raportul la studiu de evaluare a impactului …arpmcj.anpm.ro/upload/66172_raport la studiul de...

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru “ÎNFIINTARE UNITATE DE PRODUCERE A BIODIESELULUI PRIN SCHEMA DE AJUTOR DE STAT NR. N578/2009,

AFERENTĂ MĂSURII 123.”, - S.C. ENERGY AGROCOMERȚ S.R..L..- Marghita, Jud. Bihor __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1

1.INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea proiectului

“ÎNFIINȚARE UNITATE DE PRODUCERE A BIODIESELULUI PRIN SCHEMA DE

AJUTOR DE STAT NR. N578/2009, AFERENTĂ MĂSURII 123.” Loc. Marghita, Jud. Bihor.

RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI este

întocmit in conformitate cu Legea 265/2006 privind protecţia mediului cu modificarile si

completarile ulterioare, HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice

şi private asupra mediului, pe baza metodologiei impuse de OM 863/2002 privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului, O.M. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, O.U.G.

152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările

ulterioare.

1.2. Titularul investitiei

S.C. ENERGY AGROCOMERȚ S.R.L.

Adresa - Sediu social: Strada Nicolae Bălcescu nr. 51A, orașul Marghita, județul

Bihor, Cod Fiscal: RO28022548 înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.

J05/196/11.02.2011.

Telefon: 021 – 310 20 66

Fax: 021 – 310 20 67

E-mail: [email protected]

1.3. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra mediului și al raportului la acest studiu

Ing. Carmen Mata – expert evaluator principal de mediu

e-mail: [email protected]

Telefon Mobil: 0747 079 921

Ing. Unici Gheorghe Remus - expert evaluator principal de mediu

Str. Godeanu Nr. 7 Bl. 1 Sc 1 Etj 2, ap. 8

Mobil 0728 076 764

e-mail: [email protected]

Domnul inginer Unici Gheorghe Remus este abilitată de Ministerul Mediului şi Pădurilor

pentru elaborarea rapoartelor privind impactul asupra mediului conform CERTIFICATULUI

mailto:[email protected]




2

DE ÎNREGISTRARE din 24.11.2009 (poziţia 71 din Registrul Naţional al elaboratorilor de

studii pentru protecţia mediului).

1.4. Sursele de informare care stau la baza elaborării lucrării sunt:

- documente şi informaţii furnizate de beneficiar – date tehnice ale instalației,

elemente de proiectare si alimentare cu utilități, Memoriu de prezentare depus la

APM Bihor;

- informaţii culese pe teren cu ocazia derulării investigaţiilor.

Descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia

Prezenta documentație se referă la înfiintarea unei unități de producere a biodieselului

prin realizarea unei investiții în intravilanul Municipiului Marghita, județul Bihor. Investitia va

consta din realizarea unei linii de producție a uleiului din rapiță ce constituie materie primă

pentru instalația de obținere a biodieselului.

Capacitatea de producție proiectată pentru instalația de producere biodiesel este de

20,37 t/zi, timp de lucru 24 h/zi, 220 zile/an, procesul de fabricație fiind continuu.

Materia primă, uleiul de rapiță se obține în cadrul aceleiași investiții prin valorificarea

culturilor de rapiță de pe terenurile cultivate din zonă, capacitatea instalației de prelucrare

este de 50 t/zi de semințe, ceea ce conduce la o cantitate de 21 t ulei de rapiță/zi.

Investiția se va dezvolta pe o suprafață de teren de 10.267 mp, teren proprietate

privată, situat în intravilanul Municipiului Marghita, județul Bihor, conform Contractului de

vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 732/20.04.2011. La data întocmirii prezentei

documentații, terenul este liber de construcție, folosința actuală a terenului fiind „teren cu

construcți”.

Destinația nou propusă corespunde reglementarilor din documentația de urbanism

nr. 15/1996, faza PUG, aprobată prin HCL nr. 37 din 26.07.2001 a Municipiului Marghita.

S.C. ENERGY AGROCOMERT S.R.L. intentionează realizarea unei investiții ce va

consta în construirea unei instalații de producere biodiesel utilizând ca materie primă uleiul

de rapiță produs în cadrul obiectivului.

Obiectivul de investiții va avea la baza Certificatul de Urbanism nr. 44/21.04.2011

eliberat de Primaria Municipiul Marghita, județul Bihor, ținând seama de precizarile și

recomandările din avizele solicitate.

Investiția se va realiza pe un teren situat în intravilanul teritoriului administrativ al

municipiului Marghita, județul Bihor, teren proprietate privată ce a avut ca destinație

anterioară teren cu construcții. Conform PUG-ului Municipiului Marghita, în zona în care




3

urmează a se dezvolta noua investiție sunt prevăzute permisiuni pentru realizarea

functionalului acesteia.

Suprafața de teren de 10.267 mp amplasată în incinta Fermei 12 Baraca nr. 201,

parcela 1, lotul 2, pe care urmează a se realiza investiția, este proprietate privată a

societății, aceasta fiind liberă de construcții la data întocmirii prezentei documentații.

Investiția va fi constituită dintr-un ansamblu omogen de construcții cu un funcțional

pentru amplasarea instalațiilor de producere ulei din rapiță și carburant neconventional-

biodiesel, spații de depozitare, instalații tehnico-edilitare aferente, platforme și căi de acces

betonate, conturându-se necesitatea amenajării zonei cu dotări complementare, racorduri

electrice, apă potabilă din sursă proprie subterană și bazine betonate subterane pentru

colectarea apelor uzate, precum și spații verzi.

Prin natura activității din cadrul noii investiții în curs de realizare, aceasta se înscrie

în domeniul industriei constând din fabricarea produselor chimice – biodiesel, glicerina ca

subprodus, și a fabricării uleiurilor vegetale – ulei de rapiță ce constituie materia primă.

Instalația de biodiesel este proiectată să producă carburant neconvențional –

biodiesel din uleiul rezultat prin prelucrarea rapiței.

Materia primă pentru producerea biodieselului în cazul investiției constă din uleiul de

rapiță ce se obține în cadrul instalației de prelucrare semințe de rapiță, prin presarea la cald

a acestora, filtrarea și depozitarea în depozitul de ulei de rapiță.

Semințele de rapiță sunt preluate de pe rampa de recepție într-o cuvă amplasată

subteran, de unde printr-un sistem de preluare prevazut cu transportor cu melc, sunt dirijate

către 6 silozuri de stocare cu capacitate de 35 mc/bucata, respectiv V total = 210 mc.

Din aceste silozuri prin transportoare cu melc, semințele sunt dirijate la sistemul de

presare la cald, constituit din 5 prese, încălzirea preselor realizându-se prin intermediul unui

schimbător de căldură ce utilizează ca agent termic – apa caldă.

Conform capacității proiectate prin prelucrarea celor 50 tone de semințe de rapiță pe

zi, rezultă 21 tone ulei de rapiță zilnic și deșeu valorificabil – 29 tone coji și resturi de

semințe ce pot fi utilizate drept furaj în fermele de animale datorită valorii nutritive a

acestuia.

Uleiul de rapiță rezultat este trecut printr-un sistem de filtrare și depozitat în parcul

de rezervoare – 36 rezervoare cu capacitate de 35 mc/bucata, respectiv un volum total de

1.260 mc. Uleiul de rapiță constituie materia primă pentru obținerea biodieselului, prin




4

prelucrarea chimică a acestuia se obține ca produs finit principal biodieselul și ca

subprodus glicerina ce este valorificată în industria cosmetică.

Biodieselul poate fi utilizat drept combustibil în proporție de 100% sau poate fi

adăugat în amestec de 20% la motorina obișnuită, acesta fiind un bun lubrifiant și conduce

la ridicarea cifrei octanice a motorinei.

În ceea ce priveste natura biodieselului, acesta este un combustibil ecologic, având

un punct de aprindere ridicat (120 – 130°C) față de alți carburanți, netoxic și biodegradabil

în apă sau sol, microorganismele existente conducând la distrucția acestuia în 28 de zile.

Procesul tehnologic de obținere a biodieselului constă în reacția de trans-esterificare

dintre uleiul vegetal uscat – ulei de rapiță – și alcoolul metilic, în prezența unui catalizator

bazic. Reacția de transesterificare este reversibilă încât pentru deplasarea echilibrului de

reacție spre obținerea biodieselului se utilizează în exces alcool metilic.

Prin trans-esterificare se realizează înlocuirea moleculei grele de alcool a uleiului

gliceriol, cu o moleculă mai ușoară de alcool și anume alcoolul metilic. Uleiul vegetal

modificat, respectiv biodieselul, este cunoscut în termeni tehnici ca acid gras metil ester.

Reacția de trans-esterificare are loc într-un reactor tip Biotron-ST1000 cu capacitate

de prelucrare din rezervoarele de stocare aferente instalației și dirijate prin pompare în

sistemul de preîncălzire al reactorului la 30°C, unde are loc începerea reacției de

transesterificare. Debitul reactantilor este monitorizat, prin senzori ce conduc la

deschiderea automată a unor valve electrice în vederea realizării amestecului, cu

respectarea procentelor optime de realizare a acestuia, privind componenții.

Amestecul preîncălzit este dirijat în reactorul de transesterificare, procesul fiind

definitivat sub vid în flux continuu și rezultând biodiesel și glicerină în amestec. Din reactor,

biodieselul și glicerina sunt dirijate către coloana de separare, cu alimentare continuă

laterală și evacuare continuă – la partea superioară biodieselul și la partea inferioară

glicerina.

Prin utilizarea unui stabilizator lichid, acesta previne amestecarea biodieselului și

glicerinei separate cu amestecul ce este introdus continuu din reactor. Biodieselul ce trece

din coloana de separare pe la partea superioară, este dirijat spre un sistem de filtre de

mărimi diferite pentru reținerea impurităților și a urmelor de apă, de unde este dirijat apoi

spre parcul de rezervoare constituit din 4 rezervoare cu V = 35 mc/buc.

Glicerina obținută este dirijată spre parcul de rezervoare compus din 2 rezervoare a

câte 35 mc fiecare. Instalațiile din cadrul investiției constând din instalația de producere a




5

uleiului de rapiță și instalația de producere biodiesel, sunt complet automatizate. Instalația

proiectată ce urmează a fi realizată are ca scop producerea de carburant neconvențional –

biodiesel, prin valorificarea superioară a culturii vegetale de rapiță, aceasta fiind amplasată

într-o zona agricolă.

Investiția ce se va realiza în intervalul 2012-2014 are la bază un plan privind

desfășurarea lucrărilor:

- faza de construcție - 1 an;

- faza de punere în funcțiune - 6 luni;

- faza de exploatare - durata determinată de rentabilitatea produsului;

- faza de refacere - 6 luni.

Utilizarea materiilor prime și a materialelor auxiliare se realizează cu respectarea

practicilor BAT în domeniu:

- Evidențierea lunară a consumurilor specifice de materii prime și materiale auxiliare,

analiza periodică a consumurilor realizate, în vederea stabilirii eficienței utilizării lor;

- realizarea controlului calității materiilor prime și a produselor finite, astfel încât impactul

asupra mediului să fie nul sau redus.

Informații privind producția și necesarul resurselor energetice

Producție Resurse folosite în scopul asigurării producției

Denumire Cantitate anuală tone

Denumire Cantitate anuală

Furnizor

Instalații pentru producerea

carburantului biodiesel

Qzi=20,37 Qan=4.481,4

Energie electrică

500 Mwh alimentat prin postul de transformare nou realizat cu 130 KVA

RENEL Sucursala Marghita




6

Denumirea materie prime, a

substanței sau

preparatului chimic

Cantitate anuală tone/an

Clasificarea și etichetarea substantelor sau preparatelor chimice

Categorii Periculozitate Fraze de risc

Ulei vegetal 4.620 N --- ---

Alcool metilic 512,82 P

P R11, R23, R24,

R25, R39

Catalizator metilatul de sodiu sau potasiu

55,44 P P R10, R14, R34

- Materia primă utilizată în procesul de prelucrare chimică nu constitue un risc pentru

mediul înconjurator - ulei vegetal.

- În cazul alcoolului metilic și a metilatului cu caracter alcalin soluție 30%, în condițiile

nerespectării proceselor tehnologice privind depozitarea, manipularea precum și

utilizarea în proces pot constitui o posibilă sursă de poluare a factorilor de mediu, ca

urmare a gradului de inflamabilitate și toxicitate a acestora. Pentru diminuarea riscului

apariției unor explozii sau incendii se vor respecta dotările din proiectele de execuție,

procesul tehnologic și condițiile de exploatare a instalației.

Prezentarea pricipalelor substanţe periculoase utilizate pe amplasament:

Metanolul este un lichid clar, incolor, inflamabil cu un miros ușor, plăcut.

Popular este denumit alcool de lemn sau spirt de lemn. În ciuda acestor denumiri, care

îl indică că şi produs rezultat din distilarea lemnului, el este produs aproape exclusiv pe

căi sintetice, iar ca pondere ocupă al 22-lea loc din producția de chimicale a USA.

Deoarece metanolul este un produs natural de fermentație concentrația lui poate

ajunge la mai mult de 300 mg/l in vinuri și este mai mare în produse și distilate din

fructe. Studii recente au estimat că media concentraţiei de metanol în atmosferă este

între 5-50 ppb. Timpul de înjumătăţire al concentraţiei de metanol în mediu exprimat în

zile este prezentat în tabelul de mai jos:

Sol 1-7

Aer 3-30

Apa de suprafaţă 1-7

Apă subterană 1-7




7

Metanolul este mai puţin inflamabil decât benzina. Metanolul are limita inferioară de

explozie mai ridicătă decât benzina la fel şi temperatura de aprindere, reducându-se riscul

incendiului. Din această cauză zona marcată de scurgerile accidentale, unde incendiul este

posibil să apară, este considerabil mai redusă. Metanolul lichid nu arde la temperaturi sub

11 0 C. Metanolul arde cu flacără mică şi relativ rece. Stingerea focului este uşoară

deoarece radiaţia termică este scăzută. Focul cu metanol nu produce fum şi subproduse ca

benzina. Metanolul este complet solubil în apă. Zona incendiată poate fi stinsă prin diluţia

cu apă. (EIA Sohar Methanol Plant, September 2004).

În caz de incendiu sau în zonele cu posibile scăpări de metanol este obligatoriu a se

purta masca de protecţie.

Efectele metanolului asupra omului

Ca și istoric cel mai mare numar de intoxicații au fost observate la ingestie. Otrăvirea

cu metanol poate fi cauzată de materiale ca: lacuri de lemn, lichide de multiplicare, și alcool

denaturant care poate induce starea de ebrietate direct dacă este utilizat ca şi băutură.

Efecte acute

Metanolul şi alţi solvenţi organici hidrocarbonaţi au capacitatea de a provoca iritaţii

senzoriale ireversibile: dureri de cap, greaţă sau narcoză prin inhalare, nivel la care se pot

produce modificări patologice specifice fiecărui organ.

Persoanele expuse acut la nivele mari de metanol prin ingestie, inhalaţie sau contact

extins pe piele pot dezvolta afecţiuni severe metabolice, oculare şi neurologice. Efectele

inițiale ale intoxicării cu metanol sunt similare celor produse de etanol; lentoarea proceselor

cognitive şi senzoriale care poate duce la slăbirea funcţiilor cerebrale la doze foarte mari.

După o perioadă de latenţă de 12-24 h, intoxicaţia cu metanol, poate da tulburări de vedere

și ale stării de conştiinţă pe măsura acumulării metabolitilor toxici. Au fost confirmate și

simptome oculare neobișnuite cum ar fi senzaţia de “furtună de zapadă”. La examinarea

oftalmologică s-au putut constata defecte de câmp visual centrale și periferice iar pupila

reacţionează slab la lumină dar se acomodează normal. Mai poate apăre eritemul nervului

optic cu edem papilar care se instalează devreme. Rareori se pot întâlni hemoragii în forma

de flacară. Necroza porţiunii distale a nervului optic ajungând până la atrofie puse în

evidenţă prin paloarea nervului optic la zile sau săptămâni după expunere.

Expunerea cronică

Persoanele expuse intermitent sau cronic prin aer la doze mici de metanol,

insuficiente pentru a provoca acidoza sistemică, se plâng de iritaţii oculare, pete în campul




8

vizual, iritaţia căilor respiratorii superioare, cefalee, greaţă, fotofobie toate fiind reversibile în

aceste condiţii. Expunerea cronică de scurtă durată, cutanată poate provoca iritaţii și

degradări ale pielii.

Biodiesel (NREL/TR-580-30004, Biodiesel Handling and Use Guidelines)

- Descrierea produsului: Ester metilic de natură lipidică

- Numar CAS: Metil Soyate: 67784-80-9; RME:73891-99-3; Methyl Tallowate: 61788-71-2

- Compoziție/Informații privind ingredientele

- Acest produs nu conţine materiale periculoase.

- Identificarea pericolelor

- Efecte potenţiale asupra sănătaţii:

- INHALARE: Neglijabile; periculos în cazul încălzirii cu producere de vapori. Vaporii sau

aerosolii pot irita mucoasa şi pot cauza iritaţii, ameţeli şi greaţă.

- CONTACTUL CU OCHII: Poate cauza iritaţii.

- CONTACTUL CU PIELEA: Contactul prelungit sau repetat nu cauzează iritaţii

semnificative ale pielii. Arsuri termice sunt posibile.

- INGESTIE: Nu sunt semnalate pericole la ingestie

- Măsuri de prim ajutor

- OCHI: Spălaţi ochii cu un jet puternic de apă pentru cel puțin 15-20 de minute.

- PIELE: Spălaţi zonele expuse ale corpului cu săpun și apă.

- INHALARE: Indepărtaţi-vă din zona de expunere, căutaţi ajutor medical dacă

simptomele persistă.

- INGESTIE: Daţi de băut unul sau două pahare cu apă.

- Măsuri de combatere a focului

- Temperatura de inflamabilitate: 130 o C min (ASTM 93)

- Limite de inflamabilitate: Necunoscute

- MODALITĂȚI DE STINGERE:

- Chimicale uscate, spumă, haloane, CO2, spray de apă. Jetul de apă poate împraştia

lichidul inflamabil și poate răspândi focul.

- PROCEDURI SPECIALE DE COMBATERE A FOCULUI:

- Folosiţi spray-uri cu apă pentru a răci recipientele expuse la foc.

- PERICOLE NEOBIŞNUITE DE FOC ȘI EXPLOZIE:

- Materialele îmbibate cu biodiesel pot cauza combustii spontane dacă nu sunt manevrate

în mod corespunzator. Înainte de utilizare, spălaţi matrialele textile îmbibate cu biodiesel




9

cu săpun și apă şi uscaţi-le în zone bine ventilate. Pompierii ar trebui să folosească

aparatură specifică din dotare pentru a evita expunerea la fum și vapori.

Măsuri de reducere a scurgerilor accidentale

- Îndepărtaţi sursele de foc și reduceţi zona de scurgere la o arie cât mai redusă. Opriţi

scurgerea dacă e posibil. Curaţaţi scurgerile mici cu material absorbant cum ar fi

prosoape de hartie și nisip.

- Recuperaţi scurgerile mari pentru depozitare sau recuperare. Spalaţi suprafețele dure

cu solvenţi de siguranţă sau detergent pentru a îndeparta filmul de ulei rămas.

Manevrare și depozitare

- Depozitaţi în containere închise între 50o F si 120o F

- Ţineți departe de agenţii oxidanţi, căldură excesivă şi surse de foc.

- Folosiţi şi înmagazinaţi în zone bine ventilate.

- Nu folosiţi sau depozitaţi în apropiere de căldura, scântei sau flacară și nu depozitaţi la

soare.

Control la expunere /Protecție personală

- PROTECŢIE RESPIRATORIE:

- Dacă sunt generaţi vapori sau ceaţă purtaţi un aparat respirator aprobat.

- ÎMBRACAMINTE DE PROTECŢIE:

- Ochelari de siguranţa sau mască de faţă recomandate pentru a proteja ochii de ceaţă

sau stropi. Manuși din PVC recomandate pentru a preveni contactul cu pielea.

- ALTE MĂSURI DE PROTECȚIE:

- Angajaţii trebuie să practice o bună igienă personală, să spele zonele de piele expuse

de câteva ori pe zi şi să spele hainele contaminate înainte de a le refolosi.

Propietăți fizice și chimice

- Punct de fierbere, 760 mm Hg: > 200o C (substanţe volatile), 2% din volum

- Densitatea fața de apă (H2O=1): 0,88 solubilitate în H2O, % din volum: insolubil

- Presiune vapori, mm Hg: rata de vaporizare <2, Acetat de butil = 1: <1

- Densitatea de vapori, aer =1: >1

- Înfăţişare și miros: lichid galben deschis, miros moderat

Reactivitate și stabilitate

- Acest produs este stabil și nu se produc polimerizări periculoase.

- MATERIALE INCOMPATIBILE ȘI CONDIȚII DE EVITAT

- Agenţi oxidanţi puternici




10

- PRODUȘI PERICULOȘI DE DESCOMPUNERE:

- Combustia produce monoxid de carbon, dioxid de carbon şi fum gros.

