una dintre persoanele

prevăzute la alin. (1) sau faţă de un funcţionar cu atribuţii de control se sancţionează cu

pedeapsa prevăzută la art. 255 din Codul penal, al cărei maxim se majorează cu 2 ani”.

În urma analizei probatoriului administrat în cauză şi a raportării acestuia la

dispoziţiile legale privitoare la organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru

Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, a rezultat fără nici un echivoc că respectiva

instituţie reprezenta un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea

Guvernului, având ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor,

prin primirea, analizarea, prelucrarea informaţiilor şi sesizarea autorităţilor

abilitate prin lege.

Plenul Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării

Banilor, din care făcea parte şi înv.Melinescu Ioan, avea atribuţia de a hotărî asupra

informării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazurile în

119

care existau date şi indicii temeinice referitoare la spălarea banilor, or, tocmai

această atribuţie Plenului, şi implicit a membrilor ce intrau în compunerea sa,

reprezintă întocmai condiţia cerută de art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, respectiv a

persoanei ce are atribuţii de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor ori de

constatare, urmărire sau judecare a infracţiunilor.

*

* *

Date cu privire la persoana învinuiţilor

Învinuitul Melinescu Ioan nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul urmăririi penale atitudinea adoptată de învinuit a fost una

necooperantă, evitând constant să dea declaraţii prin prevalarea de disp. art.70 alin.2

C.p.p.

Învinuitul Priboi Ristea nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul urmăririi penale atitudinea adoptată de învinuit a fost una

necooperantă, evitând constant să dea declaraţii prin prevalarea de disp. art.70 alin.2

C.p.p.

Faţă de învinuitul Năstase Adrian s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale

şi trimiterea în judecată, prin rechizitoriul nr.27/P/2008 din 15.01.2009 al D.N.A., sub

120

aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.41 alin.2

C.p. – folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul

obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte folosase necuvenite..

Pe parcursul urmăririi penale atitudinea adoptată de învinuit a fost una

necooperantă, evitând constant să dea declaraţii prin prevalarea de disp. art.70 alin.2

C.p.p.

MĂSURI ASIGURATORII

Având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor de corupţie din

prezenta cauză, mai precis a faptului că acestea au avut ca obiect foloasele

nepatrimoniale decurgând din ocuparea unei funcţii de conducere - preşedinte într-o

instituţie cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, rezultă că, prin

inposibilitatea cuantificării acestora, nu îşi găsesc aplicabilitate dispoziţiile legale

privitoare la măsurile asiguratorii şi implicit a disp. art.20 din legea nr.78/2000 care

impune obligativitatea luării măsurilor asiguratorii în cazul infracţiunilor de corupţie.

*

* *

ALTE DATE

Pe tot parcursul urmăriri penale, învinuiţilor, le-a fost asigurat dreptul la apărare

conform dispoziţiilor art. 6 C.p.p. şi art. 171 al.2 C.p.p. .

121

Totodată, în prezenta cauză s-au respectat şi dispoziţiile art.172 alin.1 C.p.p. aşa

cum au fost modificate prin Decizia nr.1086 din 20.11.2007 a Curţii Constituţionale, în

sensul că părţile din procesul penal au dreptul să fie asistate de apărător la efectuarea

oricărui act de urmărire penală şi nu doar la efectuarea acelora care implică audierea

sau prezenţa părţii, sens în care, având în vedere prevederile amintite aşa cum au fost

modificate de forul constituţional, apărătorii aleşi ai celor trei învinuiţi au fost

încunoştiinţaţi despre efectuarea oricărui act de urmărire penală, conform dovezilor

întocmite în acest sens (adrese, procese-verbale,etc.) .

PREZENTAREA MATERIALULUI DE URMĂRIRE PENALĂ

Constatându-se că în cauză au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, s-a

procedat conform disp. art.257 C.p.p rap. la art.250 şi urm. Cp.p. la prezentarea

materialului de urmărire penală învinuiţilor Năstase Adrian, Melinescu Ioan şi Priboi

Ristea, sens în care au fost citaţi în perioada 07.10.2009 – 14.10.2009, la sediul Direcţiei

Naţionale Anticorupţie.

În zilele de 07.10.2009 şi 08.10.2009, l-a sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

nu s-au prezentat niciunul dintre învinuiţi sau avocaţii acestora, însă, telefonic s-au

prin adresă apărătorii aleşi ai învinuiţilor Melinescu Ioan şi Priboi Ristea au

comunicat că se vor prezenta împreună cu clineţii lor, pentru desfăşurarea procedurii

de prezentare a materialului de urmărire penală, indicând şi datele începând cu care se

vor prezenta, mai precis 09.10.2009 în cazul înv.Melinescu Ioan şi 12.10.2009 în cazul

înv.Priboi Ristea.