Considerații privind depozitarea

- DEPOZITAREA GUNOAIELOR:

- Gunoiul poate fi depozitat de către o companie autorizată în depozitul de deșeuri.

Materialul absorbant contaminat poate fi depozitat pe un teren aprobat în acest sens.

- Informatii de transportare

- CLASA NEPERICULOASĂ: N/A

- NMFC:

- NUME PROPRIU DE TRANSPORT: Acid gras esterificat

- NUMAR DE IDENTIFICARE: 144920;CLASIFICARE EXPEDITOR: 65

Depozitarea materiilor prime şi a produselor rezultate

Pentru depozitarea materiilor prime și a produselor finite sunt amenajate parcuri de

rezervoare supraterane, betonate, hidroizolate, prevăzute cu rebord și baza colectoare

pentru: semințe de rapiță, ulei de rapiță, biodiesel, glicerină. Metanolul și catalizatorul vor fi

depozitate în rezervoare sub pernă de azot amplasate într-o cuvă betonată subterană,

impermeabilizată, amenajată corespunzator, având în vedere caracterul inflamabil al

acestora.

Informatii despre poluarea fizică și biologică generata de activitate

Considerate categorii aparte de poluanţi care afectează mediul şi implicit

comunităţile umane, poluanţii de natură fizică şi biologică pot genera efecte de poluare

grave ireversibile, în cazul în care prezenţa acestora în mediu depăşeşte limitele de

suportabilitate. Aceştia constituie în primul rând factori de stres având şi potenţial poluator

puternic.

Dat fiind specificul activităţii, nu există posibilitatea contaminării mediului cu germeni

patogeni sau apariţia vreunui impact de natură biologică.

O categorie aparte de poluanţi fizici, o constituie zgomotul şi vibraţiile în comunitatea

umană, mai ales din activităţile industriale.

Zgomotul de fond urban constituie principalul factor de stres în comunităţile umane,

pe lângă poluanţii care se găsesc în mod curent în atmosfera oraşelor.




11

Ca factori fizici de stres, care ar putea fi generaţi ca urmare a activităţii de construcţie /

modernizare a instalaţiei de producere biodiesel şi funcţionării sale ulterioare, sunt

zgomotul şi vibraţiile.

Zgomotul şi vibraţiile sunt considerate principalele surse de poluare în timpul

construirii / modernizării obiectivului, constituind factori generatori de stres, mai ales pentru

angajaţii care deservesc utilajele din şantier, angajaţii altor agenţi economici din zonă şi

pentru populaţia riverană.

Calculul teoretic de previzionare a nivelului de zgomot nu indică o depăţire a valorilor

limită actuale ale legislaţiei naţionale şi nici a limitelor practicate în ţările UE.

Exemplu norma germană TA zgomot indică:

în zonele rezidenţiale pure: ziua 50 dB(A), noaptea 35 dB(A);

în zone mixte: ziua 60 dB(A), noaptea 45 dB(A);

în zone cu activităţi: ziua 65 dB(A), noaptea 50 dB(A);

Cerinţe BAT pentru minimizarea zgomotului produs de instalaţie:

Operatorul trebuie să folosească măsuri de bună practică pentru controlul

zgomotului Aceasta poate include o mentenanţă adecvată a echipamentelor, a

căror deteriorare poate conduce la creşterea zgomotului;

Operatorul trebuie să folosească tehnici de control a zgomotului care să asigure

ca zgomotul produs de instalaţie nu conduce la cauze rezonabile de sesizări ale

populaţiei din vecinătate.

Zgomotul în timpul perioadei de construcţie

În faza de modernizare / construcţie, ca şi în cea de funcţionare, se prognozează o

intensificare a traficului în zonă, care va avea drept rezultat creşterea nivelului de zgomot şi

vibraţii, dar pe timp limitat.

Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant se fac următoarele

precizări:

sunt emisii în aer şi provin de la centralele termice (gaze de ardere cu temperaturi

de 180 0C), 3 centrale de putere mică – P inst = 23kw/buc. Aceste emisii nu au o influenţă

semnificativă asupra temperaturii mediului ambiant.




12

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr surse

poluare

CMA pentru om și mediu

Poluare fond

Poluare calculată produsă de activitate și măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zona de

protectie/restrictie aferentă obiectivul

ui

Pe zone rezidențiale,

recreere sau alte zone protejate cu

luarea în considerare a

poluării de fond

Fară măsur

i de eliminare a poluăr

ii

Cu implementarea

măsurilor

Poluare fonică

Pompe centrifuge

pentru vehicularea materiilor prime și

produselor finite

Benzi

transportoare

Circulația auto

22

10 5

Lech = 40-50 db (A)

Lech=40-50db(A)

Lech=40-50db(A)

60-65 db(A)

60-65 db(A)

60-65db(A)

65-70 db(A)

65-70 db(A)

60-70db(A)

Lech=40db(A)

Lech=40

db(A

Lech=40db(A)

Nivelul de intensitate al zgomotului va fi diminuat în condițiile în care utilajele vor fi

amplasate pe suporți elastici și pe fundații prevăzute cu strat atenuator de zgomot, în

incinte. Echipamentele din dotarea obiectivului vor fi silențioase, conducând la o diminuare

a nivelului de zgomot. Conform amplasamentului obiectivului cca. 25% din activitatea

generatoare de zgomot se desfașoară în exterior pe platforme betonate cu circulație auto și

în parcurile de rezervoare, diferența de 75% desfășurindu-se în incinte închise.

Circulația auto în incinta se va realiza pe alei betonate, continuu conducând la

diminuarea nivelului de zgomot.

În cazul mijloacelor auto, căile de acces din incintă vor fi betonate și continue, iar

motoarele acestora vor fi oprite în perioada încărcării și descărcării mărfurilor.

Se va încerca neafectarea populaţiei și biodiversității din zonă de zgomotele specifice

din cadrul actității.




13

1.5. Durata de funcționare

Durata de funcținare a noului obiectiv de investiție va fi determinată de

managementul societății, privind solicitările pieței.

Instalația va funcționa 220 zile/an, în trei schimburi procesul fiind continuu.

1.6. Profilul de activitate

Profilul de activitate desfășurat în cadrul noului proiect „Înființare unitate de

producere a biodieselului prin Schema de Ajutor de Stat nr. N578/2009, aferentă Măsurii

123” este în domeniul industriei chimice și constă în fabricarea altor produse chimice n.c.a.

– cod CAEN 2059, și anume producerea carburantului neconventional – biodiesel.

Conform Certificatului Constatator nr. 25338/20.04.2011, pe amplasament se vor

desfășura următoarele activități secundare:

- cod CAEN 1041: fabricarea uleiurilor și grăsimilor;

- cod CAEN 5210: depozitări;

În cadrul obiectivului va avea loc procesarea de materii prime-uleiuri vegetale care

prin procesul de esterificare cu metanol în prezența unui catalizator rezultă carburantul

biodiesel și produsul secundar ca subprodus rezultă glicerina.

1.7. Localizarea geografică și administrativă a amplasamentelor pentru alternativele

la proiect

Marghita, unul din cele mai tinere orașe din Romania, se află în nord – vestul tării, în

zona de nord a județului Bihor, la numai 30 km de frontiera dintre Romania și Ungaria.

Distanta față de Oradea, centrul administrativ al judetului Bihor, este 57 km nord-est.

Localitatea (menționată documentar în anul 1216, declarată oraș în anul 1967 și declarată

municipiu în anul 2003) se găsește pe malul drept al râului Barcău, la contactul dintre

Dealurile Viișoarei și Câmpia Barcăului, aproape de confluența acestuia cu Valea Bistrei.

Coordonatele geografice ale orașului: 22°33” longitudine estică și 47°34” latitudine

nordică. La sudul Marghitei, drumul județean 191 leagă orașul de Oradea, iar la nord se

continuă către Tășnad, Carei și Satu Mare. Drumul național 19B plasează Marghita între

Săcuieni și orasul Simleul Silvaniei din județul Sălaj. Cel mai apropiat aeroport este

aeroportul international de la Oradea. Totodată, Marghita se află situată la numai 5 km de

viitoarea autostradă Brașov-Borș-Budapesta, care va lega centrul Europei de Marea

Neagră, ceea ce deschide noi perspective pentru economia și turismul din zonă, având de




14

asemenea în vedere potențialul balnear al localității. Calea ferată leagă Marghita de

Săcuieni (de unde se poate ajunge apoi la Oradea și Satu Mare) și de Șimleul Silvaniei,

prin intermendiul a două trenuri personale.

Forma de relief pe care se aflã așezat orașul, este înconjurată în partea nord-estică

și sud-estică de dealuri cu pante domoale, cu altitudine medie redusă (135 m), ale căror

ultime prelungiri spre șes dau ținutului, în ansamblu, un aspect colinar. Temperatura medie

anuală pentru orașul Marghita este de 10,5 °C, fiind superioară mediei anuale pe țară.

Temperaturile medii ale lunilor de iarnă sunt cuprinse între 1-0 °C, luna cea mai rece fiind

ianuarie, cu o temperatură medie de -1,5 °C, iar cea mai călduroasa este iulie, cu valoarea

medie de 21 °C.

La 27 octombrie 1967, comuna Marghita devine oraș, prin hotărârea autorităților din

acea vreme. După 1970, datorită politicii autorităților comuniste din acea vreme, care viza

industrializarea masivă a țării, în Marghita se construiește enorm. Fabricile se măresc, se

construiesc altele noi. Populația din satele apropiate este atrasă spre noul centru. Se

construiesc blocuri de locuințe, se deschid magazine, se înființează școli, unități sanitare,

etc. În zonă se depistează zăcăminte de petrol, ceea ce duce la o diversificare a

economiei și la o nouă afluență de populație din mai multe părți ale țării.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producție

Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Amplasamentul analizat pentru noua investiție este liber de construcții, terenul

respectiv fiind încadrat în categoria de folosință „teren cu construcții”, accesul la DJ191

făcându-se prin drumul de acces din lotul 1, zona nefiind echipată cu utilitțăi. Suprafața de

teren aferentă dezvoltării investiției este situată în intravilanul administrativ al localității

Marghita, Municipiul Marghita, județul Bihor, situat în Str. Tudor Valdimirescu, în încinta

Fermei 12 Baranca nr. 201.

Din punct de vedere al esteticii pesisajului, prin realizarea investiției se

îmbunătățește valoarea terenului, schimbându-se destinația acestuia. Obiectivul de

investiții ce urmează a fi realizata are la bază tehnologia de producere a carburantului

neconventional ecologic – biodiesel, din ulei vegetal obținut din semințe de rapiță.

Pentru obținerea carburantului se utilizează ca materie primă uleiul de rapiță obținut

pe amplasament care este apoi prelucrat în instalația de producere biodiesel. În procesul

http://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1967




15

de transesterificare ca materii prime se utilizează uleiul vegetal și metanolul în prezența

unui catalizator – metilatul de sodiu sau potasiu. Procesul de amestecare a reactanților are

loc într-un reactor sub vid din care rezultă ca produs finit – biodieselul și subprodus –

glicerina.

Procesele tehnologice ce se desfășoară pe amplasament sunt:

- Instalație de producere ulei vegetal din semințe de rapiță

- instalatie de producere biodiesel din ulei vegetal și metanol.

Instalatia de producere a uleiul vegetal va fi prevazută cu următoarele utilaje ce

vor deservi funcționalul acesteia:

- cuvă subterană acoperită pentru preluarea semințelor de rapiță, situate pe rampa de

recepție cu dimensiunile L x l x H = 3 x 4 x 1 m, dotată cu magneți pentru separarea părților

metalice, amplasată în cladirea de recepție materie primă – corp A

- sisteme de preluare și transport a semințelor din cuva către parcul de rezevoare pentru

depozitare semințe: melc de scoatere semințe din cuvă cu L = 3 m, lift pentru transport la

înălțime cu L x l = 9 x 3 m, bandă rulantă situată deasupra rezervoarelor cu L x l = 7 x 0,3

m, cu melc pentru umplerea rezervoarelor cu L = 4,5 m;

- rezervoare de stocare semințe de rapiță – 6 bucăți, cu V = 35 mc fiecare, amplasate pe

platforma betonată în aer liber, prevăzut cu rebord și bază colectoare;

- sisteme de preluare semințe din rezervoare cu transport la prese, benzi rulante cu

lungimi de 9 m, respectiv 20 m, lift pentru alimentarea preselor;

- sistem de presare la cald pentru obținerea uleiului vegetal brut din semințe de rapiță

compus din 5 prese, amplasat în incinta clădirii prese – corp B

- benzi rulante pentru preluarea șrotului după presare cu L x l = 9 x 0,2 m, respectiv L x l

= 4 x 0,2 m, cu transportul acestuia în camera de depozitare, amplasata în incinta clădirii

prese – corp B

- sistemul de filtrare ulei vegetal brut compus dintr-o baterie de filtre – 2 bucăți și 2

rezervoare cu V = 500 l, amplasat în incinta clădirii prese – corp B

- rezervoare stocare ulei brut – 36 bucțăi, grupate câte 9 bucați cu V = 35 mc fiecare,

situate pe latura nordică a amplasamentului, pe platforma betonată, prevazuta cu rebord și

bază colectoare pentru preluarea eventualelor scurgeri.

Instalația de producere biodiesel va fi prevazută cu următoarele utilaje ce vor

deservi funcționalul acesteia:




16

- instalația de filtrare a uleiului brut înainte de alimentarea reactorului, amplasată în

incinta clădirii reactorului – corp C;

- reactorul pentru esterificarea uleiului de rapiță în biodiesel în prezență de metanol și

catalizator, cu o capacitate de producție de 1.000 l/h, ce include grupul de pompe, coloana

de separare, filtru pentru reținerea urmelor de apă și glicerină, panouri de comandă,

amplasată într-o incintă separată din cadrul corpului C;

- rezervoare stocare biodiesel cu V = 35 mc fiecare = 4 bucăți, prevazute cu sisteme

automate pentru umplere-golire, amplasate pe platforma betonată, în aer liber, prevazută

cu rebord și baza colectoare, situată în vecinatatea corpului C pe latura vestică;

- rezervoare pentru stocare glicerină cu V = 35 mc fiecare = 2 bucăți, prevazute cu

sisteme automate pentru umplere-golire, amplasate pe platforma betonată, în aer liber,

prevazută cu rebord și bază colectoare, situată în vecinatatea depozitului de biodiesel;

- cuvă subterană, betonată, pentru amplasarea rezervoarelor orizontale de stocare

metanol cu V = 35 mc = 1 bucată și pentru catalizator cu V = 5 mc. Rezervoarele sunt

prevăzute cu pompe pentru vehicularea materiilor prime prin conducte și pernă de azot

datorită gradului de inflamabilitate ridicat.

Incinta va fi imprejmuită, securizată, fiind prevazută cu flitru sanitar, amplasat într-o

incintă inchisă, compartimentată, cu vestiare, grupuri sanitare, cabine duș pentru femei,

respectiv bărbați – corp D. Accesul mijloacelor auto și a personalului se realizează din

drumul de acces din DJ 191, de pe latura vestică, unde este amenajată poarta.

Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, produse și subproduse

Flux tehnologic – instalație producere ulei vegetal cu o capacitate de prelucrare

a semințelor de rapiță de 50 t/zi. Semințele de rapiță sunt transportate cu mijloace auto fie

de pe terenurile proprii cultivate, fie de la diverși cultivatori în incinta unității. Semințele sunt

descărcate din mijloacele auto pe rampa de recepție prin intermediul unei cuve subterane

de unde sunt preluate prin intermediul unor conducte melcate și a liftului către silozurile de

stocare semințe. Semințele sunt apoi preluate și dirijate din silozuri prin conductele în formă

de melc către grupul de presare.

Prin procesul de presare la cald din semințele de rapiță se extrage uleiul de rapiță

brut cu un randament de 42%, încălzirea realizandu-se printr-un încălzitor și un schimbător

de căldură. Uleiul este preluat și dirijat către camera de filtrare prevăzută cu sistem de

filtrare prin intermediul filtrelor și a 2-a rezervoare cu V = 500 l – unul pentru ulei brut

înaintea filtrării și unul pentru uleiul filtrat, după operația de curățare. Din rezervorul de ulei




17

filtrat, acesta este dirijat către parcul de rezervoare – 36 bucăți cu V = 35 mc fiecare, cu un

volum total de stocare de 1.260 mc.

Șrotul colectat în urma procesului de presare este preluat prin intermediul unor benzi

transportoare către zona de depozitare special amenajată în incinta clădirii – corp B, în

vederea valorificării acestuia drept furaj în zootehnie, incinta fiind betonată și amenajată

corespunzator.

Flux tehnologic – instalație producere biodiesel: instalația produce carburant

neconventional – biodiesel, prin prelucrarea uleiului brut de semințe de rapiță cu o

capacitate proiectată de 20,37 t/zi, respectiv 4.481,4 t/an. Procesul de transesterificare a

uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori, în prezența unui catalizator bazic, are loc conform

următoarei scheme:

CH2 – OCOR

¦

CH-OCOR +3 R1-OH ↔ 3 R-COOR1 + CH2 – CH – CH2

¦ ¦¦¦

CH2-OCOR OHOHOH

ulei vegetal alcoolmonoester biodiesel glicerină

Tehnologia și dotările prevăzute în cadrul noii investiții constau într-o reacție chimică

dintre un alcool – alcoolul metilic și uleiuri vegetale în prezența unui catalizator – metilat de

potasiu sau sodiu. Reacția de transesterificare este reversibilă, astfel că pentru deplasarea

echilibrului de reacție spre obținerea biodieselului se utilizează un exces de alcool metilic.

Fluxul tehnologic constă în alimentarea reactorului de esterificare cu ulei vegetal, metilat de

potasiu și exces de alcool metilic. Catalizatorul utilizat în procesul de transesterificare este

metilatul de potasiu sau sodiu în concentrație de 30%, ce se aprovizionează de la societăți

abilitate.

Asigurarea materiilor prime și auxiliare cu depozitarea acestora în rezervoarele

aferente instalației conform bilanțului de materiale necesar în desfășurarea procesului

tehnologic, efectuarea de analize chimice și fizice a acestora în laboratorul propriu.

Dozarea componenților și amestecarea preliminare se realizează în mod automat

prin intermediul unor pompe dozatoare cu dirijare către sistemul de preîncălzire, reacția

având loc la temperatura de 30oC.




18

Debitul componentelor este monitorizat prin intermediul unui sistem de senzori și de

valve electrice cu funcționare automată, online.

După ce are loc amestecarea preliminară și intensivă a reactanților în camera de

amestec la temperatură, ca fază preliminară de transesterificare, amestecul este transferat

în reactorul ce funcționează sub vid în flux continuu.

Definitivarea reacției de transesterificare are loc în reactorul tip Biotron ST-1000,

alimentarea cu amestec de componenți și evacuarea produsului de transesterificare

rezultat – biodiesel și glicerina, realizandu-se pe durata de cca 1h în flux continuu.

Amestecul de produse este dirijat către o coloană de separare, în care este introdus

un stabilizator ce are rol de a separa stratul amestecului produselor noi introduse cu cele

deja separate, respectiv biodiesel de glicerină.

Separarea se realizeaza prin intermediul a 2 senzori cu care este dotată coloana de

separare, glicerină fiind evacuată pe la partea inferioară și biodieselul pe la partea

superioară.

La finalul separării, biodieselul și glicerina, prin trecere peste valvele electrice și cei 2

senzori, sunt monitorizate calitatea și volumele produselor.

Biodieselul rezultat din proces este preluat și trecut printr-un sistem de filtre de

diferite mărimi, prevazute cu plăci cu rășină ionică, în vederea îndepărtării eventualelor

impurități și a urmelor de apă, după care este pompat în parcul de rezervoare produs, finit

situat în vecinatatea instalației.

Glicerina impurificată din procesul de transesterificare este preluată prin pompare și

dirijată catre parcul de stocare glicerină din vecinatate în vederea valorificarii acesteia în

industria cosmetică.

Procesul tehnologic de obținere a biodieselului se desfașoară continuu, automatizat,

produsele rezultate constand în carburantul biodiesel, ca produs principal și glicerina ca

produs secundar.

În vederea optimizării procesului de obținere biodiesel și desfășurării acestuia în

condiții optime, instalația este prevazută cu elemente de automatizare și control centralizat

pe calculator al intregului proces tehnologic.

Incintele tehnologice pentru fazele de obținere ulei din rapiță și obținere biodiesel vor

fi amenajate corespunzator funcționalului menționat mai sus, fiind prevazute cu zone de

depozitare materii prime și materiale auxiliare, rezervoare intermediare.




19

Parcurile de rezervoare ce deservesc procesul tehnologic are un volum total de

stocare constând din următoarele:

- 6 silozuri depozitare semințe de rapiță cu V total = 210 mc;

- 36 rezervoare stocare ulei vegetal cu V total = 1.260 mc;

- 4 rezervoare pentru stocare biodiesel cu V total = 140 mc;

- 2 rezervoare pentru stocare glicerină impurificată cu V total = 70 mc.

Depozitul de ulei de rapiță este betonat, amplasat în aer liber, prevazut cu socluri din

beton pe care sunt amplasate rezervoarele verticale, grupate, cu panta spre baza

colectoare și cu un dig din beton cu h = 1,0 - 1,1 m, cu capacitatea de a reține eventualele

cantități depozitate în cazul unei avarii calculat pentru preluarea a 30% din volumul de

depozitare a unui grup de rezervoare.

Depozitele de produs finit – biodiesel și subprodus – glicerina vor fi betonate,

continui, cu panta spre baza colectoare și cu un dig din beton cu h = 0,5m, cu capacitatea

de a reține eventualele cantități depozitate în cazul unei avarii, calculat pentru preluarea a

30% din volumul de depozitare.

Amplasarea rezervorului de metanol și catalizator datorită caracterului volatil și

inflamabil a acestora, va ține seama de distanțele impuse prin avizul obținut de la ISU Bihor

și va fi amenajat subteran.

Ca urmare a procesului tehnologic de obținere a carburantului neconvențional –

biodiesel, conform capacității proiectate rezultă o cantitate de produs finit – 20,37 t/zi,

respectiv 4481,4 t/an. Ca subprodus valorificabil din procesul tehnologic rezultă glicerina

impurificată în cantitate de 3.213 t/zi, respectiv 706,86 t/an.

Pentru obținerea produsului finit carburant neconvențional biodiesel cu o capacitate de

4.481,4 t/an (timp de lucru 220 zile/an), se folosesc următoarele materii prime auxiliare:

- ulei vegetal de rapiță – 21 t/zi respectiv 4.620 t/an;

- alcool metilic – 2.331 t/zi respectiv 512,82 t/an;

- catalizator – 0,252 t/zi respectiv 55,44 t/an;

Corespunzător volumul de activitate rezultă ca produs secundar glicerina – 706,86 t/an.

Energia electrică este asigurată din rețeaua de distribuție din zona municipiului

Marghita, printr-un post de transformare propriu de 130 KVA amplasat în incinta

obiectivului, aceasta fiind utilizată pentru procesul tehnologic și iluminat.




20

Consumul de energie electrică estimat va fi de 580 Mwh/an. Consumul de energie

electrică în cazul reactorului de transesterificare pentru obținerea unui litru de carburant

biodiesel este de 0,026 kw/l, respectiv 32 kw/h pentru instalația de producere biodiesel.

Prepararea agentului termic – apa caldă pentru consum menajer se realizează prin

intermediul boilerelor electrice cu V = 80l/buc - 3 buc. ce vor fi amplasate în corpul B –

clădire prese, corpul C - clădire reactor și în corpul D- filtru sanitar.

Prepararea agentului termic necesar pentru încălzirea spațiilor din cadrul celor 3

corpuri de cladire - apa caldă, se va realiza prin dotarea cu centrale termice – 3 buc. cu

Pinst = 23kw/buc.

În procesul tehnologic nu se utilizează apă.

Parcul auto din dotare se va alimenta cu carburanți din rețeaua de distribuție

autorizate en-detail, pe platforma amenajată pentru noua investiție nu sunt prevăzute

depozite de carburanți.

Descrierea amplasamentului

Din suprafața totală de 10.267 mp, suprafața de 4.288,14 mp reprezintă suprafața

construită aferentă investiției ce urmează a fi realizată, ce va consta din:

- Corp A – incinta recepție materie primă cu Sc = 107,7 mp, deschisă, situate pe latura

estică, în care se va amplasa cântarul, bascule și cuva subterana pentru recepția

materiei prime – semințe de rapiță;

- Corp B – clădire prese cu Sc = 347,11 mp situată pe latura sudică, compartimentată

corespunzător fluxului de presare și obținere ulei de rapiță;

- Corp C – clădire reactor cu Sc = 227,12 mp situată pe latura nordică,

compartimentată și dotată cu echipamente pentru funcționalul instalației de obținere

biodiesel;

- Corp D – filtru sanitar situat pe latura vestică cu acces din drumul de acces cu

Sc = 106,21 mp;

- platforme betonate aferente depozitelor pentru materii prime, auxiliare, finite cu

S = 1.500 mp;

- platforme betonate circulabile – parcari auto cu S = 2.000 mp.

Din suprafața totală 42% reprezinta suprafața construită, diferentă fiind suprafața

liberă de construcții – spații verzi, respectiv 5.978,86 mp.

Alcatuirea constructiei propuse CORP A (cladire recepție materie primă):

Fațada principală a clădirii va fi orientată spre nord.




21

Regim de înălțime: P + 1.

Constructia va fi amplasată la cca:

- 5 m față de limita de proprietate de la sud;

- 67 m față de limita de proprietate de la nord;

- 20 m față de limita de proprietate de la vest;

- 95 m față de limita de proprietate de la est.

Număr de niveluri: 1 – parter.

Compartimentare și funcțiuni:

- hol de recepție, Su = 107,70 mp.

Indicatori:

- Su = 107,70 mp;

- Sd = 107,70 mp;

- Sc = 107,70 mp;

- V = 969,30 mc;

- Hmax = 10,84 m;

- H streașină = 9,00 m.

În această clădire sunt amplasate platforma cântarului basculă și cuva subterană

pentru preluarea materiei prime – semințe de rapiță.

Alcatuirea construcției propuse CORP B (clădire prese):

Fațada principala a clădirii va fi orientata spre nord.

Regim de înăltime: P + 1.

Construcția va fi amplasată la cca:




- l95 m față de limita de proprietate de la est.

Numar de niveluri: 1 – parter.

- Compartimentare și funcțiuni:

- vestiar, Su = 4,30 mp;

- camera de laborator materie primă, Su = 40,58 mp;

- camera operatorilor, Su = 21,80 mp;

- camera preselor, Su = 108,30 mp;

- hol, inclusiv grupuri sanitare, Su = 66,74 mp;




22

- camera filtrelor, Su = 37,68 mp;

- camera de depozitare, Su = 36,16 mp.

Indicatori:

- Su = 315,56 mp;

- Sd = 347,11 mp;

- Sc = 347,11 mp;

- V = 1.892,00 mc;

- Hmax = 7,50 m;


Are ca funcționalitate obținerea uleiului de rapiță din semințe.

Alcătuirea construcției propuse CORP C (clădire reactor):

Fațada principală a clădirii va fi orientata spre sud.

Regim de înăltime: P + 1.






Numar de niveluri: 1 – parter.


- vestiar, Su = 4,30 mp;

- camera de laborator produs finit, Su = 17,10 mp;

- camera operatorilor, Su = 16,48 mp;

- hol, inclusiv grupuri sanitare, Su = 27,49 mp;

- camera de depozitare, Su = 16,78 mp;

- spațiu pentru servirea mesei, Su = 30,44 mp;

- camera directorului de producție, Su = 12,41 mp;

- camera reactorului, Su = 71,44 mp;

- camera mostrelor ISO 9000, Su = 13,03 mp;

- camera filtrelor, Su = 12,78 mp.

Indicatori:

- Su = 222,25 mp;

- Sd = 227,12 mp;




23

- Sc = 227,12 mp;

- V = 896,00 mc;

- Hmax = 7,50 m;


Are ca funcționalitate obținerea carburantului biodiesel.

Alcătuirea construcției propuse CORP D (filtru șanitar):

Fațada principală a clădirii va fi orientată spre sud.

Regim de înălțime: P.






Număr de niveluri: 1 – parter.


- vestiar femei + grup sanitar, Su = 37,77 mp;

- vestiar bărbați + grup sanitar, Su = 37,77 mp;

- cameră de control calitate, Su = 7,95 mp.

Indicatori:

- Su = 83,49 mp;

- Sd = 106,21 mp;

- Sc = 106,21 mp;

- V = 250,00 mc;

- Hmax = 3,80 m;


Are ca funcționalitate filtru sanitar în vederea accesului în incinta obiectivului

Clădirile va fi realizată din socluri, acoperite cu tencuieli și pereți realizați din panouri

termoizolante, tâmplarie din PVC cu invelitori termoizolante la acoperiș. Materialele utilizate

în realizarea obiectivului vor fi materiale de construcții omologate, cu respectarea

prescripțiilor privind natura, dimensiunile și calitatea acestora din documentațiile tehnice

întocmite.

Platformele betonate aferente depozitelor ce deservesc instalațiile, respectiv depozit

materie primă – semințe rapiță, depozit stocare ulei rapiță, depozit stocare biodiesel și




24

glicerină sunt depozite supraterane, betonate prevăzute cu rebord și bază colectoare

pentru preluarea eventualelor scurgeri.

Depozitul pentru stocare metanol și catalizator este subteran, betonat, prevăzut cu

baza colectoare pentru preluarea eventualelor scurgeri. Având în vedere caracterul

inflamabil al produselor depozitate, rezervoarele vor fi prevazute cu pernă de azot.

Căile de acces circulabile vor fi amenajate corespunzător, conform normelor cu

materiale certificate și menținute în stare continuă având în vedere accesul mijloacelor auto

de trafic greu. Platformele și parcarile vor fi prevăzute cu rigole colectoare pentru preluarea

apelor pluviale și separator de produs petrolier, înainte de evacuare.

Sursa de alimentare cu apă potabilă este sursa proprie subterană – puț forat cu H =

20 m, amenajat corespunzător, prevăzut cu zonă de protecție sanitară. Preluarea apelor

uzate generate se realizează în sistem divizor prin 2 bazine betonate subterane vidanjabile

cu V = 150 mc, în cazul celor tehnologice și V = 100 mc pentru apele uzate menajere.

Spațiile de depozitare

În ceea ce privește spațiile de depozitare în incinta unității sunt prevăzute

următoarele depozite:

-depozit semințe rapiță constituit din 6 rezervoare cu V = 35 mc fiecare, prevăzute cu

benzi transportoare pentru alimentare și golire și bazin betonat subteran cu V = 12

mc pentru descărcarea semințelor de rapiță din mijloacele auto;

-depozit stocare ulei de rapiță constituit din 36 rezervoare cu V = 35 mc fiecare;

-cuvă subterană betonată în care va fi amplasat rezervorul de metanol cu V = 25 mc și

rezervorul de catalizator – metilat de sodiu sau potasiu cu V = 5 mc, ambele

prevăzute cu perna de azot;

-depozitul de produs finit – biodiesel constituit din 4 rezervoare cu V = 35 mc fiecare și

pentru glicerină – 2 rezervoare cu V = 35 mc fiecare.

Apa potabilă este asigurată din sursa proprie subterană prin intermediul unui puț

forat ce se va amenaja în partea de nord a amplasamentului urmând a fi dotat cu o

pompă submersibilă și un vas hidrofor, ce vor asigura debitul și presiunea constantă

la consumatori. Pentru înmagazinarea apei potabile ca rezervă intangibilă PSI, se va

prevedea un rezervor de stocare apă suprateran cu V = 300 mc. De la sursa de apă

potabilă până la consumatori racordul de alimentare se va executa prin intermediul

unei conducte de polietilenă PE 80 Dn 32 mm.




25

Consumul de apă potabilă estimat este de 3 mcl/zi, respectiv 660 mc/an,

acesta fiind utilizat pentru igienizarea instalațiilor și incintelor și consum menajer.

Apa necesară pentru stingerea incendiilor va fi asigurată prin hidranţii de incendiu

exteriori, ce urmează a fi prevăzuţi şi racordaţi la rezervorul de înmagazinare apă

potabilă.

Rețea de canalizare

Apele uzate rezultate de la igienizarea instalațiilor și incintelor tehnologice vor

fi dirijate prin rețele de canalizare, realizate în sistem divizor către bazinul betonat

subteran vidanjabil cu V = 150 mc, cu trecere în prealabil printr-un separator de

grăsimi.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente incintelor vor

fi dirijate prin rețele de canalizare executate din PVC sau PP Dn 110 mm cu pante

către bazinul betonat subteran, hidroizolat cu V = 100 mc, situat pe latura sudică în

vecinatatea corpului D.




26

Parametru (unitate de masura) Valori limita

-apa potabilă utilizată pentru

igienizari incinte și utilaje, consum menajer

-emisii în ape -Debit ape uzate -menajere= 220 mc/an

-tehnologice-igienizari=440mc/an

-emisii atmosferice

-deșeuri

129,46kw/t carburant biodiesel

147,27l/t carburant biodiesel

Suspensii-77kg/an CCOCr - 110 kg/an

CBO5- 66kg/an NH4-6,6 kg/an SET- 6,6 kg/an

Detergenti -5,5 kg/an

Suspensii-154kg/an CCOCr- 220 kg/an

CBO5-132kg/an NH4-13,2 kg/an SET- 13,2 kg/an

Detergenți -11 kg/an

Valoarea limită pentru emisia totală de COV este 21 kg/zi, respectiv 4,62 tone/an

Șrot – 6.380 tone/an

Grasimi colectate din separator -1,5t/an Produse petroliere colectate din separator-0,8

tone/an Masa cationică epuizată – 5 tone/an

Menajer- 12t/an

2.2. Activități de dezafectare

Actuala investiție care urmează a fi realizată are drept scop realizarea instalației de

producere biodiesel, carburant neconventional, biodegradabil.

Investitța se va dezvolta pe o suprafață de teren de 10.267 mp, teren proprietate




construcți”.




27

În cadrul proiectului se vor amenaja incinte tehnologice pentru obținerea uleiului

vegetal și a biodieselului, spații de depozitare, parcuri rezervoare, instalații tehnico-edilitare

aferente, platforme și căi de acces betonate, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei

cu dotări complementare, racorduri electrice, apa potabilă din sursa proprie subterană și

bazine betonate subterane pentru colectarea apelor uzate, precum și spații verzi.

Investiția ce urmează a fi realizată va fi amplasata în intravilanul Municipiului

Marghita, în incinta fermei, care are acces la drumul judetean DJ 191 F prin drumul de

acces din incintă. Terenul pe care urmează a fi amenajata investiția are ca destinație –

teren cu construcții, zona locuită fiind situată la circa 1.000 m.

S.C. ENERGY AGROCOMERT S.R.L. intenționează realizarea unei investiții ce va

consta în realizarea unei instalații de producere biodiesel utilizând ca materie primă uleiul

de rapiță produs în cadrul obiectivului.

Zona aferentă organizării de șantier va fi amplasată în incinta suprafeței de teren

aferent noului obiectiv, cu acces direct la drumul județean.

Pentru amplasarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui

nivelată, asigurată, prevăzută cu construcții ușoare ce vor fi ridicate de pe amplasament la

finalizarea lucrărilor.

La realizarea construcțiilor și a obiectivelor din cadrul noii investiții, lucrările pe

șantier vor fi executate cu respectarea proiectelor de către echipe specializate.

Înainte de începerea lucrărilor de execuție se vor efectua următoarele activități:

- îndepărtarea vegetației de pe suprafața de teren ce urmează a fi construită;

- amenajarea căilor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat (macarale),

a căilor de rulare pentru utilaje speciale;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea deșeurilor generate din activitatea

de construcție, ce urmează a fi preluate și eliminate de pe amplasament;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de construcții utilizate la

realizarea clădirilor;

- pământul excavat prin sistematizarea verticală va fi încădrat ca pământ

necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafeței de teren din incinta

obiectivului;

- materialele utilizate în realizarea obiectivului vor fi materiale de construcții

omologate, cu respectarea prescripțiilor privind natura, dimensiunile și calitatea

acestora din documentațiile tehnice întocmite;




28

- operațiile necesare montajului echipamentelor se vor efectua cu personal

specializat instruit din punct de vedere al respectării normelor de securitate a

muncii supravegherea și controlul atent al specialiștilor.

Investiția va fi constituită dintr-un ansamblu omogen de construcții cu un funcțional

pentru amplasarea instalațiilor de producere ulei din rapiță și carburant neconventional-

biodiesel, spații de depozitare, instalații tehnico-edilitare aferente, platforme și căi de acces

betonate, conturandu-se necesitatea amenajării zonei cu dotări complementare, racorduri

electrice, apă potabilă din sursă proprie subterană și bazine betonate subterane pentru

colectarea apelor uzate, precum și spații verzi.

Suprafața totală de teren pe care urmează a se realiza investiția este de 10.267 mp,

teren proprietate privată a societății situat în intravilanul localității Marghita, Municipiul

Marghita, județul Bihor, deținut în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub

nr. 732 din 20.04.2011.

Terenul la data actuală este de folosință „teren cu construcții”, destinația propusă

prin proiect fiind „construcții industriale mică industrie/depozite și construcții agricole”

încadrandu-se în prevederile reglemantate prin PUG-ul aprobat prin HCL de către Consiliul

Municipiului Marghita nr. 37 din 26.07.2001.

Realizarea proiectului nu presupune activităţi de demolare a unor construcţii sau

dezafectare utilaje.

Deşeurile rezultate în urma activităţilor de construcţie-montaj vor fi evacuate de pe

şantierul obiectivului respectând toate normativele în vigoare.

3. DEȘEURI

3.1.Managementul deșeurilor

Referitor la deșeurile generate pe amplasament atât în perioada de realizare a

investiției, căt și prin funcționarea obiectivului, acestea vor trebui gestionate selectiv de la

producere până la eliminare/valorificare cu respectarea legislației în vigoare, HG 856/2002

privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase și Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

Din perioada de construcții și montaj a elementelor constitutive obiectivului pe

amplasament se apreciază a rezulta următoarele tipuri și cantități de deșeuri:




29

Denumire

deșeu

Cantitatea

prevazută

a fi

generată

Stare

fizică Cod deșeu Cod deșeu p.p.

Managementul deșeurilor

cantitate t/an

Valorificat Eliminat Ramas în

stoc

Beton întărit,

cărămizi 180 mc Solid 17 01 07

Amestec de

beton, cărămizi - 180 mc -

Pământ

excavat 60 t Solid 17 05 04

Pământ excavat

cu pietre 60 t - -

Resturi de

balast și

pietriș

35 t Solid 17 05 08 Pietriș de diverse

sorturi 35 t - -

Deșeuri

metalice

feroase

12 t Solid 17 04 05 Oțel, fier 12 t - -

Deșeuri

metalice

neferoase

0,8 t Solid 17 04 01

Cupru, bronz,

alamă de la

conductori

0,8 t - -

Amestecuri

bituminoase

asfalturi

necorespun-

zătoare

2 t Solid 17 03 02 Bitum și pietriș 2 t - -

Deșeuri din

ambalaje

2 t

6 t

Solid

Solid

15 01 01

15 01 02

Hârtie, carton

Mase plastice

2 t

6 t

-

-

-

-

Menajer 12 t Solid

20 01 01 Hârtie și carton

- 12 t - 20 01 02 Deșeuri din sticlă

20 01 39 Materiale plastice

Din funcționarea obiectivului analizat, deșeurile rezultate sunt prezentate în tabelul

următor, cantitățile fiind informative funcție de volumul de activitate ce urmează a se

desfășura.

Denumire

deșeu

Cantitatea

prevazută

a fi

generată

Stare

fizică

Cod

deșeu Cod deșeu p.p.

Managementul deșeurilor

cantitate t/an

Valorificat Eliminat Ramas

în stoc

Șrot 6380 t Solid 02 03 04 Coji si resturi de

seminte 6380 t - -

Grăsimi

colectate

din

separator

1,5 t Semisolid 02 03 99

Ulei vegetal cu urme

de substanțe

pământoase

- 1,5 t -




30

Produs

petrolier

colectat din

separator

0,8 t Semisolid 13 05 02

Hidrocarburi cu

urme de subtsanțe

pământoase

- 0,8 t -

Masa

cationică

epuizată

5 t Solid 07 05 14 Polimeri - 5 t -

Menajer 12 t Solid

20 01 01 Hârtie și carton

- 12 t - 20 01 02 Deșeuri din sticlă

20 01 39 Materiale plastice

3.2 .Modul de gospodărire a deșeurilor

Avand în vedere natura activității desfășurate – producere de ulei vegetal și

carburant neconventional, biodiesel – deșeurile rezultate din activitatea de construcții,

montaj, cât și din perioada de exploatare vor fi gestionate selectiv conform HG 856/2002,

de la producere până la eliminare/valorificare prin societăți abilitate.

Deșeurile estimate a rezulta din perioada de investiție sunt eliminate de pe

amplasament astfel:

-pământ provenit din excavație necontaminat ce poate fi utilizat la ecologizarea suprafeței

de teren din areal sau a suprafeței de teren la finalizarea investiției;

-deșeuri din construcții – deșeuri metalice, materiale de construcții, beton întărit, cabluri,

materiale plastice, ce vor fi colectate temporar pe suprafețe amenajate și preluate de pe

amplasament;

-deșeuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale utilizate în lucrările de

construcții și montaj;

-uleiuri uzate rezultate de la utilajele și echipamentele utilizate în timpul lucrărilor de

construcții ce vor fi colectate în containere metalice amplasate pe suprafețe amenajate,

după care vor fi preluate de către societăți abilitate.