122

La data de 09.10.2009 s-au prezentat la sediul DNA, înv.Melinescu Ioan însoţit de

apărătorul ales, av.Cernat Andrei, precum şi avocat Alexandrescu Cristian – apărător ales

al înv.Năstase Adrian. Ceilalţi învinuiţi şi apărători aleşi nu s-au prezentat.

Atât avocaţii prezenţi cât şi înv.Melinescu Ioan au început la acea dată studiul

materialului de urmărire penală, refuzând însă să studieze vol.3,4,5,6 şi 7 ale dosarului de

urmărire penală, din considerente diferite. Astfel, înv.Melinescu a precizat că nu va

studia volumele 3,4,5,6 şi 7 deoarece consideră că actele de urmărire penală conţinute de

aceste volume au fost anulate de instanţa de judecată. Avocat Alexandrecu Cristian,

apărător ales al înv.Năstase Adrian, a precizat că nu va studia volumele 3,4,5,6 şi 7

deoarece reprezintă materialul de urmărire penală efectuat înainte de a se dispune

restituirea de către instanţa de judecată, considerându-le nule, iar avocat Cernat Andrei a

precizat că nu va studia volumele 3,4,5,6 şi 7 deoarece reprezintă actele de urmărire

penală efectuate înainte de a se dispune restituirea de către instanţa de judecată, acte pe

care le-a studiat anterior, în 2007, la prima prezentare a materialului de urmărire penală,

considerând de asemenea că acestea sunt nule.

La data de 09.10.2009, cei prezenţi au studiat materialul de urmărire penală după

cum urmează: avocat Cernat Andrei a studiat vol.2 - integral şi vol.1 - până la pag.259,

înv.Melinescu Ioan a studiat parţial vol.1 - până la pag.259 iar avocat Alexandrescu

Cristian a studiat integral volumele 1 şi 2.

Cu această ocazie, fiind întrebat despre momentul la care se va prezenta

înv.Năstase Adrian, apărătorul său ales, av.Alexandrescu Cristian a precizat că nu i-a fost

123

comunicat de către clientul său data la care se va prezenta, având cunoştinţă doar că la

data de 14.10.2009 se va prezenta avocat Odobescu Dan.

La data de 12.10.2009 s-au prezentat la sediul DNA, înv. Priboi Ristea însoţit de

apărătorul ales, av.Manea Drăgulin Vasile. Ceilalţi învinuiţi şi apărători aleşi nu s-au

prezentat.

Avocat Manea Drăgulin Vasile şi înv. Priboi Ristea au procedat la studierea

materialului de urmărire penală. Cu această ocazie avocat Manea Drăgulin a studiat

volumele 3, 4, 5, 6 şi 7. iar înv.Priboi Ristea a studiat volumele 1 şi 2, cei doi solicitând

ca prezentarea materialului să fie continuată în cursul zilei de joi, 15.10.2009, aspect ce a

fost convenit de comun acord.

La data de 13.10.2009 s-a prezentat la sediul DNA, înv.Melinescu Ioan. Ceilalţi

învinuiţi şi apărători aleşi nu s-au prezentat.

Cu această ocazie înv.Melinescu Ioan a studiat integral volumele 1 şi 2 ale

dosarului de urmărire penală, urmând a se prezenta la data de 14.10.2009, împreună cu

apărătorul ales, în vederea finalizării procedurii prezentării materialului de urmărire

penală.

La data de 14.10.2009 s-au prezentat la sediul DNA, înv.Melinescu Ioan însoţit de

apărătorul ales, av.Cazacu Ion. Ceilalţi învinuiţi şi apărători aleşi nu s-au prezentat.

Cei prezenţi au continuat studiul materialului de urmărire penală, fiindu-le puse la

dispoziţie şi actele/documentele întocmite în perioada 07.10.2009 – 14.10.2007 iar după

studierea acestora s-a finalizat procedura de prezentare a materialului de urmărire

penală faţă de înv.Melinescu Ioan. Cu această ocazie s-a întocmit procesul verbal în

124

prezenţa apărătorului ales, av. Cazacu Ioan, înv.Melinescu Ioan neavând cereri de

formulat însă a făcut mai multe declaraţii suplimentare reprezentând apărările

acestuia în raport de infracţiunile reţinute în sarcina sa.

Tot la data de s-a prezentat la sediul DNA, avocat Popa Carmen, apărător ales al

înv.Năstase Adrian, şi care a depus o cerere în numele acestuia, datată 13.10.2009, prin

care se preciza că: „vă rog să aveţi în vedere această situaţie excepţională ( căderea

Guvernului României ) care mă pune în imposibilitate de a fi prezent în data de

13.10.2009 pentru prezentarea materialului de urmărire penală şi să dispuneţi

reprogramarea acestei activităţi pentru săptămâna viitoare, de preferat în zilele de

miercuri sau joi”

Această cerere formulată de înv.Năstase Adrian a fost respinsă, prin rezoluţia

nr.227/P/2006 din 14.10.2009, ca fiind neîntemeiată, comunicându-i-se la aceiaşi dată

respingerea cererii precum şi faptul că este citat pentru data de 15.10.2009 în vederea

prezentării materialului de urmărire penală.