La finalizarea lucrărilor de construcții incinta obiectivului va fi curățată și

igienizată, deșeurile generate fiind ridicate de pe amplasament. Ca urmare a fluxurilor

tehnologice desfășurate pe amplasament rezultă următoarele deșeuri ce vor fi gestionate

corespunzator naturii acestora, astfel;

-șrotul provenit de la presarea semințelor de rapiță este preluat și stocat temporar într-o

incintă amenajată și valorificat ca hrană în zootehnie;

Modul de evacuare a deșeurilor:




31

-grăsimile reținute în separatorul de grăsimi și produsele petroliere reținute în separatorul

de pe zona de circulație auto sunt depozitate temporar în recipienți pe platforma betonată

până la eliminare prin societăți abilitate;

-masa cationică epuizată de la producerea biodieselului este depozitată temporar în

recipienți pe platforma betonată până la eliminare prin societăți abilitate;

-deșeurile menajere vor fi depozitate în containere metalice pe platforma betonată și

eliminate prin operatori de salubritate autorizați.

-depozitarea selectivă în condiții corespunzătoare a tuturor tipurilor de deșeuri cu

evacuarea ritmică a acestora pentru a nu se crea stocuri cu efecte negative asupra calității

solului, cu respectarea prevederilor HG 856/2002;

-în conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, deșeurile menajere și

cele asimilabile, acestora vor fi colectate în interiorul organizării de șantier în puncte de

colectare prevăzute cu containere tip pubele. Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în

condiții de siguranță la cea mai apropiată depozit de gunoi, în condițiile stabilite de comun

acord cu APM Bihor. În acest sens, se impune păstrarea unei evidente stricte privind datele

calendaristice, cantitatile eliminate și mijloacele de transport utilizate.

-deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta amplasamentului și vor fi

valorificate prin unității specializate.

- deşeurile materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al

poluării mediului. În perioada de execuţie aceste vor fi depozitate temporar intr-un spaţiu

special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea de

alei și spatii de parcare. Cantităţile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și

transportate în locurile special amenajate.

3.3 . Principii şi obiective strategice care stau la baza activităţilor de gestionare a

deşeurilor

principiul protecţiei resurselor primare prin optimizarea consumurilor;

principiul măsurilor preliminare corelat cu principiul BAT (Cele mai bune tehnici

disponibile, care nu presupun costuri excesive), pentru producerea unei cantităţi

minime de deşeuri;

principiul prevenirii producerii deşeurilor;

principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel

al responsabilităţii utilizatorului;




32

principiul substituţiei substanţelor periculoase cu altele mai puţin periculoase, lucru

care permite reducerea deşeurilor periculoase;

principiul proximităţii (deşeul va fi eliminat cât mai aproape de locul de producere) ;

principiul abordării integrate a gestiunii deşeurilor.

Opțiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a

priorităţiilor:

prevenirea apariţiei deşeurilor, prin aplicarea "tehnologiilor curate";

reducerea cantităţilor de deşeuri, prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare

domeniu;

valorificarea, prin refolosirea, reciclarea materială şi recuperarea energiei;

eliminarea, prin incinerarea şi depozitare.

Ţinând seama de aceste obiective şi elemente strategice instalaţia răspunde

cerinţelor privind:

- aplicarea unei „tehnologii curate”, la nivelul practicilor actuale;

- se vor lua măsuri de prevenire a producerii deşeurilor prin urmărirea fazelor

tehnologice, prin prevenirea greşelilorîn procesul de fabricaţie;

se va urmări valorificarea deşeurilor apărute accidental prin reutilizarea lor în

fazele de fabricaţie, sau valorificarea lor prin firme autorizate în reciclarea materială,

recuperarea energetică şi numai în ultimul rând se va realiza eliminarea deşeurilor

prin depozitare într-un depozit autorizat.

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1 Condițiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului

Rețeaua hidrografică a zonei este tributară râului Barcău. Râului Barcău care întreține

terenurile din sudul orașului pe o lungime de circa 11 km. Lățimea mediu a văii Barcăului

este de circa 20 m. Adâncimea văii este de 2-3 m, în anumite porțiuni chiar până la 4 m.

Are maluri abrupte supuse eroziunilor în mod accentuat. Adâncimea mediu a apei este de

0,5-1 m, exceptând anumite porțiuni, unde adâncimea apei poate ajunge până la 2 m. Este

caracteristică de o foarte mare neuniformitate atât în adâncimea apei cît și în ceea ce

privește natura fondului, forma malului, etc. Debitul rîului este foarte variabil de la 0,5




33

mc/sec la 15 mc/sec în timpul inundaților. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec. Acest

curs de apă este extrem de capricios, provocând foarte frecvente revărsări. În raza

localității Suplacul de Barcău, aceste revărsări provoacă distrugerea culturilor agricole,

precum și inundarea zonei petroliere, ceea ce, pe lângă pagubele directe produse,

cauzează poluări cu produse pertoliere pe toată albia râului în aval de Suplacu de Barcău,

cu repercursiuni inclusiv în statul maghiar vecin.

Din această cauză, pe râul Barcău a început din anul 1999 construirea unui baraj cu

rol de combatere a reversărilor, precum și sursa de apă potabilă pentru comunele

învecinate. Finalizarea acestui obiectiv de investișii ar însemna asigurarea apei industriale

pentru platforma pertolieră Suplacu de Barcău – Marghita, precum și apa potabilă pentru

comunele Suplacu de Barcău, Balc, Abram, Tateu precum și orașul Marghita. Existența

conductei magistrale de apă Viișoara-Suplac, realizată și exploatată de S.N.P. Petrom ar

asigura viabilitatea acestei idei, prin simpla inversie a sensului de alimentare.

Ca și amplasament, râul Barcău se află în sudul orașului Marghita în timp ce locația

firmei se află în nordul orașului. Pe lângă reţeaua hidrografică de suprafaţă este dezvoltată

şi una subterană, situată la cca. 10 m sub nivelul solului.

4.1.2.Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă a noului obiectiv se va realiza din sursă proprie

subterană prin realizarea unui foraj asigurând necesarul de apă pentru consum tehnologic

– igienizare incinte și utilaje și consum menajer. În procesele tehnologice de obținerea a

uleiului vegetal și a carburantului biodiesel nu se utilizează apă potabilă.

Apa subterană este situată în jurul adâncimii de 10 m, nivelul fiind ascensional,

situație determinată de structura depozitelor respective. Având în vedere natura straturilor

geologice în cazul apelor din precipitatii, infiltrarea acestora în sol se realizează în timp fără

a prezenta fenomenul de băltire.

Ca urmare a naturii activității desfășurate și a amplasamentului obiectivului de

investiții, nu se utilizează apă potabilă în procese, ceea ce nu genereaza ape uzate

tehnologice

Prin natura activității desfășurate, cât și prin modul de colectare și depozitare

temporară a apelor uzate generate în bazine betonate subterane, hidroizolate, vidanjabile,

calitatea acestor ape va trebui să se încadreze în limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005,

acestea fiind dirijate către stația de epurare.




34

4.1.3. Managementul apelor

Ca urmare a funcținării noii investitii prin natura activității vor rezulta următoarele

categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea instalațiilor și incintelor

tehnologice ce conțin substanțe extractibile, suspensii, substante organice, detergenți;

-ape uzate menajere de la grupurile sanitare și de la filtrul sanitar ce conțin

suspensii, substanțe extractibile, substanțe organice, detergenți, ioni amoniu;

-ape meteorice impurificate din zonele circulabile și din parcarea auto ce conțin

suspensii pămîntoase, produse petroliere;

-ape meteorice neimpurificate de pe construcții ce conțin slabe suspensii

pământoase;

Evacuarea apelor uzate în sistem divizor cu dirijarea acestora prin rețele interne de

canalizare către cele două bazine betonate, subterane, vidanjabile.

Apele uzate tehnologice cu un debit de 2 mc/zi sunt dirijate către bazinul betonat cu

V = 150mc, cu trecere prealabilă printr-un separator decantor de substanțe extractibile cu V

= 7mc.

Apele uzate menajere cu un debit de 1 mc/zi sunt evacuate către bazinul betonat

vidanjabil cu V = 100 mc.

Apele meteorice impurificate cu un debit de 14,4l/s după trecere prin separatorul

decantor de substanțe petroliere cu V = 3mc, sunt dirijate prin pante și rigole, împreună cu

apele meteorice neimpurificate pe terenurile invecinate cu infiltrare lentă în sol.

Platformele betonate aferente parcurilor de rezervoare vor fi prevazute cu dig de

rețentive și bașă colectoare pentru reținerea eventualelor scurgeri accidentale și a apelor

pluviale cu conținut de grăsimi. Apele meteorice impurificate colectate în bașele aferente

platformelor vor fi preluate și dirijate către bazinul betonat subteran, cu V = 150 mc.

Evacuarea apelor stocate temporar în bazinele betonate se realizează prin vidanjare

periodică cu dirijare către stația de epurare în baza contractului ce se va incheia cu o

societate abilitată în acest sens. Debitele masice zilnice pentru poluanții specifici au fost

calculate pentru concentrațiile maxime admise, pentru unui debit de 3mc/zi:




35

Nr. crt.

Indicatori analizați Concentrații poluanți

mg/l

Debit poluanți evacuați

kg/zi

CMA conf NTPA 002/2002*

HG352/2005

1 pH 6,5-8,5 --- 6,5-8,5

2 Suspensii 350 1,0 350

3 Amoniu 30 0.09 30

4 CCOCr 500 1,5 500

5 CBO5 300 0.9 300

6 Detergenti 25 0.075 25

7 SET 30 0.09 30

În cazul apelor pluviale evacuate de pe incintă, acestea vor trebui să se încadreze în

CMA admis prin NTPA 001/2002 HG352/2005, privind concentratiile de substante

extractibile. În acest sens se va prevedea un separator de produs petrolier cu V = 3 mc

pentru apele meteorice impurificate la evacuare de pe incinta împreună cu apele pluviale

neimpurificate pe terenurile limitrofe.

4.1.4.Prognozarea impactului

Impactul produs prin evacuarea apelor uzate tehnologice, menajere și pluviale

evacuate din zona obiectivului este diminuat ca urmare a dotărilor prevăzute în proiecte și

realizate în execuții.

Calitatea acestor ape evacuate comparativ cu condițiile prevăzute de legislația în

vigoare va conduce la un impact redus asupra funcționării staței de epurare spre care sunt

dirijate aceste ape.

Prin natura activității desfășurate, cât și prin modul de colectare și depozitare

temporară a apelor uzate generate în bazine betonate subterane, hidroizolate, vidanjabile,

calitatea acestor ape va trebui să se încadreze în limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005,

acestea fiind dirijate către stația de epurare.

Prin proiectul de realizare a construcțiilor noi amenajate, a platformelor pentru

amplasarea depozitelor, a căilor de acces circulabile din incintă s-a avut în vedere măsurile

de protecție a factorilor de mediu (sol-apă freatică), precum și realizarea de noi rețele de

canalizare interioare aferente noului obiectiv.

Prin măsurile preconizate cât și prin dotările prevăzute în proiecte, prin acțiunea de

monitorizare a factorilor de mediu impactul produs va fi minim.

Condiţii de deversare în receptori




36

Indicatorii de calitate ai apelor evacuate în reţeaua publică de canalizare vor respecta

prevederile NTPA 002/2005.

Categoria apei evacuate Menajere si pluviale care necesita epurare

Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită admisibile

Temperatura C 40

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)

Unit pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie mg/dm3 350

Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300

Consum chimic de oxigen - metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr) 1

mg/dm3 500

Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30

Fosfor total (P) mg/dm3 5,0

Substanţe extractabile cu eter de petrol

mg/dm3 30

Detergenţi sintetici anion activi biodegradabili

mg/dm3 25

Plumb (Pb2) mg/dm3 0,5

Cupru (Cu2) mg/dm3 0,2

Nichel (Ni2) mg/dm3 1

Zinc (Zn2)2 mg/dm3 1

Eventuale surse de poluare a apei de suprafață din vecinătate și a apelor subterane

o pot constitui următoarele surse:

- igienizarea instalațiilor și a incintelor tehnologice generează ape uzate cu

conținut de grăsimi cu dirijare către un bazin betonat subteran, impermeabilizat,

vidanjabil periodic;

- grupuri sanitare și zona filtrului sanitar generează ape uzate cu caracter menajer

cu dirijare către un bazin betonat subteran, impermeabilizat, vidanjabil periodic;

- ape meteorice neimpurificate provenite din zona amplasamentului, ce conțin

suspensii pământoase ce sunt preluate prin pante și rigole cu dirijare pe

terenurile invecinate cu infiltrare lentă în sol;

- ape meteorice impurificate cu urme de produs petrolier și substanțe pământoase

provenite de pe platforma circulabilă și parcare, sunt dirijate prin pantă către

separatorul de produs petrolier cu evacuare pe terenurile învecinate.

Prin urmare, nu se prognozează un impact semnificativ asupra apelor de suprafaţă

şi subterane.

Deoarece pe durata execuţiei lucrărilor nu rezultă ape uzate tehnologice, nu se




37

impun amenajări speciale pentru aceste tipuri de ape.

Prin natura apelor evacuate în perioda de funcționare se impune amenajarea de

instalații de preepurare ape uzate tehnologice și menajere – separatoare de grăsimi și

respectiv produse petroliere, în perioada de funcționare.

Apele uzate rezultate de la igienizarea instalațiilor și incintelor tehnologice aferente

corpului B, vor fi dirijate prin rețele de canalizare realizate în sistem divizor – conducte din

PVC sau PP, Dn 110 mm către bazinul betonat subteran vidanjabil cu V = 150 mc, cu

trecere în prealabil printr-un separator de grăsimi cu V = 3 mc, bicompartimentat.

Apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare aferente incintelor corpurilor

B, C și D, vor fi dirijate prin rețele de canalizare executate din PVC sau PP DN 110 mm cu

pante către bazinul betonat subteran, hidroizolat cu V = 100 mc, situat pe latura sudică în

vecinatatea corpului D.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Calitatea apelor uzate evacuate va fi monitorizată de către operator, prin laboratoare

autorizate care urmăreşte respectarea limitelor indicatorilor de calitate prevăzuţi în NTPA

002/2005.

Fabrica nu va dispune de instalaţii proprii de realizare a monitoringului pentru

supravegherea calităţii apelor uzate evacuate.

Fabrica este prevăzută dispozitive de măsurare a volumelor de ape prelevate.

Platformele și parcarile vor fi prevăzute cu rigole colectoare pentru preluarea apelor

pluviale și separator de produs petrolier, înainte de evacuare. Platformele betonate aferente

parcurilor de rezervoare vor fi prevăzute cu reborduri și baze colectoare pentru reținerea

apelor pluviale cu eventuale urme de substanțe extractabile, astfel:

- parcul de rezervoare pentru depozitarea uleiului de rapiță: H rebord =1,0 – 1,1 m;

- parcurile de rezervoare pentru depozitare biodiesel și glicerină, H rebord = 0,5 m;

Zona circulabilă și zona de parcare auto a mijloacelor de trafic greu, pentru

colectarea apelor meteorice posibil impurificate va fi prevazută cu pantă către separatorul

de produs petrolier cu V = 7 mc, bicompartimentat, în vederea reținerii urmelor de produs

petrolier și substanțelor pământoase înainte de evacuarea acestora pe terenurile

învecinate.




38

Gurile de scurgere a platformelor de depozitare vor fi prevăzute cu capace (sistem

normal închis). Se permite numai evacuarea apelor pluviale. Scurgerile accidentale de

fluide vor fi colectate şi după caz, recuperate.

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor disfuncţionalităţilor accidentale din

sistemele de alimentare şi evacuare ale apelor, administratorul instalaţiei va realiza un plan

de informare şi alarmare, în care personalul de deservire şi cel de întreţinere au atribuţii

bine stabilite.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Condiţii de climă şi meteorologice

Teritoriul judeţului Bihor se caracterizează printr-un climat temperat continental

moderat. Etajarea reliefului şi particularităţile locale (expoziţia versanţilor, diferenţa de

calibru a văilor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu păduri, albedoul diferit

al scoarţei terestre) determină o nuanţare climatică, pusă în evidenţa de existenţa

topoclimatelor.

Clima orașului Marghita este temperat-continentală caracteristică regiunilor de șes și

dealuri corespunzând zonei de silvostepă având uneori, influenţă vestică, adică oceanică.

Forma de relief pe care se aflã asezat orașul, este înconjurată în partea nord-estică

și sud-estică de dealuri cu pante domoale, cu altitudine medie redusă (135 m), ale căror

ultime prelungiri spre șes dau ținutului, în ansamblu, un aspect colinar.

Temperatura medie anuală pentru orașul Marghita este de 10,5 °C, fiind superioară

mediei anuale pe țară. Temperaturile medii ale lunilor de iarnă sunt cuprinse între 1-0 °C,

luna cea mai rece fiind ianuarie, cu o temperatură medie de -1,5 °C, iar cea mai călduroasă

este iulie, cu valoarea medie de 21 °C

.Precipitaţiile Vânturile vestice aduc precipitaţii abundente mai ales în perioada de

toamnă-primăvară. Precipitaţiile medie pe an sunt de 560- 570 mm.

Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea şi frecvenţa sistemelor

barice. La nivelul judeţului Bihor, frecvenţa cea mai ridicată o prezintă vânturile ce bat din

sector sudic și vestic.

Calitatea aerului

În zona propusă pentru realizarea obiectivului de investiţie nu există surse majore de

poluare atmosferică.




39

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Prin natura activității ce se va desfășura în cadrul obiectivului de investiții, sursele

generatoare de poluare ale aerului sunt:

- sistemul de recepție materie primă, pe rampa de descărcare ca urmare a

vehicularii semințelor generează emisii nedirijate – pulberi în suspensie și

sedimentabile;

- activitatea tehnologică din incinta corpului C – clădire reactor – generează emisii

nedirijate cu conținut de compuși organici volatili evacuate prin sisteme de

exhaustare;

- manipularea metanolului și a catalizatorului din cisterne în rezervoare, generează

emisii nedirijate cu conținut de COV;

- circulația mijloacelor auto din incintă generează emisii de gaze arse ce conțin

CO, pulberi, Nox.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Prin desfășurarea activității, emisiile de poluanți și zgomote cauzate de funcționarea

instalațiilor nu trebuie să conducă la depășirea valorii de emisie aprobate prin legislație.

Pentru instalațiile ce vor funcționa în aer liber, acestea vor trebui să aiba agrementul

din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea condițiilor impuse prin HG

1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente

destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

Ca urmare a activității desfășurate în cadrul punctului de lucru, Municipiul Marghita,

judetul Bihor, ce aparține S.C. ENERGY AGROCOMERT S.R.L. Bihor, zonele de activitate

cu emisii în atmosferă sunt:

Surse de emisii atmosferice

Prin lucrările de

construcţie (suspensii

minerale, gaze de

eşapament: CO, NOx,

SO2, Pb, COV,

particule)

Pulberi şi gaze de

ardere de la CT

(pulberi, SO2, CO,

CO2, hidrocarburi, NOx, )

Evacuări de gaze de

eşapament de la

circulaţia din incinta

(CO, NOx, SO2, Pb,

COV, particule), în

timpul lucrărilor de

construcţii.

Emisii de la circulaţia din perioada de

functionare(CO, NOx, SO2, Pb, COV,

particule

Emisii COV de la

depozitarea materiilor

prime şi a produselor

(metanol şi biodiesel) şi

din emisiile din procesul

de producţie




40

- zona de descărcare semințe de rapiță din mijloacele auto în cuva subterană, precum

și sistemul de alimentare și descărcare din zona silozurilor de stocare semințe este o

zonă deschisă ce poate genera emisii de pulberi în suspensie și sedimentabile.

Dispersia pulberilor se realizează în mod natural ca urmare a curenților creați în

zonă. În cazul manipulării și depozitării materiilor prime în silozuri rezultă pulberi în

suspensie ce sunt colectate și evacuate prin intermediul unor tubulaturi metalice

dotate cu ventilatoare în vederea evacuarii acestora cu încadrarea în limitele CMA

ale Ordinului 462/1993 instalația de presare semințe în vederea obținerii uleiului

vegetal, precum și zona de filtrare ulei vegetal sunt amplasate în cadrul corpului B în

incinte inchise, ventilate natural prin ferestre și uși deschise. Operațiile de presare

semințe și filtrare ulei vegetal pot genera mirosuri neplacute. În cazul sistemelor de

ventilație din zonele de lucru, noxele evacuate vor trebui să se încadreze din punct

de vedere al concentratiilor în limitele Ordinului 462/1993, pentru aprobarea

Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produşi de surse staţionare și în

limitele Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător debitele

de evacuare a aerului din incinte asigurand dilutia necesara pentru încadrarea în

limitele admise;

- rezervoarele de stocare metanol și catalizator sunt amplasate într-o cuva betonată,

adiacentă clădirii reactorului, prevazute cu pernă de azot din butelii de gaz inert și

supape de siguranță, ca urmare a caracterului inflamabil al acestor produse. Incinta

cuvei este, de asemeni, prevazută cu sisteme de aerisire prevăzute cu opritoare de

flăcări în vederea reținerii eventualelor emisii de COV;

- alimentarea cu metanol și catalizator a rezervoarelor din cuva se realizează din

cisterne auto racordate la pompele de preluare și descărcare către rezervoare,

aceasta fiind prevăzută cu sistem de reținere vapori și returnare în rezervor în

vederea limitării emisiilor în atmosferă.

Ca urmare a modului de desfășurare a proceselor tehnologice, cât și a dotărilor,

concentrațiile emisiilor de poluanți vor fi reduse cu încadrarea în limitele NTPA 002/2002.

Rezervoarele de stocare ulei vegetal, produs finit (carburant biodiesel) și subprodus

(glicerină), amplasate în parcurile de rezervoare vor fi prevăzute cu sisteme de aerisire

ridicate la înălțime, ceea ce va conduce la emisii reduse ca urmare a presiunii de vapori din

vase.




41

În procesele tehnologice de prelucrare semințe pentru obținerea uleiurilor vegetale

ce constituie materia primă la obținerea biodieselului se utilizează solvenți organici cu

continuț de COV, respectiv metanol și metilat de potasiu. În cazul sistemelor de ventilație

din zonele de lucru, noxele evacuate vor trebui să se încadreze din punct de vedere al

concentratiilor în limitele ORD 462/1993, debitele de evacuare a aerului din incinte

asigurând diluția necesară pentru încadrarea în limitele admise.

Conform HG 699/2003 și HG 19.02/2004 privind stabilirea măsurilor pentru

reducerea emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenților organici în

instalația de producere biodiesel, punctul de lucru din Municipiul Marghita, se supune

prevederilor stabilite în vederea reglementării activității.

Valorile limita de emisie totala de COV conform Ordinului 699/2003 și HG

1.902/2004 pentru uleiuri vegetale este de 1 kg/toana de ulei vegetal. În condițiile

procesului tehnologic de obținere a carburantului biodiesel, corespunzător consumului de

ulei vegetal de 21 tone/zi, valoarea limită pentru emisia totală de COV este de 21 tone/zi.

Corespunzator capacității anuale de producție și a cantității de ulei vegetal utilizat, emisi

totală anuală de COV este de 4,62 tone/an.

Valoarea limită de emisie pentru instalația analizată urmează a fi stabilită de către

autoritatea competentă pentru protecția mediului conform Ordinului 699/2003 – HG

1902/2004, Anexa 2, tab. 1, pctul 19, aplicandu-se cele mai bune tehnici disponibile.

În ceea ce privește traficul circulației auto în incinta obiectivului analizat, acesta va fi

redus, gazele arse provenite din gazele de esapament sunt dispersate ca urmare a

curenților de aer locali, amplasamentul fiind situat într-o zonă parțial deschisă.

Incintele tehnologice vor fi prevăzute cu sisteme de ventilație dotate cu câte un

exhaustor cu D aer = 1.200 Nmc/h, pentru asigurarea unui climat normal de lucru și

evacuarea vaporilor de apă cu conținut de COV.

În ceea ce privesc imisiile atmosferice în zona amplasamentului, acestea vor trebui

să se încadreze în limitele admise conform Ordinului 592/2002 pentru poluanții Co, SO2,

NOx, COV, standard de calitate ce stabileste valorile limită a valorilor de prag pentru NOx,

SO2, pulberi în suspensie, CO în cazul poluanților evacuați în atmosferă:




42

Poluant

Protecția sănătății Protecția vegetației

Valoare limită

orară

Marja de

toleranță

Valoare limită

orară

Marja de

toleranță

NOx 200 µg/m³ 100 µg/m³ 30 µG/M³ Nu

SO2 350 µg/m³ 150 µg/m³ 20 µG/M³ Nu

Pulberi 50 µg/m³ 25 µg/m³ - -

CO Maximă zilnică

10 mg/m³ 6 mg/m³ - -

Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Prag de alertă (mg/Nmc) (0,7.CMA)

Limita la emisie (mg/Nmc)

Coş centrală termică NOx 315 450

NMVOC - -

CO 119 170

SO2 1190

1700

pulberi 50

Alte surse staţionare

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)

Aerisire rezervor de metanol COV

Estimat ca fiind sub 20 g/h –

concentraţia maximă emisă

Aerisire reactoare de producţie

biodiesel

COV

Aerisire separatoare COV

Aerisire rezervor biodiesel COV

Emisii fugitive :

-aerisire hală de producţie,

-pierderi prin neetanseităţile

utilajelor,

-scurgeri accidentale

COV

Surse mobile

Denumirea sursei Poluanţi şi debite masice

Gaze de eşapament de la

mijloacele auto de transport

CO, Nox, hidrocarburi aromatice, olefine, naftene,

parafine, hidrocarburi poiciclice, suspensii formate




43

materii prime şi produse în special din particule de carbon care absorb o

serie din gazele eliminate, plumb în cazul

motoarelor cu aprindere prin scânteie.Cantităţile nu

pot fi estimate.

Prognozarea poluării aerului

Nu au fost cuantificate emisiile rezultate în faza de construcţie şi modernizare hală

existentă. Însă după cum s-a mai precizat, aceste emisii prezintă anumite particularităţi:

- eliminarea se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor

concentraţii ridicate la înălţimi mici,

- emisiile pot fi considerate de suprafaţă, cu o arie de extindere ce nu va depăşi

perimetrul amplasamentului şi sunt limitate în timp, pe perioada executării

lucrărilor.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

În ceea ce privește încadrarea concentrației poluanților emiși din activitatea

instalației de producere biodiesel se impune dotarea investiției cu utilaje performante pentru

protecția calității aerului cu încadrare în limitele impuse prin normativele în vigoare conform

celor mai bune tehnici disponibile.

Zonele de amplasare a parcurilor de rezervoare ulei vegetal, carburant biodiesel și

glicerină sunt situate în aer liber, pe platforme betonate, continui prevăzute cu rebord și

baza colectoare pentru preluarea conținutului în caz de avarii. Înălțimea rebordului a fost

calculată pentru reținerea a circa 30% din capacitatea fiecarui parc de rezervoare, astfel:

- parc de rezervoare pentru ulei vegetal: Hrebord = 1,0 – 1,1 m;

- parc de rezervoare pentru biodiesel și glicerină: Hrebord = 0,5 m.

Ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului, prin circulația mijloacelor de transport

se pot menţiona:

- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi mijloacelor de

transport auto;

- detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi intervenţia

imediată pentru eliminarea cauzelor.




44

- echiparea utilajelor generatoare de poluanți în punctele staționare de poluare, pe

fluxuri tehnologice, cu echipamente de reținere a poluanților, a căror caracteristici

să corespundă recomandărilor din documentele de referință BREF cu privire la

limitele BAT, astfel încât să se prevină depășirea pragurilor de poluare locală,

prin reducerea și controlul poluării;

Amplasamentul obiectivului se află într-o zonă deschisă, ceea ce asigură o bună

dispersie a poluanților din activitate.

Reducerea emisiilor COV

Pierderile din rezervoare pot fi minimizate prin:

- utilizarea rezervoarului de metanol cu pernă de azot,

- temperatura de stocare să fie minimizată cât mai mult posibil, fie prin tehnici pasive

(de exemplu vopsirea în alb, exemplu rezervorul de biodiesel) şi tehnici active

(exemplu răcirea rezervorului printr-un curent interior sau alt sistem de răcire

eficient.

- pentru rezervorul de metanol se va prevedea un acoperiş de protecţie din material

termoizolant, împotriva acţiunii directe a razelor solare;

- toate rezervoarele vor fi dotate cu instrumente şi proceduri pentru prevenirea

supraumplerii (măsurarea nivelului), supape de respiraţie şi opritoare de flăcări;

- să se doteze instalația cu o cuvă de retenţie, aceasta trebuie sa fie 110% din cel mai

mare rezervor din incintă. Împrejmuirea trebuie să fie impermeabilă şi inspectată

regulat pentru a se asigura integritatea structurală. Nu vor fi conectate direct la cuvă

conductă de drenaj, dar poate fi prevăzută extragerea apei de ploaie.

- încărcarea şi descărcarea containerelor;

- conductele de umplere să fie imersate în lichid;

- asigurarea recuperării vaporilor la încărcare, în containerul de transport;

- asigurarea cu robinete de închidere sigure.

- vaporii produşi în timpul stocării sau manipulării sunt de preferinţă recuperaţi prin

absorbţie.

- o sursă potenţială de emisii fugitive o constituie robineţii, flanşele, flanşele de

inchidere, robineţii de siguranţă, etanşările pompelor şi compresoarelor, stuţurile de

prelevare a probelor.. Este necesar să se aleagă robinetele adecvate, să fie

asigurata verificarea acestora. Se va reduce cât mai mult posibil numărul de flanşe,

se va asigura controlul lor, se vor bloca cu flanşe ventilele de golire a conductelor, se




45

va reduce numărul de puncte de prelevare a probelor. Se vor alege pompele care

asigură o foarte bună etanşare.

Reducerea pierderilor de fluide. În acest scop se vor utiliza:

- detectoarele de vapori de metanol, pentru detectarea concentraţiilor limitelor de

explozie;

Remedierea pierderilor de fluide.

Se vor realiza imediat reparaţiile minore, scoaterea din funcţiune a utilajelor şi

efectuarea reparaţiilor grele, schimbarea echipamentelor.

Valorile în imisie și compararea cu standardul de mediu ne permite să concluzionăm

că nu se poate înregistra un impact negativ dat de depăşirea acestuia pentru emisiile de la

centralele termice, în timpul funcţionării instalaţiei. O condiţie pentru protecţia vegetaţiei din

imediata vecinătate este utilizarea unui combustibil cu un conţinut de sulf sub 0,5%.

Măsurile de reducere a emisiilor COV va face ca impactul acestora să fie redus.

Efectul cumulativ al emisiilor din sursele învecinate nu va duce la depăşirea standardului

de mediu datorită nivelulului foarte scăzut al poluanţilor în imisie rezultat din modelarea

dispersiei.

Reducerea emisiilor fugitive de metanol din procesul de producţie prin:

- aerisirile de la reactoare, separatoare, aerisirea halei, vor fi dirijate către un sistem

de absorbţie în apă (barbotare, şi recuperarea metanolului într-o instalaţie de

distilare, posibil prin colaborare cu producătorul de metanol, dacă se dorește acest

lucru).

În cazul emisiilor generate de sursele mobile-mijoace auto poluanții evacuați nu

sunt dirijați prin sisteme controlate, dispersia poluanților: CO, NOx, SO2, în aer

realizandu-se ca urmare a curenților creați în zonă.

Amplasamentul obiectivului este situat într-o zonă deschisă situat la distanța de zona

locuită de cca 1.000 m, ceea ce nu va conduce la un impact privind habitatul.

În ceea ce privesc mirosurile specifice procesului de transesterificare, nivelul

concentratiilor de miros va tebui să se încadreze între 300-1000 OU/mc (unitati de miros)

conform BAT.

Referitor la cele mai bune tehici prin activitatea de dezvoltare și de desfășurare a

proceselor tehnologice prin metodele de operare se va urmări păstrarea valorilor limită ale

emisiilor și acolo unde nu vor putea fi evaluate se va încerca reducerea acestora, respectiv

a impactului produs asupra mediului.




46

Un impact s-ar putea manifesta în perioada de construcţie/modernizare. Aria de

extindere însă nu depăşeşte limita obiectivului şi durata este limitată în timp.

Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului , în urma aplicării măsurilor de

reducere a impactului:

Faza de construcţie

Factor de mediu sau

resursă

Impact potenţial Condiţii existente

Imapact prognozat (mărime,

extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, SOx, CO,

COV

pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, CO în limite

admisibile

N – pe o arie redusă şi timp

limitat

M (limitarea funcţionării

utilitarelor pe amplasament)

n

Faza de funcţionare

Factor de mediu

sau resursă

Imapct potenţial Condiţii existente

Impact prognozat (mărime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, SOx, CO,

COV

pulberi în suspensie şi

sedimentabile, NOx, CO în limite

admisibile

N – pe o arie de extindere medie,

permanent

Prezentate la capitolul

privind diminuarea impactului

n/M

Semnificaţia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinţe dorite asupra calităţii factorilor de mediu, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia din perspectiva protecţiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinţe nedorite privind degradarea calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

B – impact benefic reprezentând rezultate pozitive ale factorului de mediu, faţă de situaţia existentă, sau o îmbunătăţire a calităţii acestuia în perspectiva protecţiei mediului.

N – impact negativ, reprezentând rezultate negative privind degradarea calităţii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentând o consecinţă minoră în calitatea existentă a factorului de mediu sau o îmbunătăţire minoră a acestuia din perspectiva protecţiei mediului.

n - impact negativ nesemnificativ, reprezentând o degradare minoră a calităţii existente a factorului de mediu sau o distrugere minimă a acestui factor în perspectiva protecţiei mediului.

O – impact fără efecte măsurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – măsuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

Hărţi şi desene la capitolul „Aer”

- Harta climei României




47

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante, condiţiile chimice de sol, tipuri de culturi,

poluarea existentă

Solul, rezultantă a interacţiunii dintre rocă, relief, climă şi vegetaţie, reprezintă o

resursă naturală tot atât de importantă ca şi apa şi aerul.

Ca resursă naturală, solul se deosebeşte esenţial de resurse de apă şi de aer care

se pot reînnoi relativ uşor. Solul, în schimb îşi poate doar regenera fertilitatea şi deci,

potenţialul productiv dacă este utilizat cu anumite precauţiuni pentru a nu-l deteriora, este

deci condiţionat regenerabil; dar dacă este distrus fizic într-un mod sau altul, refacerea lui

necesită sute de ani, iar costurile sunt foarte mari, astfel că în acest caz devine practic

resursă nereînnoibilă.

Şi în cazul poluării, solul se comportă diferit. Neprimenindu-se ca apa şi aerul, solul

reţine o serie de agenţi contaminanţi, descompunându-i (acţionând ca depoluant) sau

încărcându-se cu aceştia; la concentraţii reduse acţiunea acestor contaminanţi este

nesemnificativă, dar dacă se depăşeşte un prag critic sau se schimbă unele condiţii fizico-

chimice, solul se poate transforma din depoluator în poluant pentru apă sau vegetaţie cu

toate urmările care decurg din aceasta.

Prin proprietăţile generale pe care solul le prezintă şi anume, de receptivitate

(capacitatea de a asimila şi integra influenţele agenţilor sau factorilor din exterior) şi de

reactivitate (capacitatea de a răspunde într-un mod determinat la factorii sau stimulii din

afară), el se adaptează continuu la schimbările naturale sau artificiale care au loc în

condiţiile de mediu. Totodată solul, ca rezultantă a interacţiunii tuturor factorilor de mediu la

suprafaţa scoarţei, oglindeşte starea sau calitatea mediului ambiant. Ca atare, solul apare

ca un indicator concret al calităţii şi evoluţiei mediului înconjurător.

Solul prezintă o importanță însemnată în ceea ce privește ocuparea localităților și

producția agricolă a orașului.

În orașul Marghita sunt următoarele soluri:

- soluri brune de pădure pe cale de podzolire;

- soluri negre de fânețe;

- soluri aluvionare.

Solurile brune de pădure sunt cel mai puțin fertile însă prin administrarea de

amendamente și îngrășăminte pot da recolte de bună calitate. Solurile negre de fânețe se

întind pe terasa Barcăului, sunt fertile, prielnice pentru cultivarea de legume și zarzavaturi.




48

Solul este prielnic pentru cultivarea cerealelor, pe marginea Barcăului se găsesc

fânețe naturale și pășuni. Dealurile din împrejurimii sunt prielnice culturii viței de vie și a

pomilor fructiferi. Subsolul este bogat în cărbune și țiței. Aceste bogății sunt cunoscute și au

fost, într-o măsură mai mică sau mai mare exploatate din cele mai vechi timpuri.

4.3.2. Surse de poluare a solurilor

Poluanții ce pot afecta calitatea solului și subsolului din zona amplasamentului noi

investiții sunt constituiți din substanțele poluante conținute în apele uzate provenite de la

igienizarea instalațiilor și a incintelor tehnologice și cu caracter menajer din zona filtrului

sanitar și a grupurilor sanitare. Aceste ape sunt colectate prin rețele independente realizate

în sistem divizor cu dirijare către bazine betonate subterane, hidroizolate, vidanjabile

periodic. Deșeul valorificabil – șrotul – rezultat prin presarea semințelor de rapiță este

depozitat temporar într-o incintă inchisă, betonată, iar mai apoi, este valorificat ca furaj în

sectorul zootehnic.

Deșeurile generate pe amplasament atăt în perioada de realizare a investiției cât și

prin funcționarea obiectivului, vor trebui gestioante selectiv de la producere până la

eliminare/valorificare cu respectarea legislației în vigoare HG 856/2002.

La realizarea construcțiilor și a obiectivelor din cadrul noii investiții, lucrările pe

șantier vor fi executate cu respectarea proiectelor de către echipe specializate.

Înainte de începerea lucrărilor de execuție se vor efectua următoarele activități:

- îndepărtarea vegetației de pe suprafața de teren ce urmează a fi construită;

- amenajarea căilor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat (macarale), a

utilajelor speciale;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea deșeurilor generate din activitatea de

construcție, ce urmează a fi preluate și eliberat amplasamentul;

- amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de construcții utilizate la

realizarea clădirilor;

- pământul excavat prin sistematizarea verticală va fi încadrat ca pământ necontaminat

fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafeței de teren din incinta obiectivului;

- realizarea noii investiții pe un amplasament liber de construcții după finalizarea lucrărilor

impune:

- lucrări de igienizare și evacuare a deșeurilor provenite din activitatea de construcții,

lucrări ce conduc la evitarea apariției unor situații de poluare a solului și subsolului;




49

- pe suprafața liberă de construcții vor fi amenajate spații verzi și plantații de pomi

perimetral incintei;

În ceea ce privesc lucrările de investiții ce fac obiectul prezenței documentații se

va urmări:

- realizarea bazinelor subterane de colectare și stocare ape uzate tehnologice și

menajere cu respectarea prevederilor prevazute în proiect privind hidroizolația și

impermeabilitatea acestora în vederea evitării apariției unor infiltrații în sol și subsol;

- realizarea în condiții corespunzătoare privind impermeabilizarea suprafețelor de teren

aferente parcurilor de rezervoare, a cuvei subterane pentru metanol și catalizator,

precum și a platformelor circulabile pentru trafic greu;

- amenajarea în condiții de siguranță sanitară a puțului hidrologic ce constituie sursa de

apa potabilă, cu respectarea zonei de protecție sanitară;

- realizarea și menținerea în stare continuă a căilor de acces și a platformelor betonate

din incintă;

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mică sau mare

amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanşeităţilor, deversări din

mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se execută în

zonă, în cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere.

- platformele betonate pentru circulatia mijloacelor auto cu trafic greu în condițiile în care

acestea nu sunt continui, situație în care pot aparea infiltrații în sol a apelor pluviale cu

urme de produs petrolier și ulei;

- depozitarea necontrolată și în mod necorespunzător a deșeurilor generate din

activitatea desfășurată și a celor menajere.

- rețeaua de canalizare ape uzate în cazul apariției unor defecțiuni ce pot conduce la

infiltrarea de poluanți în sol;

- colmatarea și necurățirea la timp a căminelor de pe rețeaua de canalizare ape uzate

menajere, precum și a bașelor colectoare din parcurile de rezervoare;

- apariția unor discontinuități în sistemul de hidroizolații al bazinelor subterane de stocare

ape uzate tehnologice și menajere;

- parcurile de rezervoare pentru materii prime și produse finite în condițiile apariției unei

avarii sau a unei fisuri în sistemul de protecție a acestora pot conduce la infiltrații în sol

a produselor cu conținut de grăsimi sau a substanțelor periculoase.




50

- apele pluviale generate de pe construcții, precum și cele din zona circulabilă și a parcării

auto, după trecere prin separatorul decantor sunt descarcate pe terenurile limitrofe prin

pante și rigole.

- o altă sursă de poluare a solului o constituie zona parcurilor de rezervoare - ulei vegetal,

carburant biodiesel, glicerină, precum și a depozitului subteran de metanol și catalizator,

prin activitățile de manipulare și depozitare a acestora.

4.3.3. Prognozarea impactului

Impactul datorat activităţilor specifice

Din analiza amplasamentului obiectivului și a modului de realizare a acestuia, rezultă

că circa 42% din suprafața totală este construită și betonată, activitatea desfășurându-se în

cincinte închise în proporție de circa 75%. La finalizarea lucrărilor de investiții, zonele

afectate de organizarea de șantier vor fi igienizate și ecologizate prin plantare de arbuști și

înierbări.

În condițiile realizării lucrărilor și a măsurilor impuse prin proiecte, sursele de poluare

a solului și subsolului se pot diminua cu condiția respectării reglementarilor stabilite prin

Certificatul de Urbanism, avizele obținute și proiectele întocmite referitoare la activitatea de

realizare a investiției.

În faza de montaj executie, activitatea desfășurată poate genera un impact asupra

solului și subsolului, impunandu-se următoarele măsuri:

-îndepărtarea vegetației de pe suprafata de teren ce urmează a fi construită;

-amenajarea corespunzatoare a căilor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat

(macarale), a căilor de rulare pentru utilaje speciale;

-amenajarea platformelor pentru depozitarea temporara a deșeurilor generate din

activitatea de construcție, ce urmează a fi preluate și eliberat de pe amplasament;

-amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de construcții utilizate la

realizarea clădirilor.