La data de 15.10.2009 s-au prezentat la sediul DNA, înv. Priboi Ristea însoţit de

apărătorul ales, av.Manea Drăgulin Vasile.

Avocat Manea Drăgulin Vasile şi înv. Priboi Ristea au continuat studierea

materialului de urmărire penală, fiindu-le puse la dispoziţie şi actele/documentele

întocmite în perioada 07.10.2009 – 15.10.2007 iar după studierea acestora s-a finalizat

procedura de prezentare a materialului de urmărire penală faţă de înv.Priboi Ristea.

Cu această ocazie s-a întocmit procesul verbal în prezenţa apărătorului ales, av.

Manea Drăgulin Vasile, înv.Priboi Ristea neavând cereri de formulat şi nici declaraţii

125

suplimentare de făcut însă a solicitat să fie analizată o cerere de probe depusă cu

această ocazie şi anexată procesului verbal de prezentare a materialului de urmărire

penală.

Înv.Năstase Adrian a fost citat pentru data de 16.10.2009 în vederea prezentării

materialului de urmărire penală.

La data de 16.10.2009 s-au prezentat la sediul DNA, înv. Năstase Adrian însoţit

de apărătorul ales, av.Alexandrescu Cristian.

Cu această ocazie s-a întocmit procesul verbal în prezenţa apărătorului ales, av.

Alexandrescu Cristian, înv.Năstase Adrian nu a avut cereri de formulat şi nici declaraţii

suplimentare de făcut, nu a dorit să vadă dosarul de urmărire penală afirmând că

acesta a fost studiat de apărătorul său şi totodată, a exprimat opiniile personale

considerând că este „victima unui dosar politic”.

*

* *

126

În baza art. 262 pct.1 lit. a C.p.p.,

DISPUN:

1. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi

Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a

Inculpatului NĂSTASE ADRIAN –, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare

de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 2 din Legea

nr. 78/2000 ,

Inculpatului MELINESCU IOAN –, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de

sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 şi 3 C.p. ,

luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din

Legea nr. 78/2000 şi divulgare de informaţii, prev. de art. 24 rap. la art. 18

al. 1 din Legea nr. 21/1999, (în prezent art. 24 rap. la art. 18 ind. 1 din

Legea nr. 656/2002), toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.,

Inculpatului PRIBOI RISTEA –, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de

complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 al. 1 C.p.

şi la art. 6 şi 7 alin.1 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la dare de mită,

127

prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 255 al. 1 C.p. şi la art. 6 şi art.7 alin2 din

Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.

*

* *

Dosarul se va trimite spre competenta soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, conform dispoziţiilor art.29 alin.1 lit.a C.p.p. care reglementează competenţa

după calitatea persoanei.

Astfel, potrivit art.29 alin.1 lit.a C.p.p.: „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă

în primă instanţă: a) infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi”.

*

* *

În baza art. 264 C.p.p. raportat la art.29 pct.1 lit.a C.p.p., dosarul se va

trimite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând a fi citaţi :

Inculpaţi:

MELINESCU IOAN

NĂSTASE ADRIAN

PRIBOI RISTEA

128

Martori:

BOERICĂ GENICĂ

STĂNESCU NICULINA EUGENIA

DRĂGAN RADU CONSTANTIN

STĂNOIU MIHAELA RODICA

TRIFOI DORU CRIN

TĂNĂSESCU MIHAI NICOLAE

GRECEA OVIDIU

MIHĂILESCU PETRU ŞERBAN

PASCARIU CORNELIU DAN

TEŞU SORIN

BITTNER ALEXANDRU

CUCU ADRIAN

ENESCU VASILICA

ŞERBAN MARIN

POPA ŞTEFAN

GEORGESCU MARIANA IRINA

BULATĂ DORU BEBE

POPESCU MIRCEA

URDUBAN CONSTANTIN

OPREA RALUCA MANUELA

MUNTEANU VIORICA

129

LACROIS BEATRICE CRISTINA

SINESCU CRISTINA FELICIA

PURCĂREA NICOLETA

PETCU CAMELIA

STROESCU CRISTINA VALERIA

PURCARU MILENA

În baza art. 192 C.p.p. se stabilesc cheltuieli judiciare în cuantum de 5000 RON,

fiecare, în sarcina inculpaţilor.

PROCUROR

PAUL SILVIU DUMITRIU