-pământul excavat prin sistematizarea verticală va fi încădrat ca pământ necontaminat

fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului;

-ecologizarea zonei de amplasament și refacerea platformelor betonate;

În ceea ce priveste activitatea tehnologică ce se va desfasura pe amplasament, în

vederea reducerii posibilelor surse de poluare a solului prin proiecte au fost luate

următoarele măsuri:




51

-exploatarea corespunzatoare a instalațiilor tehnologice în vederea realizarii unor

randamente corespunzatoare privind concentratiile poluantilor emiși în mediu;

-amenajarea corespunzătoare a parcurilor de rezervoare din punct de vedere a

hidroizolației și a sistemului de reținere a eventualelor pierderi prin realizarea de

reborduri și bașe colectoare.

-realizarea de retele de preluare a apelor uzate tehnologice și menajere, precum și

rigole și pante pentru apele pluviale, în vederea evacuarii rapide;

-efectuarea de hidroizolații corespunzatoare,pentru bazinele subterane de stocare ape

uzate și respectarea programului de vidanjare;

-curatirea periodică a rigolelor de ape pluviale, a separatoarelor amplasate pe rețeaua

de ape pluviale și ape uzate tehnologice;

-gestionarea corespunzătoare conform reglementarilor în vigoare a deșeurilor generate

pe amplasament cu valorificare/eliminare a acestora conform HG 856/2002.

Prin poziţia şi caracteristicile sale, solul este locul de întâlnire a tuturor poluanţilor, din

care cea mai mare parte vin pe calea aerului. În această grupă de poluanţi se includ:

- particulele minerale solide

- compuşi gazoşi: oxizi de sulf, de azot, de carbon şi hidrocarburi.

Substanţele poluante din atmosferă cad pe sol şi pătrund în acesta direct sau odată cu

precipitaţiile care au ca efect poluarea solului, proces ce se resimte în reducerea producţiei

de biomasă, contaminarea produselor agricole, afectarea generală a stării ecosistemelor.

Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au precipitaţiile. Acestea,

odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul

propriu-zis, asigurând astfel transportul poluanţilor spre ape subterane. De asemenea

precipitaţiile favorizează şi poluarea solului în adâncime.

În aceste condiții se elimină riscul apariției unui impact care să afecteze calitatea

factorilor de mediu impunându-se lucrări de refacere a amplasamentului.

Astfel, există posibilitatea modificării calităţii solului, datorită emisiilor de poluanţi în

atmosferă, care pot fi antrenaţi de precipitaţii pe sol, în anumite condiţii microclimatice.


Aceleaşi măsuri de diminuare a impactului descrise la capitolul „Apă” se vor aplica

şi în cazul solului, deoarece între aceşti factori de mediu există o strânsă relaţie şi anume

afectarea primului se face indirect prin intermediul celui de al doilea şi invers.




52

Poluarea accidentală a solului poate duce la afectarea stratului freatic datorită

procesului de migrare a poluanţilor prin straturile de sol, ajungâng la straturile freatice. De

asemenea poluarea apelor freatice va duce iminent la poluarea solului prin procesul de

capilaritate şi vaporizare în strat.

Astfel, pentru diminuarea impactului asupra solului, se vor respecta următoarele

măsuri prevăzute prin proiect:

- respectarea tehnologiilor şi instrucţiunilor de lucru specifice;

- gestionarea corespunzătoare a materialului de decopertă şi a deşeurilor;

- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a

tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate;

- intervenţia rapidă în caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor şi

diminuarea daunelor;

- colectarea tuturor scurgerilor accidentale, şi reconstrucţia ecologică a zonelor

eventual poluate;

- stratul vegetal decopertat la începerea investiției va fi prezervat în zona

amplasamentului şi va fi folosit la refacerea mediului la finalul activităţilor.

În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o

anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi

moderat.

Hărţi la capitolul „Sol”

- Harta solurilor României

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Date generale

Morfologic, perimtrul este situat în partea nordică a orașului Marghita.

Relieful este colinar, cu înălţimi cuprinse între 100 și 170 m. Reţeua hidrografică a zonei

este predominata de râul Barcau. Peste fundamentul cristalin al autohtonului se dispune

cuvertura sedimentară paleo-mezozoică.

În ceea ce privește impactul asupra solului și subsolului prin lucrările ce urmează a

se efectua, cât și prin soluțiile tehnice adoptate acesta va fi diminuat.




53

4.4.2.Impactul prognozat

Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra

structurii geologice a regiunii ca urmare a apariţiei acestui obiectiv şi nici nu se prevede

manifestarea altor fenomene care să afecteze structura geomorfologică a zonei, ca:

alunecări de teren, surpări, drenări etc. Permeabilitatea redusă a stratului superior permite

o protecţie împotriva poluării subsolului şi a apei subterane, în cazul unor deversări

accidentale.

4.5.Biodiversitatea

4.5.1. Flora și fauna

În vecinatatea zonei care urmează realizarea investiției se găseşte stejarul (Quercus

robur) gorunul (Quercus petrea ) alături de care apar sporadic alte specii (Carpinus betulus-

carpen, Fraxinus angustifolia - frasin, mesteacanul-betulla pendulla). Au fost identificate

numai câteva specii de plante ierboase timpurii în zona de lizieră a pădurii. Taraxaum

officinalis (păpădie), Bellis perennis, Viola arvensis, Primula acaulis. Alături de acestea

există numeroase specii care încep perioada de vegetaţie mai târziu la sfârşitul lunii aprilie

sau în mai şi care nu au fost identificate la data efectuării prezentului studiu.

Fauna terestră identificată în zona învecinată cuprinde specii de amfibieni şi reptile.

Habitatele acvatice utilizate de amfibieni sunt bălţile temporare şi cursurile secundare de

apă cu debit variabil. Asemenea habitate se găsesc în imediata vecinătate a drumului.

Dintre speciile de păsări au fost observate Buteo buteo (şorecarul comun) dintre

răpitoarele diurne alături de câteva specii dintre păsările de coronament Fringilla coelebs,

Parus major, Phoenicurus ochruros. Dintre mamifere a fost identifica în zona apropiată

amplasamentului t porcul mistret-Sus scrofa fazanul-Phasianus cochicus iepurele de câmp-

Oryctolagus cuniculus vulpea-Vulpes vulpes.

Factorii de mediu ca biodiversitatea- fauna, flora, nu vor fi afectaţi prin

realizarea noii investitii deoarece pe suprafaţa de 10.267 mp teren în prezent nu se

practică o agricultură performantă, terenul la data actuală este de folosință „teren cu

construcții”,.

Suprafaţa analizată nu se găseşte într-o arie protejată sau în vecinatate.

Cel mai apropiat sit de amplasament este la 20 de km ROSCI0220 Săcuieni, Judeţul

Bihor: Săcuieni (5%) Situl ROSCI0220 Săcueni este situat în Regiunea Nord Vest a

României, fiind localizat in proporţie de 100% pe teritoriul oraşului Săcueni, judeţul Bihor.




54

Situl cuprinde o mlaştină cu vegetaţie cuprinzând peste 10 specii de Carex, o mlaştină cu

plaur plutitor cu o vegetaţie relictară compusă din specii de Sphagnum, Menianthes

trifoliata, acoperit parţial de ariniş. Se consideră că temele de interes major pentru vizitatori

ai acestui sit sunt: peisajul rural şi sălbatic, apele şi zonele umede, flora şi fauna sălbatică

4.5.2. Impactul prognozat

Proiectul noii investiții nu se află amplasat în zone protejate și nu afectează ariile

protejate, atat în perioada de realizare a investiției, cât și în perioada de funcționare.

În concluzie, nu se prognozează impact semnificativ asupra speciilor, cu condiţia

respectării prevederilor din proiect şi a măsurilor propuse pentru protecţia biodiversităţii.

Activitatea propusă nu va avea un impact transfrontier, având în vedere atât caracterul

activităţii, cât şi distanţa apreciabilă până la graniţele cu ţările vecine. Estimarea imisiilor în

aer şi încadrarea în limitele pentru protecţia vegetaţiei ne permite să afirmăm că proiectul

nu are impact asupra vegetaţiei.

Nu sunt semnalate dereglări ale echilibrului ecologic în arealul analizat, iar prin

amplasarea obiectivului cât și prin lucrările propuse acestea nu vor influenta biodiversitatea

din zonă.


Pentru protecţia biodiversităţii, în perioada de execuţie accesul în zonă se va face

doar pe drumurile de acces special amenajate, iar circulaţia utilajelor respectiv a mijloacelor

de transport auto se va realiza doar pe suprafeţele de teren strict necesare realizării

lucrărilor.

De asemenea, se vor folosi utilaje și mijloace de transport auto silentioase,

respectandu-se instructiunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare

și zgomotul produs de aceste utilaje.

Ca urmare a estimarii valorilor concentratiilor pentru poluanți emiși în mediu, aceștia

se vor situa sub limitele impuse conform actelor normative de reglementare în vigoare.

Datorită ariei reduse de răspândire a acestora nu vor fi afectate flora și fauna, precum și

vecinătățile amplasamentului investiției analizate

Hărţi la capitolul „Biodiversitate”

- Harta vegetaţiei României

- Harta faunei României




55

4.6.Peisajul

4.6.1 Informaţii depre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia

Investitța se va dezvolta pe o suprafață de teren de 10.267 mp, teren proprietate




construcți”.

Destinația nou propusă corespunde reglementarilor din documentația de urbanism

nr. 15/1996, faza PUG, aprobată prin HCL nr. 37 din 26.07.2001 a Municipiului Marghita.

Investiția ce urmează a fi realizată va fi amplasata în intravilanul Municipiului

Marghita, în incinta fermei, care are acces la drumul judetean DJ 191 F prin drumul de

acces din incintă. Terenul pe care urmează a fi amenajata investiția are ca destinație –

teren cu construcții, zona locuită fiind situată la circa 1.000 m.

Suprafața de teren destinată realizării investiției conform Planului de amplasament

are următoarele vecinității:

-nord: teren cu construcții proprietate privată;

-sud: teren cu construcții proprietate privată;

-est: teren cu construcții proprietate privată;

-vest: teren cu construcții proprietate privată.

La finalizarea investitței zona va fi ecologizată creindu-se o zonă verde perimetral cu

rol de diminuare a poluării aerului, conducând la îmbunătățirea aspectului peisagistic.

Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafata (mp)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

Zone construite: -construcții

-căi de acces și platforme betonate -rigole

-rețele de canalizare -spații verzi

10.267 mp

-suprafață construită 4.288,14 mp;

-platforme aferente parcurilor de rezervoare-

1.500 mp -căi de acces circulabile și

parcari auto 2.000 mp -spații verzi 9.478,86 mp

Total 10.267 mp 10.267 mp




56

Prin realizarea lucrărilor de investiție nu va fi influentat cadrul natural peisagistic,

deoarece lucrările nu vor avea un impact negativ asupra zonelor verzi a habitatului din

zonă, obiectivul situandu-se la distanță de 1000 m față de zona locuită.

4.6.2. Impactul prognozat

Se estimează ca activitatea desfășurată nu se constituie într-un poluator major cu

afectarea factorilor de mediu și nu va avea efecte asupra stării de sănatate a populației, a

cosntrucțiilor din zonele locuite ca urmare a nivelului scăzut de zgomot, a dotărilor și

amenajărilor prevazute în proiect.


Pentru diminuarea impactului asupra peisajului natural din zonă, la terminarea

lucrărilor de construcție se vor efectua lucrările de refacere a mediului, prevăzute în proiect.

Hărţi la capitolul „Peisaj”

- Harta geografică a judeţului Bihor

4.7. Mediul social și economic

4.7.1. Impactul potenţial asupra caracteristicilor demografice/populatiei locale

Orașul Marghita are o populaţie de cca 17.500 locuitori, pe teritoriul orașului se găsesc

cămine culturale, şcoli biserici, spitale.

Pe teritoriul orașului au fost identificate ca și atracții turistice Castelul Csakai și Casa

de Cultură incluse în patrimoniul cultural.

Se poate aprecia că, investiţia propusă nu va avea un impact semnificativ asupra

condiţiilor etnice şi culturale din zonă, nefiind necesare măsuri speciale pentru protecţia

acestora. Factorii climatici nu vor fi afectaţi de construcţia noului obiectiv de investitie,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural nu va fi afectat deoarece terenul este

liber de construcţii. Nu se cunoaşte existenţa unor vestigii arhitectonice pe suprafaţa

analizată.

Peisajul zonei se va schimbă în sens pozitiv prin apariţia unei unități cu profil

industrial.




57


Cele mai apropiate locuinţe se află la cca. 1.000 m de incinta de producţie. Apreciem

că adoptarea unei tehnologii adecvate şi respectarea tuturor prevederilor legale legate de

aplicarea acestei tehnologii pentru a nu se produce accidente, va scădea semnificativ riscul

apariţiei unui impact asupra populaţiei din zonă.

Se estimează că activitatea desfășurată nu se constituie într-un poluator major cu

afectarea factorilor de mediu și nu va avea efecte asupra stării de sănatate a populației, a

construcțiilor din zonele locuite ca urmare a nivelului scăzut a polunaților emiși în mediu,

datorită amenajărilor și dotărilor prevazute în proiect.

Prin realizarea investitiei se va crea un numar de 15- 26 locuri de muncă, cu

implementare de tehnologii moderne în zonă.

4.7.3. Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra

mediului inclusiv cu impact semnificativ dincolo de graniţele ţării

Accidente posibile:

Scurgeri accidentale de substanţe toxice şi inflamabile :

-pierdere de metanol din conductele de transvazare, care poate produce o dispresie toxică

în mediu;

- pierdere de biodiesel din conductele de transvazare;

Incendii:

-în contact cu o flacără se pot aprinde scurgerile accidentale de substanţe inflamabile.

Explozii

-în contact cu aerul vaporii de metanol, în anumite concentraţii, pot forma amestecuri

explozive, ce pot genera explozii.

Efecte posibile ale accidentelor

Incendiu

Acţiune termică:

-degajare de căldură, fum, gaze fierbinţi, flăcări având ca efecte asupra construcţiei

reducerea rezistenţei mecanice, deformaţii, instabilitate, prăbuşire.

Se mai pot produce:

-la utilizatori: intoxicare, arsuri, traumatisme, reducerea vizibilităţii, panică;

-în mediu: degradarea calităţii factorilor de mediu, creşterea temperaturii aerului şi

afectarea vegetaţiei-faunei-populaţiei.




58

Impurificarea factorilor de mediu:

-substanţe sau produşi de ardere, apă impurificată de la stingerea incendiului, ce vor avea

ca efect:

-la utilizatori: intoxicări;

-în mediu: degradarea calităţii aerului, apei si a solului;

-apa încărcată cu substanţele stingătoare va afecta canalizarea, solul, apa freatică.

Explozie

Acţiunea undei de şoc poate produce:

-spargerea geamurilor,

-crăpături ale pereţilor,

- rupturi ale conductelor rezervoarelor de stocare,

-vătămarea omului prin: traumatisme uşoare (contuzii, ţiuitul urechilor) traumatisme mijlocii

(contuzii, surditate), traumatisme grave (fracturi, hemoragii interne), traumatisme foarte

grave, respectiv moartea.

Scurgeri accidentale de substanţe periculoase

- Substanţele inflamabile şi toxice pot afecta apa, solul, personalul.

- Pot fi cauza unor incendii a substanţelor inflamabile.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele la proiect se pot referi la:

- un amplasament alternativ,

- alt moment de demarare a proiectului,

- alte soluţii tehnice şi tehnologice,

- măsuri de ameliorare a impactului.

Prin amplasarea instalației de producere biodiesel reglementată prin certificatul de

urbanism, obiectivul de investiții se conformează prevederilor din certificatul de urbanism și

PUG-ului municipiului privind permisiunea de realizare a obiectivului de investiții –

Înființare unitate de producere a biodieselului prin schema de ajutor de stat nr.

N578/2009, aferentă Masurii 123, într-o zonă adecvată funcționalului.

Alegerea amplasamentului a fost determinată de posibilitatea de aprovizionare cu

materie primă - rapiță, zona fiind cu caracter agricol.

Având în vedere amplasamentul noului obiectiv într-o zonă agrară preponderent

cerealieră, prin utilizarea rapiței ca materie primă, crește valoarea adaugată a acesteia.




59

Amplasamentul obiectivului în intravilanul municipiului Marghita este oportună și

benefică având în vedere creșterea volumului de colectare a veniturilor din cadrul

municipiului creandu-se totodata un numar de 16-25 locuri de muncă, cu implementare de

tehnologii moderne în zonă.

Tehnologia de producere a biodieselului este o tehnologie nepoluantă, generând un

carburant biodegradabil ce poate fi utilizat în amestec cu motorina conducând la reducerea

emisiilor de poluanți din gazele de esapament ale mijloacelor auto.

Având în vedere amplasamentul noului obiectiv într-o zonă preponderent cerealieră,

prin utilizarea rapiței ca materie primă, crește valoarea adaugată a acesteia.

Datorită acțiunii pozitive prin reducerea emisiilor de gaze de seră, intervenția asupra

factorilor de mediu este apreciată ca pozitivă, astfel se consideră îndeplinite cerintele legale

de protejarea mediului înconjurător.

În ceea ce privește protecția mediului înconjurător prin prevederile din avize se va

avea în vedere respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare, legislatie ce a fost

aliniată la legislația europeană.

Din urmăririle statistice nu s-au semnalat efecte negative de grup privind starea de

sănatate a populației, respectiv a personalului ce deserveste aceste obiective.

Concentrațiile emisiilor de poluanți precum și debitele masice cu valori reduse a

celor admise conform normativelor în vigoare conduc la concluzia că obiectivul nu se

constituie într-un poluator major al zonei, nu influenteaza habitatul și nici starea de

sănatate a populației cu condiția realizării măsurilor prevăzute în proiectele de execuție.

Imisiile de poluanți, la limita incintei obiectivului ca urmare a dotărilor prevăzute în

proiecte și realizate în execuție, conduc la încadrarea acestora în pragurile limita impuse de

Ordinul nr. 592/2002 pentru zone protejate.

6. MOTIVELE ALEGERII VARIANTE DE PROIECT

Secția de producere biodiesel va avea ca scop valorificarea superioară a uleiurilor

vegetale prin realizarea de carburant neconventional alternativ biodiesel (regenerabil) total

nepoluant. Prin utilizarea acestuia în motoarele cu ardere internă, reduce elementele

poluante din aer - sulf, plumb, monoxid de carbon, gazele de eșapament având un miros de

ulei vegetal, produsul înscriindu-se pe linia protecției mediului privind poluarea atmosferei.

În ceea ce privește specificul activității desfășurate, obiectivul intra sub incidenta

Directive 96/61CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării.




60

Prin modul de organizare și producere a carburantului biodiesel utilizand uleiul

vegetal, tehnologia respecta prevederile Directivei Cadru Aer Directiva 96/62/CE în ceea ce

privește emisiile de poluanți.

Prin dotările și echipamentele cu care va fi prevazută investiția, prin tehnologia

aplicată agreată în CE, măsurile de monitorizare a consumurilor specifice, a cantităților de

materii prime, materii auxiliare, utilități precum și prin gestionarea deșeurilor unitatea se

înscrie pe linia respectării celor mai bune tehnici.

Lucrarile propuse a fi efectuate vizează creșterea gradului de proțectie a mediului

înconjurator prin implementarea unor tehnologii și sisteme de reținere/epurare conforme cu

legislația din domeniu, inclusiv cu cerțintele și recomandarile din BREF-ul din domeniu.

Investiția proiectată ce urmează a fi realizată are ca scop producerea de carburant

neconventional - biodiesel, prin valorificarea superioară a culturii vegetale de rapiță,

aceasta fiind amplasată într-o zonă agricolă.

Investitia este concepută a produce biodiesel ce utilizează ca materie prima –

semințe de rapiță, produsele rezultate - biodieselul și glicerina tehnică având un preț ridicat

de vânzare, ceea ce contribuie la creșterea valorii adaugate produselor și o piață largă de

desfacere.

Glicerina poate fi utilizata în industria cosmetică sau drept combustibil în boilerele de

producere a agentului termic.

Biodieselul este un combustibil ecologic netoxic și biodegradabil în apa sau sol,

microorganismele descompunându-l în timp de 28 de zile. Prin utilizarea biodieselului drept

carburant sau în amestec cu motorina, se reduc elementele poluante evacuate în aer- sulf,

plumb, monoxid de carbon.

Din punct de vedere social si economic, proiectul are un efect benefic asupra

condițiilor economice locale, prin crearea de locuri de muncă, cât şi prin valorificare

superioară a producţiei cerealiere din zonă- culturi de rapiță.

Obiectivul de investiții- Înfiintare unitate de producere a biodieselului prin schema

ajutorului de stat nr.578/2009 aferentă măsurii 123 conduce la creșterea valorii adaugate a

produselor agricole.




61

7. MONITORIZAREA

Avand în vedere ca activitatea se desfățoară în incinte inchise în proporție de 75%,

în instalații prevăzute cu sisteme de reținere poluanți înainte de evacuarea în mediu, nu se

consideră necesară monitorizarea calității poluanților în afara amplasamentului.

În ceea ce privesc emisiile de poluanți în apă prin sistemul de colectare a apelor

uzate preluate de pe amplasament în bazine betonate subterante și evacuarea acestora

prin vidanjare către stația de epurare, nu afectează calitatea apelor de suprafață și a celor

subterane.

Având în vedere că suprafața incintei este în proporție de 47% betonată, iar

activitatea se desfășoară în incinte închise – posibilitatea de poluare a solului este redusă,

nefiind afectat nivelul de zgomot.

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din sursă proprie subterană – puț forat,

amenajat cu zonă de protecție sanitară pentru care se impune monitorizarea calității

acviferului subteran din punct de vedere al potabilității acesteia conform Legii 458/2002 –

L311/2004: indicatori analizați: pH, substanțe organice, amoniu, nitriți, nitrați. Frecvența

monitorizării va fi stabilită prin Autorizația de gospodărire a apelor la punerea în funcțiune.

Având în vedere realizarea obiectivului de investiții se impune monitorizarea calității

factorilor de mediu pe amplasament, aer și pânza freatică după punerea în funcțiune a

obiectivului.

Pentru prevenirea, reducerea şi înlăturarea efectelor negative accidentale rezultate ca

urmare a demarării activităţii, se recomandă a se face monitorizarea:

- calităţii apei evacuate în reţeaua de canalizare publică – periodic;

- emisiilor de la centrala termică la punerea în funcţiune şi apoi periodic, în

corelare cu calitatea carburantului folosit;

- monitorizarea concentraţiei de metanol în atmosfera locului de muncă

permanent, cu aparatul propriu, cu care trebuie dotată instalaţia.

Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acțiuni:

- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;

- automonitoring.

Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării

cu condițiile impuse de autoritățile competente. Automonitoringul emisiilor constă în

urmărirea concentratiilor de poluanți.




62

Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte:

-calitatea solului rezultată din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de

depozitare a acestuia;

-nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării

impactului proiectului;

-calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul

monitorizării impactului proiectului;

-nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de execuţie a lucrărilor

de excavaţii.

În perioada de funcţionare, activitatea de monitorizare a calitatii mediului se va

organiza în colaborare cu un laborator terţ acreditat, pentru factorii de mediu aer și apa din

pânza freatică.

8. SITUAȚII DE RISC

Având în vedere specificul de activitate în procesul tehnologic de obținere a

carburantului- biodiesel prin transesterificarea uleiului vegetal obținut din rapiță se utilizează

substanțe toxice și periculoase și anume:

- alcoolul metilic - 512,82 tone/an în procesul de transesterificare a uleiului vegetal

în prezența unui catalizator, este depozitat într-un rezervor metalic orizontal amplasat în

cuvă betonată;

- catalizator metilatul de sodiu sau potasiu - 55,44 tone/an, catalizator la obținerea

biodieselului.

Din datele prezentate corespunzător capacității proiectate cantitățile de substanțe

periculoase existente în instalație și în rezervoarele de stocare methanol și catalizator,

utilizate în procesul tehnologic sunt prezentate în tabelul următor:

Substanța chimică Clasificare Fraze de risc Cantitatea existentă

în unitate (tone)

Alcool metilic-existent

în instalație și în rezervorul de stocare

Substanța nominalizata foarte inflamabil (F+),

periculoasa (Xn), periculoasă pentru mediu

(N), foarte toxic (+T)

R11 R23/24/25

R39/23/24/25

27,761

Catalizator- (soluție 30-35% în

metanol)- existent în instalație și în

rezervorul de stocare

Substanța nenominalizată, inflamabil (F), periculoasă (Xn), periculoasă pentru

mediu (N)

R10

R23/24/25 R34

R39/23/24/25

4,312




63

La realizarea investiție se va avea în vedere natura solului și subsolului prin forajele

efectuate, nivelul pânzei freatice, precum și recomandarile din studiul geotehnic privind

soluțiile ce urmează a fi aplicate în proiecte.

La realizarea investiției se va ține seama de gradul de seismicitate, de natura

materialelor utilizate și soluțiile de fundare funcție de clasa de agresivitate a solului și

nivelul pânzei freatice.

Din analiza tuturor factorilor de risc pericolele ce pot apărea în cadrul investitiei sunt:

-apariția unui incendiu prin nerespectarea normelor de protecție a muncii și PSI

prevăzute;

-apariția unor fisuri în pereții sau în platformele betonate a parcurilor de rezervoare

materii prime, produs finit și subprodus.

-Neetanșeități pe conductele de vehiculare fluide, blocări de ventile;

-infiltrarea în sol a apele uzate cu conținut de poluanți;

-depozitarea necontrolată a deșeurilor generate pe amplasament.

Aceste posibile pericole de risc pot fi reduse prin măsurarile ce s-au prevazut în

proiect și se vor respecta în execuție.

După punerea în funcțiune a obiectivului beneficiarul va întocmi documentatța luând

în considerare situațiile de risc ce pot aparea în cazul unor accidente sau dezastre, în

vederea obținerii avizului din partea ISU „‟Crișana‟‟ al Județului Bihor.

Măsuri de prevenire a accidentelor

Zonarea ,, Ex ,, În anumite zone se poate crea o atmosferă inflamabilă, datorită emisiilor

accidentale (scurgeri, evacuări de vapori de substanţe inflamabile). Acestea sunt zone

periculoase şi trebuie evitate, sau trebuiesc luate măsuri de control a surselor de aprindere.

Aceste zone trebuiesc identificate de proiectant şi marcate pe un plan de situaţie.

Se vor respecta măsurile de prevenire:

- Producătorul rezervorului de biodiesel, interzice apariţia atmosferei inflamabile în hala de

producţie şi cere o ventilaţie corespunzătoare a acesteia.

-La rezervorul de metanol: se va crea pernă de azot deasupra lichidului, pentru a preveni

contactul cu oxigenul;

-La rezervorul de metanol şi de biodiesel se va asigura stocarea lichidului la o temperatură

de siguranţă pentru a preveni formarea amestecurilor explozive.

- Prevenirea introducerii surselor de aprindere în zonele periculoase:

protecţia echipamentelor electrice;




64

interzicerea lucrului cu flacără deschisă: sudură, tăierea metalelor, etc.

Interzicerea fumatului;

Limitarea vehiculelor cu motoare cu combustie internă;

Prevenirea încălzirii suprafeţelor, a încălzirii prin fricţiune, a electricităţii

statice.

Protecţia impotriva focului

Este important de a preveni influenţa dintre rezervoare în cazul apariţiei focului, de a

avea o distanţă suficientă între rezervoare, limita amplasamentului şi construcţii. Este

important de a asigura protecţia împotriva focului prin:

- pardoseală rezistentă la foc;

- zid rezistent la foc;

- sistem de răcire cu apă a rezervoarelor.

Zidurile rezistente la foc, aşa cum sunt prevăzute în proiect, pe trei laturi ale

amplasamentului, permite reducerea distanţei faţă de limita amplasamentului.

Echipamentul de stingere a incendiilor

- spuma chimică este indicată pentru scurgerile reduse de lichide inflamabile,

- stingătoarele cu CO2 sunt indicate la incendiile sistemelor electrice.

Este indicat de avea la dispoziţie aceste tipuri de stingătoare.

În cazul unui incendiu de proporţii va fi asigurată apa pentru răcirea rezervoarelor

şi pentru intervenţia brigăzii de pompieri.

Captarea apei contaminate cu substanţe de stingere şi a lichidelor scurse

Apa contaminată prezintă risc pentru cursurile locale de apă. Cuva de retenţie a

rezervoarelor poate asigura capacitatea de stocare a apei de la stingerea incendiilor,

precum şi lichidele scurse. Această cuvă reduce şi riscul întinderii incendiului.

Managementul securităţii

Politica de prevenire a accidentelor majore; obiective

În vederea excluderii, împiedicării producerii, sau stăpânirii efectelor unui accident nu sunt

suficiente măsurile de securitate de natură tehnică, ci este necesară şi stabilirea unor

măsuri organizatorice:

- stabilirea clară a responsabilităţilor la toate nivelurile organizatorice,

- personal calificat şi instruit,

- asigurarea fluxului de informaţii, a schimbului de informaţii.

Managerul general, trebuie să comunice angajaţilor importanţa politicii de siguranţă:




65

- siguranţa este la fel de importantă ca şi activitatea în sine,

- toate tipurile de accidente trebuie prevenite,

- lucrul în condiţii de securitate este o condiţie de angajare.

Pentru siguranţa mediului se urmăreşte :

- îndeplinirea tuturor cerinţelor locale de mediu;

- recuperarea şi reutilizarea tuturor materialelor şi deşeurilor rezultate ;

- utilizarea unor substanţe care prezintă un impact rezonabil, cu toxicitate

scăzută pentru om;

- utilizare la minim a resurselor naturale;

- implementarea sau revizuirea politicii care să fie în acord cu noile scopuri în

domeniul mediului şi securităţii.

Ca informare generală, politica de prevenire a accidentelor, precum şi cea de mediu,

răspunde cerinţelor generale:

- necesită angajamentul managementului de vârf ;

- este un suport-cadru al obiectivelor şi ţintelor de securitate şi de mediu ;

- este documentată, implementată şi comunicată întregului personal ;

- este disponibilă pentru public/părţi interesate ;

- se bazează pe rezultatele analizei în societate şi în altele similare.

La stabilirea obiectivelor şi ţintelor în politica de prevenire a accidentelor de muncă şi de

mediu trebuie avut în vedere:

- asigurarea depozitelor pentru materii prime şi controlul impactului asupra

angajaţilor, comunităţii şi mediului;

- asigurarea unei tehnologii performante care să asigure securitatea angajaţilor;

- diminuarea riscului de accident la locul de muncă;

- asigurarea intervenţiei în caz de accident;

- limitarea oricărui impact negativ asupra omului şi ambientului datorat noilor

extinderi şi diversificării de produs;

- promovarea conştientizării angajaţilor şi a colectivităţii cu privire la problemele

de securitate a muncii şi pericolelor pe care le prezintă substanţele utilizate în

tehnologie.




66

Structura organizatorică; personal – roluri şi responsabilităţi; pregătire

În unitate trebuie să existe o persoană responsabilul cu protecţia mediului şi a

muncii. Acestă realizează instructaje periodice cu şeful secţiei pentru prevenire şi

intervenţie, precum şi simulări de accident.

În fişa postului managerului şi responsabilului cu siguranţa muncii şi mediului sunt

incluse obligaţiile fiecăruia în domeniu, aceştia devenind responsabili în cazul producerii

unor accidente de muncă sau mediu.

Referitor la pregătirea personalului prin SMS trebuie să se asigure:

- accesul la instrucţiunile de operare şi la caietele de sarcini,

- instruirea angajaţilor,

- realizarea de exerciţii dacă este cazul,

- evaluarea caracterului logic şi realizabil al instrucţiunilor de operare

Instrucţiunile de operare şi caietele de sarcini reglementează:

- domeniile de responsabilitate,

- operarea în condiţiile normale,

- manipularea substanţelor şi preparatelor periculoase,

- identificarea accidentelor tehnice, identificarea cauzelor acestora,

responsabilitatea pentru eliminarea efectelor acestora,

- condiţii de operare speciale sau limitate în timp,

- condiţii de operare speciale în timpul lucrărilor de întreţinere şi curăţenie,

- măsuri în condiţii de nefuncţionare a instalaţiei,

- comportamentul în caz de accidente, oprirea în cazuri de urgenţă, măsuri de

prim ajutor.

Prin SMS trebuie să se asigure realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor în

ceea ce priveşte instrucţiunile de operare şi caietele de sarcini. Un program de instrucţiuni

speciale vor fi realizate:

- înainte de punere în funcţiune a unor amenajări noi,

- pentru angajaţi noi,

- în cazul unor modificări ale proceselor,

- în cazul utilizării unor substanţe noi,

- înainte de opriri majore ale instalaţiei sau la scoaterea ei din funcţiune,

- în cazul unor activităţi care prezintă pericole deosebite,

- după accidente sau emisii semnificative,




67

- în cazul intrării în vigoare de noi prevederi legale.

La încetarea activităţii urmează a se parcurge următoarele etape principale:

- oprirea fluxurilor tehnologice: aprovizionarea cu materii prime; instalația de

distilare atmosferică, centralele termice

- golirea și curățarea structurilor subterane: rețele de apă potabilă și industrială,

rețele de canalizare menajera, industrială și pluvială

- golirea conductelor de transport a produse utilizate

- golirea și curățarea rezervoarelor de depozitare

- întreruperea furnizării de energie electrică și dezafectarea instalațiilor.

Dezafectarea, demolarea instalației și construcțiilor se va face obligatoriu pe baza

unui proiect de dezafectare. Solicitarea și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii

pentru proiectele de dezafectare aferente activităților cu impact semnificativ asupra

mediului.

9. DESCRIEREA DIFICULTAȚILOR

Nu este cazul.

10. CONFORMARE LA CERINŢELE BAT

Instalaţia se conformează cerinţelor BAT în toate fazele procesului tehnologic, atât

din punct de vedere al tehnicilor utilizate cât şi al utilajelor şi echipamentelor propuse.

Suplimentar, gradul înalt de automatizare garantează consumuri specifice şi emisii

de poluanţi reduse.

Prin realizarea acestei investiții, societatea s-a preocupat de valorificarea superioară

a materiilor prime, aliniindu-se la solicitarile pieței în ceea ce priveste producția de

carburant neconvențional – biodiesel - ce se realizează într-o instalație nouă aplicandu-se

tehnologii competitive și echipamente performante.

Materiile prime utilizate în procesul tehnologic nu conțin substanșe poluatoare

majore, procesele de producție fiind automatizate. Prin managementul de mediu al firmei se

va urmări mereu utilizarea de substanțe cu un efect redus asupra calității factorilor de

mediu.

Cerinţe BAT Modul de soluţionare in proiectul supus analizei

Concluziile „celor mai bune tehnici disponibile” (BAT) privind stocarea , date de documentul de referinţă: „Reference




68

Document on Best Available Techniques on Emision from Storage”se adresează pricipiilor generale de prevenire şi

reducere a emisiilor: - inspecţia şi maintenanţa

- locaţia şi planul de amplasare,

- culoarea rezervorului,

- principii de minimizare a emisiilor de la rezervoarele de stocare,

- monitorizarea compuşilor organici volatili,

- sistemul de comandă.

Proiectarea rezervoarelor BAT este ca proiectantul de specialitate să ia în considerare următoarele aspecte: - proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor,

- cantitatea stocată, nivelul instrumentaţiei necesare, câţi operatori sunt necesari şi care sunt sarcinile lor,

- câţi operatori sunt informaţi de abaterile de la condiţiile normale de lucru (alarme),

- protecţia sistemului de stocare la condiţiile anormale de funcţionare (instrucţiuni de siguranţă, sistemul de interblocare, detectarea neetanseităţilor şi a contaminanţilor, echipamentele ce trebuiesc instalate (materiale, calitatea ventilelor),

- ce maintenanţă şi inspecţie trebuie planificată (acces, planuri de amplasament),

- cerinţe privind situaţiile de avarie (distanţa faţă de alte rezervoare, instalaţii sau limite ale amplasamentului, protecţia la foc, accesul pentru serviciile de urgenţă şi pentru pompieri).

Inspecţia şi maintenanţa BAT este de a realiza proactiv planurile de maintenanţă, bazate pe planurile de inspecţie şi de risc. Aceste planuri se stabilesc pentru fiecare rezervor, ţinând seama de posibilitatea deteriorărilor şi consecinţele acestora. Locaţia şi planul de amplasare

BAT este alegerea locaţiei şi a sistemului de montare a rezervoarelor pentru a asigura protecţia factorilor de mediu. Pentru rezervoare conţinând lichide inflamabile este important ca ele să fie amplasate în locaţii bine ventilate, la distanţă de limita amplasamentului, locuinţe, surse de foc, activităţi de încărcare-descărcare. Trebuie să se ia in calcul accesibilitatea serviciilor de intervenţie.

Analiza impactului s-a realizat la faza de Studiu de fezabilitate. Pentru fazele următoare instalaţia trebuie sa deţină un proiect realizat de un proiectant de specialitate care să prezinte soluţiile în detaliu ţinănd seama de prevederile legislaţiei naţionale şi de recomandările BAT, fără a se impune costuri excesive. La faza de exploatare instalaţia va avea aceste planuri, impuse prin managementul, respectiv politica firmei. Proiectul s-a realizat prin adaptarea unei construcţii existente. Distanţa dintre rezervoare va permite accesul serviciilor de intervenţie. Rezervorul de metanol este amplasat intr-o cuvă, semiângropat. Se va asigura protecţia împotriva fenomenului de plutire a rezervorului, în cazul umplerii cuvei cu apă. Deasupra cuvei se va prevedea un acoperiş din elemente termoizolante care va proteja rezervorul de incălzire, în timpul verii. Se recomandă ca celelalte rezervoare: de biodiesel, ulei, glicerină să fie vopsite în culori reflectorizante. Deasupra cuvei rezervorului de




69

Culoarea rezervorului

BAT este aplicarea pe rezervor a unei culori care reflectă radiaţia luminoasă sau termică minim 70% (alb, argintiu), sau un paravan pe rezervoarele supraterane care conţin substanşe volatile, pentru a reduce impactul razelor solare şi a preveni, producerea vaporilor sau creşterea temperaturii vaporilor, respectiv creşterea emisiilor. Pentru lichide inflamabile este important a se asigura răcirea pe timpul verii. Utilizând împreună paravanele solare cu răcirea cu un film de apă, sau spray, există posibilitatea de a reduce temperatura produsului şi emisiile. Minimizarea emisiilor la rezervoarele de stocare BAT este reducerea emisiilor la rezervoarele de stocare, transfer şi manipulare cât mai mult posibil pentru a nu avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. Principiul de bază privind reducerea emisiilor la stocare: „Se vor lua măsuri de reducere înainte ca emisiile să se producă”.

.Pentru reducerea emisiilor pe sol este important să se prevină dispersia lor. Pentru reducerea emisiilor în apă, în primul rând este necesară prevenirea producerii apelor uzate, măsuri pentru reţinerea poluanţilor şi o capacitate suficienţă de reţinere a apelor contaminate de la stingerea incendiilor. Pentru reducerea deşeurilor, este importantă prevenirea producerii lor, reutilizarea şi reciclarea lor. Pentru energie sunt importante măsurile de reducere a consumului energetic Monitorizarea compuşilor volatili şi sistemul de control . Documentul de referinţă: Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2005, cerinţele BAT pentru stocarea

substanţelor periculoase sunt menţionate mai jos. Sunt BAT următoarele aspecte: - conexiunile dintre utilaje să fie inchise prin ventile.

Preaplinurile să fie dirijate la un sistem de drenaj şi colectate;

- vasele vor fi verificate tehnic, periodic; - rezervoarele vor fi echipate cu sisteme de reducere a

emisiilor volatile, masurarea nivelului, respectiv sistem de alarmare, echipamentele vor fi întreţinute corespunzător.

- stocarea lichidelor organice sub atmosferă inertă; - rezervoarele vor fi amplasate într-o zona de retenţie

impermeabilă; - efluenţii gazoşi vor fi trataţi, controlul emisiilor de

compuşi organici volatili, aceştia nu vor fi descărcari direct în aer;

- reducerea elementelor de conducte care pot avea neetanşeităţi şi care pot duce la emisii fugitive;

- nivelul emisiilor asociate măsurilor de reducere: COV –

metanol se va prevedea un acoperiş din elemente termoizolante care va proteja rezervorul de incălzire, în timpul verii. Reducerea emisiilor în aer a fost tratată la punctul anterior Depozitele din dreapta şi stânga halei au fost prevăzute cu cuve de retenţie. Apele pluviale provenite din cuvele depozitelor vor fi trecute obligatoriu printr-un separator de uleiuri. Cuvele de retenţie au şi rolul de reţinere a apelor de stingere, în cazul producerii unui incendiu. Personalul va fi instruit să respecte aceste deziderente. Se vor măsura permanent concentraţiile de metanol la locul de muncă Vor fi asigurate ventilele de închidere. Se va realiza verificarea lor tehnică, in cadrul programului de maintenanţă. Rezervorul de matanol este prevăzut cu supapă de respiraţie şi sistem de prevenire a supraîncălzirii.Stocarea metanolului se face sub pernă de azot. Aerisirile de la reactoare si aerisirea halei va fi captată în apa. Apa rezultată în procesul de absorbţie a vaporilor nu va fi evacuată la canalizare. Se va recupera metanolul din apă. Rezervorul de mrtanol este prevăzut cu pernă de azot. Se va proteja rezervorul de




70

7-20 mg/Nmc; PM – 5-20 mg/Nmc.

Documentul de referinţă: Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, cerinţele BAT pentru stocarea

manipularea şi transferul substanţelor periculoase, cu aplicatibilitate la cazul studiat sunt menţionate mai jos. Pierderile din rezervoare pot fi minimizate prin.

- utilizarea rezervoarelor cu capac fix, cu pernă de azot,

- interconectarea vaselor de stocare şi containere mobile cu linii de recuperare a vaporilor,

- temperatura de stocare să fie minimizată cat mai mult posibil, fie prin tehnici pasive (de ex. izolarea rezervorului şi vopsirea acestuia în alb) şi tehnici active(ex. răcirea rezervorului printr-un curent interior;

- toate rezervoarele vor fi dotate cu instrumente şi proceduri pentru prevenirea supraumplerii (măsurarea nivelului, alarmă la nivel maxim, sistem de întrerupere a alimentării la atingerea nivelului maxim);

- capacitatea cuvei de retenţie trebuie sa fie 110% din cel mai mare rezervor din incintă.Împrejmuirea trebuie să fie impermeabilă şi inspectată regulat pentru a se asigura integritatea structurală.Nu vor fi conectate direct la cuvă conducta de drenaj, dar poate fi prevăzută extragerea apei de ploaie. Cuvele amplasate în locuri retrase vor inspectate regulat de operator şi asigurate cu sistem de alarmă în cazul atingerii nivelului maxim de umplere;

- încărcarea şi descărcarea containerelor de transport şi de transfer a materialelor între vase produce riscul evacuărilor în aer, sol şi apă. Tehnicile de reducere a acestui risc includ:

o conductele de umplere să fie imersate;

o capătul conductei de incărcare să evite stropirea;

o asigurarea transferului vaporilor la încărcare către containerul care se goleşte;

o includerea unui sistem de închidere sigur.

- vaporii produşi în timpul stocării sau manipulării sunt de preferinţă recuperaţi prin absorbţie, adsorbţie înainte de a lua în considerare distrugerea lor prin combustie(la faclă, incinerator, unitate de recuperare a energiei);

- o sursă potenţială de emisii fugitive o constituie

metanol cu un acoperiş termoizolant. Celelalte rezervoare cu lichide inflamabile se vor vopsi în culori reflectorizante. Prin supraveghere la umplere şi sistem de măsurare a nivelului se va asigura evitarea supraumplerii. S-au asigurat cuvele de retenţie Conductele de umplere imersează lichidul şi evită stropirea. Se va asigura recuperarea vaporilor la încărcare, în containerul care se descarcă.Inchiderea se face cu robineţi adecvaţi. Se va prevedea captarea în apă a vaporilor de metanol de la reactor şi de la aerisirea halei.. Montajul instalaţiei va realiza, după caz, aceste cerinţe. Se va realiza detecţia concentraţiei de metanol la locul de muncă, cu aparatul din dotare. O corectă verificare periodică şi întreţinere a instalaţiei va preveni pierderile accidentale de fluide. Titularul proiectului a optat pentru aprovizionarea unei cantităţi minime de substante (metilat de natriu şi aditiv) pentru a nu crea noi spaţii de depozitare.




71

robineţii, flanşele, flanşele de inchidere, robineţii de siguranţă, etanşările pompelor şi compresoarelor, ştuţurile de prelevare a probelor, manlocurile. Este necesar să se aleagă robinetele adecvate, să fie asigurata verificarea acestora. Se va reduce cât mai mult posibil numărul de flanşe, se va asigura controlul lor, se vor bloca cu flanşe ventilele de golire a conductelor, se va reduce numărul de puncte de prelevare a probelor. Conductele supapelor de siguranţă vor fi conduse la un sistem de recuperare a vaporilor. Pentru pompe se va asigura sistemul cu dublă etanşare, sau se vor alege pompele care asigură o foarte bună etanşare.

- Reducerea pierderilor de fluide. În acest scop se vor utiliza:

o detectoarele de vapori, în special pentru detectarea concentraţiilor limitelor de explozie;

o măsurarea concentraţiilor de bază;

o măsurarea vaporilor emişi;

- Remedierea pierderilor de fluide. Se vor realiza imediat reparaţiile minore, scoaterea din funcţiune a utilajelor şi efectuarea reparaţiilor grele, schimbarea echipamentelor.

Depozitarea în containere. Fiecare categorie de material periculos trebuie depozitată în încăpere separată.

11. EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITĂŢII PROPUSE ASUPRA MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR PRIN SITUAŢIA COMPONENTELOR DE MEDIU

Evaluarea impactului asupra mediului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-a utilizat o metodă matricială

(indici de calitate) şi metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globală).

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurator are la bază:

- indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

- indicele de poluare globală ( IPG )

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu

limitele admise în STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimează efectele

activităţii asupra mediului având la bază “marimea“ care se determină luând în considerare

nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

În raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):




72

Si

IPG = -----

Sr

Lactivitate – acţiunile desfăşurate

Lreglementat – norme şi acte de reglementare

Interdependenţa dintre activităţile de pe amplsament şi efectele asupra mediului

înconjurator (E) se poate evidenţia prin marcarea în caseta corespunzătoare a mărimii

acesteia estimată printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenţa pozitivă

0influenţă nulă

– influenţă negativă

+ E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activităţii asupra calităţii

factorilor de mediu, în raport cu normativele de reglementare.

Ic = 0 – +1 - influenţele sunt pozitive iar mediul este afectat în limitele

admisibile

Ic = - 1 – 0 - influenţele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele

admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectată de activitatea desfăşurată

Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului

Acţiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu

sursele generatoare Aer Apă Sol-

subsol

Biodiver-

sitatea

Aşezări

umane

Amplasamentul şi modul de ocupare

a terenului

+ 0 + + +

Evacuare ape uzate + + + + +

Concentraţiile de poluanţi în aer în

raport cu C.M.A.

0 - - + 0

Nivelul zgomotului în raport cu nivelul

maxim admis

+ 0 + + +

Managementul deşeurilor + + + + +




73

Riscul de avarii şi accidente cu impact

asupra mediului

0 0 0 0 0

Efectul social şi economic + + 0 + +

MARIMEA EFECTELOR + 5 + 2 + 3 + 6 + 5

EAER = + 5

EAPA = + 2

ESOL-SUBSOL = + 3

EBIODIVERSITATE = + 6

EAŞEZARI UMANE = + 5

Valoarea indicelui de calitate ( Ic )

- pentru AER:

Ic = + 0,20

Factorul de mediu AER este afectat de activitatea de producţie în limite admise.

- pentru APA:

Ic = + 0,5

Factorul de mediu APA este afectat de activitatea de producţie în limite admise.

- pentru SOL - SUBSOL:

Ic = 0,33

Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de activitatea de producţie în

limite admise.

- pentru BIODIVERSITATE:

Ic = + 0,17

Factorul de mediu BIODIVERSITATE este afectat de activitatea de producţie în

limite admise.

- pentru AŞEZĂRI UMANE:

Ic = + 0,20

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE este afectat de activitatea de producţie în

limite admise.

Valoarea Ic indică:

Prin respectarea prevederilor legale impactul asupra factorilor de mediu se va încadra în

limitele admise.

Evaluarea globală a impactului asupra mediului




74

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazează pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

scara de bonitate notată de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Nota de

bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului înconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitate

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de activitate în limite admisibile, nivel

1.

- efectele sunt pozitive

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - mediul este afectat de activitate în limite admisibile, nivel

2.


7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de activitate în limite admisibile, nivel

3.


6 I c = -1,0 mediul afectat de activitate peste limitele admise, nivel 1.

- efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de activitate peste limitele admise,

nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de activitate peste limitele admise,

nivel 3.


3 Ic = -0,25 ÷ -

0,025

- mediul este degradat, nivel 1.

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 ÷ -

0,0025

- mediul este degradat, nivel 2.

- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Metoda de evaluare globală a impactului asupra mediului

Este o metodă analitică de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globală (IPG), care

rezultă din raportul între starea ideala (naturală) şi starea reală (de poluare).




75

Reprezentarea grafică: Starea ideală şi starea reală se reprezintă grafic rezultand o

diagramă înscrisă întrun cerc cu raza de 10 unităţi de bonitate, a cărei formă depinde de

numărul factorilor de mediu analizaţi.

Starea ideală (Si): este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată înscrisă într-

un cerc cu raza de 10 unitaţi de bonitate.

Starea reală (Sr): este o figură geometrică neregulată obţinută prin unirea punctelor ce

reprezintă valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate şi care se înscrie

în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele de poluare globală - IPG : rezultă din raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea

ideală (Si) şi starea reală (Sr).

Si

IPG = -----

Sr

IPG = 1 - nu există poluare

IPG 1 - există modificari de calitate a mediului.

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umană

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activităţii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viaţă

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umană, provocand tulburări formelor

de viaţă

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umană, periculos pentru formele

de viaţă

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.

Determinarea indicelui de poluare globală

Indicele de poluare globală IPG - rezultă din raportul Si / Sr conform metodologiei

prezentate.

Valoarea Si (starea ideală) - rezultă din figura geometrică regulată având suprafaţa:

Si = 237,76 cm2




76

Valoarea Sr (starea reală) - rezultă din figura geometrică neregulată înscrisă în

figura geometrică regulată a stării ideale şi construita prin unirea punctelor rezultate din

amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat în

considerare.

Valoarea Nb - se obţine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate în funcţie de

valoarea indicelui de poluare şi serveste la reprezentarea grafică, ca o metodă de simulare

a efectului sinergic.

Nb pentru AER:

Ic = + 0,20Nb = 9

Nb AER = 9

Nb pentru APA:

Ic = + 0,5Nb = 8

Nb APA = 8

Nb pentru SOL-SUBSOL:

Ic = + 0,33Nb = 8

Nb SOL-SUBSOL= 8

Nb pentru BIODIVERSITATE:

Ic = + 0,17Nb = 9

Nb BIODIVERSITATE = 9

Nb pentru AŞEZĂRI UMANE:

Ic = + 0,20Nb = 9

Nb AŞEZĂRI UMANE = 9

Relaţia grafică - între Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figură

geometrică neregulată formată cu valorile:

Nb AER = 9

Nb APA = 8

Nb SOL-SUBSOL = 8

Nb BIODIVERSITATE = 9




77

Nb AŞEZĂRI UMANE = 9

având suprafaţa: Sr = 175,95 cm2

Si = 237,76 cm2

IPG = ----- = ----------------- = 1,35

Sr 175,95 cm2

Valoarea indicelui de poluare globală este:

IPG = 1,35

Graficul pentru calculul indicelui de poluare globală:

1,35

Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei,

precum şi asupra efectelor benefice ale activităţii de producţie.

Gradul de afectare a factorilor de mediu:

Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

- pentru AER:Ic AER = + 0,20

- pentru APA:Ic APA = + 0,5

- pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = + 0,33

- pentru BIODIVERSITATE:Ic BIODIVERSITATE = + 0,17




78

- pentru AŞEZĂRI UMANE: Ic AŞEZĂRI UMANE = + 0,20

Factorii de mediu AER, APA, SOL-SUBSOL, BIODIVERSITATE şi AŞEZĂRI

UMANE vor fi afectate de activitatea de producţie în limite admise.

Impactul global asupra mediului:

Valoarea indicelui de poluare globală:

IPG = 1,35

Efectele activităţii de producţie din punct de vedere social vor fi pozitive.

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, se

poate concluziona că prin modul de realizare a investiției, prin dotările acesteia, cât și prin

amplasamentul ales, din evaluările făcute rezultă că prezintă un impact indirect, cumulativ

și pozitiv pentru zona respectivă.

Din punct de vedere al impactului, acesta nu afectează areale geografice învecinate,

atât din punct de vedere al populației, habitatelor, precum și a speciilor afectate.

Respectarea condițiilor tehnice privind dotările, cât și exploatarea în condiții de siguranță a

instalațiilor în sistem monitorizat, acestea conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Totodata au fost prevăzute măsuri de protecție privind reducerea impactului, atât în

perioada de execuție, în perioada de funcționare și de încetare a activității. Din punct de

vedere transfrontalier, obiectivul nu se încadrează în legislația actuală privind impactul față

de Ungaria.

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

SC ENERGY AGROCOMERȚ SRL Marghita își propune realizarea unei investiții în

intravilanul Municipiului Marghita, județul Bihor. Investitia va constă din realizarea unei linii

de producție a uleiului din rapiță ce constituie materie primă pentru instalația de obținere a

biodieselului.

Suprafata de teren de 10.267 mp amplasată în incinta Fermei 12 Baranca nr. 201,

parcela 1, lotul 2, pe care urmează a se realiza investiția, este proprietate privată a

societății, aceasta fiind liberă de construcții la data întocmirii prezentei documențatii.

Capacitatea de productie proiectată pentru instalația de producere biodiesel este de

20,37 t/zi, timp de lucru 24 h/zi, 220 zile/an, procesul de fabricație fiind continuu.




79

Materia primă, uleiul de rapiță se obține în cadrul aceleiași investiții prin valorificarea

culturilor de rapiță de pe terenurile cultivate din zonă, capacitatea instalației de prelucrare

este de 50 t/zi de semințe, ceea ce conduce la o cantitate de 21 t ulei de rapiță/zi.

Investiția se va dezvolta pe o suprafață de teren de 10.267 mp, teren proprietate




construcți”.

Din punct de vedere constructiv incintele destinate desfășurarii fluxului tehnologic, precum

și anexele tehnico-administrative vor fi realizate astfel:

- Corp A – incinta recepție materie primă cu Sc = 107,7 mp, deschisă, situate pe latura

estică, în care se va amplasa cântarul, bascule și cuva subterana pentru recepția

materiei prime – semințe de rapiță;

- Corp B – clădire prese cu Sc = 347,11 mp situată pe latura sudică, compartimentata

corespunzator fluxului de presare și obținere ulei de rapiță;

- Corp C – cladire reactor cu Sc = 227,12 mp situată pe latura nordică,

compartimentată și dotată cu echipamente pentru funcționalul instalației de obținere

biodiesel;

- Corp D – filtru sanitar situat pe latura vestică cu acces din drumul de acces cu

Sc = 106,21 mp;

- platforme betonate aferente depozitelor pentru materii prime, auxiliare, finite cu

S = 1.500 mp;

- platforme betonate circulabile – parcari auto cu S = 2.000 mp.

Din suprafața totală 42% reprezinta suprafața construită, diferentă fiind suprafața

liberă de construcții – spații verzi, respectiv 9.478,86 mp.

Carburantul biodiesel se obține prin reacția de transesterificare a uleiului vegetal

din rapiță, în prezența metanolului în exces și a catalizatorului ce constituie materii prime,

într-o instalatie automatizată, procesul fiind continuu. Produse rezultate în urma reacției

sunt biodieselul, utilizat drept carburant împreună cu motorina și subprodusul glicerina

utilizat în industria cosmetică.

Fluxul tehnologic de pe linia de producere a uleiului vegetal constă din preluarea

semințelor de rapiță în vederea obținerii uleiului vegetal prin procesul de presare și filtrare

cu depozitare în rezervoare. Corespunzator fluxului tehnologic linia este prevazută cu:




80

-rampă de descărcare prevazută cu buncar de preluare semințe de rapiță, silozuri

de stocare semințe;

-transportoare cu melc, pentru circulatia semințelor în instalații, depozitarea

acestora în silozuri, alimentarea liniei de presare;

-instalația de presare semințe;

-sistemul de filtrare al uleiului vegetal;

-parcul de rezervoare pentru uleiul vegetal prevăzut cu pompe de vehiculare.

Uleiul vegetal constituie materia primă pentru obținerea carburantului biodiesel pe

linia de producere biodiesel, ce este prevazută cu următoarele dotări:

-depozit stocare metanol și catalizator metilatul de sodiu sau potasiu, subteran,

amenajat corespunzator dotat cu pompe dozatoare pentru alimentare reactor;

-reactorul de transesterificare, prevăzut cu echipamentele corespunzătoare

urmăririi procesului și coloana de separare a produselor rezultate;

-sistemul de filtrare a biodieselului;

-parcul de rezervoare pentru stocarea biodieselului și a glicerinei dotat cu pompe

centrifuge pentru vehiculare produselor;

Ca anexe tehnico-edilitare, obiectivul este prevazut cu filtru sanitar la accesul în

unitate, laboratoare pentru analize ulei de rapiță și biodiesel, căi de acces betonate,

amenajate corespunzator pentru trafic utilaje grele.

Utilitati

Funcționarea obiectivului va fi prevăzută cu următoarele rețele:

rețea alimentare cu apă potabilă din sursa proprie subterană, amenajată cu zona de protecție

sanitară, dotată cu hidrofor și rezervor de stocare apă, ca rezervă PSI;

rețele de canalizare pentru colectarea apelor uzate tehnologice și menajere în sistem divizor

cu dirijarea acestora către bazine betonate subterane, vidanjabile;

separatoare de grăsimi pe rețeaua de canalizare ape uzate tehnologice și de produs petrolier

pentru ape meteorice impurificate din zona platformei de la parcare auto;

energie electrică asigurată din rețeaua de distribuție din zona municipiului Marghita, printr-un

post de transformare propriu de 130 KVA.

În vederea analizei impactului creat asupra mediului prin lucrările de investiție se

va avea în vedere respectarea măsurilor de protecția muncii, PSI și protecția mediului.




81

În ceea ce privește evaluarea impactului produs asupra aerului, apei, solului,

zgomot ca urmare a activității acestea vor fi diminuate încadrandu-se în limitele impuse de

legislația în vigoare.

Referitor la calitatea apelor uzate evacuate tehnologice și menajere acestea se

vor încadra din punct de vedere al concentrațiilor poluanților emisi în limitele CMA admise

de normativele în vigoare NTPA 002/2002, HG 352/2005. În cazul apelor meteorice

provenite de pe incintele betonate s-a prevazut câte un separator cu rol de reținere a

produselor petroliere, înainte de evacuare pe terenurile din vecinătate cu incadrarea

acestora în limitele NTPA 001/2002, HG 352/2005. Ca urmare a sistemelor de ventilație

naturală și a sistemelor de exhaustare prin tubulaturi ridicate la înăltime acestea conduc la

diminuarea concentrațiilor poluanților emiși, dispersia acestora realizandu-se datorită

curenților creați în zonă, obiectivul de investiții fiind situat într-o zonă deschisă.

În ceea ce privește deșeurile generate din activitatea obiectivului, acestea vor fi

colectate selectiv de la producere pâna la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor

HG 856/2002.

Pe suprafata de teren pe care se va realiza investiția la finalizarea lucrărilor se vor

efectua operații de igienizare și refacere a zonei, cu amenajarea un spațiu verde și plantatie

de pomi.

Prin punerea în funcțiune a obiectivului se vor creea un numar de locuri de muncă.

Amplasamentul propus și dotările cu care a fost prevăzut acesta va avea un impact redus

asupra factorilor de mediu.

Ca urmare a analizei obiectivului din punct de vedere al impactului creat asupra

mediului se vor avea în vedere următoarele:

-respectarea proiectului în execuție ce va sta la baza realizării obiectivului de

investiții și a prevederilor din avizele obținute conform certificatului de

urbanism;

-dotările cu utilaje și echipamente performante vor asigura respectarea fluxurilor

tehnologice, a consumurilor reduse de materii prime și utilități conform celor

mai bune tehnici disponibile;

-impactul produs asupra aerului, apei, solului, zgomot conform legislației în

vigoare aliniată la legislația europeană cu încadrarea valorilor poluanților

emiși în limitele admise.




82

Din analiza viitoarei investiții se poate considera că aceasta este o investiție ce

valorifică superior produsele agricole, produsul rezultat - carburantul biodiesel obținut este

un combustibil ecologic, netoxic, biodegradabil. Prin utilizarea acsetuia în motoarele cu

ardere internă se reduc elementele poluante din aer - plumb, sulf, monoxid de carbon.

Punctul de aprindere ridicat 120-130°C, conduce la creșterea siguranței în utilizare față de

combustibilii convenționali obtinuți din petrol.

Carburanții biodiesel sunt o alternativă ecologică la motorină, fiind cu mult mai puțin

poluanți, dar oferă și avantajul ca pot fi produși din mai multe surse regenerabile, principala

modalitate folosită fiind uleiurile vegetale.

Biodieselul are și câteva dezavantaje, precum:

- o durată de păstrare mai redusă decât a motorinei (circa opt luni);

- putere mai mică a motoarelor alimentate cu biodiesel, față de cele alimentate cu

motorină;

- punct de inflamabilitate mai ridicat decât al motorinei;

- o vâscozitate mai mare decât motorina, în anumite perioade ale anului, care pune

unele probleme motoarelor;

Toate aceste deficiențe pot fi remediate prin diverse procedee tehnice, inclusiv prin

adăugarea de aditivi.

Uniunea Europeană a impus ca, până în anul 2020, 20% din combustibilul folosit să

fie bio. Până atunci, cotele intermediare sunt de 5,75% în 2010 și 2% în 2005]. Biodieselul,

care până în anul 2005 lipsea cu desăvârșire din România, acoperea în 2008 o piață

internă de circa 50 milioane de Euro]. România poate produce anual între 400.000 și

600.000 tone de biodiesel, ceea ce reprezintă de patru-șase ori mai mult decât necesarul

său cerut și impus prin reglementările UE.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiesel#cite_note-w2010-02-25-0

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiesel#cite_note-f2010-03-23-1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro




83

DOCUMENTE ANEXATE

- Plan de încadrare în zonă

- Plan de situaţie

- Harta geografică a judeţului Bihor

- Harta hidrografică a României

- Harta climei României

- Harta solurilor României

- Harta geologică a României

- Harta vegetaţiei României

- Harta faunei Românie

Notă: Se vor anexa ulterior evaluarea propunerilor motivate ale publicului şi minutele

prezentării raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică.

raportul la studiu de evaluare a impactului …arpmcj.anpm.ro/upload/66172_raport la studiul de...

Documents